RĂDUȚ PETRIA ALINA - Referat Literatura Română.docx

8/16/2019 RĂDUȚ PETRIA ALINA - Referat Literatura Română.docx

1/13

Universitatea din Piteşti

Facultatea de Ştiinţe aleEducaţiei

Pedagogia Învăţământului Primar şiPreşcolar

Studentă:RĂDU PE!R"# #$"%#

Filiala: &âm'ulung ( Slatina)

#nul "

Disci'lina: $iteratura Română!emă Re*erat:"on ( de $iviu Re+reanu) ,

&aracteri-area 'ersona.elor

- Ion - Ana

- Vasile Baciu

- Preotul Belciug

- Titu Herdelea

1


2/13

"on ( de $iviu Re+reanu) ,&aracteri-area 'ersona.elor

/ Ion e o'era unui 'oet e'ic care cântă cu solemnitate condi iilețgenerale ale vie ii0 na terea0 nunta0 moartea1 Romanul e *ăcut dinț ș

cânturi0 vădit canden ate 2n stilul marilor e'o'ei1/ț

(3eorge &ălinescu)

Liviu Rebreanu, reprezentant de seamă al prozei interbelice, ctitor al romanuluiromânesc modern, este scriitorul căruia i se datorează adevărata trecere către realismulobiectiv, cu tentă socială, realizată la noi abia odată cu publicarea romanului ''Ion''.Rebreanu nu interferează în destinul epic al personajelor sale, scriitura sa rămânând, pentru prima dată în literatura română, perfect obiectivă.1

Pe la sfâr itul lui octombrie, mai probabil în primele zile ale lui noiembrie 1 1 ,șRebreanu începe transcrierea romanului, după ce trecuseră peste doi ani de la terminarea primei versiuni inte!rale. "ntre timp, am văzut, se ocupase cu de toate, mereu fascinat dealte lucrări, în parte realizate sau, la rândul lor amânate. "ntre!ul travaliu de transcriere aoperei se petrece în intervalul când se află laSburătorul. 2

Romanul a apărut la #$ noiembrie 1 #$, după o lună i jumătate de la scriereaș

ultimei file.%

1 http://www.agerpres.ro/fux-documentare/2015/11/27/documentar-liviu-rebreanu-in-vi iunea-criticilor-literari-07-5!-1"

2 #iculae $heran% Rebreanu – amiaza unei vieți % &ucure'ti% (ditura )lbatros%1"*"% p. 201.

+ Ibidem % p. 211%

2


3/13

&e aflăm în fa a unui scriitor obiectiv, care uime te prin puterea de a prezentaț șvia a în comple itatea ei socială i psi(olo!ică, prin personaje surprinse în 'umila iț ș ș precara lor realitate' '', spunea criticul literar )udor *ianu. )otodată, acesta adău!a+

&iciodată realismul românesc, înaintea lui Rebreanu, nu înfiripase o viziune a vie iițmai sumbră, înfruntând cu mai mult curaj urâtul i dez!ustătorul, întocmai ca înșvarietatea mai nouă a realismului european, crudul naturalism francez i rus .ș LiviuRebreanu însu i î i mărturisea admira ia fa ă de ăranul român, în discursul de recep ieș ș ț ț ț țla -cademia Română, intitulat ''Laudă ăranului român'' 1 /$0+ ''"n via a altor na iuniț ț țărănimea a putut avea i a avut un rol secundar, ters pentru noi, însă, e izvorulț ș șromânismului pur i etern. La noi, sin!ura realitate permanentă, inalterabilă, a fost i aș șrămas ăranul''.ț /

La Rebreanu, ''via a ruralului n2are nici comple itatea e isten ei oră ene ti, dar ț ț ș șnici în!ustimea traiului ve!etativ. ăranul vie uie te inte!ral, însă obiectiv. 3ândirea luiȚ ț șe a între!ii lumi din care face parte, reac iunile îi sunt uniforme.'', sus ine 3eor!eț ț4ălinescu, în volumul ''Istoria literaturii române de la ori!ini până în prezent''. -cestaspunea despre romanul ''Ion'' că este ''pânza enormă, ie ită din aceste dibuiri de detaliu''ș

n.r. cu referire la nuvele scrise anterior0 ''Ion este o epopee perfectă ...0 Romanul s2a

născut viabil în ciuda scriitorului a cărui con tiin ă estetică se !(ice te inferioarăș ț șcrea iei. 5ste neîndoios că autorul e altă pe Ion, că vede în el o fi!ură mărea ă aț țcâmpului.'' 6ar ''în planul crea iei, Ion este o brută.''ț La apari ia romanului ''Ion'', )udor ț*ianu îl caracteriza drept ''icoana comple ă, vie fără e uberan ă, bo!ată în amănunte dețobserva ie a vie ii -rdealului'', iar 7i(ail 6ra!omirescu 8 ''cel mai frumos romanț țromânesc i unul din cele mai tipice opere de acest fel, în literatura universală''.ș 9

-stfel, romanul Ion, urmăre te destinul unui ăran sărac, Ion al 3laneta ului, dinș ț șsatul transilvănean Pripas. 6orin a lui Ion de a avea cât mai multă avere, cât mai multț pământ, se transformă treptat, într2o patimă distru!ătoare, ce îi va afecta pe to i cei dinț jurul lui.

