1
MUZEUL DE ISTORIE NAȚIONALĂ ȘI ARHEOLOGIE CONSTANȚA
RAPORT DE ACTIVITATE
2015
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa (în continuare MINAC) îşi
desfăşoară activitatea în judeţul Constanţa prin expoziţiile sale de la sediu, Edificiul roman cu
mozaic şi din filialele judeţene (Adamclisi, Cernavodă, Hârşova, Histria). Judeţul Constanţa, cu
o populaţie de aproximativ 750 000 persoane, în scădere în ultimii ani, are o activitate economică
axată pe agricultură, construcţii navale, comerţ internaţional maritim, facilitat de existenţa în
primul rând a porturilor Constanţa şi Mangalia, şi fluvial, pe Dunăre şi canalul Dunăre-Marea
Neagră, mai ales prin porturile Cernavodă şi Hârşova. De asemenea, există o puternică activitate
turistică şi de divertisment, cu deosebire în perioada estivală, dar şi un turism de tratament
folosind resursele naturale de la Mangalia, Techirghiol şi Eforie. Judeţul Constanţa este un punct
nodal pe harta energetică a României prin centrala nucleară de la Cernavodă şi prin parcurile
eoliene construite în ultimul deceniu.
Ca întreaga Dobroge de altfel, în judeţul Constanţa există o populaţie provenită din alte
regiuni ale ţării (Moldova, Oltenia, Transilvania), sosită aici fie cu ocazia colonizărilor din
perioada interbelică, fie cu ocazia marilor şantiere din anii ’60-’80 (canalul Dunăre-Marea
Neagră, extinderea portului Constanţa-Agigea, construcţia uzinei petrochimice). În anii ’90
municipiul Constanţa a devenit şi un important centru universitar (Universitatea „Ovidius” şi
facultăţile de medicină şi stomatologie, Universitatea Maritimă, Academia Navală, Universitatea
„Andrei Şaguna” şi filialele Universităţii „Spiru Haret”). Din acest motiv, în oraş există o foarte
numeroasă populaţie tânără.
În judeţul Constanţa activează un număr important de instituţii culturale care servesc
necesităţile informaţionale şi culturale ale locuitorilor: trei teatre (Teatrul Naţional de Operă şi
Balet „Oleg Danovski”, Teatrul de Stat Constanţa, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Căluţul de
mare”), Biblioteca judeţeană „I. N. Roman”, Centrul cultural judeţean Teodor Burada, Centrul
cultural Jean Constantin, Centrul cultural „Euxin” Mangalia, 7 muzee cu diferite specificuri
2
(MINAC, Muzeul de Artă, Muzeul de Artă Populară, Complexul Cultural „Callatis”, Muzeul
Marinei Române, Muzeul Naţional Militar „Regele Ferdinand” - filiala Constanţa, Complexul
Muzeal de Ştiinţe ale Naturii). În judeţul Constanţa funcţionează numeroase edituri şi tipografii
care asigură o cantitate importantă de cărţi, reviste şi ziare. Alături de acestea să amintim
televiziunile şi posturile de radio locale, care garantează o bună informare şi educare a
publicului. Toate aceste instituţii asigură o vie activitate cultural-ştiinţifică, educaţională şi de
divertisment locuitorilor de cele mai diverse niveluri culturale, din toate categoriile de vârstă şi
din toate etniile.
Activitatea MINAC este complementară activităţii instituţiilor muzeale enumerate mai
sus, atât prin specificul său (arheologie şi istorie), cât şi prin răspândirea teritorială a unităţilor
sale. Chiar şi în cazul Muzeului de Arheologie „Callatis”, numai aparent există o suprapunere,
acesta deservind comunitatea locală a municipiului Mangalia. MINAC, prin specialiştii săi,
colaborează la organizarea unor expoziţii tematice şi simpozioane cu Serviciul Judeţean al
Arhivelor Naţionale Constanţa, cu Muzeul Marinei Române şi Muzeul Naţional Militar-filiala
Constanţa (mai ales în domeniul istoriei moderne şi contemporane). Împreună cu facultăţile de
istorie şi artă din cadrul Universităţii „Ovidius”, MINAC organizează sesiuni şi simpozioane sau
alte activităţi culturale ( de exemplu 10-12 septembrie 2009 „Ovid, myth and (literary) exile”).
Biblioteca de specialitate, care cuprinde circa 40 000 de volume, este accesibilă specialiştilor
pentru pregătirea masteratelor sau doctoratelor şi studenţilor care se specializează în istorie veche
sau arheologie. Să mai precizăm că în cadrul laboratorului de restaurare-conservare al muzeului
s-au pregătit şi se pregătesc, când este cazul, restauratori în specialităţile: metale, sticlă, ceramică
şi piatră, proveniţi de la Arhiepiscopia Tomisului sau Muzeul „Callatis”.
MINAC a participat la numeroase programe şi proiecte naţionale şi internaţionale. Ne
vom limita să amintim câteva proiecte în care MINAC este parte (unele continuă şi în anii 2016-
2017) şi vom începe prin a le enumera pe cele ale Consiliului Judeţean Constanţa în care
MINAC este beneficiar (; Hiperb – muzeu al secolului XXI pentru turiştii din Constanţa, finanţat
prin Programul Operaţional Regional – Axa 5.1, finalizat în anul 2012; Reabilitare Monument
Triumfal Tropaeum Traiani din Adamclisi finalizat în 2013; Cetatea Capidava – istorie şi
3
continuitate a poporului roman pe meleaguri dobrogene, început în anul 2013 cu finalizare în 30
iunie 2016).
În acest moment MINAC este partener într-un proiect internaţional, ce se va desfăşura în
anii 2016-2017 ARCHIVE („Ancient Roman cultural heritage interactive visualization
environment for the cross-border area between Bulgaria and Romania”), în parteneriat cu
Universitatea “Angel Kanchev” Ruse şi Muzeul Regional de istorie Ruse. În anul 2015 MINAC
a câştigat finanţări din partea AFCN pentru mai multe proiecte precum Zâmbete … din Epoca de
Aur: reinterpretări culturale actuale ale epocii comuniste sau Istoria pe un clişeu: restaurarea,
conservarea şi revitalizarea patrimoniului fotografic dobrogean de la începutul sec. al XX-lea.
Diversele activităţi ale instituţiei, cu deosebire descoperirile arheologice de senzaţie, dar
şi activitatea curentă a muzeului sunt reflectate, în general, cu promptitudine şi acurateţe, în
mass-media constănţeană şi naţională. În anul 2015 manifestările ştiinţifice internaţionale,
expoziţiile temporare, lansările de carte şi celălalte activităţi au fost prezentate publicului de
ziare (Telegraf, Cuget liber, Ziua de Constanţa, Replica, România Liberă, Adevărul, etc.),
televiziuni locale (Neptun TV, Litoral TV, Media TV Medgidia) sau naţionale (Antena 1, Digi
24, TVR).
Muzeul întreţine bune relaţii cu autorităţile locale în vederea evidenţierii tradiţiilor
istorice şi prezentării cadrului de dezvoltare a comunităţilor locale. Astfel de colaborări se
desfăşoară cu autorităţile din Cumpăna, Costineşti, Albeşti, Pantelimon, Topalu, Histria,
Hârşova, Costineşti, Adamclisi, Cernavodă, Murfatlar, etc. Cu instituţiile bisericeşti există
colaborare în organizarea și funcționarea unui mic muzeu la Mănăstirea Techirghiol sau în
pregătirea unor specialişti în conservare-restaurare. De asemenea, există o bună colaborare cu
reprezentanţii minorităţilor, în special cu comunitatea turco-tătară, împreună cu care s-au
organizat de-a lungul anilor numeroase activităţi culturale, ştiinţifice şi educative. Muzeul
constănţean întreţine relaţii de colaborare cu asociaţii culturale (Asociaţia Studenţilor din
Basarabia, Asociaţia Culturală „Noua Acropolă”, Liga Navală Română, Asociaţia Culturală
„Opera Viva”, Fundaţia Pontul Euxin, Asociaţia Anghel Saligny, ş.a.). Colaborarea cu
colecţionarii constănţeni a dus, în ianuarie 2015, la apariţia „Vitrinei Colecţionarului”. Amintim
4
că MINAC este membru al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, organism reprezentativ
pentru muzeologia româneasca şi al ICOM, organizaţie internaţională de profil.
MINAC, cu toate spaţiile sale expoziţionale, este vizitat de circa 80-90 de mii de turişti
anual. Un număr important dintre aceştia sunt străini, în general de vârsta a treia, aduşi de
agenţiile de turism cu care muzeul constănţean colaborează (Danubius Travel SRL, Karpaten
Turism SRL, Vantage SRL, Direct Travel SRL, Grand Circles), sosiţi cu vasele de croazieră. De
asemenea, menţionăm grupurile organizate de elevi, venite mai ales în preajma unor evenimente
importante ale istoriei naţionale (24 ianuarie, 9-10 mai, 14 noiembrie, 1 decembrie etc.).
Constatăm că lipsesc turiştii români în grupuri organizate, elevii sosiţi în tabere pe litoral. În mod
organizat, muzeul este vizitat, de obicei, gratuit, de grupuri de elevi din mediul rural, aflaţi în
excursii programate de Consiliul Judeţean Constanţa. De asemenea, tot în mod gratuit, se
vizitează de către participanţii la diferite manifestări (de exemplu olimpiadele şcolare). Grupuri
de elevi şi studenţi din Republica Moldova vizitează, de asemenea muzeul în mod gratuit.
Turişti români sosesc în mod organizat (excursii sau sejururi), prin colaborarea cu firmele
de turism şi cu Asociaţia Pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului „LITORAL - Delta
Dunării” cu care există un parteneriat pentru emiterea de vouchere pentru toate muzeele
constănțene.
Prin parteneriatul general cu ISJ Constanţa şi parteneriatele individuale cu diferite şcoli
din judeţ şi nu numai, MINAC pune la dispoziţie dotările sale (plasme, sălile de expoziţie, sălile
de conferinţe) pentru desfăşurarea unor lecţii tematice, tratând teme mari ale istoriei României.
Expoziţia MINAC a fost reabilitată începând cu anul 2007, parter şi etajul 1, exclusiv prin
fonduri proprii. În anul 2015 s-a terminat reabilitarea sălilor aferente istoriei moderne şi
contemporane şi expoziţiilor „Pipe” şi „Numismatică” prin sponsorizare, subvenţie şi fonduri
proprii.
Având în vedere impactul pe care îl are muzeul asupra vizitatorilor, putem să apreciem că
spaţiile dedicate expoziţiilor de bază sunt folosite eficient. Ritmul de două până la patru expoziţii
temporare pe care muzeul le organizează în sala „V. Canarache” este unul optim pentru a obţine
un act artistic şi educativ de calitate. Aula „A. Rădulescu”, dedicată festivităţilor de anvergură
rămâne mai puţin vizitată, în ideea prezervării frescei monumentale, care şi aşa necesită grabnice
5
intervenţii de restaurare. Şi aici, totuşi, se organizează expoziţii temporare de mai mică
anvergură şi cu o durată mai scurtă (vezi anexa). De asemenea, pe plasmele de mari dimensiuni
din cele două săli rulează filme cu subiecte arheologice şi istorice pentru publicul vizitator.
Prin reabilitarea etajului II s-a creat posibilitatea desemnării unui nou spaţiu pentru
activităţi expoziţionale, spaţiu ce va primi numele de Sala „Gh. Brătianu”.
Întreaga clădire a muzeului, monument istoric, necesită reparaţii capitale (schimbarea
tâmplăriei – uşi, ferestre -, repararea şi consolidarea celor două portice laterale, schimbarea
acoperişului în totalitate şi a lemnăriei de susţinere). Prin proiectul „Hiperb”, prin consolidarea
fundaţiilor s-a înlăturat pericolul prăbuşirii întregului edificiu. În anul 2013 s-au făcut reparaţii
de urgenţă la acoperiş pentru a opri inundarea birourilor şi a expoziţiei de la etajul II (noiembrie-
decembrie).
Edificiul roman cu mozaic necesită refacerea clădirii de protecţie şi consolidarea
monumentului, ca şi restaurarea pavimentului antic. Muzeul Cetăţii Histria necesită, de
asemenea, lucrări importante de reparaţii şi igienizare (văruit, vopsit, reamenajare expoziţie), cu
atât mai mult cu cât în anul 2014 s-a sărbătorit centenarul săpăturilor arheologice de aici. Şi
Muzeul de la Adamclisi necesită reparaţii şi amenajări importante - acoperiș, văruit, vopsit
interior, instalație de iluminare adecvată şi instalaţie sanitară nouă. La Monumentul Rupestru de
la Murfatlar în anul 2013 s-au întreprins reparaţii de urgenţă la acoperiş, distrus parţial în urma
unei furtuni. Necesită mari investiţii pentru o clădire protectoare şi amenajarea în preajmă a unui
muzeu.
