Ramona D¦âbuleanu-Evaziune fiscal¦â. studiu d e caz la SC MI SRL

8/13/2019 Ramona D¦âbuleanu-Evaziune fiscal¦â. studiu d e caz la SC MI SRL

1/28

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific

Asist. Dr. Ovidiu Mura

Student

Dăbuleanu Ramona

Timișoara 2013


2/28


3/28

LUCRARE DE LICENŢĂ Evaziunea fiscală. Studiu de caz la S.C. „M.I.” S.R.L

Coordonator ştiinţific Asist. Dr. Ovidiu Mura

StudentDăbuleanuRamona

Timișoara 2013


4/28

Motto:

„Se poate spune că există trei familii de contribuabili. Una a celor funciarmente cinstiţi(albă). Alta a celor funciarmente necinstiţi (neagră). Şi cea gri, care evadează, fie legitim -

prin abilitate, fie ilegal – prin acrobaţii sau abuz de lege.” (Cozian Maurice, 1989)

Copyright © 2013 - Toate drepturile privindlucrarea de față aparțin autorului acesteia și sunt protejate prin Legea dreptului de autor L8/1996, cu modificările și completările ulterioare.

Folosirea conținutului sau a unor părți din acesta fără acordul autorului se pedepsește conformlegilor in vigoare.


5/28

REFERAT- al coordonatorului lucrării de licenţă-


6/28


7/28

DECLARAŢIE

Subsemnatul, ...........................................................................................................................................,

absolvent al programului de licenţă...................................................................................., promo ţia

…............ autor al lucrării de licenţă cu titlul

....................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................

...................................................................................................................................................................,

având ca îndrumător ştiinţific pe Doamna/Domnul Prof./Conf./Lector Dr.

...............................................................................................................................,pe proprie răspundere şi cunoscând prevederile art. 143 (alin. 4,5) şi 310 (alin. 1,2) ale LegiiEducaţiei Naţionale nr.1/2011, art. 4 (alin. 5) din Ordinul Ministerului Educaţiei, Cercetării şiSportului, art. 9 din Regulamentul de organizare a examenelor de finalizare a studiilor

universitare de licenţă din cadrul UVT şi ale Procedurii Operaţionale a UVT privind fraudaşi/sau plagiatul academic în rândul studenţilor, declar următoarele:

lucrarea de absolvire a fost elaborată de mine, ca rezultat al propriei cercetări şidocumentări, nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituţie de învăţământ superior, din ţară sau străinătate;

- toate sursele bibliografice utilizate, inclusive cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare;- toate fragmentele de text reproduse exact, chiar şi în traducere din altă limbă, sunt

redate între ghilimele şi deţin referinţa precisă a sursei bibliografice; - reformularea, în cuvinte proprii, a textelor scrise de către alţi autori indică sursa

bibliografică din care s-a inspirat;- calculele sunt efectuate de către mine, iar comentarea rezultatelor obţinute este original; - reprezentările grafice şi tabelele care nu îmi aparţin au indicată sursa bibliografică

exactă.

Prin prezenta îmi asum în totalitate originalitatea lucrării elaborate.

Timişoara, Data:______________

Nume:______________________

Prenume:___________________________Semnătura


8/28

CUPRINS

1. Introducere ............................................................................................................................ 9

2. Literatura de specialitate ..................................................................................................... 10 3. Studiu de caz şi rezultate la S.C. „M.I.” S.R.L. .................................................................. 14 4. Concluzii ............................................................................................................................. 24 5. Listă bibliografică ............................................................................................................... 25 6. Apendice .............................................................................................................................. 26


9/28

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 9

Evaziunea fiscală. Studiu de caz la S.C. „M.I.”S.R.L.

Rezumat: Această lucrare tratează evaziunea fiscală. În acest scop am analizat noţiunea deevaziune fiscală din punct de vedere teoretic, formele pe care aceasta le îmbracă,modalităţile prin care contribuabilii se sustrag de la plata obligaţiilor fiscale, principalelecauze care determină apariţia acestui fenomen şi metode de prevenire şi combatere. La partea practică, pe baza unui raport de inspecţie fiscală, am analizat un caz de evaziune fiscală la o societate comercială care s -a sustras de la plata TVA şi a impozitului pe profit.

Cuvi nte cheie: evaziune fiscală, fraudă fiscală, obligaţie fiscală

Cod JEL: H26, E26, H32

1. Introducere

Intenţia contribuabililor (atât persoane fizice cât şi persoane juridice) de a identifica noimetode prin care să se sustragă de la plata obligaţiilor fiscale s-a manifestat din cele mai vechitimpuri.Folosirea impozitării ca mijloc de generare de venituri pentruacoperirea cheltuielilorstatului nu reprezintă un aspect nou. Cei care s-au lovit de-a lungul anilor de povara fiscalăgreu de suportat, au reuşit să găseascădiverse metode ingenioase pentru a se elibera de acestregim fiscal.

Această lucrare tratează un subiect despre care se vorbeşte mult fiind la fel de vechi

precum impozitele, cu toate acestea este prea puţin înţeles: fenomenul de evaziune fiscală . Amales acest studiu deoarece este o temă destul de controversată, subiectul este condamnatdintotdeauna,deşi perspectivele sale nu au fost schimbate, fiind rezultanta defectelor uneilegislaţii imperfecte.

Lucrarea abordează problematica sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale care pune îndificultate statul în vederea găsirii surselor de finanţare ale sectorului public. Faptul căfenomenul de evaziune fiscală este unul raţional sau iraţional rămâne o dilemă, însă plataimpozitelor fără contraprestaţie directă din partea statului îi determină în mare parte pecontribuabili la acte de natură evazionistă.

În prima parte a lucrării se prezintă noţiunea de evaziune fiscală din punct de vedereteoretic unde am arătat că există mai multe definiţii date de către specialişti fenomenului deevaziune fiscală. Am adăugat formele pe care aceasta le îmbracă, modalităţile prin carecontribuabilii se sustrag de la plata obligaţiilor fiscale, principalele cauze care conduc la acestfenomen, infracţiunile şi sancţiunile prevăzute pentru comiterea unor astfel de infracţiuni,iar pe final am conturat metodelede prevenire şi combatere elaborate de către organele despecialitate.

Există o multitudine de modalităţi prin care se reduce povara fiscală atât ilegale cât şilegale. În majoritatea lucrărilor de specialitate, evaziunea fiscală este prezentată din perspectivele finanţelor publice. Deşi în multe cazuri este văzută strict ca un fapt ilegal, existăşi o modalitate legală: „evaziunea la adăpostul legii” (Tulai, 2005, p.113)în cazul în carelegea se poate interpreta uşor şi plasează contribuabilul într -o poziţie avantajoasă pentru a profita de beneficiile oferite de aceasta.

