Rapita Furajera de Toamna

2
Rapiţa furajeră de toamnă Valoarea furajeră Cultivarea rapiţei furajere de toamnă ar trebui reconsiderată, atât pentru valoarea furajeră cât şi pentru importanţa agroeconomică pe care o are în cadrul asolamentelor agricole. Astfel, din punct de vedere furajer, rapiţa semănată toamna realizează cel mai timpuriu furaj verde în primăvară, având şi o valoare nutritivă ridicată (100 kg masă verde echivalează cu 15 UN şi conţine cel puţin 2 kg de proteină digestibilă. Deoarece rapiţa furajeră de toamnă ocupă o suprafaţă de teren în perioada toamnă - iarnă, eficientizează întreaga structură de culturi din fermă. Totodată, această plantă asigură şi o protecţie a solului pe perioada de cultivare, când condiţiile climatice sunt mai puţin favorabile. În condiţii optime de cultivare a rapiţei furajere de toamnă, se pot obţine producţii de 35-50 t/ha masă verde. Zonele de cultivare Imediat după semănat, rapiţa furajeră de toamnă are cerinţe ridicate faţă de umiditate (atât pentru răsărirea plantelor cât şi pentru dezvoltarea acestora până la intrarea în iarnă), iar în faza de plantulă (5-7 frunze în rozetă), poate rezista la temperaturi de până la -17 o C. În acest sens, rezultatele cele mai bune se obţin în toate zonele de câmpie sau de deal, unde se realizează aceste condiţii, pe soluri neutre, profunde şi bogate în humus. Pregătirea terenului pentru semănat Pregătirea terenului se efectuează prin lucrarea de arat la adâncimea de 20-22 cm (realizată cu cel puţin o săptămână înainte de semănat), urmată de lucrarea cu combinatorul sau grapa cu discuri. În toamnele secetoase se recomandă tăvălugirea terenului, înainte de semănat. Fertilizarea Deoarece rapiţa furajeră reacţionează foarte bine la îngrăşăminte se poate aplica următoarea schemă de fertilizare: înainte se semănat, prin lucrarea cu discul, se încorporează în sol 150-200 kg/ha îngrăşăminte complexe, iar spre sfârşitul iernii se aplică îngrăşăminte cu azot în doză de N 50 (150 kg/ha azotat de amoniu). Pe terenurile îngrăşate cu gunoi de grajd, la cultura premergătoare nu se mai aplică fertilizarea de toamnă, ci numai în primăvară cu N 70 (200 kg/ha azotat de amoniu). Semănatul Se realizează în perioada optimă, respectiv între 1-10 septembrie în zonele de deal şi 10-20 septembrie în zonele de câmpie. Semănatul mai târziu duce la o scădere puternică a producţiei sau la compromiterea acesteia. Din punct de vedere tehnic, semănatul se efectuează cu semănătorile de tip SUP, la distanţa de 12,5 cm între rânduri şi adâncimea de 2-3 cm, cu o cantitate de sămânţă de 12-15 kg/ha.

description

Rapita Furajera de Toamna

Transcript of Rapita Furajera de Toamna

Page 1: Rapita Furajera de Toamna

Rapiţa furajeră de toamnă

Valoarea furajerăCultivarea rapiţei furajere de toamnă ar trebui reconsiderată, atât pentru valoarea furajeră cât şi pentru importanţa agroeconomică pe care o are în cadrul asolamentelor agricole. Astfel, din punct de vedere furajer, rapiţa semănată toamna realizează cel mai timpuriu furaj verde în primăvară, având şi o valoare nutritivă ridicată (100 kg masă verde echivalează cu 15 UN şi conţine cel puţin 2 kg de proteină digestibilă. Deoarece rapiţa furajeră de toamnă ocupă o suprafaţă de teren în perioada toamnă - iarnă, eficientizează întreaga structură de culturi din fermă. Totodată, această plantă asigură şi o protecţie a solului pe perioada de cultivare, când condiţiile climatice sunt mai puţin favorabile.În condiţii optime de cultivare a rapiţei furajere de toamnă, se pot obţine producţii de 35-50 t/ha masă verde.

Zonele de cultivareImediat după semănat, rapiţa furajeră de toamnă are cerinţe ridicate faţă de umiditate (atât pentru răsărirea plantelor cât şi pentru dezvoltarea acestora până la intrarea în iarnă), iar în faza de plantulă (5-7 frunze în rozetă), poate rezista la temperaturi de până la -17oC. În acest sens, rezultatele cele mai bune se obţin în toate zonele de câmpie sau de deal, unde se realizează aceste condiţii, pe soluri neutre, profunde şi bogate în humus.

Pregătirea terenului pentru semănatPregătirea terenului se efectuează prin lucrarea de arat la adâncimea de 20-22 cm (realizată cu cel puţin o săptămână înainte de semănat), urmată de lucrarea cu combinatorul sau grapa cu discuri. În toamnele secetoase se recomandă tăvălugirea terenului, înainte de semănat.

FertilizareaDeoarece rapiţa furajeră reacţionează foarte bine la îngrăşăminte se poate aplica următoarea schemă de fertilizare: înainte se semănat, prin lucrarea cu discul, se încorporează în sol 150-200 kg/ha îngrăşăminte complexe, iar spre sfârşitul iernii se aplică îngrăşăminte cu azot în doză de N50 (150 kg/ha azotat de amoniu). Pe terenurile îngrăşate cu gunoi de grajd, la cultura premergătoare nu se mai aplică fertilizarea de toamnă, ci numai în primăvară cu N70 (200 kg/ha azotat de amoniu).

SemănatulSe realizează în perioada optimă, respectiv între 1-10 septembrie în zonele de deal şi 10-20 septembrie în zonele de câmpie. Semănatul mai târziu duce la o scădere puternică a producţiei sau la compromiterea acesteia. Din punct de vedere tehnic, semănatul se efectuează cu semănătorile de tip SUP, la distanţa de 12,5 cm între rânduri şi adâncimea de 2-3 cm, cu o cantitate de sămânţă de 12-15 kg/ha.

Lucrări de întreţinereDacă rapiţa se seamănă pe terenurile unde au fost cultivate cerealele de toamnă (grâu, orz), pentru evitarea samulastrei se poate aplica erbicidul Treflan (4 l/ha), încorporat în sol cu grapa cu discuri, înainte de semănat. În toamnele mai secetoase, deoarece există pericolul apariţiei puricilor de pământ (Phylotreta sp.), care pot produce pagube însemnate, se aplică tratamente cu diferite insecticide.

RecoltareaRapiţa furajeră de toamnă se recoltează, în funcţie de condiţiile din primăvară, începând din prima jumătate a lunii aprilie. Recoltarea se face în funcţie de modul de valorificare:• pentru consumul proaspăt: sub formă de masă verde, când plantele au 30-40 cm înălţime (în această fază rapiţa poate fi şi păşunată direct cu animalele, cu ajutorul gardului electric);• pentru însilozare: recoltarea se realizează în intervalul dintre începutul înfloritului - mijlocul fazei de înflorire (pe durata a 5-7 zile).