Programul de cercetări arheologice sistematice în momentul de faţă cuprinde un număr de
10 şantiere care acoperă, în mod uniform, epocile istorice de la neolitic până la evul mediu. Şapte
dintre acestea au primit în ultimii ani finanţări în cadrul PNCA din partea Ministerului Culturii.
În acest an (2015) această finanţare s-a făcut, în exclusivitate, din fonduri proprii.
Valorificarea patrimoniului se realizează prin programul editorial susţinut prin apariţia
anuarului „Pontica” şi a revistei „Analele Dobrogei” şi prin editarea aleatorie a unor volume de
autor, cele mai multe în colecția proprie – Bibliotheca Tomitana (vezi anexa).
6
Manifestările ştiinţifice internaţionale din anul 2015 au fost numeroase, cu invitaţi din
peste 20 de ţări, unele făcând parte din cadrul unor proiecte de mai mare întindere în care
MINAC a fost sau este partener (vezi anexa).
Programul de evidenţă a patrimoniului a avut un număr mai redus de activităţi datorită
necesităţii prezenţei specialiştilor în cadrul unor cercetări arheologice preventive. Totuși, au fost
întocmite un număr de 500 FAE și 32 dosare de clasare în categoria “Tezaur”. Se află în curs de
verificare dosarele pentru categoria „Tezaur”, cuprinzând pisele Monumentului Triumfal de la
Adamclisi.
Programul de dotări muzeale în anul 2015 cuprinde mijloace fixe în cadrul unor proiecte
europene, licenţe soft şi obiecte de inventar, însumând 153.783,61 lei.
S-au făcut o serie de reparaţii şi reabilitări, atât la sediul MINAC, cât şi în teritoriu:
reparaţii Histria - 2 camere cercetători, s-au achiziţionat materiale pentru Capidava în cadrul
proiectului european, etajul II (s-au parchetat 450mp şi urmează alti 450mp) – vezi paginile
următoare.
MINAC, având atestarea de instituţie cu unitate de cercetare-dezvoltare conform HG
551/2007, are obligaţia să trimită în ţară şi în străinătate cercetătorii săi pentru a prezenta bogatul
patrimoniu pe care îl deţine. În acest sens, prin sesiunile organizate la sediu, dar şi prin prezența
la cele din ţară şi străinătate (Lisabona, Portugalia), credem că și în anul 2015 a fost îndeplinit
acest deziderat.
Personalul angajat al instituţiei a ajuns la un număr de 94 de persoane (din 100 posturi),
38 cu studii superioare, din care 32 cu studii de specialitate arheologie-istorie. Cheltuielile de
personal ale instituţiei se ridică la cca. 70% din total cheltuieli, iar subvenţia a acoerit 100%.
Creşterea patrimoniului în anul 2015 pe categorii arată astfel: 685 piese arheologie, 143
piese istorie modernă, 642 piese de numismatică.
Biblioteca muzeului, cu un număr de peste 40.000 de publicaţii de specialitate, s-a
îmbogăţit după cum urmează: în 2015 – 595 volume şi 175 reviste româneşti şi străine; De
7
asemenea, au fost expediate anual schimburile de carte pe care Muzeul le are cu instituții de
profil din cca. 30 de țări, în număr de 130.
Constiliului Ştiinţific şi Consliul de Administraţie au dezbătut probleme de actualitate ale
instituției de la organizarea sesiunilor internaționale la contractele de cercetare arheologică ale
MINAC cu Ministerul Culturii până la promovări și sancțiuni pentru personalul angajat.
Cercetarea de teren este o activitate permanentă, însăşi raţiunea de a fi a MINAC, prin
care patrimoniul său se îmbogăţeşte continuu. Au existat numeroase contracte de prestări servicii
în domeniul diagnozei arheologice, a supravegherilor şi a cercetărilor preventive pentru
investiţiile de pe teritoriul judeţului Constanţa (vezi anexa).
Activitățile enumerate se află expuse schematic în paginile următoare.
A) EVOLUȚIA INSTITUȚIEI
a1. Colaborarea cu instituții, organizaţii, grupuri informale care se adresează aceleiaşi
comunităţi
Colaborare permanentă prin parteneriate:
I.S.J. Constanţa – parteneriat general. Şcoli, grădinițe, licee, grupuri școlare din
Constanţa şi judeţ în număr de 136 – parteneriate individuale
Universitatea „Ovidius” Constanța
Facultatea de Arte (spectacole de operă, concerte de muzică clasică)
Facultatea de Istorie și Științe Police (participări la evenimente: sesiuni, lansări de carte, etc.)
Asociații și organizații neguvernamentale:
International Fund for Cooperation and Partnership of the Black Sea and the Caspian Sea
(parteneriat încheiat în septembrie 2013) pentru promovarea civilizațiilor Mării Negre și
Mării Caspice
Asociația „Noua Acropolă” (conferinţe, expoziţii temporare la sediul MINAC)
Asociația „Neliniști Metafizice” (lansări de carte, conferinţe literare)
8
Asociația „Danais – Capidava” (activităţi specifice desfășurate la Capidava – workshop-
uri restaurare ceramică, etc.)
Asociația „Anghel Saligny” (activităţi ştiinţifice şi educative la sediul MINAC)
Fundaţia “Orizonturi Culturale”
Fundaţia Pontul Euxin
Asociația Liga Navală
Oceanic Club (activități interdisciplinare, expoziții proecologice)
Asociația „Opera Viva” (spectacole de muzică și poezie)
Ascociația Studenților Basarabeni (manifestări la sediul MINAC)
Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici Constanţa (colaborare la expţia de bază „epoca
comunistă”)
Instituții de profil:
Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Constanţa (expoziţii, mese rotunde, lasări de
carte, ş.a.)
Muzeul Marinei Române (manifestări ştiinţifice)
Muzeul de Arheologie Callatis –Mangalia, din cadrul Complexului Cultural Callatis
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand” filiala Constanța (obiecte împrumutate
pentru expoziţia de bază)
Muzeul de Artă Constanța
Societatea de Studii Clasice, filiala Constanța (conferințe, lansări de carte)
Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța – expoziţii şi activităţi ştiinţifice
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș – Proiect AFCN 2013-2014;
MINAC a participat cu piese grecești într-o expoziție temporară „Agora – inima orașului
grecesc”; schimburi de publicaţii.
Muzeul Judeţean Ialomiţa, Muzeul Brăilei, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Civilizației
Dunării de Jos Călărași – Carafa cenușie. O călătorie în lumea ceramicii arheologice
cenuşii, expoziţie itinerantă; schimburi de publicaţii, participări la sesiuni ştiinţifice.
Institutul de Turcologie și Studii Central-Asiatice de pe lângă Universitatea „Babeș
Bolyai” Cluj-Napoca – simpozion și volum în cadrul proiectului Interferențe culturale
9
dobrogene romano-turce, AFCN 2013, simpozion și expoziție foto-documentară, 9-10
octombrie 2014; schimburi de publicaţii; organizarea de manifestări (un nou simpozion în
mai 2016).
Muzeul Naţional de Istorie a României – expoziții temporare diverse în ţară şi străinătate
(SUA, Elveţia, Italia, urmează în 2016 China)
ICEM Tulcea – expoziții și proiecte AFCN și internaționale BSUDRA
Teatrul de Stat Constanţa – proiect Festivalul de Teatru Antic, spectacol „Metamorfozele
iubirii”
Consulatul General al Turciei Constanța – expoziţii, colocvii, simpozioane, conferințe
Centrul Cultural Turc Yunus Emre - expoziţii, colocvii, simpozioane, conferințe, lansări
de carte.
Uniunea Democrată Turcă din România - expoziţii, colocvii, simpozioane, conferințe
Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România - expoziţii, colocvii,
simpozioane, conferințe
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică „INOE” (Mormântul
pictat 3D, Bisericuţele de la Murfatlar 3D)
Membru ICOM
Membru Rețeaua Națională a Muzeelor din România
Parteneriate în cadrul șantierelor arheologice:
Adamclisi: Institul de Arheologie „Vasile Pârvan” București, Universitatea „Babeș-
Bolyai” Cluj-Napoca, Universitatea din București
Histria: Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București, Institutul de Arheologie și
Istoria Artei al Academiei Române Cluj-Napoca, Universitatea din București,
Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, MNIR Bucureşti.
Capidava: Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Universitatea „Valahia” Târgoviște,
Universitatea București, MNIR Bucureşti.
Oltina: Institutul de Arheologie Iași
Pantelimon-Ulmetum: Institul de Arheologie „Vasile Pârvan” București
10
Soc. Viticolă Murfatlar – Punct muzeal: Muzeul Vinului
Hotel Ibis – punct expozițional
Primăria Constanța – Parcul arheologic
Mănăstirea Techirghiol – punct expozițional
Primăria Cumpăna – punct expozițional
Camera de Comerț Constanța – experți în proiecte culturale și turistice
Prefectura Constanţa – punct expoziţional
Proiecte internaţionale 2015
LIMEN: Cultural Ports from Aegean to the Black Sea
Joint Operational Programme “Black Sea Basin 2007-2013”
Parteneri: European Centre for Byzantine and Post-Byzantine Monuments Thessaloniki;
Istanbul University – Faculty of Letters – Department of Conservation of Marine
Archaeological Objects; Municipality of Kavala; Odessa City Council, Department of
Cultural and Tourism; G. Chubinashvili National Research Centre for Georgian Art
History and Heritage Preservation; Municipality of Varna; Koç University, Istanbul.
- a debutat în anul 2013; finalizat în decembrie 2015.
- introducerea Constanței în rute maritime culturale incluse în orferte turistice
internaționale, - stabilirea unor trasee culturale în oraș pentru pasagerii vaselor de
croazieră care acostează în portul constanța
- elaborarea de panouri informative pentru fiecare obiectiv inclus în primele trei itinerarii
culturale;
- promovarea orașului și a traseelor culturale propuse;
- participare la simpozionul internațional referitor la promovarea patrimoniului cultural;
- organizarea de întâlniri între agenții economici, reprezentanții autorităților
locale, ai instituțiilor educaționale și ofertanții de cultură din Constanța;
- organizarea de cursuri de ghidaj în obiective aflate în administrarea MINAC.
HERAS: SUBMARINE Archaeological Heritage of the western Black Sea Shelf
Joint Steering Committee for the Romania-Bulgaria Cross-Border Cooperation
Programme 2007-2013
11
- bază de date situri submerse
- cerectări pentru identificarea și cartarea lor
- cercetări în situri
- workshop-uri etc.
Aplicant: GEOECOMAR
Parteneri: MINAC și instituții din Bulgaria (Balcic, Varna)
- finalizat în martie 2015.
JADE 2 – Objects-signs et interprétations sociales des jades alpins dans l’Europe
Néolithique (2013-2015). Program CNRS Franţa (arta prelucrării jadului în preistorie).
- analize fizico-chimice
- publicaţii
- bază de date
- continuă şi în anul 2016.
Black Sea-Unity and Diversity in the Roman Antiquity – BSUDRA – Sinope – Tulcea
Aplicant: CJ Tulcea
Parteneri asociați: MINAC, Oxford University, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași.
- perioada de desfăşurare: 2013-2015.
- s-a finalizat în noiembrie 2015.
ARCHIVE: Ancient Roman cultural heritage interactive visualization environment for the
cross-border area between Bulgaria and Romania, în parteneriat cu
Aplicant: Universitatea „Angel Kanchev” Ruse,
Parteneri: MINAC, Muzeul Regional de Istorie Ruse;
- Axa prioritară nr. 2 – O regiune verde
- depus în iunie 2015, aprobat pentru finanţare
- perioada de desfăşurare: 2016-2017
6 proiecte CBC Interreg V depuse în septembrie 2015, în colaborare cu instituţii din
Bulgaria (Silistra, varna, Dobrici, Vârşeţ); în curs de evaluare.
12
Proiecte naţionale 2015
ARHEOMAP: Tehnici noi de cartare şi investigare non-invazivă a sit-urilor arheologice
din Dobrogea centrală (Studiu de caz: Bazinul râului Casimcea), în parteneriat cu
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice 2014-2016; se finalizează în
anul 2017.
Zâmbete … din Epoca de Aur: reinterpretări culturale actuale ale epocii comuniste;
proiect cu finanţare nerambursabilă AFCN; MINAC în parteneriat cu Institutul de
Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Căluţul de mare”,
Asociaţia Europeană Interaxe Constanţa, septembrie-noiembrie 2015.
Istoria pe un clişeu: restaurarea, conservarea şi revitalizarea patrimoniului fotografic
dobrogean de la începutul sec. al XX-lea; proiect cu finanţare nerambursabilă AFCN,
depus în 2015 şi aprobat pentru finanţare.