, http://www.agerpres.ro/fux-documentare/2015/11/27/documentar-liviu-rebreanu-in-vi iunea-criticilor-literari-07-5!-1"

5 Ibidem.

+


4/13

Romanul Ion este realist. 5roii sunt tipuri sociale i reprezintă cate!orii sociale+ș"on este tipul ăranului inteli!entț 4asile 5aciu este tipul ăranului avarț #le6andru3laneta uș este tipul ăranului leneț ș Florica0fata lui 7a im :prea, este ărancațfrumoasă 3eorge 5ul+uc este tipul ăranului bo!at, mândru i violentț ș 'reotul 5elciugeste tipul preotului avar dar i activș !itu 7erdelea este tipul tânărului cărturar3ro *oruș este tipul avocatului luptător social pentru drepturile românilor. 5roiiac ionează în imprejurări tipice+ munca la câmp, via a în !ospodărie, conflictele inter2ț țetnice, politice, personale, fiindcă tema, eroii, conflictele, subiectul sunt luate din via ațsocială.;

Ion este la un anumit nivel tipic, fiindcă reprezintă cate!oria socială a ăranuluiț

sărac, care caută să ob ină prin mijloaceț individuale pământul fiindcă pentru el acestaînseamnă e isten a, locul în lumea satului, demnitatea. 4ompozi ia romanului esteț țclasică. &ara iunea are două fire care încep cu descriere drumului ce duce din -rmadiațspre erdelea, care este,ț ș țde fapt, casa familiei Rebreanu din Prislop i ne redă o ima!ine de peste drum ? casa luișIon al 3laneta ului, eroul principal al romanului.ș

@ 4asa învă ătorului este cea dintâi, tăiată adânc in coasta unei coline, încinsă cuțun pridvor, cu u a spre uli ă i cu două ferestre care se uită tocmai în inima satului,ș ț șcercetătoare i dojenitoareA6rumul trece peste pârâul 6oamnei, lăsând în stân!a casașlui -le andru 3laneta u. B a e înc(isă cu zăvorul acoperi ul de paie parcă e un cap deș ș ș balaur pere ii vărui i de curând de2abia se văd prin spărturile !ardului@.ț ț C

Dirul Ion i firul )itu >erdelea vor urmări problemEtica satului românesc dinșardeal de la începutul secolului al FF2lea, apoi romanul se va inc(eia cu descrierea

aceluia i drum în sens invers, cu plecarea familiei învă ătorului >erdelea i a lui )ituș ț ș(erdelea. 4ele două titluri se !ăsesc într2un raport complementar fiindcă firul ionurmăre te problemele ăranilor i ale satului, iar firul >erdelea ? via a cărturarilor,ș ț ș ț problemele na ionale, politice i sociale.ț ș G

! $eorge linescu% Liviu Rebreanu % &ucure'ti% (ditura aidea% 201,% p. 51-52.

7 iviu ebreanu% Ion % &ucure'ti% (ditura 100 1 $ )3) % 1""!% p. *.

,


5/13

Romanul este realizat din două păr i, potrivit cu cele două patimi din sufletulțeroului principal.Glasul pământului este prima parte i urmăre te modul în care Ionș șizbute te să2 i îndeplinească dorin a de a avea pământ, iar a doua parte,ș ș ț Glasul iubirii ,urmăre te consecin ele patimii eroului pentru Dlorica.ș ț

