Analiza Impactului Asupra Mediului - Finall

Universitatea POLITEHNICA din BucureştiFACULTATEA DE ENERGETICĂ

060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTIFacultatea de EnergeticăProgram de masterat: MS8 – Managementul Sistemelor Energetice

TEMA

Analiza impactului asupra mediului

pentru proiectul

LEA 400 kV dublu circuit Cernavoda – Stâlpu

Masterand

Popescu (Barbu ) Sabina

Anul I

1



Cuprins

1. Prezentare subsistem

2. Ce impact produce asupra mediului (apa, aer, sol)

3. Solutii de reducere a impactului

2



Linia electrica aeriana nou proiectata LEA 400 kV dublu circuit Cernavoda – Stâlpu siracord în statia Gura Ialomitei este o investitie de interes national absolut necesara pentrutransportul energiei electrice dinspre producatorii din sud-estul tarii, mai ales din Dobrogea (CNE Cernavoda, parcuri de turbine eoliene, termocentrale) catre consumatorii din restul României, în contextul perspectivelor certe de crestere a cantitatilor de energie verde produse în urmatorii ani, mai ales pe cale nucleara si eoliana. Aceasta infrastructura energetica de interes national va deservi de asemenea parcurile eoliene aflate pe traseul sau în apropierea LEA (la Pogoanele, Stâlpu, etc), preluând în sistemul energetic national cantitatile de energie produse.

Scopul studiului este de a identifica eventualele efecte negative pe care investitia le poateaduce mediului înconjurator, habitatelor si biodiversitatii specifice, mai ales în zona ariilorprotejate pe care le traverseaza sau cu care se învecineaza. De asemenea propune solutii pentru eliminarea sau macar diminuarea acestor posibile efecte negative astfel încât biocenozele si mediile lor de viata sa nu fie afectate semnificativ. Incercam prin acest studiu sa justificam necesitatea gasirii unor solutii de echilibru între nevoia României de a-si dezvolta infrastructura energetica ca premisa pentru dezvoltarea economica a tarii si cea de a mentine ecosistemele si habitatele din ariile protejate de interes comunitar (din reteaua Natura 2000) într-o stare cât mai putin perturbata de activitati antropice, în asa fel încât speciile de flora si de fauna salbatica sa nu fie afectate semnificativ.

LEA 400 kV Cernavoda-Stâlpu va traversa 5 arii protejate incluse în reteaua ecologica europeana Natura 2000 (ROSCI0022 Canaralele Dunarii, ROSPA0012 Bratul Borcea, ROSCI0290 Coridorul Ialomitei, ROSPA0120 Kogalniceanu - Gura Ialomitei, ROSPA0006 Balta Tataru) si va trece prin vecinatatea altor 5 (ROSCI0278 Bordusani-Borcea, ROSPA0017 Canaralele de la Hârsova, ROSCI0389 Saraturile de la Gura Ialomitei - Mihai Bravu, ROSPA0059 Lacul Strachina, ROSCI0259 Valea Calma_uiului). O parte din aceste arii protejate sunt însa traversate în zonele lor periferice (ROSPA0012 Bratul Borcea, ROSPA0006 Balta Tataru), caracterizate prin prezenta terenurilor agricole (sursa de hrana pentru pasarile graminivore) sau a unor plantatii de arbori si arbusti, care au mai mult rol de zone tampon pentru habitatele ce formeaza nucleul ariei protejate.

Cele 2 unitati functionale ale CNE Cernavoda însumeaza 1410 MW si produc în prezent cca 20% din energia electrica nationala (http://www.nucleara.ro). Reactoarele 3 si 4 sunt în faza de planificare, vor avea fiecare o o capacitate de 740 MW si este de asteptat sa fie operationale pâna în 2016-2017, cu o posibila întârziere de 1-2 ani (n.n.). Noile reactoare vor ridica cantitatea de energie electrica produsa prin fisiune nucleara la cca 40% din necesarul la nivel national. Chiar daca realizarea unitatilor 3 si 4 ale Centralei Nuclear-Electrice de la Cernavoda este un proiect de perspectiva, este necesara crearea din timp a infrastructurii necesare distribuirii catre consumatorii din reteaua nationala sau catre cei din afara tarii a energiei nucleare produse de noile unitati. Prin utilizarea energiei nucleare, România este în masura sa-si reduca emisiile de gaze cu efect de sera cu peste 10 milioane de tone în fiecare an (http://www.nucleara.ro).

