1

MUZEUL DE ISTORIE NAȚIONALĂ ȘI ARHEOLOGIE CONSTANȚA

RAPORT DE ACTIVITATE

2015

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa (în continuare MINAC) îşi

desfăşoară activitatea în judeţul Constanţa prin expoziţiile sale de la sediu, Edificiul roman cu

mozaic şi din filialele judeţene (Adamclisi, Cernavodă, Hârşova, Histria). Judeţul Constanţa, cu

o populaţie de aproximativ 750 000 persoane, în scădere în ultimii ani, are o activitate economică

axată pe agricultură, construcţii navale, comerţ internaţional maritim, facilitat de existenţa în

primul rând a porturilor Constanţa şi Mangalia, şi fluvial, pe Dunăre şi canalul Dunăre-Marea

Neagră, mai ales prin porturile Cernavodă şi Hârşova. De asemenea, există o puternică activitate

turistică şi de divertisment, cu deosebire în perioada estivală, dar şi un turism de tratament

folosind resursele naturale de la Mangalia, Techirghiol şi Eforie. Judeţul Constanţa este un punct

nodal pe harta energetică a României prin centrala nucleară de la Cernavodă şi prin parcurile

eoliene construite în ultimul deceniu.

Ca întreaga Dobroge de altfel, în judeţul Constanţa există o populaţie provenită din alte

regiuni ale ţării (Moldova, Oltenia, Transilvania), sosită aici fie cu ocazia colonizărilor din

perioada interbelică, fie cu ocazia marilor şantiere din anii ’60-’80 (canalul Dunăre-Marea

Neagră, extinderea portului Constanţa-Agigea, construcţia uzinei petrochimice). În anii ’90

municipiul Constanţa a devenit şi un important centru universitar (Universitatea „Ovidius” şi

facultăţile de medicină şi stomatologie, Universitatea Maritimă, Academia Navală, Universitatea

„Andrei Şaguna” şi filialele Universităţii „Spiru Haret”). Din acest motiv, în oraş există o foarte

numeroasă populaţie tânără.

În judeţul Constanţa activează un număr important de instituţii culturale care servesc

necesităţile informaţionale şi culturale ale locuitorilor: trei teatre (Teatrul Naţional de Operă şi

Balet „Oleg Danovski”, Teatrul de Stat Constanţa, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Căluţul de

mare”), Biblioteca judeţeană „I. N. Roman”, Centrul cultural judeţean Teodor Burada, Centrul

cultural Jean Constantin, Centrul cultural „Euxin” Mangalia, 7 muzee cu diferite specificuri

2

(MINAC, Muzeul de Artă, Muzeul de Artă Populară, Complexul Cultural „Callatis”, Muzeul

Marinei Române, Muzeul Naţional Militar „Regele Ferdinand” - filiala Constanţa, Complexul

Muzeal de Ştiinţe ale Naturii). În judeţul Constanţa funcţionează numeroase edituri şi tipografii

care asigură o cantitate importantă de cărţi, reviste şi ziare. Alături de acestea să amintim

televiziunile şi posturile de radio locale, care garantează o bună informare şi educare a

publicului. Toate aceste instituţii asigură o vie activitate cultural-ştiinţifică, educaţională şi de

divertisment locuitorilor de cele mai diverse niveluri culturale, din toate categoriile de vârstă şi

din toate etniile.

Activitatea MINAC este complementară activităţii instituţiilor muzeale enumerate mai

sus, atât prin specificul său (arheologie şi istorie), cât şi prin răspândirea teritorială a unităţilor

sale. Chiar şi în cazul Muzeului de Arheologie „Callatis”, numai aparent există o suprapunere,

acesta deservind comunitatea locală a municipiului Mangalia. MINAC, prin specialiştii săi,

colaborează la organizarea unor expoziţii tematice şi simpozioane cu Serviciul Judeţean al

Arhivelor Naţionale Constanţa, cu Muzeul Marinei Române şi Muzeul Naţional Militar-filiala

Constanţa (mai ales în domeniul istoriei moderne şi contemporane). Împreună cu facultăţile de

istorie şi artă din cadrul Universităţii „Ovidius”, MINAC organizează sesiuni şi simpozioane sau

alte activităţi culturale ( de exemplu 10-12 septembrie 2009 „Ovid, myth and (literary) exile”).

Biblioteca de specialitate, care cuprinde circa 40 000 de volume, este accesibilă specialiştilor

pentru pregătirea masteratelor sau doctoratelor şi studenţilor care se specializează în istorie veche

sau arheologie. Să mai precizăm că în cadrul laboratorului de restaurare-conservare al muzeului

s-au pregătit şi se pregătesc, când este cazul, restauratori în specialităţile: metale, sticlă, ceramică

şi piatră, proveniţi de la Arhiepiscopia Tomisului sau Muzeul „Callatis”.

MINAC a participat la numeroase programe şi proiecte naţionale şi internaţionale. Ne

vom limita să amintim câteva proiecte în care MINAC este parte (unele continuă şi în anii 2016-

2017) şi vom începe prin a le enumera pe cele ale Consiliului Judeţean Constanţa în care

MINAC este beneficiar (; Hiperb – muzeu al secolului XXI pentru turiştii din Constanţa, finanţat

prin Programul Operaţional Regional – Axa 5.1, finalizat în anul 2012; Reabilitare Monument

Triumfal Tropaeum Traiani din Adamclisi finalizat în 2013; Cetatea Capidava – istorie şi

3

continuitate a poporului roman pe meleaguri dobrogene, început în anul 2013 cu finalizare în 30

iunie 2016).

În acest moment MINAC este partener într-un proiect internaţional, ce se va desfăşura în

anii 2016-2017 ARCHIVE („Ancient Roman cultural heritage interactive visualization

environment for the cross-border area between Bulgaria and Romania”), în parteneriat cu

Universitatea “Angel Kanchev” Ruse şi Muzeul Regional de istorie Ruse. În anul 2015 MINAC

a câştigat finanţări din partea AFCN pentru mai multe proiecte precum Zâmbete … din Epoca de

Aur: reinterpretări culturale actuale ale epocii comuniste sau Istoria pe un clişeu: restaurarea,

conservarea şi revitalizarea patrimoniului fotografic dobrogean de la începutul sec. al XX-lea.

Diversele activităţi ale instituţiei, cu deosebire descoperirile arheologice de senzaţie, dar

şi activitatea curentă a muzeului sunt reflectate, în general, cu promptitudine şi acurateţe, în

mass-media constănţeană şi naţională. În anul 2015 manifestările ştiinţifice internaţionale,

expoziţiile temporare, lansările de carte şi celălalte activităţi au fost prezentate publicului de

ziare (Telegraf, Cuget liber, Ziua de Constanţa, Replica, România Liberă, Adevărul, etc.),

televiziuni locale (Neptun TV, Litoral TV, Media TV Medgidia) sau naţionale (Antena 1, Digi

24, TVR).

Muzeul întreţine bune relaţii cu autorităţile locale în vederea evidenţierii tradiţiilor

istorice şi prezentării cadrului de dezvoltare a comunităţilor locale. Astfel de colaborări se

desfăşoară cu autorităţile din Cumpăna, Costineşti, Albeşti, Pantelimon, Topalu, Histria,

Hârşova, Costineşti, Adamclisi, Cernavodă, Murfatlar, etc. Cu instituţiile bisericeşti există

colaborare în organizarea și funcționarea unui mic muzeu la Mănăstirea Techirghiol sau în

pregătirea unor specialişti în conservare-restaurare. De asemenea, există o bună colaborare cu

reprezentanţii minorităţilor, în special cu comunitatea turco-tătară, împreună cu care s-au

organizat de-a lungul anilor numeroase activităţi culturale, ştiinţifice şi educative. Muzeul

constănţean întreţine relaţii de colaborare cu asociaţii culturale (Asociaţia Studenţilor din

Basarabia, Asociaţia Culturală „Noua Acropolă”, Liga Navală Română, Asociaţia Culturală

„Opera Viva”, Fundaţia Pontul Euxin, Asociaţia Anghel Saligny, ş.a.). Colaborarea cu

colecţionarii constănţeni a dus, în ianuarie 2015, la apariţia „Vitrinei Colecţionarului”. Amintim

4

că MINAC este membru al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, organism reprezentativ

pentru muzeologia româneasca şi al ICOM, organizaţie internaţională de profil.

MINAC, cu toate spaţiile sale expoziţionale, este vizitat de circa 80-90 de mii de turişti

anual. Un număr important dintre aceştia sunt străini, în general de vârsta a treia, aduşi de

agenţiile de turism cu care muzeul constănţean colaborează (Danubius Travel SRL, Karpaten

Turism SRL, Vantage SRL, Direct Travel SRL, Grand Circles), sosiţi cu vasele de croazieră. De

asemenea, menţionăm grupurile organizate de elevi, venite mai ales în preajma unor evenimente

importante ale istoriei naţionale (24 ianuarie, 9-10 mai, 14 noiembrie, 1 decembrie etc.).

Constatăm că lipsesc turiştii români în grupuri organizate, elevii sosiţi în tabere pe litoral. În mod

organizat, muzeul este vizitat, de obicei, gratuit, de grupuri de elevi din mediul rural, aflaţi în

excursii programate de Consiliul Judeţean Constanţa. De asemenea, tot în mod gratuit, se

vizitează de către participanţii la diferite manifestări (de exemplu olimpiadele şcolare). Grupuri

de elevi şi studenţi din Republica Moldova vizitează, de asemenea muzeul în mod gratuit.

Turişti români sosesc în mod organizat (excursii sau sejururi), prin colaborarea cu firmele

de turism şi cu Asociaţia Pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului „LITORAL - Delta

Dunării” cu care există un parteneriat pentru emiterea de vouchere pentru toate muzeele

constănțene.

Prin parteneriatul general cu ISJ Constanţa şi parteneriatele individuale cu diferite şcoli

din judeţ şi nu numai, MINAC pune la dispoziţie dotările sale (plasme, sălile de expoziţie, sălile

de conferinţe) pentru desfăşurarea unor lecţii tematice, tratând teme mari ale istoriei României.

Expoziţia MINAC a fost reabilitată începând cu anul 2007, parter şi etajul 1, exclusiv prin

fonduri proprii. În anul 2015 s-a terminat reabilitarea sălilor aferente istoriei moderne şi

contemporane şi expoziţiilor „Pipe” şi „Numismatică” prin sponsorizare, subvenţie şi fonduri

proprii.

Având în vedere impactul pe care îl are muzeul asupra vizitatorilor, putem să apreciem că

spaţiile dedicate expoziţiilor de bază sunt folosite eficient. Ritmul de două până la patru expoziţii

temporare pe care muzeul le organizează în sala „V. Canarache” este unul optim pentru a obţine

un act artistic şi educativ de calitate. Aula „A. Rădulescu”, dedicată festivităţilor de anvergură

rămâne mai puţin vizitată, în ideea prezervării frescei monumentale, care şi aşa necesită grabnice

5

intervenţii de restaurare. Şi aici, totuşi, se organizează expoziţii temporare de mai mică

anvergură şi cu o durată mai scurtă (vezi anexa). De asemenea, pe plasmele de mari dimensiuni

din cele două săli rulează filme cu subiecte arheologice şi istorice pentru publicul vizitator.

Prin reabilitarea etajului II s-a creat posibilitatea desemnării unui nou spaţiu pentru

activităţi expoziţionale, spaţiu ce va primi numele de Sala „Gh. Brătianu”.

Întreaga clădire a muzeului, monument istoric, necesită reparaţii capitale (schimbarea

tâmplăriei – uşi, ferestre -, repararea şi consolidarea celor două portice laterale, schimbarea

acoperişului în totalitate şi a lemnăriei de susţinere). Prin proiectul „Hiperb”, prin consolidarea

fundaţiilor s-a înlăturat pericolul prăbuşirii întregului edificiu. În anul 2013 s-au făcut reparaţii

de urgenţă la acoperiş pentru a opri inundarea birourilor şi a expoziţiei de la etajul II (noiembrie-

decembrie).

Edificiul roman cu mozaic necesită refacerea clădirii de protecţie şi consolidarea

monumentului, ca şi restaurarea pavimentului antic. Muzeul Cetăţii Histria necesită, de

asemenea, lucrări importante de reparaţii şi igienizare (văruit, vopsit, reamenajare expoziţie), cu

atât mai mult cu cât în anul 2014 s-a sărbătorit centenarul săpăturilor arheologice de aici. Şi

Muzeul de la Adamclisi necesită reparaţii şi amenajări importante - acoperiș, văruit, vopsit

interior, instalație de iluminare adecvată şi instalaţie sanitară nouă. La Monumentul Rupestru de

la Murfatlar în anul 2013 s-au întreprins reparaţii de urgenţă la acoperiş, distrus parţial în urma

unei furtuni. Necesită mari investiţii pentru o clădire protectoare şi amenajarea în preajmă a unui

muzeu.

