RADU PARASCHIVESCU (n. 1960, Bucureºti) scrie despre tele-viziune în Evenimentul Zilei, despre fotbal în Gazeta Sporturilor ºidespre traduceri în Idei în dialog. E amorezat ºi de Julian Barnes,ºi de Poli Timiºoara. ªtie care au fost ultimii zece cãpitani deechipã ai lui Lazio, dar ºi ce diferenþe existã între naratologulºi romancierul David Lodge. Adorã Praga ºi priveºte ironic, însãnu acrit, Bucureºtiul. Coordoneazã la Humanitas colecþia „Râsullumii“, în care publicã volume de George Mikes ºi Andrei Pleºu,Tibor Fischer ºi Peter Mayle, Nora Ephron ºi Eduardo Mendoza.Este totodatã îngrijitorul seriei de autor Traian Ungureanu.A tradus din Salman Rushdie, Nick Hornby, William Golding,John Steinbeck, Julian Barnes, William Burroughs, Virginia Woolf,Jonathan Coe, David Lodge, Kazuo Ishiguro etc. Uneori, mairar decât i-ar plãcea, scrie cãrþi. Ghidul nesimþitului, publicat învara lui 2006, s-a vândut în 40 000 de exemplare.

Cãrþi publicate:

Efemeriada (roman)Balul fantomelor (roman)Fanionul roºu. Campioni de vis, gesturi de coºmar (povestiri despre

necinstea din sport)Ghidul nesimþituluiFie-ne tranziþia uºoarã. Culegere de perle româneºtiBazar bizar (povestiri)

R A D U PA R A S C H I V E S C U

povestiri

Bazar bizar

ÓHUMAN I TA S

BUCURE ª T I

Coordonatorul colecţiei: Radu ParaschivescuRedactor: Lidia BodeaCoperta: Ionuţ BroştianuTehnoredactor: Manuela MăxineanuCorector: Georgiana Becheru DTP: Dumitru Olteanu

© HUMANITAS, 2020, pentru prezenta versiune românească (ediţia digitală)

ISBN 978-973-50-6805-9 (pdf )

EDITURA HUMANITASPiaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, Româniatel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51www.humanitas.ro

Comenzi online: www.libhumanitas.roComenzi prin e-mail: vanzari@libhumanitas.roComenzi telefonice: 0723.684.194

oma g iu su p l i c ia tu lu i pa s iv

No u vor ba se baza pe lim ba en gle zã aºa cumo ºtim noi, deºi mul te pro po zi þii în No u vor bã,chiar dacã nu for ma te cu cu vin te nou-crea te, cugreu ar fi în þe le se de un en glez din zi le le noas tre.

GEOR GE OR WELL – O mie nouã sute opt zeci ºi pa tru

a lin Du mi triu se sui în taxi cu sen ti men tul cã îºitrã dea zã un prin ci piu. Încã de acum opt ani, când ajun -se se pen tru pri ma datã în Bu cu reºti ºi ni me ri se peste unºna pan ca re-i adul me ca se ino cen þa pro vin cia lã ºi-l plim -ba se zece ki lo metri de la garã pânã la Mi nis te rul Trans -por tu ri lor, în loc sã-i spu nã cin stit cã avea de mers douãsute de metri pe jos, îºi pro mi se se sã nu mai co ti ze ze ni -mic în fo lo sul unei me se rii cu o in ci den þã atât de ri di catãa es cro ci lor. Cum însã ade ren þa la prin ci pii se ve ri fi cã însi tua þii li mi tã, tâ nã rul li cen þiat orã dean în ma na ge men -tul vân zã ri lor cedã în faþa vre mii vi tre ge ºi a cri zei de timpîn care îl îm pin se se ne pu tin þa de a adap ta rit mu ri le vieþiimar gi na le la tre pi da þia di zol va tã a cen tru lui. Ori cât i-arfi dis plã cut, tre bu ia sã scoa tã o sutã de mii din bu zu narºi sã-ºi sem ne ze ca pi tu la rea. Pe de o par te, fiind cã alt min -teri ar fi în târ ziat peste li mi ta ad mi sã. Pe de alta, fiind cãnu se fã cea sã apari în tr-un lo cal de cinci ste le cu pan tofiistro piþi sau cu par de siul îm proº cat de no roi. Ad mi þând cãpor ta rul l-ar fi lã sat sã in tre, in vi ta þii la re cep þie l-ar fi luatla ochi ime diat. Cu atât mai mult cu cât ºtiau cã noul lorco leg avea sã fie pre zen tat la un mo ment dat în toiul pe -tre ce rii, ur mând sã în cea pã lu crul cot la cot cu ei chiar dea doua zi.

Tâ nã rul se dãdu jos din Da cia gal be nã exact când o palãde vânt îi ri di cã poa le le par de siu lui ºi-i rã vãºi fre za pusãla punct cu atâ ta gri jã îna in te de-a ple ca din lo cuin þa de

5

ser vi ciu ofe ri tã de fir mã. Se în fio rã uºor, scoa se din bu -zu nar in vi ta þia pe care hui du ma de la in tra re arun cã unochi ne gli jent, aflã unde se þi nea pe tre ce rea ce lor de laSa les Un li mi ted ºi se în drep tã spre res ta u ran tul din sprecare îi ajun gea deja la urechi zum ze tul in con fun da bil alze ci lor de oa meni con vo caþi de pa tro nat sã se sim tã bineîm pre u nã cu un pri lej ani ver sar. Alin Du mi triu ºtia cã an -ga ja rea lui coin ci dea cu sãr bã to ri rea a cinci ani de cândSa les Un li mi ted ope ra pe pia þa ro mâ neas cã, de ve nind —dupã cum sus þi neau zia re le — „un mo del de ur mat în ma -te rie de cul tu ra com pa niei“.

— ªtiþi ce-i ãla de via þio nist?— Nu.— Unul ca re-o þine drept, în timp ce par ti dul o ia la

stân ga sau la dreap ta.— Ha, ha, ha. Bunã.— Ce se-ntâm plã dacã te vor besc oa me nii pe la spa te?— Ha bar n-am. Ce?— În seam nã cã le-ai luat-o îna in te.— Hi, hi. Miº to.— Dacã vrei sã fii re a list, ce tre buie sã ceri?— Cinci la sutã?— Impo si bi lul.— Ho, ho, bra vo. Tare, tare de tot.Du mi triu vã zu se sce na de o mul þi me de ori. Atâ ta doar

cã de data asta nu mai era un mar tor de ta ºat, ci un par -ti ci pant în toa tã pu te rea cu vân tu lui, chiar dacã pe ri fe ric.Toa le te le co man da te la co ri feii ves ti men tari ai mo men tu -lui, vor be le de duh scoa se de la naf ta li nã pen tru oca zii spe -cia le, den ti þi i le dez ve li te în su râ suri de fa þa dã, ges tu ri lepre me di tat fa mi lia re, an tre nul obli ga to riu ºi to tuºi fals, bu -fe tul su e dez vi zi tat de gur manzi care îºi stã pâ neau cu greupul siu ni le ase dia toa re, cu pe le de ºam pa nie cu urme de ruj,scru mie re le go li te pe ne vã zu te de niº te nã luci cu sa co uri

radu paraschivescu

6

albe ºi pa pion, mu zi ca de ca fé-con cert în sur di nã, ve gheasomp tuoa sã a can de la bre lor de cris tal, toas tu ri le dol dorade ba na li tãþi, mi ci le lin gu ºiri ale ºe fu lui ie rar hic — to tulera mon tat în tr-un ca ru sel în al cã rui vâr tej ju ne le am ploa-iat ºtia cã tre bu ia sã se lase prins, ca o con ce sie in dis pen -sa bi lã tu tu ror ne sã bui þi lor ca pa bili sã schim be cal mul cu ratal Cri ºu lui pe pu toa rea stã tu tã ºi mâ loa sã a Dâm bo vi þei.Zâm bin du-le ce lor cã rora le era in tro dus de o tâ nã rã far -da tã vio lent, pusã pro ba bil sã-l pi lo te ze din or di nul di rec -to ru lui de per so nal, Du mi triu îºi dãdu sea ma cã nu sim þeanici urmã de trac, ci mai de gra bã un soi de ne rãb da re faþãde ceea ce avea sã ur me ze cu în ce pe re de a doua zi di mi -nea þã. Se uitã de câ te va ori în stân ga ºi-n dreap ta, luã unpa har cu vin alb ºi îºi pro pu se sã se in te gre ze cât mai bineîn me diu, in di fe rent dacã bru ne ta cu buze sân ge rii ºi faþaten cui tã avea sau nu sã-i þinã com pa nie mai de par te.

La ºap te di mi nea þa, când stri den þa deº tep tã to ru lui fãcusã vi bre ze pe re þii ca me rei, tâ nã rul era deja treaz. Stã teaîn ca pul oa se lor în pat, re ze mat de per na ri di ca tã, cu scru -mie ra în care scu tu ra cea din tâi þi ga rã a zi lei aºe za tã gri -ju liu pe pân te c ºi cu faþa lu mi na tã de un zâm bet binedis pus.Îl tre zi se soa re le pe care nu spe ra sã-l mai vadã cu atâ talim pe zi me dupã o sãp tã mâ nã de ploi ne în tre rup te ºi des -chi se se ochii în ex plo zia por to ca lie a frun zi ºu lui unui co pacale cã rui crengi i se le gã nau cu min te în drep tul fe res trei.Se anun þa o zi pe cin ste, pri ma de mun cã în ma re le oraº.In spi rã adânc, mul þu mit de cele vã zu te ºi sim þind cã aveasã-ºi în cea pã ca rie ra sub aus pi cii cum nu se poa te maifa vo ra bi le.

Jo via li ta tea nu-i dis pã ru nici când zãri, la in tra rea înclã di rea pla ca tã cu sti clã re flec to ri zan tã unde se afla se diulfir mei, un au to mat ban car dea su pra cã ru ia ci ne va li pi seun afiº pe care se pu tea citi: „BAN CO MA TUL DIS PEN -SEAZÃ DOAR BIL LS-URI DE MARE DE NO MI NA ÞIE.“

bazar b i zar

7

De par te de a ve dea în pã sã reas ca aceea ri di co lã un mot toal ab sur du lui ci ta din sau o aº chie din trun chiul de ne cu -prins al noii limbi de lemn care, de ani buni, ata ca pe toatefron tu ri le, Du mi triu se mul þumi sã râdã în si nea lui ºi sãse grã beas cã spre lift. Chit cã nu pri ce pea ce rost avea sãspui — prin tre al te le — „bil ls-uri“ în loc de „banc no te“.

— A, bunã, Alin, in trã. Hai, cu raj. Ia loc, te rog, îl în -tâm pi nã un ins înalt, sche le tic, cu oche lari ºi cu gu le rulpu drat de pri ma mã trea þã a sãp tã mâ nii. Sunt Lu cian Ha -ra ba giu, ei cia re mu’ fir mei.

Du mi triu tre sãri ca piº cat de un þân þar. Ici ha re mu’?Poa te cã n-ar fi fost rãu sã se uite mai atent la ce scria peuºã. In ter lo cu to rul lui se si zã la timp im pa sul ºi con ti nuã:

— Mã rog, sau haº re meu’. Hu man re so ur ce ma na gerul.Dã-mi voie sã-þi urez bun ve nit la Sa les Un li mi ted. Sperc-o sã co la bo rãm bine. ªi fiind cã tim pul, ia sã ve dem, ceface tim pul? tim pul cos tã bani, si gur cã da, o sã te las sã teuiþi pe sche du la pen tru azi îna in te sã te bri fez pu þin, cumfac cu fie ca re nou re crut.