"n centrul romanului stă fi!ura lui"on, monumental i simbolic prin tra!ismulșsău. 5ste un personaj realist, tipolo!ic încărcătura semantică a prenumelui+ @ )o ițflăcăii din sat sunt varietă i de Ion@ ? 3. 4ălinescu0, natură comple ă, dilematică care sețconsumă între iubire i patima pentru pământ. =ub aparen a simplită ii, Ion are oș ț țstructură interioară complicată, cu trăiri contradictorii comple itatea este o emblemă a personajului realist0. -ceasta pare modelată de obscure comple e de inferioritate, de

sentimentul frustrării, de resentimente fa ă de tatăl care a risipit zestrea Henobiei i fa ăț ș țde to i @bocotanii@ care îl dispre uiesc pentru sărăcia sa. 4onstruit monumental, într2oț țdimensiune tra!ică, personajul lui Rebreanu este văzut ca ar(etip. Pentru el, pământul eo sti(ie primordială @la fel de viu ca i omul@ &. 7anolescu.0. @ Ion e e presiașinstinctului de stăpânire a pământului, în slujba căruia pune inteli!en ă ascu ită, oț țviclenie proceduală i mai ales o voin ă imensă@ ? afirma 5u!en Lovinescu. "n viziuneaș țlui 3eor!e 4ălinescu, Ion apare însă ca o brută, căci @viclenia instinctuală, caracteristică

oricărei fiin e reduse i2a determinat ac [email protected] că a2l reduce pe Ion la statutul deț ț@brută@ înseamnă a simplifica neîn!ăduit de mult o structură sufletească definită printrăiri dilematice, prin zbuciumul fiin ei care aspiră spre demnitate i iubire într2o lumeț șcare judecă omul după mărimea delni elor pe care le stăpâne te.ț ș 1$

Prin monolo! interior, se dezvăluie comple itatea trăirilor lui Ion, structura saintimă, meandrele impulsurilor care îl stăpânesc în situa ii dilematice. -semenea situa iiț țsunt înfruntarea cu *asile


6/13

@6ojana preotului îl fic(iuia ca un bici de foc. &umai ticălo ii sunt astfel lovi i în fa aș ș ț țlumii într!i. 6ar el de ce e ticălos Pentru că un se lăsa călcat în picioare, pentru că vreasă fie în rândul oamenilor "i ardeau obrajii i tot sufletul de ru ine i de necaz@.ș ș ș:bseva ia realizată din perspectiva naratorului omniscient se împlete te cu intero!a iaț ș ținterioară, într2o nota ie care asociază senza ia fiziolo!ică i trăirea afectivă. Dlăcăulț ț șc(ipe , Iste @a fost cel mai iubit elev al învă ătorului >erdeleaAcă băiatul era silitor iș ț ț șcuminte@ dar @îi era mai dra! să fie ve nic înso it cu pământul@0, iute, (arnic, dar săracș ț

@toată fiin a lui ardea de a avea pământ mult, cât mai mult..@0 va reac iona de fiecareț țdată potrivit firii sale impulsive, cu violen ă.ț 11

4ând în ele!e că o confruntare fizică un e solu ia dramei sale, el va apela laț ț

disimulare. 4u luciditate i viclenie, î i alcătuie te cu !rijă planul ademenirii -nei. 6e iș ș ș șacest plan izbânde te, eroul un2 i află fericirea. Rela ia sa cu -na i cu Petri or, copilulș ș ț ș șce i se na te după nuntă, o!inde te modificarea !ravă a valorilor morale i a omeniei dinș ș șsufletul lui Ion. 6e i e vinovat moral pentru sinuciderea -nei, el un are remu cări, cumș șun are nici când îi moare copilul, în care văzuse mai ale o !aran ie a păstrăriiț pământurilor lui *asile


7/13

de modelul pe care i2l putea oferii mama, care ar fi trebuit să o ajute să2 i cultiveșfeminitatea, sentimentele, atitudinile ce derivă din raporturile cu se ul opus. 6e aici provine firea ei retrasă, timiditatea, lipsa de maturitate, de reac ii pozitive, de adaptarețîn rela iile cu pretenden ii la mâna ei.ț ț 1%

"n rela ia cu 3eor!e este timidă i lipsită de orice ini iativă în timpul vizitei luiț ș ț3eor!e, un se poate stabili nici o comunicare sufletească, întâlnirea de!enerând însimplă formalitate, în apatie i plictiseală. -ceastă lipsă de educa ie sentimentală, fireaș ței timidă, lipsa de e perien ă în rela iile cu flăcăii, fac din ea o victimă a lui ion, atunciț țcând acesta se (otără te să parvină, când interesul pentru averea ei îi impune să treacăș peste faptul că -na e departe de a fi frumoasă i atractivă. Ion profită de faptul că are unș

suflet curat, naiv, nedeformat de prejudecă ile păturii sociale din care face parte, care unțacceptă decât căsătoria între cei afla i pe accea i treaptă. -nei îi este dra! Ion i inima eiț ș ștresaltă de câte ori îl zăre te, dar un îndrăzne te nici măcar să ridice privirea spre el. - aș ș șcă, atunci când Ion o întâlne te, ca din întâmplare, i2i vorbe te dră!ăstos,-na se simteș ș școple ită de fericire. 6e aici un mai este decât un pas pentru Ion+ fra!ilă i naivă, ea seș șlasă în voia propriului sentiment, fără să intrezărească jocul interesat al lui Ion, de ișiubirea lui pentru Dlorica îi este cunoscută.1/

