RAHITISMUL
-
Upload
cezar-marian-enescu -
Category
Documents
-
view
366 -
download
4
Transcript of RAHITISMUL
SCOALA POSTLICEALA ,,VASILE ALECSANDRI’’ -B O T O S A N I -
DOMENIUL : SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA
SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST
FORMA DE INVATAMANT: ZI
PROIECT DE CERTIFICARE
INGRIJIREA PACIENTULUI CU RAHITIZM
COORDONATOR……………….. ABSOLVENT
……………
- BOTOSANI -2009
1
Motto: « Ştiinta fǎrǎ conştiinţǎ – ruina sufletului ! »
2
Motivaţie :
Îmi place să văd copiii zâmbind !Zâmbetul copilului e expresia sǎnǎtǎţii care presupune o
creştere si dezvoltare armonioasǎ, acestea fiind posibile oferindu-i copilului ingrijire corespunzǎtoare şi multǎ afecţiune.
Rahitismul, deşi e o afecţiune care provoacǎ moartea decât în cazuri rare, prin accidente majore, este un important factor de risc în morbiditatea copilului. Nu rare sunt cazurile cu copii internaţi pentru afecţiuni respiratorii şi depistati şi cu rahitism.
În perioada de practicǎ pe Secţia Pediatrie a Spitalului Judeţean Buzau, am văzut mulţi copii cu rahitism. Acest lucru m-a indignat şi m-a făcut sǎ-mi pun tot mai multe întrebări în legatură cu acest subiect, determinandu-mǎ în cele din urmă să aleg ca temă pentru proiect – Rahitismul.
3
CUPRINS :1. Anatomie si fiziologie ....................................................52. Descrierea bolii ..............................................................6
DefinitieEtiologieAnatomio-patogenieIncidenta Evolutie ComplicatiiDiagnostic clinicDiagnostic diferentialTratament curativ si profilactic
3. Prezentarea cazurilor .................................................31Cazul I …………………………………………………..32Cazul II ………………………………………………… 68Cazul III ………….……………………..……….…… 100
Evaluare globala …………………………………….. 132 Tehnica nursing (3)……………………………………133Bibliografie ……………………………………...…… 140
4
RAHITISMUL
1.Notiuni de anatomo-fiziologie
Tesutul osos este o varietate de tesut conjuctiv adaptata la maximum functiei de sustinere si rezistenta datorita impregnarii substantei fundamentale cu saruri fosfo-calcice si orientarii fibrelor conjuctive sub influenta fortelor mecanice care actioneaza asupra osului.
Celulele osoase : - osteoblaste ( secreta substanta preosoasa)- osteocite- osteoclaste ( distrug si limiteaza formarea
tesutului osos in functie de necesitatile fiziologice).
Substanta fundamentala a tesutului osos e formata din substante anorganice ( predomina sarurile fosfocalcice).
Osificarea sau osteogeneza e procesul de transformare a membranelor conjunctive in os si inlocuirea cartilajului hialin prin os. In perioada de crestere ( nou-nascut-adolescent) predomina osificarea de cartilaj ( encondrala) prin cele doua variante :
a) Osificarea metafizar-encondrala = proces de mineralizare osoasa la limita dintre epifiza si metafiza, la nivelul cartilajului de crestere, conditionand cresterea in lungime a osului.
b) Osificarea epifizar-encondrala = proces de mineralizare osoasa la nivelul caretilajului de crestere, dupa prealabila patrundere a unor muguri vasculari dinspre periferie spre nucleul epifizar ; e responsabila de aparitia nucleilor de osificare epifizara si are loc in primii sase ani de viata. Osificarea se realizeaza sub influenta factorilor mecanici, enzimatici, metabolici, endocrini, vitamine ( A,C,D.).
5
Hormonul paratiroidian Regleaza circulatia calciului in tesutul osos ; Stimuleaza resorbtia intestinala a calciului ; Actioneaza in stransa corelatie cu vitamina D ; Scade eliminrile urinare de Ca ; Mobilizeaza sarurile fosfocalcice la nivelul oaselor
prin cresterea si stimularea activitatii osteoclastelor ;Hiperfunctia paratiroidiana determina demineralizari osoase
dureroase cu deformari si fracturi.
Metabolismul vitaminelor DVitamina D e liposolubila cu rol in reglarea metabolismului
fosfo-calcic.Vitamina D2 (ergocalciferol), e furnizata de alimentele de
origine vegetala sub forma de ergosterol si vitamina D3
(colecalciferol) provine din alimente de origine animala si, in acelasi timp, e sintetizata in tegument din precursorul sau sub influenta razalor UV.
Metabolizarea vitaminei D are loc in ficat rezultand 25 hidroxicalciferol ( 25-OH-CC) si in rinichi rezultand 1,25 dihidroxicalciferol ( 1,25-(OH)2-CC).
2. Prezentarea bolii
Definitie:Rahitismul e o boala metabolica sistemica proprie copilariei,
mai ales primei copilarii, care apare in perioadele de crestere rapida. Are ca factor etiologic principal hipovitaminoza D si se caracterizeaza prin perturbarea metabolismului fosfo-calcic si demineralizarea osului.
6
Scurt istoricInca din Antichitate, rahitismul e cunoscut ca imbolnavire
specifica copilariei. Prima descriere clinica mai amanuntita a fost facuta de catre medicul englez Glisson in 1650. Rahitismul era foarte raspandit in Anglia, de unde si denumirea de “ morbus anglicus”.
Tratamentul corect cu vitamina D a fost initiat in urma cu 50 de ani.
FrecventaRahitismul carential comun e cea mai frecventa forma de
rahitism, aceasta fiind inca o problema de sanatate pentru tarile slab dezvoltate socio-economic.
In Romania frecventa bolii continua sa fie crescuta, aceasta reprezentand un factor de risc important in morbiditatea si mortalitatea sugarului.
ClasificareA. Rahitismul vitamino-D sensibil sau rahitismul
carential comun. Caracterele vitaminosensibilitatii :o Raspuns favorabil al modificarilor osoase si a
tabloului biochimic caracteristic la doze mici/moderate de vitamina D3 (600.000-1.200.000 ui/doza totala) ;
o Vindecarea clinica, radiologica si biochimica se produce in cateva saptamani de la administrarea dozei terapeutice de vitamina D.
o Nu apar recaderi daca post-terapeutic se acopera necesarul zilnic de 400-1200 ui/zi.
B. Rahitismul vitamino-D-rezistent cu doua forme :1) Forme idiopatice ( « primitive ») :
7
o Rahitismul vitamino-D-rezistent hipofosfatemic ereditar ;
o Rahitismul pseudocarential familial ;o Rahitismul vitamino-D-rezistent idiopatic cu debut
tardiv.2) Forme secundare altor afectiuni .Caracterele vitamino-D-rezistentei :
Se amelioreaza sau se vindeca ( clinic, radiologic, biochimic) cu vitamina D, dar necesita doze mari ;
Necesita terapie de durata cu vitamina D ; Acoperirea necesitatilor normale de vitamina D,
dupa incheierea unui tratament de atac, nu e suficienta pentru a impiedica recidivele.
Factori favorizanti :- Varsta : incidenta maxima in prima copilarie ( 3-6
luni-2 ani) ;- Cresterea rapida ( prematurii) ;- Hiperpigmentatia pielii ;- Dieta neadecvata ( aport scazut de vitamina D, greseli
de diversificare, alimentatie ce favorizeaza un ph alcalin intestinal, cu alimente bogate in fitina, acid oxalic, fosfor care inhiba absorbtia calciului in intestin) ;
- Lipsa de acces a razelor solare la nivelul pielii ;- Clima temperata, umeda si cea arctica,- Anotimpul de iarna-primavara ( lunile octombrie-
aprilie);- Poluarea mediului, prin reducerea razelor
ultraviolete ;- Alaptarea copilului de mame cu osteomalacie.
Factori etiologici:A. Rahitismul carential comun:
Carenta exogena si endogena de vitamina D
8
B. Rahitismele vitamino-D-rezistente :1) Formele idiopatice : - factori genetici ( receptori de
vitamina D)2) Formele secundare :
Rahitism de cauza intestinala ( malabsorbtia vitaminei D) :
- Mucoviscidioza- Celiakie ;- Rezectie intestinala intinsa ;- Fistule biliare ;- Absenta bilei in intestinul subtire ( ictere
cronice)
Rahitism de cauza hepatica ( perturbarea metabolizarii hepatice a vitaminei D)
- hepatita neonatala;- cirozele hepatice.
Rahitism de cauza renala ( perturbarea metabolizarii renale a vitaminei D)
- osteodistrofia uremica.
Rahitism din bolile congenitale de metabolism (tubulopatii secundare in general) :
- cistinoza;- tirozinoza;- boala Wilson;- glicogeneza.
Rahitism din tumori osoase si ale tesutului conjunctiv ( producerea de sustante cu rol de anti vitamina D)
Rahitism din osteodistrofia fibroasa Albright ; Rahitism din neurofibromatoza; Rahitisme iatrogene: tratament prelungit cu
anticonvulsivante, cortizon.
9
Fiziopatogenie :Modificarile din rahitism se datoresc :
a) Nivelului insuficient de metabolit activ al vitaminei D la nivelul situsurilor de actiune biologica.
b) Lipsei de raspuns, conditionata genetic sau dobandita, in cadrul altor afectiuni primare, a organelor tinta la metabolitul activ al vitaminei D, prezent in sange in conditii normale sau crescute.
Mecanismul patogenic al tulburarilor scheletice :1. La nivelul mecanismelor de transport intestinal ale
calciului se produce o perturbare a absorbtiei calciului cu hipocalcemie care stimuleaza secretia crescuta de PTH pentru a restabili valorile calcemiei, mobilizandu-se calciul din os . raspunsul de mobilizare a calciului din os sub actiunea PTH e insa mai mic decat la normal in carenta de vitamina D. hipocalcemia din rahitism demonstreaza un grad de rezistenta la administrarea parenterala de PTH.
2. La nivelul tubului renal carenta de 1,25 (OH)2 CC duce la o reabsorbtie scazuta a P si Ca, la calciurie si fosfaturie. Datorita nivelului scazut al P extracelular, depunerea de calciu in os e incetinita si organismul poate economisi in cea mai mare masura posibila Ca2+ pentru mentinerea calcemiei, dar in detrimentul scheletului.
3. Hipocalcemia si hipofosfatemia determina depunerea insuficienta de mineral la nivelul osului.
4. Carenta de metabolit activ al vitaminei D la situsurile de actiune biologica din os ( celule cartilaginoase, osteoblaste, osteoclaste) duce la perturbarea procesului de acumulare de fosfat de calciu amorf intracelular necesar proceselor de osificare ; carenta sa determina si reducerea activitatii « permisive » pentru mobilizarea calciului din os sub actiunea PTH.
Modificarile osificarii se exprima printr-un deficit de osificare a matricei osoase si acumulare de matrice osoasa necalcifiata ( tesut osteoid in exces). Astfel scade rezistenta mecanica a osului la incercarile statice ca si la tractiunile exercitate de muschi asupra
10
sa, producandu-se deformarile osoase caracteristice si fracturile osoase.
Tetania rahitogena e datorata depozitarii crescute a Ca in os cu hipocalcemie care determina hiperexcitabilitate neuromusculara. In unele cazuri hipocalcemia e asociata cu inanitie, catabolism crescut tisular in cazul afectiunilor folosite, intercurente.
Inceputul terapiei cu vitamina D si administrarea de saruri de P pot precipita tetania rahitogena.
Hiperaminoaciduria rahitica e pusa de majoritatea autorilor pe seama hiperparatiroidismului secundar.
Susceptibilitatea crescuta la infectii a rahiticilor ( in special la infectii respiratorii), letalitatea crescuta prin infectii virale ( 30-80%) si scaderea letalitatii prin infectii cu Pertussis la 1/3 din sugarii la care s-a administrat corect vitamina D au atras atentia asupra unei posibile perturbari a mecanismelor de aparare antiinfectioasa in rahitism. Perturbarea esentiala e la nivelul mecanismelor de aparare nespecifice umorale si celulare.
La sugarul rahitic s-a constatat o anemie hipocroma moderata asociata cu carenta de Fe determinata de scurtarea duratei de viata a hematiilor.
RAHITISMUL CARENTIAL COMUN
Tablou clinicDebut cu : - paloare ;
- hipotonie musculara ;- intarzierea dezvoltarii motorii ;- hepatosplenomegalie ;- complicatii neuromusculare uneori ( tetania
rahitogena, laringospasm, convulsii hipocalcemice) ;
- transpiratii predominant cefalice ;Incidenta maxima a debutului : 3-6 luni.
Perioada de stare : Hipotonie musculara resposabila de :
11
- intarzierea achizitionarii pozitiei sezande- meteorism abdominal- cifoza dorso-lombara in pozitie sezanda- modificarea rigiditatii normale a cutiei
toracice care duce la insuficienta respiratorie si predispozitie la infectii bronhopulmonare
Deformari osoase care domina simptomatologia si se manifesta la inceput la nivelul craniului, apoi a toracelui, la oasele lungi ale membrelor si mai tarziu la coloana vertebrala, bazin.
Deformari ale craniului (predomina la sugarul sub 3 luni) :- craniotabes = rezistenta diminuata la
presiunea digitala exercitata pe tablia osului parietal si/sau occipital, dand senzatia de folie de celuloid sau « minge de ping-pong » ;- mentinerea larg deschisa a fontanelei anterioare (FA) dupa varsta de 8 luni si persistenta ei dupa 18 luni (macrocranie)- fose parietale si frontale, proeminenta occipitala (craniu « natiform »)- aplatizarea oaselor parietale.
Deformari toracice ( predomina la sugarul de 3-6 luni) :- matanii condrocostale = nodozitati palpabile sau
vizibile, localizate la nivelul jonctiunii condrocostale, realizand o linie oblica ce coboara dinspre stern catre regiunea antero-laterala a bazei toracelui
- torace largit la baza- sant submamar Harrison datorat tractiunii in afara
exercitata de insertia muschilor peretelui abdominal pe coastele cu rezistenta diminuata
- stern infundat sau proeminent- aplatizare laterala a toracelui in jumatatea
superioara- deformari ale claviculelor- fracturi spontane ale coastelor in cazuri grave
Deformari ale oaselor lungi ( sugarul de 6-12 luni)
12
- bratari metafizare cu largirea vizibila sau palpabila a metafizelor inferioare ale oaselor lungi ale antebratelor si gambelor ( aspect de maleola dubla)
- deformari ale diafizelor, frecvent la membrele inferioare cu incurbarea anterioara a tibiei si femurului ; odata cu inceperea mersului sunt semne de evolutivitate
- “germ valgum” sau « picioare in X »- “genum varum” sau “picioare in paranteza”- fracturi spontane indolore
Deformarile coloanei vertebrale si ale bazinului (predominant la adolescent)
- cifoza dorso-lombara- scolioza (rar)- micsorarea diametrului anteroposterior si lateral al bazinului - « coxa vara » (angulare a extremitatii superioare a femurului)
Deformarile bazinului se rasfrang negativ in evolutia sarcinii viitoarelor mame.
Intarziere de aparitie a dentitiei, schimbarea ordinii de aparitie a dintilor si distrofii dentare
Hiperexcitabilitate neuromusculara cu tresariri frecvente, tremuraturi ale extremitatilor, reflexe arhaice persistente, reflex Moro spontan. Hiperexcitabilitatea neuromusculara e evidentiata prin semnul Chwostek pozitiv
Stridor laringian sau laringospasm Convulsii, semne de gravitate atat prin riscul imediat,
cat si prin modificarile cerebrale cu posibile sechele ulterioare
Laxitate ligamentara
Explorari paraclinice
1. Examenul radiologic
13
Semnele radiologice sunt patognomonice, fiind observate precoce, intr-un stadiu in care simptomatologia e saraca.
Modificarile histopatologice ale osului rahitic : Leziunile sunt situata la nivelul cartilajului de crestere si
predominant la nivelul metafizei osoase. Celulele cartilaginoase se multiplica in exces, zona de transparenta vizibila radiologic intre nucleul epifizar si extremitatea metafizei fiind largita. Zona de calcificare provizorie e , de asemenea, latita.
Patrunderea vaselor sanguine din metafiza in zona de calcificare provizorie se face anarhic, depozitarea la nivelul traveelor osoase primare a Ca e insuficienta, acestea fiind prost orientate si mineralizate, dand aspect grosolan al trabecularii osoase metafizare la examenul radiologic.
Lamelele osoase primare sunt acoperite la exterior, de o zona de osteoid insuficient mineralizat, aspect tipic pentru rahitism. Corticala osoasa reprezinta trabecula acoperita cu paturi de osteoid nemineralizat ; e subtiata si usor deformabila sub actiunea fortelor statice si contractiei musculare.
In rahitismul sever se pot gasi zone de fractura cu intrerupere totala sau incompleta a continuitatii corticale diafizare « fractura in lemn verde ».
Nucleii epifizari au neregularitati, se observa si intarziere a punctelor de osificare epifizare, radiotransparenta exagerata a nucleilor epifizari.
14
2. Examenul biochimic de laborator
Stadiul evolutiv al
rahitismului
EXPLORARI PARACLINICE
Examene de laborator Examene radiologice STADIUL
I
-hipocalcemie-normofosfatemie-fosfataza alcaline serice (FAS) normale sau crescute-nivel PTH normal
- semne incipiente sau lipsesc
STADIUL II
-normocalcemie-hipofosfatemie-FAS crescute-nivel PTH crescut-hiperaminoacidurie
- semne moderate
STADIUL III
-hipocalcemiehipofosfatemie-FAS mult crescute-nivel PTH plasmatic crescut-hiperaminoacidurie
- semne severe
Forme particulare de rahitism carential1. Rahitismul prematurului
15
2. Rahitismul cu debut tardiv ( copii peste trei ani si adolescenţi)
Diagnostic pozitivDiagnosticul de rahitism carenţial poate fi susţinut pe :1) Data anamnestice2) Data clinice3) Proba terapeutică.Pentru precizarea diagnosticului, a stadiului evolutiv si/sau
pentru individualizarea terapeutică la cazurile în care nu raspund la doze uzuale de vitamina D, diagnosticul e completat prin :
4) Date radiologice ( radiografie de pumn) – la astfel de investigatii se recurge doar in cazul dificultatii diagnosticarii sau lipsei de raspuns la tratament.
5) Data biochimice care obiectiveaza semnele biologice de rahitism florid.
Datele anamnestice :a) Legate de mamă : - neadministrarea vitaminei D in
trimestrul III de sarcină- alimentaţie carenţată în vitamina
D în timpul sarcinii ;- interval scurt de timp intre
sarcinib) Legate de copil : - neadministrarea vitaminei D - expunere insuficientă la soare - tegumente hiperpigmentate - alimentatie neechilibrata ( exces de fainoase) - crestere staturo-ponderala accentuata.
Proba terapeutica : disparitia sau ameliorarea semnelor de evolutivitate dupa 3-6 saptamani de la administrarea unei doze terapeutice totale de 600.000 ui-1.200.000 ui vitamina D. deformarile osoase se remediaza in timp, odata cu cresterea si remanierea osoasa.
16
Diagnostic diferentialIn stadiile precoce, la sugarii de 3-6 luni, diagnosticul
diferential e cel al unei hipocalcemii si se face cu:1. Hipoparatiroidismul cronic cu hiperfosfatemie,
FAS normale sau scazute. Corectia hipocalcemiei necesita doze mai mari de vitamina D decat cea din rahitismul carential.
2. Hipomagneziemia idiopatica cu lipsa corectarii manifestarilor prin perfuzie cu Ca2+ si raspuns la administrare de Mg2+ IV ;
3. Hipocalcemia renala din insuficienta renala cronica in care se evidentiaza clinic si biochimic atingerea renala primara
4. Pseudohipoparatiroidismul cronic cu cataracta bilaterala, hipomineralizare extrascheletica cu calcificari ale tesuturilor moi, strabism
5. Rahitismul psudocarential Prader (vitamino D rezistent)
In carenta prelungita de vitamina D, la sugar si anteprescolar, diagnosticul diferential e cel al deformatiilor osoase si se face cu :
- Sifilisul congenital- Malformatiile in « genu valgum » idiopatice- Malformatiile toracice congenitale- Acondroplazie- Hipofosfatemie- Acidoza tubulara renala idiopatica- Sindromul De-Toni-Debre-Fanconi
La copii peste trei ani si adolescent, diagnosticul diferential se face cu :
Rahitismul prematurului Rahitismul cu debut tardiv ( copii peste
trei ani si adolescenti)
Evolutie si complicatiiEvolutia rahitismului carential e in general favorabila atunci
cand acesta este controlat.
17
Hipovitaminoza D netratata are consecinte :a) Imediate : - infectii recurente
- dezvoltare psiho-motorie necorespunzatoare- tetanie, laringospasm, convulsii- anemii microcitare, hipocrome,
hiposideremiceb) Tardive : - modificari osoase a genunchilor si bazinului.
Semnele osoase pot persista un timp si dupa corectarea sindromului biologic de rahitism florid ; in acest caz, el nu impune instituirea tratamentului.
C. RAHITISMELE VITAMINO-D REZISTENTE I Formele idiopatice1. Rahitismul vitamino-D rezistent hipofosfatemic ereditar
Tablou clinic Debut in al 2-lea an de viata cu:
Intarzierea cresteri scheletice, in final cu nanism dizarmonic Instalarea deformatiilor osoase ale membrelor inferioare.
Perioada de stare e dominata de deformarile scheletice la membrele inferioare si la coloana vertebrala. Hipotonia musculara si scaderea rezistentei la infectii lipsesc. Uneori, se asociaza albinism, alopecie, craniostenoza.
RadiologicApare aspectul patognomonic al tramei osoase in « ochiuri de
plasa ».
Examene biochimice Hipofosfatemia patognomonica care precede
simptomatologia ; Normocalcemie sau calcemie usor scazuta Fosfaturie crescuta Clereance-ul fosfatatilor e constant crescut FAS crescute PTH seric normal sau crescut Aminoacidurie normala Glicozurie uneori
18
Diagnostic diferential Rahitism carential Steatoreea Insuficienta renala cronica Tubulopatiile congenitale
Evolutie o Cronica , boala fiind activa pana la adolescenta cand
intra intr-o perioada de acalmie. Unii bolnavi, in jurul varstei de 40 de ani pot prezenta semne de osteomalacie.
Prognostic o In general bun, cu exceptia deformatiilor osoase care pot
duce la infirmitate si hipostatura cu nanism dizarmonic.
2. Rahitismul pseudocarential familial
Simptomatologie Debut precoce in jurul varstei de 6 luni, cel mai frecvent cu
manifestari de hipocalcemie.Perioada de stare cu :
Intarziere importanta a cresterii scheletice Hipotonie musculara mare Deformatii scheletice Fracturi scheletice multiple, dureri osoase Intarzierea in dezvoltarea neuro-motorie Defecte ale smaltului dintilor Infectii bronhopulmonare si gastrointestinale reprezina
complicatii frecvente.Radiologic
19
Aspect asemanator formelor severe de rahitism carential cu incidenta crescuta a fracturilor multiple si numeroase zone Milkmann-Looser.
Examen biochimico Hipocalcemie severao Fosfatemie moderat scazuta sau normalao FAS mult crescuteo Nivel PTH seric crescuto Hiperaminoacidurie generalizata (frecvent ).
Evolutie Cronica
Diagnostic diferential Rahitism carential comun Hipoparatiroidismul cronic idiopatic.
3. Rahitismul vitamino-D rezistent cu debut tardiv ( Mc Cance)
Este o forma rara de rahitism.Evolutia leziunilor rahitice se mentine si la varsta de adult.Diagnosticul diferential cu : - miopatii sau miastenii la debut - osteodistrofia renala.
II Formele secundare1) Rahitismul din sindromul de malabsorbtie. Se intalnesc
frecvent manifestari scheletice in sindromul de malabsorbtie insotit de steatoree.
2) Rahitismul din bolile hepatice cronice. E caracterizat printr-un grad crescut de rezistenta la vitamina D.
3) Rahitismul din osteodistrofia renala. In insuficienta renala cronica se intalneste frecvent la copil o osteopatie
20
in care una din manifestari e similara clinic si radiologic cu rahitismul.
4) Rahitismul vitamino-D rezistent si hipocalcemia in cursul tratamentului cu antiepileptice.
10-30% din copii primesc tratament anticonvulsivant ( fenobarbital, fenitoina) de durata au tulburari ale metabolismului fosfocalcic existand o corelatie intre frecventa si gravitatea leziunilor rahitice si durata si marimea dozelor de substante anticonvulsivante.
5) Rahitismul vitamino-D rezistent din tubulopatiile cronice idiopaticesau secundare :
- Sindromul De-Toni-Debre-Fanconi- Sindromul Ligma (cistinoza ereditara)- Acidoza tubulara renala cu rahitism si
osteomalacie5) Rahitismul vitamino-D rezistent din neurofibromatoza.
Patogenia e necunoscuta.6) Rahitismul vitamino-D rezistent din displazia fibroasa a
oaselor.7) Rahitismul vitamino-D rezistent din cadrul unor tumori.Indepartarea chirurgicala a tumorii duce la vindecarea rahitismului, fara a necesita administrarea suplimentara de vitamina D.
Profilaxia rahitismuluiA) Antenatal
Expunerea rationala a gravidei la aer si soare Alimentatia echilibrata, cu surse naturale de vitamina
D si Ca (minim 1.200 mg Ca zilnic)Doza necesara de vitamina D e de 500 ui/zi, per os, in
anotimpul insorit si 1000-1200 ui/zi in situatii speciale (alimentatie carentata, ultimul trimestru de sarcina coincident cu perioada de iarna, zone poluate, disgravidie).
Cand nu se poate conta pe o administrare zilnica, se pot administra 4000-5000 ui vitamina D pe saptamana, PO.
21
Se recurge la administrarea unui stoss de 200.000 ui vitamina D, PO la inceputul lunii a VII-a numai daca nu poate fi asigurata administrarea zilnica orala si nici cea saptamanala.
Administrarea parenterala a vitaminei D e contraindicata.Nu se vor administra stoss-uri mai mari de 200.000 ui vitamina
D. dozele mari sunt nocive pentru fat.3) Post-natala) Regimul de viata si alimentatia Au rol esential in profilaxia si tratamentul rahitismului
carential. Alimentatia exclusiv la san in primele 5-6 luni de viata Intarcarea e recomandata dupa varsta de 1 an Alimentatia mamei care alapteaza trebuie sa fie
echilibrata si suplimentata cu vitamina D, in aceleasi doze ca si pentru gravide
Avantajul alimentatiei cu lapte de mama :- contine metaboliti activi ai vitaminei D- asigura un aport Ca-P optim pentru
absorbtia celor doua minerale- asigura ph acid continutului gastric si
intestinal si are lactoza in cantitate mare, ambele caracteristici favorizand absorbtia de Ca si a vitaminei D.
Cand alimentatia la san e imposibila, copilul va primi, ‘formule de lapte pentru sugari’ ; laptele de vaca si laptele praf traditional vor fi evitate cel putin pana la 7 luni, preferabil pana la 1 an.
Diversificarea alimentatiei cel mai devreme in a 5-a luna, fara abuz de fainoase, cu alimente imbogatite cu vitamina D (peste alb proaspat, dupa varsta de 1 an ; margarina cu adaos de vitamine A si D, la copilul mai mare)
Inlesnirea miscarii active a copilului, din primele ore de viata (salopeta sau scutec foarte larg)
Expunere la aer chiar de la 1-2 zile, in functie de greutatea copilului si si temperatura ambianta ( un sugar sanatos suporta bine tempratura de -10oC in zilele fara vant si umezeala)
22
Expunere la aer progresiva : 15-30 min pana la 3-4 ore in anotimpul rece si 6-12 ore vara.
Miscarea in aer liber, cu capul acoperit cand soarele e puternic pentru copii mai mari
Cura helio-marina e recomandata copilului peste 1 an, cu multe precautii (fara expunere la soare mai mult de 2-3 ore pe zi, cu capul acoperit, cura optima de 10-12 zile, fara administrare de vitamina D timp de doua saptamani inainte si dupa cura, precum si in timpul sederii la mare)
Baia/dusul zilnic, stropirile cu apa mai rece care incheie baia, frectionarea cu prosop aspru, masajul si gimnastica (initial pasiva, apoi activa) sunt factori de calire ai organismului, de crestere a rezistentei la infectii si prevenire a rahitismului)
Conditii de microclimat cu camere aerisite si luminoase.
b) Suplimentarea alimentatiei cu vitamina D Este obligatorie in prevenirea rahitismului si in tara noastra. Ea
este utila din prima saptamana de viata ; inclusiv prematurii gavati beneficiaza de acest aport.
Doza recomandata, de la varsta de nou-nascut pana la 18 luni, e de 400-500 ui/zi. Cresterea la 1.000-1.500 ui/zi, pe perioade limitate e necesara in unele situatii :
o Sugarii mici ai caror mame nu au primit vitamina D, profilaxia in timpul sarcinii
o Prematurii si dismaturii, cel putin in primele luni de viata
o Sugarii mici (pana la 3-4 luni) nascuti iarnao Sugarii cu imbolnaviri acute frecvente, precum si cei cu
spitalizari dese/prelungiteo Copii dim medii poluateo Copii cu piele hiperpigmentatao Copii din unele institutii rezidentiale (leagane, case de
copii) care se misca mai putin, in aer liber, ies mai putin la soareo Copii cu tratament cronic anticonvulsivant, cu cortizon.
23
In aceste situatii se poate ajunge la o doza zilnica de pana la 1.500 ui, dar nu mai mult de o luna, apoi se reia cu 400-500 ui/zi, sau aceasta doza alternanta la 1-2 saptamani cu doza de 1000 ui. In general, dozele mai mari de 1.500 ui/zi sunt terapeutice.
Dupa varsta de 18 luni, vitamina D se va administra numai in perioadele neinsorite ale anului, in lunile cu ‘R’(din septembrie-aprilie) pana la varsta de 12-15 ani zilnic 400-500 ui sau la interval de 7-10 zile, cate 4000-5000 ui vitamina D din solutie uleioasa (vitamina A +D2) , PO.