Programul de cercetări arheologice sistematice în momentul de faţă cuprinde un număr de

10 şantiere care acoperă, în mod uniform, epocile istorice de la neolitic până la evul mediu. Şapte

dintre acestea au primit în ultimii ani finanţări în cadrul PNCA din partea Ministerului Culturii.

În acest an (2015) această finanţare s-a făcut, în exclusivitate, din fonduri proprii.

Valorificarea patrimoniului se realizează prin programul editorial susţinut prin apariţia

anuarului „Pontica” şi a revistei „Analele Dobrogei” şi prin editarea aleatorie a unor volume de

autor, cele mai multe în colecția proprie – Bibliotheca Tomitana (vezi anexa).

6

Manifestările ştiinţifice internaţionale din anul 2015 au fost numeroase, cu invitaţi din

peste 20 de ţări, unele făcând parte din cadrul unor proiecte de mai mare întindere în care

MINAC a fost sau este partener (vezi anexa).

Programul de evidenţă a patrimoniului a avut un număr mai redus de activităţi datorită

necesităţii prezenţei specialiştilor în cadrul unor cercetări arheologice preventive. Totuși, au fost

întocmite un număr de 500 FAE și 32 dosare de clasare în categoria “Tezaur”. Se află în curs de

verificare dosarele pentru categoria „Tezaur”, cuprinzând pisele Monumentului Triumfal de la

Adamclisi.

Programul de dotări muzeale în anul 2015 cuprinde mijloace fixe în cadrul unor proiecte

europene, licenţe soft şi obiecte de inventar, însumând 153.783,61 lei.

S-au făcut o serie de reparaţii şi reabilitări, atât la sediul MINAC, cât şi în teritoriu:

reparaţii Histria - 2 camere cercetători, s-au achiziţionat materiale pentru Capidava în cadrul

proiectului european, etajul II (s-au parchetat 450mp şi urmează alti 450mp) – vezi paginile

următoare.

MINAC, având atestarea de instituţie cu unitate de cercetare-dezvoltare conform HG

551/2007, are obligaţia să trimită în ţară şi în străinătate cercetătorii săi pentru a prezenta bogatul

patrimoniu pe care îl deţine. În acest sens, prin sesiunile organizate la sediu, dar şi prin prezența

la cele din ţară şi străinătate (Lisabona, Portugalia), credem că și în anul 2015 a fost îndeplinit

acest deziderat.

Personalul angajat al instituţiei a ajuns la un număr de 94 de persoane (din 100 posturi),

38 cu studii superioare, din care 32 cu studii de specialitate arheologie-istorie. Cheltuielile de

personal ale instituţiei se ridică la cca. 70% din total cheltuieli, iar subvenţia a acoerit 100%.

Creşterea patrimoniului în anul 2015 pe categorii arată astfel: 685 piese arheologie, 143

piese istorie modernă, 642 piese de numismatică.

Biblioteca muzeului, cu un număr de peste 40.000 de publicaţii de specialitate, s-a

îmbogăţit după cum urmează: în 2015 – 595 volume şi 175 reviste româneşti şi străine; De

7

asemenea, au fost expediate anual schimburile de carte pe care Muzeul le are cu instituții de

profil din cca. 30 de țări, în număr de 130.

Constiliului Ştiinţific şi Consliul de Administraţie au dezbătut probleme de actualitate ale

instituției de la organizarea sesiunilor internaționale la contractele de cercetare arheologică ale

MINAC cu Ministerul Culturii până la promovări și sancțiuni pentru personalul angajat.

Cercetarea de teren este o activitate permanentă, însăşi raţiunea de a fi a MINAC, prin

care patrimoniul său se îmbogăţeşte continuu. Au existat numeroase contracte de prestări servicii

în domeniul diagnozei arheologice, a supravegherilor şi a cercetărilor preventive pentru

investiţiile de pe teritoriul judeţului Constanţa (vezi anexa).

Activitățile enumerate se află expuse schematic în paginile următoare.

A) EVOLUȚIA INSTITUȚIEI

a1. Colaborarea cu instituții, organizaţii, grupuri informale care se adresează aceleiaşi

comunităţi

Colaborare permanentă prin parteneriate:

I.S.J. Constanţa – parteneriat general. Şcoli, grădinițe, licee, grupuri școlare din

Constanţa şi judeţ în număr de 136 – parteneriate individuale

Universitatea „Ovidius” Constanța

Facultatea de Arte (spectacole de operă, concerte de muzică clasică)

Facultatea de Istorie și Științe Police (participări la evenimente: sesiuni, lansări de carte, etc.)

Asociații și organizații neguvernamentale:

International Fund for Cooperation and Partnership of the Black Sea and the Caspian Sea

(parteneriat încheiat în septembrie 2013) pentru promovarea civilizațiilor Mării Negre și

Mării Caspice

Asociația „Noua Acropolă” (conferinţe, expoziţii temporare la sediul MINAC)

Asociația „Neliniști Metafizice” (lansări de carte, conferinţe literare)

8

Asociația „Danais – Capidava” (activităţi specifice desfășurate la Capidava – workshop-

uri restaurare ceramică, etc.)

Asociația „Anghel Saligny” (activităţi ştiinţifice şi educative la sediul MINAC)

Fundaţia “Orizonturi Culturale”

Fundaţia Pontul Euxin

Asociația Liga Navală

Oceanic Club (activități interdisciplinare, expoziții proecologice)

Asociația „Opera Viva” (spectacole de muzică și poezie)

Ascociația Studenților Basarabeni (manifestări la sediul MINAC)

Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici Constanţa (colaborare la expţia de bază „epoca

comunistă”)

Instituții de profil:

Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Constanţa (expoziţii, mese rotunde, lasări de

carte, ş.a.)

Muzeul Marinei Române (manifestări ştiinţifice)

Muzeul de Arheologie Callatis –Mangalia, din cadrul Complexului Cultural Callatis

Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand” filiala Constanța (obiecte împrumutate

pentru expoziţia de bază)

Muzeul de Artă Constanța

Societatea de Studii Clasice, filiala Constanța (conferințe, lansări de carte)

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța – expoziţii şi activităţi ştiinţifice

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș – Proiect AFCN 2013-2014;

MINAC a participat cu piese grecești într-o expoziție temporară „Agora – inima orașului

grecesc”; schimburi de publicaţii.

Muzeul Judeţean Ialomiţa, Muzeul Brăilei, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Civilizației

Dunării de Jos Călărași – Carafa cenușie. O călătorie în lumea ceramicii arheologice

cenuşii, expoziţie itinerantă; schimburi de publicaţii, participări la sesiuni ştiinţifice.

Institutul de Turcologie și Studii Central-Asiatice de pe lângă Universitatea „Babeș

Bolyai” Cluj-Napoca – simpozion și volum în cadrul proiectului Interferențe culturale

9

dobrogene romano-turce, AFCN 2013, simpozion și expoziție foto-documentară, 9-10

octombrie 2014; schimburi de publicaţii; organizarea de manifestări (un nou simpozion în

mai 2016).

Muzeul Naţional de Istorie a României – expoziții temporare diverse în ţară şi străinătate

(SUA, Elveţia, Italia, urmează în 2016 China)

ICEM Tulcea – expoziții și proiecte AFCN și internaționale BSUDRA

Teatrul de Stat Constanţa – proiect Festivalul de Teatru Antic, spectacol „Metamorfozele

iubirii”

Consulatul General al Turciei Constanța – expoziţii, colocvii, simpozioane, conferințe

Centrul Cultural Turc Yunus Emre - expoziţii, colocvii, simpozioane, conferințe, lansări

de carte.

Uniunea Democrată Turcă din România - expoziţii, colocvii, simpozioane, conferințe

Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România - expoziţii, colocvii,

simpozioane, conferințe

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică „INOE” (Mormântul

pictat 3D, Bisericuţele de la Murfatlar 3D)

Membru ICOM

Membru Rețeaua Națională a Muzeelor din România

Parteneriate în cadrul șantierelor arheologice:

Adamclisi: Institul de Arheologie „Vasile Pârvan” București, Universitatea „Babeș-

Bolyai” Cluj-Napoca, Universitatea din București

Histria: Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București, Institutul de Arheologie și

Istoria Artei al Academiei Române Cluj-Napoca, Universitatea din București,

Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, MNIR Bucureşti.

Capidava: Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Universitatea „Valahia” Târgoviște,

Universitatea București, MNIR Bucureşti.

Oltina: Institutul de Arheologie Iași

Pantelimon-Ulmetum: Institul de Arheologie „Vasile Pârvan” București

10

Soc. Viticolă Murfatlar – Punct muzeal: Muzeul Vinului

Hotel Ibis – punct expozițional

Primăria Constanța – Parcul arheologic

Mănăstirea Techirghiol – punct expozițional

Primăria Cumpăna – punct expozițional

Camera de Comerț Constanța – experți în proiecte culturale și turistice

Prefectura Constanţa – punct expoziţional

Proiecte internaţionale 2015

LIMEN: Cultural Ports from Aegean to the Black Sea

Joint Operational Programme “Black Sea Basin 2007-2013”

Parteneri: European Centre for Byzantine and Post-Byzantine Monuments Thessaloniki;

Istanbul University – Faculty of Letters – Department of Conservation of Marine

Archaeological Objects; Municipality of Kavala; Odessa City Council, Department of

Cultural and Tourism; G. Chubinashvili National Research Centre for Georgian Art

History and Heritage Preservation; Municipality of Varna; Koç University, Istanbul.

- a debutat în anul 2013; finalizat în decembrie 2015.

- introducerea Constanței în rute maritime culturale incluse în orferte turistice

internaționale, - stabilirea unor trasee culturale în oraș pentru pasagerii vaselor de

croazieră care acostează în portul constanța

- elaborarea de panouri informative pentru fiecare obiectiv inclus în primele trei itinerarii

culturale;

- promovarea orașului și a traseelor culturale propuse;

- participare la simpozionul internațional referitor la promovarea patrimoniului cultural;

- organizarea de întâlniri între agenții economici, reprezentanții autorităților

locale, ai instituțiilor educaționale și ofertanții de cultură din Constanța;

- organizarea de cursuri de ghidaj în obiective aflate în administrarea MINAC.

HERAS: SUBMARINE Archaeological Heritage of the western Black Sea Shelf

Joint Steering Committee for the Romania-Bulgaria Cross-Border Cooperation

Programme 2007-2013

11

- bază de date situri submerse

- cerectări pentru identificarea și cartarea lor

- cercetări în situri

- workshop-uri etc.

Aplicant: GEOECOMAR

Parteneri: MINAC și instituții din Bulgaria (Balcic, Varna)

- finalizat în martie 2015.

JADE 2 – Objects-signs et interprétations sociales des jades alpins dans l’Europe

Néolithique (2013-2015). Program CNRS Franţa (arta prelucrării jadului în preistorie).

- analize fizico-chimice

- publicaţii

- bază de date

- continuă şi în anul 2016.

Black Sea-Unity and Diversity in the Roman Antiquity – BSUDRA – Sinope – Tulcea

Aplicant: CJ Tulcea

Parteneri asociați: MINAC, Oxford University, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași.

- perioada de desfăşurare: 2013-2015.

- s-a finalizat în noiembrie 2015.

ARCHIVE: Ancient Roman cultural heritage interactive visualization environment for the

cross-border area between Bulgaria and Romania, în parteneriat cu

Aplicant: Universitatea „Angel Kanchev” Ruse,

Parteneri: MINAC, Muzeul Regional de Istorie Ruse;

- Axa prioritară nr. 2 – O regiune verde

- depus în iunie 2015, aprobat pentru finanţare

- perioada de desfăşurare: 2016-2017

6 proiecte CBC Interreg V depuse în septembrie 2015, în colaborare cu instituţii din

Bulgaria (Silistra, varna, Dobrici, Vârşeţ); în curs de evaluare.

12

Proiecte naţionale 2015

ARHEOMAP: Tehnici noi de cartare şi investigare non-invazivă a sit-urilor arheologice

din Dobrogea centrală (Studiu de caz: Bazinul râului Casimcea), în parteneriat cu

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice 2014-2016; se finalizează în

anul 2017.

Zâmbete … din Epoca de Aur: reinterpretări culturale actuale ale epocii comuniste;

proiect cu finanţare nerambursabilă AFCN; MINAC în parteneriat cu Institutul de

Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Căluţul de mare”,

Asociaţia Europeană Interaxe Constanţa, septembrie-noiembrie 2015.

Istoria pe un clişeu: restaurarea, conservarea şi revitalizarea patrimoniului fotografic

dobrogean de la începutul sec. al XX-lea; proiect cu finanţare nerambursabilă AFCN,

depus în 2015 şi aprobat pentru finanţare.