Partea a doua a lucrării se concentrează pe prezentarea unei societăţi comercialecare afost supusă inspecţiei fiscale în vederea verificării modului de determinare, evidenţiere încontabilitate, declarare şi virare la bugetul general consolidat al statului a obligaţiilor fiscale


10/28

Evaziune fiscal ă . Studiu de caz laS.C. ”M.I.” S.R.L. 10

care constituie principalele modalităţi de săvârşire a evaziunii fiscale: taxa pe valoareadăugată, impozitul pe profit şi impozitul pe veniturile din salarii. Domeniul în care îşidesfăşoară activitatea întreprinderea analizată este unul în care foarte uşor se pot găsimodalităţi de sustragere de la plata obligaţiilor fiscale, în care o factură poate fi dublu

înregistrată în jurnalul de cumpărături, achiziţia unor bunuri poate fi încadrată eronat încontabilitate sauîn care contribuabilul nu declară întregul profit pentru a-şi diminua impozitulaferent acestuia.

În ultima partea lucrării am schiţat concluziile aferente temei adoptate care cuprindsinteza rezultatelor obţinute.

2. Literatura de specialitate

”Un impozit excesiv pune pe fugă materia impozabilă”( Şaguna, 2009, p.280 )

Încă din cele mai vechi timpuri, presaţi de povara fiscală greu de suportat, contribuabilii(persoane fizice sau juridice, rezidente sau nerezidente) au recurs la diverse metode pentru a-şi reduce obligaţiile fiscale. Prin sustragerea de la plata acestor obligaţii sunt săvârşite faptede evaziunefiscală, unul din fenomenele cele mai studiate de către teoreticieni şi tehnicieni.

În profida a tot ceea ce se conturează despre cauzele, controlul sau sancţiunilereferitoare la evaziunea fiscală, acest domeniu este unul incert. Totodată, lipsa unorreglementări legale şi dezvoltarea numărului de agenţi economici au creat posibilitateasustragerii de la plata obligaţiilor fiscale.

Plata impozitelor de către contribuabili, fără contraprestaţie directă din partea statului,îi determină la acte de natură evazionistă. În acest sens, Dumitru Nicolcioiu (2007, p.124)afirmă simplu şi concis că „evaziunea fiscală, ca acţiune a indivizilor, nu este lipsită deraţionalitate, disimularea plăţii fiind o chestiune psihologică de a nu se plăti niciodată ceea cenu se poate să nu se plătească”.

O definiţie suficient de precisă a evaziunii fiscale o găsim în Legea nr. 87/1994 pentrucombaterea evaziunii fiscale, lege care în momentul de faţă este abrogată de Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Potrivit art. 1 din Legea nr.87/1994 evaziunea fiscală reprezintă “sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor şi a altor sume datorate bugetului asigurărilor sociale de stat şifondurilor speciale extrabugetare de către persoanele fizice sau juridice române sau străine,denumite în continuare contribuabili”.

Prin prisma lui Dan Drosu Şaguna (1995, p.20) „evaziunea fiscală se poate defini cafiind totalitatea procedeelor licite si ilicite cu ajutorul cărora cei interesaţi sustrag în totalitatesau în parte materia lor impozabilă obligaţiilor stabilite prin legile fiscale”.

Pe de altă parte, în cartea „Sistemul fiscal în ştiinţa finanţelor”, Carmen Corduneanu(1998, p.347) menţionează că „evaziunea fiscală constă în sustragerea contribuabililor de la plata obligaţiilor fiscale care le revin, în mod parţial sau total utilizând lacunele legislative saurecurgând la manevre ingenioase în scopul ascunderii materiei impozabile”.

În abordarea lui Paul Diaconu (2004, p.28) evaziunea fiscală „este o artă prin faptul căapelează profund la imaginaţia umană şi crează universuri paralele realităţii, care astfelstructurate aduc avantaje financiare firmelor care le aplică”.

La nivelul României amploarea pe care a luat-o evaziunea fiscală în ultimii douăzeci

de ani a afectat grav economia ţării, fiind foarte greu de controlat şi de cuantificat. Acest lucruse datorează nivelului scăzut de trai al populaţiei, gradului scăzut de civilizaţie, politicilor


11/28


fiscale pe care statul le promovează şi corupţiei care a reusit uşor să îşi facă loc înmentalitatea românilor.

Din punctul de vedere al formelor pe care le imbracă evaziunea fiscală şicircumstanţelor în care apare sustragerea de la plată întâlnim evaziunea fiscală licită şi

evaziunea fiscală ilicită sau frauduloasă. Această diferenţiere este evidenţiată prin existenţatermenului de „tax avoidance” în cazul evaziunii fiscale licite şi a termenului de „taxevasion”, corespondent evaziunii fiscale ilicite.

Vasile Popeagă (2010, p.176) în cartea „Elemente de finanţe publice” subliniazăfaptul că „operaţiunea de delimitare între evaziunea licită şi cea ilicită este dificilă, deoareceîntre licit şi ilicit nu există o ruptură ci o continuare”.

În literatura de specialitate evaziunea fiscală licită este regăsită sub mai multedenumiri: „evaziunea la adăpostul legii” ( Tulai, 2005, p.113 ) , evaziune fiscală „tolerată”(Sasu, 2009, p.66) sau evaziune fiscală „legală” ( Mrejeru, 2000, p.6 ). Cea din urmă intră încontradicţie cu Dictionarul Explicativ al Limbii Române potrivit căruia legal înseamnă „careexistă sau se face în temeiul unei legi”. Cu toate acestea, evaziunea fiscală licită reprezintăacţiunea contribuabilului de a ocoli legea, fiind posibilă în cazul în care legea este lacunarăsau prezintă anumite „scăpări”. Reglementările fiscale în vigoare oferă contribuabilului posibilitatea de a se plasa într-o poziţie avantajoasă pentru a profita în mai mare măsură de beneficiile oferite de acestea. În acest caz sustragerea de la impozitare a unei părţi din materiaimpozabilă nu reprezintă infracţiune sau contravenţie.

La nivel internaţional, evaziunea fiscală este încurajată de aşa numitele paradisurifiscale (tax-haven) zonele libere din punct de vedere fiscal care, practic, nu au nimic ilegaldeoarece toate procedurile şi scutirile sunt prevăzute de lege.

La polulopus, evaziunea fiscală ilicită (sau frauda fiscală) constă în sustragerea de la plata impozitelor prin încălcarea cu intenţie a legii. Spre deosebire de evaziunea fiscală licită,acestă formă este sanctionată în legislaţia fiscală din România. Formele de manifestare suntde natură juridică, contabilă, tradiţionale sau prin evaluare, iar modalităţile prin care este posibilă frauda fiscală sunt nelimitate, cele mai des întâlnite fiind: întocmirea de documentefalse cu privire la TVA (taxa pe valoareadăugată) , declararea veniturilor impozabile maimici decât cele reale, întocmirea de registre contabile neclare, falsificarea bilanţului, vânzărirealizate fără factură sau reducerea fictivă a cifrei de afaceri. Scopul ţintă este, atât în cazulevaziunii licite cât şi în cazul evaziunii ilicite, acela de diminuare a plăţii sarcinilor fiscale.