Numai administrarea fractionata a vitaminei D este fiziologica.Profilaxia stoss este una de exceptie. Nu se recomanda
administrarea injectabila, mai ales la gravide (injectarea a 600.000 ui vitamina D la gravida determina o ‘epidemie’de stenoza aortica la sugari).
Profilaxia cu doze stoss e rezervata exclusiv populatilor marginase, care scapa grav supravegherii medicale. In astfel de cazuri se recurge la administrarea a 200.000 ui vitamina D PO la 2-4-6-9-12-18 luni.
o De la 18 luni pana la 6 ani : 400.000-600.000 ui vitamina D pe an in doze de 200.000 400.000 ui vitamina D intr-o administrare orala de 200.000 ui in luna I-II si eventual repetata in luna III-IV
o De la 7 ani pana la 12-15 ani ( limita e stabilita de momentul scaderii ritmului de crestere ) : 200.000-400.000 ui vitamina D intr-o administrare orala de 200.000 ui luna I-II si eventual repetata in luna III-IV.
o Si la aceste varste profilaxia stoss ramane rezervata numai cazurilor de exceptie si in orice caz e contraindicata forma injectabila, in afara unor situatii bine codificate : malabsorbtii si diarei cronice.
Dezavantajele administrarii injectabile a vitaminei D Agresivitate pentru copil Exista riscul transmiterii virusului hepatic B, C si
HIV (nu in toate zonele tarii exista, la discretie, seringi si ace de unica folosinta)
24
Metabolismul vitaminei D administrata IM nu e cel fiziologic Poate contribui la aparitia retractiei de cvadriceps
Tratamentul rahitismuluiAparitia semnelor de rahitism carential impune trecerea de la
dozele profilactice de vitamina D la o schema terapeutica si la administrarea concomitenta de calciu.
OBIECTIVELE TRATAMENTULUI Prevenirea sau corectarea deformarilor scheletice rahitice si
a hiperparatiroidismului reactiv Prevenirea si corectarea hipocalcemiei si a simptomelor
legate de aceasta (tetanie pana la moarte subita) Asigurarea cresterii si dezvoltarii normale Aplicarea unor doze de vitamina D care sa asigure efectul
terapeutic evitand aparitia efectelor adverse ca hipercalcemia, hipercalciuria
Tratamentul va fi individualizat in functie de patogenie si severitate.
Regimul de viata si alimentatiaAlaturi de cele expuse la profilaxie, adaugam :o Copilul cu rahitism evolutiv nu va fi incurajat sa stea in
sezut precoce, nici sa se ridice in picioare si sa mearga, pana la stabilizarea bolii
o Se recomanda purtarea de ghete cu sustinator plantar, sau, cand se poate, picior gol, pana la varsta de trei ani
Persistenta piciorului plat dupa varsta de 1-1/2 ani, reclama fie numai corectare cu ajutorul gimnasticii, fie consult de specialitate pentru recomandarea corectiei.
25
Persistenta unor deformari osoase mari, in special ale membrelor inferioare, dupa varsta de 2 ani, obliga la consult interdisciplinar cu specialistul ortoped.
Sheme de tratament recomandate deInstitutul de Ocrotire a Mamei si Copilului (I.O.M.C.)
1. Forme usoare si medii :Administrarea zilnica , orala, a cate 2000-4000 ui vitamina D, (6-8 saptamani) cu revenire la dozele profilactice (in general inca 6 luni cate 1000 ui/zi)
2. Forme grave cu hipocalcemie manifesta (convulsii) si copii cu malabsorbtie :
Trei doze stoss a cate 100.000 ui vitamina D2 sau D3 , IM, la interval de trei zile, apoi o doza de 200.000 ui dupa 30 zile PO , este de folosit chiar si in cazurile usoare si medii, numai la populatiile necooperante.
Dupa 30 zile se revine la dozele profilactice, cand raspunsul e bun.
Administrarea de calciuo 50-80 mg/Kg/zi calciu - 3-4 saptamani in formele comune - 6-8 saptamani in formele hipocalcemice o doza uzuala e de 500 mg (1 cp de Ca lactic sau 5 ml Ca
gluconic 10%), PO zilnic pana la varsta de 5 ani si 1000 mg/zi la copii mai mari
Formele usor absorbabile, bogate in Ca elemental si mai bine acceptate de copil : - calciu lactic
- calciu gluconic.In hipocalcemii severe , diagnosticate adesea dupa crize de
convulsii, se impune tratament cu doze mari de Ca, administrate 26
initial in perfuzie, apoi PO ( 20 mg Ca elemental, respectiv 2 ml Ca gluconic 10% pentru fiecare Kg corp, zilnic, 6-8 saptamani, uneori mai mult ).
Nu se recomanda niciodata in tratamentul rahitismului carential comun :
AT 10 - Tachistin 25 (OH) – Colecalciferol 1,25 – (OH)2 – Colecalciferol
Oprirea administrarii de vitamina D :
cu 10 14 zile inainte, pe toata durata si 15 zile dupa cura heliomarina sau o cura de sedinte de ultraviolete
pe toata perioada imobilizarii in gips, timp in care nu se da nici Ca, fiind pericol de litiaza renala, dar se dau doze mai mari apoi dupa scoaterea gipsului
in primele 2-3 luni de tratament cu tiroida la sugari cu hipotiroidie
in zilele in care se administreaza vaccinul antipoliomielitic ( in restul perioadei vaccinarii antipolio, nu se suprima administrarea PO a vitaminei D in doze zilnice mari mici)
Semne de supradozare inapetenta, varsaturi, polidipsie, poliurie,
constipatie, agitatie sau apatie calciuria /24 h e mai mare de 5 mg/Kg c/zi
(supradozarea vitaminei D) calcemie peste 10,5 mg/dl
In caz de supradozare se impune : intreruperea de urgenta a oricarui aport de vitamina D suprimarea Ca medicamentos si reducerea la minimum a
alimentelor bogate in Ca. evitarea expunerii la soare
27
Efectele tratamentuluio ameliorarea semnelor clinice in 2-4 saptamanio normalizarea biochimica in 2-4 saptamanio normalizarea sau ameliorarea radiologica in 3-6
saptamanio vindecare - fara sechele sau cu defect in remanierea
osoasa- cu deformari osoase mari, chiar nanism rahitic
Tratament chirurgical- se intervine chirurgical in modificarile osoase severe
doar cand ritmul de crestere a incetinitDispensarizareaCazurile de rahitism vor fi dispensarizate inca trei ani dupa
vindecare.
Preparate Forma de Continut in prezentare vitamina D
Ergocalciferol Fiola inj. 1 ml 400.000ui (10 mg) VitaminaD2 600.000ui (15 mg) Fiola buvabila 600.000ui
Sterogyl Ergocalciferol 10 mg/flacon 50 mg% 0,01 mg (400ui)/pic
Sterogyl 15 A Ergocalciferol 15 mg in alcool etilic 600.000ui/f Fiola buvabila 1,5 ml
Ergocalciferol Fiole 600.000ui
Colecalciferol 1 ml (30 pic) cu Vigantol oil Sol. Int. 0.5g colecalciferol coresp. la 20.000ui vit D3 i pic=660ui Vigantoletten 0,0125/0,0250 mg 500,1000 Compr. Colecalciferol coresp. la 500/1000 ui vit. D3 Vitamina D3 Fiole sol. Apoasa colecalciferolHidrosolubila 1ml=200.000ui
28
2ml=600.000ui Fiola buvabila 600.000ui/ml Vitamina A si D vit A 300.000uiin combinatii Sol. Buvabila 30.000 /mlDupa varsta de 1an vit D2 150.000/ml 15.000 ui/ml 1 pic= 500 uiUlei de peste Ulei de peste 0,30 gVit A si D Caps. Gelat. Vit A 330 ui Vit D21000ui
Vitamina A+D2 Caps.gelat. vit A = 2750 ui vit D2 = 550 ui
Vitamina A =D2 Draj. vit A = 3000 ui vit D2 = 1000 ui
Vitamina A+ D2 Sol. Buvabila vit A = 35.000 ui vit D2 = 30.000 uiCod Liver Oil Ulei de ficat de morun Echivalent cu : Caps. 1250 ui vit A si 100 ui vit. D
Multi-tabs-ACD Sol interna 1 ml contine vit A 1000 ui vit D 400 ui vit C 36 mgCALCIU GLUCONATGluconat de Ca Sol inj. 5ml=0,5 g Fiole 5ml 10ml= 1gLactat de Ca Compr. 0.50 gLactat de Ca dietetic Compr. 0.20 gCarbonat de Ca Calciew Orange Flavour Compr. masticabile 500 mg Calcium 500 Compr. efervescente 500 mgCalciu glucobionat Sol. inj. 10% 137,5 mg Ca/mlCalcium Sandoz Fiole 10 ml Calciu gluconolactatCalciu 200 Compr. efervescente 1,8 gluconolactat de Ca
Clorura de Ca 1 g sol= 32 picDupa varsta de 3 ani Sol. 18,18% clorura de Ca =0,18 g CaCl2
29
Calciu in combinatii Ca 250 mgCalciu - C-Vita Compr. efervescente Colecalciferol 7,5 mcg (300ui)Calcium efervescent Plic pulv. Granulata. Ca ionizat 250 mg Colecalciferol 400 uiCalcium Sandoz Sirop Ca-glucono-galacto-gluconat 4,29g/15 ml Ca lactobionat 0.91 g/15 mlCalcium Sandoz+ Compr. efervescente Lactat-gluconat de Ca 1gVitamina C 1000 (=260 mg Ca ionizabil) Carbonat de Ca 0,327g Juvamine Fizz Vit. C+ Ca Compr. Efervescente Calciu 160 mg
Ossiremin Compr. Os mineral 300 mg Vit D2-50mcg (2000ui) Alte combinatii :Calcichew D3 Compr. Masticabile Ca carbonat=1250mg Vit D3 = 133uiCalcium from Ca= 250 mgOyster Shell Compr. Vit D3=133 uiFluor Vit D3=3500uiVigantoletten Compr. Florura de Na0,55 mg
Lecithin+ Lecitina 260 mgVitamin D Caps. Gelatinoase Ulei de soia 170 mg Vit. D= 150 uiCombinatii de vitamineVidalyn Solutie ( pic) Vit D 400 ui/1ml
Vidalym-m Sirop Vit D 400 ui/5ml Calciu 40 mg/5ml Vit D 100 ui/5mlVi-Sol Sirop Gluconat de Ca 25mg/5ml Fosfat de Ca 25 mg/5mlPrenatal Tablete Vit D 400 uiPikovit Sirop la 5 ml coresp : 100 ui vit DPolivitaminizant Drajeuri Vit D2 0,04 mg(1600ui)9 Vita Compr. Vit D2 400 ui
30
Children chewables Compr. Vit D 400 ui
Zoo chews Compr. Vit D 400 ui
31
32
CAZ I
I Culegere de dateSurse de informatii: - pacient - parinti - echipa de ingrijire - foaia de observatie1.Date relativ fixe :
Nume si prenume : Mihai C. Data nasterii : 5-VII-2003 Nationalitate : romana Religie : ortodoxa Alergii : nu se cunosc Proteze : nu prezinta Semne particulare : nu prezinta
2.Date variabile : Domiciliu : Botosani Conditii de locuit : apartament cu doua camere cu
conditii salubre si iluminat electric ; in care locuieste impreuna cu parintii si cei 2 frati mai mari ; in camera sta impreuna cu mama si unul dintre frati.
Echipa de sustinere : mama insoteste copilul pe tot parcursul spitalizarii ; tatal si fratii viziteaza frecvent copilul.
Conditii psihi-sociale : parintii ii asigura copilului un climat de afectivitate si protectie
Aspectul cavitatii bucale ; dentitie absenta, limba uscata, faringe si amigdale hiperemiate
Aspectul faciesului : palid cu cianoza periorala. Acuitate vizuala : reactioneaza normal la stimuli externi,
nu prezinta semne de strabism
33
Acuitate auditiva : normala ; urechi cu conformatie simetrica
Acuitate olfactiva : prezinta obstuctie nazala ; nas cu aspect normal
Acuitate tactila : in limite fiziologice Acuitate dureroasa : prezenta Sistem osteo-articular : cu semne de rahitism ( laxitate
ligamentara, matanii condrocostale, torace evazat la baza, fontanela anterioara= 3/3 cm)
Reflexe osteo-tendinoase : prezente bilateral Date antropometrice : G=6800g ; L=68 cm ; PC=45 cm ;
PT=44 cm ; PA=43 cm ; FA=3/3 cm Grup sanguin : A II Factor Rh : + (pozitiv) Data internarii 12-1-2004 Data externarii : 18-1-2004
3. Anamneza :a) Antecedente personale fiziologice :
o Al treilea copil din a patra sarcinao Sarcina cu evolutie fiziologica, nastere la termen,
pe cale naturala, in prezentatie cranianao La nastere nou-nascutul a avut scorul Apgar 8, a
tipat si respirat normal, a avut greutatea de 3800g, lungimea de 49 cm, a prezentat icter fiziologic 4 zileo Nasterea a fost sub supravegherea medicala la
Maternitatea Buzauo A fost vaccinat : BCG-doza1; AHB-doza 1; AP-
doza 1,2 3, doza 3 pe data de 10-1-2004o Copilul a fost alimentat natural de mama pana la 4
luni dupa care s-a facut diversificarea alimentatiei cu alimente ca; supa de legume, fainos cu lapte, suc de fructe, galbenus de ou, iaurt, branza de vaci, piure de legume, ceai, mar cu biscuite.
b) Antecedente personale patologice : o Infectii intercurente tratate in ambulator
34
c) Antecedente heredo-colaterale Mama : 27 ani, 12 clase, muncitoare intr-o fabrica de
confectii, casatorita- 4 sarcini, 3 nasteri, un avort provocat- interval scurt intre sarcini- grup sanguin A II- factor Rh + ( pozitiv)- neaga prezenta bolilor cronice si infecto-contagioase- neaga consumul de toxine- suplimentarea alimntatiei cu vitamina D pe parcursul
sarcinii a fost facuta partial ( 10 zile, prenatal 1 tb/zi, 1tb=400 ui vit D)
Tata : 30 ani, 12 clase, muncitor in constructii- grup sanguin B III- factor Rh + (pozitiv)- neaga prezenta bolilor cronice si infecto-contagioase
in familie
d) Antecedente chirurgicale - nu prezinta
4. Motivele internarii : tuse uscata latratoare febra tiraj suprasternal cornaj agitatie cianoza periorala
5. Istoricul boliiMama afirma ca pe parcursul noptii copilul a prezentat febra,
agitatie, raguseala si tuse latratoare. Copilului nu i s-a administrat nici un medicament acasa, fiind adus de urgenta de parinti la Spitalui Judetean Buzau si internat pe sectia Pediatrie I.
6. Examen clinic Stare generala : alterata
35
Malformatii : nu prezinta Aspectul faciesului : palid cu cianoza periorala Tegumente si mucoase : integre, umede, febrile si palide
cu elasticitate cutanata si turgor diminuate Tesut adipos subcutanat : diminuat pe trunchi si
abdomen, cu pliu cutanat abdominal sub 1 cm Sistem ganglionar limfatic : nepalpabil Sistem muscular : hipotonie musculara Sistem osteo-articular :
- Craniu : - forma rotunda, fara craniotobes - FA=3/3 cm - suturile oaselor craniene sunt dehiscente - Torace - evazat la baze - cu matanii condrocostale - Coloana vertebrala : fara deformari ; - Bazin : fara deformari - Membre : fara deformari - Dentitie : absenta - Laxitate ligamentara accentuata
Aparat respirator :- torace evazat la baze- cai respiratorii superioare obstruate- tuse uscata, latratoare- cornaj si tiraj supracostal- disfonie- frecventa respiratorie : 46/min, regulata- murmur vezicular aspru- sonoritate pulmonara
Sistemul cardio-vascular :- aria matitatii cardiace in limite fiziologice- soc apexian in spatiul V intercostal stang- zgomote cardiace regulate, - nu prezinta sufluri cardiace- circulatia periferica: - artere periferice palpabile - extremitati calde - paloare si cianoza periorala - puls 120/min.
36
Aparat digestiv:- buze uscate normal colorate- limba uscata- dentitie absenta- mucoasa faringoamigdaliana hiperemiata- abdomen suplu cu turgor diminuat si sensibilitate
normala la palpare- ficat cu marginea inferioara la 2 cm sub rebordul
costal - apetit redus- scaun cu aspect normal, 1-2/ zi
Aparat urogenital :- loje renale liber bilateral, nedureroase- mictiuni fiziologice 5-6/zi- testiculi coborati in scrot
Sistem nervos central :- nu prezinta semne de atingere meningeana- reflexele osteo-tendinoase prezente- mobilitatea membrelor e diminuata- dezvoltarea neuro-psiho-motorie :
a. Postura si locomotie : ridica capul din decubit dorsal, se intoarce de pe spate pe abdomen, nu a achizitionat pozitia sezand.
b. Coordonare miscarilor : muta jucaria dintr-o parte in alta, stange in pumn obiecte mici
c. Comportament psiho-adaptativ: intinde mainile pentru a fi ridicat, isi manifesta simpatia/antipatia fata de persoane
d. Limbaj : gangureste, emite sunete monosilabicee. Dezvoltarea audiovizuala : a aparut coordonarea
vizuala, intoarce capul la auzul unui sunet.7. Elemente de igiena :Igiena personala :
o tegumente umede, unghii netaiate, rinoree
37
o acasa i se face baie generala de trei ori pe saptamana si in fiecare seara baie partiala
o copilul e schimbat de cate ori e nevoie cu imbracaminte din fibre elastice
Igiena locuintei : o camera copilului e aerisita zilnic si ferita de zgomoteo spatiul pentru dezvoltarea copilului e insuficient ; copilul sta in aceeasi camera cu mama si fratele mai mareo conditii salubre, iluminat electric
Obisnuinte alimentareo 5 mese pe zio dimineata lapte de mamao pe parcursul zilei : supa de legume strecurata, piure de legume, fainos cu lapte, iaurt, branza de vaci, supa de pasare strecurata, galbenus de ou, mar cu biscuite, banane, suc de fructe, ceai de mentao alimente preferate : fainos cu lapte, mar cu biscuite, bananeo alimente evitate : supa de pasare, de legume.
Obisnuinte de viata : o copilul e plimbat de trei patru ori pe zi, in aer liber, 4-5 zile/ saptamanao doarme 8-9 ore noaptea si in timpul zilei intre orele 10-12, 14-16o copilul si joaca cu jucarii pentru sugari ; i se fac exercitii pentru dezvoltarea membrelor
Eliminari : o mictiuni fiziologice 5-6/zio urina : galben-pai, cu aspect normal cu densitatea de 1015 in cantitate de 500-600 ml/zi
38
o scaune de consistenta pastoasa, coloratie normala, in functie de alimentatie. Orar ritmic, dimineta , seara, 1-2 /zio varsaturi : nu prezintao expectoratie : nu prezintao diaforeza : 20-40 ml/zi
Bolnavul Mihai C. e internat pe sectia Pediatrie I a Spitalului Judetean Buzau pentru precizare de diagnostic si tratament.
II Analiza si interpretarea datelor1) Diagnostic medical la internare :
- Laringita acuta subglotica- Distrofie gradul I- Rahitism carential comun
2) Probleme actuale :- tuse usata, latratoare- cornaj si tiraj suprasternal - febra- cianoza periorala- agitatie- disfonie- deficit nutritional- hipotonoe musculara- laxitate lifamentara- diaforeza- dispnee inspiratorie
3) Probleme potentiale :- asfixie- traheobronsita- deshidratare- tulburari de crestere si dezvoltare - hipocalcemie
39
- infectii nosocomiale
4) Diagnostic nursing la internare Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie.
Dispnee inspiratorie cauzata de obsrtuctia cailor respiratorii superioare manifestata prin respiratie deficila insotita de tuse latratoare, cornaj, tiraj suprasternal, disfonie, cianoza periorala, paloare, agitatie.
Nevoia de a se alimenta si hidrata. Deficit de volum hidric, nutritional si ponderal cauzat de diaforeza, alimentatie necorespunzatoare, tuse manifestata prin mucoasa bucala uscata, hipotonie musculara, plans, agitatie, refuzul sanului, inapetenta.
Nevoia de a elimina.Diaforeza cauzata de febra si agitatie manifestata prin transpiratii profuze la nivelul axilelor, cefei, fruntii, disconfortRinoree cauzata de procesul infectios manifestata prin secretii nazale abundente, cu aspect mucos transparent
Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale. Hipertermie cauzata de procesul infectios laringian manifestat prin cresterea temperaturii corporale peste limite normale ; diaforeza.
Nevoia de a fi ingrijit curat, de a-ti proteja tegumentele. Carente de igiena cauzata de varsta manifestata prin unghii netaiate, rinoree, tegumente umede
Nevoia de a evita pericoleleDurere cauzata de procesul infectios laringian manifestata prin plans « sfasietor »
Nevoia de a dormi si a se odihniInsomnie cauzata de mediul spitalicesc, durere, dispnee, perfuzare, manifestata prin agitatie, ore insuficiente de somn, cu trezire frecvente.
40
Eva
luar
e
12-0
1-20
08di
min
eata
la
in
tern
are,
pa
cien
tul
prez
inta
di
sp-n
ee
insp
irat
orie
cu
CR
S
obst
ruat
e,
tuse
us
-ca
ta,
di
sfon
ie,
corn
aj,
ti
raj
supr
aste
rnal
,
pa-
loar
e, c
iano
za p
eri-
oral
a, d
isfo
nie,
mur
-m
ur v
ezic
ular
asp
ru,
P=
120/
min
; T
=38
,5o C
R=
47/m
in
sear
a di
spne
ea s
cade
in
in
tens
itat
e T
=38
,3o C
, R
=47
/min
,
P=
12
3/m
in
Inte
rven
tii
Rol
pro
priu
:-a
sigu
r co
ndit
ii d
e m
icro
clim
at c
ores
-pu
nzat
oare
, in
sal
on c
urat
enie
, ae
risi
re
fara
cur
enti
de
aer,
tem
pera
tura
de
20-
22o C
,
umid
itat
ea
atm
osfe
rei
60
%,
lini
ste
-asi
gur
pe
rmea
bili
tate
a
CR
S
prin
sp
alat
ura
naz
ala
cu
ser
fiz
iolo
gic
si
aspi
rare
a s
ecre
tiil
or n
azal
e c
u s
onda
N
elat
on n
r. 1
4, r
espe
ctan
d c
u s
tric
tete
m
asur
ile d
e as
epsi
e ;
-asi
gur
re
paus
fi
zic
to
tal
in
fasa
nd
copi
lul
fara
a-l
sta
nge
pre
a t
are,
cu
mis
cari
bla
nde,
apo
i ii
pun
o p
erna
tare
su
b u
mer
i pe
ntru
a t
ine
cap
ul i
n hi
pere
xten
sie
si
gura
lar
g d
esch
isa,
ac
east
a po
ziti
e fa
vori
zand
res
pira
tia
;-p
rega
tesc
mat
eria
lele
nec
esar
e pu
ncti
-on
arii
uni
ven
e cu
aju
toru
l un
ui c
atet
er
pent
ru i
nstit
uire
a un
ei p
erfu
zii
endo
ve-
noas
e ;
-apl
ic c
ompr
ese
cal
de u
scat
e i
n j
urul
ga
tulu
i sug
arul
ui ;
Obi
ecti
ve
-pac
ient
ul
sa p
rezi
nte
intr
-un
tim
p
cat
mai
scu
rt o
re
s-pi
ratie
no
r-m
ala,
te
gu-m
ente
no
r-m
al
colo
-rat
e,
cai
re
s-pi
rato
rii
li-
bere
.
41
Dia
gnos
tic
nurs
ing
1.
Nev
oia
de
a
resp
ira
si d
e a
avea
o
buna
cir
cula
tie
Dia
gnos
tic
nur
sing
(D
N):
di
spne
e in
spi-
rato
rie
Sur
se d
e di
ficu
ltat
e (S
D):
ob
stuc
tia
cail
or
resp
irat
orii
su
prei
oa-r
e.M
anif
esta
ri
de
depe
n-de
nta
(
MD
) :
resp
irat
ie d
ific
ila
cu
tuse
us
cata
, co
rnaj
,
tira
j su
pras
tern
al,
disf
onie
,
cian
oza
peri
oral
a,
palo
are,
ag
itat
ie.
Eva
luar
e
13-0
1-20
08pa
cien
tul
in
ca
mai
pr
ezin
ta
CR
S
obst
ruat
e,
tuse
a a
dev
enit
um
eda,
m
oder
ata
disf
onie
, co
rnaj
ul s
i tir
ajul
au
disp
arut
pr
ezen
te
ralu
ri
rom
fant
e,
star
e ge
nera
la
sati
sfac
atoa
re,
pali
dita
tea
si
ca
noza
per
iora
la
au
disp
arut
.
R=
50/m
in,
P12
6/m
in
T=
37,8
oC
Inte
rven
tii
-asi
gur
hi
drat
area
co
resp
unza
toar
e
a pa
cien
tulu
i
dupa
ef
ectu
area
bi
lant
ului
in
gest
ie-e
xcre
tie
;-s
upra
vegh
ez s
i no
tez
in F
T d
imin
eata
si
sear
a, r
espi
rati
a, p
ulsu
l, t
empe
ratu
ra c
u ca
ract
eris
tici
le lo
r ;
-in
per
ioad
a cr
itic
a ur
mar
esc
resp
irat
ia s
i as
pect
ul te
gum
ente
lor
la f
ieca
re 5
-10
min
, ur
mar
esc
m
isca
rile
to
raci
ce,
st
area
ge
nera
la,
fa
cies
ul,
co
mpo
rtam
entu
l pa
cien
tulu
i si
com
unic
med
icul
ui d
aca
surv
in m
odif
icar
i pat
olog
ice
;-p
entr
u f
avor
izar
ea c
ircu
lati
ei f
rect
ione
z cu
alc
ool
dilu
at c
u a
pa t
egum
ente
le p
rin
mis
cari
bla
nde
;-e
duc
mam
a s
a f
olos
easc
a o
bat
ista
in
divi
dual
a p
entr
u s
ugar
pen
tru
evi
tare
a co
ntam
inar
ii c
u se
cret
ii n
azal
e a
celo
rlal
ti
copi
i
si
expl
ic
nece
sita
tea
pr
ezen
tei
aces
teia
lan
ga c
opil
pen
tru
asi
gura
rea
conf
ortu
lui p
sihi
c ;
-pre
gate
sc m
ater
iale
le n
eces
are
reco
ltar
ii de
san
ge, e
xuda
t far
ingi
an, u
rina
;
Obi
ecti
ve
-pac
ient
ul
sa p
rezi
nte
intr
-un
tim
p
cat
mai
scu
rt o
re
s-pi
ratie
no
r-m
ala,
te
gu-m
ente
no
r-m
al
colo
-rat
e,
cai
re
s-pi
rato
rii
li-
bere
.
42
Dia
gnos
tic
nurs
ing
1.
Nev
oia
de
a
resp
ira
si d
e a
avea
o
buna
cir
cula
tie
Dia
gnos
tic
nur
sing
(D
N):
di
spne
e in
spi-
rato
rie
Sur
se d
e di
ficu
ltat
e (S
D):
ob
stuc
tia
cail
or
resp
irat
orii
su
prei
oa-r
e.M
nife
star
i
de
depe
n-de
nta
(
MD
) :
resp
irat
ie d
ific
ila
cu
tuse
us
cata
, co
rnaj
,
tira
j su
pras
tern
al,
disf
onie
,
cian
oza
peri
ora
la,
palo
are,
ag
itat
ie.
Eva
luar
e
14-0
2008
tuse
um
eda
; pa
lidi
tate
; di
sfon
ia
a di
spar
ut,
C
RS
su
nt
inca
ob
stru
ate,
sta
re
gene
rala
sa
tisf
acat
oare
,R
=46
.min
; P
=12
0/m
in
T=
37o
15,1
6-01
-200
4tu
se p
rodu
ctiv
e cu
exp
ecto
rati
e m
ucoa
sa,
tegu
men
te
pali
de,
st
are
gene
rala
bun
aR
=44
/min
P
=11
6 T
=36
,8oC
Inte
rven
tii
-pre
gate
sc p
acie
ntul
psi
hic
prin
abo
rdar
ea c
u ca
lm,
rabd
are,
bla
ndet
e, v
orbi
nd c
u e
l in
ti
mpu
l te
hnic
ilor
ter
apeu
tice
, si
il
preg
ates
c fi
zic
cu
aju
toru
l m
amei
pen
tru
efe
ctua
rea
tehn
icilo
r fa
ra a
pro
voca
trau
mat
ism
e ;
Rol
del
egat
:-r
ecol
tez
sa
nge
pe
ntru
ex
amen
ele
de
la
bora
tor
( he
mol
euco
gram
a, V
SH
, fi
bri-
noge
n, g
lice
mie
, cr
eatin
ina,
ure
e, p
rote
-in
urie
,
fosf
atem
ie,
ca
lcem
ie,
si
dere
mie
, T
GP
, TG
O)
;-r
ecol
tez
exu
datu
l fa
ring
ian
ina
inte
de
a
adm
inis
tra
anti
biot
ice
;-r
ecol
tez
uri
na p
entr
u e
xam
enul
sum
ar d
e ur
ina,
de
dim
inea
ta c
u aj
utor
ul u
nui r
ecip
ient
fi
xat d
e pr
eput
cu
leuc
opla
st, 1
00 m
l uri
na ;
-pre
gate
sc f
izic
si
psih
ic p
acie
ntul
pen
tru
tran
spor
tul
si e
fect
uare
a r
adio
graf
iei
cord
-pu
lmon
;-a
sigu
r ac
cesu
l ra
pid
la m
ater
iale
le n
eces
are
intu
batie
i en
dotr
ahea
le,
in c
azul
apa
riti
ei
com
plic
atii
lor
cu a
sfix
ie ;
Obi
ecti
ve
-pac
ient
ul
sa p
rezi
nte
intr
-un
tim
p
cat
mai
scu
rt o
re
s-pi
ratie
no
r-m
ala,
te
gu-m
ente
no
r-m
al
colo
-rat
e,
cai
re
s-pi
rato
rii
li-
bere
.