=entimentele ei o fac să cadă în cursă. " i dă seama cât de naivă afost lăsându2seșamă!ită de slăbiciunea inimii i de lin!u elile lui Ion, după ce îl în tiin ează pe acesta căș ș ș țeste însărcinată, iar el încetează brusc să o mai caute. 6e acum încolo -na î i dă seamașcă totul a fost o iluzie i că a intrat îtr2o dramă. 6upă ce antajul lui Ion dă roadeleș șa teptate, -na se treze te lân!ă un om care părea a se fi însurat cu pământul ei. 5steș șrelevantă scena drumului spre biserică, din timpul cununiei, în care Ion, aflat în culme afericirii, se posomoră te brusc zărind2o alături de el pe -na îmrăcată în mireasă,șîn ele!ând parcă, abia acum, că odată cu pământul trebuie s2o suporte i pe ea.ț ș &emul umirea aceasta se dezlăn uie în violen ă i brutalitate. *ictimă acum a brutalită iiț ț ț ș ța doi bărba i, -na trăie te o via ă cumplită, bătută fiind acum i de so i de tată, cândț ș ț ș ț șîncearcă să2 i !ăsească refu!iu în casa părintească.ș 19

1+ 6ctavian un% Literatura română pentru bacalaureat, &ucure'ti% (ditura$ra oart% 2007% p. !2 4 !+%

1, Ibidem % p. !+.

7


8/13

Rămasă fără niciun reazem, lipsită de orice speran ă, în sufletul ei încol e teț ț șideea sinuciderii i nici !ândul la copilul încă pera mic nu o fac măcar să amâneșmomentul mor ii. -stfel reu e te să2 i înfrân!ă spaimele i î i curmă zilele, într2o scenăț ș ș ș ș șce evocă moartea ca mântuire. Reu ind să facă acest pas mare i dureros, -na seș șdovede te a fi puternică. 5venimentul acesta un intra în planurile lui Ion. 6ispari iaș ț-nei lasă în urmă un mare !ol, ca i cum ar dispărea un punct de ec(ilibru între Ion iș ș*asile


9/13

lucruri mărunte al lui >erdelea . 7odalită ile de individualizare la care face apelțRebreanu sunt la îndemană, 5l împlete te sc(i a bio!rafică cu observarea comportăriiș ț personajului, a faptelor si !esturilor sale, a limbajului, a atitudinii unor personaje fa ă dețcelelalte.

6u(ovnic i educator, preotul î i cunoaste bine misiunea în satul pe care2l păstore te. 5lș ș șsfătuie te, îndeamnă sau mustră, după împrejurări, oamenii care2i cer ajutorul sau careșse abat de la normele morale. Lui *asile


10/13

acesta e apreciat ca un preot fără perec(e, care nu umblă după blestemă ii, de i e destulț șde tânăr i văduv de atâ ia ani. ș ț 1C

4ând inspectorul >orvat, reprezentant al autorită ii un!ure ti, î i e primăț ș ș

nemul umirea că nu aude la orele de reli!ie )atăl nostru rostit în ma!(iară,


11/13

Poet sentimental, tânărul se bucură, în ciuda conflictului dintre familia, desimpatKa popii


12/13

adevărată fascina ie a realului. 5l declară a fi lucrat aici @într2un fel i până la un punct,ț șdupă modele vii. "n orice caz, fiecare persoană din roman pornea cel pu in de la oțînsu ire a unui om real, luându2i pentru orice si!uran ă i numele adevărat@.ș ț ș #%

5"5$"83R#F"E:

2 (ttp+MMNNN.a!erpres.roMflu 2documentareM#$19M11M#CMdocumentar2liviu2rebreanu2in2viziunea2criticilor2literari2$C29;21

9 5ăr+oi0 &onstanţa şi "tu0 "ustina0 Dicţionar de personaje literare 0 EdituraUniversitas0 & isinău0 ;


13/13

9 3ot0 Biori a i $ungu0 Rodica0ț ș Literatura ro!#n$ 0 Pite ti0 Editura %omina0ș>?;=1

9 Păun0 8ctavian0 Literatura ro!#n$ pentru bacalaureat 0 5ucure ti0 Edituraș3ra*oart0 >??C1

9 Re+reanu0 $iviu0 Ion 0 5ucure ti0 Editura ;?? ; 3R#B#R0 ;

RĂDUȚ PETRIA ALINA - Referat Literatura Română.docx

Documents

Transcript of RĂDUȚ PETRIA ALINA - Referat Literatura Română.docx