Conform Ministerului Finanţelor Publice, cele mai practicate modalităţi de săvârşire aevaziunii fiscale sunt:

- Taxa pe valoareadăugată, fiind o taxă bine stabilită în sistemul fiscal românesc, nuface obiectul unor constrângeri evazioniste ridicate, constatându-se deficienţe în cazul

nerespectării cotelor legale de TVA, depunerea deconturilor de TVA cu întârziere,disproporţii între datele înregistrate în deconturi şi cele înscrise în evidenţa contabilăsau deduceri repetate bazate pe acelaşi document

- Impozitul pe profit, una din sursele majore de evaziune fiscală, prin majorareacheltuielilor deductibile fiscal, vânzări fără facturi, neînregistrarea veniturilorrealizate, comercializarea mărfurilor de contrabandă, transferul bazei de impozitaresau nevirarea la scadentă a impozitului pe profit.

- Accizele prin diminuarea bazei de impozitare sau sustragerea de la plata acestora prinnedeclararea corectă a produselor comercializate supuse accizelor.

În cele ce urmează vom prezenta cauzele fenomenului de evaziune fiscală deoarece estenecesară întelegerea acestora pentru a aplica măsuri de combatere eficiente şi a limita

expansiunea pe care acest fenomen a avut-o de-a lungul timpului şi continuă să o aibă. Cauzele evaziunii fiscale constituie un subiect complex, fără un motiv bine întemeiat,influenţat de diverşi factori de natură politică, economică, tehnică sau morală.


12/28


Vasile Popeagă ( 2010, p. 211-215 ) conturează acestecauze ca fiind: Presiunea fiscală mare care conduce la evaziune fiscală şi la reducerea încasărilor la buget. De asemenea poate conduce şi la renunţarea la afaceri sau la unele locuri de

muncă; Slăbiciunea administraţiei fiscale ca efect al corupţiei sau al incompetenţei acesteia; Hazardul moral se produce în ipostaza în care există anumite promisiuni sau facilităţi

fiscale ( scutiri sau anulări de datorii bugetare, acordarea altor forme de sprijin fiscal )şi constituie un codru favorabil pentru ocolirea obligaţiilor fiscale;

Contagiunea sau imitaţia în sensul că un contribuabil care constată că alţi evazioniştinu au suportat costuri mari tinde, la rândul său, să aibă un comportamen evazionist.

Este important să subliniem faptul că acestea sunt doar câteva din cauzele care conduc lafenomenul de evaziune fiscală, pe lângă putem menţiona şi sistemul legislativ fiscal care esteincomplet şi lasă loc de interpretări, psihologia umană, insuficienţa educaţiei fiscale, modul deaplicare al legii sau situaţia economică personală a contribuabilului.

Efectele acestui fenomen îmbracă diverse forme după cum consideră Dan Drosu Şaguna(2009, pp. 303-305) şi Vasile Popeagă (2010, p.180) :

- Efecte economice care se resimt atât asupra contribuabililor oneşti, care îşi onoreazăcontribuţiile fiscale, cât şi asupra celor care nu îşi respectă aceste obligaţii.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy a declarat “Evaziunea fiscală estenedreaptă faţă de cetăţenii care lucrează din greu şi-şi plătesc impozitele, pentru ca societateasă funcţioneze. Este incorectă faţă de companiile care-şi plătesc taxele, dar nu pot concura cu

alţii care nu le plătesc”. - Efecte sociale însensul că bugetul de stat se diminuează datorită evaziunii fiscale, iar

contribuabilii nu pot beneficia de subvenţii sau anumite facilităţi fiscale.- Efecte asupra formării veniturilor statului. În condiţiile diminuării veniturilor statului

şi implicit a bugetului de stat, statul recurge la majorarea cotelor de impunere laimpozite sau crearea unor noi impozite.

În continuare, pentru a întelege în ce constau infracţiunile de evaziune fiscală şi care sunt penalităţile în acest sens, este necesară o analiză asupra Legii nr.241/2005 pentru prevenirea şicombaterea evaziunii fiscale.

Măsurile pentru combaterea evaziunii fiscale s-au concretizat prin adoptarea Legii nr. 241

din 15 iulie 2005 care a intrat în vigoare în luna august 2005. Prin apariţia acestei legi se faceun pas înainte în direcţia reducerii evaziunii fiscale şi a criminalitaţii în domeniul economico-financiar. Scopul este în primul rând avizarea contribuabililor cu privire la obligaţiile fiscale pe care le au, previnirea asupra consecinţelor la care se expun prin nerespectarea acestorobligaţii şi nu în ultimul rând, aceasta reprezintă intrumentul juridic în baza căruia este pusă răspunderea penală a celor care nu respectă legea.

Dintre infracţiunile prevăzute în Legea 241/2005 menţionăm: declararea fictivă a sediuluiîntreprinderii pentru evitarea controlului fiscal, nedeclararea veniturilor impozabile în vedereasustragerii de la plata obligaţiilor fiscale, constituirea de evidenţe contabile duble saudistrugerea memoriilor aparatelor de marcaj pentru a diminua veniturile impozabile.

Pentru comiterea unor astfel de infractiuni, în cea de-a doua parte a legii, sunt prevăzuteca sancţiuni pedeapsa cu inchisoarea ( care poate ajunge la 12 ani ), amendă penală ( între100 lei şi 1000 lei ), sau pedeapsa de interzicere a practicării profesiei care a determinatfaptele de evaziune fiscală.


13/28


Totuşi, aceste sancţiuni îl vor determina pe contribuabil să fie mai prudent decât să declarecorect veniturile deoarece un impozit mare este considerat un prejudiciu în viziunea sa.Astfel, Dan Drosu Şaguna (2009, p.314) a redactat următoarele măsuri de îmbunătăţire alegislaţiei: majorări de impozite pentru orice încercare de evaziune fiscală, etica fiscală mai

dezvoltată atât în rândul contribuabililor cât şi în rândul agenţilor fiscului şi adoptarea unui„cod fiscal sancţionar”. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană măsurile luate pentru combaterea

evaziunii fiscale au devenit mai drastice deoarece fenomenul generează un interes comunitar,afectând, pe langă bugetul public naţional şi pe cel al Uniunii Europene. Astfel Româniatrebuie să dea dovadă de capacitatea sa administrativă de control în domeniul combateriievaziunii fiscale.

În acest sens, prin Decizia Primului Ministru al României nr. 205/26.07.2007 a fostreglementată organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru luptă antifraudă – DLAF1care exercită funcţiile de strategie şi de reglementare în domeniul protecţiei intereselorfinanciare ale Uniunii Europene în România.

La nivel teritorial, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) funcţionează şieste organizată ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, aflată in subordineaMinisterului Finanţelor Publice. În cadrul acesteia funcţionează, de asemenea, GardaFinanciară, Autoritatea Naţională a Vămilor, Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice judeţene şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti ca instituţii cu personalitate juridică.