43
Dia
gnos
tic
nurs
ing
1.
Nev
oia
de
a
resp
ira
si d
e a
avea
o
buna
cir
cula
tie
Dia
gnos
tic
nur
sing
(D
N):
di
spne
e in
spi-
rato
rie
Sur
se d
e di
ficu
ltat
e (S
D):
ob
stuc
tia
cail
or
resp
irat
orii
su
prei
oa-r
e.M
nife
star
i
de
depe
n-de
nta
(
MD
) :
resp
irat
ie d
ific
ila
cu
tuse
us
cata
, co
rnaj
,
tira
j su
pras
tern
al,
disf
onie
,
cian
oza
peri
ora
la,
palo
are,
ag
itat
ie.
44
Eva
luar
e
17,1
8-01
-200
8P
acie
ntul
pr
ezin
ta
tuse
cu
exp
ecto
ratie
m
uczo
asa
ca
re
se
redu
ce
cant
itat
iv
trep
tat,
re
spir
atie
no
rmal
a,
star
e ge
nera
la b
una
car
e se
men
tine
pan
a l
a ex
tern
are
R=
42/m
inP
=11
0/m
inT
=36
,9o C
Inte
rven
tii
-adm
inis
trez
m
edic
atia
pr
esri
sa
de
med
ic ti
nand
con
t de
sfa
turi
le a
cest
uia,
re
spec
tand
do
za
si
orel
e
de
adm
inis
trar
e,
supr
aveg
hind
ri
tmul
pe
rfuz
iei :
-
HS
H 2
5 m
g/zi
, in
4 p
rize
la
6 o
re
IV ;
- P
redn
ison
2,5
mg
/6h
; PO
-
Ser
efe
drin
at (
1 m
l ef
edri
na+
10 m
l S
F 0
.9%
) 3
pic
atur
i de
tre
i or
i pe
zi
inst
ilat
e in
fie
care
nar
ina
;
- P
EV
de
vehi
cula
re,
5 pi
c/m
in l
a 800
si 2
000 c
u :
- gl
ucoz
a 5%
; 25
0 m
l
-
KC
l 7,4
% ;
7 m
l ;
-
MgS
O4 2
0% ;
0,7
ml
- C
a gl
ucon
ic 1
0% ;
10 m
l -
Bro
fim
en 2
0 pi
c de
trei
ori
pe
zi P
O
Obi
ecti
ve
-pac
ient
ul
sa p
rezi
nte
intr
-un
tim
p
cat
mai
scu
rt o
re
s-pi
ratie
no
r-m
ala,
te
gu-m
ente
no
r-m
al
colo
-rat
e,
cai
re
s-pi
rato
rii
li-
bere
.
Dia
gnos
tic
nurs
ing
1.
Nev
oia
de
a
resp
ira
si d
e a
avea
o
buna
cir
cula
tie
Dia
gnos
tic
nu
rsin
g (D
N):
dis
pnee
ins
pi-
rato
rie
Sur
se d
e d
ific
ulta
te
(SD
):
obst
ucti
a ca
ilor
re
spir
ator
ii
supr
eioa
-re.
Mni
fest
ari d
e de
pen-
dent
a (
M
D)
: re
spir
atie
dif
icil
a cu
tu
se u
scat
a, c
orna
j, ti
raj
su
pras
tern
al,
disf
onie
,
cian
oza
peri
ora
la,
palo
are,
ag
itat
ie.
45
Eva
luar
e
12-0
1-20
08L
a
inte
rnar
e pa
cien
tul
pr
ezin
ta
rino
ree,
m
icti
uni
fizi
olog
ice,
uri
na c
u as
pect
no
rmal
,
si
scau
n c
u a
spec
t no
r-m
al.
Exa
men
su
mar
de
ur
ina
norm
al ;
copr
ocul
tura
ne
gati
va ;
exud
at f
arin
gian
ne-
gati
v.13
-01-
2004
Pac
ient
ul
prez
inta
ri
nore
e
Dim
inea
ta s
i s
eara
pa
cien
tul
a el
imin
ate
doua
sc
aune
m
oi,
galb
en-a
urii.
C
opro
cult
ura
nega
tiva
Inte
rven
tii
Rol
pro
pri
u :
-asi
gur
cond
itii
de
mic
rocl
imat
cor
es-
punz
atoa
re,
in
sa
lon
cu
rate
nie,
ae
risi
re
fara
cu
rent
i
de
aer,
te
mpe
ratu
ra d
e 2
0-22
o C,
umid
itat
ea
atm
osfe
rei 6
0%, l
inis
te-c
anta
resc
zi
lnic
pa
cien
tul,
no
tez
greu
tate
a i
n F
T,
si u
rmar
esc
cur
ba
pond
eral
a-u
rmar
esc
ref
lexu
l de
mic
tiun
e a
l su
garu
lui
si
no
tez
in
F
T
nr.
mic
tiuni
lor
si a
spec
tul l
or ;
-urm
ares
c r
efle
xul
de d
efec
atie
al
suga
rulu
i, n
otez
in
FT
num
arul
si
aspe
ctul
lor
, in
spec
tand
in
ace
lasi
ti
mp
si
m
iros
ul
,
cons
iste
nta,
ca
ntita
tea
lor
;-a
spir
cu
so
nda
N
elat
on
nr.
14
se
cret
iile
naza
le r
espe
ctan
d m
asur
ile
de
asep
sie
si
um
ecta
nd-o
in
pr
eala
bil ;
-asi
gur
igi
ena
cor
pora
la r
igur
oasa
pr
in e
fect
uare
a t
oale
tei
loca
le p
e re
giun
i (z
ona
ora
la,
naza
la,
fesi
era,
Obi
ecti
ve
Pac
ient
ul
sa p
rezi
nte
cai
resp
irat
orii
libe
re
cu
muc
oase
cu
rate
-pac
ient
ul
sa n
u d
ev-
ina
surs
a de
in
fect
ie.
Dia
gnos
tic
nurs
ing
Nev
oia
de a
eli
min
a a)
DN
: ri
nore
eS
D:
pr
oces
ul
infe
ctio
s la
ring
ian
MD
: se
cret
ii n
azal
e ab
unde
nte
cu
asp
ect
muc
o-tr
ansp
aren
t.
46
Eva
luar
e
14-0
1-20
08R
inor
eea
a d
imin
uat.
In u
rma
adm
i-ni
stra
ri
de a
ntid
iare
ice
scau
nul
are
as
pect
si
co
nsis
tent
a
norm
ale,
pa
cien
tul
av
and
un
si
ngur
sca
un p
e zi
.
Inte
rven
tii
-pen
tru
dete
rmin
area
diu
reze
i pre
gate
sc
mat
eria
lele
nec
esar
e (
reci
pien
t st
eril
, al
eza,
leu
copl
ast
man
usi
ster
ile),
ma
spal
pe
m
aini
cu
ap
a
si
sapu
n,
preg
ates
c ps
ihic
bol
navu
l pr
in p
reze
nta
mam
ei s
i fo
losi
rea
pe
tot
par
curs
ul
tehn
icii
a u
nui
ton
bla
nd a
l vo
cii,
si
fizi
c
asez
and
al
eza
su
b
regi
unea
ge
nito
-uri
nara
a s
ugar
ului
, ef
ectu
and
toal
eta
re
giun
ii ;
in
depa
rtez
us
or
mem
brel
e i
nfer
ioar
e a
le s
ugar
ului
si
fixe
z r
ecip
ient
ul d
e c
olec
tare
in
zon
a ge
nito
urin
ara
cu
leu
copl
ast,
urm
arin
d re
flxu
l de
mic
tiun
e pe
ntru
inde
part
area
ca
t mai
rap
ida
a re
cipi
entu
lui
-dup
a re
colt
area
uri
nii
efec
tuez
toa
leta
lo
cala
pen
tru
a i
ndep
arta
urm
ele
de
leuc
opla
st ;
-ase
z pa
cien
tul i
ntr-
o po
ziti
e co
mod
a si
ae
rise
sc s
alon
ul f
ara
cure
nti d
e ae
r ;
-exp
lic
mam
ei n
eces
itat
ea e
fect
uari
i ac
esto
r te
hnic
i si e
fect
ul p
oziti
v pe
car
e
Obi
ecti
ve
Pac
ient
ul
sa p
rezi
nte
cai
resp
irat
orii
libe
re
cu
muc
oase
cu
rate
-pac
ient
ul
sa n
u d
ev-
ina
surs
a de
in
fect
ie.
Dia
gnos
tic
nurs
ing
Nev
oia
de a
eli
min
a a)
DN
: r
inor
eeS
D:
pr
oces
ul
infe
ctio
s la
ring
ian
MD
: se
cret
ii n
azal
e ab
unde
nte
cu
asp
ect
muc
o-tr
ansp
aren
t.
Eva
luar
e
15,1
6-01
-200
8P
acie
ntul
nu
m
ai
prez
inta
rin
oree
.M
icti
uni
fizi
olog
ice
5-6/
zi,
scau
n c
u a
spec
t no
rmal
.
Inte
rven
tii
Il a
re p
reze
nta
ei a
supr
a co
pilu
lui ;
-edu
c
mam
a
sa
folo
seas
ca
bati
sta
indi
vidu
ala
pent
ru s
ugar
si
sa-i
ste
arga
gu
ra s
i na
sul
dupa
ce
tus
este
, pr
in
mis
cari
bl
ande
pe
ntru
a
ev
ita
ca
paci
entu
l sa
devi
na s
ursa
de
infe
ctie
;-R
ol d
eleg
at :
-rec
olte
z
urin
a
emis
a
in
24
h,
omog
eniz
ez i
ntra
ga c
antit
ate
si
trim
it
100
ml
la l
abor
ator
pre
ciza
nd v
olum
ul
din
24
h ,
var
sta,
gre
utat
ea,
regi
mul
al
imen
tar
si l
ichi
dele
ing
erat
e de
sug
ar
pent
ru e
fect
uare
a ex
amen
ului
sum
ar d
e ur
ina
;-r
ecol
tez
m
ater
ii
feca
le
cu
sond
a N
elat
on 1
6, s
teri
la p
e ca
re o
intr
oduc
in
anus
ul s
ugar
ului
la
o di
stan
ta d
e 10
-15
cm,
aspi
r cu
ser
inga
, in
depa
rtez
son
da
si g
oles
c co
ntin
utul
pri
n in
sifl
are
intr
-o
epru
beta
st
eril
a ;
tr
imit
pr
oba
la
la
bora
tor
im
edia
t
pent
ru
efec
tuar
ea
copr
ocul
turi
i, 3
zile
con
secu
tiv
;
Obi
ecti
ve
Pac
ient
ul
sa p
rezi
nte
cai
resp
irat
orii
libe
re
cu
muc
oase
cu
rate
-pac
ient
ul
sa n
u d
ev-
ina
surs
a de
in
fect
ie.
Dia
gnos
tic
nurs
ing
Nev
oia
de a
eli
min
a a)
DN
: r
inor
eeS
D:
pr
oces
ul
infe
ctio
s la
ring
ian
MD
: se
cret
ii n
azal
e ab
unde
nte
cu
asp
ect
muc
o-tr
ansp
aren
t.
47
Eva
luar
e
17,1
8-01
-200
8P
acie
ntul
pr
ezin
ta
expe
ctor
atie
da
r fo
arte
re
dusa
ca
ntita
tiv
5-10
ml/
zi,
nu
mai
pr
ezin
ta
rino
ree,
sc
aunu
l
e no
r-m
al,
m
icti
uni
fizi
olog
i-ce
pan
a l
a ex
tern
are.
Obi
ecti
v re
aliz
at.
12-0
1-20
08la
int
erna
re p
acie
ntul
pr
ezin
ta
tran
spir
atii
pr
ofuz
e i
n a
xile
, la
fr
unte
si
ce
afa
T=
38,5
o C ;
Inte
rven
tii
- bol
avul
fii
nd «
a je
un »
-la
indi
cati
a m
edic
ului
adm
inis
trez
:
Bro
fim
en 1
lin
guri
ta d
e t
rei
ori
pe z
i PO
;
Ser
efe
dria
nt=
1ml e
fedr
ina+
10 m
l S
F 0
,9%
, tr
ei p
ic.
de t
rei
ori
pe
zi in
fie
care
nar
ina
;
Sm
ecta
¼ p
lic P
O ;
-urm
ares
c
paci
entu
l
dupa
ad
min
istr
area
med
icat
iei
si e
fect
ele
pe c
are
le a
re.
Rol
pro
pri
u :
-asi
gur
co
ndit
ii
de
mic
rocl
imat
op
tim
e c
u T
=20
-22o C
si
umid
itat
e 60
%-m
asor
si
note
z te
mpe
ratu
ra r
ecta
la in
F
T. S
terg
pac
ient
ul d
e tr
ansp
irat
ie-a
sigu
r le
njer
ie d
e pa
t si
cor
p l
ejer
a,
cura
ta s
i us
cata
; o
schi
mb
de c
ate
ori
e ne
voie
;-e
fect
uez
cu
aju
toru
l m
amei
toa
leta
lo
cala
ziln
ica
si d
e ca
te o
ri e
nev
oie
;-f
rict
ione
z
tegu
men
tele
cu
al
cool
di
luat
si
le p
udre
z cu
tal
c la
niv
elul
Obi
ecti
ve - pa
cien
tul
sa
prez
inte
te
gum
ente
us
cate
, cu
rate
- prev
enir
ea
irit
atie
i
Dia
gnos
tic
nurs
ing
Nev
oia
de a
eli
min
a a)
DN
: r
inor
eeS
D:
pr
oces
ul
infe
ctio
s la
ring
ian
MD
: se
cret
ii n
azal
e ab
unde
nte
cu
asp
ect
muc
o-tr
ansp
aren
t.
Nev
oia
de a
eli
min
a b)
DN
: dia
fore
zaS
D: f
ebra
, ag
itat
ieM
D:
tr
ansp
irat
ii
prof
use
la
ni
velu
l ce
fei
fr
unti
i
si
axil
eleo
r, d
isco
mfo
rt
48
Eva
luar
e
13-0
1-20
08In
ur
ma
m
asur
ilor
tera
peut
ice
tran
spir
atia
a
m
ai
dim
inua
t T=
37,8
o C;
14-1
8-02
008
Tra
nspi
ratia
e
in
li
mit
e
norm
ale,
st
area
pac
ient
ului
e
buna
,
astf
el
man
tinan
du-s
e p
ana
la e
xter
nare
T=
37o C
.O
biec
tiv
real
izat
.
Inte
rven
tii
-pen
tru
a pr
even
i iri
tare
a ;
-hid
rate
z pa
cien
tul
cu o
cant
itat
e m
are
de
lich
ide
pe
ntru
pr
even
irea
de
shid
rata
rii
Rol
del
egat
:-l
a in
dica
tia
med
icul
ui a
dmin
istr
ez :
Alg
ocal
min
(1
f+6
m
l
SF
) 2,
5 m
l/6h
;
Inst
itui
perf
uzie
end
oven
oasa
cu
gluc
oza
5%, 2
50 m
l.
Obi
ecti
ve
-pac
ient
ul
sa p
rezi
nte
tegu
men
te
usca
te,
cura
te-p
reve
nire
a ir
itat
iei
Dia
gnos
tic
nurs
ing
Nev
oia
de a
eli
min
a b)
DN
: dia
fore
zaS
D: f
ebra
, ag
itat
ieM
D:
tr
ansp
irat
ii
prof
use
la
ni
velu
l ce
fei
fr
unti
i
si
axil
eleo
r, d
isco
mfo
rt
49
Eva
luar
e
12-0
1-20
08pa
cien
tul
la i
nter
nare
e
ina
pete
nt,
refu
za
sanu
l,
e
agit
at,
prez
inta
fa
ring
e hi
pere
mic
,
bu-z
e us
cate
si
st
are
gene
rala
nes
atis
faca
-to
are.
G=
6800
g.
13-0
1-20
08P
acie
ntul
nu
m
ai
refu
za
sanu
l,
se
alim
ente
aza
pu
tin
mai
bi
ne,
e
in
ca
agit
at,
pr
ezin
ta
fari
nge
hi
pere
mic
, bu
zele
sun
t us
cate
, cu
rba
po
nder
ala
e
usor
des
cend
enta
, a
scaz
ut 8
0 g.
G=
6780
g
Inte
rven
tii
Rol
pro
pri
u :
-asi
gur
co
ndit
ii
de
mic
rocl
imat
ad
ecva
te c
u sa
lon
aeri
sit,
cura
t lin
iste
-la
int
erna
re m
asor
tal
ia c
opil
ului
cu
pedi
omet
ru ;
-can
tare
sc z
ilni
c pa
cien
tul
si n
otez
in
FT
;-s
tabi
lesc
reg
imul
die
tetic
car
e tr
ebui
e ur
mat
, r
atia
de
intr
etin
ere
si c
rest
ere
prec
um s
i ora
rul m
esel
or ;
-adm
inis
trez
un
re
gim
hi
popr
otei
c,
hidr
ozah
arat
, al
imen
tati
e m
ixta
bog
ata
in v
itam
ine
si
min
eral
e, i
n s
peci
al
vita
min
a D
si C
a ;
-asi
gur
nece
saru
l ca
lori
c s
i un
apo
rt
sufi
cien
t de
lich
ide
;-t
aton
ez t
oler
anta
dig
esti
va,
prog
resi
v,
la i
ncep
ut a
dmin
istr
ez a
limen
te u
sor
dige
rabi
le,
in c
antit
ati
mic
i cr
esca
nd
trep
tat
ca
ntita
tea
si
im
boga
tind
ca
lita
tea
alim
ente
lor
;-n
u i
ntro
duc
alim
ente
noi
pen
tru
a n
u su
pras
olic
ita
orga
nism
ul c
opil
ului
;
Obi
ecti
ve
-pac
ient
ul
sa f
ie e
chi-
libr
at
hidr
o-el
ectr
olit
ic
sis
a a
iba
un
apet
it
norm
al.
Dia
gnos
tic
nurs
ing
Nev
oia
de
a
se
al
imen
ta s
i h
idra
ta
DN
:
defi
cit
de
vo
lum
hidr
ic
nutr
itio
nal
si p
onde
-ra
lS
D:
di
afor
eza
alim
enta
tie
neco
resp
unza
toar
e,
tuse
aM
D:
muc
oasa
buc
ala
usca
ta,
hi
poto
nie
mus
cula
ra,
pl
ans,
ag
itat
ie,
re
fuzu
l sa
nulu
i, in
apet
enta
.
50
Eva
luar
e
14,1
5-01
-200
8P
acie
ntul
se
al
imen
teaz
a m
ai b
ine,
pr
imes
te
sanu
l,
pre-
zint
a o
sta
re g
ener
ala
sati
sfac
atoa
re.
Far
inge
le e
hip
erem
icG
=67
70 g
Inte
rven
tii
-sti
mul
ez p
acie
ntul
pen
tru
a p
rim
i al
imen
tele
pr
in
serv
irea
m
esei
in
co
ndit
ii
igie
nice
la
or
e
fixe
,
cu
alim
ente
car
e m
iros
pla
cut,
int
r-un
ca
dru
lini
stit
or, i
n pe
zent
a m
amei
;-i
nain
te d
e a
dmin
istr
area
alim
ente
lor
aspi
r se
cret
iile
naza
le p
entr
u a
us
ura
resp
irat
ia s
i al
imen
tare
a su
garu
lui,
-ver
ific
te
mpe
ratu
ra,
ca
litat
ea
si
cant
itate
a
lor,
m
a
asig
ur
ca
sunt
pr
oape
te ;
-exp
lic
mam
ei n
eces
itat
ea i
ntro
duce
rii
alim
ente
lor
boga
te i
n v
itam
ina
D s
i ca
lciu
, a
nec
esit
atii
pe
car
e o
are
su
plim
enta
rea
cu v
itam
ina
D s
i ca
lciu
, re
spec
tare
a n
oulu
i re
gim
ali
men
tar
in
recu
pera
rea
cat m
ai r
apid
a a
copi
lulu
i ;-e
xpli
c m
amei
nor
mel
e d
e i
gien
a p
e ca
re t
rebu
ie s
e l
e r
espe
cte
in
tim
pul
alap
tari
i : i
mbr
acar
ea u
nui
hala
t cu
rat,
spal
area
pe
mai
ni c
u a
pa s
i sa
pun,
st
oarc
erea
cat
orva
pic
atur
i de
lapt
e di
n
Obi
ecti
ve
-pac
ient
ul
sa f
ie e
chi-
libr
at
hidr
o-el
ectr
olit
ic
sis
a a
iba
un
apet
it
norm
al.
Dia
gnos
tic
nurs
ing
Nev
oia
de
a
se
al
imen
ta s
i h
idra
ta
DN
: def
icit
de
volu
m
hidr
ic n
utri
tion
al s
i po
nde-
ral
SD
:
diaf
orez
a al
imen
tati
e ne
core
spun
zato
are,
tu
sea
MD
: m
ucoa
sa b
ucal
a us
cata
,
hipo
toni
e m
uscu
lara
,
plan
s,
agit
atie
,
refu
zul
sanu
lui,
ina
pete
nta.
si
hidr
ata
51
Eva
luar
e
16,1
7-01
-200
8P
acie
ntul
si
-a
reca
pata
t
apet
itul
no
rmal
, bu
zele
nu
mai
su
nt u
scat
e, p
rezi
nta
o st
are
gen
e-ra
la b
una,
fa
ring
ele
ar
e
aspe
ct
norm
al,
cu
rba
pond
eral
a e
stat
iona
ra.
G=
6770
g.
Inte
rven
tii
san
pe
ntru
cu
rati
rea
ca
nale
lor
gala
ctof
ore,
st
erge
rea
m
amel
onul
ui
cuin
fuzi
e d
e m
uset
el,
purt
area
une
i m
asti
de
tifo
n in
tim
pul a
lapt
arii
;-s
fatu
iesc
mam
a c
a d
upa
ala
ptar
e s
a ti
na c
opilu
l in
dec
ubit
lat
eral
, 15
-20
min
. sa
u r
idic
at i
n b
rate
si
sa-l
bat
a us
or
pe
spat
e,
pent
ru
prev
enir
ea
regu
rgit
atii
lor
si s
a-l u
rmar
easc
a at
ent ;
-in
peri
oada
de
timp
cat
paci
entu
l nu
a
putu
t f
i a
lapt
at l
a s
an d
in c
auza
tu
lbur
arilo
r
resp
irat
orii
,
alim
ente
z su
garu
l cu
l ap
te p
roas
pat
mul
s de
la
mam
a si
adm
inis
trat
cu
pipe
te ;
-inv
at m
ama
sa
fol
osea
sca
pom
pa d
e m
uls
si
co
lect
ez
lapt
ele
in
tr-u
n re
cipi
ent s
teri
l ;-e
xpli
c
mam
ei
efec
tul
po
zitiv
al
al
imen
tati
ei c
ul a
pte
de
mam
a s
i re
spec
tare
a
unui
re
gim
al
imen
tar
echi
libra
t, cu
alim
ente
car
e nu
mod
ific
a gu
stul
si m
iros
ul la
ptel
ui (
cepa
, ust
uroi
, fa
sole
, var
za),
far
a al
cool
, tig
ari ;
Obi
ecti
ve
-pac
ient
ul
sa f
ie e
chi-
libr
at
hidr
o-el
ectr
olit
ic
sis
a a
iba
un
apet
it
norm
al.
Dia
gnos
tic
nurs
ing
Nev
oia
de
a
se
al
imen
ta s
i h
idra
ta
DN
: def
icit
de
volu
m
hidr
ichi
dric
nu
trit
iona
l si
pon
de-
ral
SD
:
diaf
orez
a al
imen
tati
e ne
core
spun
zato
are,
tu
sea
MD
: m
ucoa
sa b
ucal
a us
cata
,
hipo
toni
e m
uscu
lara
,
plan
s,
agit
atie
,
refu
zul
sanu
lui,
inap
eten
ta.
52
Eva
luar
e
18-0
1-20
08P
acie
ntul
ar
e
aspe
ct
norm
al,
buze
le n
u m
ai
sunt
usc
ate,
pre
zint
a o
star
e
gene
rala
bu
na,
curb
a
pond
eral
a
a cr
escu
t cu
70
g,
fari
n-ge
le a
re a
spec
t nor
mal
.G
=68
40O
biec
tiv
inde
plin
it
Inte
rven
tii
-ta
med
icul
in
ved
erea
ale
geri
i un
ui
trat
amen
t ca
re s
a n
u a
grav
eze
pri
n al
apta
re s
tare
a co
pilu
lui ;
-ina
inte
de
a al
imen
ta c
opil
ui il
sch
imb
cu h
aine
cur
ate
si i
i pu
n o
bon
etic
a in
ju
rul g
atul
ui ;
-dup
a a
lim
enta
re s
terg
pac
ient
ul l
a gu
ra,
cont
role
z ca
vita
tea
buca
la p
entr
u a
nu
ra
man
e
rest
uri
de
m
anca
re
nein
ghiti
ta s
i asi
gur
repa
us to
tal ;
-sch
imb
lenj
eria
pac
ient
ului
de
cate
ori
e
nevo
ie ;
-efe
ctue
z bi
lant
ul h
idri
c pr
in c
anta
rire
a zi
lnic
a.R
ol d
eleg
at-l
a in
dica
tia
med
icul
ui i
nsti
tui
PE
V d
e ve
hicu
lare
cu:
- gl
ucoz
a 5%
, 250
ml
-
KC
l 7,4
%, 7
ml
-
MgS
O4 2
0%, 0
,7 m
l
-ca
lciu
glu
coni
c 10
%,1
0ml
-Vig
anto
n O
il 3
pic/
zi P
O.
Dup
a ad
mi-
nist
rare
a d
e v
itam
ina
d u
rmar
esc
in
spec
ial s
omnu
l,asp
ectu
l cop
ilul
ui.
Obi
ecti
ve
-pac
ient
ul
sa
fie
echi
libra
t hi
dro-
elec
trol
itic
si
s a
aib
a un
ap
etit
no
rmal
.
Dia
gnos
tic
nurs
ing
Nev
oia
de
a
se
al
imen
ta
si
hidr
ata
DN
: de
fici
t de
vol
um
hidr
ic
nutr
itio
nal
si
po
nder
alS
D:
di
afor
eza
alim
enta
tie
neco
resp
unza
toar
e,
tuse
aM
D:
muc
oasa
buc
ala
usca
ta,
hi
poto
nie
mus
cula
ra,
pl
ans,
ag
itat
ie,
re
fuzu
l sa
nulu
i, in
apet
enta
.
53
Eva
luar
e
12-0
1-20
08L
a
inte
rnar
e pa
cien
tul
are
ungi
ile
neta
iate
,
rino
ree,
te
gum
ente
um
ede.
13-0
1-20
08U
ngii
le a
u fo
st t
aiat
e te
gum
ente
le
sunt
m
entin
ute
cu
rate
, m
ucoa
sa
naza
la
e m
entin
uta
cura
te.
Mam
a
a
inva
tat
tehn
ica
co
rect
a
de
efec
tuar
e a
toal
etei
si
folo
sire
a
bati
stei
in
divi
dual
e
pent
ru
copi
l.
Inte
rven
tii
Rol
pro
pri
u :
-asi
gur
con
diti
i d
e m
icro
clim
at c
u cu
rate
nie,
aer
isir
e fa
ra c
uren
ti de
aer
;-s
terg
te
gum
ente
le
de
tran
spir
atie
m
entin
andu
-le
cu
rate
si
us
cate
to
t ti
mpu
l, s
chim
b c
opil
ul d
e c
ate
ori
e
nevo
ie c
u
lenj
erie
cu
rata
,
usca
ta,
calc
ata
si le
jera
;-a
sigu
r t
oale
ta l
ocal
a a
pac
ient
ului
zi
llnic
cu
apa
la 3
7o C ;
-ste
rg f
ata,
och
ii c
u c
ompr
ese
ste
rile
in
mui
ate
in a
pa c
aldu
ta,
pent
ru f
ieca
re
ochi
fol
osin
d c
ate
o c
ompr
esa
si
ince
pand
de
la u
nghi
ul e
xter
n ca
tre
cel
inte
rn a
l och
ilui
;-a
spir
se
cret
iile
na
zale
cu
so
nda
Nel
aton
si
fac
spal
atur
a na
zala
c u
ser
fizi
olog
ic,
su
prav
eghi
nd
resp
irat
ia
copi
lulu
i ;-s
terg
ure
chile
cu
bet
igas
e d
e u
rech
i sp
ecia
le p
entr
u co
pii
-tai
ung
hiil
e la
mai
ni s
i la
pici
oare
;-e
fect
uez
toal
eta
cavi
tati
i buc
ale
cu
Obi
ecti
ve
-pac
ient
ul
sa p
rezi
nte
tegu
men
te
si m
ucoa
se
cura
te,
inte
ger,
no
rmal
co
lora
te.
14, 1
5, 1
6, 1
7, 1
8-01
6
7:00
; 10:
00; 1
3:00
16:0
0; 1
9:00
; 22:
00
6 x
180
ml
1 x
ore
z pa
sat
+
bran
za d
e va
ci
1
x
supa
de
za
rzav
at +
car
ne
mix
ata
de p
ui
4
x
lapt
e
de
mam
a
13-0
1-20
08
6
7:00
; 10:
00; 1
3:00
16:0
0; 1
9:00
; 22:
00
6 x
130
ml
6 x
110
ml
lapt
e d
e m
ama
6 x
20
ml
muc
ilag
iu
de o
rez+
gluc
oza
5%
12-0
1-20
08
6
7:00
; 10:
00; 1
3:00
16:0
0; 1
9:00
; 22:
00
6 x
100
ml
80 m
l la
pte
de
mam
a
20
ml
muc
ilagi
u
de
orez
+gl
ucoz
a 5%
Dat
a:
Nr
mes
e p
e zi
:
Ora
r m
ese:
Ali
men
te:
54
Dia
gnos
tic
nurs
ing
Nev
oia
de
a a
vea
tegu
men
tele
ing
riji
te
si
de
a-ti
pr
otej
a te
gum
ente
leD
N :
ca
rent
e
de
igie
naS
D :
vars
taM
D :
ungh
ii ne
taia
te,
rino
ree,
te
gum
ente
um
ede
Eva
luar
e
14-0
1-18
-01-
2004
Pac
ient
ul
prez
inta
te
gum
ente
si
muc
oase
cu
rate
, us
cate
pan
a l
a ex
tern
are.