Ab sol ven tul de ma na ge ment luã foa ia de hâr tie în tinsãde Ha ra ba giu, având încã îna in te de-a o par cur ge con fir -ma rea sus pi ciu nii cã una din tre che zã ºi i le suc ce su lui laSales Un li mi ted era stã pâ ni rea dez in vol tã a rom gle zei. Segândi preþ de o cli pã la pã rin þii rã maºi la Ora dea — am -bii pro fe sori de ro mâ nã, am bii si de raþi ºi ne pu tin cioºi înfaþa ava lan ºei de bar ba ris me ºi cal chieri sub care fra gi lalim bã ma ter nã ris ca sã se su fo ce —, iar apoi îºi co bo rî pri -vi ri le ºi citi.

9.00–10.00: Me e ting cu staff-ul10.00–11.30: Brain stor ming de spre sta ke hol de rism11.30–13.00: Brie fing cu sa les for ce-ul13.00–14.00: Break14.00–15.30: Emer gen þa noi lor mar ket-uri. De ba te15.30–17.30: Pro mo tion-ul brand-u lui. Pa nel

radu paraschivescu

8

Du mi triu cãzu pra dã unui ac ces fu ri bund de tuse, princare se strã dui, cu un his trio nism apla u da bil, sã mas chezerâ sul gâl gâit cã ru ia îºi dã dea sea ma cã nu i se mai pu teaopu ne mul tã vre me. Ha ra ba giu îl privi în gri jo rat, ne ºti inddacã era ca zul sã-i ardã o pal mã în tre omo plaþi. Nou-ve nitulse po toli în tr-un târ ziu, se ºter se la gurã cu o ba tistã pânãatunci ima cu la tã ºi îºi im pu se sã nu se mai uite nici în rup -tul ca pu lui pe hâr tia aceea care fu se se cât pe-aci sã-l com -pro mi tã la nici ju mã ta te de orã de când pu se se pi cio rulîn pre mie rã la Sa les Un li mi ted.

— Aºa. Þi-am ase sat atent CV-ul, îl in for mã Ha ra ba giu.Vãd cã ai gra duat chiar în varã. În tre noi doi, Alin, pe osca rã de la 1 la 10, la ce ni vel crezi c-ai pu tea sã per for mezi?

Proas pã tul an ga jat avea de prin de rea auto e va luã rii încãdin gim na ziu, aºa cã nu tre bui sã stea mult pe gân duri.To tuºi, în tre ba rea di rec to ru lui de per so nal îl puse în tr-ore la ti vã în cur cã tu rã. Dacã spu nea 10, ris ca sã i se im pu telip sa de mo des tie, pe când þin ti rea ori cã rei alte trep te l-arfi pu tut tre ce în dis pre þui ta ca te go rie a de fe tiº ti lor.

— La ni ve lul aº tep tã ri lor, ori ca re ar fi ele, rãs pun se elîn cele din urmã.

— Ha, po li ti cian tre bu ia sã te faci. Pro crasti nã ri le as -tea or sã ne vinã de hac, o spun de ani de zile. Ori cum,ni þi cã di plo ma þie nu stri cã, in di fe rent de bac kgro und. ªi,mã rog, cam de ce crezi c-ai avea ne vo ie ca s-a jungi un suc -cess sto ry?

Du mi triu des chi se gura, ho tã rât sã-i ara te haº re me u -lui cã nu pu nea mare preþ pe gar ga ra asta, dar cã, la ne -vo ie, nu-i era greu nici lui sã batã apa în piuã. Din fe ri ci reînsã, uºa bi ro u lui se des chi se chiar în cli pa aceea ºi o se -cre ta rã îm brã ca tã în tr-un deux piè ce so bru anun þã pe fugã:

— Hai deþi în con fe ren ce room. În ce pe me e tin gul.Când pãºi în sala de ºe din þe, în so þit de Ha ra ba giu, tâ -

nã rul dãdu cu ochii de zece oa meni aºe zaþi la o masã de

bazar b i zar

9

con si liu în ca pul cã re ia tro na o blon dã în tre douã vâr ste,tun sã scurt, cos tu ma tã în ne gru ºi cu pri vi ri le aþin ti te asu -pra câ tor va hâr tii cã ro ra le schim ba lo cul în per ma nenþã.Fe me ia ges ti cu lã scurt în di rec þia ce lor doi, îi aº tep tã sãse in sta le ze pe sca u ne ºi sã des chi dã ma pe le pe care leaveau în faþã, dupã care tuºi uºor, îºi îm pre u nã pal me le ºiluã cu vân tul.

— În cep prin a-l sa lu ta for mal pe ul ti mul ve nit în com -pa nie, Alin Du mi triu. Trag nã dej de cã va ºti sã emu le ze înaºa fel în cât sã ne pu tem mândri cu el cât mai mult, iar elsã-ºi gã seas cã la noi opor tu ni ta tea de ca rie rã pe care s-a fo -cu sat ime diat dupã ter mi na rea fa cul tã þii.

Du mi triu schi þã un gest dis cret de mul þu mi re, ne bã gatîn sea mã de vor bi toa re ºi în cre din þat în fine cã ni meni dela Sa les Un li mi ted nu se pu tea sus tra ge im por tu ri lor lin -gvis ti ce, ori cât de bi zar ºi ca ra ghios ar fi su nat.

— Avem o agen dã ex trem de în cãr ca tã ºi, dacã nu prio -ri ti zãm cum tre buie, pier dem bani ºi clienþi. Azi mai multca ori când e ne vo ie sã ne cus to mi zãm re la þi i le ºi sã ne pu -nem toa te skil ls-u ri le în sluj ba chal len ge-u lui pe care l-amiden ti fi cat: creº te rea mar ket sha re-u lui ºi im pli cit a tur n -o ver-u lui, mi ni mi za rea ris cu ri lor ºi dez vol ta rea per for -man þei. Pen tru asta ne sunt ne ce sa re mai mul te lu cruri:ex per ti zã, dri ve, com mit ment, de di ca þie ºi ges tio na rea tar -ge tu lui. E o ches tiu ne de efi cien ti za re ºi de stan ding. Nupu tem fi prin ci pa lii ju cã tori din bu si ness en vi ron ment dacãig no rãm up da ta rea ºi dacã nu re u ºim sã ne fi de li zãm clien -þii. Bã nuiesc cã ºi tâ nã rul nos tru co leg s-a gân dit la toa teas tea când a apli cat pen tru un job în com pa nia noas trã.Aºa e, Alin?

— Per fect ade vã rat, con fir mã Du mi triu, chi nuit lãun -tric de aceeaºi ire pre si bi lã pof tã de-a ho hoti din toþi rã -run chii.

— Aici nu e nici show biz, nici mo del ling, nici en ter -tain ment, con ti nuã blon da, mu tân du-ºi pri vi ri le de la un

radu paraschivescu

10

an ga jat la al tul ºi con sta tând cu sa tis fac þie cã toþi aveau niºtemu tre pã trun se ºi pre o cu pa te, de par cã ºi-ar fi pre gã tit lan -sa rea în tr-o aven tu rã fãrã egal. Aici e o jun glã în care nicidin tre cei pu ter nici nu su pra vie þuiesc chiar toþi. E un felde all star game unde fie ca re vrea sã fie MVP. În fond, enu atât o pro ble mã de fe e ling, cât mai ales de stri ving. Aºacum dri ve rii scu de ri i lor trag cu mo no pos tu ri le la pit stop-uridin mo ti ve tac ti ce, aºa cum te nis me nul vine cu bac khand-ulslai sat pen tru efec tul de sur pri zã, aºa cum bo xe rul al ter -nea zã pun ch-ul cu jab-ul ca sã-l prin dã des co pe rit pe ce -lã lalt, ºi noi tre buie sã ne mo di fi cãm gra du al lo ok-ul, casã pu tem evi ta dea dlock-u ri le ºi sã ne con so li dãm po zi þiaîn branch. Tren du ri le ac tu a le sunt cri ti ce, fi reº te. Din treele, unul este fe ed back-ul la con di þio na li tãþi. Un al tul, ela -bo ra rea pla nu ri lor de con tin gen ta re. În fine, un al trei -lea, di se mi na rea ver ti ca lã. Pia þa nu aº teap tã pe ni meni,dom ni lor. Cine nu prin de tre nul rã mâ ne pe pe ron, ãs ta-ibot tom li ne-ul.

Cu ochii pe gra fi ce le co lo ra te din mapã, Alin Du mi -triu îºi muº cã bu ze le pânã în pra gul sân ge rã rii. Din co lode „di se mi na rea ver ti ca lã“, care i se pã rea o for mu lã ne -o biº nuit de sexy ºi în drãz nea þã pen tru o fir mã de vân zãri,nou-ve nitul în ce pu sã sim tã o alie na re tot mai pu ter ni cãde la o cli pã la alta. În anii de li ceu pã rin þii îi ex pli ca serãcap ca ne le po po ra nis mu lui cu su fi cient umor ca sã-l edi fi cede fi ni tiv asu pra fe no me nu lui. Era, bi ne în þe les, o tâm pe niesã în lo cuieºti cra va ta cu gâ tle gãul ºi su tie nul cu þâ þar ni þa. Însãde aici la com mit ment-ul în faþa chal len ge-u lui era calelun gã.

— ªi mare aten þie la min dset-uri, aver ti zã blon da, apro -ba tã cu miº cãri ener gi ce din cap de trei sfer turi din tre ceipre zenþi. E vre mea sã ne con fi gu rãm ac ti vi ta tea în pat tern-uricu ade vã rat pro fe sio nis te ºi pen tru asta tre buie sã ºtim sãschim bãm tot fra me-ul. Sã ci tim co rect ben chmar king-ul,

bazar b i zar

11

sã nu ne te mem de can vas sing ºi sã adre sãm pro ble me lestrict în or di nea impor tan þei. Dacã þi neþi min te, exact peasta am in sis tat la ul ti mul me e ting cu pro ject ma na ge rii,cu re pre zen tan þii pick-up point-u ri lor ºi cu se nior con sul -tant-ul. Pe asta ºi pe res pec ta rea cu ori ce preþ a dead li ne-u -ri lor.

De li rul am bi guu al vor bi toa rei mai durã vreo douã zecide mi nu te, timp în care Du mi triu de se nã o bar zã care duceaîn cioc o altã bar zã care du cea în cioc o a tre ia bar zã, trans -cri se de la coa dã la cap ver su ri le din The So unds of Si len ce,fumã o þi ga rã cu ochii min þii (un exer ci þiu com pli cat, caresfâr ºea de obi cei prin a-l des tin de pe el ºi a-i iri ta pe ceidin jur), iar la un mo ment dat îl în tre bã în ºoap tã pe Ha -ra ba giu cine era blon da ºi ce voia de la via þa lor.

— Unit ma na ger-ul, su su rã con spi ra tiv haº re me ul. ªilasã oda tã hâr ti i le alea. Îþi pierzi fo cu sul ºi in vol ve ment-ul.Iar dacã n-ai in vol ve ment, n-ai ni mic.

Du mi triu în ghiþi per da ful fãrã sã scoa tã o vor bã, de cissã nu-l mai pro voa ce de-a cum în co lo la dia log pe Ha ra -ba giu de cât când nu avea în co tro. Alt fel, era pier dut. Lacel mai mic sti mul, di rec to rul de per so nal ri pos ta prin tr-ora fa lã de cu vin te tr㺠cã lii pe care pro ba bil cã le ve hi cu la -se atât de des, în cât ajun se se sã le ado re. În plus, dacã su -pe rio rul vor bea în do dii, ºi sub al ter nul tre bu ia sã facã lafel. Pe sem ne cã aºa se tra du cea co rec ti tu di nea po li ti cã laSa les Un li mi ted.

La sfâr ºi tul ºe din þei de di mi nea þã, pe când tâ nã rul orã -dean în cer ca sã se oþe leas cã în ve de rea se siu nii de brain -stor ming de spre sta ke hol de rism ca re-l aº tep ta, pro niace reas cã in ter veni în fa voa rea lui, in cul cân du-i gân dul celbun lui Ha ra ba giu. Aces ta vorbi un mi nut la te le fo nul mo -bil, iar pe urmã se în toar se bi ne voi tor spre Du mi triu.