Cartografia cetăţilor medievale dispărute din Dobrogea; proiect cu finanţare

nerambursabilă AFCN; beneficiar: Asociaţia Pro Noviodunum; parteneri: ICEM Tulcea,

MINAC şi Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii „Ovidius”

Constanţa; depus în 2015 şi aprobat pentru finanţare.

a2. Analiza SWOT

Puncte forte:

- Existența MINAC într-un oraș (județ) foarte circulat, cu prezență turistică deosebită și

un număr semnificativ de locuitori tineri (elevi, studenți);

- Funcționarea instituției într-o zonă foarte bogată din punct de vedere arheologic,

numismatic și istoric din toate epocile istorice (din neolitic până în epocile modernă și

contemporană);

- Patrimoniu variat și numeros (peste 400.000 de piese);

- Editarea revistei Pontica – sursă de cărți și reviste din străinătate pentru o informare

de specialitate;

- Analele Dobrogei –pentru istorie modernă şi contemporană

- Personal înalt calificat (17 doctori, 5 experți pe legea 182/2000, 9 experți, 4 specialiști

și 4 debutanți înscriși în Registrul Arheologilor).

13

Analiza utilizării spațiilor instituției

În acest moment, spațiile instituției destinate publicului sunt folosite în mod corespunzător.

Există săli de prezentare, de expunere temporară, iar sălile expoziției de bază – parter și etaj I

– sunt reabilitate. La etajul II s-au finalizat reparaţiile (văruit, vopsit, instalaţie electrică). Secţia

comunism este în curs de amenajare. Expoziţia „Aurul şi argintul antic al României” va fi

organizată în fostele săli „Pipe” şi „Numismatică” şi va rămâne deschisă până la sfârşitul anului

2016. Restul sălilor vor fi dedicate perioadelor modernă şi contemporană şi amenjate până în

anul 2017.

Spațiile administrative și birourile au fost reabilitate în anii trecuți și pot fi folosite în mod

corespunzător.

Depozitele sunt funcționale, cu excepția celor de la subsol, unde sunt necesare reparații și

igienizare.

Deficiențe:

- Personal insuficient (paznici, supraveghetori, antropolog, arheozoolog, specialist în

marketing, etc.) – această situaţie se poate rezolva prin externalizarea pazei şi a

serviciilor respective;

- Starea nesatisfăcătoare a clădirilor și expozițiilor – această situaţie, din cauza

cheltuielilor mari, necesită intervenţia CJ Constanţa şi a MC pentru finanţare (vezi cazul

Palatului Culturii Iaşi, MNIR, Muzeul de Istorie Naturală Grigore Antipa, etc.);

- subfinanţarea sistemului la nivelul întregii ţări;

- Forțarea sectorului de prestări servicii în defavoarea cercetării sistematice de teren, a

cercetării științifice și evidenței patrimoniului;

- Lipsa dotărilor cu aparatură performantă costisitoare: GPS, georadar, etc.

- Site-ul MINAC, perfecţionare permanent.

Toate activitățile care depind de pregătirea și sarcinile personalului MINAC pot fi

îndeplinite, dar, în momentul în care apar cerințe financiare deosebite, realizarea

obiectivelor devine incertă.

Din cauza lipsei unui program pentru dezvoltarea resurselor umane în anii 2010-2014 în

cadrul colectivului de specialiști ai MINAC apare o cezură între generații și, astfel,

14

sectoare întregi nu vor mai fi acoperite în următorii 2-5 ani (ex: epigrafia greco-romană,

necropolele Tomisului).

Sigur, instituția poate să funcționeze dar, va deveni mai ales un depozit de patrimoniu (de

multe ori cu piese necunoscute) și un prestator de servicii arheologice și nu un for

științific de recunoaștere internațională, cu un patrimoniu cunoscut, admirat și, de ce nu,

invidiat. De asemenea, caracterul educativ se va limita la prezentarea sălilor de expoziție

și monumentelor fără ca acestea să fie modernizate și aduse la standarde de calitate de

nivel, cel puțin, mediu.

a3. Evoluţia imaginii existente şi măsuri luate pentru îmbunătăţirea acesteia

Comunicate transmise prin rețeaua CIMEC

Replica

Observatorul de Constanța

Liderul de opinie

Telegraf

Cuget liber

Interviuri – evenimente de marcă ale istoriei: 24 ianuarie, 9-10 mai, 14 noiembrie, 1

decembrie – L. Dumitraşcu, D.R. Cornea.

- Proiecte, probleme și realizări, descoperiri, șantiere arheologice, manifestări științifice

– G. Custurea, C. Chera, L. Buzoianu, Cr. Talmațchi, T. Cliante, I. Nastasi.

- Antena 1 Constanța (interviuri, emisiuni culturale)

- Neptun TV (expoziții și manifestări)

- Digi TV Constanța (manifestări, expoziții)

- L TV Năvodari (interviuri)

- TVR (2-3 apariţii/an cu anunțuri privind manifestările şi descoperirile MINAC)

- Radio Constanța (interviuri, reportaje)

Îmbunătățirea activității de promovare

S-a modernizat site-ul MINAC și s-a creat pagina MINAC pe rețeaua de socializarea

„Facebook”.

Popularizare în „Pagini aurii”, “Focus”, site și materiale scrise.

15

Apariții în presa de specialitate

Reportaje și cronici ale reporterilor din secțiile “cultură” despre evenimente, descoperiri,

piese deosebite din colecțiile MINAC.

Cuget Liber – 94 apariţii Constanţa noastră - 3

Telegraf – 88 apariţii Radio Constanţa – 14 (şi interviuri)

Ziua de Constanţa – 18 Tomis cultural - 2

Observator de Constanţa – 4 Antena 1 de Constanţa - 4

Replica – 2 Radio România Cultural - 2

Info Sud Est - 2 Radio Dobrogea - 2

Digi 24 – 5 România liberă - 1

Neptun TV – 8 historia.ro - 1

Litoral TV – 37

Pe www.google.ro, muzeul are 10 recenzii, media 4,4 din 5 maxim.

a4. Măsuri luate pentru cunoașterea categoriilor de beneficiari

Realizarea unor studii de piață privind categoriile de beneficiari rămâne un deziderat, în

condițiile lipsei unui departament de specialitate și forțării segmentului de prestări servicii

arheologice pentru obținerea de venituri proprii care să asigure necesitățile muzeului. Totuşi, s-ar

putea rezolva prin angajarea unei firme de specialitate care să facă acest studiu. Ceea ce

cunoaştem la acest moment sunt datele furnizate la firmele de turism, cărţile de impresii de la

toate expoziţiile MINAC, declaraţiile profesorilor însoţitori şi cei cuprinşi în parteneriatele cu

ISJ şi chiar declaraţiile spontane ale turiştilor.

a5. Grupurile-ţintă ale activităţilor instituţiei

Grupurile ţintă ale momentului actual sunt locuitorii judeţului şi municipiului Constanţa, în

primul rând elevii şi tinerii.

Începând cu luna aprilie 2015 au fost iniţiate mai multe măsuri de promovare:

- Exponatul lunii

- Vitrina donatorului (Colecţia O. Drîmba)

- Vitrina colecţionarului – în general cartofilie

16

Pe termen lung, Muzeele de la Murfatlar – Complexul Rupestru și cel al vinului și

Mormântul Hypogeu restaurat și cu o expoziție amenajată în jurul său, îi pot atrage și pe

constănțeni, ca și expoziții de mare impact cu descoperiri de piese din aur și argint antic (Aurul şi

argintul antic al României – iulie-septembrie 2016).

Toate aceste activităţi au mărit vizibilitatea muzeului în mijlocul publicului constănţean, au

răspuns unei curiozităţi fireşti de cunoaştere a valorilor deosebite şi a descoperirilor cele mai

recente ale instituţiei. Un impact deosebit al acestora a fost asupra publicului tânăr.

a6. Profilul beneficiarului actual

Conform datelor deținute de serviciul contabilitate, situația privind numărul de vizitatori

pentru toate categoriile de bilete, inclusiv gratuite, se prezintă astfel: 2015 – 86.104 vizitatori.

În acest moment, MINAC și expozițiile sale sunt vizitate în primul rând de elevi din toate

ciclurile de învățământ (cu plată sau gratuit), turiști străini sosiți cu navele de croazieră și turiști

români în cadrul turismului de familie, mai puțin în grupuri organizate.

În acest moment, MINAC și expozițiile sale sunt vizitate în primul rând de elevi din toate

ciclurile de învățământ (cu plată sau gratuit), turiști străini sosiți cu navele de croazieră și turiști

români în cadrul turismului de familie, mai puțin în grupuri organizate.

Se pot diferenţia mai multe categorii de vizitatori:

1. Vizitator înalt calificat, specializat (participanţi la sesiunile ştiinţifice naţionale şi

internaţionale susţinute la sediul muzeului) – categorie restrânsă;

2. Vizitatorul mediu (în general, însoţit de familie) – categorie relativ numeroasă;

3. Vizitatorul sosit în croazieră (persoană de vârsta a III-a) – categoria cea mai numeroasă în

ultima vreme;

4. Vizitatorul tânăr (elev, student) – categorie numeroasă, foarte multe gratuităţi;

5. Vizitatorul consumator de turism cultural - categorie restrânsă, dar în creştere în plan naţional

şi internaţional.

17

B) EVOLUŢIA PROFESIONALĂ A INSTITUȚIEI

b1. Adecvarea activităţii profesionale a instituţiei la politicile culturale la nivel naţional

Specialiştii MINAC desfăşoară activităţi în cadrul PNCA, iar prin patrimoniul său participă

la expoziţii de larg răsunet în ţară şi străinătate: Arta neolitică în România, Olten, 2008; Ori

antichi della Romania, prima e dopo Traiano, Roma, 2010; Comorile României, China 2016-

2017; Aurul şi argintul antic al României, 2013-2017.

Muzeul este interlocutor şi gazdă pentru cunoaşterea artei şi culturii mondiale:

- Italia: Expoziţie de pictură Contaminazioni 014

- Turcia: Costumul de curte 2014

- Corea de Sud: Comori culturale ale Extremului Orient 1. Hanbok şi ceremonia ceaiului în

cultura coreeană, 2015.

b2. Orientarea activităţii profesionale către beneficiari

Proiecte proprii realizate la sediu în 2015

Expoziţie: Moştenirea arheologică submarină din partea de vest a Mării Negre, în

cadrul proiectului HERAS – Patrimoniul arheologic submarin pe platoul continental

vestic al Mării Negre, 23 ianuarie 2015; MINAC – C. Chera.

Simpozion: Mica Unire, 24 ianuarie 2015; MINAC – L. Gheorghe

Expoziţie: Pe urmele gânditorului. Amprente ale civilizaţiei Hamangia, 2014-2015,

MINAC – V. Voinea, O. Grigoruţă.

Simpozion: Tripla aniversare: Proclamarea independenţei, Sfârşitul celeui de-al II-

lea Război Mondial, Ziua Europei Unite, 7 mai 2015; MINAC – L. Dumitraşcu

Exponatul lunii, aprilie-decembrie 2015

Vitrina donatorului, aprilie-decembrie 2015

Vitrina colecţionarului, aprilie-decembrie 2015

Lansare de carte: Volumul Pontica 47/2014, 6 mai 2015, sediul MINAC.

Noaptea Europeană a Muzeelor, Reconstituire istorică a luptelor dintre daci şi romani,

Concert de muzică folk “Nostalgii de primăvară”, Concert de muzică clasică

“Concert de mai”, 16 mai 2015; MINAC în colaborare cu Ascociaţia România –

18

Dacia Casa Noastră, solistul Walter Ghicolescu şi Facultatea de Arte, Specializarea

Interpretare muzicală – Canto din cadrul Universităţii “Ovidius” Constanţa.

Proiect: Zâmbete … din Epoca de Aur: reinterpretări culturale actuale ale epocii

comuniste; proiect cu finanţare nerambursabilă AFCN; MINAC în parteneriat cu

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Căluţul

de mare”, Asociaţia Europeană Interaxe Constanţa, septembrie-noiembrie 2015.

Eveniment cultural: Comori culturale ale Extremului Orient: 1. Hanbok şi ceremonia

ceaiului în cultura coreeană – 26 iunie 2015; MINAC în colaborare cu Young-Im Na,

Asociaţia Culturală Româno-Coreană Han Kibun; MINAC – A. Andrei, A.

Mototolea.

Expoziţia: Anghel Saligny - făuritor al Dobrogei moderne: 120 de ani de la

inaugurarea podului de la Cernavodă – 22 iulie 2015 (vernisaj); MINAC în

colaborare cu Cabinetul de arhitectură Radu Cornescu, Serviciul Judeţean Constanţa

al Arhivelor Naţionale şi Biblioteca Judeţeană “I.N. Roman”; MINAC – L.