Obiectivul prioritar al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală vizează lupta cuevaziunea fiscală, în acest sens, pe termen mediu (perioada 2013-2016) a elaborat următoarelemăsuri de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale:

„Monitorizarea cu prioritate a domeniilor cu risc fiscal ridicat” . Domeniile cu riscfiscal ridicat vizează produsele accizabile, tranzacţii intracomunitare, operaţiunile deimport/export precum şi contribuabilii nou înfiinţaţi care sunt consideraţi a avea potenţial de evazionişti;

„Creşterea eficacităţii sancţiunilor administrative” constă în creşterea penalităţiloraferente obligaţiilor fiscale „cu o cotă procentuală variabilă ce poate fi diminuată încazul stingerii în anumite termene a creanţei astfel create”. Îmbunătăţirea profesionalăa angajaţilor din cadrul activităţii de control va asigura perfecţionarea calităţii actuluide control;

„Prevenirea fraudei în faza de colectare, analizarea permanentă a indicatorilor desolvabilitate a contribuabililor în vederea preîntâmpinării apariţiei situaţiei deacumulare de datorii maricomparativ cu situaţia patrimonială şi, în acest sens, evitarea

apariţiei imposibilităţii executării silite”. Organele fiscale vor aplica măsuri deexecutare silită, sechestrul fiind o măsură prioritară. În cadrul obiectivelor pe termen mediu, ANAF se concentrează asupra contribuabililor

neînregistraţi ca plătitori de impozite, persoanele fizice care deţin averi mari, se vor verificatranzacţiile imobiliare efectuate de persoane fizice, se va controla comerţul electronic, perfecţionarea controlului vamal, întărirea accesului la informaţii, combaterea fraudeitransfrontaliere prin colaborarea cu administraţiile fiscale europene şi întărirea activităţiigrupului de antifraudă fiscală pentru descoperirea, prevenirea şi combaterea fenomenului deevaziune fiscală.

1 DEPARTAMENTUL PENTRU LUPTA ANTIFRAUDA – DLAF asigură, sprijină şi coordoneazăîndeplinirea obligaţiilor ce revin României privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, înconformitate cu prevederile art.325 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.


14/28


3. Studiu de caz şi rezultate la S.C. „M.I.” S.R.L.

S.C. „M.I.” S.R.L este un tip de societate comercială cu raspundere limitată, cu sediul înTimişoara, judeţul Timiş, având ca domeniul de activitate: Restaurante şi alte activităţi deservicii de alimentaţie şi cod CAEN 5610, înfiinţată în anul 1994.

Evoluţia cifrei de afaceri a firmei, în perioada 2003-2011, este prezentată în Figura 1.

Sursa: http://www.rcompanies.com

Figura 1. Evoluţia cifrei de afaceri în perioada2003-2011

Inspecţia fiscală desfăşurată în perioada 22.10.2012 – 25.02.2013 de către consilieriisuperiori B.D. şi B.A., consemnată în registrul unic de control al agentului economicverificat, a avut ca obiective:

1. verificarea modului de determinare, evidenţiere în contabilitate, declarare şi virare la bugetul general consolidat al statului, a următoarelor obligaţii:

-taxa pe valoare adăugată pentru perioada 01.01.2009-30.06.2012;-impozit pe profit datorat de persoane juridice române pentru perioada 01.01.2009-

30.06.2012;

-impozit pe veniturile din salarii pentru perioada 01.01.2009-30.06.2012.2. respectarea disciplinei financiar-contabile.

S.C. „M.I.” S.R.L. a obţinut, în perioada supusă inspecţiei fiscale, respectiv 01.01.2009-30.06.2012, venituri din activitatea de alimentaţie publică (bar, restaurant), din activitatehotelieră (pensiune turistică), din activitatea de catering, din închiriere spaţiu şivânzarea deimobile construite în Timişoara.În urma acestei inspecţii, organele competente din cadrul Agenţiei Naţionale de AdministrareFiscală au dispus de următoarele măsuri:

Agentul economic va întocmi şi va depune la organul fiscal teritorial declaraţiarecapitulativă 390 VIES pentru luna iunie 2010, care cuprinde achiziţiileintracomunitare în valoare totală de 6.011,60 lei, deoarece în luna respectivă unitatea adeclarat eronat achiziţiile, prezentate în Tabelul 1.


15/28


Tabel 1 . Achiziţii intracomunitare de bunuri.Achiziţii intracomunitare EURO2 LEI

-efectuate conformdocumentelor prezentate

1.433,15 6.011,60

-declarate iniţial îndeclaraţia 390

934,192 3.918

-înscrise în declaraţia 390rectificativă

1.231,99 5.166,96

Sursa: calculele autorului

6.011,60 lei - 5166,96 lei = 844,64 lei (201,4 EURO). Aceasta diferenţă nu a fost declarată prin declaraţia recapitulativă 390.

Societatea va corecta declaraţiile informative 394 pentru perioada ianuarie 2009 – iunie 2012, prin depunerea unor declaraţii rectificative deoarece s-a constatat faptul căaceasta dublează în declaraţia 394 unele facturi de vânzări, de achiziţii, declară cuîntârziere de la o perioadă la alta achiziţii de la diverşi furnizori şi declară livrări către parteneri cu cod TVA invalid/nealocat.

În perioada 01.01.2009 – 30.06.2012 societatea a realizat următorii indicatori financiari, prezentaţi în Tabelul 2 şi grafic în Figura 2, respectiv Figura 3.

Tabel 2. Evoluţia cifrei de afaceri în perioada 2009-2012An Cifra de afaceri-lei-

Profit net-lei-

2009 4.639.739 23.8542010 5.839.402 433.1152011 6.184.836 394.21230.06.2012 3.899.223 149.192

Sursa: Indicatorii financiari ai S.C. „M.I.” S.R.L. (Anexa1, Anexa 2, Anexa3)

Sursa: Tabelul 2.

2 1 EUR=4,194 lei ( Sursa: http://www.bnro.ro/files/xml/nbrfxrates2010.htm )

(lei)

http://www.bnro.ro/files/xml/nbrfxrates2010.htmhttp://www.bnro.ro/files/xml/nbrfxrates2010.htmhttp://www.bnro.ro/files/xml/nbrfxrates2010.htmhttp://www.bnro.ro/files/xml/nbrfxrates2010.htm


16/28


Figura 2 .

Sursa: Tabel 2.Figura 3.

Evoluţia profitabilităţii în perioada2009-2011 este prezentată în Figura 4 pe bazaAnexelor 1, 2 si 3:

Figura 4 . Evoluţia profitabilităţii în perioada 2009-2011

S.C. „M.I.” S.R.L. este plătitoare de taxă pe valoare adăugată din data de 15.12.1994.Inspecţia fiscală s-a efectuat prin sondaj, iarîn desfăşurarea acesteia s-a verificat modul dedeterminare, evidenţiere, declarare şi virare a TVA.

Având în vedere volumul mare al documentelor la S.C. „M.I.” S.R.L., iar pentruachiziţiile de mărfuri destinate revânzării pentru activitatea de alimentaţie publică existăfacturi cu valori mici cu repetabilitate de la aceiaşi furnizori, s-au verificat documentele deachiziţie cu TVA mai mare de 500lei (aproximativ 50% din totalul documentelor deachiziţie).