— L-am ape lat pe CEO ca sã-l în treb ce fac cu tine maide par te. O sã re la þio nezi pu þin cu res tul staff-u lui ºi o sã

radu paraschivescu

12

vezi cum se lu crea zã la desk-uri. De mâi ne în co lo so cia li -zezi de unul sin gur ºi e bine sã ai un pic de know-how.

În min tea lui Du mi triu se de clan ºã brusc un be cu leþde alar mã. Re to ri ca haº re me u lui în ce pu se sã nu i se maiparã atât de ca ra ghioa sã, ceea ce nu pu tea de cât sã-l în -gri jo re ze. Era o for mã de imu ni za re îm po tri va cã re ia noulan ga jat îºi dãdu sea ma cã tre bu ia sã lup te prin ori ce mij -loa ce. Dacã se aco mo da, în douã sãp tã mâni îi ajun gea dinurmã pe cei lalþi, lu cru cu to tul inac cep ta bil.

În tr-o orã ºi ju mã ta te, cât durã tu rul com pa niei, Du -mi triu se în tâlni cu pu bli sher-ul ºi se nior edi tor-ul new slet -ter-u lui in tern, bro ke ra ge ana lyst-ul, head dea ler-ul,co pyw ri ter-ul, art di rec tor-ul, chief ac co un tant-ul, bu si nesscon sul tant-ul ºi as sis tant ma na ger-ul. În min tea lui pusãdeja la grea în cer ca re îºi fã cu rã loc câ te va pon turi debun-simþ re fe ri toa re la joint-uri, over draft-uri, lia bi li tãþi, dum -ping, deal-u ri le de mar jã ºi pa che te le de re lo ca re. In tro du -când o bine-ve ni tã com po nen tã uma nã în mie zul dis cu þi i lor,Ha ra ba giu îºi in for mã an ga ja tul cã pe ri co lul lay-off-u ri lorîn fir mã nu era foar te mare, ceea ce nu tre bu ia nici de -cum sã ducã la efa sa rea dis ci pli nei. Nu de alta, dar cu treiluni în urmã un ven dor de mare suc ces fu se se ex pe latfiind cã ha ra sa se o co le gã.

Când re veni în sala de ºe din þe, Du mi triu se aºe zã peace laºi sca un pe ca re-l ocu pa se ºi mai de vre me ºi îºi aranjãno dul cra va tei cu un gest mai de gra bã de ru tat de cât ner -vos. Plim ba rea prin com pa nie îl fã cu se cir cum spect nu atâtfaþã de „brie fing-ul cu sa les for ce-ul“ care urma, cât maiales faþã de fe lul cum îºi ve dea vi i to rul la Sa les Un li mi ted.Pro ba bi li ta tea de a se trans for ma din tr-un june ste nic ºiso lar în tr-un zom bie im be ci li zat nu pu tea fi ne so co ti tã. Pusîn si tua þia de a ale ge în tre fir ma de vân zãri unde fu se sead mis ul te rior in ter viu lui ºi fa bri ca dic ken sia nã din Tim -puri gre le, mai mult ca si gur cã Alin Du mi triu ar fi dat cu

bazar b i zar

13

ba nul. Iar în tâl ni rea cu ur mã toa rea ca te go rie de per so -nal nu-i ate nuã în nici un fel pre sim þi ri le de rãu au gur.Dim po tri vã.

For þa de vân zãri îºi fãcu apa ri þia în salã ai do ma unuico man do tri mis sã po to leas cã tul bu rã ri le is ca te de niº teb㺠ti naºi in con ºtienþi. Ochi ficºi, hai ne ºi tun sori iden tice,mape ble u ma rin cu lo goul fir mei, mers ca den þat ºi ne -ºo vã iel nic, câte un in di ca tor lu mi nis cent în mâna fie cãruiagent ºi un chef de via þã egal cu rata ºo ma ju lui pe In su -la Sa ha lin. Du mi triu îi privi ºi i se puse un nod în gât. Câþiiz bu teau sã re de vi nã oa meni nor mali dupã ce ter mi naupro gra mul la Sa les Un li mi ted? Câþi ºtiau sã re fu ze ro bo -ti za rea? ªi câ tor din tre ei li se ex tir pa se fi bra in ti mã carele per mi se se, an te rior an ga jã rii, sã trã ias cã la tem pe ra turaspe ci fi cã vâr stei? Din ne fe ri ci re, tre zit la re a li ta te de gla -sul me ta lic al unui tâ nãr roº co van, cu faþa nã pã di tã de pis -trui, Du mi triu nu avu vre me sã se aban do ne ze în tre bã ri lor.

— Dupã cum a re i te rat chair man-ul board-u lui, în se -mes trul ac tu al avem un tar get mul ti plu. An vi za jãm în pri -mul rând cãi le de re pli ca re a ce lor mai bune prac tici, înal doi lea iden ti fi ca rea de so lu þii pen tru pro ble me le dinte ri to riu ºi în al trei lea dis per sia ris cu ri lor. Toa te aces teacir cum scri se, bi ne în þe les, con cep te lor de op ti mi za re ºi efi -cien ti za re. În fol de re le cu bu si ness pla nuri aveþi câ te va handout-uri pe care sper cã v-aþi ui tat. Con þin gra furi de vân -zãri, spread she et-uri ºi cash flow-uri up da ta te. Hai deþi sãex plo rãm îm pre u nã opor tu ni tã þi le de en han ce ment al vân -zã ri lor, mai ales cã pa tru din tre voi toc mai v-aþi în tors dela un trai ning. Da, Mar ga, te as cul tãm.

Du mi triu îºi mutã pri vi ri le spre tâ nã ra cã re ia îi pre da -se ºta fe ta roº ca tul ºi nu re gre tã. Din câte îºi dã dea sea made la dis tan þã, pã rea sin gu ra com po nen tã a for þei de vân -zãri care con ser va se un sâm bu re uman fe rit de in flu en þaanean ti zan tã a me diu lui de lu cru. Asta pânã când des chi -se gura.

radu paraschivescu

14

— Cred cã tre buie sã re ru tãm pu þin dis cu þia ºi sã pu -nem to tul în per spec ti vã. Adi cã sã le gãm sa les kil ls-u ri le detren du ri le de emer gen þã ale mar ket-u lui. Aceste skil ls-urifo lo si te co rect ne pot da un awa re ness su pe rior al fra me-u -lui ge ne ral ºi ne obli gã la o im ple men ta re mo der nã. Ceeace în seam nã cã nu vom mai fi re ac tivi ºi vom în ce pe sãne ma ni fes tãm proac tiv. În con tex tul re strâns al vân zã rii,va fi ne vo ie de un check-up efec tuat prin ac ti vi tãþi de ou t -reach, pre cum ºi de un fol low-up co res pun zã tor. Mo da -li ta tea op ti mã a check-u p-u lui este sam plin gul ran do mi zat,in di fe rent dacã obiec tul vân zã rii este un de o do rant an ti -per spi rant, un kit de in sta la re pen tru un home ap plian cesau un set de tu to ria le de web de sign. Nu ui taþi, nu vin -dem doar pro du se, ci ºi con cep te. În altã or di ne de idei…

Pre ca ut, Du mi triu lãsã în pla ta Dom nu lui cea lal tã or -di ne de idei chiar în cli pa când o auzi pe Mar ga po me -nind de item-u ri le de up gra da re a dri ve-u lui, dis pus sã în du reo nouã mus tra re a lui Ha ra ba giu, a cã rui vi gi len þã în ob -ser va rea no u lui an ga jat nu slã bi se câ tuºi de pu þin de cândie ºi se rã îm pre u nã pen tru pri ma datã din bi ro ul di rec to -ru lui de per so nal. Scã pã pi xul pe jos ºi, aple cân du-se sã-lri di ce, se uitã pe fu riº la ceas. Nici când era în ºcoa la pri -ma rã ºi se strã du ia sã pã trun dã cu pri vi rea pe sub fus te lefe te lor care se aflau în ca pul scã rii, în timp ce el se gã seaun de va mai jos, nu se sim þi se atât de vi no vat. Dacã l-ar fisur prins în fla grant, haº re me ul pro ba bil cã l-ar fi do je nit.Sau, mã rog, re pri man dat. Piei, dra ce, îºi zise el, vã zând cãîn ce pu se — fie ºi în glu mã — sã imi te ex pri ma rea cã lãu -zei lui prin la bi rin tul de co ri doa re de la Sa les Un li mi ted.

Ves tea bunã — cãci exis ta ºi aºa ceva — era cã pa u zade prânz se apro pia în cet, dar si gur. Du mi triu o aº tep tacu fer voa rea unui pe le rin po po sit la Me di na cu co vo raºulla sub suoa rã pen tru in cen diul ma ti nal al rã sã ri tu lui. Înclipa când îºi vãzu co le gii (în fond, erau to tuºi co le gii lui)

bazar b i zar

15

pã rã sin du-ºi lo cu ri le, se în che ie la hai nã, îºi tra se mâ ne -ci le în jos cu un gest re flex, îl anun þã pe Ha ra ba giu cã iesesã ia o gurã de aer ºi pã rã si clã di rea fãrã sã se uite în urmã.În se cun da când uºi le au to ma te i se des chi se rã în faþã, sesimþi ca Ro bert de Niro la ie ºi rea din în chi soa re în Ca peCod Fear. Lu mea de afa rã îi de veni brusc sim pa ti cã pen -tru cã for fo tea în trea ba ei ºi mai ales fiind cã nu bã tea câm -pii. Se ames te cã prin tre tre cã to rii care în no bi lau tro tua re lecare cu o fleg mã, care cu un muc de þi ga rã stri vit în gra bã,care cu un ghe mo toc de hâr tie, ºi în cer cã o enor mã uºu -ra re. Îi veni sã chiuie „Din nou prin tre oa meni!“, însã îºiaminti cã gra þie rea dura mai pu þin de o orã, dupã careavea sã cadã încã o datã vic ti mã agre siu nii psi hi ce a luiHa ra ba giu ºi a ce lor lalþi.

Dupã o plim ba re de câ te va mi nu te, in trã în tr-un bis -trou co chet, cu gân dul sã mã nân ce un send viº la re pe zealãºi sã bea un nec tar. Nu mai cã nu era singurul cã ru ia îi ve -ni se ideea. Abia apu cã sã co man de ºi se trezi pe cap cuMar ga, din a cã rei ca me rã a tortùri lor toc mai scã pa se. Maiºtii, poate cã în par ti cu lar e o fatã de trea bã, se ilu zio nãtâ nã rul, dis pus sã-i acor de o a doua ºan sã în ciu da lo go -reei chis no va ti ce de di nain tea pa u zei.

— Bunã. Te su peri dacã ºe ruim masa?— ??!— Pot sã stau ºi eu?— Ããã… da. Si gur.— Thanks. Oops, era sã-þi dã râm tum bler-ul. Am dat

o fugã ºi mi-am che ºuit un cec. Cum e, ai în ce put sã temin glezi în pei saj?

Du mi triu muº cã din send viº ca un leu care sfâ ºie coap -sa unei an ti lo pe-lirã. Cu pu þi nã mun cã, Mar ga ar fi pu tutpu bli ca un dic þio nar în pre mie rã ab so lu tã, fãrã ri val pepia þã.

— În cet-în cet, mã aco mo dez. ªtii cum e în pri ma zi,emo þii…

radu paraschivescu

16

— Emo þii? Su per e mo þii. Pãi þin min te când am ajunseu la Sa les, eram me ga fleaº cã.

Du mi triu pre lu crã atent in for ma þia. In te re sant.— ªe fii cum sunt? De trea bã?— De trea bã? Su per de trea bã. Iar Dida Pen ciu, GM-ul,

e me ga mar fã. Bi ne-ar fi sã se ia ºi al te le dupã ea.— Ceva dis trac þii?— Dis trac þii? Su per dis trac þii. Uite, chiar în we ekendul

ãsta vine Bos qui to la noi la un me ga par ty. Su per show, pebune.