Cartografia cetăţilor medievale dispărute din Dobrogea; proiect cu finanţare
nerambursabilă AFCN; beneficiar: Asociaţia Pro Noviodunum; parteneri: ICEM Tulcea,
MINAC şi Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii „Ovidius”
Constanţa; depus în 2015 şi aprobat pentru finanţare.
a2. Analiza SWOT
Puncte forte:
- Existența MINAC într-un oraș (județ) foarte circulat, cu prezență turistică deosebită și
un număr semnificativ de locuitori tineri (elevi, studenți);
- Funcționarea instituției într-o zonă foarte bogată din punct de vedere arheologic,
numismatic și istoric din toate epocile istorice (din neolitic până în epocile modernă și
contemporană);
- Patrimoniu variat și numeros (peste 400.000 de piese);
- Editarea revistei Pontica – sursă de cărți și reviste din străinătate pentru o informare
de specialitate;
- Analele Dobrogei –pentru istorie modernă şi contemporană
- Personal înalt calificat (17 doctori, 5 experți pe legea 182/2000, 9 experți, 4 specialiști
și 4 debutanți înscriși în Registrul Arheologilor).
13
Analiza utilizării spațiilor instituției
În acest moment, spațiile instituției destinate publicului sunt folosite în mod corespunzător.
Există săli de prezentare, de expunere temporară, iar sălile expoziției de bază – parter și etaj I
– sunt reabilitate. La etajul II s-au finalizat reparaţiile (văruit, vopsit, instalaţie electrică). Secţia
comunism este în curs de amenajare. Expoziţia „Aurul şi argintul antic al României” va fi
organizată în fostele săli „Pipe” şi „Numismatică” şi va rămâne deschisă până la sfârşitul anului
2016. Restul sălilor vor fi dedicate perioadelor modernă şi contemporană şi amenjate până în
anul 2017.
Spațiile administrative și birourile au fost reabilitate în anii trecuți și pot fi folosite în mod
corespunzător.
Depozitele sunt funcționale, cu excepția celor de la subsol, unde sunt necesare reparații și
igienizare.
Deficiențe:
- Personal insuficient (paznici, supraveghetori, antropolog, arheozoolog, specialist în
marketing, etc.) – această situaţie se poate rezolva prin externalizarea pazei şi a
serviciilor respective;
- Starea nesatisfăcătoare a clădirilor și expozițiilor – această situaţie, din cauza
cheltuielilor mari, necesită intervenţia CJ Constanţa şi a MC pentru finanţare (vezi cazul
Palatului Culturii Iaşi, MNIR, Muzeul de Istorie Naturală Grigore Antipa, etc.);
- subfinanţarea sistemului la nivelul întregii ţări;
- Forțarea sectorului de prestări servicii în defavoarea cercetării sistematice de teren, a
cercetării științifice și evidenței patrimoniului;
- Lipsa dotărilor cu aparatură performantă costisitoare: GPS, georadar, etc.
- Site-ul MINAC, perfecţionare permanent.
Toate activitățile care depind de pregătirea și sarcinile personalului MINAC pot fi
îndeplinite, dar, în momentul în care apar cerințe financiare deosebite, realizarea
obiectivelor devine incertă.
Din cauza lipsei unui program pentru dezvoltarea resurselor umane în anii 2010-2014 în
cadrul colectivului de specialiști ai MINAC apare o cezură între generații și, astfel,
14
sectoare întregi nu vor mai fi acoperite în următorii 2-5 ani (ex: epigrafia greco-romană,
necropolele Tomisului).
Sigur, instituția poate să funcționeze dar, va deveni mai ales un depozit de patrimoniu (de
multe ori cu piese necunoscute) și un prestator de servicii arheologice și nu un for
științific de recunoaștere internațională, cu un patrimoniu cunoscut, admirat și, de ce nu,
invidiat. De asemenea, caracterul educativ se va limita la prezentarea sălilor de expoziție
și monumentelor fără ca acestea să fie modernizate și aduse la standarde de calitate de
nivel, cel puțin, mediu.
a3. Evoluţia imaginii existente şi măsuri luate pentru îmbunătăţirea acesteia
Comunicate transmise prin rețeaua CIMEC
Replica
Observatorul de Constanța
Liderul de opinie
Telegraf
Cuget liber
Interviuri – evenimente de marcă ale istoriei: 24 ianuarie, 9-10 mai, 14 noiembrie, 1
decembrie – L. Dumitraşcu, D.R. Cornea.
- Proiecte, probleme și realizări, descoperiri, șantiere arheologice, manifestări științifice
– G. Custurea, C. Chera, L. Buzoianu, Cr. Talmațchi, T. Cliante, I. Nastasi.
- Antena 1 Constanța (interviuri, emisiuni culturale)
- Neptun TV (expoziții și manifestări)
- Digi TV Constanța (manifestări, expoziții)
- L TV Năvodari (interviuri)
- TVR (2-3 apariţii/an cu anunțuri privind manifestările şi descoperirile MINAC)
- Radio Constanța (interviuri, reportaje)
Îmbunătățirea activității de promovare
S-a modernizat site-ul MINAC și s-a creat pagina MINAC pe rețeaua de socializarea
„Facebook”.
Popularizare în „Pagini aurii”, “Focus”, site și materiale scrise.
15
Apariții în presa de specialitate
Reportaje și cronici ale reporterilor din secțiile “cultură” despre evenimente, descoperiri,
piese deosebite din colecțiile MINAC.
Cuget Liber – 94 apariţii Constanţa noastră - 3
Telegraf – 88 apariţii Radio Constanţa – 14 (şi interviuri)
Ziua de Constanţa – 18 Tomis cultural - 2
Observator de Constanţa – 4 Antena 1 de Constanţa - 4
Replica – 2 Radio România Cultural - 2
Info Sud Est - 2 Radio Dobrogea - 2
Digi 24 – 5 România liberă - 1
Neptun TV – 8 historia.ro - 1
Litoral TV – 37
Pe www.google.ro, muzeul are 10 recenzii, media 4,4 din 5 maxim.
a4. Măsuri luate pentru cunoașterea categoriilor de beneficiari
Realizarea unor studii de piață privind categoriile de beneficiari rămâne un deziderat, în
condițiile lipsei unui departament de specialitate și forțării segmentului de prestări servicii
arheologice pentru obținerea de venituri proprii care să asigure necesitățile muzeului. Totuşi, s-ar
putea rezolva prin angajarea unei firme de specialitate care să facă acest studiu. Ceea ce
cunoaştem la acest moment sunt datele furnizate la firmele de turism, cărţile de impresii de la
toate expoziţiile MINAC, declaraţiile profesorilor însoţitori şi cei cuprinşi în parteneriatele cu
ISJ şi chiar declaraţiile spontane ale turiştilor.
a5. Grupurile-ţintă ale activităţilor instituţiei
Grupurile ţintă ale momentului actual sunt locuitorii judeţului şi municipiului Constanţa, în
primul rând elevii şi tinerii.
Începând cu luna aprilie 2015 au fost iniţiate mai multe măsuri de promovare:
- Exponatul lunii
- Vitrina donatorului (Colecţia O. Drîmba)
- Vitrina colecţionarului – în general cartofilie
16
Pe termen lung, Muzeele de la Murfatlar – Complexul Rupestru și cel al vinului și
Mormântul Hypogeu restaurat și cu o expoziție amenajată în jurul său, îi pot atrage și pe
constănțeni, ca și expoziții de mare impact cu descoperiri de piese din aur și argint antic (Aurul şi
argintul antic al României – iulie-septembrie 2016).
Toate aceste activităţi au mărit vizibilitatea muzeului în mijlocul publicului constănţean, au
răspuns unei curiozităţi fireşti de cunoaştere a valorilor deosebite şi a descoperirilor cele mai
recente ale instituţiei. Un impact deosebit al acestora a fost asupra publicului tânăr.
a6. Profilul beneficiarului actual
Conform datelor deținute de serviciul contabilitate, situația privind numărul de vizitatori
pentru toate categoriile de bilete, inclusiv gratuite, se prezintă astfel: 2015 – 86.104 vizitatori.
În acest moment, MINAC și expozițiile sale sunt vizitate în primul rând de elevi din toate
ciclurile de învățământ (cu plată sau gratuit), turiști străini sosiți cu navele de croazieră și turiști
români în cadrul turismului de familie, mai puțin în grupuri organizate.
În acest moment, MINAC și expozițiile sale sunt vizitate în primul rând de elevi din toate
ciclurile de învățământ (cu plată sau gratuit), turiști străini sosiți cu navele de croazieră și turiști
români în cadrul turismului de familie, mai puțin în grupuri organizate.
Se pot diferenţia mai multe categorii de vizitatori:
1. Vizitator înalt calificat, specializat (participanţi la sesiunile ştiinţifice naţionale şi
internaţionale susţinute la sediul muzeului) – categorie restrânsă;
2. Vizitatorul mediu (în general, însoţit de familie) – categorie relativ numeroasă;
3. Vizitatorul sosit în croazieră (persoană de vârsta a III-a) – categoria cea mai numeroasă în
ultima vreme;
4. Vizitatorul tânăr (elev, student) – categorie numeroasă, foarte multe gratuităţi;
5. Vizitatorul consumator de turism cultural - categorie restrânsă, dar în creştere în plan naţional
şi internaţional.
17
B) EVOLUŢIA PROFESIONALĂ A INSTITUȚIEI
b1. Adecvarea activităţii profesionale a instituţiei la politicile culturale la nivel naţional
Specialiştii MINAC desfăşoară activităţi în cadrul PNCA, iar prin patrimoniul său participă
la expoziţii de larg răsunet în ţară şi străinătate: Arta neolitică în România, Olten, 2008; Ori
antichi della Romania, prima e dopo Traiano, Roma, 2010; Comorile României, China 2016-
2017; Aurul şi argintul antic al României, 2013-2017.
Muzeul este interlocutor şi gazdă pentru cunoaşterea artei şi culturii mondiale:
- Italia: Expoziţie de pictură Contaminazioni 014
- Turcia: Costumul de curte 2014
- Corea de Sud: Comori culturale ale Extremului Orient 1. Hanbok şi ceremonia ceaiului în
cultura coreeană, 2015.
b2. Orientarea activităţii profesionale către beneficiari
Proiecte proprii realizate la sediu în 2015
Expoziţie: Moştenirea arheologică submarină din partea de vest a Mării Negre, în
cadrul proiectului HERAS – Patrimoniul arheologic submarin pe platoul continental
vestic al Mării Negre, 23 ianuarie 2015; MINAC – C. Chera.
Simpozion: Mica Unire, 24 ianuarie 2015; MINAC – L. Gheorghe
Expoziţie: Pe urmele gânditorului. Amprente ale civilizaţiei Hamangia, 2014-2015,
MINAC – V. Voinea, O. Grigoruţă.
Simpozion: Tripla aniversare: Proclamarea independenţei, Sfârşitul celeui de-al II-
lea Război Mondial, Ziua Europei Unite, 7 mai 2015; MINAC – L. Dumitraşcu
Exponatul lunii, aprilie-decembrie 2015
Vitrina donatorului, aprilie-decembrie 2015
Vitrina colecţionarului, aprilie-decembrie 2015
Lansare de carte: Volumul Pontica 47/2014, 6 mai 2015, sediul MINAC.
Noaptea Europeană a Muzeelor, Reconstituire istorică a luptelor dintre daci şi romani,
Concert de muzică folk “Nostalgii de primăvară”, Concert de muzică clasică
“Concert de mai”, 16 mai 2015; MINAC în colaborare cu Ascociaţia România –
18
Dacia Casa Noastră, solistul Walter Ghicolescu şi Facultatea de Arte, Specializarea
Interpretare muzicală – Canto din cadrul Universităţii “Ovidius” Constanţa.
Proiect: Zâmbete … din Epoca de Aur: reinterpretări culturale actuale ale epocii
comuniste; proiect cu finanţare nerambursabilă AFCN; MINAC în parteneriat cu
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Căluţul
de mare”, Asociaţia Europeană Interaxe Constanţa, septembrie-noiembrie 2015.
Eveniment cultural: Comori culturale ale Extremului Orient: 1. Hanbok şi ceremonia
ceaiului în cultura coreeană – 26 iunie 2015; MINAC în colaborare cu Young-Im Na,
Asociaţia Culturală Româno-Coreană Han Kibun; MINAC – A. Andrei, A.
Mototolea.
Expoziţia: Anghel Saligny - făuritor al Dobrogei moderne: 120 de ani de la
inaugurarea podului de la Cernavodă – 22 iulie 2015 (vernisaj); MINAC în
colaborare cu Cabinetul de arhitectură Radu Cornescu, Serviciul Judeţean Constanţa
al Arhivelor Naţionale şi Biblioteca Judeţeană “I.N. Roman”; MINAC – L.