3

http://www.nucleara.ro/



Energia nucleara obtinuta la CNE Cernavoda este dublata de cea obtinuta prin centralele eoliene care insumau catre sfarsitul anului 2012 aproape 2000 MW (cca 9% din capacitatea totala instalata în România) potrivit datelor Transelectrica (http://www.green-report.ro). Aceasta reprezinta o crestere cu aproximativ 50% a cantitatilor de energie obtinute prin tehnologia turbinelor eoliene la nivel national fata de cele din 2011 (potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica), ceea ce demonstreaza posibilitatile remarcabile de crestere a cantitatilor de energie verde produse pe aceasta cale. In acest context, reteaua nationala de transport de energie trebuie sa fie pregatita sa absoarba atât productia suplimentara de energie electrica cât si distributia acesteia catre noii consumatori.

Inceperea montajului LEA 400 kV dublu circuit Cernavoda – Stâlpu si racord în statia GuraIalomitei este estimata pentru anul 2016 iar punerea în functiune a liniei, pentru anul 2018, când va putea prelua cantitatile suplimentare de energie produse de CNE Cernavoda (prin punerea în functiune a reactoarelor 3 si 4) si din celelalte surse producatoare de energie din sud-estul României.

In pofida unor mici neajunsuri pe care le va aduce mediului prin lucrarile de montare siexploatare, neajunsuri care vor fi însa minimalizate de catre beneficiar, atât prin respectarea stricta a legislatiei de mediu si a normativelor în vigoare impuse sistemului energetic national, cât mai ales prin ocolirea unor arii protejate si a unor zone verzi (paduri, ostroave, etc), avantajele pe care linia electrica aeriana nou proiectata le va aduce economiei nationale sunt imense. Este un obiectiv strategic din punct de vedere economic care va dezvolta infrastructura energetica a tarii si va permite dezvoltarea echilibrata a economiilor regionale.Unul dintre neajunsuri este impactul vizual al LEA 400 kV Cernavoda-Stâlpu, care estedatorat traseului lung, plasat în mijlocul naturii, ce altereaza peisajul. S-a încercat însa gasireasolutiei optime de amplasare, între factorul economic (care reclama traseul liniei electrice cât mai scurt) si factorul natural (necesitatea de a proteja terenurile fertile, ocolirea padurilor si conservarea peisajului).

Traseul LEA 400 kV d.c. Cernavoda-Stâlpu s-a stabilit astfel încât sa se respecte conditiile decoexistenta ale acesteia cu elemente naturale, obiecte, constructii, instalatii etc din vecinatate. De asemenea, traseul evita deteriorarea siturilor istorice, arheologice si culturale asigurând încadrarea în peisajul industrial existent si afectând suprafete de teren cât mai reduse. Amplasarea traseului LEA evita vecinatatea cu scoli, gradinite si zone rezidentiale cu densitate mare de populatie.

Traseul proiectat al LEA 400 kV Cernavoda-Stâlpu are o lungime de 154,2 km cu dublu circuit, incluzând si cele doua panouri de traversare a Dunarii (2,5 km) si bratului Borcea (1,7 km), la care se adauga înca patru tronsoane de LEA 400 kV cu simplu circuit (în lungime de 5,5 km) prin care se realizeaza intrarile în statia 400 kV Gura Ialomitei.

Linia electrica aeriana nou proiectata este împartita în 2 tronsoane:• Statia de transformare 400/110 kV Cernavoda (judetul Constanta) – statia de transformare400/110 kV Gura Ialomitei (judetul Ialomita), tronson în lungime de 53,2 km dublu circuitsi 5,5 km simplu circuit;• Statia de transformare 400/110 kV Gura Ialomitei - statia de transformare 400 kV Stâlpu

4



(judetul Buzau), tronson în lungime de 101 km dublu circuit; Lungimea totala a LEA 400 kV Cernavoda-Stâlpu va fi de 159,8 km.

Chiar daca în ansamblu impactul proiectului asupra habitatelor de interes comunitar si a speciilor de interes national si comunitar este unul nesemnificativ, va exista un impact potential direct si indirect generat de proiect, care se poate manifesta pe termen scurt sau lung si care va trebui minimalizat de beneficiar prin gasirea unor solutii tehnice corespunzatoare la lucrarile de montaj si exploatare a LEA 400 kV Cernavoda-Stâlpu.