Tâ nã rul clipi su per ul tra me ga des. La fie ca re tic aug men -ta tiv al co le gei lui avea im pre sia cã mai în ca sea zã un pumnîn cap. Con ver sa þia lor, în tre rup tã când ºi când de câ te-uncle fãit vi gu ros, nu durã cine ºtie cât, dar Du mi triu tot avutimp sã afle cã pro gra mul de lu cru era ul tra ri gu ros, pa -che tul sa la rial hi per mo ti vant, co le gii su per fo cu saþi, iar con -ce di i le în so þi te de câ te-o me ga sur pri zã. Îna in te de-a cerenota de pla tã, Mar ga se simþi obli ga tã la o avan pre mie rãsuc cin tã a ac ti vi tã þi lor de dupã pa u za de prânz.

— O sã-þi pla cã, pro nos ti cã ea. Mai ales c-o sã vinã ºiRo bert de la IT ca sã vor beas cã de spre dow nloa ding-ul per -for mant ºi ma xi mi za rea out co me-u ri lor.

— Par cã era ceva ºi cu pie þe le, zise Du mi triu, mai multca sã nu tacã.

— A, ºi asta. Plus c-o sã aibã ºi Tina o pre zen ta re de -spre se ta rea dis play-u ri lor de la show ro om-uri. Cred c-osã facã ºi o ana li zã SWAT. Sau un stu diu de caz. Dacã nucum va ºi una ºi alta.

Dupã ce îºi plãti fie ca re con su ma þia, Mar ga ºi proas -pã tul ei co leg ie ºi rã din lo cal ºi fã cu rã cale în toar sã sprese diul fir mei.

— Ao leu, era sã uit, spu se Du mi triu la ju mã ta tea dru -mu lui. ªtii ce, du-te sin gu rã ºi apar ºi eu cât pot de re pede.Tre buie sã re zolv o ches tie la poº tã. Nu te su pã ra.

bazar b i zar

17

— Nici o pro ble mã. Dar nu în târ zia. Sã nu-l an ta go ni -zezi pe boss.

Du mi triu se duse la pri mul ghi ºeu al mi cu lui ofi ciu poº -tal din cen tru, ceru o foa ie de hâr tie, un plic ºi un tim -bru loco, scoa se un pix din bu zu nar ºi se puse pe trea bã.Ha ra ba giu, Mar ga, Ro bert de la IT, Dida, Tina ºi toþi tâm -pi þii de la Sa les Un li mi ted îl vã zu se rã pen tru pri ma ºi ul ti -ma oarã. Nu mai un de ment s-ar fi eter ni zat în tr-o ase me neacom pa nie. Re gre tã doar cã nu avea timp pen tru o scri soa -re ela bo ra tã, prin care sã se des car ce ple nar ºi ne stã vi lit.Se con cen trã, se uitã din nou la ceas — de data asta fãrãsã se as cun dã — ºi i se adre sã în scris di rec to ru lui de per -so nal.

Sti ma te HRM,Su po zez cã ac know led ge ment-ul aces tor rân duri vã va con -

fu za. Deºi mar ket re sear ch-ul, teh ni ci le de mer chan di sing, de -ploy ment-ul as set-u ri lor ºi con ce da rea in cen ti ve lor cu en dor se ment-ulem plo yer-u lui sunt mat ter-uri foar te tren dy, mã vãd com pe latsã re sig nez din job-ul care mi-a fost asig nat. Vã gre e tui ºi vãfli tui,

Alin Du mi triu

Îm pã turi foa ia ºi o vârî în pli cul pe care, dupã ce scri seadre sa ºi des ti na ta rul, îl tim brã ºi-l puse la cu tia poº ta lã dinfaþa ofi ciu lui. În mod nor mal, Ha ra ba giu tre bu ia sã pri -meas cã scri soa rea a doua zi di mi nea þã. Du mi triu nutri spe -ran þa fu ga rã cã avea sã-ºi ver se ca fea ua în poa lã la ci ti reace lor câ te va rân duri. Pe când se în tor cea la Sa les Un li mi -ted mai mult ca sã-ºi re cu pe re ze ser vie ta de cât ca sã asistela se siu nea de du pã-a mia zã, tâ nã rul ab sol vent îºi ri di cã pri -vi rea spre ce rul blând al toam nei, îl sa lu tã cu pio ºe nie peIe nã chi þã Vã cã res cu ºi-i trans mi se te le pa tic nu doar în -treaga lui com pa siu ne, ci ºi fe li ci tãri pen tru in spi ra þiade-a se fi sã vâr ºit din via þã cu mult îna in te de în fi in þa rea

radu paraschivescu

18

fir me lor pro fe sio nis te de vân zãri. Zâm be tul îm pã cat i setrans for mã în tr-un râs im po si bil de cen zu rat când, dupãcura de rom gle zã al cã rei co bai fu se se, Du mi triu tre cu prindrep tul unei uºi de ci ne ma to graf ºi dãdu cu pri vi rea deun car ton pe care scria cu li te re mari, strã lu ci toa re:

PE ACEAS TÃ IN TRA RE DE CÂT SE IESE.

bazar b i zar

f i l o c lu bu l

—l a ce etaj?— Doi din ºap te, mai cã. Baie mare, bu cã tã rie aºa ºi-a ºa.

Gre sie, fa ian þã. Bal con în chis. Te le vi zor cu ca blu, te le fon,tot ta câ mul.

— Aproa pe de me trou?— Un mi nut, ma xim douã. E zonã bunã, li niº ti tã. Oa -

meni cum se ca de.— Pro ble me cu apa sau cu ga ze le?— Aº, nici vor bã. A fost oda tã. A, doar aºa, la re vi zie,

da’ as ta-i peste tot. ªi nu du rea zã mult. Nu mai e ca pevre muri.

— Se mai ia cu ren tul?— De loc. Poþi sã-ntrebi pe la ve cini.— ªi suma e bã tu tã-n cuie?Coa na Ste la oftã adânc ºi fãcu un cal cul con tra cro no -

me tru. Pu tea sã mai lase o sutã de mii, hai douã, însã înnici un caz mai mult. Pen sia era ca vai de ea ºi se anun -þau vre muri gre le. Me di ca men te scum pe, in de xãri sim bo -li ce, în tre þi neri co lo sa le — ce mai, nu avea în co tro. Dacão rata pe fã tu þa asta, cine ºtie când mai prin dea un client.Mai bine sã ce de ze acum ºi sã re cu pe re ze mai târ ziu. No -roc cu do la rul. Pu teai ori când sã dai vina pe el. ªi pe ne -mer ni cii de la Ban ca Mon dia lã.

— Mã rog, mai ne go ciem, da’ nu prea mult.— Aha, fãcu tâ nã ra, so co tind ºi ea de zor. Pãi, când pot

sã vin s-o vãd?

20

— Când vrei, mã mi cã, ºi-a cu ma dacã ai timp. Numa’sã-mi spui, sã stau pe-a ca sã.

— Bine. Ajung cam în tr-o orã.— Te-aº tept. Þii min te adre sa, da?— Si gur, nici o pro ble mã.Re pre zen tan te le ce re rii ºi ofer tei în chi se rã si mul tan.

Uºu ra tã, Anca Dra go slav, stu den tã în anul în tâi la en glezãdupã douã eºe curi la ATF, sunã de douã ori în pro vin cieca sã-ºi anun þe pã rin þii ºi prie te nul cã spi noa sa ches tiu nea ca zã rii fu se se re zol va tã. Mã mi ca ºi tã ti cul ugui rã sa tis fã -cuþi, spre de o se bi re de Mu gur, ju mã ta tea ei spi ri tu a lã, caresimþi ne vo ia sã punã lu cru ri le la punct de la dis tan þã.

— Pisi, da’ sper cã ba be ta nu stã cu tine, nu?— Nu, þu þu raº, fii so bru, îl li niºti Anca.— Cã vor ba aia, mai vine bã ia tu’ la o pa ro lã, la o ca -

fea…Pe tâ nã rã o tre cu un fior pa sa ger. ªtia ca ni meni alta

(sau cel pu þin aºa îi plã cea sã crea dã) ce în sem nau pa rolaºi ca fea ua pen tru Mu gu ra ºul ei.

— ªi dacã poþi, plã teº te-i pe tot anul, cã alt fel îþi creºtepre þul de la lunã la lunã, o mai sfã tui aces ta. Plus cã dupãtrei luni gã seº te pe unu’ ca re-i dã cu un leu mai mult ºi tezboa rã din cuib. Eu zic sã faci ºi con tract.

— Se aran jea zã. Dar mai în tâi stai sã vãd unde mã duc.Dacã nu-mi con vi ne, mai caut.

— Ca u tã, pisi, ca u tã, da’ vezi c-a cuºi în cep cur su ri le.Hai cã mai vor bim. Ai gri jã de tine. Þi þili-mi þili.

— Mi þili-pi þili.În timp ce amo re zii îºi luau acest rã mas-bun ci frat, Ste -

lia na Mil cu, alias ba be ta, alias coa na Ste la, îºi îm pãr tã ºeasuc ce sul lo ca tiv câ tor va ve ci ne de sca rã vi zi ta te ºi ele deten ta þia în chi rie rii. Mi ci le ar ti fi cii lu cra ti ve erau la modãîn car tier. Sco teai un ban ne im po za bil ºi-l pu neai de o parte.Alt fel, te mân cau pã du chii pânã ter mi nau 㺠tia re for ma.

bazar b i zar

21

Are o pa gul do mes tic din care fã cea par te coa na Ste la maicu prin dea pa tru su ra te: Mela, Ela, Nela ºi Gela, în or di -nea cres cã toa re a eta je lor. Toa te vã du ve, toa te dã rui te cuo cu rio zi ta te fãrã mar gini, în vir tu tea cã re ia ni mic nu seîn tâm pla în cvar tal fãrã ºti rea lor. Min tea lor era o bazãde date de la care, prin tr-o în tre ba re bine þin ti tã, aflai la oriceorã cine ºi-a mai luat fri gi der, care ne is prã vit ºi-a bã tut ne -vas ta, cine a mai di vor þat, ce cu loa re are gre sia an gro sis tu -lui de la par ter sau câte spo turi sunt în baia in spec to ru luiali men tar de la ºase. Bâr fa era so sul dens al vie þii lor dezi cu zi, cur gând le neº prin tre câ te va re pe re in con tur na -bi le: ca fe lu þa de la zece, com po tul de dupã prânz, ca lu -pul de se ria le de du pã-a mia zã ºi ºti ri le se rii. As tãzi ca ºiieri, mâi ne ca ºi azi.

— Ia zi, Ste lo, iei un mi li on ju ma te pe lunã? îºi ches -tio nã Nela de la pa tru ve ci na de la doi, inau gu rând se siu -nea de de brie fing.

— Trag nã dej de. Ori ºi cât, sub unu trei sute nu scad unleu. Su flã vân tu’ prin bu zu na re.

— E grea vã du via, soro, fi lo zo fã Gela de la cinci.— Grea, mie-mi spui? Pãi când trã ia al meu nu ne lip -

sea ni mic. Flei ca flei cã, brân za brân zã, ba mai ron þã iamºi-o cio co la tã. Ron þã ie acu’ dacã poþi.

— Sau dacã ai cu ce, com ple tã Mela de la unu, ºtir bãdin iu nie 1990, de când un or tac cu min tea în tu ne ca tãde al co ol o con fun da se cu o in te lec tu a lã.

— Ba rem sã fie fatã de trea bã, rosti Ela de la trei, sin -gu ra care i-o lua se îna in te Ste lei ºi mo mi se cu douã sãp -tã mâni în urmã o stu den tã la drept. Uite, a mea nici cãiese din casã dupã opt sea ra. Stã ºi ci teº te, mi ti ti ca de ea.Câ te o da tã mai cã-mi vine sã mã duc ºi sã-i dau eu brânciafa rã.