Dumitraşcu
Sesiunea Internaţională Pontica, 6-7 octombrie 2015, MINAC.
Expoziţia: Capidava 2015- Cercetări arheologice în cadrul proiectului de restaurare-
conservare al cetăţii romano-bizantine – 6 octombrie 2015 – februarie 2016;
MINAC în colaborare cu Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti;
MINAC – C. Dobrinescu, T. Potârniche.
Expoziţia: Memento arheologic dobrogean – 6 octombrie 2015 (vernisaj); MINAC în
colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti; MINAC – A.
Andrei, I. Nastasi, A. Mototolea.
Simpozion: „14 noiembrie 2015 – Ziua Dobrogei”, 13 noiembrie 2015, MINAC – L.
Dumitraşcu (în colaborare cu diverse şcoli).
Simpozion: „Ziua recunoştinţei dobrogenilor”, 13 noiembrie 2015, MINAC în
colaboare cu Asociaţia „Anghel Saligny”
Simpozion: „1 decembrie, Ziua Naţională a României”, 27 noiembrie 2015, MINAC
– L. Dumitraşcu (în colaborare cu diverse şcoli).
Programul de cercetare științifică pe 2015 materializat prin:
19
Volumul Pontica 47/2014.
Supplementum III/2014
Liviu Lungu, Fortificaţii urbane în Scythia Minor, TipoMoldova, Iaşi, 2015.
Constantin Şova, Populaţia getică din Dobrogea în secolele I a.Chr – II p.Chr.,
Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj Napoca, 2015.
Studii şi articole 2015
Gabriel Custurea, Gabriel Talmatchi, Regarding the fall of the Danubian Limes with
special reference to Scythia Minor in the 7th Century, G. Tsetskhladze, Al. Avram, J. Hargrove
(eds.), The Danube Land between the Black, Aegean and Adriatic Seas (7th Century BC – 10th
Century AD), Proceeding of the Fifth International Congres on Black Sea Antiquities (Belgrad,
7-21 September 2013), Oxford, 2015.
Gabriel Custurea, Irina Nastasi, Un nou depozit de monede bizantine descoperit la
Histria, Pontica 47 (2014), Suppl. III, p. 343-351.
Valentina Voinea, Bartłomiej Szmoniewski, Anca Popescu, Aurel Mototolea, Mihai
Florea, "Noi descoperiri de epocă otomană pe Valea Casimcei: Cheia - Pazvant" în volumul
Simpozionului Internațional ARHEOVEST: Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie, ediția a
III-a: In Memoriam Florin Medeleţ (1943-2005), Szeged, 2015, p.509-530.
Gabriel Talmaţchi, Constantin Şova, Observaţii privind casa urbană romană târzie
(domus) din provincia Scythia Minor şi alte descoperiri arheologice din sectorul sud – CI de la
Tropaeum Traiani, Peuce S.N. 13, 2015, p. 137-192.
Constantin Nicolae, Dobrudja in the 17th-18th Centuries: Hârşova – A Case
Study, International Journal of Cross-Cultural Studies and Environmental Communication,
UOConstanţa, 2015, p. 92-102.
Constantin Băjenaru, Some Rare Late Roman Fine Wares Discovered in the Central
sector of the Late Roman City at Histria, in Histria, histoire et archéologie en Mer Noire,
Pontica 47, Supplementum III, Constanța, 2014, p. 239-247.
R. Bugoi, C. Talmaţchi, C. Haită, D. Ceccato, Archaeometric studies of Byzantine pottery
from Hârşova-Carsium, Nuclear Instruments and Methods in Physics Research B, vol. 348
(2015), p. 296-301.
Cristina Paraschiv-Talmaţchi, G. Talmaţchi, V. Bodolică, O nouă aşezare medievală
20
timpurie la Hârşova (jud. Constanţa), în B. Ciupercă (ed.), Arheologia mileniului I p.Chr., IV,
Nomazi şi autohtoni în mileniul I p.Chr., Editura Istros, Brăila, 2015, p. 397-423.
Irina Nastasi, Elemente de insfrastructură tomitană: observații preliminare asupra rețelei
stradale în perioada romană și în cea bizantină timpurie, Pontica 47 (2014), p.187-202.
Gabriel Talmațchi, Dan Vasilescu, Noi date privind descoperirile monetare de perioadă
preromană la Histria (Basilica „C”, Sector Basilica Episcopală), Pontica, 47, Supplementum
III, 2014, p. 329-341.
Delia Cornea, Fast și ceremonial la Curtea Regală a României – vizita familiei
imperiale ruse la Constanța (1914) în lumina documentelor de epocă, în vol. Dunărea și Marea
Neagră în spatiul euroasiatic. Istorie, Relatii politice si diplomatie, Editura Muzeului Marinei
Române, Constanța, 2015.
Delia Cornea, „(Re)construcția și integrarea memoriei trecutului recent" sau despre
necesitatea unei expozitii permanente dedicată regimului comunist la Constanța, în Anuarul
Muzeului Marinei Române, tom XVIII, Editura Muzeului Marinei Române, Constanța 2015.
Lavinia Dumitraşcu, Comandantului Şcolii de Infanterie, generalului Emanoil
Manolescu-Mladian, mulţumiri, în „Tradiţie, istorie, armata", vol. 1, Ed. Muzeului Militar
Naţional „Regele Ferdinand I", p. 367-374.
Lavinia Dumitraşcu, Modest contributions to the life and work of General Grigore
Cantilli, în „Revista Română de Studii Eurasiatice”, Ovidius University Press” Constanța, X, nr.
1-2, 2015, p. 55-60.
Lavinia Dumitraşcu, Dimitrie Dimitre Chirescu din dinastia Chireștilor din Cernavoda –
ofițerul și prefectul, în „Armata României și politica națională. Studii și comunicări prezentate la
sesiunea de comunicări științifice Pitești-Mioveni, 24 iulie 2015”, Muzeul Brăilei ”Carol I”, Ed.
Istros, Brăila, 2015, p. 59-63.
Lavinia Dumitraşcu, Colonelul de Stat Major Ștefan Fălcoianu, primul delegat al
României în Comisiei de fixare a granițelor cu Bulgaria (1878) – în lumina unor documente
inedite -, în „Document. Buletinul Arhivelor Militare Române”, XVIII, nr. 21 (68), 2015, p. 13-
17.
Lavinia Dumitraşcu, Și încă noi contribuții la istoria lui 23 august 1944 la Constanța, în
„Retrăiri istorice în veacul XXI”, vol. 8, Ed. Seitach, Craiova, 2015, p. 217-232.
21
Lavinia Dumitraşcu, Învățătorul Ion Mușat de la Cernavoda – unul dintre eroii
dobrogeni ai celui de/al Doilea Război Mondial, în „Dunărea și Marea Neagră în spațiul
euroasiatic. Istorie, relații politice și diplomație”, vol. III, Editura Muzeului Marinei Române,
Constanța, 2015, p. 314-327.
Lavinia Dumitraşcu, Documente inedite privind formarea și activitatea hidrografului
Ovidiu Limbidi (1900-1965), în „Anuarul Muzeului Marinei Române”, tom XVIII, 2015, p.162-
174.
Aurel Mototolea, Catarame-pafta de influență orientală din colecțiile Muzeului de Istorie
Națională și Arheologie Constanța, Pontica, 48 (2015), (sub tipar).
Valentina Voinea, Bartłomiej Szmonievski, Aurel Mototolea, "Clay Tobacco Pipes
Discovered at Cheile Dobrogei and Istria: an Example of the Ottoman´s Civilisation in the
Central Dobroudja" în volumul III.Simpozionul Internațional de Studii Balcanice: Interferențe
Culturale Lingvistice Şi Politice în Spațiul Balcanic. Rolul limbii turce (sub tipar).
Valentina Voinea, Glicherie Caraivan, Landscape changes and settlements eneolithic in
Western-Pontic region, Pontica 48, 2015, (sub tipar).
Constantin Nicolae, Şantierul arheologic Harsova-cetate, Sectorul ,,Incinte vest’’
Campaniile 2000-2007, Pontica 48, 2015 (sub tipar).
Constantin Băjenaru, Contextes ceramiques de Tomis (II), Pontica 48, 2015 (sub tipar).
Cristina Paraschiv-Talmaţchi, Noi contribuţii la repertoriul arheologic medieval timpuriu
dobrogean, Analele Universităţii „Dimitrie Cantemir” Bucureşti, (sub tipar).
Cristina Paraschiv-Talmaţchi, G. Custurea, Date noi privind descoperirile subacvatice de
pe litoralul românesc (în franceză), Pontica, 48 (2015), (sub tipar).
Irina Nastasi, Public Open Space in the City-Port of Tomis (4th-6th cent. AD), în actele
simpozionului internațional City-Ports from North Aegean to the Black Sea. Medieval – Modern
Networks (23-25 august 2015), p. 75-85 (sub tipar).
Delia Cornea, Contribuţii la cunoaşterea mişcării de rezistenţă anticomunistă din
Dobrogea – lotul Pariza Hristu în Arhivele Securităţii , în volumul "Experimentul Pitesti -
Reeducarea prin tortură. Lucrările celui de-al XV-lea Simpozion International, Pitesti 2015 (sub
tipar).
Delia Cornea, Aspecte ale vieţii cultural-religioase a musulmanilor dobrogeni la
22
sfârşitul secolului al XIX-lea şi în primele decenii ale secolului XX, în volumul Construcția
identitară la turcii și tătarii din Dobrogea (sub tipar).
Gabriel Talmaţchi, C. Munteanu, Monede antice şi bizantine din colecţia Muzeului
Naţional Brukenthal, Pontica 48, 2015 (sub tipar).
E. Petac, G. Talmaţchi, Un tezaur elenistic dobrogean. Lipniţa (jud. Constanţa), în
Studii şi Cercetări de Numismatică, nr. 5 (XVII), 2015 (sub tipar).
Comunicări susţinute la manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale din 2015
Valentina Voinea, Navigation and Trade on the West-Pontic Coast (5th mill. BC - 1st
mill. AD), Simpozion româno-bulgar proiect Heras, februarie 2015 (coautor);
Valentina Voinea, Settlement Dynamics on the West Coast of the Black Sea in
Prehistoric and Classical Periods, Simpozion româno-bulgar proiect Heras, februarie 2015,
(coautor);
Valentina Voinea, Bartłomiej Szmonievski, Aurel Mototolea: "Clay Tobacco Pipes
Discovered at Cheile Dobrogei and Istria: an Example of the Ottoman´s Civilisation in the
Central Dobroudja". III. Simpozionul Internațional de Studii Balcanice: Interferențe Culturale
Lingvistice Şi Politice în Spațiul Balcanic. Rolul limbii turce ( 22-26 aprilie, Bucureşti).
Valentina Voinea, Bartłomiej Szmonievski, Anca Popescu, Aurel Mototolea, Mihai
Florea: "Casimcea Valley - Landscape Changes and Human-Environment Interactions in the
Middle Ages (XVI – XVII centuries). Study Case - Sites Pazvant I (cemetery) and Pazvant II
(rural settlement)". Simpozionul Internațional ARHEOVEST: Interdisciplinaritate în Arheologie
și Istorie, ediția a III-a: In Memoriam Florin Medeleţ (1943-2005) ( 28 noiembrie, Timișoara).
Valentina Voinea, Limbajul corpului în plastica Hamangia, Bârlad, mai, 2015.
Caraivan, G., Opreanu, P., Voinea, V., Pojar, I., Giosan, L.- Holocene landscape changes
and migration of human communities in the western part of the Black Sea (Mamaia Lake area),
IGCP 610 Third Plenary Meeting and Field Trip, Astrakhan, Russia, 22-30 September 2015.
Constantin Băjenaru, Fortifications and Building Programmes in the Balkan Provinces:
23
Diocletian, Galerius, Licinius and Constantine (284-324 AD) - Scientific workshop
"Architecture in the Pontus Euxinus during the Roman Period", Thessaloniki, 18th-20th
February 2015 [BSUDRA project].
Constantin Băjenaru, Migration Period Finds in the Late Roman Fort at Ulmetum –
Scientific workshop "Autochthonous, Greek, Roman and Barbarian Population in the Pontus
Euxinus during the Roman Period", Sulina, 10th-12th June 2015 [BSUDRA project].
G. Talmatchi, Data on monetary iconography specific to the colonies of Histria, Callatis
and Tomis in Hellenistic and Early Roman periods (between artistic achievement and religious
symbolism), Project Black Sea-Unity and Diversity in the Roman Antiquity, Scientific Workshop
“Roman Art and Religion in the Pontus Euxinus”, 10 – 12 March 2015, Varna Archaeological
Museum.