Dumitraşcu

Sesiunea Internaţională Pontica, 6-7 octombrie 2015, MINAC.

Expoziţia: Capidava 2015- Cercetări arheologice în cadrul proiectului de restaurare-

conservare al cetăţii romano-bizantine – 6 octombrie 2015 – februarie 2016;

MINAC în colaborare cu Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti;

MINAC – C. Dobrinescu, T. Potârniche.

Expoziţia: Memento arheologic dobrogean – 6 octombrie 2015 (vernisaj); MINAC în

colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti; MINAC – A.

Andrei, I. Nastasi, A. Mototolea.

Simpozion: „14 noiembrie 2015 – Ziua Dobrogei”, 13 noiembrie 2015, MINAC – L.

Dumitraşcu (în colaborare cu diverse şcoli).

Simpozion: „Ziua recunoştinţei dobrogenilor”, 13 noiembrie 2015, MINAC în

colaboare cu Asociaţia „Anghel Saligny”

Simpozion: „1 decembrie, Ziua Naţională a României”, 27 noiembrie 2015, MINAC

– L. Dumitraşcu (în colaborare cu diverse şcoli).

Programul de cercetare științifică pe 2015 materializat prin:

19

Volumul Pontica 47/2014.

Supplementum III/2014

Liviu Lungu, Fortificaţii urbane în Scythia Minor, TipoMoldova, Iaşi, 2015.

Constantin Şova, Populaţia getică din Dobrogea în secolele I a.Chr – II p.Chr.,

Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj Napoca, 2015.

Studii şi articole 2015

Gabriel Custurea, Gabriel Talmatchi, Regarding the fall of the Danubian Limes with

special reference to Scythia Minor in the 7th Century, G. Tsetskhladze, Al. Avram, J. Hargrove

(eds.), The Danube Land between the Black, Aegean and Adriatic Seas (7th Century BC – 10th

Century AD), Proceeding of the Fifth International Congres on Black Sea Antiquities (Belgrad,

7-21 September 2013), Oxford, 2015.

Gabriel Custurea, Irina Nastasi, Un nou depozit de monede bizantine descoperit la

Histria, Pontica 47 (2014), Suppl. III, p. 343-351.

Valentina Voinea, Bartłomiej Szmoniewski, Anca Popescu, Aurel Mototolea, Mihai

Florea, "Noi descoperiri de epocă otomană pe Valea Casimcei: Cheia - Pazvant" în volumul

Simpozionului Internațional ARHEOVEST: Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie, ediția a

III-a: In Memoriam Florin Medeleţ (1943-2005), Szeged, 2015, p.509-530.

Gabriel Talmaţchi, Constantin Şova, Observaţii privind casa urbană romană târzie

(domus) din provincia Scythia Minor şi alte descoperiri arheologice din sectorul sud – CI de la

Tropaeum Traiani, Peuce S.N. 13, 2015, p. 137-192.

Constantin Nicolae, Dobrudja in the 17th-18th Centuries: Hârşova – A Case

Study, International Journal of Cross-Cultural Studies and Environmental Communication,

UOConstanţa, 2015, p. 92-102.

Constantin Băjenaru, Some Rare Late Roman Fine Wares Discovered in the Central

sector of the Late Roman City at Histria, in Histria, histoire et archéologie en Mer Noire,

Pontica 47, Supplementum III, Constanța, 2014, p. 239-247.

R. Bugoi, C. Talmaţchi, C. Haită, D. Ceccato, Archaeometric studies of Byzantine pottery

from Hârşova-Carsium, Nuclear Instruments and Methods in Physics Research B, vol. 348

(2015), p. 296-301.

Cristina Paraschiv-Talmaţchi, G. Talmaţchi, V. Bodolică, O nouă aşezare medievală

20

timpurie la Hârşova (jud. Constanţa), în B. Ciupercă (ed.), Arheologia mileniului I p.Chr., IV,

Nomazi şi autohtoni în mileniul I p.Chr., Editura Istros, Brăila, 2015, p. 397-423.

Irina Nastasi, Elemente de insfrastructură tomitană: observații preliminare asupra rețelei

stradale în perioada romană și în cea bizantină timpurie, Pontica 47 (2014), p.187-202.

Gabriel Talmațchi, Dan Vasilescu, Noi date privind descoperirile monetare de perioadă

preromană la Histria (Basilica „C”, Sector Basilica Episcopală), Pontica, 47, Supplementum

III, 2014, p. 329-341.

Delia Cornea, Fast și ceremonial la Curtea Regală a României – vizita familiei

imperiale ruse la Constanța (1914) în lumina documentelor de epocă, în vol. Dunărea și Marea

Neagră în spatiul euroasiatic. Istorie, Relatii politice si diplomatie, Editura Muzeului Marinei

Române, Constanța, 2015.

Delia Cornea, „(Re)construcția și integrarea memoriei trecutului recent" sau despre

necesitatea unei expozitii permanente dedicată regimului comunist la Constanța, în Anuarul

Muzeului Marinei Române, tom XVIII, Editura Muzeului Marinei Române, Constanța 2015.

Lavinia Dumitraşcu, Comandantului Şcolii de Infanterie, generalului Emanoil

Manolescu-Mladian, mulţumiri, în „Tradiţie, istorie, armata", vol. 1, Ed. Muzeului Militar

Naţional „Regele Ferdinand I", p. 367-374.

Lavinia Dumitraşcu, Modest contributions to the life and work of General Grigore

Cantilli, în „Revista Română de Studii Eurasiatice”, Ovidius University Press” Constanța, X, nr.

1-2, 2015, p. 55-60.

Lavinia Dumitraşcu, Dimitrie Dimitre Chirescu din dinastia Chireștilor din Cernavoda –

ofițerul și prefectul, în „Armata României și politica națională. Studii și comunicări prezentate la

sesiunea de comunicări științifice Pitești-Mioveni, 24 iulie 2015”, Muzeul Brăilei ”Carol I”, Ed.

Istros, Brăila, 2015, p. 59-63.

Lavinia Dumitraşcu, Colonelul de Stat Major Ștefan Fălcoianu, primul delegat al

României în Comisiei de fixare a granițelor cu Bulgaria (1878) – în lumina unor documente

inedite -, în „Document. Buletinul Arhivelor Militare Române”, XVIII, nr. 21 (68), 2015, p. 13-

17.

Lavinia Dumitraşcu, Și încă noi contribuții la istoria lui 23 august 1944 la Constanța, în

„Retrăiri istorice în veacul XXI”, vol. 8, Ed. Seitach, Craiova, 2015, p. 217-232.

21

Lavinia Dumitraşcu, Învățătorul Ion Mușat de la Cernavoda – unul dintre eroii

dobrogeni ai celui de/al Doilea Război Mondial, în „Dunărea și Marea Neagră în spațiul

euroasiatic. Istorie, relații politice și diplomație”, vol. III, Editura Muzeului Marinei Române,

Constanța, 2015, p. 314-327.

Lavinia Dumitraşcu, Documente inedite privind formarea și activitatea hidrografului

Ovidiu Limbidi (1900-1965), în „Anuarul Muzeului Marinei Române”, tom XVIII, 2015, p.162-

174.

Aurel Mototolea, Catarame-pafta de influență orientală din colecțiile Muzeului de Istorie

Națională și Arheologie Constanța, Pontica, 48 (2015), (sub tipar).

Valentina Voinea, Bartłomiej Szmonievski, Aurel Mototolea, "Clay Tobacco Pipes

Discovered at Cheile Dobrogei and Istria: an Example of the Ottoman´s Civilisation in the

Central Dobroudja" în volumul III.Simpozionul Internațional de Studii Balcanice: Interferențe

Culturale Lingvistice Şi Politice în Spațiul Balcanic. Rolul limbii turce (sub tipar).

Valentina Voinea, Glicherie Caraivan, Landscape changes and settlements eneolithic in

Western-Pontic region, Pontica 48, 2015, (sub tipar).

Constantin Nicolae, Şantierul arheologic Harsova-cetate, Sectorul ,,Incinte vest’’

Campaniile 2000-2007, Pontica 48, 2015 (sub tipar).

Constantin Băjenaru, Contextes ceramiques de Tomis (II), Pontica 48, 2015 (sub tipar).

Cristina Paraschiv-Talmaţchi, Noi contribuţii la repertoriul arheologic medieval timpuriu

dobrogean, Analele Universităţii „Dimitrie Cantemir” Bucureşti, (sub tipar).

Cristina Paraschiv-Talmaţchi, G. Custurea, Date noi privind descoperirile subacvatice de

pe litoralul românesc (în franceză), Pontica, 48 (2015), (sub tipar).

Irina Nastasi, Public Open Space in the City-Port of Tomis (4th-6th cent. AD), în actele

simpozionului internațional City-Ports from North Aegean to the Black Sea. Medieval – Modern

Networks (23-25 august 2015), p. 75-85 (sub tipar).

Delia Cornea, Contribuţii la cunoaşterea mişcării de rezistenţă anticomunistă din

Dobrogea – lotul Pariza Hristu în Arhivele Securităţii , în volumul "Experimentul Pitesti -

Reeducarea prin tortură. Lucrările celui de-al XV-lea Simpozion International, Pitesti 2015 (sub

tipar).

Delia Cornea, Aspecte ale vieţii cultural-religioase a musulmanilor dobrogeni la

22

sfârşitul secolului al XIX-lea şi în primele decenii ale secolului XX, în volumul Construcția

identitară la turcii și tătarii din Dobrogea (sub tipar).

Gabriel Talmaţchi, C. Munteanu, Monede antice şi bizantine din colecţia Muzeului

Naţional Brukenthal, Pontica 48, 2015 (sub tipar).

E. Petac, G. Talmaţchi, Un tezaur elenistic dobrogean. Lipniţa (jud. Constanţa), în

Studii şi Cercetări de Numismatică, nr. 5 (XVII), 2015 (sub tipar).

Comunicări susţinute la manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale din 2015

Valentina Voinea, Navigation and Trade on the West-Pontic Coast (5th mill. BC - 1st

mill. AD), Simpozion româno-bulgar proiect Heras, februarie 2015 (coautor);

Valentina Voinea, Settlement Dynamics on the West Coast of the Black Sea in

Prehistoric and Classical Periods, Simpozion româno-bulgar proiect Heras, februarie 2015,

(coautor);

Valentina Voinea, Bartłomiej Szmonievski, Aurel Mototolea: "Clay Tobacco Pipes

Discovered at Cheile Dobrogei and Istria: an Example of the Ottoman´s Civilisation in the

Central Dobroudja". III. Simpozionul Internațional de Studii Balcanice: Interferențe Culturale

Lingvistice Şi Politice în Spațiul Balcanic. Rolul limbii turce ( 22-26 aprilie, Bucureşti).

Valentina Voinea, Bartłomiej Szmonievski, Anca Popescu, Aurel Mototolea, Mihai

Florea: "Casimcea Valley - Landscape Changes and Human-Environment Interactions in the

Middle Ages (XVI – XVII centuries). Study Case - Sites Pazvant I (cemetery) and Pazvant II

(rural settlement)". Simpozionul Internațional ARHEOVEST: Interdisciplinaritate în Arheologie

și Istorie, ediția a III-a: In Memoriam Florin Medeleţ (1943-2005) ( 28 noiembrie, Timișoara).

Valentina Voinea, Limbajul corpului în plastica Hamangia, Bârlad, mai, 2015.

Caraivan, G., Opreanu, P., Voinea, V., Pojar, I., Giosan, L.- Holocene landscape changes

and migration of human communities in the western part of the Black Sea (Mamaia Lake area),

IGCP 610 Third Plenary Meeting and Field Trip, Astrakhan, Russia, 22-30 September 2015.

Constantin Băjenaru, Fortifications and Building Programmes in the Balkan Provinces:

23

Diocletian, Galerius, Licinius and Constantine (284-324 AD) - Scientific workshop

"Architecture in the Pontus Euxinus during the Roman Period", Thessaloniki, 18th-20th

February 2015 [BSUDRA project].

Constantin Băjenaru, Migration Period Finds in the Late Roman Fort at Ulmetum –

Scientific workshop "Autochthonous, Greek, Roman and Barbarian Population in the Pontus

Euxinus during the Roman Period", Sulina, 10th-12th June 2015 [BSUDRA project].

G. Talmatchi, Data on monetary iconography specific to the colonies of Histria, Callatis

and Tomis in Hellenistic and Early Roman periods (between artistic achievement and religious

symbolism), Project Black Sea-Unity and Diversity in the Roman Antiquity, Scientific Workshop

“Roman Art and Religion in the Pontus Euxinus”, 10 – 12 March 2015, Varna Archaeological

Museum.