Impactul asupra mediului

In faza de constructie si montajImpactul direct va consta în principal din zgomotul produs de lucrarile de montaj a LEA,zgomot produs de autovehiculele de transport si instalatiile de lucru (macarale, buldozere, etc), care va alunga temporar din zonele de lucru specii de pasari, amfibieni, reptile, mamifere sau nevertebrate mai sensibile la zgomot si la prezenta umana. Acest tip de impact este însa temporar si va înceta odata cu terminarea lucrarilor de montare a LEA si punerea în functiune a liniei electrice de înalta tensiune.

Alt tip de impact direct produs de proiect este înfiintarea de mici santiere pe traseul LEA, ceea ce presupune mobilizare de echipe de lucru, autovehicule si echipamente de lucru care pot perturba temporar speciile de fauna (mai ales avifauna) din apropiere. De regula, functionarea concomitenta a mai multor utilaje în aceste santiere poate sa determine un nivel de zgomot ridicat, deranjant pentru speciile de fauna care vietuiesc în zona, mai ales pentru pasari.Lucrarile de montare a LEA se vor baza pe organizarea unui numar mare de santiere miciraspândite de-a lungul traseului LEA, de regula în apropierea cailor de acces (a drumurilor) si la distanta cât mai mare de aria protejata cea mai apropiata. Organizarile de santier vor fi prevazute cu spatii de depozitare pentru materiale si utilaje, cu zone de parcare a vehiculelor si a utilajelor si daca va fi nevoie cu mici spatii modulare de cazare pentru echipele de lucru. Aceste mici santiere vor deservi lucrari efectuate la un anumit numar de stâlpi de pe o distanta de câtiva kilometri (saparea fundatiilor, montarea stâlpilor, instalarea conductorilor , a izolatorilor, a mijloacelor de avertizare si crearea de culoare de acces si coridoare de siguranta

5



în zonele împadurite). Stâlpii vor fi pregatiti pentru montaj în aceste zone dupa care amplasarea lor se va face rapid pe traseul LEA.

Recomandam pentru amenajarea acestor platforme o distanta de minim 1 kilometru fata de aria protejata cea mai apropiata si amplasarea lor pe suprafete lipsite de habitate naturale, de preferat terenuri agricole si islazuri (pasuni).Dupa încetarea lucrarilor, aceste organizari de santier vor fi rapid desfiintate, terenul va fi curatat si readus la starea initiala, chiar prin refacerea stratului vegetal daca va fi nevoie, respectându-se prevederile legale.

Toate deseurile si produsele reziduale (gunoaie, ape menajere, uleiuri, carburanti, etc) vor ficolectate selectiv si depozitate temporar, cu respectarea prevederilor legale privind managementul deseurilor sau predate firmelor specializate în colectarea deseurilor. Sursele de apa si de energie vor fi asigurate de antreprenor prin mijloace proprii mobile sau prin furnizori locali autorizati. Nu vor fi folosite resurse naturale nici la amenajarea santierelor si nici la lucrarile de montaj a LEA.Pe traseul LEA se va lucra punctual, pe zone mici, urmând ca dupa montarea stâlpilor de sustinere, fundatiile sa fie umplute cu solul escavat, iar terenul sa fie nivelat si curatat, pentru a permite refacerea rapida a stratului vegetal.

In faza de operare a LEA 400 kV

In perioada de exploatare a liniei de înalta tensiune, impactul negativ asupra speciilor va fi unul neglijabil si va consta în descarcarile corona care au loc mai ales în timpul precipitatiilor intense si a depunerilor de chiciura. Descarcarile corona sunt însotite de mici pocnete care ar putea speria speciile de pasari care stationeaza pe conductori sau în apropiererea acestora.Descarcarile corona vor fi limitate la maxim posibil prin realizarea unei alcatuiri optime a fazei (fascicul din trei conductoare).Pentru LEA 400 kV Cernavoda - Stâlpu nivelul zgomotului produs de descarcarile corona nu va depasi însa 55-60 dB pe timp ploios la o distanta de 15 m de faza exterioara, încadrându-se astfel în valorile normale de zgomot. Valoarea de 55 decibeli caracterizeaza nivelul de zgomot al unei conversatii normale. Pe timp uscat, descarcarile corona vor fi limitate sau absente.