Iulian Bîrzescu, Alexandru Avram, Monica Mărgineanu Cîrstoiu, Virgil Apostol, Florina
Bîrzescu, Alexandrina Lițu, Karin Maurer, Gabriel Talmațchi, Histria, sectorul T, la Institutul de
arheologie “VASILE PÂRVAN” al Aacademiei Române, Sesiunea anuală de Comunicări
Ştiinţifice, Metodă Teorie şi Practică în Arheologia Contemporană (25-27 martie 2015).
G.Talmaţchi, About identity symbols specific to west-pontic local environment in the
poleis of Dobrudja in terms of monetary froms of exchange, la Conferinţa Internaţională “Thrace
– Local coinage and regional identity: Numismatic research in the digital age”, Berlin,
organizator Humboldt University.
G. Custurea, C. Chera, G. Talmaţchi, I. Nastasi, Perspectives on the Project „In the
Search of the Pontic Community” from Museum of National History and Archaeology
Constanţa, International Symposium, Mobility in research on the Black Sea, external relations of
teh Pontic Greek Cities in Hellenistic and Roman Times: a Multidisciplinary Approach, The
„Other” in action. The Barbarization of Rome and the Romanization of the World, 5-10 July,
2015, organizată de Academia Română-Iaşi şi Institutul de Arheologie din Iaşi.
Bogdan Constantinescu, Gabriel Talmatchi, Daniela Cristea-Stan, New information on
monetary arrowheads found in Dobroudja based on X-rays analysis of their alloy composition,
Taormina, XV International Numismatic Congress – Taormina, 21-25 september, 2015.
24
B. Constantinescu, D. Cristea-Stan, G. Talmatchi, D. Ceccato, Studies on Bronze Pre-
monetary Signs found in Dobroudja using micro-PIXE and XRF, 9th International Physics
Conference of the Balkan Physical Union” – BPU9, 24-27 August 2015, Istanbul, Turcia.
G. Talmaţchi, Histria. The integration of a Greek polis in the Roman Empire, Final
Symposium of BSUDRA Project (Black Sea-Unity and Diversity in the Roman Antiquity),
Black Sea Basin Joint Operational Programme, Roman Cultural Heritage in the Black Sea,
Istanbul (Turquie), 30 septembre-2 octobre 2015.
Cristina Paraschiv-Talmaţchi, An changing image. The Early Medieval landscape at
Lower Danube. Case Study: Hârşova, la Conferința ArhIn2015: Medieval Changing Landscape
– Settlements, Monasteries and Fortifications. Organizatori Universitatea „Lucian Blaga” din
Sibiu, Departamentul de Istorie, Patrimoniu şi Teologie Protestantă, şi Academia Română,
Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu, Sibiu, 26-28 June 2015.
Cristina Paraschiv-Talmaţchi, Gabriel Talmaţchi, Vitalie Bodolică, New Getic, Roman
and Early Medieval finds from Hârşova, Constanța county, la International Scientific
Communication Session “Archaeology of the First Millennium A.D.” Organizator Muzeul
Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Ploieşti, 27-29 august 2015.
Cristina Paraschiv-Talmaţchi, Gabriel Talmaţchi, Early Medieval weaponry discovered in
the south-west of Dobrudja, la International Conference “Interethnic Relations in Transylvania.
Militaria Mediaevalia in Central and South-Eastern Europe”. Organizator Secretariatul General
al Guvernului României – Departamentul pentru relaţii interetnice. Sibiu, 15-18 octombrie 2015.
Irina Nastasi, Simpozionul internațional City-Ports from North Aegean to the Black Sea.
Medieval – Modern Networks (23-25 august 2015), organizat în cadrul proiectului LIMEN.
Cultural Ports From the Aegean to the Black Sea (C. CHERA, Cultural Heritage in Ancient
Greek Colonies Histria, Tomis and Callatis; L. BUZOIANU, Commerce et navigation dans la
mer Noire dans les documents épigraphiques et iconographiques; I. NASTASI, Public Open
Space in the City-Port of Tomis (4th-6th cent. AD).
Irina Nastasi, In the Footsteps of Scarlat Lambrino: Histria, a Landmark in the
25
Romanian Archaeology, eveniment organizat de ICR Lisabona, Scarlat Lambrino, ilustru
reprezentant al arheologiei române și portugheze, la Muzeul Național de Arheologie din
Lisabona, 30 octombrie 2015.
Lavinia Dumitraşcu, „Au sădit un pom, au făcut un copil...” Familia de ctitori Valaori,
din satul dobrogean Caratai/Nisipari, județul Constanța, 16-17 aprilie 2015 - sesiune Muzeul
„Casa Mureșenilor” Brașov.
Lavinia Dumitraşcu, Puterea centrală otomană şi administraţia românească în
Dobrogea, în ultimul secol de stăpânire otomană, 27-29 mai 2015 – sesiunea Muzeului
Cotroceni.
Lavinia Dumitraşcu, Comandantului Şcolii de Infanterie, generalului Emanoil
Manolescu-Mladian, mulţumiri, 4-5 iunie 2015 – sesiune Muzeul Militar Național„Tradiţie,
istorie, armata”.
Lavinia Dumitraşcu, Dimitrie Dimitre Chirescu din dinastia Chireștilor din Cernavoda –
ofițerul și prefectul, 24 iulie 2015 – sesiune Arhivele Militare Pitești.
Lavinia Dumitraşcu, Învățătorul Ion Mușat de la Cernavoda – unul dintre eroii
dobrogeni ai celui de-al Doilea Război Mondial, 23 octombrie 2015 – sesiune Muzeul Marnei
Române Dunărea și Marea Neagră în spațiul euroasiatic. Istorie, relații politice și diplomație.
Lavinia Dumitraşcu, I.C. Brătianu și Dobrogea (1881-1884), 24-25 noiembrie 2015 –
Centrul de Cultură „Brătianu” Ștefănești, Argeș / simpozionul național „Brătienii în istoria
românilor”.
Livia Buzoianu, Les relations économiques de Callatis à l’époque hellénistique basées
sur les découvertes de timbres amphoriques, International Symposium “Mobility in research on
the Black Sea Region”, Iaşi, July 5-10, 2015.
G. Custurea, I. Nastasi, G. Talmaţchi, Museum of National History and Archaeology
Constanţa, International Symposium “Mobility in research on the Black Sea Region”, Iaşi, July
5-10, 2015.
Delia Cornea, Implicatii diplomatice ale legăturilor de familie dintre Casa
Regală a României și familia imperială rusă, în cadrul Simpozionul "Reședințele regale de la
Sinaia. Arta si istorie" - editia I, Sinaia, 17-18 septembrie 2015.
Delia Cornea, Aspecte ale vieții cultural-religioase a musulmanilor dobrogeni la
26
sfârșitul sec. al XIX-lea și în primele decenii ale secolului al XX-lea, comunicare susținută în
cadrul Mesei rotunde "Construcția identitară la turcii și tătarii din Dobrogea", 10 octombrie
2014, Constanța.
Delia Cornea, Integrarea trecutului recent în expoziția permanentă a Muzeului de Istorie
Națională și Arheologie Constanța, în cadrul Workshop-ului national Pledoarie pentru muzee
ale comunismului în România, Sfântu Gheorghe (Covasna), 29 octombrie - 1 noiembrie 2015.
I. Rusu, C. Urduzia, C. Dobrinescu, B. Kelemen, Genetics of a medieval population from
Capidava, Constanța, Interethnic Relations in Transylvania. Militaria Mediaevalia in Central and
South-Eastern Europe, 15-18/10/2015, Sibiu, România.
I. Mihalache, A. Lazar, C. Dobrinescu, V. Bodolică, B. Kelemen, Diagnosis of malaria in
historical populations. Can it be done?, Interethnic Relations in Transylvania. Militaria
Mediaevalia in Central and South-Eastern Europe, 15-18/10/2015, Sibiu, România.
C. Radu, C. Dobrinescu, V. Bodolică, B. Kelemen, Cast aside. Discussing the
osteobiographical profiles of ten individuals identified in a single pit from the necropolis of
Capidava, Interethnic Relations in Transylvania. Militaria Mediaevalia in Central and South-
Eastern Europe, 15-18/10/2015, Sibiu, România.
Sesiunea Internaţională Pontica 6-7 octombrie 2015
Valentina Voinea, Reprezentări antropomorfe în cultura Hamangia.
C. Dobrinescu, T. Potârniche, V. Bodolică, M. Lascu, Săpături preventive extra muros la
Capidava în zona centrului de informare turistică – parcări – căi de acces şi reţea de drumuri.
C. Dobrinescu, V. Bodolică, Săpături preventive în zona portului antic de la Capidava.
T. Potârniche, M. Lascu, Săpături preventive intra muros în zona curtinei G a cetăţii de
la Capidava.
Constantin Nicolae, Restituiri – cetatea de la Hârşova.
Maria Bărbulescu, Livia Buzoianu, Observaţii privind populaţia teritoriului Tomisului în
epocă romană timpurie în lumina documentelor epigrafice.
Constantin Băjenaru, Basilica paleocreştină de la Ulmetum.
Cristina Paraschiv-Talmaţchi, Gabriel Custurea, Despre o posibilă epavă medievală din
lacul Sinoe.
27
V. Voinea, B. Szmoniewski, A. Popescu, A. Mototolea, M. Florea, Noi descoperiri de
epocă otomană pe Valea Casimcei: Cheia-Pazvant.
D. Cristea-Stan, B. Constantinescu, D. Ceccato, G. Talmaţchi, Consideraţii asupra
aliajelor de tip bronz folosite la producerea vârfurilor de săgeţi şi a semnelor monetare găsite în
Dobrogea.
Gabriel Talmaţchi, Câteva observaţii privind semnele monetare din coloniile apusene ale
Pontului Euxin (sec. VI a.Chr.).
Emanuel Petac, Gabriel Talmaţchi, Consideraţii cu privire la un nou tezaur elenistic:
Lipniţa, jud. Constanţa.
Gabriel Talmaţchi, Laurenţiu Cliante, Descoperiri monetare provenind dintr-un nou
vicus aflat în teritoriul tomitan.
Dan Vasilescu, Rarităţi numismatice descoperite la Ulmetum (Pantelimonu de Sus, jud.
Constanţa).
Delia Cornea, Mărturii inedite despre începuturile muzeologiei dobrogene în ultimul sfert
al sec. al XIX-lea.
Oana Grigoruţă, Instituţia prizei maritime şi instanţele de prize româneşti în contextul
Primului Război Mondial.
Lavinia Dumitraşcu, Corespondenţă privată a familiei avocatului şi parlamentarului
constănţean George Dobias între 1893-1957.
Sesiunea Națională de Rapoarte 2015
G. Talmaţchi, C. Şova, Traopaeum Traiani – Cetate. Sector C1, CCAR, 2015, p. 20.
L. Buzoianu, Albeşti, punct Cetate, CCAR, 2015, p. 22-23.
I. Opriş, T. Potârniche, Capidava – Cetate – Sectorul de Est, CCAR, 2015, p. 49-50.
C. Dobrinescu, Z.K. Pinter, C. Urduzia, B. Kelemen, Capidava – Sectorul X extra muros,
CCAR, 2015, p. 50-51.
V. Voinea, B. Szmoniewski, V. Bodolică, A. Bălăşescu, V. Radu, C. Haită, A. Soficaru,
G. Caraivan, Cheia – Peştera La Baba. Peştera Craniilor, CCAR, 2015, p. 57-59.
C. Nicolae, V. Bodolică, C. Talmaţchi, D. Mihai, Hârşova – Poarta de N a cetăţii,
CCAR, 2015, p. 76-77.
28
I. Bârzescu, Al. Avram, M. Mărgineanu - Cîrstoiu, V. Apostol, A. Liţu, F. Panait
Bârzescu, G. Talmaţchi, Histria A – Sector I, CCAR, 2015, p. 77-78.
M. Angelescu, I. Nastasi, Histria D. Sector RTS, CCAR, 2015, p. 81-83.
C. Talmaţchi, G. Custurea, C. Şova, Oltina – Capu Dealului, CCAR, 2015, p. 108.
Tr. Cliante, Sacidava – Dealul Muzait, CCAR, 2015, p. 125-126.
G. Talmaţchi, C. Băjenaru, C. Nopcea, D. Vasilescu, Pantelimonu de Sus (Ulmetum),
CCAR, 2015, p. 146-147.
G. Talmaţchi, V. Bodolică, C. Talmaţchi, C. Nicolae, Hârşova – Staţia de epurare,
CCAR, 2015, p. 205-206.
Al XXXII-lea Simpozion Naţional de Numismatică
G. Talmaţchi, L. Cliante, Noi cercetări arheologice şi numismatice în teritoriul de epocă
romană a cetăţii Tomis (secolele II-IV p.Chr.), Buşteni, 3-5 decembrie 2015.