Iulian Bîrzescu, Alexandru Avram, Monica Mărgineanu Cîrstoiu, Virgil Apostol, Florina

Bîrzescu, Alexandrina Lițu, Karin Maurer, Gabriel Talmațchi, Histria, sectorul T, la Institutul de

arheologie “VASILE PÂRVAN” al Aacademiei Române, Sesiunea anuală de Comunicări

Ştiinţifice, Metodă Teorie şi Practică în Arheologia Contemporană (25-27 martie 2015).

G.Talmaţchi, About identity symbols specific to west-pontic local environment in the

poleis of Dobrudja in terms of monetary froms of exchange, la Conferinţa Internaţională “Thrace

– Local coinage and regional identity: Numismatic research in the digital age”, Berlin,

organizator Humboldt University.

G. Custurea, C. Chera, G. Talmaţchi, I. Nastasi, Perspectives on the Project „In the

Search of the Pontic Community” from Museum of National History and Archaeology

Constanţa, International Symposium, Mobility in research on the Black Sea, external relations of

teh Pontic Greek Cities in Hellenistic and Roman Times: a Multidisciplinary Approach, The

„Other” in action. The Barbarization of Rome and the Romanization of the World, 5-10 July,

2015, organizată de Academia Română-Iaşi şi Institutul de Arheologie din Iaşi.

Bogdan Constantinescu, Gabriel Talmatchi, Daniela Cristea-Stan, New information on

monetary arrowheads found in Dobroudja based on X-rays analysis of their alloy composition,

Taormina, XV International Numismatic Congress – Taormina, 21-25 september, 2015.

24

B. Constantinescu, D. Cristea-Stan, G. Talmatchi, D. Ceccato, Studies on Bronze Pre-

monetary Signs found in Dobroudja using micro-PIXE and XRF, 9th International Physics

Conference of the Balkan Physical Union” – BPU9, 24-27 August 2015, Istanbul, Turcia.

G. Talmaţchi, Histria. The integration of a Greek polis in the Roman Empire, Final

Symposium of BSUDRA Project (Black Sea-Unity and Diversity in the Roman Antiquity),

Black Sea Basin Joint Operational Programme, Roman Cultural Heritage in the Black Sea,

Istanbul (Turquie), 30 septembre-2 octobre 2015.

Cristina Paraschiv-Talmaţchi, An changing image. The Early Medieval landscape at

Lower Danube. Case Study: Hârşova, la Conferința ArhIn2015: Medieval Changing Landscape

– Settlements, Monasteries and Fortifications. Organizatori Universitatea „Lucian Blaga” din

Sibiu, Departamentul de Istorie, Patrimoniu şi Teologie Protestantă, şi Academia Română,

Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu, Sibiu, 26-28 June 2015.

Cristina Paraschiv-Talmaţchi, Gabriel Talmaţchi, Vitalie Bodolică, New Getic, Roman

and Early Medieval finds from Hârşova, Constanța county, la International Scientific

Communication Session “Archaeology of the First Millennium A.D.” Organizator Muzeul

Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Ploieşti, 27-29 august 2015.

Cristina Paraschiv-Talmaţchi, Gabriel Talmaţchi, Early Medieval weaponry discovered in

the south-west of Dobrudja, la International Conference “Interethnic Relations in Transylvania.

Militaria Mediaevalia in Central and South-Eastern Europe”. Organizator Secretariatul General

al Guvernului României – Departamentul pentru relaţii interetnice. Sibiu, 15-18 octombrie 2015.

Irina Nastasi, Simpozionul internațional City-Ports from North Aegean to the Black Sea.

Medieval – Modern Networks (23-25 august 2015), organizat în cadrul proiectului LIMEN.

Cultural Ports From the Aegean to the Black Sea (C. CHERA, Cultural Heritage in Ancient

Greek Colonies Histria, Tomis and Callatis; L. BUZOIANU, Commerce et navigation dans la

mer Noire dans les documents épigraphiques et iconographiques; I. NASTASI, Public Open

Space in the City-Port of Tomis (4th-6th cent. AD).

Irina Nastasi, In the Footsteps of Scarlat Lambrino: Histria, a Landmark in the

25

Romanian Archaeology, eveniment organizat de ICR Lisabona, Scarlat Lambrino, ilustru

reprezentant al arheologiei române și portugheze, la Muzeul Național de Arheologie din

Lisabona, 30 octombrie 2015.

Lavinia Dumitraşcu, „Au sădit un pom, au făcut un copil...” Familia de ctitori Valaori,

din satul dobrogean Caratai/Nisipari, județul Constanța, 16-17 aprilie 2015 - sesiune Muzeul

„Casa Mureșenilor” Brașov.

Lavinia Dumitraşcu, Puterea centrală otomană şi administraţia românească în

Dobrogea, în ultimul secol de stăpânire otomană, 27-29 mai 2015 – sesiunea Muzeului

Cotroceni.

Lavinia Dumitraşcu, Comandantului Şcolii de Infanterie, generalului Emanoil

Manolescu-Mladian, mulţumiri, 4-5 iunie 2015 – sesiune Muzeul Militar Național„Tradiţie,

istorie, armata”.

Lavinia Dumitraşcu, Dimitrie Dimitre Chirescu din dinastia Chireștilor din Cernavoda –

ofițerul și prefectul, 24 iulie 2015 – sesiune Arhivele Militare Pitești.

Lavinia Dumitraşcu, Învățătorul Ion Mușat de la Cernavoda – unul dintre eroii

dobrogeni ai celui de-al Doilea Război Mondial, 23 octombrie 2015 – sesiune Muzeul Marnei

Române Dunărea și Marea Neagră în spațiul euroasiatic. Istorie, relații politice și diplomație.

Lavinia Dumitraşcu, I.C. Brătianu și Dobrogea (1881-1884), 24-25 noiembrie 2015 –

Centrul de Cultură „Brătianu” Ștefănești, Argeș / simpozionul național „Brătienii în istoria

românilor”.

Livia Buzoianu, Les relations économiques de Callatis à l’époque hellénistique basées

sur les découvertes de timbres amphoriques, International Symposium “Mobility in research on

the Black Sea Region”, Iaşi, July 5-10, 2015.

G. Custurea, I. Nastasi, G. Talmaţchi, Museum of National History and Archaeology

Constanţa, International Symposium “Mobility in research on the Black Sea Region”, Iaşi, July

5-10, 2015.

Delia Cornea, Implicatii diplomatice ale legăturilor de familie dintre Casa

Regală a României și familia imperială rusă, în cadrul Simpozionul "Reședințele regale de la

Sinaia. Arta si istorie" - editia I, Sinaia, 17-18 septembrie 2015.

Delia Cornea, Aspecte ale vieții cultural-religioase a musulmanilor dobrogeni la

26

sfârșitul sec. al XIX-lea și în primele decenii ale secolului al XX-lea, comunicare susținută în

cadrul Mesei rotunde "Construcția identitară la turcii și tătarii din Dobrogea", 10 octombrie

2014, Constanța.

Delia Cornea, Integrarea trecutului recent în expoziția permanentă a Muzeului de Istorie

Națională și Arheologie Constanța, în cadrul Workshop-ului national Pledoarie pentru muzee

ale comunismului în România, Sfântu Gheorghe (Covasna), 29 octombrie - 1 noiembrie 2015.

I. Rusu, C. Urduzia, C. Dobrinescu, B. Kelemen, Genetics of a medieval population from

Capidava, Constanța, Interethnic Relations in Transylvania. Militaria Mediaevalia in Central and

South-Eastern Europe, 15-18/10/2015, Sibiu, România.

I. Mihalache, A. Lazar, C. Dobrinescu, V. Bodolică, B. Kelemen, Diagnosis of malaria in

historical populations. Can it be done?, Interethnic Relations in Transylvania. Militaria

Mediaevalia in Central and South-Eastern Europe, 15-18/10/2015, Sibiu, România.

C. Radu, C. Dobrinescu, V. Bodolică, B. Kelemen, Cast aside. Discussing the

osteobiographical profiles of ten individuals identified in a single pit from the necropolis of

Capidava, Interethnic Relations in Transylvania. Militaria Mediaevalia in Central and South-

Eastern Europe, 15-18/10/2015, Sibiu, România.

Sesiunea Internaţională Pontica 6-7 octombrie 2015

Valentina Voinea, Reprezentări antropomorfe în cultura Hamangia.

C. Dobrinescu, T. Potârniche, V. Bodolică, M. Lascu, Săpături preventive extra muros la

Capidava în zona centrului de informare turistică – parcări – căi de acces şi reţea de drumuri.

C. Dobrinescu, V. Bodolică, Săpături preventive în zona portului antic de la Capidava.

T. Potârniche, M. Lascu, Săpături preventive intra muros în zona curtinei G a cetăţii de

la Capidava.

Constantin Nicolae, Restituiri – cetatea de la Hârşova.

Maria Bărbulescu, Livia Buzoianu, Observaţii privind populaţia teritoriului Tomisului în

epocă romană timpurie în lumina documentelor epigrafice.

Constantin Băjenaru, Basilica paleocreştină de la Ulmetum.

Cristina Paraschiv-Talmaţchi, Gabriel Custurea, Despre o posibilă epavă medievală din

lacul Sinoe.

27

V. Voinea, B. Szmoniewski, A. Popescu, A. Mototolea, M. Florea, Noi descoperiri de

epocă otomană pe Valea Casimcei: Cheia-Pazvant.

D. Cristea-Stan, B. Constantinescu, D. Ceccato, G. Talmaţchi, Consideraţii asupra

aliajelor de tip bronz folosite la producerea vârfurilor de săgeţi şi a semnelor monetare găsite în

Dobrogea.

Gabriel Talmaţchi, Câteva observaţii privind semnele monetare din coloniile apusene ale

Pontului Euxin (sec. VI a.Chr.).

Emanuel Petac, Gabriel Talmaţchi, Consideraţii cu privire la un nou tezaur elenistic:

Lipniţa, jud. Constanţa.

Gabriel Talmaţchi, Laurenţiu Cliante, Descoperiri monetare provenind dintr-un nou

vicus aflat în teritoriul tomitan.

Dan Vasilescu, Rarităţi numismatice descoperite la Ulmetum (Pantelimonu de Sus, jud.

Constanţa).

Delia Cornea, Mărturii inedite despre începuturile muzeologiei dobrogene în ultimul sfert

al sec. al XIX-lea.

Oana Grigoruţă, Instituţia prizei maritime şi instanţele de prize româneşti în contextul

Primului Război Mondial.

Lavinia Dumitraşcu, Corespondenţă privată a familiei avocatului şi parlamentarului

constănţean George Dobias între 1893-1957.

Sesiunea Națională de Rapoarte 2015

G. Talmaţchi, C. Şova, Traopaeum Traiani – Cetate. Sector C1, CCAR, 2015, p. 20.

L. Buzoianu, Albeşti, punct Cetate, CCAR, 2015, p. 22-23.

I. Opriş, T. Potârniche, Capidava – Cetate – Sectorul de Est, CCAR, 2015, p. 49-50.

C. Dobrinescu, Z.K. Pinter, C. Urduzia, B. Kelemen, Capidava – Sectorul X extra muros,

CCAR, 2015, p. 50-51.

V. Voinea, B. Szmoniewski, V. Bodolică, A. Bălăşescu, V. Radu, C. Haită, A. Soficaru,

G. Caraivan, Cheia – Peştera La Baba. Peştera Craniilor, CCAR, 2015, p. 57-59.

C. Nicolae, V. Bodolică, C. Talmaţchi, D. Mihai, Hârşova – Poarta de N a cetăţii,

CCAR, 2015, p. 76-77.

28

I. Bârzescu, Al. Avram, M. Mărgineanu - Cîrstoiu, V. Apostol, A. Liţu, F. Panait

Bârzescu, G. Talmaţchi, Histria A – Sector I, CCAR, 2015, p. 77-78.

M. Angelescu, I. Nastasi, Histria D. Sector RTS, CCAR, 2015, p. 81-83.

C. Talmaţchi, G. Custurea, C. Şova, Oltina – Capu Dealului, CCAR, 2015, p. 108.

Tr. Cliante, Sacidava – Dealul Muzait, CCAR, 2015, p. 125-126.

G. Talmaţchi, C. Băjenaru, C. Nopcea, D. Vasilescu, Pantelimonu de Sus (Ulmetum),

CCAR, 2015, p. 146-147.

G. Talmaţchi, V. Bodolică, C. Talmaţchi, C. Nicolae, Hârşova – Staţia de epurare,

CCAR, 2015, p. 205-206.

Al XXXII-lea Simpozion Naţional de Numismatică

G. Talmaţchi, L. Cliante, Noi cercetări arheologice şi numismatice în teritoriul de epocă

romană a cetăţii Tomis (secolele II-IV p.Chr.), Buşteni, 3-5 decembrie 2015.