TVA deductibilă provine din achiziţii de pe piaţa internă de mijloace fixe, obiecte de

inventar, mărfuri destinate revânzării, materiale consumabile necesare desfăşurării activităţii,utilităţi, leasing financiar pentru autoutilitate, precum şi achiziţii intracomunitare de bunuri.

(lei)


17/28


Pentru perioada controlată, respectiv 01.01.2009-30.06.2012, în ceea ce priveşteexercitarea dreptului de deducere a TVA, se constată următoarele aspecte deficiente pentrucare agentul economic verificat nu îndeplineşte condiţiile de deducere astfel:

Societatea a dedus TVA în sumă de 2.624,69 lei fără a prezenta documente justificative sau de pe documente care nu au calitatea de document justificativ:- factura emisă de „M.C.& C România” S.R.L. a fost înregistrată de două ori în jurnalul de

cumpărături întocmit pentru luna aprilie 2009, ca atare societatea a dedus nejustificat suma de300,68 lei, de asemenea factura emisă de „E.E.” S.A. din care societatea a dedus nejustificatsuma de 234,49 lei şi factura emisă de „M.T.” S.R.L, suma dedusă nejustificat fiind de1.438,59 lei, au fost dublu înregistrate în jurnalul de cumpărături; -în 29.04.2009 societatea a dedus mai mult TVA decât este înscris pe factura emisă de„M.C.& C România” S.R.L. cu suma de 79,02 lei; - a dedus TVA în sumă totală de 229,42 lei din facturi fiscale de achiziţie ce nu au înscris lacumpărător denumirea S.C. „M.I.” S.R.L., ci o altă persoană juridică sau persoană fizică; - bonurile fiscale emise de „L.M.L” S.R.L., „N.” S.R.L. şi „P.” S.A. înscrise în jurnalul decumpărături întocmit pentru luna mai 2009 nu au fost identificate, societatea nu a prezentatdocumentele, total TVA dedusă de pe aceste bonuri fiind de 48,15 lei; - a dedus TVA în valoare de 173,64 lei din facturi fiscale de achiziţie emise de furnizoti dinţară, ce nu au înscris sau au înscris eronat codul fiscal al cumpărătorului; -din factura emisa de „T.” S.R.L. reprezentând un bilet de avion, societatea a dedus TVA însumă de 120,70 lei fără a justifica achiziţia întrucât nu a putut pune la dispoziţie actele justificative, iar pe factură nu este precizat numele persoanei pentru care s-a efectuat achiziţia.

300,68 lei + 234,49 lei + 1.438,59 lei + 79,02 lei + 229,42 lei + 48,15 lei + 173,64 lei +120,70 lei = 2.624,69 lei

Societatea a dedus TVA însumă de 3.773,07 lei aferentă unor achiziţii care nu servescoperaţiunilor taxabile şi nu sunt aferente veniturilor societăţii.

Referitor la deducerea TVA de pe bonuri fiscale care nu au înscrisă denumireaagentului economic cumpărător şi numărul de înmatriculare al autovehiculului pentrucare societatea a achiziţionat combustibil, organul de inspecţie fiscală a stabilit TVAnedeductibilă în sumă totală de 19.233,55 lei;

Se constată că, în anul 2009, S.C. „M.I.” S.R.L. a dedus TVA în sumă totală de 763,93lei de pe bonuri fiscale reprezentând alte achiziţii decât combustibil auto şi pentrucare nu există facturi fiscale.

Societatea nu a diminuat TVA deductibilă cu suma de 921,17 lei reprezentând taxaînscrisă în facturile de stornare emise de diverşi furnizori de marfă şi utilităţi;

În evidenţa contabilă a S.C. „M.I.” S.R.L. se constată înregistrarea unor achiziţii deservicii de la un contribuabil care nu are calitatea de plătitor TVA, un număr de 20 defacturi în valoare totală de 2.486,35 lei.

Drept urmare, deoarece nu au fost respectate prevederile art.146 alin.(1) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal,cu modificările şi completările ulterioare, societatea nu are drept dededucere pentru suma de:2.624,69 lei + 3.773,07 lei + 19.233,55 lei + 763,93 lei + 921,17 lei + 2.486,35 lei =29.802,76 lei

Pentru diferenţele de TVA nedeductibilă stabilite în timpul inspecţiei fiscale, pentru perioada în care societatea a înregistrat TVA de plată, aceasta datorează dobânzi de întârziere,iar pentru diferenţele suplimentare de TVA neachitate la scadentă, societatea datorează penalităţi de întârziere aşa cum sunt prezentate în Tabelul 3.


18/28


Tabel 3. Obligaţii fiscale suplimentare de plată Nr.Crt.

Denumireimpozit, taxa,contribuţie/Obligaţii fiscaleaccesorii

Perioada verificată/perioada pentru care s-au calculat obligaţiifiscale accesorii(ZZ/ LL/ AAAA)

Bazaimpozabilă stabilităsuplimentar*-lei-

Impozit, taxă,contribuţie-stabilităsuplimentar/obligaţiifiscaleaccesorii**-lei-

Contbugetar***

de la data Pană ladata

1 2 3 4 5 6 71 Taxa pe valoarea

adăugata 01.01.2009 30.06.2012 140.076 29.802,76 2010010101

2 Dobânzi/Majorăride întarziere

25.08.2010 25.07.2012 29.802,76 3.897,43 20100103

3 Penalitate deîntârziere

25.08.2010 25.07.2012 29.802,76 2.578,44 20110101

* baza impozabilă stabilită suplimentar reprezintă valoarea totală a bazei impozabile asupracăreia se aplică cota de impozit pentru determinarea obligaţiei fiscale suplimentare; ** obligaţie fiscală stabilită suplimentar de plată reprezintă valoarea totală a sumelor stabilitesuplimentar pentru obligaţia fiscală care a făcut obiectul inspecţiei fiscale/ obligaţii fiscaleaccesorii reprezintă suma totală a accesoriilor calculate pentru sumele stabilite suplimentar deinspecţia fiscală. *** cod cont bugetarreprezintă codul de cont bugetar al obligaţiei fiscale care a făcutobiectul inspecţiei fiscale.

Dobânzile de întârziere au fost calculate astfel: Dobânzi în cotă de 0,05% pentru fiecare zi de întârziere pentru perioada 25.08.2010 –

30.09.2010 ( 36 zile ) : 0,05% * numărul de zile * suma datorată Dobânzi în cotă de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere pentru perioada 01.10.2010 –

25.07.2012Penalităţile de întârziere s-au calculat în cote de 5%, respectiv 15% pentru diferenţele de

TVA de plată stabilite în timpul controlului în conformitate cu art.120 din O.G. nr.92/2003

republicată, privind Codul de procedură fiscală. Pentru perioada fiscală verificată societatea se încadrează în categoria persoanelor

juridice române care au obligaţia de a calcula, înregistra, declara şi plăti trimestrial la bugetulconsolidat al statului impozitul pe profit aferent profitului impozabil obţinut din orice sursă (din alimentaţie publică, din activitatea hotelieră şi de catering, din închiriere spaţiu şi dinvânzarea de imobile construite in localitatea Timişoara).