G. Custurea, I. Nastasi, Un nou depozit de monede bizantine descoperit la Histria,
Buşteni, 3-5 decembrie 2015.
Proiecte proprii în afara sediului 2015
Expozitie temporară: "Zâmbete … din Epoca de Aur", MINAC în parteneriat cu ICEM
Tulcea, sediul ICEM Tulcea, noiembrie 2015- februarie 2016.
Expoziţie temporară: Anghel Saligny – făuritor al Dobrogei moderne - în
colaborare cu Cabinetul de arhitectură Radu Cornescu, Serviciul Judeţean al
Arhivelor Naţionale Constanta, Biblioteca Judeţeană „I.N.Roman”, prezentată şi
la Primăria Cernavodă şi în Gara Constanţa, septembrie 2015.
Participări naționale și internaționale 2015
Sesiunea Internaţională Pontica, Constanţa, 6-7 octombrie 2015.
Evenimentul Scarlat Lambrino, ilustru reprezentant al arheologiei române și portugheze,
organizat de ICR Lisabona la Muzeul Național de Arheologie din Lisabona, 30 octombrie 2015.
Conferinţa Internaţională “Thrace – Local coinage and regional identity: Numismatic
research in the digital age”, Berlin, organizator Humboldt University.
29
International Symposium “Mobility in research on the Black Sea Region external
relations of the Pontic Greek Cities in Hellenistic and Roman Times: a Multidisciplinary
Approach, The „Other” in action. The Barbarization of Rome and the Romanization of the
World”, Academia Română-Iaşi şi Institutul de Arheologie din Iaşi, 5-10 July, 2015.
Simpozionul Internațional de Studii Balcanice: Interferențe Culturale Lingvistice Şi
Politice în Spațiul Balcanic. Rolul limbii turce, Bucureşti, 22-26 aprilie 2015.
Simpozion româno-bulgar proiect Heras, februarie 2015.
Simpozionul Internațional ARHEOVEST: Interdisciplinaritate în Arheologie și
Istorie, ediția a III-a: In Memoriam Florin Medeleţ (1943-2005), Timişoara, 28 noiembrie 2015.
Scientific workshop "Architecture in the Pontus Euxinus during the Roman Period",
Thessaloniki, 18th-20th February 2015 [BSUDRA project].
Simpozionul internațional City-Ports from North Aegean to the Black Sea.
Medieval – Modern Networks (23-25 august 2015), organizat în cadrul proiectului LIMEN.
Scientific workshop "Autochthonous, Greek, Roman and Barbarian Population in the
Pontus Euxinus during the Roman Period", Sulina, 10th-12th June 2015 [BSUDRA project].
International Scientific Communication Session “Archaeology of the First Millennium
A.D.”, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Ploieşti, 27-29 august 2015.
International Conference “Interethnic Relations in Transylvania. Militaria Mediaevalia
in Central and South-Eastern Europe”, Secretariatul General al Guvernului României –
Departamentul pentru relaţii interetnice. Sibiu, 15-18 octombrie 2015.
Sesiunea anuală de Comunicări Ştiinţifice, Metodă Teorie şi Practică în Arheologia
Contemporană, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan al Academiei Române, 25-27 martie
2015.
XV International Numismatic Congress – Taormina, 21-25 september, 2015.
9th International Physics Conference of the Balkan Physical Union – BPU9, 24-27
august 2015, Istanbul, Turcia.
Simpozionul Naţional de Numismatică, Buşteni, 3-5 decembrie 2015.
Sesiunea Naţioanlă de Rapoarte.
30
Proiecte realizate ca partener 2015
Expoziţia itinerantă: Aurul şi argintul antic al României – 2012-2014; MINAC în
parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României şi alte 30 de muzee din România,
itinerată în cursul anului 2015 la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Naţional al
Unirii Alba-Iulia, Muzeul Naţional Secuiesc din Sf. Gheorghe, Muzeul Judeţean
Buzău, Muzeul Judeţean Mureş, Muzeul Naţional Brukenthal.
Conferinţa: Prometeu eliberat, 01 februarie 2015; Asociaţia Culturală Noua Acropolă
în colaborare cu MINAC; sediul MINAC.
Conferinţa: Arhetipuri feminine, 01 martie 2015; Asociaţia Culturală Noua Acropolă
în colaborare cu MINAC; sediul MINAC.
Festivalul Internaţional „Primăvara comunitară”, a XIV-a ediţie, Simpozionul „Datini
şi obiceiuri de primăvară”, vernisajul expoziţiei de pictură „Primăvara interculturală”,
decernare de premii, concert de vioară, 20 martie 2015; Uniunea Democrată Turcă din
România în colaborare cu MINAC; sediul MINAC.
Conferinaţa: Geţii din Scythia Minor ajung la Roma, 20 martie 2015; Organizaţia
Nonguvernamentală România - Dacia Casa Noastră (DANAIS) în parteneriat cu
Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanta şi MINAC; sediul MINAC.
Lansări de carte – Ziua Internaţională a Poeziei: Elena Ghiţescu Lămureanu, În
aşteptarea luminii; Constantin Lămureanu, Moartea poetului; Eros somnolent; 21
martie 2015, Asociaţia Nelinişti Metafizice în colaborare cu MINAC.
Conferinţa: Etruscii, 22 martie 2015; Asociaţia Culturală Noua Acropolă în colaborare
cu MINAC; sediul MINAC.
Şcoala altfel: comunicări – De la lut la ceramică (dr. Valentina Voinea); Covorul
romanilor – mozaicul (dr. Irina Nastasi); Lumea monedei (dr. Gabriel Talmaţchi);
Lumea ascunsă a necropolelor (dr. Constantin Băjenaru); Lumea anului 1000 (dr.
Cristina Talmaţchi); Cum trăiau părinţii noştri (dr. Delia Cornea), 6-12 aprilie 2015;
Ministerul Educaţiei în colaborare cu MINAC; sediul MINAC.
Conferinţa: Filosofia libertăţii, 12 aprilie 2015; Asociaţia Culturală Noua Acropolă în
colaborare cu MINAC; sediul MINAC.
31
Expoziţia: „Capsula timpului”- Din istoria Cercetaşilor României (2015) - în
colaborare cu „Cercetaşii Marini”, 24 – 30 aprilie 2015; MINAC – L.
Dumitraşcu.
Conferinţa: Seneca – cucerirea de sine, 10 mai 2015; Asociaţia Culturală Noua
Acropolă în colaborare cu MINAC; sediul MINAC.
Întâlnire Club Rotary Sulmona şi Club Rotary Constanţa, 21 mai 2015, sediul
MINAC.
Conferinţa: Mitul peşterii, 31 mai 2015; Asociaţia Culturală Noua Acropolă în
colaborare cu MINAC; sediul MINAC.
Expoziţie: Memoria luminii - Hipogeu pictat din necropola Tomis. Reconstrucţia 3D
la scară 1:1 – mai-iunie 2015; Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru
Optoelectronică INOE 2000 în colaborare cu Pleshoo Contemporary şi MINAC; sediul
MINAC şi Sala Theodor Pallady a Bibliotecii Academiei Române.
Expoziţie: Cinegetică şi Navigaţie, inclusiv o colecţie de pictură Dimitrie Ştiubei şi o
mică colecţie de whisky-uri rare, trofee de vânătoare, tolba de vânătoare a lui
Ceauşescu, Land Rover seria IIA, busolă de navigaţie din secolul XVIII, curiozităţi
marine, 15 iulie 2015; Galeria Artmark în colaborare cu MINAC şi Primăria
Constanţa, sediul MINAC.
Proiect expoziţional interactiv: Tinereţea mea în comunism- Out of the Box – 17 iunie
– 17 iulie 2015; CNSAS în parteneriat cu MINAC şi Agenţia Naţională de presă
AGERPRES, sediul MINAC, D. Cornea.
Conferinţa: Momo şi hoţii de timp, 21 iunie 2015; Asociaţia Culturală Noua Acropolă
în colaborare cu MINAC; sediul MINAC.
Conferinţa: Reinventarea istoriei, 12 iulie 2015; Asociaţia Culturală Noua Acropolă în
colaborare cu MINAC; sediul MINAC.
Lansare de carte, volum postum: Petre Covacef, Istoria Portului Constanţa vol. IV,
Dinastia Erbicenilor. Portul lui Virgil Cotovu. Portul lui Mircea Ulubeanu, 1august
2015; sediul MINAC.
A IV-a Şcoală de vară de Medii Virtuale din România: Virtual Heritage Edition –
01.08 – 06.09.2015; Laboratorul de cercetare în domeniul Realităţii Virtuale şi
32
Augmentate (CeRVA), Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii
Ovidius, MINAC.
Lansare de carte: Dobrogea în izvoare cartografice otomane (sec. XVI-XIX), Virgil
Coman, Ahmet Yenikale (ed.), 05 octombrie 2015; Seviciul Judeţean al Arhivelor
Naţionale Constanţa, Consulatul Republicii Turcia, UDTR, Asociaţia Oamenilor de
Afaceri Turci Dobrogea; MINAC.
Concert de muzică de cameră: SoNoRo Conac – 13 octombrie 2015; Ediţie desfăşurată
sub înaltul patronaj al preşedintelui României; sediul MINAC.
Conferinţă de proiect „Capidava” – 15 octombrie; CJ Constanţa în parteneriat cu
MINAC, sediul MINAC.
Conferinţă: Reevaluarea societăţii tehnologice – 25 octombrie 2015; Asociaţia
Culturală Noua Acropolă în colaborare cu MINAC; sediul MINAC.
Expoziție foto-documentară: Histria în diverse etape de cercetare, în cadrul
evenimentului Scarlat Lambrino, ilustru reprezentant al arheologiei românești și
portugheze, Institutul Cultural Român Lisabona în colaborare cu MINAC; sediul
Muzeului Național de Arheologie din Lisabona, 30 octombrie 2015 – I. Nastasi.
Conferinţă: Scarlat Lambrino, ilustru reprezentant al arheologiei românești și
portugheze, Institutul Cultural Român Lisabona în colaborare cu MINAC; sediul
Muzeului Național de Arheologie din Lisabona, 30 octombrie 2015 – I. Nastasi.
Conferinţă: Sufismul – 15 noiembrie 2015; Asociaţia Culturală Noua Acropolă în
colaborare cu MINAC; sediul MINAC.
Conferinţă: Ziua Mondială a Filosofiei – 19-20 noiembrie 2015; Asociaţia Culturală
Noua Acropolă în colaborare cu MINAC; sediul MINAC.
Seminarul: Drepturile omului, a X-a ediţie, cu prilejul Zilei Internaţionale a
Drepturilor Omului, 08 decembrie 2015; Comisia de tineret a UDTR în colaborare cu
MINAC; sediul MINAC.
Conferinţă: Imaginaţia simbolică egipteană – 13 decembrie 2015; Asociaţia Culturală
Noua Acropolă în colaborare cu MINAC; sediul MINAC.
Proiect: TomisReborn – Muzeu Arheologic Virtual - 11 decembrie 2015 (lansare);
proiect implementat de Asociaţia „Terra Semper Fidelis – Perspectivă pentru viitor” în
33
parteneriat cu MINAC; reconstituirea 3D a Edificiului roman cu mozaic; MINAC – L.
Cliante.
b3. Analiza principalelor direcţii de acţiune întreprinse
din cele de mai sus se desprind direcţiile în care acţionează colectivul MINAC:
- Educaţie: excpoziţii tematice (cercetaşii), simpozioane omagiale (24 ianuarie, 9-10
mai, 14 noiembrie, 1 decembrie), manifestări diverse (Şcoala altfel, Noaptea
Muzeelor);
- Cercetare: Sesiunile ştiinţifice la care participă specialiştii cu comunicări, studiile şi
articolele publicate, volumele publicate, anuarul Pontica;
- Patrimoniu: cercetări de teren cu recoltarea descoperirilor, gestiunea, restaurarea şi
conservarea patrimoniului şi punerea lor în valoare prin expoziţii;
- Activitate culturală diversă: concerte (folk, muzică clasică şi operă), lansări de carte,
expoziţii de pictură, foto-documentare etc.
C) ORGANIZAREA, FUNCŢIONAREA INSTITUȚIEI
c1. Măsuri de organizare internă
Prin HCJ Constanța se aprobă anual organigrama, statul de funcții, bugetul și lista de
investiții a MINAC. S-au întocmit sesizări privind starea clădirilor din administrare, situaţia
financiară, memorii privind activitatea MINAC.
S-au emis 36 decizii privind înfiinţarea unor comisii de examene de promovare, de
inventariere, s.a.