Obi
ecti
v in
depl
init
.
Inte
rven
tii
tam
poan
e
imbi
bate
in
gl
icer
ina
bora
xata
;-c
u o
per
ie m
oale
ing
rije
sc p
iele
a ca
pulu
i,
peri
ind
zi
lnic
in
di
rect
ia
orie
ntar
ii pa
rulu
i ;-d
upa
fie
care
def
ecat
ie s
i m
icti
une,
ef
ectu
ez t
oale
ta o
rgan
elor
gen
itale
si
a re
giun
ii f
esie
re c
u ap
a ca
ldut
a si
sap
un
neut
ru.
Spa
l gl
andu
l do
ar c
u a
pa s
i re
aduc
pre
putu
l la
poz
itia
sa
ini
tial
a,
prin
mis
cari
bla
nde
;-d
upa
ef
ectu
area
to
alet
ei
ster
g pa
cien
tul
prin
tam
pona
re c
u un
pro
sop
usca
t, i
nsis
tand
la
pliu
rile
cut
anat
e pe
ntru
pre
veni
rea
inte
rtri
goul
ui s
i ap
lic
pudr
a de
talc
;-i
mbr
ac p
acie
ntul
cu
len
jeri
e c
urat
a,
leje
ra, i
ncal
zita
;-a
ieri
sesc
sa
lonu
l
dupa
ef
ectu
area
to
alet
ei s
i inv
eles
c co
pilu
l cu
o pa
tura
;-a
plic
o c
rem
a h
idra
tant
a i
n r
egiu
nea
naza
la d
upa
spal
atur
a na
zala
;-d
upa
fiec
are
mas
a in
spec
tez
cavi
tate
a bu
cala
si s
terg
gur
ita
copi
lulu
i.
Obi
ecti
ve
-pac
ient
ul
sa p
rezi
nte
tegu
men
te
si m
ucoa
se
cura
te,
inte
ger,
no
rmal
co
lora
te.
55
Dia
gnos
tic
nurs
ing
Nev
oia
de
a a
vea
tegu
men
tele
ing
riji
te
si
de
a-ti
pr
otej
a te
gum
ente
leD
N :
ca
rent
e
de
igie
naS
D :
vars
taM
D :
ungh
ii ne
taia
te,
rino
ree,
te
gum
ente
um
ede
Eva
luar
e
12-0
1-20
04P
acie
ntul
e a
gita
t nu
do
arm
e s
ufic
ient
, se
tr
ezes
te
brus
c
si
plan
ge.
13-0
1-20
04P
acie
ntul
do
arm
e m
ai b
ine,
dar
inc
a ar
e
peri
oade
de
ag
itat
ie.
Inte
rven
tii
Rlo
pro
pri
u :
-asi
gur
con
diti
i d
e m
icro
clim
at c
u te
mpe
ratu
ra d
e 2
0-22
o C,
umid
ific
area
at
mos
fere
i 60
%,
aeri
sesc
far
a c
uren
ti
de a
er, c
urat
enie
, lin
iste
;-a
sigu
r le
njer
ie d
e co
rp s
i pa
t cu
rata
, us
cata
; un
pat
ut c
onfo
rtab
il s
i o p
ozit
ie
care
sa
nu
ag
rave
ze
tulb
urar
ile
resp
irat
orii
;-a
sigu
r se
mio
bscu
rita
tea
sal
onul
ui i
n ti
mpu
l som
nulu
i ;-u
rmar
esc
pa
cien
tul
in
ti
mpu
l so
mnu
lui ;
-sup
rave
ghez
si
note
z i
n F
T p
ulsu
l, te
mpe
ratu
ra,
resp
irat
ia d
e di
min
eata
si
sear
a si
in ti
mpu
l som
nulu
i ;-i
nain
te d
e cu
lcar
e ad
min
istr
ez 2
0 m
l ce
ai d
e te
i cu
5% z
ahar
;-s
fatu
iesc
m
ama
sa
-i
fred
onez
e co
pilu
lui c
ante
ce d
e le
agan
;-a
bord
ez p
acie
ntul
cu
rabd
are,
cal
m s
i
Obi
ecti
ve
-pac
ient
ul
sa p
rezi
nte
un
som
n od
ihni
tor
si
o
star
e ge
nera
la
buna
.
56
Dia
gnos
tic
nurs
ing
Nev
oia
de a
dom
i si
a
se o
dihn
iD
N :
inso
mni
eS
D :
di
spne
ea,
perf
uzia
,
med
iul
spit
alic
esc,
dur
ere.
MD
: or
e in
sufi
cien
te
de
som
n,
trzi
ri
frec
vent
, agi
tati
e
Eva
luar
e
14-0
1-20
08In
ur
ma
m
asur
ilor
tera
peut
ice
som
nul s
-a
im
buna
tati
t pa
cien
tul
do
rmin
d 14
-15
or
e
pe
zi
trez
indu
-se
do
ar
o da
ta i
n c
ursu
l no
ptii
pe
ntru
a m
anca
si
apoi
re
luan
du-s
i so
mnu
l.
15-0
1-18
-01-
2008
Pac
ient
ul p
are
ca s
-a
obis
nuit
cu
m
ediu
l sp
ital
ices
c,
doar
me
bine
14-
15 o
re p
e zi
ar
e o
ste
re g
ener
ala
buna
pa
na
la
exte
rnar
eO
biec
tiv
real
izat
.
Inte
rven
tii
blan
dete
pan
tru
a s
e o
bisn
ui c
at m
ai
repe
de c
u m
ediu
l spi
tali
cesc
;-s
fatu
iesc
mam
a s
a l
egen
e c
opilu
l in
br
ate
-can
d st
area
ace
stui
a ii
perm
ite ;
Rol
del
egat
:-l
a in
dica
tia
med
icul
ui a
dmin
istr
ez:
Rom
erga
n si
rop
1 lin
guri
ta d
e do
ua
ori
pe
zi
si
urm
ares
c e
fect
ul
aces
tuia
.
Obi
ecti
ve
-pac
ient
ul
sa p
rezi
nte
un
som
n od
ihni
tor
si
o
star
e ge
nera
la
buna
.
57
Dia
gnos
tic
nurs
ing
Nev
oia
de a
dom
i si
a
se o
dihn
iD
N :
inso
mni
eS
D :
di
spne
ea,
perf
uzia
,
med
iul
spit
alic
esc,
dur
ere.
MD
: or
e in
sufi
cien
te
de
som
n,
trzi
ri
frec
vent
, agi
tati
e
Eva
luar
e
12-0
1-20
08P
acie
ntul
pr
ezin
ta
plan
s
“sfa
siet
or”
grim
ace,
ag
itat
ie,
disc
omfo
rt.
IDR
la
ant
ibio
tice
e
nega
tive
,
cu
papu
la
mai
mic
a de
tre
i m
m,
paci
entu
l nu
pre
zint
a al
ergi
e la
ant
ibio
tice
le
adm
inis
trat
e
Inte
rven
tii
Rol
pro
pri
u :
-asi
gur
co
ndit
ii
de
mic
rocl
imat
op
tim
e ;
-la
int
erna
re m
-am
asi
gura
t ca
mam
a (i
nsot
itoar
e)
e
nepa
razi
tata
si
ca
re
zult
atel
e
la
exam
enul
ra
diol
ogic
M
RF
, cop
rocu
ltur
i, ex
udat
far
ingi
an n
u pr
ezin
ta s
emne
pat
olog
ice
care
ar
pute
a pe
ricl
ita
sana
tate
a co
pilu
lui ;
-sup
rave
ghz
pe
rman
ent
te
mpe
ratu
ra,
resp
irat
ia, p
ulsu
l si l
e no
tez
in F
T ;
-urm
ares
c
aspe
ctul
ex
peco
rati
ei,
al
sc
unul
ui,
urin
ei,
aspe
ctul
teg
umen
telo
r si
in
form
ez
med
icul
ca
nd
apar
m
odif
icar
i pat
olog
ice
ale
aces
tora
;-a
sigu
r le
njer
ie d
e pa
t si
cor
p, d
e ca
te
ori
e ne
voie
. M
a as
igur
ca
paci
entu
l e
nepa
razi
tat ;
-asi
gur
ig
iena
pa
cien
tulu
i
prin
ef
ectu
area
bai
i par
tial
e si
gen
eral
e ca
nd
star
ea p
acie
ntul
ui o
per
mit
e v
erif
ican
d te
mpe
ratu
ra a
pei
si r
espe
ctan
d o
rdin
ea
efec
tuar
ii pe
reg
iuni
;-p
entr
u
prev
enir
ea
irit
atii
lor
si
es
care
lor
Obi
ecti
ve
-pac
ient
ul
sa p
rezi
n-te
o s
tare
ge
-ner
ala
buna
;-a
sigu
ra-
rea
un
ui
med
iu
spit
alic
esc se
curi
zant
si
de
pro-
tect
ie
a pa
cien
tu-
lui
-pre
veni
-re
a in
fect
iilo
r no
soco
mi
ale
si
a
com
-pl
icat
iilo
r
58
Dia
gnos
tic
nurs
ing
Nev
oia
de
a e
vita
pe
rico
lele
DN
: dur
ere
SD
:
proc
esul
in
fect
ios
la
niv
elul
la
ring
elui
MD
:
plan
s “s
fasi
etor
”, g
rim
ace,
ag
itat
ie, d
isco
mfo
rt.
Eva
luar
e
13-0
1-20
08In
ur
ma
m
asur
ilor
tera
peut
ice
man
ifes
tari
le
au
dim
inua
t in
inte
nsit
ate.
Inte
rven
tii
-fri
ctio
nez
paci
entu
l cu
alc
ool
men
tola
t di
luat
, si
apo
i le
pud
rez
cu
pud
ra d
e ta
lc l
a n
ivel
ul p
liur
ilor
cut
anat
e a
ax
ilel
or s
i fes
elor
;-a
sigu
r
cura
teni
a
si
dezi
nfec
tia
salo
nulu
i ;-a
sigu
r ci
rcui
tul
asep
tic d
e p
rim
ire
a
boln
avul
ui i
n sp
ital,
cir
cuitu
l as
eptic
al
lenj
erie
i,
alim
ente
lor,
ve
sele
i,
al
inst
rum
enta
rulu
i
si
mat
eria
lelo
r,
al
vizi
tato
rilo
r
pent
ru
prev
enir
ea
infe
ctii
lor
noso
com
iale
;-i
mi
as
igur
ig
iena
pe
rson
ala
pr
in
spal
area
mai
nilo
r cu
apa
si
sapu
n s
i de
zinf
ecta
re i
n f
unct
ie d
e t
ehni
ca,
cura
tare
a ec
hipa
men
tulu
i de
prot
ecti
e ;
-pen
tru
pr
even
irea
ap
arit
iilor
al
tor
defo
rmar
i os
oase
ase
z pa
cien
tul
intr
-un
patu
t tip
tar
c, c
u sa
ltea
dur
a, s
i o
pern
a fo
arte
sub
tire
;-v
erif
ic
alim
ente
le
(tem
pera
tura
, ca
lita
tea,
ca
ntit
atea
)
inin
te
de
adm
inis
trar
e ;
-ina
inte
a fi
ecar
ei in
terv
entii
pre
gate
c
Obi
ecti
ve
-pac
ient
ul
sa p
rezi
nte
o s
tare
ge-
nera
la
buna
;-a
sigu
rare
a un
ui m
ediu
sp
ital
ices
c se
curi
zant
, si
de
pro
-te
ctie
a p
a-ci
entu
lui
-pre
veni
rea
infe
ctii
lor
noso
com
ial
e si
a c
om-
plic
atii
lor
59
Dia
gnos
tic
nurs
ing
Nev
oia
de
a e
vita
pe
rico
lele
DN
: dur
ere
SD
:
proc
esul
in
fect
ios
la
niv
elul
la
ring
elui
MD
:
plan
s “s
fasi
etor
”, g
rim
ace,
ag
itat
ie, d
isco
mfo
rt.
Eva
luar
e
14-0
1-20
08P
acie
ntul
nu
mai
are
pl
ansu
l “s
fasi
etor
” n
u m
ai e
agi
tate
.
15-1
8-01
-200
8P
acie
ntul
nu
m
ai
prez
inta
se
ne
de
dure
re,
ar
e
o
star
e ge
nera
la d
in c
e i
n c
e m
ai
buna
,pe
to
ata
peri
oada
spi
tali
zari
i nu
a
cont
acta
t in
fect
ii, n
u s-
a
acci
dent
at
sau
cazu
t, n
u a
pre
zent
at
com
plic
atii
. I
DR
la P
PD
= n
egat
iv
Obi
ecti
v re
aliz
at.
Inte
rven
tii
-fiz
ic s
i psi
hic
paci
entu
l ;-i
nain
te d
e ad
min
istr
area
de
antib
ioti
ce
efec
tuez
tes
tare
a se
nsib
ilita
tii
la a
cest
e an
tibi
otic
e pr
in i
njec
tare
str
ict
ID a
0,1
m
l di
luti
e ob
tinu
ta a
stfe
l : 4
00.0
00 u
i ge
ntam
icin
a/am
pici
lina+
4
m
l
SF
=
conc
entr
atia
1 ;
Un
ml
sol
conc
entr
atie
1+
9 m
l SF
= c
once
ntra
tia
2 ;
-am
inj
ecta
t s
tric
t I
D i
n r
egiu
nea
inte
rna
a an
tebr
atul
ui 0
,1 m
l di
luti
e di
n co
ncen
trat
ia 2
si
dupa
20
min
am
ob
serv
at r
eact
ia c
utan
ata
;-v
erif
ic d
aca
suga
rul
prez
inta
cic
atri
ce
post
-vac
cina
la B
CG
. E
fect
uez
test
area
P
PD
inje
ctan
d 2
u st
rict
ID
in r
egiu
nea
inte
rna
a a
nteb
ratu
lui
stan
g s
i ci
tesc
du
pa 7
2 or
e ;
-asi
gur
tra
nspo
rtul
pen
tru
efe
ctua
rea
dive
rsel
or i
nves
tiga
tii
in c
ondi
tii
de
secu
rita
te s
i pro
tect
ie a
pac
ient
ului
;-e
fect
uez
te
hnic
ile
de
re
colta
re
in
cond
itii
de
asep
sie
si f
olos
ind
mat
eria
le
de p
rote
ctie
(m
anus
i, m
asca
de
tifo
n)
Obi
ecti
ve
-pac
ient
ul
sa p
rezi
nte
o s
tare
ge-
nera
la
buna
;-a
sigu
rare
a un
ui m
ediu
sp
ital
ices
c se
curi
zant
, si
de
pro
-te
ctie
a p
a-ci
entu
lui
-pre
veni
rea
infe
ctii
lor
noso
com
ial
e si
a c
om-
plic
atii
lor
60
Dia
gnos
tic
nurs
ing
Nev
oia
de
a e
vita
pe
rico
lele
DN
: dur
ere
SD
:
proc
esul
in
fect
ios
la
niv
elul
la
ring
elui
MD
:
plan
s “s
fasi
etor
”, g
rim
ace,
ag
itat
ie, d
isco
mfo
rt.
Eva
luar
e In
terv
entii
Rol
del
egat
:-l
a in
dica
tia
med
icul
ui a
dmin
istr
ez :
Rom
erga
n s
irop
1 l
ingu
rita
de
doua
pri
pe
zi,
resp
ecta
nd d
oza,
m
odul
de
ad
min
istr
are,
or
ele
indi
cate
de
med
ic ;
-sup
rave
ghz
paci
entu
l du
pa e
fect
uare
a tr
atam
entu
lui p
entr
u a
com
bate
efe
ctel
e se
cund
are
ce a
r pu
tea
surv
eni.
Obi
ecti
ve
-pac
ient
ul
sa p
rezi
nte
o s
tare
ge-
nera
la
buna
;-a
sigu
rare
a un
ui m
ediu
sp
ital
ices
c se
curi
zant
, si
de
pro
-te
ctie
a p
a-ci
entu
lui
-pre
veni
rea
infe
ctii
lor
noso
com
ial
e si
a c
om-
plic
atii
lor
61
Dia
gnos
tic
nurs
ing
Nev
oia
de
a e
vita
pe
rico
lele
DN
: dur
ere
SD
:
proc
esul
in
fect
ios
la
niv
elul
la
ring
elui
MD
:
plan
s “s
fasi
etor
”, g
rim
ace,
ag
itat
ie, d
isco
mfo
rt.
Act
iune
Ant
ibio
tic
Ant
ibio
tic
Ant
iifl
amat
or
Ana
lgez
ic
Ant
iinf
lam
ator
Ant
idia
reic
Flu
idif
iant
al
secr
etii
lor
bron
sice
Doz
ato
tala
1g/8
ml
40
mg/
2ml
2 fi
ole
2 li
ng.
2 cp
.
1 pl
ic
60 p
ic
Doz
aU
nica
250
mg/
2ml
20
mg/
1ml
½ f
iola
1 li
ng.
½ c
p.
¼ p
lic
20 p
ic
Mod
de
pre-
zent
are
Fla
coan
e 25
0 m
g
Fio
le 4
0 m
g
1f 5
m s
olA
+
solu
tie B
Fla
con
100g
si
rop
Cp.
5 m
g
Pli
c pu
dra
Pt.
susp
ensi
e
Flc
. 50
g so
luti
e
Cal
ea d
ead
min
istr
are
IV IV IV in
pe
rfuz
ie
PO
PO
PO
PO
Med
icam
ent
Am
pic
ilin
a
Gen
tam
icin
a
Hem
isu
ccin
at d
e h
idro
cort
izon
Rom
erga
n
Pre
dn
ison
Sm
ecta
Bro
fim
en
Nr.
Crt
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
62
Act
iune
Dec
onge
stio
-nan
t naz
al
Ant
iter
mic
Ree
chil
ibra
reH
idro
-ele
ctro
litic
a si
ac
ido
bazi
ca
Ant
irah
itic
R
eec.
elec
trol
it.
Ant
irah
itic
Doz
aT
otal
a
9 pi
c.
2 m
l
250
ml
7 m
l
0,7
ml
10 m
l
4 pi
c
Doz
aU
nica
3 pi
c.
2 m
lin
dilu
tie
5 pi
c/m
in
5 pi
c/m
in
5 pi
c/m
in
5 pi
c/m
in
2 pi
c.
Mod
de
pre-
zent
are
Sol
utie
ef
edri
na
Fio
le2
ml
-Sac
PV
C
250
ml
Sac
PV
C
250
ml
-F
iole
2 m
l
Fio
le 1
0 m
l
Fla
con
10 m
l1m
l=60
pic
1pic
=66
0 ui
Cal
ea d
ead
min
istr
are
IM IM PE
V
PE
V
PE
V
PE
V
PO
Med
icam
ent
Ser
efe
dri
nat
Alg
ocal
min
Glu
coza
5%
Clo
rura
de
pot
asiu
Su
lfat
de
mag
nez
iu
Cal
ciu
glu
con
ic
Vig
anto
l
63
Val
. nor
mal
a
2-13
mm
/h
38-4
5%
12-1
4g/d
l
150.
000-
400.
000/
mm
3
6000
-100
0-/
mm
3
Ns
=45
-70%
Pns
=2-
5%E
=1-
3%B
=0-
1%L
=40
-45%
M=
2-8%
80-1
20m
g%
200-
400m
g%
0.6-
1,2
mg%
Val
. Obt
inut
a
16 m
m/h
34%
11,3
g/d
l
214.
000/
mm
3
11.9
00.m
m3
Ns=
59%
Nn=
46%
Eoz
=0%
Baz
o=0%
Lim
f=48
%M
ono=
5%
88 m
g%
266
mg%
0,6
mg%
Mod
de
reco
ltar
e
Se
reco
ltea
za 1
,6 m
l san
ge+
0,4
ml c
itra
t de
Na
3,8%
, sa
u va
cunt
aine
r ne
gru
Se
reco
ltea
za 2
ml s
ange
+E
DT
A 1
% 0
,5 m
l sol
utie
us
cata
pri
n ev
apor
are
Se
reco
ltea
za c
u la
ma
o p
icat
ura
de s
ange
cap
ilar
pri
inte
pare
a fe
tei p
lant
are
a ha
luce
lui
Se
reco
ltea
za p
rin
inte
pare
a ha
luce
lui o
pic
atur
a de
sa
nge
capi
lar
cu la
ma
de s
ticl
a
Se
reco
ltea
za p
rin
inte
pare
a ha
luce
lui o
pic
atur
a de
sa
nge
capi
lar
cu la
ma
de s
ticl
a
Se
reco
ltea
za p
rin
inte
pare
a ha
luce
lui o
pic
atur
a de
sa
nge
capi
lar
cu la
ma
de s
ticl
a
Se
reco
ltea
za 2
ml s
ange
+N
aF 4
mg,
bol
navu
l fii
nd «
a
jeun
»sa
u va
cunt
aine
r ro
su
Se
reco
ltea
za 4
,5 m
l san
ge+
0,5
loxa
lat d
e po
tasi
u sa
u va
cunt
aine
r al
bast
ru
Se
reco
ltea
za 5
ml s
ange
far
a su
bsta
nta
anti
coag
ulan
ta
boln
avul
fii
nd «
a je
un »
sau
vacu
ntai
ner
rosu
Ex.
lab
orat
or
VS
H
Hem
atoc
rit
Hem
oglo
bin
a
Tro
mb
ocit
e
Leu
coci
te
For
mu
lale
uco
cita
ra
Gli
cem
ie
Fib
rin
ogen
Cre
atin
ina
S.
64
Val
. nor
mal
a
20-4
0mg%
20-4
0%
20-4
0%
7,5-
10 g
/dl
Alb
umin
a ab
s.G
luco
za a
bs.
Sed
imet
uri
-na
rep
teli
i pla
te 0
-leu
coci
te 0
-hem
atii
0
Val
. Obt
inut
a
14,9
mg%
28 U
I
37U
I
6,59
g /d
l
Alb
umin
a ab
sent
aG
luco
za a
bsen
taS
edim
et u
rina
r-e
pite
lii p
late
re
lati
v fr
ecve
nte
-leu
coci
te r
are
-hem
atii
abs
ente
Mod
de
reco
ltar
e
Se
reco
ltea
za 5
ml s
ange
far
a su
bsta
nta
anti
coag
ulan
ta b
olna
vul f
iind
« a
jeun
»sa
u va
cunt
aine
r ro
su
Se
reco
ltea
za 5
ml s
ange
far
a su
bsta
nta
anti
coag
ulan
ta b
olna
vul f
iind
« a
jeun
»sa
u va
cunt
aine
r ro
su
Se
reco
ltea
za 5
ml s
ange
far
a su
bsta
nta
anti
coag
ulan
ta b
olna
vul f
iind
« a
jeun
»sa
u va
cunt
aine
r ro
su
Se
reco
ltea
za 5
ml s
ange
far
a su
bsta
nta
anti
coag
ulan
ta b
olna
vul f
iind
« a
jeun
»sa
u va
cunt
aine
r ro
su
Se
reco
ltez
a ur
ina
emis
a in
24
ore
intr
-un
reci
pien
t ste
ril s
e om
ogen
izea
za s
i se
trim
ite
la
labo
rato
r 10
0 m
l uri
na in
tr-o
epr
ubet
a st
eril
a
Ex.
labo
rato
r
Ure
e sa
ngui
na
T.G
.P.
T.G
.O.
Pro
tein
emie
Exa
men
su
mar
de
urin
a
Nr.
10.
11.
12.
13.
14.
Val
. nor
mal
a
9-12
mg%
Val
. Obt
inut
a
13,3
mg%
5,41
mg%
Mod
de
reco
ltar
e
Se
reco
ltea
za 5
ml s
ange
far
a su
bsta
nta
anti
coag
ulan
ta d
irec
t in
epru
beta
cu
ac d
e pl
atin
a
Se
reco
ltea
za 5
ml s
ange
far
a su
bsta
nta
anti
coag
ulan
ta, b
olna
vul f
iind
« a
jeun
»
Se
reco
ltea
za 5
ml s
ange
far
a su
bsta
nta
anti
coag
ulan
ta, b
olna
vul f
iind
« a
jeun
»
Ex.
lab
orat
or
Sid
erem
ie
Cal
cem
ie
Fos
fate
mie
Nr.
15.
16.
17.
65
Val
. nor
mal
a
Sal
mon
elle
si
Shi
gell
e ab
sent
e
Pre
zent
st
afil
ococ
alb
ne
pato
gen
Cor
d no
rmal
Val
. Obt
inut
a
Sal
mon
elle
si
Shi
gell
e ab
sent
e
Pre
zent
sta
filo
coc
alb
nepa
toge
n
-hip
ertr
ofie
tim
us-d
esen
inte
rsti
tial
ac
cent
uat s
i dif
uz
bila
tera
l-t
rans
pare
nta
pulm
onar
a-c
ord
norm
al
Mod
de
reco
ltar
e
Se
reco
ltea
za c
u so
nda
Nel
aton
nr.
16
ster
ila
intr
odus
a in
anu
s 10
-15
cm s
i asp
ir c
u se
ring
a ;
trim
it la
labo
rato
r 5-
10 g
mat
erii
fec
ale
intr
-un
copr
orec
olto
r
Se
tine
des
chis
a gu
ra b
olna
vulu
i, se
apa
sa li
mba
cu
o s
patu
la li
ngua
la s
i se
ster
ge c
u un
tam
pon
ster
il d
epoz
itul
de
pe f
arin
ge, e
vita
nad
imbi
bare
a cu
sal
iva
Sus
tin
paci
entu
l in
decu
bit d
orsa
l cu
mai
nile
pe
lang
a co
rp
Ex.
lab
orat
or
Cop
rocu
ltu
ra
Exs
ud
at
fari
ngi
an
Exa
men
ra
dio
logi
c
Nr.
18.
19.
20.
66
Epicriza
Pacientul Mihai C. in varsta de 6 luni este adus de catre parinti pe data de 12-10 2004 pentru febra tuse latratoare, cornaj, tiraj, disfonie si agitatie, si este internat pe sectia Pediatria I a Spitalului Judetea Buzau.
In urma examenului clinic obiectiv si a examenelor de laborator pacientul a fost diagnosticat cu laringita acuta subglotica, distrofie gradul I si rahitism carential comun.
Valorile principalelor examene de laborator au fost : Hb = 11,3 g/dl L= 11.900 /mm3
Fg= 266 mg% Uree, creatinina, glicemie, proteinamie, in limite
fiziologice Coproculturi negative Exudat faringian negativ Examen sumar de urina normal Radiografie pulmonara cu desen interstitial difuz
accentuat bilateral, cord normal, hipertrofie de timus. S-a administrat tratament simptomatic si pato-
genic,antibiotice.In urma ingrijirilor acordate si a tratamentului medicamentos,
pacientul prezinta o evolutie clinica buna, la externare simptomatologia respiratorie fiind ameliorata, rahitismul si distrofia stationare.
Se externeaza pacientul cu reteta personala (Rp) la domicilui.Rp : Brofimen 20 picaturi de trei ori pe zi Vigantol Oil 3 picaturi pe zi ; Lactat de Calciu 1 comprimat pe zi ; Calpol sirop 1 ligurita la 6 ore, la nevoie.(5ml)Se recomanda ca pacientul :
sa evite fainoasele, sa fie expus la aer zilnic, evitand frigul ; ablactarea sa se faca dupa varsta de 1 an ;
67
camera copilului sa fie luminoasa aerisita.Se indica prezentarea la medicul de familie pentru a-l lua in
evidenta si revenirea la controlul medical peste trei zile.
68
69
CAZ II I. Culegere de date
Surse de informare :- pacient ;- parinti ;- echipa de ingrijire ;- foia de observatie.
1) Date relativ fixe : - Nume : Gabriel B. ;- Sex : masculin ;- Data nasterii : 10.VI.2007 ;- Nationalitate : romana ;- Religie : ortodoxa ;- Alergii : nu se cunosc ;- Deficiente : nu prezinta ;- Proteze : nu prezinta ;- Semne particulare : nu prezinta.
2) Date variabile :- Domiciliul : Botosani ;- Conditii de locuit : casa cu 3 camere cu conditii
salubre, locuieste impreuna cu parintii, sora si bunicii ; in camera sta cu mama ;
- Echipa de sustinere : mama insoteste copilul in timpul spitalizarii, tatal il viziteaza frecvent ;
- Conditii psihosociale : situatie financiara proasta ; parintii asigura copilului un climat de afectivitate si protectie ;
- Aspectul cavitatii bucale : dentitie absenta, limba uscata, faringe hiperemic ;
- Aspectul faciesului : palid ;- Acuitate vizuala : nu prezinta strabism ;
reactioneaza normal la stimuli externi ;- Acuitate auditiva : normala, urechi cu
conformatie normala ;
70
- Acuitate olfactiva : prezinta obstructie nazala, nas cu aspect normal ;
- Acuitate dureroasa : prezenta la nivelul abdomenului ;
- Acuitate tactila : in limite normale ;- Sistem osteo-articular :cu semne de rahitism,
plagiocefalie occipitala, fontanela anterioara ;- Reflexe osteo-tendinoase : prezente bilateral ;
Date antropometrice : Inaltime : 69 cm ; Greutate : 8000 g ; Grup sanguin : B III ; Rh + (pozitiv). Data internarii : 26-I-2008 ; Data externarii :31-I-2008.
3) Anamneza :o Antecedente personale fiziologice : al 2-lea copil din
sarcina cu evolutie fiziologica, nastere la termen, pe cale naturala, in prezentatie craniana. La nastere a avut scorul Apgar 7, greutatea de 3100 g, a tipat si respirat, a prezentat icter fiziologic 4 zile. Nasterea a fost sub supraveghere medicala la Maternitatea Buzau. In Maternitate i s-a administrat Fenorbital.