În conformitate cu prevederile Titlului II, Capitolul II, art.19 alin (1) din Legea571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, profitul impozabil se calculează astfel:

Profitul impozabil= Veniturile realizate din orice sursă – Cheltuieli efectuate în scopulrealizării de venituri- venituri impozabile + cheltuieli nedeductibile


19/28


În perioada supusă verificării, organele fiscale au constatat următoarele aspecteconturate în Tabelul 4.( Precizăm că datele înregistrate în Tabelul 4. sunt exprimate în lei)

Tabel 4 . Impozitul pe profit datorat în perioada fiscală verificată Notă: calculele autorului1.Anul 2.Profit

contabil3.Cheltuielinedeductibile*

4.Deducereaamortizăriifiscale

5.Profitimpozabil

(2+3-4)

6.Impozitpe profit

(16% x 5)

7.Sumadedusădinimpozitulpeprofit**

8.Impozitpe profitde plată

(6-7)

2009 23.854 270.619 228.272 66.201 10.592,16 800 9.792,16

201001.01-30.09

01.10-31.12

247.375 267.606 192.611 322.370 51.579,2 2.000 49.579,2

185.740 110.166 63.816 232.090 37.134,4 6.000 31.134,4

2011 394.212 308.172 200.102 502.282 80.365,12 11.861 68.504,1

30.06.2012 149.192 42.190 - 191.382 30.621,12 2.700 27.921,1

TOTAL 1.000.373 998.753 684.801 1.314.325 210292 23.261 186.931

*Cheltuielile nedeductibile reprezintă: cheltuieli cu impozitul pe profit, amenzi şi penalităţi,cheltuieli de protocol peste limitele legale, cheltuieli cu TVA nedeductibilă, cu sponsorizarea,alte cheltuieli nedeductibile şi cheltuieli cu amortizarea contabilă

**aferentă sponsorizărilor efectuate

În ceea ce priveşte impozitul pe profit datorat de persoanele juridice române, organelede inspecţie fiscală au stabilit următoarele sume suplimentare:

- Societatea a înregistrat eronat în contul 603 „Cheltuieli privind materialele de naturaobiectelor de inventar” în anul 2009 şi 2010 suma totală de 82.950,63 lei aferentăachiziţiei unor bunuri încadrate eronat ca şi obiecte de inventar. Aceasta a reîncadrataceste poziţii în categoria mijloacelor fixe în conformitate cu prevederile H.G.

nr.2139/2004 , stabilindu-se durata normală de utilizare şi amortizarea aferentă. Înurma reîncadrării ca şi mijloace fixe, s-a calculat cheltuiala cu amortizarea aferentăacestor mijloace fixe, pentru fiecare trimestru din perioada 01.01.2009-30.06.2012,stabilindu-se o cheltuială cu amortizarea în valoare de 42.431,74 lei, de unde rezultă odiferentă de cheltuieli nedeductibile în sumă totală de40.518,89 lei.

82.950,63 lei – 42.431,74 lei = 40.518,89 lei- Societatea a înregistrat în cheltuieli de exploatare deductibile la calculul rezultatului

fiscal, suma de 20.571 lei reprezentând achiziţii de carburanţi auto de pe bonurifiscale care nu au înscrise date privind autovehiculele pentru care s-a efectuatalimentarea cu carburanţi şi suma de 18.354 lei reprezentând diverse achiziţii de bunuri pentru care nu a putut justifica faptul ca au fost efectuate în scopul obţinerii de

venituri impozabile (cazare, achiziţii de îmbrăcăminte, piese auto). - În anul fiscal 2011, în contul 628 „Alte cheltuieli cu servicii prestate”, societatea aînregistrat suma de 2.918 lei reprezentând „Contravaloare prejudiciu constatat la data


20/28


de 10.06.2011 în localitatea Timişoara, judeţul Timiş”. Din analiza documentelor prezentate, respectiv proces verbal de constatare, nota de calcul prejudiciu, societateanu a justificat că acest prejudiciu constatat de furnizor se încadrează în categoriacheltuielilor deductibile prevăzute de Titlul II, Capitolul II, art.21, alin.1) din Legea

nr.571/2003 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare, efectuateîn scopul realizării de venituri impozabile. - În evidenţele sale contabile din anul fiscal 2011, agentul economic a înregistrat suma

de 200 lei în contul 604 „Cheltuieli cu materiale nestocate”, reprezentând achiziţiaunor consumabile de la societatea „G. CO” S.R.L., conform datelor publice afişate pesite-ul ANAF-secţiunea Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi, acestcontribuabil este considerat inactiv din data de 01.06.2011., aşadar, în conformitate cu prevederile legale, cheltuielile înregistrate în contabilitate care au la bază undocument emis de un contribuabil inactiv nu sunt deductibile la calculul profituluiimpozabil, respectiv a impozitului pe profit.

- În luna octombrie 2009, societatea a înregistrat în debitul contului 419 „Clienţi-creditori” suma de 18.126,34 lei în corespondenţă cu debitul contului 455 „Asociaţi-conturi curente”, la care nu a prezentat documente justificative din care sa rezulte careeste corespondenţa cu contul 455 „Asociaţi-conturi curente”.

- În perioada supusă inspecţiei fiscale, S.C. „M.I.” S.R.L. a înregistrat în cheltuieli deexploatare considerate deductibile la calculul rezultatului fiscal, suma totală de 19.422lei reprezentând diverse achiziţii de bunuri şi servicii, care au la bază documente carenu îndeplinesc condiţia de document justificativ (bonuri fiscale pentru diverseachiziţii, facturi înregistrate de două ori în evidenţa contabilă, documente care nu auînscrise corect datele de identificare ale cumpărătorului, bonuri fiscale neprezentate ladata controlului).

- Societatea a înregistrat facturi de stornare de la diverşi furnizori de bunuri şi servicii,facturi care nuau fost înregistrate în evidenţa contabilă conform menţiunilor înscriseîn acestea. În acest caz, societatea avea obligaţia înregistrării în contul de cheltuieli asumei de 5.248 lei corespunzătoare acestor facturi de stornare, în vederea determinăriirezultatului fiscal.

Având în vedere profitul net de la sfârşitul fiecărui an fiscal, cheltuielile nedeductibilefiscal luate în considerare de societate (Tabelul 4), cheltuielile nedeductibile din punct devedere fiscal constatate de inspecţia fiscală (prezentate mai sus), impozitul pe profit declaratde societate, s-a procedat la recalcularea profitului impozabil aferent fiecărui an de cătreorganele de inspecţie fiscală. Diferenţa de impozit pe profit calculată pentru perioada01.01.2009 – 30.06.2012 este în sumă de 20.114 lei.

În Tabelul 5. sunt prezentate majorările, dobânzile de întârziere precum şi penalităţile deîntârziere pentru diferenţele de impozit pe profit calculate suplimentar de către organele deinspecţie fiscală.

Pentru diferenţele de impozit pe profit stabilite suplimentar, pentru perioada01.01.2009 – 30.06.2012 au fost calculate majorări, respectiv dobânzi de întârziere în sumătotală de 8.999 lei, iar penalităţile de întârziere au fost calculate în sumă de 3.179 lei, cotaacestora fiind cea prevăzută de art.120 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedurăfiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv 0,05% pentru fiecarezi de întârziere în cazul dobânzilor de întârziere şi 15% în cazul penalităţilor de întârziere.