— Da’ de unde ºtii, Elo, cã doar nu stai cu ea? se mirãcoa na Ste la.

radu paraschivescu

22

— Ne po tu-meu ãsta la care m-am mu tat stã chiar vi zaviºi are un… un de-ã la de te uiþi la om în casã.

— Te le scop?— Lu ne tã?— Ochean?— Bi no clu?— Ei, cã eu mai ºtiu cum îi zice. O þea vã lun gã pe-un

su port, ca apa ra te le de fo to gra fiat de pe tim puri. Cum mãuit pe þea vã, cum o vãd pe Flo ri ca mea cu car tea-n mânã.

— ªi ne po tu’? Ne po tu’ nu se uitã? se in te re sã Mela, stru -nin du-ºi ane vo ie în cli na þia spre alu zii fri vo le.

— As ta-i bunã, cã altã trea bã n-a re.— Atunci de ce ºi-a mai luat te le bi no clu? La ce se chiom -

beº te? La vrã bii? La ste le?Des prin sã mo men tan de con ver sa þia pe care o pur tau cele

pa tru ve ci ne, coa na Ste la îºi în gã dui un sus pin de mul þu mire.Ceva îi spu nea c-o sã batã pal ma cu… Anca? Parcã aºa oche ma. Avea toa te mo ti ve le sã fie mân drã. Se des cur ca sede fie ca re datã. Toa tã lu mea o in vi dia fiind cã ºtia sã scoatãbani din pia trã sea cã. Ori cât de gre le ar fi fost con di þi i le,re u ºi se în tot dea u na sã se ri di ce pe creas ta va lu lui, sã im -pro vi ze ze ge nial în mo men te le de cri zã, sã tra gã lo zuri c⺠-ti gã toa re când sor þii pã reau po triv nici. κi aminti cu nos tal giede pe rioa da de la mij lo cul ani lor ’80, când în fi in þa se cevace as tãzi s-ar fi nu mit un S.R.L. de stat la cozi. Dacã te gân -deºti bine, nici mã car nu era mare fi lo zo fie. To tul era sã-þivinã ideea. Iar coa nei Ste la îi ve ni se.

Ve dea de par cã ar fi fost ieri ului rea de pe chi pu ri lenea mu ri lor când le pro pu se se afa ce rea. „Cum adi cã, fato,sã stãm la rând în lo cul al to ra? Pe bani? Nu þi-e bine?“ Con -tra ca ra se toa te pu se u ri le de scep ti cism cu un su râs abiaschi þat ºi o ex pli ca þie de bun-simþ. „Are lu mea timp de pier -dut la rând? N-a re. Oa me nii au ser vi ciu, fa mi lie, pro bleme.Ar zice bog da pros te sã stea alt ci ne va la coa dã în lo cul lor.

bazar b i zar

23

La pa tru zeci de lei, cât e kilu’ de porc, ar mai da cinci leica sã fie si guri cã apu cã. Ce mare lu cru? Îl tri miþi pe ne -po tu’ ãl mai mic la ul ti mul de la coa dã ºi-l pui sã în tre be:Nene, vrei sã fii al ze ce lea ºi sã prinzi car ne? Cinci lei ºite-am fã cut om. Sã-l vãd eu pe ãla care nu bagã mâ na-nbu zu nar ca sã nu se ducã aca sã la co pii cu trais ta goa lã.“Sim plu. La min tea co co ºu lui, ca mai toa te ini þia ti ve le ge -nia le. Coa na Ste la mo bi li za se ener gi i le unei fa mi lii multmai nu me roa se pe atunci, atrã gând în sche mã ºi un con -tin gent de pen sio nari obiº nuiþi sã se post e ze zil nic la uºi lema ga zi ne lor îna in te sã se cra pe de ziuã. Cri za de pro duse,un bles tem pen tru toa tã lu mea, de ve ni se pen tru ea o manãce reas cã. Ajun se se sã se roa ge ca lu cru ri le sã mear gã prostîn con ti nua re. ªi mer se se rã, spre de pli na ei în cân ta re. Cincilei de colo, cinci lei de din co lo — nu era rãu. Fi reº te cã,dupã ce ope ra þiu nea îºi lua se avânt, taxa cres cu se la optlei, iar mai târ ziu la zece. Nu-i vor bã, me ri ta os te nea la. Lasfâr ºi tul fie cã rei luni, dupã ce le plã tea o cotã ce lor carestã teau efec tiv sã-i ardã soa re le sau sã-i batã vân tu ri le ºiploi le, coa na Ste la se ale gea — la ba nii de atunci — camcu o mie douã sute de lei, stâr nind in vi dia pie zi ºã a ina -dap ta þi lor care fie nu ºtiau, fie nu aveau cu ra jul sã trans -for me un han di cap în tr-un atu. Fle xi bi lã sau bã þoa sã laco man dã, Ste lia na Mil cu îºi exer sa se spi ri tul în tre prin zã -tor ani în ºir, de co ni ven þã cu vân zã to rii care ajun se se rãsã-i re cu noas cã re þea ua de sub al terni ºi pre ves tind par cãin gi ne ri i le la care fa chi rii ac tu ali ai eco no miei sub te ra nere cur geau ne stin ghe riþi. Fãrã sã ºtie, coa na Ste la pri va ti -za se sta tul la cozi ºi fã cu se ope rã de pio nie rat în ma te riede atra ge rea re sur se lor.

Dacã însã îºi pu tea per mi te sã pri veas cã îna poi cu mân -drie, Ste la se cris pa ori de câte ori re ve nea în pre zent.Ca tas tro fa din 1989 îi stri ca se ploi le. Ceea ce pã rea unme ca nism fãrã cu sur ca po ta se de plo ra bil chiar din ziua

radu paraschivescu

24

când se des chi se se rã de po zi te le gos po dã riei de par tid. Subochii ei triºti, ne ca zu ri le prin se se rã sã se þinã lanþ: por to -ca le la li ber, car ne fãrã os, lap te praf din im port, ca fea petoa te dru mu ri le. Iar as tãzi… as tãzi coº ma rul îºi trã ia apo -ge ul. Zece fe luri de mãs li ne, me ze luri Cam po frio, fis ticarã besc fãrã coa jã, par fu muri ori gi na le, o mie de Fan teºi Cole, ma ga zi ne Levi’s, KFC-uri, McDo nal ds-uri, ba ruriir lan de ze, res ta u ran te chi ne zeºti ºi — in sul ta su pre mã —un di ta mai Mall-ul ri di cat ta man pe lo cul unui fost tem -plu al foa mei. Unde, dacã is to ria n-ar fi fost o cur vã, oa -me nii s-ar fi cãl cat în pi cioa re pen tru un ta câm de pui sauun sa lam Vic to ria. ªi unde, în tr-o lume ne sminti tã, plu -to nul ei de sol daþi ai co zi lor ar fi fã cut fu rori.

— Tu mai stai, Ste lo?Tre zi tã din re ve rie, coa na Ste la se uitã pe rând la cele

pa tru ve ci ne ºi apoi clã ti nã din cap. Era bine la Nela, cãavea ven ti la tor, însã in tra se în cri zã de timp.

— Nu, nu mai pot. Tre buie sã vinã fata sã vadã gar so -nie ra.

— Ai gri jã cã peste-un sfert de orã în ce pe Fru moa saEmi lia.

— Ce sã fac? Las’ cã-mi po ves tiþi mâi ne la ca fea.An ca Dra go slav sunã la uºã la zece mi nu te dupã ce Stela

se în toar se aca sã. Era o tâ nã rã nur lie, nu foar te înal tã, cugro pi þe în obraji, oche lari ºi niº te hai ne care evo cau ana -cro nic pe rioa da flo wer po wer. Cãra dupã ea o gean tã sportºi o va li zã. Pe cap avea o ban da nã por to ca lie. Se bron za sein tens peste varã (semn bun, pã rin þii c⺠ti gau fru mu ºel)ºi nu se mã na câ tuºi de pu þin cu pro vin cia la ti mo ra tã lacare se aº tep ta pro prie ta ra gar so nie rei. La un prim im puls,coa nei Ste la îi veni sã urce pre þul, dar pânã la urmã cum -pã ta rea în vin se. Avea des tu le mij loa ce s-o ta pe ze de banide-a cum în co lo. Mai un de re ti cat prin casã, mai un îm -pru mut ne re tur nat, gã sea ea ceva.

bazar b i zar

25

— ªi de unde zici cã eºti, mai cã? îºi în tre bã mu sa fi radupã ce o pofti înãun tru ºi-i arã tã lo cuin þa care, dacã mer -gea to tul bine, avea sã-i apar þi nã cel pu þin pânã vara vi i -toa re.

— Din Si me ria, rãs pun se scurt fata, sco þân du-ºi ban da -na ºi tre cân du-ºi o mânã prin pã rul ºa ten.

— A, am fost ºi eu o datã aco lo, ehe, de mult, m-amplim bat cu al meu. Mai aveþi par cul ãla ter mo… der mo…ãla cu co paci mari?

— Par cul den dro lo gic? Si gur, pãi cine sã-l ia?— Chiar aºa. ªi ai ve nit cu tre nul, nu? Ao leu, ºi un de-ai

dor mit? De cât timp eºti în Bu cu reºti? Þi-o fi foa me, aimân cat ceva? De unde m-ai su nat?

Din mi mi ca An cãi re ieºi lim pe de cã nu ve dea cu ochibuni în tre bã ri le în ra fa lã ºi cã ar fi vrut sã dis cu te de sprecu to tul alt ce va.

— Ui taþi, doam nã…— Ste la. Coa na Ste la, aºa mã ºtie lu mea.— Ste la ºi mai cum?— Mil cu.— Doam nã Mil cu, hai deþi sã-nce pem cu în ce pu tul.

Preþ, con di þii, drep turi ºi în da to riri. Ca sã ºtim o trea bã.Coa na Ste la se con for mã. Nu prea îi con ve nea to nul

stu den tei, dar nu avea în co tro. În tre sen ti men te le per so -na le ºi ba nii pe ºin, ul ti mii aveau prio ri ta te. Ce, era pri mulom din lume care se tre zea cu un chi riaº aro gant? Nu era.Iar dacã fe tei îi plã cea sã um ble cu na sul pe sus, trea baei. De obi cei, ches ti i le as tea se plã teau în via þã. Când îþiera lu mea mai dra gã.

Cele douã ne go cia rã cam o ju mã ta te de orã, timp încare, în schim bul unei dul ce þe de ci re ºe ama re, Anca îºiin for mã gaz da la ce fa cul ta te in tra se, îi mãr tu ri si cã îºi lã -sa se prie te nul aca sã („dar din când în când o sã mai deao fugã pân-aici“) ºi ac cep tã fãrã sã crâc neas cã in ter dic þia

radu paraschivescu

26

de a or ga ni za pe tre ceri ºi de a as cul ta mu zi cã tare. Coa naSte la o anun þã cã vi ne rea era zi de cu rã þe nie („nu veni maide vre me de ºase, gã seºti to tul cu fun du-n sus“), îi lãsã unrând de chei ºi-i fã gã dui dis cre þie de pli nã. Cine o cu noº -tea cât de cât ºi-ar fi râs în bar bã la au zul aces tei pro mi -siuni. Dis cre þia se afla în tr-o pro fun dã in com pa ti bi li ta tecu toa te cele cinci vã du ve de pe sca rã ºi în mod spe cialcu Ste la.