A fost vaccinat BCG, AHB(3 doze), DTP (3 doze), AP (22.I.2004 a 3-a doza). Nu i s-a administrat Vitamina D2.
A fost alimentat natural 3 luni apoi, s-a facut diversificarea cu supa de legume, faina cu lapte, branza de vaci, galbenus de ou, mere cu biscuiti, iaurt, banana, sucuri de fructe;
o Antecedente personale patologice : colici intestinale si febra tratate in amubulator; ;
o Antecedente heredo-colaterale : Mama - 32 ani, 10 clase, casatorita, casnica; - 2 sarcini, 2 nasteri;
- grup sanguin AB IV, Rh+;
71
- in urma cu 3 ani a avut TBC pentru care a primit tratament 6 luni;
- fumeza 10-15 tigari pe zi; - suplimentarea alimentatiei cu Vitamina D in
ultimul trimestru de sarcina nu a fost facuta;Tata - 35 ani, 12 clase, muncitor agricol ;
- neaga prezenta bolilor cronice sau infecto-contagioase in familie ;
- grup sanguine 0 I; - factor Rh+;
o Antecedente chirurgicale: nu prezinta;4) Motivele internarii:o Febra;o Tuse spastica;o Scaune diareice; o Varsaturi ;o Agitatie ;
5) Istoricul bolii: Mama afirma ca de o zi copilul prezinta febra, tuse, 3
scaune diareice, 2 varsaturi, agitatie.Copilului i s-a administrat antitermice la domiciliu. A
fost adus de parinti in serviciul de Urgente Pediatrie di internat pe sectia Pediatrie I a Spitalului Judetean Buzau.
6) Examen clinic : Stare generala : alterata ; Malformatii :nu prezinta ; Aspectul faciesului : palid ; Tegumente :integre, uscate, palide cu elasticitate
cutanata si turgor normal, febrile ; Mucoase : faringe hiperemic ; Tesut adipos subcutanat : normal, pliu cutanat
abdominal peste 1 cm ; Sistem ganglionar : cu micropoliadenopatie ; Sistem musculo : normoton, normokinetic; Sistem osteo-articular :
72
Craniu: - prezinta plagiocefalie occipitala - F.A.=2/3 cm;
-Suturile oaselor craniene sunt dehiscente;
Torace: normal conformat; Coloana vertebrala: fara deformari; Bazin: fara deformari; Memebre: fara deformari; Dentitie: nu prezinta Ligamente articulare: fara laxitate
Aparat respirator: Torcace normal conformat ; Cai respiratorii superioare obstruate ; Tuse spastica ; Frecventa respiratorie 42/min, neregulata ; Murmur vezicular aspru ;
Aparat cardio-vascular : Aria matitatii cardiace in limite normale ; Soc apexian in spatiul IV intercostal stang pe
linia medioclaviculara; Zgomote cardiace regulate, ritmice Nu prezinta sufluri cardiace; Circulatia periferica: -artere periferice palpabile
-extremitati calde; -paloare -puls=120/min
Aparat digestiv: Buze uscate, normal colorate ; Limba uscata ; Dentitie absenta ; Faringe hiperemic ; Abdomen suplu cu sensibilitate la palpare ; Ficat la marginea inferioara la 2 cm sub rebordul
costal ; Inapetenta ; Scaune diareice 3-4/zi ;
73
Aparat urogenital : Loje renale libere bilateral, nedureroase Mictiuni fiziologice 5-6/zi ; Testiculi colorati in scrot ;
Sistemul nervos central : Nu prezinta semne de atingere meningeana Refelexe osteo-tendinoase prezente, normale Mobilitatea membrelor e normala ; Dezvoltarea neuro-psiho-motorie :
a) Postura si locomotie : ridica capul din decubit dorsal, se intoarce de pe spate pe abdomen, sta in sezut
b) Coordonarea miscarilor : muta jucaria dintr-o mana in alta, strange in pumn obiecte mici ;
c) Comportament psiho-adaptativ: isi manifesta simpatia fata de persoane, rade cand vorbesti cu el;
d) Limbaj : emite sunete bisilabice : « pa-pa », « ta-ta »
e) Dezvoltarea audo-vizuala : coordonare vizuala, intoarce capul la auzul unui sunet.
7) Elemente de igiena :Igiena personalaTegumente umede, unghii taiate.I se face baie generala zilnic, seara si partiala de cate ori
este nevoie.Imbracamintea este usoara, lejera, schimbata la nevoie ;Igiena locuinteiCasa cu iluminat electric, conditii salubre. Camera
copilului e aerisita zilnic, are luminozitate.Obisnuinte alimentare7-8 mese/zi : 3 mese lapte de mama si celelalte cu
alimente ca : supa de legume, branza de vaci, fainos cu lapte, galbenus de ou, mere cu biscuiti, iaurt, banane, sucuri de fructe, piure de cartofi, ceai de menta
74
Alimente preferate : iaurt, banane, fainos cu lapteAlimente evitate : supa de legumeObisnuinte de viata : copilul e tinut zilnic 5=6 ore/zi in
aer liber in curte.Doarme 7-8 ore noaptea, trezindu-se de 1-2 ori pentrua
fi alaptat. Ziua doarme 5-6 ore. Copilul se joaca cu jucarii pentru sugari.
Eliminari : -mictiuni fiziologice 5-6/zi ;-urina cu aspect normal, galben-pai, densitate 1015, 600
ml/zi ;-scaune cu aspect mucogrunjos, 3/zi, galben verzui-varsaturi cu continut alimentar ;-diaforeza la nivelul axilelor, a abdomenului, zona
occipitala, frontala 150 ml/zi ; Bolnavul Gabriel B. e internat pe sectia Pediartei I a
Spitalului Botosani pentru precizare de diagnostic si tratament. II.Analiza si inetrpretarea datelor1)Diagnostic medical la internare :
Gastroenterita acuta probabil infectioasa Pneumonie acuta interstitiala Rahitism carential comun
2)Probleme actuale :- Tuse spastica- Obstructie nazala- Febra- Varsaturi- Diaforeza- Scaune diareice- Agitatie- Respiratie neregulata- Colici abdominale- Inapetenta
3)Probleme potentiale :- Asfixie
75
- Deshidratare- Scadere ponderala- Infectii nosocomiale- Hipocalcemie
4)Diagnostic nursing la internare Nevoia de a respira si de a avea o
buna circulatie Alterarea rirmului respirator, cauzata de obstructia
nazala, tusea spastica si procesul infectios pulmonar manifestata prin paloare a tegumentelor, agitatie si respiratie dificila.
Nevoia de a bea si manca Deficit de volum hidric cauzat de diaree, varsaturi,
diaforeza manifestat prin mucoasa bucala uscata, inapetenta, refuzul sanului
Nevoia de a eliminaDiaree cauzata de procesul infectios gastrointestinal
manifestata prin scaune mucogrunjoase, mai frecvente varsaturi cauzate de procesul infectios gastrointestinal manifestate prin eliminare de continut alimentar pe gura.
Diaforeza cauzata de febra si agitatie manifestata prin transpiratii profuze la nivelul axilelor, a abdomenului, occipital si frontal
Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
Hipertemie cauzata de procesele infectioase gastrointestinale si pulmonare si manifestata prin cresterea temperaturii corporale peste limite normale
Nevoia de a dormi si a se odihniInsomnie cauzata de disconfortul abdominal, perfuzie,
mediul spitalicesc manifestata prin ore insuficiente de somn, cu treziri frecvente, agitatie, plans
Nevoia de a evita pericoleleDurere cauzata de procesele infectioase
gastrointestinale si tusea spastica manifestata prin agitatie, plans, grimase, colici abdominale, disconfort .
76
Eva
luar
e
26 –
1-20
08L
a
inte
rnar
e pa
cien
tul
prez
inta
tu
se
spas
tica
si
ob
stru
ctie
na
zala
, re
spir
atie
ne
regu
-lat
a
cu
star
e
gene
rala
al
tera
ta
si
palo
are.
L
a ex
amen
ul
fizi
c pr
ezin
ta m
urm
ur
vezi
vula
r
aspr
u t=
39,3
0 C,r
=49
/min P
=13
2/m
in27
-1-2
004
Obs
truc
tia
naza
la
nu
mai
es
te
prez
enta
, tu
sea
a
Inte
rven
tii
Rol
pro
priu
- asi
gur
co
nditi
i
de
mic
rocl
imat
co
resp
unza
toar
e :
cura
teni
e, a
eris
ire
fara
cu
rent
i
de
aer,
t=
18-2
00 C,
umid
ific
area
atm
osfe
rei 6
0 %
, lin
iste
-asi
gur
rep
aus
fiz
ic t
otal
ase
zand
co
pilu
l in
poz
itie
sem
isez
anda
cu
capu
l in
hip
erex
tens
ie,
puna
ndu-
i o
pern
a m
ai t
are
sub
um
eri
pent
ru a
fa
vori
za r
espi
rati
a si
cer
mam
ei s
a-l
supr
aveg
heze
in
per
man
enta
iar
eu
veri
fic
la
15
-20
m
inut
e
ritm
ul
resp
irat
or-a
sigu
r
perm
eabi
lita
tea
ca
ilor
resp
iara
tori
i
prin
de
zobs
trua
rea
naza
la
cu
spal
atur
a
si
aspi
rare
a se
cret
iilor
naz
ale
cu
son
da N
elat
on
Nr
14 in
con
diti
i de
asep
sie
-pre
gate
sc m
ater
iale
le n
eces
are
pun
-ct
iona
rii
unei
ven
e c
u a
juto
rul
unui
ca
tete
r pe
ntru
ins
titui
rea
unu
i un
ei
PE
V
Obi
ecti
ve
Pac
ient
ul s
a pr
ezin
te
o re
spir
atie
no
rmal
a,
regu
lata
si
te
gum
ente
no
rmal
co
lora
te
77
Dia
gnos
tic
nurs
ing
1.N
evoi
a
de
a re
spir
a si
de
a av
ea
o bu
na c
ircu
lati
eD
igno
stic
nur
sing
: al
tera
rea
ri
tmul
ui
resp
irat
orS
urse
de
di
ficu
l-ta
te :
ob
stru
ctia
na
zala
,
tuse
a sp
asti
ca s
i pr
oces
ul
infe
ctio
s pu
lmon
arM
anif
esta
ri d
e d
e-pe
nden
ta :
pa
loar
e a
te
gum
ente
lor,
re
spir
atie
di
fici
la,
agit
atie
Eva
luar
e
dim
inua
t
in
inte
nsit
ate.
Pac
ient
ul
prez
inta
inc
a pa
loar
e si
mur
mur
vez
icul
ar
aspr
u
T=
38,8
0 C,
R=
42/m
in
P=
127/
min
28-1
-200
4ri
tmul
re
spir
ator
e
re-g
ulat
,
star
ea
gene
rala
e
amel
iora
ta,
tuse
a n
u m
ai
are
ca
ract
er
spas
tic
pr
ezin
ta
mur
mur
ve
zicu
lar
aspr
u
T=
37,6
0 C
R=
40/m
in
P=
132/
min
Inte
rven
tii
- urm
ares
c i
n p
erm
anen
ta s
i no
tez
in
foai
a de
tem
pera
tura
res
pira
tia,
pul
sul,
tem
pera
tura
cu
ca
ract
eris
ticil
e
lor,
zi
lnic
, dim
inea
ta, s
eara
si
de c
ate
ori
se
impu
ne-a
sigu
r h
idra
tare
a c
ores
punz
atoa
re a
pa
cien
tulu
i-o
bser
v s
tare
a g
ener
ala
a p
acie
ntul
ui
urm
arin
d
aspe
ctul
fa
cies
ului
, co
mpo
rtam
entu
l, as
pect
ul te
gum
ente
lor
-exp
lic
mam
ei e
fect
ul p
oziti
v pe
car
e-l
are
pr
ezen
ta
sa
lang
a
copi
l
in
amel
iora
rea
lui c
at m
ai r
apid
a-p
rega
tesc
mat
eria
lele
nec
esar
e pe
ntru
ef
ectu
area
rec
olta
rii
de s
ange
, ur
ina,
ex
udat
far
ingi
an-p
rega
tesc
pac
ient
ul p
sihi
c i
nain
te d
e fi
ecar
e t
ehni
ca v
orbi
ndu-
i cu
cal
m,
blan
dete
si r
abda
re, i
n pr
ezen
ta m
amei
-pre
gate
sc f
izic
pac
ient
ul p
entr
u fi
ecar
e te
hnic
a, c
u aj
utor
ul m
amei
-tes
tez
sens
ibil
itat
ea la
ant
ibio
tice
pri
n
Obi
ecti
ve
Pac
ient
ul
sa p
rezi
nte
o resp
iara
tie
norm
ala
regu
lata
si
te
gum
ente
no
rmal
co
lora
te
78
Dia
gnos
tic
nurs
ing
1.
Nev
oia
de a
res
-pi
ra s
i a
avea
o
buna
cir
cula
tie
Dig
nost
ic n
ursi
ng :
alte
rare
a
ritm
ului
re
spir
ator
SD
:
obst
ruct
ia
naza
la,
tu
sea
spas
tica
si
proc
esul
in
fect
ios
pulm
onar
MD
:
palo
are
a
tegu
men
telo
r,
resp
irat
ie
difi
cila
, ag
itat
ie
Eva
luar
e
29-3
1-1-
2008
paci
entu
l
prez
inta
re
spir
atie
re
gula
ta,
star
e g
ener
ala
bun
a,
tuse
a a
dim
inua
t in
in
ten-
sita
tae,
e
usca
ta.
L
a au
scul
tati
e
prez
inta
m
urm
ur
vezi
cula
r no
rmal
T=
370 C
r=
38/m
in p
=11
6/m
inO
biec
tiv
real
izat
Inte
rven
tii
IDR
Rol
del
egat
-rec
olte
z e
xuda
tul
fari
ngia
n s
i tr
imit
im
edia
t la
labo
rato
r-r
ecol
tez
sa
nge
pe
ntru
ur
mat
oare
le
exam
ene
de l
abor
ator
hom
olec
ogra
ma,
io
nogr
ama
-rec
olte
z 10
0 m
l uri
na p
entr
u ex
amen
ul
sum
ar d
e ur
ina
-pre
gate
sc s
i tr
ansp
ort
paci
entu
l pe
ntru
ef
ectu
area
ex
amen
ului
ra
diol
ogic
pu
lmon
ar-a
dmin
istr
ez la
indi
cati
a m
edic
ului
:
ampi
cili
na 1
g/zi
iv
gent
amic
ina
40 m
g/zi
iv
ser
ef
edri
nat(
1ml
ef
edri
na
+10
ml
ser
fiz
iolo
gic)
3
pica
turi
ins
tila
te i
n f
ieca
re
nari
na 3
/zi
Obi
ecti
ve
Pac
ient
ul
sa p
rezi
nte
o resp
iara
tie
norm
ala
regu
lata
si
te
gum
ente
no
rmal
co
lora
te
79
Dia
gnos
tic
nurs
ing
1.N
evoi
a
de
a re
spir
a si
de
a av
ea
o bu
na c
ircu
lati
eD
igno
stic
nur
sing
: al
tera
rea
ri
tmul
ui
resp
irat
orS
urse
de
di
ficl
utat
e :
obst
ruct
ia
naza
la,
tuse
a
spas
tica
si
pr
oces
ul
infe
ctio
s pu
lmon
arM
anif
esta
ri d
e d
e-pe
nden
ta :
pal
oare
a
te
gum
ente
lor,
re
spir
atie
di
fici
la,
agit
atie
Eva
luar
e
26-1
-200
8pa
cien
tul
es
te
inap
eten
tar
e
lim
ba
usca
ta,
fari
nge
hipe
rem
icG
=80
00 g
L=
69 c
m 27
-1-2
008
paci
entu
l
prim
este
sa
nul
m
amei
, ap
etitu
l e
mod
erat
, fa
ring
ele
e
hipe
rem
ic,
nu
m
ai
are
li
mba
us
cata
G
=79
50 g
Inte
rven
tii
Rol
pro
piu
-mas
or t
alia
si
greu
tate
a pa
cien
tulu
i la
in
tern
are
-asi
gur
co
ndit
ii
de
mic
rocl
imat
co
resp
un-z
atoa
re,
aeri
sind
sal
onul
far
a cu
rent
i de
aer
inai
nte
de f
ieca
re m
asa
si
dupa
mes
e, te
mpe
ratu
ra d
e 18
-200 C
-adm
inis
trez
un
regi
m d
iete
tic h
idri
c si
pr
in
tato
nare
a
tole
rant
ei
dige
stiv
e in
trod
uc t
rept
at,
in c
anti
tati
mic
i si
la
inte
rval
e s
curt
e d
e t
imp
ali
men
tele
; ad
min
istr
and
al
imen
te
boga
te
in
prot
eine
si
vi
tam
ine
ca
su
pa
de
mor
covi
,
mer
ele
si
an
tidia
reic
e :
bana
nele
-nu
int
rodu
c al
imen
te n
oi p
entr
u c
opil
pe
ntru
a n
u s
upra
solic
ita
tol
eran
ta
dige
stiv
a-a
sigu
r ne
cesa
rul c
alor
ic s
i hid
ric
ziln
ic-c
anta
resc
pac
ient
ul in
fie
care
zi
pent
ru
a ev
alua
efi
caci
tate
a re
gim
ului
die
teti
c in
stau
rat
Obi
ecti
ve
Pac
ient
ul
sa
fie
echi
li-br
at
hidr
oelc
tro-
litic
80
Dia
gnos
tic
nurs
ing
2. N
evoi
a de
a b
ea
si a
man
caD
N-p
ierd
ere
de
vo
lum
ichi
dS
D-
diar
ee,
vars
a-tu
ri, d
iafo
reza
MD
- m
ucoa
sa b
u-ca
la u
scat
a, r
efuz
ul
sanu
lui,
inap
eten
taS
caun
e
moi
si
ap
oase
,
dese
tr
ansp
irat
ii p
rofu
ze
Eva
luar
e
28-1
-200
4fa
ring
ele
ar
e
aspe
ct
norm
al,
apet
itul
e i
n cr
este
re,
se a
lapt
eaza
bi
ne,
star
ea g
ener
ala
e sa
tisf
acat
oare
, a
rev
e-ni
t la
greu
taea
800
0 g
Inte
rven
tii
-sta
bile
sc o
raru
l m
esel
or s
i st
imul
ez
apet
itul
ad
min
istr
and
al
imen
te
cu
mir
os s
i as
pect
pla
cut,
in
con
ditii
ig
ieni
ce,
intr
-un
cadr
u lin
istit
or,
aeri
sit
si c
urat
, mam
a fi
ind
alat
uri d
e co
pil
-ina
inte
de
adm
inis
trar
ea a
limen
telo
r as
pir
se
cret
iile
na
zale
,
veri
fic
tepe
ratu
ra,
ca
litat
ea
si
cant
itat
ea
alim
ente
lor,
ii
pu
n
paci
entu
lui
o
bave
tica
la
gat
si
ma
asi
gur
ca a
re
lenj
erie
cur
ata
de p
at s
i cor
p-i
n p
rim
a z
i de
la
int
erna
re o
pres
c al
apta
rea
sug
arul
ui s
i ex
plic
mam
ei
nece
sita
tea
ac
este
i
mas
uri,
ap
oi
intr
oduc
in
alim
enta
tie
trep
tat
din
ce i
n ce
mai
mul
t la
pte
de m
ama,
in
func
tie
de to
lera
nta
dige
stiv
a-e
duc
mam
a i
n p
rivi
nta
ali
men
tari
i co
rect
e a
suga
rulu
i si
ii
cer
sa r
espe
cte
mas
urile
de
ig
iena
di
n
tim
pul
alap
tatu
lui :
sa
poar
te u
n ha
lat
cura
t pe
ca
re s
a-l p
oart
e do
ar c
and
alap
teaz
a,
Obi
ecti
ve
Pac
ient
ul
sa
fie
echi
li-br
at
hidr
oelc
tro-
litic
81
Dia
gnos
tic
nurs
ing
2.
Nev
oia
de a
bea
si
a m
anca
D
N-p
ierd
ere
de
vo
lum
ichi
dS
D-
diar
ee,
vars
a-tu
ri, d
iafo
reza
MD
- m
ucoa
sa b
u-ca
la u
scat
a, r
efuz
ul
sanu
lui,
inap
eten
taS
caun
e
moi
si
ap
oase
,
dese
tr
ansp
irat
ii p
rofu
ze
.
Eva
luar
e
29-1
-200
4m
ucoa
sa
buca
la
e um
eda,
ap
etitu
l
e no
rmal
. P
acie
ntul
pre
-zi
nta
o s
atre
gen
eral
a bu
na G
=80
00g
Inte
rven
tii
S
a f
aca
toa
leta
loc
ala
a s
anil
or s
i m
amel
oane
lor
cu a
pa s
i sa
pun
far
a ar
ome,
spa
lare
a pe
mai
ni-i
n ti
mpu
l ala
ptat
ului
ii e
xpli
c m
amei
nece
sita
tea
su
prav
eghe
rii
ri
tmul
ui
resp
irat
or s
i a
eve
ntua
lelo
r va
rsat
uri,
regu
rgit
atii
-adm
inis
trez
sug
arul
ui c
eai
de m
enta
in
dulc
it p
utin
cu
glu
coza
5%
, pe
ntru
ca
lmar
ea c
olic
ilor
abdo
min
ale
-dup
a c
e a
a f
ost
alim
enta
t ii
exp
lic
mam
ei n
eces
itat
ea s
usti
neri
i su
garu
lui
in d
ecub
it l
ater
al 1
5-20
min
ute
pent
ru
evit
area
as
pira
tiei
ev
antu
alel
or
vars
atur
i.
Urm
ares
c
aspe
ctul
te
gum
ente
lor
si a
muc
oase
i buc
ale
-dup
a se
rvir
ea m
esei
aer
ises
c sa
lonu
l, sc
him
b s
ugar
ul d
e l
enje
rie
dac
a e
ne
cesa
r, d
e as
emen
ea s
i len
jeri
a de
pat
-ins
pect
ez
cavi
tate
a
buca
la
si
inde
part
ez
rest
uril
e
alim
enta
re
cu
ajut
orul
un
ei
com
pres
e
ster
ile
infa
sura
ta in
juru
l
Obi
ecti
ve
Pac
ient
ul
sa
fie
echi
li-br
at
hidr
oelc
tro-
litic
82
Dia
gnos
tic
nurs
ing
2.N
evoi
a de
a b
ea
si a
man
ca
DN
-pie
rder
e
de
volu
m ic
hid
SD
- di
aree
, va
rsa-
turi
, dia
fore
zaM
D-
muc
oasa
bu-
cala
usc
ata,
ref
uzul
sa
nulu
i, in
apet
enta
Sca
une
m
oi
si
apoa
se,
de
se
tran
spir
atii
pro
fuze
Eva
luar
e
30 I
-31
I 20
04
paci
entu
l ar
e o
sta
re
gene
rala
bun
a, a
peti
tul
e
norm
al.
P
ana
la
ex
tern
are
se m
enti
ne la
gr
euta
tea
de 8
000
gO
biec
tiv
rela
izat
.
Inte
rven
tii
deg
etul
ui, s
terg
cop
ilul
la g
ura
-asi
gur
repa
us f
izic
tota
l si s
upra
vegh
ez
func
tiil
e v
itale
-ce
r m
amei
sa
aib
a o
al
imen
tati
e ra
tion
ala
fara
ali
men
te a
xcit
ante
, fum
at
Rol
del
egat
La
in
dica
tia
m
edic
ului
ad
min
istr
ez
PE
V 5
pic
/min
la
8 or
e cu
:
Glu
coza
5%
250
ml
KC
l 7,4
% 7
ml
MgS
O4 2
0 %
0,7
ml
Cal
ciu
gluc
onic
10
% 1
0 m
lsi
Vig
anto
l O
il 3
pic
atur
i/zi
res
pect
and
doza
, or
ele
si r
itm
ul d
e ad
imin
istr
atie
in
dica
te
de
med
ic.
S
upra
vehg
ez
paci
entu
l
dupa
ad
min
istr
area
m
edic
atie
i
Obi
ecti
ve
Pac
ient
ul
sa
fie
echi
li-br
at
hidr
oelc
tro-
litic
83
Dia
gnos
tic
nurs
ing
2.N
evoi
a de
a b
ea
si a
man
ca
DN
-pie
rder
e
de
volu
m ic
hid
SD
- di
aree
, va
rsa-
turi
, dia
fore
zaM
D-
muc
oasa
bu-
cala
usc
ata,
ref
uzul
sa
nulu
i, in
apet
enta
Sca
une
m
oi
si
apoa
se,
de
se
tran
spir
atii
pro
fuze
28,2
9,30
,31-
01
6
7:00
;10:
00; 1
3:00
16:0
0; 1
9:00
22:
00
6 x
180
ml
3 x
lapt
e de
m
ama
2 x
orez
pas
at,
bran
za d
e va
ci
1 x
50 m
l sup
a de
mor
covi
1 x
130
g pi
ure
legu
me
27-0
1-20
08
6
7:00
;10:
00; 1
3:00
16:0
0; 1
9:00
22:
00
6 x
180
ml
2 x
orez
pas
at +
br
anza
de
vaci
2 x
100
ml s
upa
de
mor
covi
, 80
mg
piur
e de
legu
me
2 x
lapt
e de
mam
a
26-0
1-20
08
6
7:00
;10:
00; 1
3:00
16:0
0; 1
9:00
22:
00
6 x
180
ml
2 x
ceai
men
ta
usor
indu
lcit
cu g
luco
za
5%
2 x
supa
de
mor
covi
2 x
muc
ilagi
u de
ore
z
84
Dat
a:
Nr
mes
e p
e zi
:
Ora
r m
ese:
Ali
men
te:
Eva
luar
e
26-1
-200
8la
int
erna
re p
acie
ntul
pr
ezin
ta
3
scau
ne
muc
ogru
njoa
se p
e zi
, ab
dom
en
supl
u,
mic
tiuni
fiz
ilog
ice
si
urin
a
cu
aspe
ct
norm
al L
a ef
ectu
area
co
pro-
cult
urii
se
co
nsta
ta
prez
enta
co
liba
cili
lor
27-1
-200
8pa
cien
tul
prez
inta
2
scau
ne
muc
ogru
njoa
se p
e zi
, ab
dom
en
supl
u,
copr
ocul
tura
poz
itiva
pe
ntru
col
ibac
ili
Inte
rven
tii
a)
Rol
pro
priu
-asi
gur
cond
itii
de
mic
rocl
imat
opt
ime
cu t=
18-2
00 C s
i um
idit
ate
60%
-can
tare
sc
ziln
ic
paci
entu
l,
note
z gr
euta
-tea
in
foa
ia d
e t
eper
atur
a s
i ur
mar
esc
curb
a po
nder
ala
-ins
pect
ez s
caun
ele
suga
rulu
i si
not
ez
in
foai
a
de
tem
pera
tura
num
arul
co
nsis
tent
a, c
anti
tate
a si
asp
ectu
l lor
-not
ez i
n fo
aia
de t
empe
ratu
ra n
umar
ul
mic
tiuni
lor
si
can
titat
ea l
or p
entr
u st
abil
irea
diu
reze
i-u
rmar
esc
bi
lant
ul
inge
stie
-exc
reti
e pr
in
nota
rea
zi
lnic
a
in
foai
a
de
tem
pera
tura
a d
iure
zei,
var
satu
rilo
r,
scau
nelo
r si
dia
fore
zei
-sch
imb
lenj
eria
de
pat
si
corp
de
cate
or
i es
te n
evoi
e pe
ntru
pre
veni
rea
erit
e-m
ului
fes
ier,
efe
ctue
z to
alet
a an
usul
ui
dupa
fie
care
def
ecat
ie s
i dez
infe
ctez
cu
Obi
ecti
ve
a) p
acie
ntul
sa
pre
zint
e un
tr
anzi
t in
test
inal
no
rmal
,
sa
nu
devi
na
surs
a
de
infe
ctie
.P
reve
nire
a er
item
ului
fe
sier
85
Dia
gnos
tic
nurs
ing
3.N
evoi
a d
e a
eli
-m
ina
a) DN
- di
aree
SD
-
proc
esul
in
fec-
tios
gast
roin
test
inal
M
D-f
recv
ente
sc
aune
muc
ogru
n-jo
ase
Eva
luar
e
28-1
-200
8pa
cien
tul
a a
vut
2 sc
aune
gru
njoa
se p
e zi
, ab
dom
en s
uplu
, co
proc
ultu
ra p
oziti
va29
-1-2
008
paci
entu
l
a
avut
2
scau
ne
cu
aspe
ct
norm
al,
copr
ocul
tura
e
nega
tiva
30-3
1 I
2008
paci
entu
l
a
avut
1
scau
n n
orm
al p
e z
i, pr
ezin
ta s
tare
gen
eral
e bu
na
Inte
rven
tii
aci
d bo
ric
2-3%
-aer
ises
c sa
lonu
l de
cate
ori
est
e ne
voie
-a
sigu
r u
n r
egim
ali
men
tar
hid
ric,
bo
gat i
n pe
ctin
e si
vita
min
e.-a
sigu
r tr
ansp
ortu
l le
njer
iei
mur
dare
in
reci
pien
te s
peci
ale
in c
ondi
tii d
e se
psie
pe
ntru
evi
taea
infe
ctii
lor
noso
com
iale
Rol
del
egat
-rec
olte
z in
con
diti
i de
ase
psie
, m
ater
ii
feca
le p
entr
u c
opro
cula
tura
, 3
zil
e co
nsec
utiv
si t
rim
it im
edia
t la
labo
rato
r-r
ecol
tez
urin
a pe
ntru
exa
men
ul s
umar
de
uri
naL
a in
dica
tia
med
icul
ui a
dmin
istr
ez:
Col
istin
1cp
=25
0.00
0 ui
1cp
/6 o
re p
-o
Sm
ecta
½ p
lic la
12
ore
p-o
Obi
ecti
ve
a) p
acie
ntul
sa
pre
zint
e un
tr
anzi
t in
test
inal
no
rmal
,
sa
nu
devi
na
surs
a
de
infe
ctie
.P
reve
nire
a er
item
ului
fe
sier
86
Dia
gnos
tic
nurs
ing
3.