ROF-ul aprobat în 2014 a fost modificat la începutul anului 2016, în conformitate cu
HCJC din septembrie, care aproba o nouă organigramă şi un nou stat de funcţii.
c2. Propuneri privind modificarea reglementărilor interne
ROF-ul a fost modificat şi înaintat spre aprobare la 25.01.2016.
Se lucrează la ROI-ul instituţiei pe baza documentului mai sus amintit.
34
c3. Sinteza activităţii organismelor colegiale de conducere
Consiliul Științific s-a întrunit de 6 ori pentru stabilirea unor măsuri privind cercetarea (de
teren sau ştiinţifică), activitatea editorială, proiecte, manifestări ştiinţifice şi educative. A
dezbătut probleme științifice, a analizat posibilitatea executării contractelor cu MC şi beneficiarii
de investiţii.
Consiliul de Administrație s-a întrunit în cadrul a 14 de ședințe. Au fost dezbătute
probleme stringente ale MINAC, cele mai multe de ordin financiar, contracte de prestări servicii,
promovări și sancțiuni, probleme de personal şi financiare ale MINAC.
c4. Dinamica şi evoluţia resurselor umane ale instituţiei
Există în statul de funcţii 100 de posturi (94 ocupate) în cadrul a 4 secții de specialitate și
un departament financiar-contabil și resurse umane.
43 dintre angajaţi au studii superioare: 36 specialiști istorie-arheologie, din care 17
doctori, 3 doctoranzi, 7 absovenţi de masterat.
4 angajaţi au urmat cursuri de perfecţionare în cadrul Institutului Naţional pentru
Cercetare şi Formare Culturală, Bucureşti:
- Curs Bazele Muzeologiei, modulul I, muzeograf Delia Cornea, muzeograf Tiberiu
Potârniche, muzeograf Vitalie Bodolică.
- Curs Biblioteconomie, modulul I, muzeograf Andreea Andrei.
Evaluarea personalului s-a făcut în luna martie a anului 2015. În aprilie 2013 au fost
promovați în grade sau trepte profesionale imediat superioare un număr de 23 de angajați.
Urmează ca următoarele promovări să se desfăşoare în februarie 2016.
Din cauza abaterilor disciplinare grave a fost sancționat un angajat, prin desfacerea
contractului de muncă.
c5. Măsuri luate pentru gestionarea patrimoniului instituţiei
Îmbunătățiri aduse spațiilor (modificări, extinderi, reparații, reabilitări)
Etajul II expoziţia demontată; 3 săli în curs de amenajare – Societatea comunistă; alte
două săli şi un hol (cca 350mp) ar fi afectate expoziţiei Aurul şi argintul antic al
României.
35
Întreg etajul – văruit, vopsit, ½ parchetat
Văruit-vopsit – 2 camere Casa Constanţei, Histria
Renovat casa arheologilor de la Pantelimon
Achiziţionat materiale pentru reparaţii Capidava
Cele două depozite de la subsolul MINAC sunt în curs de reamenajare - au fost deranjate
de proiectul HIPERB (2012-2013), care a consolidate fundaţiile clădirii muzeului.
Depozitul de la etajul III de istorie modernă şi contemporană se reamenajează după
demontarea expoziţiei de la etajul II.
Biblioteca se află într-un spaţiupropriu, în cele mai bune condiţii de păstrare a cărţilor.
Depozitul de ziare, din cauza spaţiilor restrânse, se află împărţit în două încăperi de la
parter.
Cabinetul numismatic este adăpostit într-un birou cu uşă cu siguranţă şi grile a geamuri
(este cazul la toate geamurile MINAC).
Există camere video de supraveghere la care se vor adăuga alte 16 bucăţi, senzori de
mişcare şi de fum şi poză umană la cele două intrări ale MINAC.
c6. Măsuri luate în urma controalelor
În anul 2015 MINAC a avut 4 controale:
ISU – 06.05.2015 şi 16.05.2015 (Noaptea Muzeelor)
Dintre măsurile recomandate de ISU au rămas neimplementate cele care necesitau
introducerea în lista de investiţii şi sumele aferente (paratrăznet).
Au fost rezolvate:
- marcările ieşirilor şi ale circuitelor de urgenţă;
- reparaţi hidranţii şi marcarea lor;
- suplimentarea numărului de extintoare şi reîncărcarea celor din stoc.
ITM - 29.06.2015
Toate solicitările din constatările echipei de control au fost îndeplinite, cu excepţia
completărilor fişelor de post cu obligaţii privind anumite specializări (arheolog, restaurator,
muncitor necalificat).
DJC Constanţa – 16-20.11.2015
36
După părerea echipei de control au fost constatate deficienţe pentru care s-a aplicat o
amendă contravenţională de 8000 lei, deficienţe care se aflau şi se află în curs de remediere şi
necesită timp şi sume importante pentru rezolvarea lor. Din acest motiv, muzeul a contestat în
justiţie procesul verbal şi măsurile stabilite de echipa de control.
D) EVOLUŢIA SITUAȚIEI ECONOMICO-FINANCIARE A INSTITUȚIEI
d1. Analiza datelor financiare din proiectul de management corelat cu bilanţul contabil al
perioadei raportate (vezi anexa)
Faţă de cele prognozate, fondul de salarii a fost asigurat prin subvenţie (2.800.000 lei) şi
din resurse proprii (176.625 lei), sume care au acoperit şi creşterea de 12% şi creşterea
numărului de personal.
La capitolul “alte drepturi salariale” s-a menţinut din venituri proprii întreg personalul
angajat la şantierele arheologice funcţionale – a lipsit subvenţia de la MC – la personalul
sezonier din expoziţiile MINAC şi personalul necalificat angajat pentru activităţi curente.
S-a cheltuit din venituri proprii şi din subvenţie (250.000 lei), total 1.704.194 lei pentru
bunuri şi servicii, un capitol foarte important fiind cel al reparaţiilor în sumă de 412.115 lei, faţă
de prognoza de 300.000 lei. Reparaţiile sunt urgente şi imperios necesare din cauză că au fost
neglijate foarte mulţi ani 2010-2014 (parţial), când instituţia a fost nevoită să se autofinanţeze
până la cca 70% din buget.
Pentru proiecte s-a cheltuit suma de 112.834 lei, faţă de 400.000 prognozată.
Cheltuielile de capital s-au făcut în integralitate din surse proprii şi s-au ridicat la 16.690
lei. La cheltuielile de capital era trecută şi suma de 250.000 lei din subvenţie pentru lucrările de
reparaţie ale acoperişului MINAC. În faţa promisiunii publice a CJ Constanţa de a se repara toate
sediile instituţiilor de cultură, s-a hotărât să se returneze această sumă la bugetul CJ Constanţa,
pentru că oricum nu ar fi ajuns pentru o lucrare completă. Există precedentul din 2013 când cu
200.000 lei s-au făcut doar reparaţii de maxima urgenţă la acoperiş.
37
d2. Evoluţia valorii indicatorilor de performanţă în perioada raportată
Nr.
Crt.
Indicatori de performanţă Perioada evaluată
1. Cheltuieli pe beneficiar (subvenţie + venituri - cheltuieli de
capital)/nr. de beneficiari
55,67
2. Fonduri nerambursabile atrase (lei) 243.183
3. Număr de activităţi educaţionale 36
4. Număr de apariţii media (fără communicate de presă) 237
5. Număr de beneficiari neplătitori 27.000
6. Număr de beneficiari plătitori 59.104
7. Număr de expoziţii 11
8. Număr de proiecte/acţiuni culturale 15
9. Venituri proprii din activitatea de bază 637.754
10. Venituri proprii din alte activităţi 1.212.590
Bugetul de venituri și cheltuieli realizat:
1. Venituri: 4.900.344 2. Cheltuieli: 4.900.344
- Subvenție 3.050.000 - Cheltuieli de personal 2.976.625
- Venituri proprii 1.607.161 - Cheltuieli bunuri și servicii 1.704.195
- Venituri proiecte 243.183 - Cheltuieli de capital 106.690
-Cheltuieli proiecte 112.834
Date comparative (estimări și realizări) de cheltuieli
Buget inițial aprobat 6.185.000
Bugetul final aprobat 6.187.100
Buget realizat 4.900.344
38
E) SINTEZA PROGRAMULU ŞI A PLANULUI DE ACȚIUNE
Programul de valorificare a cercetărilor a avut un impact deosebit prin prezența a peste
100 de cercetători la Sesiunea internaţională “Pontica”.
Expozițiile de la sediu au fost bine primite, au împrospătat oferta obișnuită a expoziției de
bază. De asemenea, participarea la expoziţii itinerante, cu piese deosebite din inventarul
Muzeului, au făcut cunoscut patrimoniul instituţiei cât mai multor vizitatori (în parteneriat cu
MNIR la mai multe muzee din ţară).
Celelalte manifestări: lansări de carte, concerte de muzică clasică, operă sau folk,
expoziţii foto-documentare şi pictură, au adus noutate și inedit în oferta obișnuită a MINAC.
Un succes deosebit l-a avut muzeul cu activitățile educative: Școala altfel și Noaptea
Muzeelor (de exemplu, 3600 de vizitatori în 4 ore, mai 2013, 7800 în 2014, 9000 în mai 2015),
Ziua Dobrogei din 14 noiembrie 2015 (3600 vizitatori).
La acestea adăugăm Ziua Porților Deschise de la Hârșova și workshop-urile de la
Capidava în colaborare cu Asociația “Danais”.
e1. MINAC este în acest moment cea mai importantă instiutuţie de cercetare-dezvoltare,
educativă şi culturală, în domeniul arheologiei şi istoriei din Dobrogea şi una dintre primele zece
din România. Cu un personal bine pregătit şi un patrimoniu de excepţie, necesită o modernizare
accelerate în privinţa spaţiilor expoziţionale, modernizare care se poate face prin crearea de
tururi virtuale, a unor activităţi interactive. Monumentele care nu pot fi vizitate – Mormântul
hypogeu, Complexul rupstru de la Murfatlar – pot fi aduse în faţa vizitatorului prin reconstituiri
3D la scara 1:1 (Mormântul hypogeu a fost instalat în expoziţia MINAC în vara anului 2015).
Sălile Tezaur beneficiază de sitemul QR pentru telefoane inteligente.
e2. MINAC are o misiune complexă şi este de dorit să fie şi completă.
- Misunea educativă se asigură prin expoziţia d ebază şi expoziţiile temporare, ca şi prn
manifestările – mese rotunde, colocvii, simpozioane – dedicate unor evenimente
commemorative, aniversare etc. (de ex. La Noaptea Muzeelor, în anul 2015, au fost
9.000 vizitatori, iar la Ziua Dobrogei din 14 noiembrie -3600).
39
- Depozitar al patrimoniului, MINAC are menirea să îl restaureze, conserve,
inventarieze şi fişeze într-o bază de date (este o activitate continuă care se desfăşoară
începând cu anul 2015).
- Cercetarea permanentă a siturilor arheologice, sistematică sau preventivă, aduce
informaţii noi dar, este şi o sursă de îmbogăţire a patrimoniului, iar corolarul ei este
cercetarea ştiinţifică, materializată prin cataloage, monografii, studii şi articole de
specialitate (MINAC este iniţiatorul seriei Bibliotheca Tomitană, ajunsă la al X-lea
volum şi editor al anuarului Pontica, publicată fără întrerupere de 49 de ani).
- Prin spaţiile pe care le deţine, MINAC devine gazda unor cât mai diverse evenimente
culturale – conferinţe, concerte, expoziţii de artă, lansări de carte, ateliere de creaţie
etc.
e3. Ţinta de urmărit pentru colectivul MINAC este realizarea în cele mai optime condiţii a
componentelor activităţii instituţiei, difuzarea în rândul locuitorilor din judeţ şi din ţară, cât şi al
turiştilor străini a imaginii arheologico-istorice a zonei, reliefarea pieselor şi monumentelor
excepţionale existente. Există propuneri şi planuri de a se creea muzee de sit (Muzeul anului
1000 - Murfatlar, Pantelimon, Capidava, Muzeul Vinului la Murfatlar) pentru a duce cât mai
aproape de public artefactul arheologic, imaginea locurilor în vremuri de mult trecute.
e4. Se impune modernizarea expoziţiilor, aducerea la standardele tehnologice de ultimă oră
(filme, reconstituiri 3D, etichetaj pentru QR, tur virtual), pentru ca vizita în muzeu să devină o
activitate interactivă, prin implicarea directă a vizitatorului în actul cultural. În acest scop trebuie
continuate reabilitările şi reparaţiile capitale la spaţiile expoziţionale (sediul muzeului, Histria,
Adamclisi, Hârşova), restaurarea şi conservarea monumentelor (Edificiul Roman cu mozaic,
Mormântul Hypogeu, Bisericuţele de la Murfatlar).
e5. Pentru promovarea muzeului se va continua şi dezvolta colaborarea cu firmele producătoare
de replici, machete, şi produce IT pentru toate unităţile expoziţionale.