21/28



Denumireimpozit, taxa,contribuţie/Obligaţii fiscaleaccesorii

Perioada verificată/perioada pentru care s-au calculat obligaţiifiscale accesorii(ZZ/ LL/ AAAA)

Bazaimpozabilă stabilităsuplimentar-lei-

Impozit, taxă,contribuţie-stabilităsuplimentar/obligaţii fiscaleaccesorii-lei-

Contbugetar


1 2 3 4 5 6 71 Impozit pe profit 01.01.2009 30.06.2012 125.758 20.114 20010101

2 Dobânzi/Majorăride întârziere

25.04.2010 20.02.2013 20.114 8.999 20010101

3 Penalitate deîntârziere

25.04.2010 25.07.2012 20.114 3.179 20010101

Pentru perioada supusă inspecţiei fiscale, societatea este plătitoare deimpozit peveniturile din salarii, la data de 30 iunie 2012 având un număr de 82 angajaţi.

În urma verificării documentelor puse la dispoziţie, respectiv state de plată, fişe de

cont, balanţe de verificare, declaraţii lunare, documente de plată, dosare personal, organele deinspecţie fiscală nu au constatat nereguli privind modul de constituire a impozitului peveniturile din salarii.

Societatea are personal angajat cu contract de muncă având funcţia de bază în cadrulsocietăţii, personal angajat de specialitate (bucătari, lucrători bucătărie, ospătari, şef de sală,director restaurant, recepţioneri hotel, femei de serviciu, cameriste, consilier juridic,funcţionari administrativi).

Sumele constituite în balanţa de verificare coincid cu cele înscrise în statele de plată prezentate organului de inspecţie fiscală, iar din verificarea efectuată nu au fost identificatedocumente din care sa rezulte plata altor sume de natură salarială, obligaţiile de plată privinimpozitul pe veniturile din salarii fiind declarate lunar prin declaraţiile înregistrate la organul

fiscal, situaţia constatată este prezentată în Tabelul 7. Situaţia salariaţilor în perioada 2003-2012 este prezentată Tabelul 6, respectiv Figura 5.

Tabel 6. Numărul de salariaţi în perioada 2003-2012Anul Salariaţi 2003 432004 532005 512006 502007 46

2008 452009 682010 62


22/28


2011 682012 82

Sursa: http://www.totalfirme.com

Sursa: Tabel 6.Figura 5. Evoluţia numărului de salariaţi


Denumireimpozit,taxa,contribuţie/Obligaţiifiscaleaccesorii

Perioada verificată/perioada pentru cares-au calculat obligaţiifiscale accesorii(ZZ/ LL/ AAAA)

Bazaimpozabilăstabil ităsuplimentar-lei-

Impozit, taxă,contribuţie-stabilităsuplimentar/obligaţiifiscale accesorii-lei-

Contbugetar


1 2 3 4 5 6 71 Impozit pe

venituriledin salarii şiasimilate

salariilor

01.01.2009 30.06.2012 0 0 20030102

În desfăşurarea inspecţiei fiscale s-a constat că societatea nu a respectat reglementărileemise de Ministerul de Finanţe cu privire la întocmirea evidenţei materialelor de naturaobiectelor de inventar în folosinţă şi nu a efectuat la 31.12.2011 inventarierea anuală aacestora. Astfel s-au dispus în sarcina societăţii măsuri privind refacerea evidenţeimaterialelor de natura obiectelor de inventar, precum şi încadrarea, clasificare şi stabilireaduratei normale de funcţionare a bunurilor achiziţionate care intră în categoria mijloacelorfixe. De asemenea, s-a întocmit şi proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor prin care societatea controlată a fost sancţionată cu amenzi în sumă totală de 2.000 lei.

Sumele datorate statului de către S.C. „M.I.” S.R.L. în urma evaziunii fiscale suntreprezentate în Tabelul 8şi grafic în Figura 6 .

http://www.totalfirme.com/http://www.totalfirme.com/


23/28


Tabel 8. Sumele datorate statului de către S.C. „M.I.” S.R.L.

Obligaţiefiscală

Sumelor stabilite suplimentarpentru obligaţia fiscală care afăcut obiectul inspecţieifiscale

Dobânzi/Majorări de

întârziere

Penalităţi Amenzi

TVA 29.802,76 lei 3.897,43 lei 2.578,44 lei

Impozit pe profit 20.114 lei 8.999 lei 3.179 leiTOTAL 49.916,76 lei 12.896,43 lei 5.757,44 lei 2.000 lei

Sursa: Tabel 8

Figura 6.


24/28


4. Concluzii

Evaziunea fiscală, sub formele diferite pe care le îmbracă, este unul din cele mai

com plexe şi controversate subiecte care cu timpul a devenit o problemă atât pe plan economiccât şi pe plan social.Amploarea pe care acest fenomen a avut-o în ultimii ani a afectat grav economia ţării fiind

greu de controlat şi cuantificat. În urma analizei realizate am observat faptul că obligaţiile fiscale impuse contribuabililor,

în special povaraobligaţiilor, au stimulat ingeniozitatea acestora în a găsi diverse metode princare să se sustragă de la plata taxelor şi impozitelor, motivul fiind că politica fiscală actuală îiloveşte în cel mai sensibil punct: averea contribuabilului.

Împotriva evaziunii fiscale se duce oadevărată luptă, metode de prevenireşi combateresunt redactate anual de către organele de specialitate, totuşi se observă că modificărilefrecvente asupra aparatuluifiscal au îngreunat îndeplinirea eficientă a activităţii inspecţieifiscale.

Prin prezentareainspecţiei fiscale desfăşurată în intervalul 22.10.2012-25.02.2013de cătreorganele de specialitate din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală la o societatecomercială am încercat să arătăm un caz real prin care se săvârşesc fapte de naturăevazionistă. Perioada controlată a fost 01.01.2009-30.06.2012 în care s-a urmărit verificareamodului de determinare, declarare şi virare la bugetul general consolidat al statului a taxei pevaloare adăugată, impozitului pe profit şi impozitului pe venituri din salarii.

În cazul societăţii analizate am constatat faptul căsume importante au fost exonerate deimpozit, facturi înregistrate de două ori în jurnalul de cumpărături sau înregistrări eronate încontabilitate. Dacă în cazul impozitului pe veniturile din salariiobligaţiile de plată au fostdeclarate lunar la organul fiscal, situaţia stă cu totul altfel în ceea ce priveşte impozitul pe profit datorat de persoanele juridice române şi exercitarea dreptului de deducere a TVA undes-au constatat deficienţe pentru care agentul economic nu îndeplineşte condiţiile de deducere.