Vibratiile conductorilor produse de vânt, în timpul exploatarii LEA, vor fi limitate ca intensitate si efect, prin folosirea unor dispozitive antivibratoare.Nu vor exista surse de radiatii în timpul constructiei sau al exploatarii instalatiei.Valorile câmpurilor electrice ti magnetice din imediata apropiere a LEA t00 kV se vor încadra în limitele admise si nu vor avea un impact negativ asupra starii de sanatate a populatiei, aanimalelor domestice sau salbatice din zona traseului LEA.

Impactul negativ indirect consta în defrisarea unor suprafete împadurite, care ar fi putut fifolosite în timp de diferite specii ale avifaunei ca loc de cuibarit. Mentionam însa ca defritarile se vor face pe suprafete foarte mici (cca 5 ha pe întreg traseul LEA), preponderent în plantatii (de plop euroamerican, salcâm , gladita) si numai în afara siturilor Natura 2000.Deoarece prin specificul lucrarilor LEA, habitatele traversate nu vor fi fragmentate, nu putem

6



vorbi de un impact negativ indirect asupra populatiilor de specii de interes national sau comunitar din zona acestor habitate.

Impactul pe termen scurt susceptibil sa afecteze habitatele si speciile de interesnational si comunitar

Se va manifesta numai în faza de constructie si va consta în principal din zgomotele provocate de prezenta echipelor de lucru, a autovehiculelor ti a instalatiilor de sapare a fundatiilor si de montaj ale liniei electrice. Acest tip de impact va fi localizat pe zone restrânse, la nivelul organizarilor de tantier sau a platformelor de montaj a LEA si vor afecta fauna din zona (mai ales avifauna) pentru numai pentru perioade scurte.Cea mai mare parte a traseului va trece prin apropierea unor drumuri de acces si a unor localitati; prin urmare speciile care vietuiesc în zona ar trebui sa fie deja obitnuite cu prezenta umana si zgomotele generate de activitatile antropice.Din aceste considerente, preconizam ca impactul pe termen scurt generat de lucrarile deamplasare a LEA, va fi unul nesemnificativ pe termen scurt asupra habitatelor ti a speciilor din siturile Natura 2000 traversate de linia de înalta tensiune sau aflate în vecinatatea acesteia.

Impactul pe termen lung susceptibil sa afecteze habitatele si speciile de interesnational si comunitar

Deoarece lucrarile de montare si exploatare a LEA nu vor produce modificari asupra habitatelor de inters comunitar din interiorul siturilor Natura 2000 traversate, nu vor determina fragmentarea habitatelor si nu vor afecta integritatea arilor protejate din zona, consideram ca impactul pe termen lung generat de amplasarea liniei electrice de înalta tensiune va fi unul nesemnificativ în ceea ce priveste habitatele si speciile de interes comunitar sau national care vietuiesc în ariile protejate traversate de LEA sau din vecinatatea acesteia.

Distanta mare dintre conductorii activi (dintre faze), de peste 2 metri, nu va expune pasarile de talie mica sau mare la electrocutari; acest pericol exista mai ales în cazul liniilor electrice de joasa tensiune (20 kV) unde distanta dintre faze este mica. In aceste conditii, nu putem vorbi de un impact negativ pe termen lung al exploatarii liniei electrice asupra speciilor avifaunei de pe traseul prevazut al liniei. Observatiile noastre au indicat ca mai ales în zonele de câmpie neîmpadurite, speciile de pasari, inclusiv rapitoarele si alte specii de talie mare, folosesc conductorii liniilor de înalta tensiune ca loc de odihna si observatie.Speciile de pasari din zona traseului LEA sunt deja obisnuite cu prezenta liniilor electrice deînalta, medie si joasa tensiune care alimenteaza cu curent electric localitatile si obiectiveleindustriale din zona.

In ceea ce priveste pasarile migratoare, acestea zboara mult deasupra liniilor electrice,posibilitatea unor accidente provocate de lovirea stâlpilor sau conductorilor fiind neglijabila.