G. Custurea, I. Nastasi, Un nou depozit de monede bizantine descoperit la Histria,

Buşteni, 3-5 decembrie 2015.

Proiecte proprii în afara sediului 2015

Expozitie temporară: "Zâmbete … din Epoca de Aur", MINAC în parteneriat cu ICEM

Tulcea, sediul ICEM Tulcea, noiembrie 2015- februarie 2016.

Expoziţie temporară: Anghel Saligny – făuritor al Dobrogei moderne - în

colaborare cu Cabinetul de arhitectură Radu Cornescu, Serviciul Judeţean al

Arhivelor Naţionale Constanta, Biblioteca Judeţeană „I.N.Roman”, prezentată şi

la Primăria Cernavodă şi în Gara Constanţa, septembrie 2015.

Participări naționale și internaționale 2015

Sesiunea Internaţională Pontica, Constanţa, 6-7 octombrie 2015.

Evenimentul Scarlat Lambrino, ilustru reprezentant al arheologiei române și portugheze,

organizat de ICR Lisabona la Muzeul Național de Arheologie din Lisabona, 30 octombrie 2015.

Conferinţa Internaţională “Thrace – Local coinage and regional identity: Numismatic

research in the digital age”, Berlin, organizator Humboldt University.

29

International Symposium “Mobility in research on the Black Sea Region external

relations of the Pontic Greek Cities in Hellenistic and Roman Times: a Multidisciplinary

Approach, The „Other” in action. The Barbarization of Rome and the Romanization of the

World”, Academia Română-Iaşi şi Institutul de Arheologie din Iaşi, 5-10 July, 2015.

Simpozionul Internațional de Studii Balcanice: Interferențe Culturale Lingvistice Şi

Politice în Spațiul Balcanic. Rolul limbii turce, Bucureşti, 22-26 aprilie 2015.

Simpozion româno-bulgar proiect Heras, februarie 2015.

Simpozionul Internațional ARHEOVEST: Interdisciplinaritate în Arheologie și

Istorie, ediția a III-a: In Memoriam Florin Medeleţ (1943-2005), Timişoara, 28 noiembrie 2015.

Scientific workshop "Architecture in the Pontus Euxinus during the Roman Period",

Thessaloniki, 18th-20th February 2015 [BSUDRA project].

Simpozionul internațional City-Ports from North Aegean to the Black Sea.

Medieval – Modern Networks (23-25 august 2015), organizat în cadrul proiectului LIMEN.

Scientific workshop "Autochthonous, Greek, Roman and Barbarian Population in the

Pontus Euxinus during the Roman Period", Sulina, 10th-12th June 2015 [BSUDRA project].

International Scientific Communication Session “Archaeology of the First Millennium

A.D.”, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Ploieşti, 27-29 august 2015.

International Conference “Interethnic Relations in Transylvania. Militaria Mediaevalia

in Central and South-Eastern Europe”, Secretariatul General al Guvernului României –

Departamentul pentru relaţii interetnice. Sibiu, 15-18 octombrie 2015.

Sesiunea anuală de Comunicări Ştiinţifice, Metodă Teorie şi Practică în Arheologia

Contemporană, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan al Academiei Române, 25-27 martie

2015.

XV International Numismatic Congress – Taormina, 21-25 september, 2015.

9th International Physics Conference of the Balkan Physical Union – BPU9, 24-27

august 2015, Istanbul, Turcia.

Simpozionul Naţional de Numismatică, Buşteni, 3-5 decembrie 2015.

Sesiunea Naţioanlă de Rapoarte.

30

Proiecte realizate ca partener 2015

Expoziţia itinerantă: Aurul şi argintul antic al României – 2012-2014; MINAC în

parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României şi alte 30 de muzee din România,

itinerată în cursul anului 2015 la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Naţional al

Unirii Alba-Iulia, Muzeul Naţional Secuiesc din Sf. Gheorghe, Muzeul Judeţean

Buzău, Muzeul Judeţean Mureş, Muzeul Naţional Brukenthal.

Conferinţa: Prometeu eliberat, 01 februarie 2015; Asociaţia Culturală Noua Acropolă

în colaborare cu MINAC; sediul MINAC.

Conferinţa: Arhetipuri feminine, 01 martie 2015; Asociaţia Culturală Noua Acropolă

în colaborare cu MINAC; sediul MINAC.

Festivalul Internaţional „Primăvara comunitară”, a XIV-a ediţie, Simpozionul „Datini

şi obiceiuri de primăvară”, vernisajul expoziţiei de pictură „Primăvara interculturală”,

decernare de premii, concert de vioară, 20 martie 2015; Uniunea Democrată Turcă din

România în colaborare cu MINAC; sediul MINAC.

Conferinaţa: Geţii din Scythia Minor ajung la Roma, 20 martie 2015; Organizaţia

Nonguvernamentală România - Dacia Casa Noastră (DANAIS) în parteneriat cu

Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanta şi MINAC; sediul MINAC.

Lansări de carte – Ziua Internaţională a Poeziei: Elena Ghiţescu Lămureanu, În

aşteptarea luminii; Constantin Lămureanu, Moartea poetului; Eros somnolent; 21

martie 2015, Asociaţia Nelinişti Metafizice în colaborare cu MINAC.

Conferinţa: Etruscii, 22 martie 2015; Asociaţia Culturală Noua Acropolă în colaborare

cu MINAC; sediul MINAC.

Şcoala altfel: comunicări – De la lut la ceramică (dr. Valentina Voinea); Covorul

romanilor – mozaicul (dr. Irina Nastasi); Lumea monedei (dr. Gabriel Talmaţchi);

Lumea ascunsă a necropolelor (dr. Constantin Băjenaru); Lumea anului 1000 (dr.

Cristina Talmaţchi); Cum trăiau părinţii noştri (dr. Delia Cornea), 6-12 aprilie 2015;

Ministerul Educaţiei în colaborare cu MINAC; sediul MINAC.

Conferinţa: Filosofia libertăţii, 12 aprilie 2015; Asociaţia Culturală Noua Acropolă în

colaborare cu MINAC; sediul MINAC.

31

Expoziţia: „Capsula timpului”- Din istoria Cercetaşilor României (2015) - în

colaborare cu „Cercetaşii Marini”, 24 – 30 aprilie 2015; MINAC – L.

Dumitraşcu.

Conferinţa: Seneca – cucerirea de sine, 10 mai 2015; Asociaţia Culturală Noua

Acropolă în colaborare cu MINAC; sediul MINAC.

Întâlnire Club Rotary Sulmona şi Club Rotary Constanţa, 21 mai 2015, sediul

MINAC.

Conferinţa: Mitul peşterii, 31 mai 2015; Asociaţia Culturală Noua Acropolă în

colaborare cu MINAC; sediul MINAC.

Expoziţie: Memoria luminii - Hipogeu pictat din necropola Tomis. Reconstrucţia 3D

la scară 1:1 – mai-iunie 2015; Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru

Optoelectronică INOE 2000 în colaborare cu Pleshoo Contemporary şi MINAC; sediul

MINAC şi Sala Theodor Pallady a Bibliotecii Academiei Române.

Expoziţie: Cinegetică şi Navigaţie, inclusiv o colecţie de pictură Dimitrie Ştiubei şi o

mică colecţie de whisky-uri rare, trofee de vânătoare, tolba de vânătoare a lui

Ceauşescu, Land Rover seria IIA, busolă de navigaţie din secolul XVIII, curiozităţi

marine, 15 iulie 2015; Galeria Artmark în colaborare cu MINAC şi Primăria

Constanţa, sediul MINAC.

Proiect expoziţional interactiv: Tinereţea mea în comunism- Out of the Box – 17 iunie

– 17 iulie 2015; CNSAS în parteneriat cu MINAC şi Agenţia Naţională de presă

AGERPRES, sediul MINAC, D. Cornea.

Conferinţa: Momo şi hoţii de timp, 21 iunie 2015; Asociaţia Culturală Noua Acropolă

în colaborare cu MINAC; sediul MINAC.

Conferinţa: Reinventarea istoriei, 12 iulie 2015; Asociaţia Culturală Noua Acropolă în

colaborare cu MINAC; sediul MINAC.

Lansare de carte, volum postum: Petre Covacef, Istoria Portului Constanţa vol. IV,

Dinastia Erbicenilor. Portul lui Virgil Cotovu. Portul lui Mircea Ulubeanu, 1august

2015; sediul MINAC.

A IV-a Şcoală de vară de Medii Virtuale din România: Virtual Heritage Edition –

01.08 – 06.09.2015; Laboratorul de cercetare în domeniul Realităţii Virtuale şi

32

Augmentate (CeRVA), Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii

Ovidius, MINAC.

Lansare de carte: Dobrogea în izvoare cartografice otomane (sec. XVI-XIX), Virgil

Coman, Ahmet Yenikale (ed.), 05 octombrie 2015; Seviciul Judeţean al Arhivelor

Naţionale Constanţa, Consulatul Republicii Turcia, UDTR, Asociaţia Oamenilor de

Afaceri Turci Dobrogea; MINAC.

Concert de muzică de cameră: SoNoRo Conac – 13 octombrie 2015; Ediţie desfăşurată

sub înaltul patronaj al preşedintelui României; sediul MINAC.

Conferinţă de proiect „Capidava” – 15 octombrie; CJ Constanţa în parteneriat cu

MINAC, sediul MINAC.

Conferinţă: Reevaluarea societăţii tehnologice – 25 octombrie 2015; Asociaţia

Culturală Noua Acropolă în colaborare cu MINAC; sediul MINAC.

Expoziție foto-documentară: Histria în diverse etape de cercetare, în cadrul

evenimentului Scarlat Lambrino, ilustru reprezentant al arheologiei românești și

portugheze, Institutul Cultural Român Lisabona în colaborare cu MINAC; sediul

Muzeului Național de Arheologie din Lisabona, 30 octombrie 2015 – I. Nastasi.

Conferinţă: Scarlat Lambrino, ilustru reprezentant al arheologiei românești și

portugheze, Institutul Cultural Român Lisabona în colaborare cu MINAC; sediul

Muzeului Național de Arheologie din Lisabona, 30 octombrie 2015 – I. Nastasi.

Conferinţă: Sufismul – 15 noiembrie 2015; Asociaţia Culturală Noua Acropolă în

colaborare cu MINAC; sediul MINAC.

Conferinţă: Ziua Mondială a Filosofiei – 19-20 noiembrie 2015; Asociaţia Culturală

Noua Acropolă în colaborare cu MINAC; sediul MINAC.

Seminarul: Drepturile omului, a X-a ediţie, cu prilejul Zilei Internaţionale a

Drepturilor Omului, 08 decembrie 2015; Comisia de tineret a UDTR în colaborare cu

MINAC; sediul MINAC.

Conferinţă: Imaginaţia simbolică egipteană – 13 decembrie 2015; Asociaţia Culturală

Noua Acropolă în colaborare cu MINAC; sediul MINAC.

Proiect: TomisReborn – Muzeu Arheologic Virtual - 11 decembrie 2015 (lansare);

proiect implementat de Asociaţia „Terra Semper Fidelis – Perspectivă pentru viitor” în

33

parteneriat cu MINAC; reconstituirea 3D a Edificiului roman cu mozaic; MINAC – L.

Cliante.

b3. Analiza principalelor direcţii de acţiune întreprinse

din cele de mai sus se desprind direcţiile în care acţionează colectivul MINAC:

- Educaţie: excpoziţii tematice (cercetaşii), simpozioane omagiale (24 ianuarie, 9-10

mai, 14 noiembrie, 1 decembrie), manifestări diverse (Şcoala altfel, Noaptea

Muzeelor);

- Cercetare: Sesiunile ştiinţifice la care participă specialiştii cu comunicări, studiile şi

articolele publicate, volumele publicate, anuarul Pontica;

- Patrimoniu: cercetări de teren cu recoltarea descoperirilor, gestiunea, restaurarea şi

conservarea patrimoniului şi punerea lor în valoare prin expoziţii;

- Activitate culturală diversă: concerte (folk, muzică clasică şi operă), lansări de carte,

expoziţii de pictură, foto-documentare etc.

C) ORGANIZAREA, FUNCŢIONAREA INSTITUȚIEI

c1. Măsuri de organizare internă

Prin HCJ Constanța se aprobă anual organigrama, statul de funcții, bugetul și lista de

investiții a MINAC. S-au întocmit sesizări privind starea clădirilor din administrare, situaţia

financiară, memorii privind activitatea MINAC.

S-au emis 36 decizii privind înfiinţarea unor comisii de examene de promovare, de

inventariere, s.a.