Din cli pa când ieºi din gar so nie rã, aceas ta se gândi laun sin gur lu cru: la ziua de vi neri, când avea sã-i um ble prinlu cruri ti ne rei fãrã s-o de ran je ze ni meni. Era cu ne pu tinþãsã nu des co pe re ceva po ves ti bil so bo ru lui. Un jur nal in -tim, câ te va scri sori de dra gos te, nis cai bi lu þe din cele pecare le ve dea la te le vi zor în re por ta je le cu dro gaþi, vreocar te mai de o chea tã. Coa na Gela þi nu se nu de mult în chi -rie o sfio ºe nie de fatã care se îm bu jo ra ºi când bã tea vân -tul, dar în tr-o bunã zi îi gã si se un vi bra tor sub per nã. Eade ce n-ar fi avut no roc?

Vi neri di mi nea þã Anca Dra go slav bãu o ca fea, fumã treiþi gãri, se uitã peste niº te hâr tii ºi ple cã la cur suri fãrã sãdea im pre sia cã ar fi sus pec tat cã Ste la de-a bia aº tep ta sã-ides chi dã uºa gar so nie rei ºi, sub pre tex tul cu rã þe niei, sãde clan ºe ze o per che zi þie ca-n fil me. Fre mã tând de ne rãb -da re, gaz da re fu zã sã ia în cal cul po si bi li ta tea ca tâ nã ra sãse în toar cã mai de vre me din ca u za unei mi gre ne sau —ºi mai grav — sã lase anu mi te sem ne greu de ob ser vat (cla -si cul fir de pãr, de exem plu) care sã-i in di ce dacã i secotro bãi se prin lu cruri. Din fe ri ci re pen tru coa na Ste la,in ves ti ga þia de cur se fãrã opre liºti. Din ne fe ri ci re, re zul ta -tul ei nu se do ve di nici pe de par te spec ta cu los. Dupã oex plo ra re gos po dã reas cã, me to di cã, a tu tu ror po se siu ni -lor ti ne rei, pro prie tã rea sa se în drep tã din ºale, îºi puse omânã în ºold, îºi ºter se frun tea asu da tã cu do sul ce lei lalteºi se re sem nã în faþa ne mi loa sei re a li tãþi: Anca Dra go slav

bazar b i zar

27

era o per soa nã ab so lut nor ma lã, care nu avea ni mic deas cuns. Nici un ele ment de spre vreun se cret ina vua bil, ni -mic care sã de no te un ca rac ter du bios. Hai ne, pan to fi, far -duri, ar ti co le de toa le tã, cãrþi, un wal kman ºi niº te ca se te,o ico ni þã, o agen dã te le fo ni cã ºi cam atât. Coa na Ste la rãs -foi douã-trei vo lu me prin son daj ºi în toar se câ te va pa ginidin agen dã. De gea ba. Cen zu rân du-ºi o în ju rã tu rã su cu -len tã, chit cã n-o au zea ni meni, fe me ia cãzu pra dã uneide cep þii gre le. Cum Dum ne zeu avea sã se pre zin te în faþave ci ne lor fãrã nici o pi can te rie? Du pã-a mia zã aveau s-o aº -tep te toa te ca pe un ci reº copt, cu ca fea ua abu rind în ceaºcã,iar ea avea sã le ofe re un zero tã iat în pa tru. Nu era drept.Coa na Ste la bom bãni ceva dez a pro ba tor la adre sa tu tu -ror stu den te lor ne ex ploa ta bi le epic ºi se pre gãti sã se apu -ce de cu rã þe nia pro priu-zisã. Abia atunci ob ser vã cã Ancalã sa se pa gi ni le pe care se ui ta se mai de vre me pe masa dinbu cã tã rie. Se aºe zã pe un sca un ºi, mai mult din res pectpen tru zeul cu rio zi tã þii, se puse pe ci tit.

Ceea ce avea sub ochi era o po ves ti re in ti tu la tã Târ fadin Men sa, scri sã de un in di vid pe nume Wo o dy Al len, carenu-i spu nea ni mic coa nei Ste la. Deºi cu noº tea doar doipo se sori ai aces tui pre nu me — o cio cã ni toa re an ti pa ti cãºi un ac tor care juca mai ales ro luri de sce le rat —, fe meiaîºi luã ini ma în dinþi ºi par cur se foi le dac ti lo gra fia te pânãla ul ti mul rând. Dupã o ju mã ta te de orã de efort in te lec -tu al fãrã pre ce dent, pe fi gu rã i se lãþi un zâm bet vic to rios.Ce-i drept, nãz drã vã ni i le re la ta bi le ve ci ne lor lip seau. Darceea ce ci ti se îi sã di se in stan ta neu în min te sã mân þa uneinoi idei scli pi toa re.

Nu gus ta se umo rul ve ni nos al po ves ti rii, nu apre cia seti po lo gia per so na je lor, nu vi bra se la ca li ta tea dia lo gu lui,nu se si za se schim bã ri le de ritm na ra tiv, nu apla u da se ca -lam bu ru ri le de vir tu oz ale lui Wo o dy Al len ºi nu se sim -þi se câ tuºi de pu þin ten ta tã sã reia vreun pa ra graf. Se fi xa se

radu paraschivescu

28

ex clu siv asu pra su biec tu lui, cân tã rin du-l cu ochii min þiiºi gân din du-se deja ce ur mãri ar fi pu tut avea trans pu ne -rea li te ra tu rii în via þa de zi cu zi. În Târ fa din Men sa eravor ba de un bor del clan des tin pen tru in te lec tu a lii sub þiricare, din co lo de re gla rea flu xu lui de tes tos te ron, sim þeauºi ne vo ia unei con ver sa þii so fis ti ca te. Tru di toa re le sta bi li -men tu lui erau stu den te la fi lo lo gie — aici în min tea coa -nei Ste la se aprin se ime diat un be cu leþ —, iar în func þiede pre ten þi i le clien þi lor ºi de alon ja lor pe cu nia rã pu teauvorbi dez in volt de spre me to ni mi i le lui Wal la ce Ste vens,suflul an ti pro zo dic al lui Whit man, ale go ri i le lui Mel vil lesau ana li za men ta li tã þi lor din ro ma ne le târ zii ale lui Haw -thor ne.

Pen tru coa na Ste la însã, toa te as tea erau de o cam da tãamã nun te ne sem ni fi ca ti ve. Con ta ini þia ti va în sine ºi atât.Iar ini þia ti va era mã rea þã. O casã de to le ran þã tic si tã depros pã turi cu di plo mã. ªi pe dea su pra po li ca li fi ca te. For -mi da bil. Un loc unde sin gu ra ti cii, ne în þe le ºii, per ver ºii saucom ple xa þii îºi pu teau fo lo si cu ega lã vi goa re am be le ca -pe te. O oazã a plã ce ri lor tru peºti ºi spi ri tu a le de o po tri vã.Un spa þiu pro pi ce pen tru un fe la tio be ne vo len tiae în fo -lo sul uni ver si ta ru lui scor þos ºi în clif tat cu care aveai exa -men peste o sãp tã mâ nã. O aca de mie a des frâu lui undefe te le pu teau fi si mul tan lin gvis te ºi lim bis te. Un me diuape ti sant pen tru cu nos cã to rii ca pa bili sã se de lec te ze nudoar cu o coap sã tâ nã rã, ci ºi cu o ºu e tã eli tis tã. O, da, estemi nu nat. ªi — bi ne în þe les — atât de sim plu.

În cli pa aceea, be cu le þul ce se aprin se se în min tea coa -nei Ste la clipi in sis tent, anun þând o în tre ba re care, ne des -lu ºi tã pânã atunci, se lim pezi brusc, ca o di mi nea þã detoam nã dupã ri di ca rea ce þii. Oare fap tul cã Anca Dra go slavera stu den tã la en gle zã ºi ne gli jen þa cu care aban do na se pa -gi ni le dac ti lo gra fia te la ve de re erau sim ple coin ci den þe? Sauca mu flau un me saj pe care, per spi ca ce na tiv, îl de co da se

bazar b i zar

29

fãrã cine ºtie ce os te neli? Sã fi fost po si bil ca fã tu þa astadin Si me ria sã de þi nã gena unui în tre prin zã tor în de ve -ni re ºi sã-i pro pu nã, oco lit, o afa ce re în tan dem? Coa naSte la se scãr pi nã în fund cu che ia de la in tra re ºi clã ti nãdin cap. ªi dacã bã tea câm pii? Dacã erau aiu reli de-a le eiºi ni mic alt ce va? As ta-i bunã. Atunci ce rost ar fi avut lã -sa rea tex tu lui ãlu ia pe masa din bu cã tã rie? Stu den ta nupã rea dis tra tã. Ste la re þi nu se sti lul prag ma tic al pri mei lordis cu þii faþã în faþã. Nu pu tea fi vor ba de nici o coin ci denþã,pre zen þa fe tei la ea în gar so nie rã des chi dea per spec ti vene bã nui te ºi ne bã nui bi le cu o sãp tã mâ nã în urmã. Ori cumînsã, cel mai bine era s-o în tre be. Di rect, fãrã sã se as cundãpe dupã pier sic. ªi asta cât mai re pe de. În mod nor mal,ar mai fi lã sat sã trea cã douã-trei sãp tã mâni îna in te s-o abor -de ze. To tuºi, se te mea sã nu ra te ze un pri lej de care nupu tea fi si gu rã cã avea sã i se ofe re ºi altã datã. Bate fierulcât e cald, fato, se în dem nã coa na Ste la în gând, de ci zândca, dupã cu rã þe nie, sã îºi mai facã de lu cru prin gar so nierãºi sã-ºi aº tep te chi ria ºa.

Anca Dra go slav se în toar se pe la ºap te sea ra, în so þi tãde o blon dã înãl tu þã, tun sã scurt ºi pis tru ia tã, care clãm -pãni din to curi pe gre sia din bu cã tã rie ca un dan sa tor defla men co hãr þuit de o al bi nã sub lu mi na re flec toa re lor.Nu pãru sur prin sã la ve de rea coa nei Ste la. Aceas ta, înschimb, nu se arã tã en tu zias ma tã con sta tând cã stu den tanu ve ni se sin gu rã. Anca fãcu pre zen tã ri le în bu cã tã rie, îºiaprin se o þi ga rã, tra se în piept, ex pi rã pre lung, scoa se ocu tie de San tal din fri gi der, le în tre bã din pri viri pe ce le -lal te douã dacã sunt ama toa re, le în re gis trã ab sen tã re fu -zul, îºi tur nã în tr-un pa har ºi se duse în ca me rã, ur ma tãde San da Com ºa, co le ga ei, ºi de coa na Ste la. Ti ne re le seaºe za rã pe câte un fo to liu, iar pro prie tã rea sa rã ma se înpi cioa re, ca ºi cum s-ar fi pre gã tit de ple ca re. Îi arun cã opri vi re în cãr ca tã de re gre te An cãi ºi îºi înã buºi ane vo ie unof tat.

radu paraschivescu

30

— Mai cã, eu am ter minat. Am bã gat as pi ra to rul, amºters pra ful, am fã cut bu cã tã ria ºi baia lunã, am fre cat co -vo rul, am spã lat gre sia în bal con ºi þi-am de con ge lat fri -gi de rul. N-am cre zut c-o sã mã prinzi aici, dar m-am luatcu trea ba. Ao leu, sã vezi cã-nce pe iar sã mã su pe re spa tele.Deh, bã trâ ne þea. Cicã dacã dupã cinci zeci de ani nu te maidoa re ni mic, în seam nã c-ai mu rit ºi nu þi-ai dat sea ma.

— Aºa zi cea ºi Mark Twain, rosti Anca în þe le gã toa re.— Ãsta ci ne-i?— Un scri i tor.— ªi ce zi cea?— Cã de la ºap te zeci de ani în co lo se du cea în fie care

di mi nea þã sã-ºi cum pe re zia rul, ci tea ru bri ca de de ce se ºi,dacã nu-ºi ve dea nu me le, pu nea de ceai.

— Aha, mur mu rã ne de cis coa na Ste la. Pãi, cam asta arfi, mã mi cã. Mai vor bim. Ai ne vo ie de ceva?