Nev
oia
de
a
elim
ina
a)
DN
- di
aree
SD
-
proc
esul
in
fec-
tios
gast
roin
test
inal
M
D-f
recv
ente
sc
aune
m
ucog
tunj
oase
Eva
luar
e
26-1
-200
8la
int
erna
re p
acie
ntul
ar
e tr
ansi
prat
ii p
rofu
ze
la n
ivel
ul a
bdom
enul
ui
occi
pita
l, f
ront
al s
i in
ax
ile
t=39
,30 C
27-1
-200
8tr
ansp
irat
ia a
dim
unat
la
niv
elul
abd
omen
ului
si
occ
ipit
al t=
38,8
0 C28
-1-2
004
in
urm
a
mas
uril
or
tera
peut
ice
tran
spir
atia
e
prez
enta
foa
rte
puti
n fr
onta
l t=
37,6
0 C29
-31
1 20
08pa
ciet
ul
prez
inta
tr
ansp
irat
ie f
izil
ogic
a,
tegu
men
te c
urat
et=
370 C
Inte
rven
tii
b)
Rol
pro
priu
-asi
gur
cond
itii
de
mic
rocl
imat
opt
ime
-not
ez z
ilni
c te
mpe
ratu
ra in
foa
ia d
e de
te
pera
tura
,
mas
uran
d
tem
pera
tura
re
ctal
a-a
sigu
r le
njer
ie d
e pa
t si c
orp
cura
ta, d
e ca
te o
ri e
ste
nevo
ie-s
terg
pac
ient
ul d
e tr
ansp
irat
ie-f
rict
ione
z
tegi
men
tele
cu
al
cool
, m
ento
lat
dilu
at s
i pu
drez
a
xile
le,
piur
ile
cuta
nate
, fes
ele
cu ta
lc-h
idra
tez
core
soun
zato
r pa
cien
tul
-aer
ises
c sa
lonu
l far
a cu
rent
i de
aer
Rol
del
egat
La
indi
cati
a m
edic
ului
adm
inis
trez
Cal
pol 1
ling
urit
a/6
ore
p-o
Obi
ecti
ve
b) p
acie
ntul
sa
pre
zint
e te
gum
ente
us
cate
, cu
rate
Pre
veni
rea
irit
atie
i
87
Dia
gnos
tic
nurs
ing
3.N
evoi
a
de
a el
imin
ab)
DN
-dia
fore
zaS
D-f
ebra
, agi
tati
eM
D-
tr
ansp
irat
ii
prof
uze
in a
xile
la
nive
lul
ab
dom
e-nu
lui,
occ
ipit
al s
i fr
onta
l
Eva
luar
e
26-1
-200
8pa
cien
tul
a v
arsa
t o
data
.
Lic
hidu
l
de
vars
atur
a a
re c
otiu
nt
alim
enta
r27
-31
1 20
08pa
cien
tul
nu
a
m
ai
prez
enta
t
vars
atur
i pa
na la
ext
erna
re
Inte
rven
tii
c)
Rol
pro
priu
-asi
gur
con
diti
i d
e m
icro
clim
at c
u um
idif
icar
ea a
tmos
fere
i 60
%,
aers
ire
de c
ate
ori e
ste
nevo
ie-a
sez
sub
capu
l si
gat
ul p
acie
ntul
ui u
n pr
osop
cu
rata
si
gura
nd
pozi
tia
de
de
cubi
t la
tera
l sa
u cu
cap
ul in
tr-o
par
te
pent
ru a
evi
ta a
spir
area
var
satu
rilo
r pe
ca
le r
espi
arto
rie
-pro
teje
z le
njer
ia d
e pa
t cu
mus
ama
-adm
inis
trez
lic
hide
rec
i in
can
tita
ti
mic
i-c
apte
z i
chid
ul d
e v
arsa
tura
int
r-o
tavi
ta r
enal
a s
i il
pas
trez
pen
tru
a-l
ar
ata
med
icul
ui-d
upa
ce a
var
sat
ster
g ca
vita
tea
buca
la
cu o
com
pres
a s
teri
la c
u g
lice
rina
ba
rona
taR
ol d
eleg
at
Lin
dica
tia
med
icul
ui a
dmin
istr
ez
Met
oclo
pram
id
12
pica
turi
si
su
prav
eghe
z
paci
entu
l
dupa
tr
atam
ent
Obi
ecti
ve
Pac
ient
ul
sa n
u m
ai
prez
inta
va
rsat
uri
Pre
veni
rea
aspi
rari
i de
va
rsat
uri
pe
cale
re
spir
ator
ie
88
Dia
gnos
tic
nurs
ing
3.N
evoi
a
de
a el
imin
ac)
DN
- va
rsat
uri
SD
-pro
cesu
l in
fec-
tios
ga
stro
inte
stin
alM
D-
elim
inar
ea d
e co
ntin
ut a
lim
enta
r pe
gur
a
Eva
luar
e
26-1
-200
8pa
cien
tul
ar
e
febr
a ri
dica
ta l
a in
tern
are
cu
tran
spir
atii
pro
fuze
t=
39,3
0 C
27-1
-200
8in
ur
ma
m
asur
ilor
te
rape
utic
e
febr
a
a sc
azut
put
in,
la f
el s
i tr
ansp
irat
iiile
t=38
,80 C
Inte
rven
tii
Rol
pro
priu
-asi
gur
cond
itii
de
mic
rocl
imat
opt
ime:
ae
risi
rea
salo
nulu
i fa
ra c
uren
ti d
e ae
r,
cura
teni
e, u
mid
ific
area
atm
osfe
rei
60
%,
te
mpe
ratu
ra
de
18-2
00 C,
lum
inoz
itat
e, li
nist
e-a
sigu
r le
njer
ia d
e pa
t si
cor
p c
urat
a,
usca
ta s
i o
sch
imb
de
cat
e o
ri s
e im
pune
-men
tin
igi
ena
corp
oral
a a
paci
entu
lui
veri
ofic
and
in
pe
rman
enta
st
area
te
gum
ente
lor
paci
entu
lui
-mas
or t
empe
ratu
ra r
ecta
la d
imin
eata
, se
ara
si d
e ca
te o
ri e
ste
nevo
ie, o
not
ez
in f
oia
de t
empe
ratu
ra a
stfe
l ve
rifi
cand
ef
ectu
l tra
tam
entu
lui a
ntit
erm
ic-i
nter
pret
ez c
urba
term
ica
-inf
as p
acie
ntul
int
r-un
scu
tec
imbi
bat
cu a
lcoo
l dilu
at-a
dmin
stre
z un
reg
im a
lim
enta
r hi
dric
si
hip
erca
lori
c c
u l
ichi
de r
eci,
fii
nd
aten
ta
sa
nu
agra
vez
tu
lbur
aril
e re
spia
rtor
ii
Obi
ecti
ve
Pac
ient
ul
sa p
rezi
nte
tem
pear
tura
in
lim
ite
norm
ale
89
Dia
gnos
tic
nurs
ing
4.N
evoi
a
de
a m
en-t
ine
tem
pera
tura
co
rpul
ui i
n l
imte
no
rmal
eD
N-h
iper
term
ieS
D-
proc
esel
e i
n-fe
ctio
ase
ga
stro
-in
test
inal
e
si
pulm
onar
e
MD
-cre
ster
ea
tem
pera
turi
i p
este
li
mit
e no
rmal
e
Eva
luar
e
28-1
-200
8fe
bra
a s
cazu
t m
ult,
tran
spia
rtia
e r
edus
at=
37,6
0 C
29-3
1 1
2008
paci
entu
l
prez
inta
te
mpe
ratu
ra i
n l
imite
no
rmal
e, t
egue
nte
cu
tran
spir
atie
fi
ziol
ogic
a,
star
e ge
nera
la b
una
pana
la
exte
rnar
et=
370 C
Inte
rven
tii
Rol
del
gat
La
in
dica
tia
m
edic
ului
ed
min
istr
ez
anti
term
ice:
Cal
pol s
irop
1 li
ngur
ita*
3/zi
p-o
si d
upa
efec
tuar
ea t
esta
rii
sens
ibil
itat
ii l
a an
tibi
otic
e,ad
min
istr
ez:
Am
pici
lina
1g+
8ml
ser
fizi
olog
ic,
2ml/6
h iv
Gen
tam
icin
a 40
mg/
2ml,
1m
l/12
h iv
Goi
stin
250
.00
ui/c
p, 1
cp/6
h p-
oS
upra
vegh
ez e
fect
ul tr
atam
entu
lui
Obi
ecti
ve
Pac
ient
ul
sa p
rezi
nte
tem
pear
tura
in
lim
ite
norm
ale
90
Dia
gnos
tic
nurs
ing
3.N
evoi
a
de
a m
entin
e
tem
pe-
ratu
ra c
orpu
lui
in
lim
ite
no
rmal
e D
N-h
iper
term
ieS
D-
proc
esel
e i
n-fe
ctio
ase
ga
stro
-in
test
inal
e
si
pulm
onar
e
MD
-cre
ster
ea
tem
pera
turi
i p
este
li
mit
e no
rmal
e
Eva
luar
e
2-05
-200
8pa
cien
tul
pr
ezin
ta
tran
spir
atii
pr
ofuz
e la
niv
elul
axi
lelo
r, p
e fu
nte
T=
37,6
0 C
21-0
5-20
08tr
ansp
irat
ii
prof
uze
in a
xile
, pe
fru
nte
T=
37.3
0 C
Inte
rven
tii
Rol
pro
priu
:-a
sigu
r
cond
itii
de
m
icro
clim
at
opti
me
cu
te
mpe
artu
ra
18-2
00 C,
umid
ific
area
atm
osfe
rei 6
0%-m
asor
si
note
z zi
lnic
, di
min
eata
si
sear
a te
mpe
ratu
ra c
orpo
rala
rec
tala
-ste
rg i
n p
erm
anen
ta p
acie
ntul
de
tran
spir
atie
cu
un p
roso
p cu
rat
cura
t si
usc
at-a
sigu
r le
njer
ie u
scat
a, le
jera
de
cate
or
i est
e ne
voie
-efe
ctue
z to
alet
a lo
cala
de
cate
ori
es
te n
evoi
e, c
u ap
a la
o t
empe
ratu
ra
cu 3
0 C m
ai m
ica
deca
t te
mpe
ratu
ra
corp
oral
a a
paci
entu
lui
-fri
ctio
nez
teg
umen
tele
cu
alc
oo
dilu
at, p
rin
mis
cari
bla
nde
-adm
inis
trez
pac
ient
ului
o c
anti
tate
de
lich
ide
mai
mar
e-m
asor
apr
ecia
tiv p
ierd
eril
e de
apa
pr
in t
rans
pira
tie
pen
tru
cal
cula
rea
core
cta
a bi
lant
ului
inge
stie
-exc
reti
e
Obi
ecti
ve
-pec
ient
ul s
a pr
ezin
te
tegu
men
te
usca
te,
cura
te-p
reve
nire
a ir
itat
iei
tegu
men
telo
r
91
Dia
gnos
tic
nurs
ing
3.N
evoi
a
de
a el
imin
aD
N-
diaf
orez
aS
D-
febr
aM
D-
tr
ansp
irat
ii
prof
uze
la
niv
elul
ax
ilel
or, p
e fr
unte
Eva
luar
e
22-0
5-20
08pa
cien
tul
pr
ezin
ta
tegu
men
te
cura
te,
usca
te, c
u tr
ansp
irat
ii
fizi
olog
ice
pan
a l
a ex
tern
are
T=
36,8
0 CO
biec
tiv
real
izat
Inte
rven
tii
Rol
del
egat
:-l
a in
dica
tia
med
icul
ui a
dmin
istr
ez :
calp
ol 5
ml x
3/zi
p-0
Obi
ecti
ve
-pec
ient
ul s
a pr
ezin
te
tegu
men
te
usca
te,
cura
te-p
reve
nire
a ir
itat
iei
tegu
men
telo
92
Dia
gnos
tic
nurs
ing
3.N
evoi
a
de
a el
imin
a
Eva
luar
e
20-0
5-20
08pa
cien
tul
ar
e
tuse
sp
asti
ca l
a in
tern
are,
pl
ange
in
con
tinuu
, fa
ce g
rim
ase
IDR
-ul
la
antib
ioti
ce
e
nega
tiv
Inte
rven
tii
Rol
pro
priu
:-a
sigu
r
cond
itii
de
m
icro
clim
at
core
spun
zato
are
cu t
empe
artu
ra 1
8-20
0 C,
umid
ific
area
atm
osfe
rei
60%
, lu
min
ozit
ate,
aer
isir
e fa
ra c
uren
ti d
e ae
r, l
inis
te s
i se
mio
bscu
rita
te i
n ti
mpu
l som
nulu
i-l
a i
nter
nare
sol
icit
mam
ei,
sa-s
i ef
ectu
eze
MR
F-u
l, c
opro
culu
ra s
i ex
suda
tul
fari
ngia
n s
i m
a as
igur
ca
rezu
ltat
ele
sunt
neg
ativ
e-m
a si
gur
ca m
ama
e ne
para
zita
ta l
a in
tern
area
ace
teea
ca
ins
otito
are
a
copi
lulu
i-s
upra
vegh
ez
perm
anen
t te
mpe
ratu
ra,
re
spir
atia
,
puls
ul,
star
ea
gene
rala
,
com
port
amen
tul
paci
entu
lui s
i le
note
z in
F.T
.-u
rmar
esc
as
pect
ul
tuse
i,
al
scau
nulu
i, u
rini
i, t
egum
ente
lor
si
info
rmez
med
icul
in
leg
atur
a c
u m
odif
icar
ile
aces
tora
-asi
gur
perm
anen
t len
jeri
e de
pat
Obi
ecti
ve
-pac
ient
ul s
a pr
ezin
te
o st
are
ge
ne-
rala
bu
na,
conf
ort
-asi
gura
rea
unui
m
ediu
sp
ital
ices
c se
curi
zant
si
de
prot
ecti
e a
paci
entu
lui
-pre
veni
rea
infe
ctii
lor
noso
com
iale
si
a c
ompl
i-ca
tiilo
r.
93
Dia
gnos
tic
nurs
ing
4.N
evoi
a de
a e
vita
pe
rico
lele
DN
- du
rere
SD
- t
use
spa
stic
a ca
tete
riza
rea
proc
e-su
lui
in
fect
io-p
ul-
mon
arM
D-
pl
ans
co
n-ti
nuu,
gr
imar
e di
scon
fort
94
Eva
luar
e
29-3
1 1
2008
Pac
ient
ul a
re o
sta
re
gene
rale
bun
a, n
u m
ai
plan
ge d
ecan
d c
andi
i
e
foam
e
sau
ca
nd
lips
este
mam
a, n
u m
ai
e
agit
at.
R
eact
ia
cuta
nata
la
tube
rcul
ina
e ne
gati
va
Inte
rven
tii
-asi
gur
tr
eans
port
ul
in
cond
itii
de
se
curi
tate
si
prot
ecti
e a
pac
ient
ului
pe
ntru
ef
ectu
area
ex
amen
ului
ra
diol
ogic
Rol
del
gat
La
indi
cati
a m
edic
ului
adm
inis
trez
: C
alpo
l 1 li
ngur
ita*
3/zi
p-o
(12
0mg*
3)
Obi
ecti
ve
Pac
ient
ul
sa p
rezi
nte
o
star
e ge
ne-r
ala
buna
Asi
gura
rea
unui
med
iu
spit
alic
esc
secu
riza
nt
si
de
prot
ecti
e a
pa
cien
tulu
iP
reve
nire
a in
fect
iilo
r no
soco
-m
iale
si
a co
mpl
icat
ii-l
or
Dia
gnos
tic
nurs
ing
5. N
evoi
a de
a e
vita
pe
rico
lele
DN
-dur
ere
SD
- p
roce
sele
in-
fect
iase
ga
stro
-in
test
inal
e s
i tu
sea
spas
tica
MD
-
coli
ci
ab-
dom
inal
e,
plan
s,
grim
ase,
ag
itatt
ie
disc
onfo
rt
95
Eva
luar
e
26-1
-200
8pa
cien
tul
e
fo
arte
ag
itat
. L
ange
, do
arm
e pu
tin
7-
8
ore,
tr
ezin
du-s
e fr
ecve
nt s
i ad
orm
ind
cu g
reut
ate
27-1
-200
8pa
cien
tul
nu m
ai e
ste
agit
at,
do
arm
e
putin
m
ai b
ine
8 or
e pe
zi
28-1
-200
8pa
cien
tul
nu
m
ai
e ag
itat
doa
rme
bine
, dar
ti
mp
ins
ufic
ient
9-1
0 or
e pe
zi
Inte
rven
tii
Rol
pro
priu
-asi
gur
cond
itii
de
mic
rocl
imat
opt
ime
, ae
risi
nd f
ara
cure
nti
de a
er,
tem
epar
tura
de
18-
200 C
, lin
iste
, cur
aten
ie-a
sigu
r le
njer
ie d
e pa
t si
cor
p c
uara
te s
i us
cate
tot
tim
pul,
un
patu
t co
nfor
tabi
l si
o
pozi
tie c
are
sa n
u ag
rave
ze t
ulbu
rari
le
resp
iart
orii,
sf
atui
n
mam
a
sa
supr
aveg
heze
cop
ilul
cat
tim
p a
cesa
t do
arm
e-a
sigu
r
sem
iobs
curi
tate
a
salo
nulu
i
in
tim
pul s
omnu
lui
-sup
rave
ghez
si
note
z i
n f
oaia
de
de
tem
pera
taur
a
puls
ul,
te
mep
erat
ura,
re
spir
atia
in ti
mpu
l som
nulu
i-i
nain
te d
e c
ulca
re a
dmin
istr
ez c
eai
de
tei
5% z
ahar
si
ma
asig
ur c
a su
garu
l ar
e le
njer
ie c
urat
a si
usc
ata
de p
at s
i cor
p
Obi
ecti
ve
Pac
ient
ul
sa a
iba
un
som
n od
ihni
tor
cu
ore
sufi
cien
te
de
som
n si
sa
aib
a o
st
are
gene
rala
bu
na
Dia
gnos
tic
nurs
ing
6.
Nev
oia
de
a
dorm
i si a
se
odih
niD
N-
inso
mni
eS
D-
di
scon
foru
l ab
dom
inal
, pe
rfuz
are,
m
ediu
l sp
ital
ices
cM
D-
ar
e
insu
fic-
ient
e
de
som
n,
trez
iri
fr
ecve
nte,
ag
iatie
, pla
ns
96
Eva
luar
e
29-3
1 1
2008
paci
entu
l nu
este
agi
tat
doar
me
bi
ne
tim
p su
fici
ent,
9-
10
ore
noap
tea
si
5-
6
ore
ziua
,
trez
indu
-se
num
ai n
oapt
ea o
dat
a pe
ntru
a f
i al
apta
t de
m
ama
Inte
rven
tii
-sfa
tuie
sc m
ama
sa t
ina
copi
lul
in b
rate
ca
nd s
tare
a a
cest
uia
o p
erm
ite
si
sa-l
le
gene
uso
r, f
redo
nand
u-i
cant
ece
de
leag
an-a
eris
esc
salo
nul c
u 10
min
ute
inai
nte
decu
lcar
e, d
e a
sem
enea
si
la t
rezi
re,
fara
cu
rent
i de
aer
-abo
rdez
cu
bla
ndet
e, c
alm
si
rabd
are
paci
entu
l pe
ntru
a s
e o
bsnu
i ca
t m
ai
rapi
d
cu
med
iul
sp
ital
ices
c
si
la
efec
tuar
ea
tehn
icil
or
tera
peut
ice
sa
u ex
plor
ator
ii il
mis
c cu
gri
ja p
entr
u a
nu-i
ag
rava
sta
rea
de a
gita
tie
Rol
del
egat
La
indi
cati
a m
edic
ului
adm
inis
trez
F
enob
arbi
tal 1
5 m
g, 3
cp/z
i p-o
1cp
la
ora
6 s
i 2c
p l
a 1
9 s
upra
vegh
ez
efec
tele
ace
stui
a
Obi
ecti
ve
Pac
ient
ul
sa a
iba
un
som
n od
ihni
tor
cu
ore
sufi
cien
te
de s
omn
si
sa
aiba
o
star
e ge
nera
la
buna
Dia
gnos
tic
nurs
ing
6.
Nev
oia
de
a
dorm
i s a
se
odih
ni
97
Act
iune
Ant
ibio
tic
Ant
ibio
tic
Ant
ibio
tic
Ant
idia
reic
Ana
lges
ic
anip
iret
ic s
lab
anti
infl
amat
or
Ant
icon
vul-
siva
nt, s
edat
iv
Doz
aT
otal
a
1000
mg
40
mg/
2ml
1 m
il. u
i
1 pl
ic(3
g)
3 li
ngur
i
3 cp
Doz
aU
nica
250
mg
20
mg/
1ml
250.
000
ui 1/2
pli(
1,5g
)
1 li
ngui
ta.
1cp/
2cp
Mod
de
pre-
zent
are
Fla
coan
e cu
su
spen
sie
pt.
sol.
inje
catb
ila
Sol
utie
in
ject
abil
a in
fi
ole
a 40
mg
Com
prim
ate
250.
000
ui
Pli
curi
cu
pudr
a pe
ntru
su
spen
sie
Fla
coan
e cu
su
pens
ie o
rala
Com
prim
ate
15 m
g
Cal
ea d
ead
min
istr
are
I.V
.
I.V
.
P.O
.
P.O
.
P.O
.
P.O
.
Med
icam
ent
Am
pic
ilin
a
Gen
tam
icin
a
Col
isti
n
Sm
ecta
Cal
pol
Fen
obar
bit
al
Nr.
C
rt
1. 2. 3. 4. 5. 6.
Efi
caci
tate
Ant
iem
etic
Dec
onge
s-ti
onan
t naz
al
Ant
irah
itic
Doz
aT
otal
a
30 p
ic
9 p
icat
uri
pe n
arin
a
6 pi
catu
ri
Doz
aU
nica
10 p
ic
3 pi
catu
ri
in f
ieca
re
nari
na
2 pi
catu
ri
Mod
de
pre-
zent
are
Fla
con
20 m
l
Sol
utie
ef
edri
na 1
%
Sol
. ule
ioas
a in
flac
oane
a
10 m
l
Cal
ea d
ead
min
istr
are
P.O
.
Inst
ilar
e n
azal
a
P.O
.
Med
icam
ent
Met
oclo
pra
mid
Ser
efe
dri
nat
Vig
anto
l Oil
Nr.
C
rt
1. 2. 3.
98
99
Val
. nor
mal
a
6000
-10
000/
mm
3
NS
=45
-70%
NN
S=
2-5%
E=
1-3%
L=
40-4
5%M
=2-
8%
12-1
4 g
Na+
=13
7-15
2K
+=
3,8-
5,4
Cl- =
94-1
11C
a2+=
4,5-
5,5
Alb
umin
a ab
s.G
luco
za a
bs.
Sed
imet
uri
-na
rep
teli
i pla
te 0
-leu
coci
te 0
-hem
atii
0
Val
. Obt
inut
a
7600
/mm
3
Neu
trof
ile=
41%
se
gnen
tate
Neu
trof
ile=
0%
nese
gmen
tae
Eaz
inof
ile=
5%L
imfo
cite
=47
%M
onoc
ite=
7%
10,0
3g
Na+
= 1
38 m
Eq/
lK
+=
3,4
mE
q/l
Cl- =
95
mE
q/l
Ca2+
= 4
,6
Alb
umin
a ab
sent
aG
luco
za a
bsen
taS
edim
et u
rina
r-e
ptel
ii p
late
ra
re
-leu
coci
te r
are
-hem
atii
rar
e
Mod
de
reco
ltar
e
Se
reco
ltea
za p
rin
inte
pare
a ha
luce
lui o
pic
atur
a de
san
ge c
apil
ar c
u la
ma
de s
ticl
a
Se
reco
ltea
za p
rin
inte
pare
a ha
luce
lui o
pic
atur
a de
san
ge c
apil
ar c
u la
ma
de s
ticl
a
Se
reco
ltea
za p
rin
inte
pare
a ha
luce
lui o
pic
atur
a de
san
ge c
apil
ar c
u la
ma
de s
ticl
a
Se
reco
ltee
za p
rin
punc
tie
veno
asa
5 m
l san
ge
in s
ticl
ute
hepa
rina
te
Se
reco
ltez
a ur
ina
emis
a in
24
ore
intr
-un
reci
pien
t ste
ril s
e om
ogen
izea
za s
i se
trim
ite
la
labo
rato
r 10
0 m
l uri
na in
tr-o
epr
ubet
a st
eril
a
Ex.
labo
rato
r
Leu
coci
te
For
mu
la
leu
coci
tara
Hem
oglo
-b
ina
Ion
ogra
ma
san
gvin
a
Exa
men
su
mar
de
uri
na
Nr.
1. 2. 3. 4. 5.
100
Epicriza
Val
. nor
mal
a
Col
ibac
ili
abse
nti
Pre
zent
st
afil
ococ
alb
ne
pato
gen
Cor
d no
rmal
Val
. Obt
inut
a
Pre
zent
i col
ibac
ili
Pre
zent
i col
ibac
ili
Pre
zent
i col
ibac
ili
Abs
enti
col
ibac
ili
Abs
enti
col
ibac
ili
Abs
enti
col
ibac
ili
Pre
zent
sta
filo
coc
alb
nepa
toge
n
-hip
ertr
ofie
tim
us-c
ord
norm
al-d
esen
inte
stin
al
acce
ntua
t si d
ifuz
co
ntur
at in
re
giun
ile
peri
hila
re, i
n re
st
tran
spar
enta
pu
lmon
ara
Mod
de
reco
ltar
e
Se
reco
ltea
za c
u so
nda
Nel
aton
nr.
16
ster
ila
intr
odus
a in
anu
s 10
-15
cm s
i asp
ir c
u se
ring
a ;
trim
it la
labo
rato
r 5-
10 g
mat
erii
fec
ale
intr
-un
copr
orec
olto
r
Se
tine
des
chis
a gu
ra b
olna
vulu
i, se
apa
sa li
mba
cu
o s
patu
la li
ngua
la s
i se
ster
ge c
u un
tam
pon
ster
il d
epoz
itul
de
pe f
arin
ge, e
vita
nad
imbi
bare
a cu
sal
iva
Sus
tin
paci
entu
l in
decu
bit d
orsa
l cu
mai
nile
pe
lang
a co
rp
Ex.
lab
orat
or
Cop
rocu
ltu
ra
Exs
ud
at
fari
ngi
an
Exa
men
ra
dio
logi
c
Nr.
6. 7. 8.
101
Pacientul Gabriel B. in varsta de 6 luni jumatate e adus de catre parinti pe data de 26-1-2004 pentru febra, tuse spastica, varsaturi, scaune diareice, agitatie si este internat pe sectia Pediatrie I a Spitalului Judetean Buzau.
In urma examenelor clinice si de laborator pacientul a fost diagnosticat cu gastroenterita acuta infectioasa, pneumonie acuta interstitiala si rahitism carential comun.
Valorile axmenului de laborator :L=7600/mm3
Hb=10,03 go/oo
Neutrofile segmentate=41%Neutrofile nesegmentate=0%Ultimile 3 coproculturi consecutive –negativeExudat faringian cu stfilococ alb nepatogenExamen sumar de urina normalRadiologie pulmonara cu desen interstitial accentuat si difuz
conturat in regiunile perihilare, in rest transparenta pulmonara normala.S-a administrat tratament simptomatic, patogenic, antibiotice.In urma ingrijirilor acordate si a tratamentului medicamentos
pacientul prezinta o evolutie cilinica buna, la externare pneumonia interstitiala si gastroenterita sunt vindecate si rahitismul carential stationar.
Se externeaza pacientul cu reteta personala la domiciliu : Vigantol Oil 2 pic/zi Calciu lactic 500 mg 1cp/zi Colistin 250.000 ui la 6 ore Ampicilina 250 mg la 6 ore Calpol 1 lingurita, la nevoie
Se recomanda evitarea frigului, expunerea zilnica la aer, camera copilului sa fie aierisita zilnic, sa evite mediul poluat, ablactarea sa fie facuta dupa varsta de un an.
Se indica prezentarea la medicul de familie pentru a-l lua in evidenta si revenirea la control medical peste trei zile.
102
103
CAZ III
I. Culegere de dateSurse de informare :
104
- pacient ;- parinti ;- echipa de ingrijire ;- foia de observatie.
1) Date relativ fixe : - Nume : Andrei G. ;- Sex : masculin ;- Data nasterii : 3.XII.2007 ;- Nationalitate : romana ;- Religie : ortodoxa ;- Alergii : nu se cunosc ;- Deficiente : nu prezinta ;- Proteze : nu prezinta ;- Semne particulare : nu prezinta.
2) Date variabile :- Domiciliul : Botosani ;- Conditii de locuit : casa cu 3 camere cu conditii
salubre, iluminat electric in care locuieste impreuna cu mama, sora si cei 2 bunici ;
- Echipa de sustinere : mama insoteste copilul in timpul spitalizarii, bunicul il viziteaza frecvent ;
- Conditii psihosociale : parintii sunt divortati, tatal nu-si viziteaza copilul ;
- Aspectul cavitatii bucale : dentitie absenta, limba uscata, faringe hiperemic ;
- Aspectul faciesului : palid ;- Acuitate vizuala : nu prezinta strabism ;
reactioneaza normal la stimuli externi ;- Acuitate auditiva : normala, urechi cu
conformatie normala ;- Acuitate olfactiva : prezinta obstructie nazala,
nas cu aspect normal ;- Acuitate dureroasa : prezenta ;- Acuitate tactila : in limite normale ;
105
- Sistem osteo-articular :cu semne de rahitism, (plagiocefalie occipitala, fontanela anterioara ¾ cm), integru;
- Reflexe osteo-tendinoase : prezente bilateral ;
Date antropometrice : Inaltime : 61 cm ; Greutate : 5900 g ; PC=42 cm ; PT=41 cm ; PA=42 cm ; Grup sanguin : AB IV ; Rh + (pozitiv). Data internarii : 20-05-2008 ; Data externarii :25-05-2008.