ROF-ul aprobat în 2014 a fost modificat la începutul anului 2016, în conformitate cu

HCJC din septembrie, care aproba o nouă organigramă şi un nou stat de funcţii.

c2. Propuneri privind modificarea reglementărilor interne

ROF-ul a fost modificat şi înaintat spre aprobare la 25.01.2016.

Se lucrează la ROI-ul instituţiei pe baza documentului mai sus amintit.

34

c3. Sinteza activităţii organismelor colegiale de conducere

Consiliul Științific s-a întrunit de 6 ori pentru stabilirea unor măsuri privind cercetarea (de

teren sau ştiinţifică), activitatea editorială, proiecte, manifestări ştiinţifice şi educative. A

dezbătut probleme științifice, a analizat posibilitatea executării contractelor cu MC şi beneficiarii

de investiţii.

Consiliul de Administrație s-a întrunit în cadrul a 14 de ședințe. Au fost dezbătute

probleme stringente ale MINAC, cele mai multe de ordin financiar, contracte de prestări servicii,

promovări și sancțiuni, probleme de personal şi financiare ale MINAC.

c4. Dinamica şi evoluţia resurselor umane ale instituţiei

Există în statul de funcţii 100 de posturi (94 ocupate) în cadrul a 4 secții de specialitate și

un departament financiar-contabil și resurse umane.

43 dintre angajaţi au studii superioare: 36 specialiști istorie-arheologie, din care 17

doctori, 3 doctoranzi, 7 absovenţi de masterat.

4 angajaţi au urmat cursuri de perfecţionare în cadrul Institutului Naţional pentru

Cercetare şi Formare Culturală, Bucureşti:

- Curs Bazele Muzeologiei, modulul I, muzeograf Delia Cornea, muzeograf Tiberiu

Potârniche, muzeograf Vitalie Bodolică.

- Curs Biblioteconomie, modulul I, muzeograf Andreea Andrei.

Evaluarea personalului s-a făcut în luna martie a anului 2015. În aprilie 2013 au fost

promovați în grade sau trepte profesionale imediat superioare un număr de 23 de angajați.

Urmează ca următoarele promovări să se desfăşoare în februarie 2016.

Din cauza abaterilor disciplinare grave a fost sancționat un angajat, prin desfacerea

contractului de muncă.

c5. Măsuri luate pentru gestionarea patrimoniului instituţiei

Îmbunătățiri aduse spațiilor (modificări, extinderi, reparații, reabilitări)

Etajul II expoziţia demontată; 3 săli în curs de amenajare – Societatea comunistă; alte

două săli şi un hol (cca 350mp) ar fi afectate expoziţiei Aurul şi argintul antic al

României.

35

Întreg etajul – văruit, vopsit, ½ parchetat

Văruit-vopsit – 2 camere Casa Constanţei, Histria

Renovat casa arheologilor de la Pantelimon

Achiziţionat materiale pentru reparaţii Capidava

Cele două depozite de la subsolul MINAC sunt în curs de reamenajare - au fost deranjate

de proiectul HIPERB (2012-2013), care a consolidate fundaţiile clădirii muzeului.

Depozitul de la etajul III de istorie modernă şi contemporană se reamenajează după

demontarea expoziţiei de la etajul II.

Biblioteca se află într-un spaţiupropriu, în cele mai bune condiţii de păstrare a cărţilor.

Depozitul de ziare, din cauza spaţiilor restrânse, se află împărţit în două încăperi de la

parter.

Cabinetul numismatic este adăpostit într-un birou cu uşă cu siguranţă şi grile a geamuri

(este cazul la toate geamurile MINAC).

Există camere video de supraveghere la care se vor adăuga alte 16 bucăţi, senzori de

mişcare şi de fum şi poză umană la cele două intrări ale MINAC.

c6. Măsuri luate în urma controalelor

În anul 2015 MINAC a avut 4 controale:

ISU – 06.05.2015 şi 16.05.2015 (Noaptea Muzeelor)

Dintre măsurile recomandate de ISU au rămas neimplementate cele care necesitau

introducerea în lista de investiţii şi sumele aferente (paratrăznet).

Au fost rezolvate:

- marcările ieşirilor şi ale circuitelor de urgenţă;

- reparaţi hidranţii şi marcarea lor;

- suplimentarea numărului de extintoare şi reîncărcarea celor din stoc.

ITM - 29.06.2015

Toate solicitările din constatările echipei de control au fost îndeplinite, cu excepţia

completărilor fişelor de post cu obligaţii privind anumite specializări (arheolog, restaurator,

muncitor necalificat).

DJC Constanţa – 16-20.11.2015

36

După părerea echipei de control au fost constatate deficienţe pentru care s-a aplicat o

amendă contravenţională de 8000 lei, deficienţe care se aflau şi se află în curs de remediere şi

necesită timp şi sume importante pentru rezolvarea lor. Din acest motiv, muzeul a contestat în

justiţie procesul verbal şi măsurile stabilite de echipa de control.

D) EVOLUŢIA SITUAȚIEI ECONOMICO-FINANCIARE A INSTITUȚIEI

d1. Analiza datelor financiare din proiectul de management corelat cu bilanţul contabil al

perioadei raportate (vezi anexa)

Faţă de cele prognozate, fondul de salarii a fost asigurat prin subvenţie (2.800.000 lei) şi

din resurse proprii (176.625 lei), sume care au acoperit şi creşterea de 12% şi creşterea

numărului de personal.

La capitolul “alte drepturi salariale” s-a menţinut din venituri proprii întreg personalul

angajat la şantierele arheologice funcţionale – a lipsit subvenţia de la MC – la personalul

sezonier din expoziţiile MINAC şi personalul necalificat angajat pentru activităţi curente.

S-a cheltuit din venituri proprii şi din subvenţie (250.000 lei), total 1.704.194 lei pentru

bunuri şi servicii, un capitol foarte important fiind cel al reparaţiilor în sumă de 412.115 lei, faţă

de prognoza de 300.000 lei. Reparaţiile sunt urgente şi imperios necesare din cauză că au fost

neglijate foarte mulţi ani 2010-2014 (parţial), când instituţia a fost nevoită să se autofinanţeze

până la cca 70% din buget.

Pentru proiecte s-a cheltuit suma de 112.834 lei, faţă de 400.000 prognozată.

Cheltuielile de capital s-au făcut în integralitate din surse proprii şi s-au ridicat la 16.690

lei. La cheltuielile de capital era trecută şi suma de 250.000 lei din subvenţie pentru lucrările de

reparaţie ale acoperişului MINAC. În faţa promisiunii publice a CJ Constanţa de a se repara toate

sediile instituţiilor de cultură, s-a hotărât să se returneze această sumă la bugetul CJ Constanţa,

pentru că oricum nu ar fi ajuns pentru o lucrare completă. Există precedentul din 2013 când cu

200.000 lei s-au făcut doar reparaţii de maxima urgenţă la acoperiş.

37

d2. Evoluţia valorii indicatorilor de performanţă în perioada raportată

Nr.

Crt.

Indicatori de performanţă Perioada evaluată

1. Cheltuieli pe beneficiar (subvenţie + venituri - cheltuieli de

capital)/nr. de beneficiari

55,67

2. Fonduri nerambursabile atrase (lei) 243.183

3. Număr de activităţi educaţionale 36

4. Număr de apariţii media (fără communicate de presă) 237

5. Număr de beneficiari neplătitori 27.000

6. Număr de beneficiari plătitori 59.104

7. Număr de expoziţii 11

8. Număr de proiecte/acţiuni culturale 15

9. Venituri proprii din activitatea de bază 637.754

10. Venituri proprii din alte activităţi 1.212.590

Bugetul de venituri și cheltuieli realizat:

1. Venituri: 4.900.344 2. Cheltuieli: 4.900.344

- Subvenție 3.050.000 - Cheltuieli de personal 2.976.625

- Venituri proprii 1.607.161 - Cheltuieli bunuri și servicii 1.704.195

- Venituri proiecte 243.183 - Cheltuieli de capital 106.690

-Cheltuieli proiecte 112.834

Date comparative (estimări și realizări) de cheltuieli

Buget inițial aprobat 6.185.000

Bugetul final aprobat 6.187.100

Buget realizat 4.900.344

38

E) SINTEZA PROGRAMULU ŞI A PLANULUI DE ACȚIUNE

Programul de valorificare a cercetărilor a avut un impact deosebit prin prezența a peste

100 de cercetători la Sesiunea internaţională “Pontica”.

Expozițiile de la sediu au fost bine primite, au împrospătat oferta obișnuită a expoziției de

bază. De asemenea, participarea la expoziţii itinerante, cu piese deosebite din inventarul

Muzeului, au făcut cunoscut patrimoniul instituţiei cât mai multor vizitatori (în parteneriat cu

MNIR la mai multe muzee din ţară).

Celelalte manifestări: lansări de carte, concerte de muzică clasică, operă sau folk,

expoziţii foto-documentare şi pictură, au adus noutate și inedit în oferta obișnuită a MINAC.

Un succes deosebit l-a avut muzeul cu activitățile educative: Școala altfel și Noaptea

Muzeelor (de exemplu, 3600 de vizitatori în 4 ore, mai 2013, 7800 în 2014, 9000 în mai 2015),

Ziua Dobrogei din 14 noiembrie 2015 (3600 vizitatori).

La acestea adăugăm Ziua Porților Deschise de la Hârșova și workshop-urile de la

Capidava în colaborare cu Asociația “Danais”.

e1. MINAC este în acest moment cea mai importantă instiutuţie de cercetare-dezvoltare,

educativă şi culturală, în domeniul arheologiei şi istoriei din Dobrogea şi una dintre primele zece

din România. Cu un personal bine pregătit şi un patrimoniu de excepţie, necesită o modernizare

accelerate în privinţa spaţiilor expoziţionale, modernizare care se poate face prin crearea de

tururi virtuale, a unor activităţi interactive. Monumentele care nu pot fi vizitate – Mormântul

hypogeu, Complexul rupstru de la Murfatlar – pot fi aduse în faţa vizitatorului prin reconstituiri

3D la scara 1:1 (Mormântul hypogeu a fost instalat în expoziţia MINAC în vara anului 2015).

Sălile Tezaur beneficiază de sitemul QR pentru telefoane inteligente.

e2. MINAC are o misiune complexă şi este de dorit să fie şi completă.

- Misunea educativă se asigură prin expoziţia d ebază şi expoziţiile temporare, ca şi prn

manifestările – mese rotunde, colocvii, simpozioane – dedicate unor evenimente

commemorative, aniversare etc. (de ex. La Noaptea Muzeelor, în anul 2015, au fost

9.000 vizitatori, iar la Ziua Dobrogei din 14 noiembrie -3600).

39

- Depozitar al patrimoniului, MINAC are menirea să îl restaureze, conserve,

inventarieze şi fişeze într-o bază de date (este o activitate continuă care se desfăşoară

începând cu anul 2015).

- Cercetarea permanentă a siturilor arheologice, sistematică sau preventivă, aduce

informaţii noi dar, este şi o sursă de îmbogăţire a patrimoniului, iar corolarul ei este

cercetarea ştiinţifică, materializată prin cataloage, monografii, studii şi articole de

specialitate (MINAC este iniţiatorul seriei Bibliotheca Tomitană, ajunsă la al X-lea

volum şi editor al anuarului Pontica, publicată fără întrerupere de 49 de ani).

- Prin spaţiile pe care le deţine, MINAC devine gazda unor cât mai diverse evenimente

culturale – conferinţe, concerte, expoziţii de artă, lansări de carte, ateliere de creaţie

etc.

e3. Ţinta de urmărit pentru colectivul MINAC este realizarea în cele mai optime condiţii a

componentelor activităţii instituţiei, difuzarea în rândul locuitorilor din judeţ şi din ţară, cât şi al

turiştilor străini a imaginii arheologico-istorice a zonei, reliefarea pieselor şi monumentelor

excepţionale existente. Există propuneri şi planuri de a se creea muzee de sit (Muzeul anului

1000 - Murfatlar, Pantelimon, Capidava, Muzeul Vinului la Murfatlar) pentru a duce cât mai

aproape de public artefactul arheologic, imaginea locurilor în vremuri de mult trecute.

e4. Se impune modernizarea expoziţiilor, aducerea la standardele tehnologice de ultimă oră

(filme, reconstituiri 3D, etichetaj pentru QR, tur virtual), pentru ca vizita în muzeu să devină o

activitate interactivă, prin implicarea directă a vizitatorului în actul cultural. În acest scop trebuie

continuate reabilitările şi reparaţiile capitale la spaţiile expoziţionale (sediul muzeului, Histria,

Adamclisi, Hârşova), restaurarea şi conservarea monumentelor (Edificiul Roman cu mozaic,

Mormântul Hypogeu, Bisericuţele de la Murfatlar).

e5. Pentru promovarea muzeului se va continua şi dezvolta colaborarea cu firmele producătoare

de replici, machete, şi produce IT pentru toate unităţile expoziţionale.