Anca Dra go slav o privi fix pe dea su pra oche la ri lor careîi alu ne ca se rã la ju mã ta tea na su lui ºi zâmbi in dul gent.

— De ce m-aþi aº tep tat de fapt, doam nã Mil cu?— Ha?— ªtiu ºi eu cât timp ia cu rã þe nia în tr-o gar so nie rã. Hai -

deþi sã vã-ntreb alt fel: v-a plã cut po ves ti rea lui go od old Wood?— Ce ’seºi? se mi nu nã pro prie tã rea sa.— Foi le ale cu tex tul lui Wo o dy Al len. Pli ne cu tâlc, nu?Coa na Ste la fu ri ºã o pri vi re în gro zi tã spre co le ga An -

cãi, însã chi ria ºa ei fãcu un gest li niº ti tor cu mâna ºi seho tã rî sã prin dã ea ta u rul de coar ne.

— Nu vã fa ceþi griji, San da e de în cre de re. În plus,poate sã ne dea o mânã de aju tor.

— La ce, fata ma mii?De data asta Anca râse cu toa tã gura.— Hai da-de, sã nu-mi spu neþi cã nu v-a dat prin cap

ce mi-a dat ºi mie.— De un de-ai luat bles te mã þia aia?

bazar b i zar

31

— Din tr-un vo lum în en gle zã. Am tra dus-o cu mânamea ºi pe urmã am cã zut pe gân duri. Drept sã vã spun,de-aia am adus-o ºi pe San da. Ca sã ne sfã tuim.

Coa na Ste la îºi fãcu trei rân duri de cruci în gra bã ºitoc mai se pre gã tea sã-ºi scui pe în sân, când vo cea rece ºine u trã a An cãi o opri la ju mã ta tea ges tu lui, în tr-o po zi þieca ra ghioa sã, vred ni cã de milã.

— Doam nã Mil cu, vreþi sã în fi in þaþi un bor del cul tu -ral? Da sau nu?

Ste la re nun þã ca prin far mec la ati tu di nea ul tra gia tã depânã atunci ºi se aºe zã pe un ta bu ret care pro tes tã scâr -þâind sub gre u ta tea ei.

— Vreau, ’tu-i via þa mã-sii, cum sã nu vreau? Dar deunde Doam ne iar tã-mã…

— Uºu rel, uºu rel, o po toli Anca. Toa te la tim pul lor.Hai sã nu pu nem în tre bãri în plus, bine?

Coa na Ste la dãdu cu min te din cap, în cer când din rãs -pu teri sã ur me ze sfa tul ti ne rei, însã des co pe rind cât degreu îi ve nea sã eva de ze din pro pria stu pe fac þie ºi sã nuse mai gân deas cã la ex pli ca þii pla u zi bi le pen tru fe lul cumi se ghi ci se rã in ten þi i le. Ori cum, de un lu cru se con vin sese.Anca Dra go slav nu era nici de cum ceea ce pã rea sã fie. Stã -tea mãr tu rie na tu ra le þea cu care amin ti se de ideea bor -de lu lui, pre cum ºi vi ziu nea ar ti cu la tã asu pra pla nu lui deafa ceri care tre bu ia pus la punct. Cele douã fete vor bi rãcam o ju mã ta te de orã, pa sân du-ºi de mai mul te ori ºta -fe ta. Ajun sã la mo men tul când se ce reau îm pãr þi te rãs pun -su ri le, stu den ta cu ban da nã por to ca lie se aple cã în faþãspre cele douã in ter lo cu toa re ºi le privi pe rând, strã duin -du-se par cã sã le smul gã prin hip no zã ul ti mul dram de ne -ho tã râ re din su flet.

— Ui taþi cum fa cem. San da se ocu pã de ra co la rea ºitrie rea fe te lor.

radu paraschivescu

32

— Crezi c-o sã aibã ce tria? în tre bã coa na Ste la, ne pu -tând sã tacã.

— Oho. N-a veþi idee ce face stu den tul ro mân în tran -zi þie pen tru un ban. Aºa, con si der cã nu m-aþi în tre rupt.Eu o sã am gri jã de pro mo va re ºi-o sã iau le gã tu ra cu niº -te domni pro fe sori dis puºi sã tes te ze cu noº tin þe le can di -da te lor. O sã tre bu ias cã sã-i coin te re sãm cum va ºi pe ei.Poa te le ofe rim ser vi cii gra tui te un se mes tru, ve dem noi.Dum nea voas trã, doam nã Mil cu, aveþi de fã cut douã lu -cruri. Sã ne gã siþi niº te ca me re în care sã func þio nãm ºisã con du ceþi afa ce rea. Cu aju to rul meu, bi ne în þe les.

Per spec ti va ma tro na tu lui îi su râ se coa nei Ste la, însã fãrãsã-i dis tra gã aten þia de la cea lal tã în sãr ci na re.

— Pãi de unde ca me re, mai cã, pã ca te le mele? În astastai tu, iar eu m-am mu tat la so rã-mea ca sã te las sin gu rã,cum ai vrut. Alt ce va n-am avut, nu am ºi nici n-o sã amvre o da tã. A, sã nu uit. Dacã vine bi bi loiu’ tãu pe-aici ºi vedeîn ce te-ai bã gat?

— Cine, Mu gur? O sã zicã mersi când o sã vadã cã arede unde ale ge. Nu vã fa ceþi pro ble me, e ino fen siv. Mai binepu neþi-vã min tea la con tri bu þie ºi di buiþi nis cai ca me re li -be re. Cam în tr-o lunã ar fi bine sã ie ºim pe pia þã.

— În ce pu tul con tea zã enorm, rosti axio ma tic San daCom ºa, com ple tân du-ºi co le ga ºi stin gând la rân dul ei oþi ga rã în scru mie rã.

Dis cu þia ce lor trei de clan ºã ener gii con su ma te fe bril ºispor nic. San da îºi luã mi siu nea în se rios chiar din ziua ur -mã toa re, son dând cu sârg te re nul prin tre stu den te le dinanii trei ºi pa tru ºi în toc mind la fi nal o lis tã de opt ti ne recare pã reau sã dea sa tis fac þie la toþi pa ra me trii: dis cre þie,bust, igie nã, ori zont li te rar, voce plã cu tã, dez in hi bi þie to -ta lã ºi simþ al aven tu rii. Mem bre le oc te tu lui îºi asu ma rãfãrã na zuri o nouã iden ti ta te, con vin se cã era pre fe ra bilsã des par tã ape le ºi sã nu lase douã lumi pa ra le le sã facã

bazar b i zar

33

nici cel mai mic efort de su pra pu ne re. În afa ra am fi tea -tre lor ºi a sã li lor de curs le che ma Sher ry, Apri cot, Peach,Plum, Oran ge, Pear, Straw ber ry ºi Tan ge ri ne. Ideea de ale atri bui nume de fruc te fu se se a An cãi.

La rân dul ei, aceas ta do ve di un cu raj ve cin cu in con -ºtien þa când se apu cã sã batã la uºi le mai mul tor ca te drefi lo lo gi ce ºi sã so li ci te în tre ve deri cu o se rie de aca de micisobri ºi pre o cu paþi, chi pu ri le pen tru ve ri fi ca rea ne o fi cia lãa ni ve lu lui de pre gã ti re al câ tor va co le ge alã turi de careea, Anca Dra go slav, plã nu ia sã în fi in þe ze o re vis tã in ter -dis ci pli na rã. Stra ta ge ma iz buti, deºi fe tei îi fu im po si bilsã-ºi dea sea ma dacã ono ra bi lii mi ro si se rã ceva sau, dim -po tri vã, îºi pãs tra se rã in tac te can do ri le ju ve ni le. Aºa stândlu cru ri le, cele opt stu den te sus þi nu se rã pri ma ºi ul ti ma se -rie de exa me ne din via þa lor de care nu mai de pin deaubur se le sau ie rar hi i le fi na le, ci an ga ja rea fer mã în sol dacoa nei Ste la ºi de fi ni ti va tul în ipos ta za de pre o te se ale cor -pu lui ºi ale min þii. Uni ver si ta rii nu fã cu rã ra bat de la ca -li ta te, exa mi nând con ºti in cios, cu o ri goa re te u to nã ºi oin fle xi bi li ta te spar ta nã. Lui Apri cot ºi ce lor lal te li se ceru,bu nã oa rã, sã ana li ze ze con trastiv Meº te rul Ma no le de Blagaºi Tur la de Gol ding, sã sta bi leas cã si mi li tu dini te ma ti ce în treAº tep tân du-l pe Go dot ºi De ºer tul tã ta ri lor, sã lege Huc kle ber ry Finnde Changi ºi sã dis tin gã nuan þe le tu tu ror tra du ce ri lor ro mâ -neºti din Vil lon ºi Ba u de lai re. Tre ce rea de la li te ra tu racom pa ra tã la te o ria li te ra tu rii fu un cal var. Era un spec -ta col fas ci nant ºi tot o da tã la cri mo gen s-o vezi pe Tan ge -ri ne, o roº ca tã mi nio nã, cu ro tun jimi ca pa bi le sã pro du cãfur ni cã turi în de ge te le unui cã lu gãr cis ter cian, dân du-ºi cupã re rea de spre se mem ca text vir tu al, de spre ca rac te ro -lo gia mo na di cã ºi in ter pre tan þii com plecºi sau de spre izo -to pi i le dis cur si ve trans fras ti ce cu dis junc þie pa ra dig ma ti cã.Era o în cân ta re s-o ur mã reºti pe Sher ry eta lân du-ºi bo gã -þi i le in di ci bi le ale de col te u lui ºi tu ruind de spre eroa rea

radu paraschivescu

34

in ten þio na li tã þii, to po lo gi i le cul tu ra le, mo da li tã þi le de trans -cen de re a ima nen þei sau hi per co di fi ca rea re to ri cã ºi sti -lis ti cã. Era un de li ciu s-o asiºti e Straw ber ry aºe zân du-sepi cior peste pi cior în fus ti þa care îi aco pe rea un ta tuaj dintrei ºi pro nun þân du -se în le gã tu rã cu po e ti ca lui Ja kob son,am bi gui tã þi le lui Em pson, fa bu la lui Eco, sim bo lo gia luiTo do rov sau me ca nis mul her me ne u tic al lui Stei ner. Stre -sul fu atât de pu ter nic pen tru noul val de he tai re, în câtplon jo nul în ape le ar te lor fi gu ra ti ve li se pãru o joa cã deco pii. Pear con strui o ar gu men ta þie con vin gã toa re pe mar -gi nea ob se si i lor zoo mor fi ce ale lui Ga u dí, Apri cot enun þãprin ci pi i le poin ti lis mu lui, Plum te o re ti zã crea þia tim pu -rie a lui Gia co metti, iar Oran ge în che ie apo te o tic, cu otre ce re în re vis tã hors con co urs a ca te go ri i lor es te ti ce ale luiBur ke. La ca pi to lul mu zi cã nu avu loc nici o tes ta re, datfi ind cã fe te le de mon stra se rã pe par curs cã pu teau con ver -sa cu par te ne rii exi genþi ºi de spre Mu zi ca ape lor, ºi de spreThe Wall, ne fi in du-le strãi ne nici ten siu ni le wag ne rie ne,nici dis co gra fi i le com ple te Ten Years Af ter, Bad Com pa ny,Yn gwie Mal mste en sau Jef fer son Air pla ne. Una peste alta(la fi gu rat, fi reº te), cele opt gra þii erau pre gã ti te. ªi chiarne rãb dã toa re.