Impactul rezidual susceptibil sa afecteze habitatele si speciile de interes national sicomunitar

Deoarece dupa terminarea lucrarilor de exploatare a LEA si punerea în functiune a acesteia,terenurile vor fi redate proprietarilor în forma initiala, iar pe parcursul fazei de constructie,

7



managementul deseurilor va fi o activitate prioritara a antreprenorului, nu va exista un impactrezidual susceptibil sa afecteze habitatele si speciile de interes national si comunitar din siturile protejate traversate sau învecinate cu traseul LEA.

Impactul cumulativ susceptibil sa afecteze habitatele si speciile de interes nationalsi comunitar

Pe traseul viitoarei linii de 400 kV d.c. Cernavoda-Stâlpu exista deja mai multe linii electriceaeriene de medie si joasa tensiune si de aceea vor fi luate o serie de masuri tehnice pentrurealizarea coexistentei viitoarei linii electrice aeriene de 400 kV cu aceste linii deja existente.Adaugarea unei noi linii de înalta tensiune la infrastructura energetica care traverseaza sau trece prin vecinatatea unor situri Natura 2000, nu va implica un impact cumulativ major deoarece dintre toate tipurile de linii electrice aeriene, cele de 400 kV au cel mai mic impact asupra pasarilor datorita distantei mari dintre faze. Caracteristicile tehnice ale LEA 400 kV elimina posibilitatile de electrocutare ale speciilor de pasari de talie mare; pentru pasarile de talie mica, acest pericol nu exista nici în cazul liniilor de medie si joasa tensiune.

La traversarea Dunarii si a bratului Borcea, LEA 400 kV Cernavoda-Stâlpu va avea un traseuparalel si la cca 150 m nord de alte 2 linii deja existente: LEA 400 kV Cernavoda-Pelicanu tiLEA 400 kV Cernavoda-Gura Ialomitei-C2. Impactul cumulativ cu aceste linii deja functionale va fi unul nesemnificativ datorita înaltimilor similare ale stâlpilor si a amplasarii de dispozitive de semnalizare, care sa reduca la minim accidentele provocate de ciocnirea pasarilor de aceste linii electrice atât în timpul hranirii, cât si a migratiei.

Deoarece lucrarile de amplasare si exploatare a LEA 400 kV Cernavoda-Stâlpu nu vor aveaun impact negativ semnificativ asupra ariilor protejate traversate sau învecinate, asuprahabitatelor sau speciilor de interes comunitar, nu se impun masuri speciale de reducere saueliminare a impactului la adresa unor habitate sau a vreunei specii.

Cu toate acestea, se impun o serie de masuri care sa diminueze efectul pe care lucrarile demontaj si exploatare a liniei le au asupra mediului înconjurator.Astfel, impactul direct pe care zgomotul utilajelor si organizarile de santier îl vor produce asupra avifaunei (în general) în faza de constructie si montaj a LEA, trebuie minimalizat prinfolosirea unor utilaje moderne, mai putin zgomotoase si poluante.

Organizarile de santier vor trebui organizate la minim un kilometru distanta de cea maiapropiata arie protejata. Dupa punerea în functiune a LEA, antreprenorul trebuie sa curetesuprafetele folosite si sa le redea proprietarilor în starea lor initiala.Conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice este reglementata prin lege. Se mentioneaza în lege ca prin evitarea la maximum a zonelor împadurite se respecta si prevederile legale privind conservarea habitatelor naturale.

Defrisarea suprafetelor împadurite trebuie sa se faca numai în locurile stabilite în proiectpentru amplasarea stâlpilor, pentru crearea cailor de acces si a culoarelor de siguranta acolounde este necesar. Chiar daca zonele ce urmeaza a fi defrisate se afla în afara siturilor Natura2000 si constau din plantatii, lucrarile trebuie monitorizate de specialisti pentru ca pâlcurile de zavoaie naturale cu salcii albe si plopi albi ramase între plantatii, sa nu fie defrisate deoarece ele reprezinta în zonele antropizate un refugiu pentru viata salbatica.

8



In interiorul siturilor Natura 2000, lucrarile de montare a LEA trebuie sa se desfasoarepunctual si cât mai rapid, pe suprafete mici, cu respectarea suprafetelor stabilite pentruamenajarea platformelor de montaj, a normelor în vigoare privind emisiilesde praf, zgomotul si managementul deseurilor si a produselor reziduale. Perturbarea temporara a speciilor de fauna (în special avifauna) trebuie sa fie cât mai scurta posibil si cât mai limitata ca spatiu.

