Rahitismul Carential Comun (1)
-
Upload
eliza-stanescu -
Category
Documents
-
view
291 -
download
5
description
Transcript of Rahitismul Carential Comun (1)
RAHITISMUL CARENŢIAL COMUN
Sef Lucrari Dr. Laura IonFacultatea de Medicinǎ
Universitatea “Titu Maiorescu”
Definiţie Boală metabolică Generată de carenţa de vitamina D Caracterizată prin insuficienta
mineralizare a osului în perioada de creştere
Când defectul vizează osul matur = osteomalacie
Metabolismul vitaminei DVIT. D ↓
Absorbţia în prezenţa acizilor biliari ↓INTESTIN SUBŢIRE ↓FICAT => prima hidroxilare => 25-OH-vit. D ↓ RINICHI => a doua hidroxilare => 1,25-(OH)2-vit. D
↓ ORGANE ŢINTĂ
Acţiunile antirahitice ale vitaminei D (I)
Facilitarea absorbţiei intestinale a Ca (acţiune independentă de PTH) şi a fosforului
Stimularea reabsorbţiei tubulare a Ca şi P (acţiune antagonică faţă de cea a PTH), precum şi a aminoacizilor
Acţiunile antirahitice ale vitaminei D (II)
Acţiune directă asupra metabolismului mineral al osului: Induce sinteza proteică la nivelul celulelor
ţintă din os, favorizând mineralizarea acestuia prin depuneri de săruri de Ca şi P
Stimulează resorbţia osoasă, cu eliberare de Ca şi P în spaţiul extracelular
Contribuie hotărâtor (împreună cu calcitonina şi PTH) la homeostazia Ca şi P din ţesuturi şi din lichidele organismului.
Surse de vitamina D Endogene:
activarea provitaminei din piele sub acţiunea razelor UV
Exogene (alimentare): Ficatul de viţel si cel al unor specii de peşte Gălbenuşul de ou LV: 10 - 40 UI/l LM: 15 -16 UI/l, dar cu evidenta acţiune
antirahitica, raport Ca/P optim pt. absorbţie
Nevoia zilnică de vitamina D
400 -800 UI/zi Variază în funcţie de:
Ritmul de creştere Regimul de însorire Un factor individual
Etiologie (I) Factorul determinant:
aportul inadecvat de vitamina D Factorii favorizanţi:
Vârsta Prematuritatea Hiperpigmentaţia pielii Gradul de poluare a atmosferei Gradul de expunere la soare a mamei care
alăptează
Etiologie (II) Anotimpul rece si umed Malabsorbţia lipidelor Atrezii biliare extrahepatice Boli hepatice cronice – cu absenţa sărurilor
biliare Boli renale cronice Acidozele tubulare distale Tratamentul îndelungat cu corticosteroizi sau
anticonvulsivante (fenobarbital, fenitoină)
Tablou clinic (I) Craniu:
Craniotabes rahitic FA de dimensiuni mai mari decât cele
normale, cu închidere întârziată Bose frontale şi parietale Frunte “olimpiană” Plagiocefalie Macrocefalie Dinţii temporari: erupţie întârziată, distrofii
dentare
Tablou clinic (II) Torace:
Mătănii costale Şanţ submamar (Harrison) Cutia toracică cu baza evazată Torace “în carenă” Înfundarea sternului
Tablou clinic (III) Membre superioare:
Brăţări rahitice Membre inferioare:
Gambele au curburi în “O” (genu varus) sau în “X” (genu valgus)
Bazin: coxa vara sau coxa valga Fracturi în “lemn verde”, spontane,
nedureroase Statură mică (“nanism rahitic”) Cifoze toraco-lombare
Tablou clinic (IV) Ligamente:
Laxitate marcată Muşchi:
Slab dezvoltaţi, hipotoni => întârziere/ regres în achiziţiile
motorii Distensie abdominală
Tablou clinic (V) Transpiraţii abundente în regiunea
cefalică Rezistenţă mai redusă la infecţii Posibilă asociere a unei anemii
carenţiale Plămân rahitic Falsă HSM
Tablou clinic (VI)
Paraclinic (I) Calcemia ↓ sau N Fosfor seric ↓ Fosfataze alcaline PTH – determinarea radioimunologică confirmă
hiperparatiroidismul secundar (reacţional) 25-OH- colecalciferol ↓ 1,25-(OH)2- colecalciferol ↓ Magneziemie ↓
Paraclinic (II)STADIUL
ISTADIUL
IISTADIUL
III
Ca ↓ N ↓
P N ↓ ↓
FA N/
Paraclinic (III)Rg: Oase lungi:
Metafize: Lărgire transversală Linie metafizară concavă, cu aspect de
“cupă”, cu apariţia de spiculi laterali Aspect “franjurat”al liniei metafizo-
epifizare (invadarea de către capilare a cartilagiilor)
Paraclinic (IV) Epifize:
Lărgirea spaţiului metafizo-epifizar Întârzierea apariţiei nucleilor de osificare Radiotransparenţă crescută Contur lateral neregulat
Aceste semne radiologice sunt mai bineevidenţiate pe Rg de pumn.
Paraclinic (IV) Diafize:
Demineralizare marcată (radiotransparenţă)
Subţierea corticalei Contur periostal dublu În formele severe: pseudofracturile
Looser – Milkman = zone radiotransparente rectilinii, perpendiculare pe suprafaţa diafizei
Paraclinic (V) Craniu:
Întârzierea osificării suturilor Subţierea tablelor osoase La copilul peste 2 ani: îngroşarea
tăbliei externe, în zonele frontale şi occipitale
Craniostenoză precoce – în unele cazuri
Paraclinic (VI) Torace:
Coaste lărgite, demineralizate, fracturi, calus exuberant
Aspect de “plămân rahitic”: tulburări de ventilaţie, regiuni perihilare cu aspect “reticulat”
Corpuri vertebrale cu dublu contur (Rg de profil), cifoze, scolioze
Paraclinic (VII)