3) Anamneza :o Antecedente personale fiziologice : primul copil din
sarcina cu evolutie fiziologica, nastere la termen, pe cale naturala, in prezentatie craniana. La nastere a avut scorul Apgar 8, greutatea de 3200 g, a tipat si respirat, nu a prezentat icter fiziologic. Nasterea a fost sub supraveghere medicala la Maternitatea Buzau.A fost vaccinat BCG,(doza 1); AHB(doza 1 si 2), DTP (doza 1 si 2), AP (27.10.2003). Nu se stie daca i s-a administrat Vitamina D2.A fost alimentat natural 3 ½ luni apoi, s-a facut cu lapte Bebeloc pana la 4 luni si jumatate, dupa care s-a trecut la alimentatie diversificata cu supa de legume, gris cu lapte, branza de vaci, mere cu biscuiti, iaurt, banana, sucuri de fructe;
o Antecedente personale patologice : afectiuni respiratorii tratate in amubulator; ;
o Antecedente heredo-colaterale :
106
Mama - 23 ani, 10 clase, divortata, muncitoare la o fabrica de paine; - 2 sarcini, 1 avort provocat, 1 nastere;
- grup sanguin AB IV, Rh+; - neaga prezenta bolilor cronice si infecto-contagioase ;
- neaga consumul de toxine; - suplimentarea alimentatiei cu Vitamina D a fost
facuta partial, doar in luna a opta, 1cp prenatal/ziTata - 33 ani, 12 clase, divortat ;
- neaga prezenta bolilor cronice sau infecto-contagioase in familie ;
- grup sanguine A II; - factor Rh+;
o Antecedente chirurgicale: nu prezinta;4) Motivele internarii:o Febra;o Obstructie nazala;o Tuse spastica;
5) Istoricul bolii: Mama afirma ca de 3 zile copilul prezinta febra,
obstructie nazala si tuse spastica. Acasa s-a inceput tratamentul cu amoxacilina de o zi si s-au administrat antitermice. Copilul a avut o evolutie nefavorabila pentru care mama s-a prezentat la medicul de familie fiind trimisa apoi pentru internare pe sectia Pediatrie I a Spitalului Judetean Buzau.
6) Examen clinic : Stare generala : mediocra ; Malformatii :nu prezinta ; Aspectul faciesului : palid ; Tegumente : palide, umede, elastice, turgor
normal ; Tesut adipos subcutanat : normal, pliu cutanat
abdominal peste 1 cm ;
107
Sistem ganglionar : cu micropoliadenopatie ; Sistem muscular : normoton, normokinetic; Sistem osteo-articular :
Craniu: - prezinta plagiocefalie occipitala - F.A.=3/4 cm;
-Suturile oaselor craniene sunt dehiscente;
Torace: normal conformat; Coloana vertebrala: fara deformari; Bazin: fara deformari; Membre: fara deformari; Dentitie: nu prezinta Ligamente articulare: fara laxitate
Aparat respirator:
Torace normal conformat ; Obstructii nazale ; Tuse spastica ; Frecventa respiratorie 45/min, neregulata ; Murmur vezicular aspru ; Raluri bronsice ;
Aparat cardio-vascular : Aria matitatii cardiace in limite normale ; Soc apexian in spatiul IV intercostal stang pe
linia medioclaviculara; Zgomote cardiace regulate, ritmice Nu prezinta sufluri cardiace; Circulatia periferica: -artere periferice palpabile
-extremitati calde; -paloare -puls=130/min
Aparat digestiv: Buze umede, normal colorate ; Limba umeda ; Dentitie absenta ; Faringe normal ;
108
Abdomen suplu fara sensibilitate la palpare ; Ficat la marginea inferioara la 2 cm sub rebordul
costal ; Apetit normal ; Scaun normal 1-2/zi ;
Aparat urogenital : Loje renale libere bilateral, nedureroase Mictiuni fiziologice 5-7/zi ; Testiculi coborati in scrot ;
Sistemul nervos central : Nu prezinta semne de atingere meningeana Refelexe osteo-tendinoase prezente, normale Mobilitatea membrelor e normala ; Dezvoltarea neuro-psiho-motorie :
a) Postura si locomotie : ridica capul din decubit dorsal, intinde membrele inferioare, ridica capul si din decubit ventral, nu sta in sezut
b) Coordonarea miscarilor :strange in pumn obiecte mici ;
c) Comportament psiho-adaptativ: plange cand ii este foame, somn sau il doare ceva, zambeste la cunoscuti ;
d) Limbaj : gangureste ;e) Dezvoltarea audo-vizuala : urmareste cu
privirea obiecte colorate, luminoase, intoarce capul la auzul unui sunet ;
7) Elemente de igiena :Igiena personalaTegumente umede, unghii taiate.I se face baie generala zilnic, seara si e schmibat de cate ori este nevoie cu scutece din bumbacIgiena locuinteiCasa cu iluminat electric, conditii salubre. Camera copilului e aerisita la 2-3 zile, nu are acces la lumina solara ;
109
Obisnuinte alimentare5 mese/zi : lapte de mama dimineata si noaptea, Bebeloc la pranz, supa de legume strecurata, mere cu biscuiti, iaurt, banane, branze de vaci, sucuri de fructe, lapte cu gris, ceai de mentaAlimente preferate : iaurt, banane, Alimente evitate : supa de legumeObisnuinte de viata : copilul e scos zilnic la aer pentru 4-5 ore, fiind bine imbracat.Doarme 8-9 ore noaptea, si pe parcursul zilei doarme 6-7 ore dupa mese. Eliminari : -mictiuni fiziologice 5-7/zi ;-urina cu aspect normal, galben-pai, densitate 1015, 400-500 ml/zi ;-scaune cu aspect normal, 1-2/zi-varsaturi nu prezinta ;-diaforeza la nivelul axilelor si frontal 10 ml/zi ;
Bolnavul Andrei G. e internat pe sectia Pediatrie I a Spitalului Botosani pentru precizare de diagnostic si tratament. II.Analiza si inetrpretarea datelor1)Diagnostic medical la internare :
Pneumonie acuta interstitiala Anemie feripriva Rahitism carential comun
2)Probleme actuale :- Tuse spastica uscata- Obstructie nazala- Febra- Diaforeza- Paloare
3)Probleme potentiale :- Asfixie- Dezechilibrare hidroelectrolitica- Tulburari de crestere si dezvoltare
110
- Infectii nosocomiale- Hipocalcemie
4)Diagnostic nursing la internare Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie.
Alterarea ritmului respirator cauzata de obstructia nazala, tuse spastica si procesul infectios pulmonar manifestata prin respiratie dificila si paloare.
Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale. Hipertermie cauzata de procesul infectios pulmonar
manifestata prin cresterea temperaturii corpului peste limite normale Nevoia de a elimina.
Diaforeza cauzata de febra manifestata prin transpiratii profuze in axile si pe frunte Nevoia de a evita periclolele.
Durere cauzata de tusea spastica manifestata prin plans, grimase Nevoia de a bea si manca.
Deficit de volum hidric cauzat de diaforeza manifestat prin mucoasa bucala uscata Nevoia de a fi curat ingrijit, de a proteja mucoasele si
tegumnetele. Carenta de igiena cauzata de varsta, diaforeza
manifestata prin tegumente umede transpirate.
111
Eva
luar
e
20-0
5-20
08la
int
erna
re p
acie
ntul
pr
ezin
ta
obst
ruct
ie
naza
la,
tuse
spa
stic
a,
ritm
re
spir
ator
ne
regu
lat,
m
urm
ur
vezi
cula
r
aspr
u,
ralu
ri
bron
sice
si
pa
loar
e
R=
45/m
in
T=
37,6
0 C
P=
130/
min
Inte
rven
tii
Rol
pro
priu
:-a
sigu
r
cond
itii
de
m
icro
clim
at :
umid
itate
60
%
a
aeru
lui,
tem
pera
tura
de
18-
200 C
, ae
risi
re
fara
cur
enti
de
aer,
cur
aten
ie, l
inis
te-r
espe
ctan
d
mas
uril
e
de
asep
sie,
ef
ectu
ez p
acie
ntul
ui s
pala
tura
naz
ala
cu s
onda
Nel
aton
nr.
14
si
aspi
r se
cret
iile
pe
ntru
pe
rmea
biliz
area
C
RS
-sig
ur
repa
usul
fi
zic
to
tal
al
pa
cien
tulu
i, i
i pu
n o
per
na t
are
sub
umer
i ; a
ceas
ta p
ostu
ra f
avor
izan
d re
spir
atia
si
il
su
prav
eghe
z
in
cont
inuu
-pre
gate
sc
mat
eria
lele
ne
cesa
re
punc
tion
arii
ven
oase
cu
un
cat
eter
pe
ntru
cre
area
acc
esul
ui la
o v
ena
in
vede
rea
ef
ectu
arii
tr
atam
entu
lui
infe
ctio
s
iv,
as
tfel
in
latu
rand
tr
aum
atis
mel
e
repe
tate
,
care
po
t ag
rava
sta
rea
copi
lulu
i.
Obi
ecti
ve
Pec
ient
ul s
a pr
ezin
te i
ntr-
un t
imp
cat
m
ai s
curt
o
resp
irat
ie
regu
lata
, no
rmal
a
Dia
gnos
tic
nurs
ing
1.
Nev
oia
de
re
spir
a si
de
a av
ea
o bu
na c
ircu
lati
eD
N-a
ltera
rea
ritm
ului
res
pira
tor
SD
-
obst
ruct
ia
naza
la,
tu
sea
spas
tica
,
proc
esul
in
fect
ios
pulm
onar
MD
-
resp
iart
ie
difi
cila
, pal
oare
112
Eva
luar
e
21-0
5-20
08st
are
ge
nera
le
amel
iora
ta,
obst
ruct
ie
naza
la,
tuse
sp
asti
ca
dim
inua
ta,
m
urm
ur
vezi
cula
r
aspr
u,
ralu
ri
bron
sice
, te
gum
ente
pa
lide
R
=43
/min
,
ritm
re
spir
ator
re
gula
t T
=37
,30 C
P
=12
6/m
in
Inte
rven
tii
-efe
ctue
z b
ilant
ul i
nges
tie-
excr
etie
si
asi
gur
hidr
atar
ea c
ores
punz
atoa
re
a
paci
entu
lui
pe
ntru
fa
vori
zare
a m
obili
zari
i
even
tual
elor
se
cret
ii
bron
sice
.-s
upra
vegh
ez
in
perm
anen
ta,
dim
inea
ta s
i se
ara,
res
pira
tia,
pul
sul,
tem
pera
tura
si
le n
otez
in
F.O
., ur
mar
esc
aspe
ctul
tegu
men
telo
r-f
rict
ione
z c
u a
lcoo
l di
luat
cu
apa
te
gum
ente
le
prin
m
isca
ri
blan
de
pent
ru f
avor
izar
ea c
ircu
latie
i-e
duc
mam
a sa
fol
osea
sca
o b
atis
ta
indi
vidu
ala
pe
ntru
co
pil
pe
ntru
ev
itar
ea
cont
amin
arii
cu
se
cret
ii na
zala
e a
celo
rlat
i cop
ii di
n sa
lon
-exp
lic
mam
ei c
onfo
rtul
psi
hic
pe
care
-l a
sigu
ra c
opilu
lui p
rin
prez
enta
sa -p
rega
tesc
m
ater
iale
le
nece
sare
re
colt
arii
de
sa
nge,
ex
suda
t fa
ring
ian,
uri
na, m
ater
ii f
ecal
e
Obi
ecti
ve
Pec
ient
ul s
a pr
ezin
te i
ntr-
un t
imp
cat
m
ai s
curt
o
resp
irat
ie
regu
lata
, no
rmal
a
Dia
gnos
tic
nurs
ing
1.
Nev
oia
de
re
spir
a si
de
a av
ea
o bu
na c
ircu
lati
e
113
Eva
luar
e
22-2
3-24
-05-
2008
in
urm
a
mas
uril
or
tera
peut
ice
pac
ient
ul
nu
mai
pr
ezin
ta
obst
ruct
ie
naza
la,
tuse
a
spas
tica
a
dim
inua
t a
dim
inua
t m
ult
in i
nten
sita
te,
are
o s
tare
gen
eral
a m
ult
am
elio
rata
. P
reze
nte
ra
luri
br
onsi
ce s
i m
urm
ur
vezi
cula
r
aspr
u
la
ausc
ulta
tie,
pa
loar
e T
>37
0 C,
P=
120/
min
, R
=40
/min
ri
tm
regu
lat
Inte
rven
tii
-abo
rdez
pa
cien
tul
cu
ca
lm
si
blan
dete
, vo
rbes
c c
u e
l in
tim
pul
tehn
icilo
r
Rol
del
egat
:R
ecol
tez
sang
e pe
ntru
exa
men
ele
de
labo
rato
r (h
emol
euco
gram
a)R
ecol
tez
exsu
datu
l fa
ring
ian
inai
nte
de a
adm
inis
tra
anti
biot
ice
Rec
olte
z
urin
a
pent
ru
exam
enul
su
mar
de
urin
a, d
imin
eata
fol
osin
d un
rec
ipie
nt c
urat
fix
at d
e pr
eput
cu
leuc
opla
st, 1
00 m
l uri
naP
entr
u e
fect
uare
a ra
diog
rafi
ei c
ord-
pulm
onar
,
asig
ur
tran
spor
tul
in
co
ndit
ii d
e s
ecur
itat
e s
i pr
otec
tie,
co
pilu
l fi
iind
inv
elit
cu
o p
ilota
. D
ezbr
ac p
acie
ntul
, il
asez
in d
ecub
it
dors
al s
ustin
andu
-i p
icio
arel
e in
tinse
si
mai
nile
rid
icat
e, p
e la
nga
cap.
In
tim
pul
ef
ectu
arii
ra
diog
rafi
ei
uram
resc
cu
aten
tie
star
ea c
opilu
lui.
Adm
inis
trez
m
edic
atia
pre
scri
sa d
e m
edic
, la
orel
e in
dica
te d
e ac
esta
:
Obi
ecti
ve
Pec
ient
ul s
a pr
ezin
te i
ntr-
un t
imp
cat
m
ai s
curt
o
resp
irat
ie
regu
lata
, no
rmal
a
Dia
gnos
tic
nurs
ing
1.
Nev
oia
de
re
spir
a si
de
a av
ea
o bu
na c
ircu
lati
e
114
Eva
luar
e
25-0
5-20
08pa
cien
tul t
uses
te f
oart
e ra
r,
are
o
st
are
gene
rala
bu
na,
fa
ra
ralu
ri,
te
gum
ente
no
rmal
col
orat
eT
-36,
60 C
P=
110/
min
R
=40
min
O
biec
tiv
real
izat
Inte
rven
tii
Am
pici
lina
1g+
8ml
SF
0,9
% 2
ml/
6h G
enta
mic
ina
40 m
g A
ml/
12 o
re iv
Hem
isuc
cnat
de
hidr
ocor
tizo
n 25
mg
2f ½
f la
6 o
rebr
omhe
xin
5 m
l x3/
zi p
-ose
r ef
edri
nat=
1 m
l ef
edri
na+
10 m
l S
F 0
.9%
3
pic
x3/
zi p
entr
u fi
ecar
e na
rare
spec
t
doza
de
ad
min
sitr
are
a
med
icat
iei p
resc
risa
de
med
ic.
Sup
rave
ghez
pa
cien
tul
du
pa
efec
tuar
ea t
rata
men
tulu
i si
obs
erv
efec
tele
ace
stui
a
Obi
ecti
ve
Pec
ient
ul s
a pr
ezin
te i
ntr-
un t
imp
cat
m
ai s
curt
o
resp
irat
ie
regu
lata
, no
rmal
a
Dia
gnos
tic
nurs
ing
1.
Nev
oia
de
re
spir
a si
de
a av
ea
o bu
na c
ircu
lati
e
115
Eva
luar
e
20-0
5-20
08la
int
erna
re p
acie
ntul
pr
ezin
ta
subf
ebri
lita
te
si
tegu
men
te
usor
um
ede
T=
37,6
0 C 21
-05-
2008
tem
pera
tura
a s
cazu
t fo
arte
pu
tin
T=
37,3
0 C
tegu
men
tele
su
nt
umed
e
Inte
rven
tii
Rol
pro
priu
:-a
sigu
r
cond
itii
de
m
icro
clim
at
core
spun
zato
are
cu t
empe
artu
ra 1
8-20
0 C,
umid
ific
area
atm
osfe
rei
60%
, lu
min
ozit
ate,
aer
isir
e fa
ra c
uren
ti d
e ae
r-a
sigu
r
lenj
erie
de
co
rp
cura
te,
usca
te, l
ejer
ie s
i o s
chim
b de
cat
e or
i es
te n
evoi
e-s
terg
teg
umen
tele
de
tra
nspi
ratie
pe
ntru
a p
reve
ni ir
itar
ea a
cest
ora
-ase
z p
acie
ntul
int
r-o
poz
itie
c
at
mai
cor
ecta
si
care
sa
nu-i
agr
avez
e tu
lbur
arile
res
pira
tori
i-f
rict
ione
z pa
cien
tul c
u al
cool
dil
uat
-ii d
au m
ulte
lich
ide
reci
, in
cant
itat
i m
ici,
cu
li
ngur
ita
supr
aveg
hind
ri
tmul
res
pira
tor
-asi
gur
un
re
gim
al
imen
tar
hipe
rcal
oric
, hid
roza
hara
t-i
nter
pret
ez c
urba
term
ica
-cal
cule
z p
ierd
eril
e d
e a
pa p
rin
tran
spir
atie
pen
tru
efec
tuar
ea
Obi
ecti
ve
Pac
ient
ul s
a pr
ezin
te i
ntr-
un t
imp
cat
m
ai s
curt
o
tem
pera
tura
co
rpor
ala
in
lim
ite
norm
ale
Dia
gnos
tic
nurs
ing
2.N
evoi
a
de
a m
entin
e te
mpe
arat
ura
corp
ului
in
lim
ite
norm
ale
DN
- hi
pete
rmie
SD
-
proc
esul
in
fect
ios
pulm
onar
MD
-
cres
tere
a te
mpe
ratu
rii
corp
ului
pe
ste
lim
ite
norm
ale
116
Eva
luar
e
22-0
5-20
08in
ur
ma
m
asur
ilor
te
rape
utic
e p
acie
ntul
es
te
afeb
ril,
cu
o
star
e
gene
rale
sa
tisf
acat
oare
car
e se
m
entin
e
pana
la
ex
tern
are
T=
36,8
0 C
Inte
rven
tii
bila
ntul
ui h
idri
c pe
24
de o
re-a
prec
iez
pe
rman
ent
st
area
de
hi
drat
are
a p
acie
ntul
ui,
insp
ecta
nd
ziln
ic m
ucoa
sa b
ucal
a, e
last
icita
tea
tegu
men
telo
r-e
fect
uez
toal
eta
loca
la c
u a
pa l
a o
tem
pera
tura
mai
mic
a cu
30 C
dec
at
tem
pera
tura
cor
pora
la a
pac
ient
ului
Rol
del
egat
-la
indi
cati
a m
edic
ului
adm
inis
trez
:
calp
ol 5
ml x
3/zi
p-0
ampi
cili
na
1g+
8ml
S
F
0,9%
2m
l/6 h
iv
gent
amic
ina
40
m
g 1m
l/12
ore
iv-u
rmar
esc
ef
ecte
le
med
icat
iei
anti
pire
tice
si a
ant
ibio
tice
lor
Obi
ecti
ve
Pac
ient
ul s
a pr
ezin
te i
ntr-
un t
imp
cat
m
ai s
curt
o
tem
pera
tura
co
rpor
ala
in
lim
ite
norm
ale
Dia
gnos
tic
nurs
ing
2.N
evoi
a
de
a m
entin
e te
mpe
arat
ura
corp
ului
in
lim
ite
norm
ale
117
Eva
luar
e
2-05
-200
8pa
cien
tul
pr
ezin
ta
tran
spir
atii
pr
ofuz
e la
niv
elul
axi
lelo
r, p
e fu
nte
T=
37,6
0 C
21-0
5-20
08tr
ansp
irat
ii
prof
uze
in a
xile
, pe
fru
nte
T=
37.3
0 C
Inte
rven
tii
Rol
pro
priu
:-a
sigu
r
cond
itii
de
m
icro
clim
at
opti
me
cu
te
mpe
artu
ra
18-2
00 C,
umid
ific
area
atm
osfe
rei 6
0%-m
asor
si
note
z zi
lnic
, di
min
eata
si
sear
a te
mpe
ratu
ra c
orpo
rala
rec
tala
-ste
rg i
n p
erm
anen
ta p
acie
ntul
de
tran
spir
atie
cu
un p
roso
p cu
rat
cura
t si
usc
at-a
sigu
r le
njer
ie u
scat
a, le
jera
de
cate
or
i est
e ne
voie
-efe
ctue
z to
alet
a lo
cala
de
cate
ori
es
te n
evoi
e, c
u ap
a la
o t
empe
ratu
ra
cu 3
0 C m
ai m
ica
deca
t te
mpe
ratu
ra
corp
oral
a a
paci
entu
lui
-fri
ctio
nez
teg
umen
tele
cu
alc
oo
dilu
at, p
rin
mis
cari
bla
nde
-adm
inis
trez
pac
ient
ului
o c
anti
tate
de
lich
ide
mai
mar
e-m
asor
apr
ecia
tiv p
ierd
eril
e de
apa
pr
in t
rans
pira
tie
pen
tru
cal
cula
rea
core
cta
a bi
lant
ului
inge
stie
-exc
reti
e
Obi
ecti
ve
-pec
ient
ul s
a pr
ezin
te
tegu
men
te
usca
te,
cura
te-p
reve
nire
a ir
itat
iei
tegu
men
telo
r
Dia
gnos
tic
nurs
ing
3.N
evoi
a
de
a el
imin
aD
N-
diaf
orez
aS
D-
febr
aM
D-
tr
ansp
irat
ii
prof
uze
la
niv
elul
ax
ilel
or, p
e fr
unte
118
Eva
luar
e
22-0
5-20
08pa
cien
tul
pr
ezin
ta
tegu
men
te
cura
te,
usca
te, c
u tr
ansp
irat
ii
fizi
olog
ice
pan
a l
a ex
tern
are
T=
36,8
0 CO
biec
tiv
real
izat
Inte
rven
tii
Rol
del
egat
:-l
a in
dica
tia
med
icul
ui a
dmin
istr
ez :
calp
ol 5
ml x
3/zi
p-0
Obi
ecti
ve
-pec
ient
ul s
a pr
ezin
te
tegu
men
te
usca
te,
cura
te-p
reve
nire
a ir
itat
iei
tegu
men
telo
Dia
gnos
tic
nurs
ing
3.N
evoi
a
de
a el
imin
a
119
Eva
luar
e
20-0
5-20
08pa
cien
tul
ar
e
tuse
sp
asti
ca l
a in
tern
are,
pl
ange
in
con
tinuu
, fa
ce g
rim
ase
IDR
-ul
la
antib
ioti
ce
e
nega
tiv
Inte
rven
tii
Rol
pro
priu
:-a
sigu
r
cond
itii
de
m
icro
clim
at
core
spun
zato
are
cu t
empe
artu
ra 1
8-20
0 C,
umid
ific
area
atm
osfe
rei
60%
, lu
min
ozit
ate,
aer
isir
e fa
ra c
uren
ti d
e ae
r, l
inis
te s
i se
mio
bscu
rita
te i
n ti
mpu
l som
nulu
i-l
a i
nter
nare
sol
icit
mam
ei,
sa-s
i ef
ectu
eze
MR
F-u
l, c
opro
culu
ra s
i ex
suda
tul
fari
ngia
n s
i m
a as
igur
ca
rezu
ltat
ele
sunt
neg
ativ
e-m
a si
gur
ca m
ama
e ne
para
zita
ta l
a in
tern
area
ace
teea
ca
ins
otito
are
a
copi
lulu
i-s
upra
vegh
ez
perm
anen
t te
mpe
ratu
ra,
re
spir
atia
,
puls
ul,
star
ea
gene
rala
,
com
port
amen
tul
paci
entu
lui s
i le
note
z in
F.T
.-u
rmar
esc
as
pect
ul
tuse
i,
al
scau
nulu
i, u
rini
i, t
egum
ente
lor
si
info
rmez
med
icul
in
leg
atur
a c
u m
odif
icar
ile
aces
tora
-asi
gur
perm
anen
t len
jeri
e de
pat
Obi
ecti
ve
-pac
ient
ul s
a pr
ezin
te
o st
are
ge
ne-
rala
bu
na,
conf
ort
-asi
gura
rea
unui
m
ediu
sp
ital
ices
c se
curi
zant
si
de
prot
ecti
e a
paci
entu
lui
-pre
veni
rea
infe
ctii
lor
noso
com
iale
si
a c
ompl
i-ca
tiilo
r.
Dia
gnos
tic
nurs
ing
4.N
evoi
a de
a e
vita
pe
rico
lele
DN
- du
rere
SD
- t
use
spa
stic
a ca
tete
riza
rea
proc
e-su
lui
in
fect
io-p
ul-
mon
arM
D-
pl
ans
co
n-ti
nuu,
gr
imar
e di
scon
fort
120
Eva
luar
e
21-0
5-20
08pa
cien
tul
in
ca
prez
inta
se
mne
de
di
scon
fort
, pl
anga
nd
si d
upa
ce a
man
cat
si a
fos
t sc
him
bat
cu
lenj
erie
cur
ata
Inte
rven
tii
si c
orp
cura
ta, c
alca
ta, c
onfo
rtab
ila-m
a as
igur
ca
paci
entu
l e n
epar
azit
at-e
fect
uez
bai
e p
arti
ala
can
d s
tare
a pa
cien
tulu
i
e
alte
rata
si
ba
ie
gene
rala
can
d s
tare
a a
cest
uia
o
perm
ite
re
spec
tand
or
dine
a
de
efec
tuar
e a
igi
enei
pe
reg
iuni
si
veri
fica
nd te
mpe
ratu
ra a
pei i
nain
te-p
entr
u p
reve
nire
a i
rita
tiei
pudr
ez
pliu
rile
cut
anat
e cu
pud
ra d
e ta
lc-a
sigu
r
dezi
nfec
tia
si
cura
teni
a sa
lonu
lui
-asi
gur
circ
uitu
l as
petic
de
prim
ire
a bo
lnav
ului
in s
pita
l, ci
rcui
tul
asep
tic
al le
njer
iei,
al a
lim
ente
lor
si v
esel
ei,
al i
nstr
umen
taru
lui
si m
ater
ilale
le
pent
ru t
ehnc
i, a
l vi
zita
tori
lor
pent
ru
prev
enir
ea in
fect
iilo
r no
soco
mia
le-i
nain
te s
i du
pa f
ieca
re t
ehni
ca m
a sp
al p
e m
aini
cu
apa
si
sapu
n, s
ub
jet,
im
i
dezi
nfec
tez
m
aini
le
in
func
tie
de
te
hnic
a,
spal
ec
hipa
men
tul d
e pr
otec
tie
Obi
ecti
ve
-pac
ient
ul s
a pr
ezin
te
o st
are
ge
ne-
rala
bu
na,
conf
ort
-asi
gura
rea
unui
m
ediu
sp
ital
ices
c se
curi
zant
si
de
prot
ecti
e a
paci
entu
lui
-pre
veni
rea
infe
ctii
lor
noso
com
iale
si
a c
ompl
i-ca
tiilo
r.
Dia
gnos
tic
nurs
ing
4.N
evoi
a de
a e
vita
pe
rico
lele
121
Eva
luar
e
22-0
5-20
08pa
cien
tul
prez
inta
o
star
e
gene
rala
am
elio
rata
, s-
a m
ai
obis
nuit
cu
med
iul
spit
alic
esc
23-2
4-5-
2008
IDR
la P
PD
=0
cm
Inte
rven
tii
-ase
z s
ugar
ul i
ntr-
un p
atut
de
tip
ta
rc c
u s
alte
a d
ura,
cu
per
na m
ai
subi
re p
entr
u a
pre
veni
i ap
ariti
a de
form
aril
or
osoa
se
si
cade
rea
suga
rulu
i din
pat
ut-i
nint
e de
adm
inis
trar
ea d
e al
imen
te,
veri
fic
te
mpe
ratu
ra
aces
tora
, ca
ntita
tea
si c
alit
atea
ace
stor
a-d
upa
ali
men
tare
a s
ugar
ului
sus
tin
in d
ecub
it l
ater
al,
suga
rul
pent
ru 2
0 m
inut
e p
entr
u p
reve
nire
a a
spir
arii
ev
entu
alel
or r
egur
gita
tii-l
a f
ieva
re i
nter
vent
ie t
erap
euti
ca
acti
onez
cu
cal
, bl
ande
te s
i ra
bdar
e pe
ntru
a a
sigu
ra c
onfo
rtul
psi
hic
si
preg
ates
c fi
zic
paci
entu
l-t
este
z
sens
ibil
itat
ea
cuta
nata
la
am
pici
lina
si
gent
amic
ina,
inj
ecat
nd
ID p
e f
ata
int
erna
a a
nteb
ratu
lui
drep
t
1
ml
di
lutie
di
n
aces
te
anti
biot
ice.
Ver
ific
rea
ctia
cut
anat
a pe
ste
20 m
inut
e-v
erif
ic d
aca
paci
entu
l ar
e ci
catr
ice
post
vacc
inar
a T
BC
Obi
ecti
ve
-pac
ient
ul s
a pr
ezin
te
o st
are
ge
ne-
rala
bu
na,
conf
ort
-asi
gura
rea
unui
m
ediu
sp
ital
ices
c se
curi
zant
si
de
prot
ecti
e a
paci
entu
lui
-pre
veni
rea
infe
ctii
lor
noso
com
iale
si
a c
ompl
i-ca
tiilo
r.