Perdelele forestiere si din afara siturilor Natura 2000 care se afla pe traseul LEA, inclusiv pemarginea drumurilor de acces, trebuie mentinute pe cât posibil pentru ca ele reprezinta adesea coridoare ecologice între insulele de habitat din ariile protejate învecinate. Defrisareaacestor perdele forestiere si chiar a plantatiilor trebuie facuta cu precautie si numai daca nuau fost identificate solutii tehnice alternative.

Măsuri privind protecţia mediului la proiectarea şi construcţia instalaţiilor

CNTEE Transelectrica urmăreşte, ca prin activitatea sa viitoare să reducă impactul instalaţiilor asupra mediului, în principal, prin reducerea suprafeţelor de teren ocupate, reducerea impactului asupra faunei și florei, reducerea intensității câmpului electromagnetic la sol și a pierderilor prin efect Corona, etc. În faza de proiectare măsurile privind protecția mediului pentru o instalaţie sunt definite prin planul de management de mediu şi prin studiul de impact, dacă este cazul.

Principalele măsuri stabilite si realizate în proiectare şi construcţie sunt urmatoarele:

Prevenirea si reducerea poluării solului şi a apei Construirea si refacerea sistemelor de canalizare şi colectare a apelor menajere şi/sau

pluviale; Montarea de microstaţii de epurare biologică a apelor uzate menajere; Montarea de separatoare apă – ulei pe canalizarea pluvială aferentă cuvelor

echipamentelor cu ulei şi platformelor de depozitare echipamente şi deşeuri; Construirea si refacerea platformelor betonate pentru depozitarea temporară a

deşeurilor şi echipamentelor; Consolidarea malurilor în zonele de traversare LEA; Consolidarea stâlpilor şi reparaţia fundaţiilor LEA; Consolidarea fundaţiilor stâlpilor LEA; Mentenanţa echipamentelor cu ulei sau combustibil pentru eliminarea scurgerilor; Mentenanţa instalaţiilor de alimentare cu apă şi de canalizare, inclusiv a separatorelor

de ulei Monitorizarea calităţii apei freatice şi a apelor uzate evacuate prin efectuarea de

analize cu laboratoare acreditate.

Prevenirea poluării aerului Reducerea emisiilor de poluanţi în gazele de ardere (oxizi de carbon, oxizi de azot,

oxizi de sulf, pulberi, compuşi organici volatili, metale grele, etc.) prin achiziţia de grupuri electrogene, centrale termice şi autovehicule noi, cu emisii reduse;

Reducerea emisiilor de acid sulfuric prin înlocuirea bateriilor de acumulatoare; Mentenanţa echipamentelor cu SF6 pentru eliminarea scurgerilor;

9



Reducerea emisiilor de pulberi în suspensie la executarea lucrărilor prin stropire cu apă.

Prevenirea poluării acustice Montarea pe echipamnte a unor ventilatoare cu nivel redus de zgomot; Montarea unor panouri fonoabsorbante pentru izolarea fonică; Montarea de grupuri electrogene cu atenuatoare de zgomot şi vibraţii; Execuţia lucrărilor de construcţii - montaj numai în timpul zilei în zonele locuite.

Prevenirea impactului asupra faunei Montarea de dispozitive pe conductoarele de protecţie ale LEA cu caracteristici care le

fac vizibile pentru păsări în vederea evitării coliziunii; Montarea de dispozitive de îndepărtare a păsărilor pentru prevenirea riscului de

electrocutare (sisteme cu ultrasunete); Executarea lucrărilor de defrişare şi întreţinere a coridoarelor de siguranţă la LEA

numai în afara perioadei de vegetaţie şi după perioada de cuibărit a păsărilor; Interzicerea personalului companiei şi celui executant al lucrărilor, a oricărei forme de

recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

Depozitarea controlată a deşeurilor pentru a nu pune în pericol sănătatea şi viaţa animalelor.