40
e6. Programele propuse pentru viitor sunt participarea specialiştilor în cadrul PNCA. De
asemenea, sunt prevăzute programe expoziţionale (minim două expoziţii temporare/an),
editoriale (volumul Pontica şi Analele Dobrogei anual, cel puţin un volum monografic anual).
Programul de reparaţii şi reabilitări este condiţionat de resurse financiare puse la dispoziţie de
CJC sau de veniturile încasate de MINAC.
2016
- Programul de cercetări arheologice sistematice cuprinde 10 șantiere/an, estimate la suma
totală de 200.000 lei/an din venituri proprii;
- Programul de valorificare a cercetărilor cuprinde:
Expoziții temporare: Instituţii şi personalităţi ale culturii constănţene. 1. MINAC;
Centenarul luptelor pentru apărarea Dobrogei 1916-2016;
Grafică Rembrandt 02 mai – 25 septembrie
Aurul şi Argintul antic al României 20 iunie – 10 septembrie
Editarea volumelor: Pontica 48/2015; Supplementum IV – Heracleea Pontică; Analele
Dobrogei, Seria a II-a, nr. 1/2016; V. Voinea (în colab.), Atmageaua Tătărască. Monografie
arheologică; Zaharia Covacef, Tomis I. Cercetările arheologice din anii 1959-1965; C.
Talmațchi, Ceramica secolelor VIII-XII la Dunărea de Jos. Motivul decorativ; D. Cornea,
Contribuții la cunoașterea vieții politice românești din exil (1940-1965).
Manifestări cultural-științifice: Simpozion „Mica Unire”, ianuarie; Triplă aniversare:
Proclamarea Independenței; Sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial; UE, mai; Ziua
Porților Deschide - Șantierul Hârșova, a XV-a ediție; Sesiunea Internațională anuală Pontica;
Simpozion “Revenirea Dobrogei la Țară”, noiembrie; Simpozion “1 Decembrie – Ziua
Națională a României”; Colocviu 100 de ani de la intrarea României în Primul Război
Mondial.
- Programul de reparații și reabilitări expoziționale
Reorganizarea Expoziției permanente etajul II, 450mp parchet, inaugurarea expoziţiei
permanente „Epoca comunistă” – 2 săli şi un hol.
41
- Programul pentru evidența, conservarea și îmbogățirea patrimoniului
Cuprinde programul de achiziții de obiecte cu caracter arheologico-numismatic și istoric, în
valoare de 50.000 lei din surse proprii; program de restaurare și conservare a patrimoniului
din cadrul laboratorului de restaurare și programul de fișare și clasare a patrimoniului,
ambele în sumă de circa 30.000 lei din surse proprii.
- Programul pentru dotarea muzeului
Instalaţie paratrăznet
Instalaţie supraveghere MINAC subvenţie 110.000
Instalaţie antiefracţie MINAC
La acestea se vor mai adăuga şi altele, în funcţie de necesităţle momentului, cu finanţare din
surse proprii.
- Proiecte de cercetare în care MINAC este partener:
- ARCHIVE
- AFCN – Istoria pe un clişeu restaurarea, conservarea şi revitalizarea patrimoniului
fotografic dobrogean de la începutul sec. al XX-lea
- JADE 2
- PNCA, anual, cu finanţare de la MC şi MINAC
2017
- Programul de cercetări arheologice sistematice cuprinde 10 șantiere/an, estimate la
suma totală de 200.000 lei/an din venituri proprii;
- Programul de valorificare a cercetărilor cuprinde:
Expoziții temporare: Expoziţie comemorativă Publius Ovidius Nasso. 2000 de ani de la
moartea sa.
Expoziţie comemorativă 90 de ani de la moartea regelui Ferdinand I Întregitorul.
Editarea volumelor: Pontica 49/2016 și un volum monografic; G. Talmațchi, Relații
economice și monetare în Dobrogea preromană; L. Cliante, Grecii în Tomis;
42
Manifestări cultural-științifice: Simpozion „Mica Unire”, ianuarie; Tripla
aniversare: Proclamarea Independenței; UE, mai; Sesiunea Internațională Pontica,
octombrie; Simpozion “Revenirea Dobrogei la Țară", noiembrie; Simpozion “1
Decembrie – Ziua Națională a României”; Colocviu internaţional „Limesul
dunărean”; 6th International Congress on Black Sea Antiquities The Danubian lands
between the Black, Aegean and Adriatic Seas (7th Century BC – 10th Century AD);
Colocviu internaţional „Ovidiu la Tomis”
- Programul de reparații și reabilitări expoziționale
Două săli din expoziția de bază a MINAC, etaj II, cu o investiții de cca 50.000 lei din
fonduri proprii
Reorganizarea Muzeului Viei și Vinului de la Murfatlar
Muzeu de sit arheologic: „Complexul rupestru de la Murfatlar”
- Programul pentru evidența, conservarea și îmbogățirea patrimoniului
Cuprinde programul de achiziții de obiecte cu caracter arheologico-numismatic și istoric,
în valoare de 30.000 lei din surse proprii; program de restaurare și conservare a
patrimoniului din cadrul laboratorului de restaurare și programul de fișare și clasare a
patrimoniului, ambele în sumă de circa 30.000 lei din surse proprii.
- Programul pentru dotarea muzeului
Va fi întocmit în funcție de necesitățile momentului cu finanțare din surse proprii.
- Proiecte de cercetare în care MINAC este partener:
Programul Național de Cercetări Arheologice, desfășurat anual
2018
- Programul de cercetări arheologice sistematice cuprinde 10 șantiere/an, estimate la
suma totală de 200.000 lei/an din venituri proprii;
- Programul de valorificare a cercetărilor cuprinde:
Expoziții temporare: Centenarului Marii Uniri
Expoziţie dedicată împlinirii a 140 de ani de la Unirea Dobrogei cu România
43
Expoziţie comemorativă: Comemorarea a 80 de ani de la moartea Reginei Maria
Editarea volumului Pontica 50/2017
Manifestări cultural-științifice: Simpozion „Mica Unire”, ianuarie; Tripla
aniversare: Proclamarea Independenței; Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial;
UE, mai; Sesiunea Internațională Pontica, octombrie; Simpozion “Revenirea
Dobrogei la Țară", noiembrie; Simpozion “1 Decembrie – Ziua Națională a
României”.
- Programul de reparații și reabilitări expoziționale
Etajul II – expoziția de bază
- Programul pentru evidența, conservarea și îmbogățirea patrimoniului
Cuprinde programul de achiziții de obiecte cu caracter arheologico-numismatic și
istoric, în valoare de 30.000 lei din surse proprii; program de restaurare și conservare
a patrimoniului din cadrul laboratorului de restaurare și programul de fișare și clasare
a patrimoniului, ambele în sumă de circa 30.000 lei din surse proprii.
- Programul pentru dotarea muzeului
Va fi întocmit în funcție de necesitățile momentului cu finanțare din surse proprii.
- Proiecte de cercetare în care MINAC este partener:
Programul Național de Cercetări Arheologice, desfășurat anual
2019
- Programul de cercetări arheologice sistematice cuprinde 10 șantiere/an, estimate la
suma totală de 200.000 lei/an din venituri proprii;
- Programul de valorificare a cercetărilor cuprinde:
Expoziții temporare: MINAC – 140 de existenţă
urmează a mai fi stabilite şi altele (cel puțin două la sediu)
44
Editarea volumului Pontica 51/2018
Manifestări cultural-științifice: Simpozion „Mica Unire”, ianuarie; Tripla
aniversare: Proclamarea Independenței; Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial;
UE, mai; Sesiunea Internațională Pontica, octombrie; Simpozion “Revenirea
Dobrogei la Țară", noiembrie; Simpozion “1 Decembrie – Ziua Națională a
României, centenarul Marii Uniri”.
- Programul de reparații și reabilitări expoziționale
Etajul II - expoziția de bază (finalizat)
- Programul pentru evidența, conservarea și îmbogățirea patrimoniului
Cuprinde programul de achiziții de obiecte cu caracter arheologico-numismatic și
istoric, în valoare de 30.000 lei din surse proprii; program de restaurare și conservare
a patrimoniului din cadrul laboratorului de restaurare și programul de fișare și clasare
a patrimoniului, ambele în sumă de circa 30.000 lei din surse proprii.
- Programul pentru dotarea muzeului
Va fi întocmit în funcție de necesitățile momentului cu finanțare din surse proprii.
- Proiecte de cercetare în care MINAC este partener:
Programul Național de Cercetări Arheologice, desfășurat anual
F) PREVIZIONAREA EVOLUŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE A INSTITUŢIEI
f1. Proiectul de venituri şi cheltuieli pentru următoarea perioadă de raportare se regăseşte
în anexă.
f2. 2016 – 95.000 2018 – 105.000
2017 – 100.000 2019 – 110.000
f3. Analiza programului minimal realizat 2015
45
Programul de cercetări sistematice – realizat din fonduri proprii. În anul 2015
au fost finanţate 9 şantiere arheologice: Cheia, Hârşova, Histria, Adamclisi,
Oltina, Pantelimon, Rasova, Castrul XXII al Valului de piatră. Capidava (8 luni de
cercetări) a beneficiat de ample cercetări în cadrul unui proiect European de
conservare şi restaurare a sitului. În Programul minimal se prognozau 10 şantiere.
Se adaugă intervenţiile obişnuite la punctele cu investiţii care necesită descărcare
de sarcină arheologică, cercetare preventivă, 18 contracte.
Programul de dotări al MINAC – realizat din fonduri proprii. Au fost
achiziţionate: desktop (3); multifuncţionale (5); PC (2); notebook (3); aparate foto
(5); scanner (2); motocoase (2); aparate aer condiţionat (4); GPS (2); tablete
grafice (2); costume scafandru (2); camera video subacvatică (1). În Programul
minimal nu s-au făcut precizări privind dotările, considerându-se că acestea se vor
face în funcţie de fondurile disponibile.
Mijloace fixe – 72.144 (digital photo camera, computer performant, costum
scufundare, cameră video digitală, carcasă pentru aparat foto, carcasă pentru
camera video, tablete)
Licenţe SOFT – 3.235
Obiecte inventar – 80.403
Valorificarea cercetărilor – s-a realizat din fonduri proprii: Sesiunea Pontica, 5
simpozioane, 9 expoziţii, Volumul Supplementum III şi Ghidul Histria au fost
editate la standardele cele mai înalte, ca de altfel şi volumele monografice ale
specialiştilor nostri (acestea au fost scoase prin proiecte şi sponsorizări).
În Programul minimal erau prevăzute doar volumul Spplementum şi un volum
monografic şi doar două expoziţii temporare.
Reparații și reabilitări – s-a realizat din fonduri proprii şi 250.000 subvenţie. În
Programul minimal se avea în vedere reabilitarea şi reorganizarea etajului II al
expoziţiei, iar lucrările întreprinse la Histria, Ulmetum şi Capidava au fost
posibile datorită existenţei unor fonduri proprii suficiente.
Etajul II Expoziţie: 10 săli, 2 holuri – văruit, vopsit, schimbat şi multiplicat prize,
parchetat 4 săli, 2 holuri = 450mp
46
Histria: reparaţii şi amenajări – 2 camere la Casa Constanţa
Pantelimon: reparaţii capitale la Casa arheologilor (acoperiş, pereţi, văruit, vopsit,
faianţat)
Capidava: achiziţie materiale - acoperiş, ferestre, lemn – pentru reparaţiile din
anul 2016
Evidența, conservarea și îmbogățirea patrimoniului – s-a realizat din fonduri
proprii. S-au înregistrat în registrele inventar 685 piese arheologice, 143 piese
istorie modernă şi contemporană şi 642 piese numismatică. În Biblioteca de
specialitate a MINAC au intrat 595 volume şi 175 reviste româneşti şi străine. Au
fost întocmite 500 de fişe FAE şi s-au întocmit 32 de dosare de clasare în
categoria “Tezaur”
Restaurări piese laborator 2015: ceramică – 69 vase, 100 pachete; sticlă – 10 vase,
30 pachete; metale – bronz: 136 piese, fier: 90 piese, monede: 1850 bucăţi; os: 1
bucată.
Proiecte – faţă de proiectele în derulare (LIMEN, HERAS şi Arheomap) în cursul
anului 2015 s-a prelungit proiectul JADE II şi s-a câştigat un proiect AFCN. Alte
două proiecte, unul transfrontalier, împreună cu Universitatea şi Muzeul de Istorie
din Ruse (ARCHIVE) şi un altul cu finanţare AFCN, au fost aprobate şi se vor
desfăşura în cursul anului 2016.
Top Related