40

e6. Programele propuse pentru viitor sunt participarea specialiştilor în cadrul PNCA. De

asemenea, sunt prevăzute programe expoziţionale (minim două expoziţii temporare/an),

editoriale (volumul Pontica şi Analele Dobrogei anual, cel puţin un volum monografic anual).

Programul de reparaţii şi reabilitări este condiţionat de resurse financiare puse la dispoziţie de

CJC sau de veniturile încasate de MINAC.

2016

- Programul de cercetări arheologice sistematice cuprinde 10 șantiere/an, estimate la suma

totală de 200.000 lei/an din venituri proprii;

- Programul de valorificare a cercetărilor cuprinde:

Expoziții temporare: Instituţii şi personalităţi ale culturii constănţene. 1. MINAC;

Centenarul luptelor pentru apărarea Dobrogei 1916-2016;

Grafică Rembrandt 02 mai – 25 septembrie

Aurul şi Argintul antic al României 20 iunie – 10 septembrie

Editarea volumelor: Pontica 48/2015; Supplementum IV – Heracleea Pontică; Analele

Dobrogei, Seria a II-a, nr. 1/2016; V. Voinea (în colab.), Atmageaua Tătărască. Monografie

arheologică; Zaharia Covacef, Tomis I. Cercetările arheologice din anii 1959-1965; C.

Talmațchi, Ceramica secolelor VIII-XII la Dunărea de Jos. Motivul decorativ; D. Cornea,

Contribuții la cunoașterea vieții politice românești din exil (1940-1965).

Manifestări cultural-științifice: Simpozion „Mica Unire”, ianuarie; Triplă aniversare:

Proclamarea Independenței; Sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial; UE, mai; Ziua

Porților Deschide - Șantierul Hârșova, a XV-a ediție; Sesiunea Internațională anuală Pontica;

Simpozion “Revenirea Dobrogei la Țară”, noiembrie; Simpozion “1 Decembrie – Ziua

Națională a României”; Colocviu 100 de ani de la intrarea României în Primul Război

Mondial.

- Programul de reparații și reabilitări expoziționale

Reorganizarea Expoziției permanente etajul II, 450mp parchet, inaugurarea expoziţiei

permanente „Epoca comunistă” – 2 săli şi un hol.

41

- Programul pentru evidența, conservarea și îmbogățirea patrimoniului

Cuprinde programul de achiziții de obiecte cu caracter arheologico-numismatic și istoric, în

valoare de 50.000 lei din surse proprii; program de restaurare și conservare a patrimoniului

din cadrul laboratorului de restaurare și programul de fișare și clasare a patrimoniului,

ambele în sumă de circa 30.000 lei din surse proprii.

- Programul pentru dotarea muzeului

Instalaţie paratrăznet

Instalaţie supraveghere MINAC subvenţie 110.000

Instalaţie antiefracţie MINAC

La acestea se vor mai adăuga şi altele, în funcţie de necesităţle momentului, cu finanţare din

surse proprii.

- Proiecte de cercetare în care MINAC este partener:

- ARCHIVE

- AFCN – Istoria pe un clişeu restaurarea, conservarea şi revitalizarea patrimoniului

fotografic dobrogean de la începutul sec. al XX-lea

- JADE 2

- PNCA, anual, cu finanţare de la MC şi MINAC

2017

- Programul de cercetări arheologice sistematice cuprinde 10 șantiere/an, estimate la

suma totală de 200.000 lei/an din venituri proprii;

- Programul de valorificare a cercetărilor cuprinde:

Expoziții temporare: Expoziţie comemorativă Publius Ovidius Nasso. 2000 de ani de la

moartea sa.

Expoziţie comemorativă 90 de ani de la moartea regelui Ferdinand I Întregitorul.

Editarea volumelor: Pontica 49/2016 și un volum monografic; G. Talmațchi, Relații

economice și monetare în Dobrogea preromană; L. Cliante, Grecii în Tomis;

42

Manifestări cultural-științifice: Simpozion „Mica Unire”, ianuarie; Tripla

aniversare: Proclamarea Independenței; UE, mai; Sesiunea Internațională Pontica,

octombrie; Simpozion “Revenirea Dobrogei la Țară", noiembrie; Simpozion “1

Decembrie – Ziua Națională a României”; Colocviu internaţional „Limesul

dunărean”; 6th International Congress on Black Sea Antiquities The Danubian lands

between the Black, Aegean and Adriatic Seas (7th Century BC – 10th Century AD);

Colocviu internaţional „Ovidiu la Tomis”

- Programul de reparații și reabilitări expoziționale

Două săli din expoziția de bază a MINAC, etaj II, cu o investiții de cca 50.000 lei din

fonduri proprii

Reorganizarea Muzeului Viei și Vinului de la Murfatlar

Muzeu de sit arheologic: „Complexul rupestru de la Murfatlar”

- Programul pentru evidența, conservarea și îmbogățirea patrimoniului

Cuprinde programul de achiziții de obiecte cu caracter arheologico-numismatic și istoric,

în valoare de 30.000 lei din surse proprii; program de restaurare și conservare a

patrimoniului din cadrul laboratorului de restaurare și programul de fișare și clasare a

patrimoniului, ambele în sumă de circa 30.000 lei din surse proprii.

- Programul pentru dotarea muzeului

Va fi întocmit în funcție de necesitățile momentului cu finanțare din surse proprii.

- Proiecte de cercetare în care MINAC este partener:

Programul Național de Cercetări Arheologice, desfășurat anual

2018

- Programul de cercetări arheologice sistematice cuprinde 10 șantiere/an, estimate la

suma totală de 200.000 lei/an din venituri proprii;

- Programul de valorificare a cercetărilor cuprinde:

Expoziții temporare: Centenarului Marii Uniri

Expoziţie dedicată împlinirii a 140 de ani de la Unirea Dobrogei cu România

43

Expoziţie comemorativă: Comemorarea a 80 de ani de la moartea Reginei Maria

Editarea volumului Pontica 50/2017

Manifestări cultural-științifice: Simpozion „Mica Unire”, ianuarie; Tripla

aniversare: Proclamarea Independenței; Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial;

UE, mai; Sesiunea Internațională Pontica, octombrie; Simpozion “Revenirea

Dobrogei la Țară", noiembrie; Simpozion “1 Decembrie – Ziua Națională a

României”.

- Programul de reparații și reabilitări expoziționale

Etajul II – expoziția de bază

- Programul pentru evidența, conservarea și îmbogățirea patrimoniului

Cuprinde programul de achiziții de obiecte cu caracter arheologico-numismatic și

istoric, în valoare de 30.000 lei din surse proprii; program de restaurare și conservare

a patrimoniului din cadrul laboratorului de restaurare și programul de fișare și clasare

a patrimoniului, ambele în sumă de circa 30.000 lei din surse proprii.

- Programul pentru dotarea muzeului

Va fi întocmit în funcție de necesitățile momentului cu finanțare din surse proprii.

- Proiecte de cercetare în care MINAC este partener:

Programul Național de Cercetări Arheologice, desfășurat anual

2019

- Programul de cercetări arheologice sistematice cuprinde 10 șantiere/an, estimate la

suma totală de 200.000 lei/an din venituri proprii;

- Programul de valorificare a cercetărilor cuprinde:

Expoziții temporare: MINAC – 140 de existenţă

urmează a mai fi stabilite şi altele (cel puțin două la sediu)

44

Editarea volumului Pontica 51/2018

Manifestări cultural-științifice: Simpozion „Mica Unire”, ianuarie; Tripla

aniversare: Proclamarea Independenței; Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial;

UE, mai; Sesiunea Internațională Pontica, octombrie; Simpozion “Revenirea

Dobrogei la Țară", noiembrie; Simpozion “1 Decembrie – Ziua Națională a

României, centenarul Marii Uniri”.

- Programul de reparații și reabilitări expoziționale

Etajul II - expoziția de bază (finalizat)

- Programul pentru evidența, conservarea și îmbogățirea patrimoniului

Cuprinde programul de achiziții de obiecte cu caracter arheologico-numismatic și

istoric, în valoare de 30.000 lei din surse proprii; program de restaurare și conservare

a patrimoniului din cadrul laboratorului de restaurare și programul de fișare și clasare

a patrimoniului, ambele în sumă de circa 30.000 lei din surse proprii.

- Programul pentru dotarea muzeului

Va fi întocmit în funcție de necesitățile momentului cu finanțare din surse proprii.

- Proiecte de cercetare în care MINAC este partener:

Programul Național de Cercetări Arheologice, desfășurat anual

F) PREVIZIONAREA EVOLUŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE A INSTITUŢIEI

f1. Proiectul de venituri şi cheltuieli pentru următoarea perioadă de raportare se regăseşte

în anexă.

f2. 2016 – 95.000 2018 – 105.000

2017 – 100.000 2019 – 110.000

f3. Analiza programului minimal realizat 2015

45

Programul de cercetări sistematice – realizat din fonduri proprii. În anul 2015

au fost finanţate 9 şantiere arheologice: Cheia, Hârşova, Histria, Adamclisi,

Oltina, Pantelimon, Rasova, Castrul XXII al Valului de piatră. Capidava (8 luni de

cercetări) a beneficiat de ample cercetări în cadrul unui proiect European de

conservare şi restaurare a sitului. În Programul minimal se prognozau 10 şantiere.

Se adaugă intervenţiile obişnuite la punctele cu investiţii care necesită descărcare

de sarcină arheologică, cercetare preventivă, 18 contracte.

Programul de dotări al MINAC – realizat din fonduri proprii. Au fost

achiziţionate: desktop (3); multifuncţionale (5); PC (2); notebook (3); aparate foto

(5); scanner (2); motocoase (2); aparate aer condiţionat (4); GPS (2); tablete

grafice (2); costume scafandru (2); camera video subacvatică (1). În Programul

minimal nu s-au făcut precizări privind dotările, considerându-se că acestea se vor

face în funcţie de fondurile disponibile.

Mijloace fixe – 72.144 (digital photo camera, computer performant, costum

scufundare, cameră video digitală, carcasă pentru aparat foto, carcasă pentru

camera video, tablete)

Licenţe SOFT – 3.235

Obiecte inventar – 80.403

Valorificarea cercetărilor – s-a realizat din fonduri proprii: Sesiunea Pontica, 5

simpozioane, 9 expoziţii, Volumul Supplementum III şi Ghidul Histria au fost

editate la standardele cele mai înalte, ca de altfel şi volumele monografice ale

specialiştilor nostri (acestea au fost scoase prin proiecte şi sponsorizări).

În Programul minimal erau prevăzute doar volumul Spplementum şi un volum

monografic şi doar două expoziţii temporare.

Reparații și reabilitări – s-a realizat din fonduri proprii şi 250.000 subvenţie. În

Programul minimal se avea în vedere reabilitarea şi reorganizarea etajului II al

expoziţiei, iar lucrările întreprinse la Histria, Ulmetum şi Capidava au fost

posibile datorită existenţei unor fonduri proprii suficiente.

Etajul II Expoziţie: 10 săli, 2 holuri – văruit, vopsit, schimbat şi multiplicat prize,

parchetat 4 săli, 2 holuri = 450mp

46

Histria: reparaţii şi amenajări – 2 camere la Casa Constanţa

Pantelimon: reparaţii capitale la Casa arheologilor (acoperiş, pereţi, văruit, vopsit,

faianţat)

Capidava: achiziţie materiale - acoperiş, ferestre, lemn – pentru reparaţiile din

anul 2016

Evidența, conservarea și îmbogățirea patrimoniului – s-a realizat din fonduri

proprii. S-au înregistrat în registrele inventar 685 piese arheologice, 143 piese

istorie modernă şi contemporană şi 642 piese numismatică. În Biblioteca de

specialitate a MINAC au intrat 595 volume şi 175 reviste româneşti şi străine. Au

fost întocmite 500 de fişe FAE şi s-au întocmit 32 de dosare de clasare în

categoria “Tezaur”

Restaurări piese laborator 2015: ceramică – 69 vase, 100 pachete; sticlă – 10 vase,

30 pachete; metale – bronz: 136 piese, fier: 90 piese, monede: 1850 bucăţi; os: 1

bucată.

Proiecte – faţă de proiectele în derulare (LIMEN, HERAS şi Arheomap) în cursul

anului 2015 s-a prelungit proiectul JADE II şi s-a câştigat un proiect AFCN. Alte

două proiecte, unul transfrontalier, împreună cu Universitatea şi Muzeul de Istorie

din Ruse (ARCHIVE) şi un altul cu finanţare AFCN, au fost aprobate şi se vor

desfăşura în cursul anului 2016.