Dia
gnos
tic
nurs
ing
4.N
evoi
a de
a e
vita
pe
rico
lele
122
Eva
luar
e
25-0
5-20
08pe
to
ata
du
rata
sp
ital
izar
ii p
acie
ntul
nu
con
tact
at i
nfec
tii,
nu s
-a a
ccid
enta
t sa
u ra
nit,
nu
a p
reze
ntat
co
mpl
icat
iiO
biec
tiv
real
izat
Inte
rven
tii
-efe
ctue
z te
star
ea T
BC
inj
ecat
nd 2
ui
PP
D s
tric
t ID
in
regi
unea
int
erna
a
ante
brat
ului
sta
ng.
Cite
sc I
DR
la
PP
D, d
upa
72 d
e or
e-t
rans
port
pa
cien
tul
pe
ntru
in
vest
igat
ii i
n c
ondi
tii
de s
ecur
itate
si
pro
tect
ie-r
ecol
tez
pr
odus
le
biol
ogic
e
in
cond
itii
de
asep
sie,
fol
osin
du-m
a de
m
ater
iale
le d
e pr
otec
tie
-edu
c m
ama
sfa
tuin
d-o
cum
sa-
si
efec
tuez
e t
oale
ta c
orec
ta a
san
ilor
inai
nte
de a
lapt
are
si r
ecom
anda
ndu-
i sa
con
sum
e al
imen
te b
ogat
e in
vi-
tam
ine
si
m
iner
ale
si
sa
ev
ite
toxi
cele
Rol
del
egat
:-l
a in
dica
tia
med
icul
ui a
dmin
istr
ez
rom
erga
n s
irop
1lin
guri
ta X
2/zi
p-
o re
spec
atnd
doz
a si
cal
ea d
e ad
min
istr
are
indi
cata
de
med
ic
Obi
ecti
ve
-pac
ient
ul s
a pr
ezin
te
o st
are
ge
ne-
rala
bu
na,
conf
ort
-asi
gura
rea
unui
m
ediu
sp
ital
ices
c se
curi
zant
si
de
prot
ecti
e a
paci
entu
lui
-pre
veni
rea
infe
ctii
lor
noso
com
iale
si
a c
ompl
i-ca
tiilo
r.
Dia
gnos
tic
nurs
ing
4.N
evoi
a de
a e
vita
pe
rico
lele
123
Eva
luar
e In
terv
entii
-sup
rave
ghez
pa
cien
tul
du
pa
trat
amen
t
pent
ru
a
com
bate
ev
entu
alel
e
reac
tii
se
cund
are
si
tr
atam
entu
lui
in
stau
rat
pent
ru
a ev
alua
efe
ctel
e
Obi
ecti
ve
Dia
gnos
tic
nurs
ing
4.N
evoi
a de
a e
vita
pe
rico
lele
124
Eva
luar
e
20-0
5-20
08pa
cien
tul
la i
nter
nare
ar
e te
gum
ente
um
ede
cu
tran
spir
atie
si
ur
ina
Inte
rven
tii
Rol
pro
priu
:A
sigu
r in
sal
on c
urat
enie
, ae
risi
re,
tem
pera
tura
18-
200 C
-ste
rg in
per
man
enta
tegu
men
tele
de
tran
spir
atie
si
asig
ur le
njer
ie d
e co
rp
de s
i pa
t cu
rata
si
usca
ta d
e ca
te o
ri
este
nev
oie
-asi
gur
toal
eta
loca
la z
ilni
ca c
u a
pa
la o
tem
pera
tura
cu3
-50 C
mai
mic
a fa
ta d
e t
empe
ratu
ra c
orpo
rala
a
paci
entu
lui
-efe
ctue
z ig
iena
loc
al a
pe r
egiu
ni i
n ur
mat
oare
a or
dine
: o
chi,
nas
, gu
ra,
urec
hi,
pi
elea
ca
pulu
i,
pliu
rile
cu
tana
te,
zona
gen
itala
si
ulti
ma
regi
unea
-
fes
ele,
ste
rgan
d a
poi
suga
rul
cu u
n p
roso
p c
urat
, pr
in
tam
pona
re,
di
nspr
e
regi
unea
ge
nita
la s
prea
cea
fes
iera
si i
nver
s-d
upa
usca
re p
in t
ampo
nare
a p
ieli
i co
pilu
lui a
plic
pud
ra d
e ta
lc la
Obi
ecti
ve
Pac
ient
ul s
a pr
ezin
te
tegu
men
te
cura
te,
usca
te
si
inte
gre
Dia
gnos
tic
nurs
ing
5.N
evoi
a d
e a
fi
cura
t, i
ngri
jit,
de
a-ti
pro
teja
teg
umen
-te
le s
i muc
oase
leD
N-
ca
rent
a
de
igie
naS
D-
va
rsta
, di
afor
eza
MD
-
tegu
men
te
tras
npir
ate,
um
ede
125
Eva
luar
e
21-0
5-20
08te
gum
ente
el
sunt
m
entin
ute
cu
rate
si
us
cate
pe
tot
parc
ursu
l in
tern
arii,
fiin
d in
tegr
eO
biec
tiv
real
izat
Inte
rven
tii
nive
lul
pl
iuri
lor
cu
tana
te,
pe
ntru
pr
even
irea
iri
tatie
i si
a i
ntes
trig
olul
ui
inte
rdig
ital
, ret
roau
ricu
lar
-im
brac
pac
ient
ul c
u l
enje
rie
cur
ata,
us
cat s
i lej
era,
uso
r in
calz
ita
-aer
ises
c sa
lonu
l fa
ra c
uren
ti d
e ae
r si
st
rang
mat
eria
lele
fol
osit
e-i
nvel
esc
copi
lul c
u o
patu
rica
-dup
a f
ieca
re d
efec
atie
si
mic
tiun
e sc
him
b
lenj
eria
co
pilu
lui.
D
upa
fiec
are
mas
a st
erg
gur
ita
si c
avit
atea
bu
cala
-dup
a sp
alat
ura
naza
la a
plic
o c
rem
a hi
drat
anta
in z
ona
naza
la. E
duc
mam
a sa
fol
osea
sca
o b
atis
tanu
mai
pen
tru
suga
r si
ma
sigu
r ca
a i
nvat
at t
ehni
ca
core
cta
a to
alet
ei c
opilu
lui
Obi
ecti
ve
Pac
ient
ul s
a pr
ezin
te
tegu
men
te
cura
te,
usca
te
si
inte
gre
Dia
gnos
tic
nurs
ing
5.N
evoi
a d
e a
fi
cura
t, i
ngri
jit,
de
a-ti
pro
teja
teg
umen
-te
le s
i muc
oase
le
126
Eva
luar
e
20-0
5-20
08pa
cien
tul
are
abdo
men
su
plu,
muc
oasa
buc
ala
usca
ta,
star
e g
ener
ala
med
iocr
e s
i pa
loar
e a
te
gum
enet
lor
G=
5900
g L
=61
cm
Inte
rven
tii
Rol
pro
piu
:-m
enti
n s
alon
ul,
cura
t, a
eris
it,
cu
lini
ste
la o
tem
pera
tura
de
18-2
00 C-m
asor
ta
lia
co
pilu
lui
cu
pe
diam
etru
l la
inte
rnar
e-c
anta
resc
zil
nic
pac
ient
ul s
i no
tez
in F
.T.
-sta
bile
sc
regi
mul
di
etet
ic
care
tr
ebui
e ur
mat
, ra
tia d
e in
tret
iner
e si
cr
este
re, o
raru
l mes
elor
-asi
gur
un
re
gim
hi
perc
alor
ic,
hidr
ozah
arat
cu
vita
min
a m
iner
ale,
in
spe
cial
vit
. D s
i Fe
-asi
gul
apor
tul
sfuf
icie
nt d
e lic
hide
pr
in
supr
aveg
here
a
inge
stie
i
si
excr
etie
i de
lic
hide
si
efec
tuar
ea
bila
ntul
ui h
idri
c , c
anta
rire
a zi
lnic
a-n
u in
trod
uc a
limen
te n
oi in
reg
imul
al
imen
ar, t
aton
ez to
lera
nta
dige
stiv
a-s
tim
ulez
ape
titu
l pr
in s
ervi
rea
in
cond
itii
igi
enic
e, a
alim
ente
lor
cu
gust
si
mir
os
plac
ut,
intr
-un
cad
ru
lini
stito
r, in
pre
zent
a m
amei
Obi
ecti
ve
-pac
ient
ul s
a fi
e e
chil
ibra
t hi
dro-
elec
trol
itic
-sa-
si
pas-
trez
e ap
etit
ul
norm
al
Dia
gnos
tic
nurs
ing
6.N
evoi
a
de
aman
ca s
i a b
eaD
N-
de
fict
de
vo
lum
hid
rtic
SD
- di
afor
eza
MD
-
muc
oasa
bu
cala
usc
ata
127
Eva
luar
e
21-2
5-05
-200
8st
area
gen
eral
a s
-a
amel
iora
t,
muc
oasa
bu
cala
e u
med
a, i
n li
mit
e
norm
ale,
ab
dom
enul
e
supl
u,
scau
ne
norm
ale,
ap
etitu
l nor
mal
. Pan
a le
ext
rena
re d
ispa
re
palo
area
te
gum
ente
lor,
pa
cien
tul
are
o s
tare
ge
nera
le
buna
in
regi
stra
nd o
uso
ara
cres
tere
pon
dera
la
G=
6050
g
Inte
rven
tii
-asp
ir s
ecre
tiil
e n
azal
e i
nain
te d
e m
ese
pent
ru a
usu
ra r
espi
rati
a-v
erif
ic
cant
itat
ea,
ca
lita
tea
si
te
mpe
ratu
ra a
lim
ente
lor
-ii
expl
ic m
amei
rol
ul i
mpo
rtan
t pe
ca
re
il
are
in
trod
ucer
ea
in
alim
enta
tie
a a
celo
r a
lim
ente
cu
cont
inut
bog
at i
n v
itam
ina
D,
Ca
si
Fe
pe
ntru
ev
olut
ia
favo
rabi
la
a co
pilu
lui
-exp
lic
mam
ei n
orm
ele
de ig
iena
din
ti
mpu
l al
apta
rii
si i
i ce
r sa
fie
foa
rte
aten
ta la
res
pira
tia c
opil
ului
-int
reb
mam
a d
aca
urm
eaza
un
trat
amen
t si
ii
cer
sa m
a a
nunt
e in
aint
e d
e a
lua
ori
ce d
e f
el d
e m
edic
amen
t pe
ntru
a c
ere
sfa
tul
med
icul
ui a
stfe
l ev
itan
d c
a p
rin
alap
tare
sa
ajun
ga l
a co
pil
subs
tant
a da
unat
oare
pen
tru
aces
ta-r
og m
ama
sa
aib
a o
ali
men
tati
e ra
tion
ala
cu
m
ulte
vi
tam
ine
si
m
iner
ale,
far
a ex
cita
nte
si to
xice
Obi
ecti
ve
-pac
ient
ul s
a fi
e e
chil
ibra
t hi
dro-
elec
trol
itic
-sa-
si
pas-
trez
e ap
etit
ul
norm
al
Dia
gnos
tic
nurs
ing
6.N
evoi
a
de
aman
ca s
i a b
ea
128
Eva
luar
e In
terv
entii
-ina
inte
de
a
al
imen
ta
copi
lul,
schi
mb
lenj
eria
de
pat
si c
orp
daca
e
mur
adar
si i
i pun
o b
avet
ica
la g
at-d
upa
ali
men
tare
ste
rg g
urita
si
insp
ecte
z c
avit
atea
buc
ala,
asi
gur
repa
usul
to
tal
al
ac
opil
ului
in
de
cubi
t lat
eral
pen
tru
15-2
0 m
inut
eR
ol d
elga
t :-l
a in
dica
tia
med
icul
ui a
dmin
istr
ez :
viga
ntol
oil
2pi
/zi p
-o
calc
iu l
acti
c 5
00 m
g
3cp
/zi,
dupa
mes
e, c
p. F
aram
itate
in
prea
labi
l si
am
este
cate
cu
cea
i de
men
ta
p-o
fier
Hau
sman
n si
rop
2,5
ml/
zi-u
rmar
esc
pa
cien
tul
du
pa
adm
inis
trar
ea m
edic
amen
telo
r
Obi
ecti
ve
-pac
ient
ul s
a fi
e e
chil
ibra
t hi
dro-
elec
trol
itic
-sa-
si
pas-
trez
e ap
etit
ul
norm
al
Dia
gnos
tic
nurs
ing
6.N
evoi
a
de
aman
ca s
i a b
ea
129
21,2
2,23
,24,
25-0
5-20
04
7:00
; 10:
00; 1
3:00
; 16:
00;
19:0
0; 2
2:00
.
6 x
160
ml:
1 x
orez
pas
at +
bra
nza
de
vaci
1 x
supa
de
zarz
avat
4 x
130
ml l
apte
de
mam
a
4 x
30 m
l piu
re d
e za
rzav
at +
m
ucila
giu
de o
rez
20-0
5-20
08
7:00
; 10:
00; 1
3:00
; 16:
00;
19:0
0; 2
2:00
.
6 X
160
ml:
2 X
cea
i de
men
ta+
gl
ucoz
a 5%
4 X
100
ml l
apte
mam
a4
X 6
0 m
l muc
ilagi
u de
or
ez
Dat
a:
Ora
r m
ese:
Ali
men
te:
130
Act
iune
Ant
ibio
tic
Ant
ibio
tic
Ant
iinf
lam
ator
Bro
nhod
ilat
ato
r m
oder
atF
luid
ifia
nt a
l se
cret
iilor
Ant
ipir
etic
Dec
onge
stio
nant
naz
al
Doz
aT
otal
a
1000
mg
40
mg/
2ml
2 fi
ole
15 m
l
15 m
l
9 pi
c/na
ra
Doz
aU
nica
250
mg
20
mg/
1ml
½ f
iola
5 m
l
5 m
l
3 pi
c/na
ra
Mod
de
pre-
zent
are
Fla
coan
e 25
0 m
g
Sol
utie
in
ject
abil
a in
fi
ole
a 40
mg
Fio
le 5
ml
sol.A
+so
l. B
so
lven
t
Fla
con
100
ml
si s
irop
Fla
coan
e 10
0 m
l sir
op
Fio
le 1
ml 1
%
efed
rina
Cal
ea d
ead
min
istr
are
I.V
.
I.V
.
I.V
.
P.O
.
P.O
.
Inst
ilare
na
zala
Med
icam
ent
Am
pic
ilin
a
Gen
tam
icin
a
H.S
.H.
Bro
mh
exin
Cal
pol
Ser
efe
dri
nat
Nr.
C
rt
1. 2. 3. 4. 5. 6.
131
Act
iune
Ant
ihis
tam
inic
, se
dati
v,
anal
gezi
c
Ant
irah
itic
Ant
irah
itic
,ree
chi
libra
re
hidr
oele
ctro
liti
Ant
iane
mic
Doz
aT
otal
a
2 li
ngur
ite
2 pi
catu
ri
1 cp
.
2,5
ml
Doz
aU
nica
1 li
ngur
ita
1 pi
catu
ra
1 cp
.
2,5
ml
Mod
de
pre-
zent
are
Fla
coan
e 10
0 m
g si
rop
Fla
coan
e 10
m
l ;1
pic=
660
ui
Com
prim
ate
500
mg
Fla
coan
e 15
0 m
l sir
op
Cal
ea d
ead
min
istr
are
P.O
.
P.O
.
P.O
.
P.O
.
Med
icam
ent
Rom
erga
n
Vig
anto
l Oil
Cal
ciu
lact
ic
Fer
rum
H
ausm
ann
Nr.
C
rt
1. 2. 3. 4.
132
Val
. nor
mal
a
6000
-10
000/
mm
3
NS
=45
-70%
NN
S=
2-5%
E=
1-3%
L=
40-4
5%M
=2-
8%
12-1
4 g
Alb
umin
a ab
s.G
luco
za a
bs.
Sed
imet
uri
-na
rep
teli
i pla
te 0
-leu
coci
te 0
-hem
atii
0
Val
. Obt
inut
a
8800
/mm
3
Neu
trof
ile=
0%
segn
enta
teN
eutr
ofil
e ne
-se
gmen
tate
26%
Eoz
inof
ile=
8%L
imfo
cite
=57
%M
onoc
ite=
9%
10,0
3g
Alb
umin
a ab
sent
aG
luco
za a
bsen
taS
edim
et u
rina
r-e
ptel
ii p
late
ra
re
-leu
coci
te r
are
-hem
atii
rar
e
Mod
de
reco
ltar
e
Se
reco
ltea
za p
rin
inte
pare
a ha
luce
lui o
pic
atur
a de
san
ge c
apil
ar c
u la
ma
de s
ticl
a
Se
reco
ltea
za p
rin
inte
pare
a ha
luce
lui o
pic
atur
a de
san
ge c
apil
ar c
u la
ma
de s
ticl
a
Se
reco
ltea
za p
rin
inte
pare
a ha
luce
lui o
pic
atur
a de
san
ge c
apil
ar c
u la
ma
de s
ticl
a
Se
reco
ltez
a ur
ina
emis
a in
24
ore
intr
-un
reci
pien
t ste
ril s
e om
ogen
izea
za s
i se
trim
ite
la
labo
rato
r 10
0 m
l uri
na in
tr-o
epr
ubet
a st
eril
a
Ex.
labo
rato
r
Leu
coci
te
For
mu
la
leu
coci
tara
Hem
oglo
-b
ina
Exa
men
su
mar
de
uri
na
Nr.
1. 2. 3. 5.
133
Epicriza :
Val
. nor
mal
a
Shi
gell
e si
sa
lmon
elle
ab
sent
e
Pre
zent
st
afil
ococ
alb
ne
pato
gen
Cor
d no
rmal
Pla
man
i far
a op
acif
ieri
Val
. Obt
inut
a
Shi
gell
e si
sa
lmon
elle
ab
sent
e
Pre
zent
sta
filo
coc
alb
nepa
toge
n
-hip
ertr
ofie
de
tim
us-c
ord
norm
al-i
nter
stit
iu
pulm
onar
ac
cent
uat i
n re
giun
ea in
ter
clei
dohi
lare
si i
n re
giun
ea b
azal
a in
tern
a dr
eapt
a.
Mod
de
reco
ltar
e
Se
reco
ltea
za c
u so
nda
Nel
aton
nr.
16
ster
ila
intr
odus
a in
anu
s 10
-15
cm s
i asp
ir c
u se
ring
a ;
trim
it la
labo
rato
r 5-
10 g
mat
erii
fec
ale
intr
-un
copr
orec
olto
r
Se
tine
des
chis
a gu
ra b
olna
vulu
i, se
apa
sa li
mba
cu
o s
patu
la li
ngua
la s
i se
ster
ge c
u un
tam
pon
ster
il d
epoz
itul
de
pe f
arin
ge, e
vita
nad
imbi
bare
a cu
sal
iva
Dez
brac
pac
ient
ul s
i il a
sez
in d
ecub
it d
orsa
l cu
pici
oare
le in
tins
e si
mai
nile
rid
icat
e pe
lang
a ca
p, m
enti
nand
u-l i
n re
paus
tota
l, as
tfel
ev
iden
tiin
d to
race
le
Ex.
lab
orat
or
Cop
rocu
ltu
ra
Exs
ud
at
fari
ngi
an
Rad
iogr
afie
co
rd-p
ulm
on
Nr.
6. 7. 8.
134
Pacientul Andrei G. in varsta de 5 luni si jumatate e adus de catre mama pe 20-04-2008 pentru febra, obstructie nazala, tuse spastica si e internat pe sectia Pediatrie I a spitalului Botosani
In urma examenului clinic si a investigatiilor, pacientul e diagnosticat cu pneumonie acuta interstitiala, anemie feripriva, rahitism carential comun.
Valorile examenelor de laborator principaleHb=12,33 g/dlL=8800/mm3
Sideremie :81 g/dlCalcemie : 9,1 mg/dlExudat faringian : negativRadiografie cord-pulmon: hipertrofie de timus, cord normal,
interstitiu pulmonar accentuat in regiunea intercleidohilare si in regiunea bazala interna dreapta.
S-a administrat simptomatice, antibiotice, HSH, vitamina D2 si calciu lactic.
In urma ingrijirilor acordate si a tratamentului medicamentos pacientul prezinta o evolutie clinica favorabila, la externare afectiunea pulmonara fiind vindecata, anemia feripriva si rahitismul carential stationare.
Se externeaza pacientul cu Rp: Ospamox 1 lingurita/8 ore, 3 zile Vigantol Oil 2 pic/zi Calciu lactic 500 mg 1cp/zi Ferrum Hausmann (sirop) 2,5 ml/zi
Se recomanda evitarea frigului, expunerea zilnica la aer, camera copilului sa fie aierisita zilnic, sa evite mediul poluat, ablactarea sa fie facuta dupa varsta de un an.
Se indica prezentarea la medicul de familie pentru a-l lua in evidenta si revenirea la control medical peste trei zile.
135
Evaluare globala
Asistenta medicala, prin pregatirea sa multidisciplinara constituie un element de baza in cadrul echipei medicale pentru ingrijirea pacientului.
Dand dovada de deotament, pasiune, calm si multa rabdare isi foloseste toate cunostintele, teoretice si practice pe care le aplica cu succes pentru ameliorare si vindecarea simptomelor pe care le prezinta bolnavii internati.
Pentru realizarea acestui proiect am avut sub supraveghere si ingrijire trei pacienti.
Acestia au beneficiat de o atentie deosebita din partea mea, ca asistent medical si le-am asigurat conditiile si tratamentul propice pentru evolutia clinica favorabila acestora.
Pe tot parcursul spitalizarii celor trei pacienti, am supravegheat functiile vitale si vegetative pe care le-am notat in foaia de observatie, am participat la examenele medicale efectuate si la vizita medicala.
La indicatiile medicului am recoltat produsele biologice si patologice pe care le-am transportat la laborator.
La examenele radiologice, am transportat, supravegheat si sustinut pacientul in pozitiile corespunzatoare.
Datorita interventiilor proprii si delegate, pacientii au fost externati cu stare generala buna, rahitismul carential comun fiid in stationare si recomandandu-se in continuare, la domiciliu, tratament si regim igieno-dietetic antirahitic.
136
Punctia venoasa
Definitie:Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o
vena prin intermediul unui ac de punctie.Scop :
Explorator ; recoltarea sangelui pentru examene de laborator, biochimice, hematologice ;
Terapeutic ; administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei intravenoase.
Locul punctiei : Venele antebratului Venele maleolare interne
Pregatirea punctiei : Materiale necesare :
- De protectie : perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama, aleza ;
- Pentru dezinfectia tegumentului tip I : tampoane sterile de vata, alcool medicinal 70 de grade ;
- Instrumentar si materiale sterile : ace de 25-30 mm, diametrul de 6/10 , serinngi de 5, 10, 20ml, manusi chirurgicale, tampoane de vata.
- Alte materiale : garou, eprubete uscate si etichetate, fiole c solutii medicamentoase, solutii perfuzabile, tavita renala.
Pacientulo Pregatirea psihica : - abordez pacientul cu rabdare
si blandete ; in timpul tehnicii folosesc un ton calm al vocii ;
o Pregatirea fizica : - asez pacientul intr-o pozitie confortabila atat pentru el cat si pentru executarea punctiei ( decubit dorsal) si il imobilizez ;
137
- examinez calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelulbratului sau membrului inferior ;
- asez bratul/membrul inferior pe pernita si musama in abductie si extensie maxima ;
- se dezinfecteaza tegumentele si astept 30 secunde sa se evapore alcoolul ;
- se aplica garoul la 7-8 mm deasupra locului punctiei strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera.
Executarea punctiei : Imbrac manusile sterile si ma asez vis-a-vis de bolnav ; Fixez vena cu policele mainii stangi la 4-5 cm sub locul
punctiei, executand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine ;
Fixez seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta intre police si restul degetelor ;
Patrund cu acul traversand, in ordine, tegumentul in directie oblica (unghi de 30 grade), apoi peretele venos invingandu-se o rezistenta elastica, pana cand acul inainteaza in gol;
Schimd directia acului 1-2 cm in lumenul venei; Controlez patrunderea acului in vena prin aspiratie cu
seringa; In cazul injectarii de medicamente, desfac garoul si
introduc medicamentele ; In cazul recoltarii de sange, indepartez staza venoasa
prin desfacerea garoului dupa executarea recoltarii sangelui ;
Aplic tamponul imbibat in solutie dezinfectanta in locul de patrundere a acului si retrag brusc acul ;
Comprim locul punctiei 1-3 minute.
138
Ingrijirea ulterioara a pacientului- Efectuez toaleta locala a pacientului- Schimb lenjeria daca s-a murdarit- Asigur o pozitie comoda in pat- Supraveghez pacientul.-
Pregatirea sangelui pentru trimiterea la laborator- Etichetez eprubetele, completez buletinul de analize
Reorganizarea : - Arunc materialele folosite in recipiente speciale cu
dezinfectante si pregatesc insrtumentarul pentru sterilizare.Accidente posibile :
Hematom – prin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos
- retrag acul si comprim locul punctiei 1-3 minute;
Strapungerea venei – perforarea peretelui opus
- retrag acul in lumenul venei
Ameteli, paloare, lipotimie.- intrerup punctia, asez pacientul in decubit dorsal, fara perna, anunt medicul
139
Recoltarea exsudatului faringian Definitie : Exsudatul faringian este un lichid rezultat in urma unui
proces inflamator faringianScop : Explorator : - depistarea germenilor patogeni de la nivelul
faringelui in vederea tratamentului - depistarea persoanelor sanatoase purtatoare
de germeni ;PregatireaMateriale necesare :
- De protectie: musama de tifon- Sterile: - spatula linguala (abeslang) - eprubeta cu tampon faringian - eprubete medii de cultura - ser fiziologic/glicerina 15%- Nesterile: - tavita renala - stativ pentru eprubete - lampa de spirt - chibrituri
Pacient: - pregatirea psihica: - in timpul tehnicii abordez cu
calm, blandete, pacientul si ii vorbesc cu un ton cald al vocii
- pregatirea fizica : - dimineata pana cand recoltez exsudatul faringian nu dau copilului sa manance, sa bea apa, nu ii institui solutii dezinfectante in nas.
- Asez pacientul in pozitie semisezand.Executie : Recoltez inainte de a administra antibiotice.Ma spal pe maini si ma dezinfectez cu alcoolImi pun masca de protectieDeschid gura pacientului si inspectez fundul de gatDeschid eprubeta cu tamponul faringian
140
Flambez gatul eprubetei si si o inchi cu dop sterilApas limba pacientului cu abeslangulCu tamponul faringian sterg depozitul de pe faringe si
amigdale, dezlipesc o portiune din falsele membrane cand e cazulFlembez gura eprubetei si introduc tamponul faringian in
eprubeta care o inchi cu dopul flambatMa spal pa maini cu apa si sapun
Pregatirea produsului pentru laboratorTransport produsul la laborator evitand suprainfectarea.Cand nu e posibila insamantarea la patul bolnavului, umezesc
tamponul in prealabil cu ser fiziologic sau glicerina 15%. Reorganizarea : - Arunc materialele folosite in recipiente speciale cu
dezinfectante si pregatesc insrtumentarul pentru sterilizare.
Notarea in foaia de observatiiNotez data recoltarii, numele persoanei careia I s-a efectuat
recoltarea, daca s-au facut insamantari sau nu
141
Recoltarea materiilor fecale
Definitie: Scaunul reprezinta resturile alimentar supuse procesului de
digestie, eliminate din organism prin actul defecatiei.Scop:
Explorator - depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului digestiv
- depistarea unor purtatori sanatosi de germeni - depistarea unor tulburari in digestia alimentelor
Pregatire: Materiale: tava medicala, tampoane sterilizate, montate pe
porttampon, prevazute cu dopuri de cauciuc si introduse in eprubete sterile, sonda Nelaton nr. 16, eprubete cu medii de cultura si simpe, materiale pentru toaleta perineala, musama, aleza, lampa de spirt, chibrituri.
Pacient : - Psihic : abordez pacientul cu calm si blandete- Fizic : - golirea vezicii urinare - efectuarea toaletei regiunii perineale - sustinerea menbrelor inferioare in flexie pentru evidentierea regiunii perianale si indepartarea feselor
Executie:Atasez la capatul liber al sondei Nelaton o seringaIntroduc sonda prin anus 10-15 cm. Aspir cu seringaIndepartez sonda si golesc continutul prin insuflare intr-o
eprubeta sterila.Ingrijirea ulterioara a pacientuluiEfectuez toaleta in regiunea perianala. Imbrac si asez comod
pacientul. Aierisesc fara curenti de aer camera.
142
Reorganizarea : - Arunc materialele folosite in recipiente speciale cu
dezinfectante si pregatesc insrtumentarul pentru sterilizare.
Notarea in foaia de observatieNotez data examenului copropatologic/coproculturii, numele
pacientului.
143
Bibliografie:
Rahitismul – Valeriu Popescu, Constantin Arion, editura medicala 1982;
Scheme de profilaxie si tratament ale rahitismului – Institutul de Ocrotire a Mamei si Copilului (I.O.M.C.) 2000 ;
Pediatria – Tratat editia I – Eugen Pascal Ciofu, Carmen Ciofu, editura Medicala 2001 ;
Puericultura si pediatrie, manual pentru scolile sanitare pot liceeale – Dr. Elena Chitimia, Dr. Vladimir mihailescu, As. Principal Letitia Popovici, editura Info-teana 1997 ;
Anatomia si fiziologia Omului – Prof. Dr. Doc. Enescu A. Longinus, prof. biolog Eugenia Draghici – editura “Dimitrie Cantemir” Iasi 2001;
Farmacologie – Prof. Dr. Doc. Enescu A. Longinus, editura “Dimitrie Cantemir” Targu Mures 1998 ;
Agenda Medicala 2003-2004 – editura Medicala ; Indreptar de pediatrie pentru cadre medii – Maria
Filon, editura Medicala
144