Prevenirea impactului asupra vegetaţiei Alegerea amplasamentelor staţiilor şi a traseului liniilor electrice aeriene (LEA) astfel

încât să conducă la o ocupare cât mai mică a terenurilor şi la degradarea căt mai redusă a acestora pe durata lucrărilor de construcţie

Refacerea terenurilor după finalizarea lucrărilor şi plantarea vegetaţiei pentru readucerea mediului la starea iniţială

Prevenirea impactului vizual al LEA Vopsirea stâlpilor LEA în culori adecvate peisajului.

Managementul adecvat al deşeurilor Colectarea selectivă şi depozitarea controlată a deşeurilor pe platforme betonate sau în

containere; Colectarea,transportul şi valorificareaseliminarea deşeurilor generate, cu firme

autorizate, pe bază de contracte pentru toate tipurile de deşeuri; Evidenţa gestiunii deşeurilor conform legii.

Măsuri privind protecţia mediului la exploatarea şi mentenanţa instalaţiilor

Mentenanaţa instalaţiilor în funcţiune este realizată în mod sistematic conform instrucţiunilor tehnice interne. Se întocmesc planuri de management şi monitorizarea mediului, de către societaţile care executa lucrările de mentenanţă. Principalele actiuni preventive şi corective legate de protecţia mediului realizate în exploatarea şi mentenanţa instalaţiilor sunt urmatoarele:

10



Prevenirea si reducerea poluării solului şi apei prin : repararea echipamentelor pentru reducereaseliminarea scurgerilor de ulei; înlocuirea echipamentelor vechi, cu echipamente noi pentru eliminarea pierderiilor de

ulei; refacereasamenajarea terenului şi vegetatiei pentru aducerea la starea iniţială, după

finalizarea lucrărilor; decopertarea solului contaminat cu ulei şi refacerea amplasamentului; repararea, reglarea şi revizia grupurilor electrogene şi a autovehiculelor pentru

reducerea emisiilor de poluanţi în atmosferă şi apoluării fonice; service la separatoarele de apă – ulei, decolmatarea canalizării. vidanjarea bazinelor de colectare ape menajere sau pluviale contaminate cu ulei; reparaţii la instalaţiile de alimentare cu apă şi de canalizare; achizitionarea de materiale absorbante pentru tratarea solului afectat în urma

scurgerilor accidentale de ulei la toate staţiile din gestiune; achiziţionarea de substanţe pentru neutralizarea scurgerilor accidentale de acid sulfuric

din bateriile de acumulatoare; dotarea personalului de mentenanţă cu materiale biodegradabile absorbante de produse

petroliere

Prevenirea riscului de incendiere a pădurilor prin lucrări de întreţinere a culoarelor de siguranţă ale liniilor aeriene, taierea arborilor

care depăşesc o anumită înălţime şi care pericliteaza funcţionarea în siguranţă a LEA.

Prevenirea riscului de electrocutare a pasarilor prin montarea pe LEA a unor dispozitive de îndepărtare a păsărilor.

Prevenirea riscului de incendiere a pădurilor prin întreţinerea culoarelor de siguranţă ale LEA, tăierea arborilor care depăşesc o anumită înălţime şi care periclitează funcţionarea în siguranţă a acestora.

Managementul adecvat al deşeurilor rezultate din mentenanta si casări prin:

depozitarea temporară a deşeurilor în mod controlat şi selectiv pe platforme betonate sau în containere;

evidenta gestiunii deşeurilor conform HGR nr. 856/2002; întocmirea bilanţului de ulei conform HGR nr. 235/2007; transportul şi valorificareaseliminarea deşeurilor, pe bază de contracte, cu firme

autorizate, conform cerinţelor legale.

CNTEE Transelectrica SA a luat măsuri de prevenire a poluării şi de reducere a impactului asupra mediului atât în activitatea de exploatare cât şi în activităţile de mentenanaţă şi de investiţii care presupun construcţii – montaj. Ex.:

la finalizarea lucrărilor de construcţii – montaj care au afectat terenul s-a refăcut terenul şi s-a plantat vegetaţie pentru readucerea mediului la situaţia iniţială.

au fost prevenite incendiile în culoarele de siguranţă ale LEA prin lucrări de defrișare.

11



Nu s-au înregistrat depăşiri ale limitelor maxime admisibile pentru emisiile de poluanţi în mediu care pot afecta sănătatea şi siguranţa umană şi a zonele protejate.

12

Analiza Impactului Asupra Mediului - Finall

Documents

Transcript of Analiza Impactului Asupra Mediului - Finall