Drept urmare pentru diferenţele de TVA nedeductibilă stabilite în timpul inspecţiei fiscale pentru perioada în care societatea a înregistrat TVA de plată şi pentru diferenţele deimpozit pe profit stabilite suplimentaraceasta datorează dobânzi de întârziere, iar pentru diferenţelesuplimentare de TVA neachitate la scadentă, societatea datorează penalităţi de întârziere. Deasemenea s-a întocmit şi proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor prin caresocietatea controlată a fost sancţionată cu amenzi.

În concluzie efectele evaziunii fiscale se repercutează direct asupra nivelurilor veniturilorfiscaleşi pot conduce la oscilaţii în mecanismul pietei, randamentul impozitului depinde de

mentalitatea contribuabililorşi de perfecţiunea sistemului fiscal.Aplicarea unui cadru legislativ modern sprijinit de motivarea personalului din instituţiilespecializate ar fi de natură să diminueze efectele nocive ale evaziuniifiscaledar şi să creeze premise pentru o mai bună colaborare cu fiecare contribuabil.


25/28


5. Listă bibliografică

1. Corduneanu Carnem (1998): Sistemul fiscal în ştiinţa finanţelor, Ed. Codecs,Bucureşti;

2. Craiu Nicolae (2004): Economia subterană între da şi nu, Ed. Economică, Bucureşti; 3. Diaconu Paul (2004): Cum fac banii contabilii?:evaziune fiscală: paradisuri fiscale:contabilitate creativă, Ed. Economică, Bucureşti;

4. Dr. Dungan Petru, Colţan Maria (2006): Evaziunea fiscală în noua reglementare,Ed. Dalami, Caransebeş;

5. Dr. Mrejeru Theodor, Dr. Florescu Dumitru Andreiu Petre, Safta Dan, SaftaMarieta (2000): Evaziune fiscală: Practică judiciară, legislaţie aplicată, Ed. TribunaEconomică, Bucureşti;

6. Drosu Şaguna Dan (2001): Tratat de drept financiar şi fis cal, Ed. Eminescu,Bucureşti;

7. Drosu Şaguna Dan, Şova Dan (2009): Drept fiscal , Ed. C.H.Beck, Bucureşti; 8. Drosu Şaguna Dan, Tutungiu Mihaela Eugenia (2005): Evaziune fiscală (pe

înţelesul tuturor), Ed. Oscar Print, Bucureşti; 9. Nicolcioiu Dumitru (2004): Teză de doctorat: Evaziunea fiscală şi implicaţiile

economice ale acesteia,Universitatea de Vest, Timişoara; 10. Popeagă Vasile, Popeagă Vasile Nicolae (2010): Elemente de finanţe publice, Ed.

Academia Brâncuşi; 11. Sasu Horaţiu, Pătroi Dragoş, Cuciureanu Florin (2009): Practici de sustragere de

la înregistrarea şi plata impozitelor:la limita fraudei şi dincolo de ea, Ed. C.H.Beck,Bucureşti;

12. Trandafir Codruţa (2012): Societăţile off - shore între reglementare legală şi ilicit,Ed. Universul Juridic, Bucureşti;

13. Tulai Con stantin, Şerbu Simona (2005): Fiscalitate comparată şi amortizări fiscale,Ed. CasaCărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca;

14. * * *http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Strategia_ANAF_2012_2016.pdf15. * * * http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html16. * * * http://www.bnro.ro/files/xml/nbrfxrates2010.htm17. * * * www.totalfirme.com18. * * * http://legeaz.net/codul-procedura-fiscala/articolul-120-og-92-200319. * * * http://www.rcompanies.com 20. * * * http://www.antifrauda.gov.ro/ro 21. * * * http://www.realitatea.net

22. * * * http://www.anaf.ro23. * * * http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=52436

http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Strategia_ANAF_2012_2016.pdfhttp://www.mfinante.ro/infocodfiscal.htmlhttp://www.bnro.ro/files/xml/nbrfxrates2010.htmhttp://legeaz.net/codul-procedura-fiscala/articolul-120-og-92-2003http://www.antifrauda.gov.ro/rohttp://www.antifrauda.gov.ro/rohttp://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=52436http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=52436http://www.antifrauda.gov.ro/rohttp://legeaz.net/codul-procedura-fiscala/articolul-120-og-92-2003http://www.bnro.ro/files/xml/nbrfxrates2010.htmhttp://www.mfinante.ro/infocodfiscal.htmlhttp://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Strategia_ANAF_2012_2016.pdf


26/28


6. Apendice

Anexa 1. Indicatorii financiari ai societăţii S.C. „M.I.” S.R.L. aferenţi anului 2009

Indicatori din BILANT 2009 lei

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 5486601

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL, din care 690951Stocuri (materiale, productie in curs de executie,semifabricate, produse finite, marfuri etc.) 292441

Creante 321960

Casa si conturi la banci 76550

CHELTUIELI IN AVANS -DATORII - TOTAL 4895185VENITURI IN AVANS -PROVIZIOANE -CAPITALURI - TOTAL, din care: 1282367

Capital social subscris varsat 12440Patrimoniul regiei -

Patrimoniul public -

Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Cifra de afaceri neta 4639739

VENITURI TOTALE 4952832

CHELTUIELI TOTALE 4919181Profitul sau pierderea brut(a)-Profit 33651

-Pierdere -Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar

-Profit 23854

-Pierdere -


27/28


Anexa 2 . Indicatorii financiari ai societăţii S.C. „M.I.” S.R.L. aferenţi anului 2010

Indicatori din BILANT 2010 leiACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 3302669ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL, din care 569506Stocuri (materiale, productie in curs de executie,semifabricate, produse finite, marfuri etc.) 385073Creante 115360Casa si conturi la banci 69073CHELTUIELI IN AVANS 1504138DATORII - TOTAL 3660830VENITURI IN AVANS -PROVIZIOANE -CAPITALURI - TOTAL, din care: 1715483Capital social subscris varsat 12440Patrimoniul regiei -Patrimoniul public -


Cifra de afaceri neta 5839402VENITURI TOTALE 6070853CHELTUIELI TOTALE 5557024Profitul sau pierderea brut(a)-Profit 513829

-Pierdere -Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar-Profit 433115-Pierdere -


28/28


Anexa 3. Indicatorii financiari ai societăţii S.C. „M.I.” S.R.L. aferenţi anului 2011

Indicatori din BILANT 2011 leiACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 5487863ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL, din care 729033Stocuri (materiale, productie in curs de executie,semifabricate, produse finite, marfuri etc.) 525392Creante 114704Casa si conturi la banci 88937CHELTUIELI IN AVANS 1176647

DATORII - TOTAL 5183485VENITURI IN AVANS -PROVIZIOANE -CAPITALURI - TOTAL, din care: 2210058Capital social subscris varsat 12440Patrimoniul regiei -Patrimoniul public -


Cifra de afaceri neta 6184836VENITURI TOTALE 9156984CHELTUIELI TOTALE 8694268Profitul sau pierderea brut(a)

-Profit 462716-Pierdere 0Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar-Profit 394212-Pierdere 0

Ramona D¦âbuleanu-Evaziune fiscal¦â. studiu d e caz la SC MI SRL

Documents

Transcript of Ramona D¦âbuleanu-Evaziune fiscal¦â. studiu d e caz la SC MI SRL