În tre timp coa na Ste la avu par te de o mi siu ne la fel despi noa sã. Fe me ia chib zui câ te va zile de una sin gu rã, fãrãsã cea rã aju to rul ni mã nui. Nu era o ches tiu ne de via þã ºide moar te, ci ceva mult mai se rios: o ches tiu ne de bani.Com bi na þia în care era pe punc tul de-a in tra, alã turi deAnca Dra go slav ºi San da Com ºa, nu pu tea sã aibã suc cesîn ab sen þa unui spa þiu fe rit de ochii cle ve ti to ri lor. Ste laºtia prea bine ce vi rus re du ta bil era strã ve chea bâr fã ro -mâ neas cã, mo tiv pen tru care mã su rã de zece ori îna in tesã taie o datã, ca sã evi te din ca pul lo cu lui re gre te le tar -di ve. În cele din urmã, dupã ce stã tu cu pi cioa re le în apãrece ºi rã suci mai mul te va rian te pe toa te pãr þi le, ajun se

bazar b i zar

35

la con clu zia de care sim þi se deja cã nu avea cum sã sca pe:tre bu ia sã cea rã con cur sul ce lor lal te pa tru ve ci ne din cer -cul vã du ve lor. Era, ne în do ios, cea mai bunã so lu þie.

— Ste lu þo, ai în ne bu nit? fu pri ma re ac þie a coa nei Gelatrei zile mai târ ziu, când fe me ia de ci se sã le in vi te pe toatela un co niac în gar so nie ra pre lua tã de Anca, ple ca tã lacursuri de la opt di mi nea þa.

— Fãi, fe mei lor, ce-i cu voi, v-aþi su pã rat pe bani? se în -fu rie Ste la, de ran ja tã de mio pia ve ci ne lor ºi de ne pu tinþalor de a gândi pe ter men lung. Pân-a cu’ bo ceaþi cã nu v-a -jun geþi cu pen si i le, iar când vã iese no ro cu-n cale îi daþicu pi cio ru’. Ia ju de caþi ni þel, sã ve deþi ce fru mos or sã searan je ze lu cru ri le.

Com pli cea An cãi Dra go slav le schi þã pla nul de bã ta ieîn cât de pu þi ne cu vin te putu, in sis tând asu pra ori gi na li -tã þii ideii ºi asu pra vi i to ru lui tih nit care se în tre zã rea dacãaveau sã mear gã toa te con form gra fi cu lui.

— Vã daþi sea ma, n-a mai exis tat aºa ceva la noi, se in -fla mã ea, îm pru mu tând ceva din for þa de per sua siu ne ati ne rei sale chi ria ºe. Ia sã v-aud, cine se duce la cur ve? ªo -fe ru’ de TIR, ãla care n-a re pe ce pune mâna aca sã ºi ãlac-o ne vas tã urâ tã ca un film tur cesc. A, ºi strãi nii care aga þãpi þi poan ce prin ho te luri. ªtoar fe le de pe cen tu rã sau bor -fe tu ri le de la „Du nã rea“ sau „In ter“, cu atâ ta ne lãu dãm.ªi uite cã de o da tã apa re ceva nou. Ceva unde sã te simþibine ºi îna in te sã dai la pom pã, ºi dupã, nu doar în tim -pul. Ceva stilat, mã, fe te lor, ceva cu ºtaif, cum n-a mai vã -zut Bu cu reº tiu’ ãsta ne no ro cit de când se ºtie. Vine omu’,îi faci un pic de con ver sa þie, îl laºi sã batã câm pii, te maiîn con trezi cu el, da’ blând, nu ca la toc ºo uri, mai schimbio idee, mai bei o ca fe lu þã ºi dacã în tre timp i se face ºi deco toi pe var zã, îl ser veºti. Da’ nu cu ba nii pã nop tie rã, cala Cru cea de Pia trã. Nu, îl iei cu bi ni ºo ru’, îl drã gã leºti,te pi si ceºti, mai rupi o vor bã-douã pã fran þu zeº te, îi mai

radu paraschivescu

36

faci un ma saj, îi mai sugi un de get, mã rog, sã le-au ziþi pefete, sunt maes tre eme ri te, ce mai.

— Sã-l vãd io p-ã la lu’ ca re-i mai arde de dis cu þii cândºi-o pune o nur lie poa le le în cap în faþa lui, bom bãni ma -fien tã Mela. Ãs to ra le e gân du’ la una ºi bunã, Ste lo, as -cul tã-mã pe mine.

— Nu vorbi aºa, fato. Pãi tu crezi cã pri mim pe ori cine?Vrei sã ne ia peº tii de pe Ma ghe ru la cio me ge? Nu, soro,n-a vem trea bã cu 㺠tia ca re-nvârt co vri gu’ sau cu chi ne ziidin an gro uri. Clien þii noºtri sunt oa meni fi nuþi, ce nai ba.

— „Clien þii noºtri“? se mirã Ela. Da’ vãd cã te-au bã gatas tea mici în horã. Bra vo, n-am ce zice. Fe me ie bã trâ nãºi cu fri ca lui Dum ne zeu.

— Nu mai cu fri ca lui Dum ne zeu mori de foa me, dragã.Iar eu dacã pot sã mai scot un ban, scot, mã ºtii doar. Daruite cã vreau sã vã fac ºi vouã un pus tiu de bine. Ce zi ceþi,pu neþi co te þe le la bã ta ie?

— Pãi bine, Ste lu þo, ºi pe fã tu þa mea de la drept un -de-o tri mit? în tre bã Ela de ru ta tã.

— Ia vezi, nu-i rea de mus cã?— Ao leu, da’ spur ca tã eºti. Nu þi-am spus cã-i cu ochii-n

cur suri de di mi nea þã pânã sea ra? Doar n-oi vrea s-o ames -teci ºi pe ea în cior ba asta.

— Atunci fã-i vânt. In ven tea zã ceva, ori ce. Hai cã tepri cepi.

— Poa te mã dã nai bii-n ju de ca tã. La câte legi îi trec prinmânã, pre cis gã seº te vreo ºu ru bã rie ºi mã lea gã de gard.

— Fii se rioa sã, Elo. Te des curci, n-am eu gri ja ta. Voice zi ceþi, su ra te lor? Vã bã gaþi?

Dupã con sul tãri tu mul tuoa se, Nela, Mela ºi Gela con chi -se rã cã pro pu ne rea ve ci nei lor me ri ta ris cul. Bi ne în þe les,cu con di þia sã n-o facã pe gra tis, lu cru pe care coa na Ste laavu gri jã sã-l lã mu reas cã ime diat. În pri me le sãp tã mâni,poa te chiar luni, nu aveau sã în ca se ze mare lu cru. Aºa era

37

bazar b i zar

la în ce put, trã geai tar ga pe us cat. Însã dupã ce se pu neaupe pi cioa re aveau sã le vinã ºi ba nii. Mai în tâi sume ne -sem ni fi ca ti ve, apoi din ce în ce mai mult. Pe prin ci piulpa ºi lor mã runþi. Iar dacã to tul mer gea bine, în tr-un anpu teau sã în chi rie ze un spa þiu în cen tru, sã-l ame na je zecum scrie la car te ºi sã-ºi reia gar so nie re le în pri mi re. Pânãatunci… pe la prie teni sau pe la nea muri, n-a veau în co -tro. Era grea vã du via, ce-i drept, dar de pin dea de ele s-ofacã ren ta bi lã.

În pri me le zile ale unui no iem brie ne aº tep tat de în so -rit ºi ve sel, sca ra de la bloc a cvin te tu lui do mes tic se trans -for mã cu ade vã rat în tem plu al de li ci i lor in te lec tu a le ºitru peºti. Gar so nie ra coa nei Ste la de veni dis pe ce rat ºi salãde pri miri, în vre me ce Ela, Gela, Nela ºi Mela se mu ta rãpro vi zo riu ºi le fã cu rã loc ce lor opt cur te za ne re par ti zatepe pe rechi, în func þie de afi ni tãþi: Sher ry cu Oran ge, Peachcu Tan ge ri ne, Plum cu Apri cot, iar Straw ber ry cu Pear.Oda tã or ga ni zat sis te mul ºi efec tua tã o re cla mã dis cre tã,în tre prin zã toa re lor le rã ma se de fã cut un sin gur lu cru, poatecel mai greu în mo men tul ace la: sã aº tep te. Sã aº tep te ºisã se roa ge sã nu-ºi fi stors cre ie rii de gea ba.

Cel din tâi client se do ve di a fi un asis tent uni ver si tarde la ro mâ nã, mã ci nat de frus trã ri le acu mu la te ani de zileîn com pa nia unei so þii gen jan darm cu fus tã, în faþa cã -re ia des chi dea gura doar ca sã cea rã voie sã ducã gu noiulsau sã plim be pu de lul. Coa na Ste la pre fe rã sã rã mâ nã înum brã ºi, pi ti tã în do sul uºii de la baie, sã fure me se riede la Anca Dra go slav. Stu den ta cu ban da nã por to ca lie îºitra tã mu sa fi rul cu o ca fea la ibric ºi o bom boa nã, îl lãsã sãle sa vu re ze ºi sã se aco mo de ze cu de co rul ºi, abia dupã cese con vin se cã tra cul mo men tu lui fu se se de pã ºit, în ce pusã-i de du cã pre fe rin þe le. Asis ten tul era un ci ne fil îm pã ti mit,însã nu avea cu cine sã dis cu te de spre re ci ta lu ri le ac to ri -lor fa vo riþi sau de spre ope re le de re fe rin þã ale di ver ºi lor

radu paraschivescu

38

re gi zori. ªi vor ba aia, ve dea fil me se rioa se, nu Die Hard sauAliens. Cât de spre o fatã anu me, îi era tot u na. Im por tantera sã gã seas cã pe ci ne va dis pus sã-ºi des chi dã ure chi le,nu pi cioa re le. Anca Dra go slav îl apro bã în tru to tul, ºti indînsã cã Peach, de pil dã, le pu tea face pe amân douã cu ace -laºi suc ces.

— Am în þe les cã te-ar in te re sa un tur de ma ni ve lã, sti -ma te domn, îl abor dã aceas ta cinci mi nu te mai târ ziu, peto nul unei de fe ren þe ju ca te, sub care pal pi tau pro mi siuniame þi toa re. My name is Peach, I love the beach, but I ain’t nobitch.

Asis ten tul o privi cu rios ºi re la tiv ti mo rat. Nu pri ce peaboa bã de en gle zã, însã vo cea joa sã a fe tei ºi cos tu ma þia eiin ter be li cã, de vam pã în tre þi nu tã de un ca po ma fio so, îl con -vin se rã sã se apro pie de ca na pea ua de sub fe reas trã.

— Bunã… bunã ziua. Mã nu mesc…— Nu vreau sã ºtiu, îl în tre rup se Peach cu blân de þe.

Poþi sã fii Bo gie ºi eu La u re en. Poþi sã fii Paul ºi eu Joanne.Poþi sã fii o um brã tar kov skia nã sau un mon stru wen der -sian. Poþi sã fii omul in vi zi bil sau omul-e le fant. Hai, aºa zã-te,ti ne re prinþ ºi spu ne-mi ce vânt te-a du ce.

— Pãi… vo iam… sã vor bim, bâi gui stins asis ten tul.— Asta ºi fa cem, Ram bo, asta ºi facem de o cam da tã. Ah,

vãd cã te-ai cris pat. Nu te dai în vânt dupã Sly, nu? Dreptsã-þi spun, nici eu. Iar tã-mã. ªi de spre ce vor bim, dom nulmeu? se in te re sã suav Peach, aºe zân du-se pi cior peste pi ciorºi lã sând sã i se vadã o gam bã ºi un în ce put de coapsã decare pri vi rea uni ver si ta ru lui se lipi ca mar ca de scri soa re.

— De spre fi-fil me, se po ticni tâ nã rul, gân din du-se pro -ba bil cum avea sã-ºi jus ti fi ce în târ zie rea în faþa Brun hil -dei cu mâi ni le în ºold ca re-l aº tep ta aca sã.

— O, ce in ci tant, oftã ade me ni tor Peach ºi se cui bãripe ca na pea alã turi de el. Ce bine ne po tri vim. ªi eu aº pãpaci ne ma pe pâi ne, zãu dacã nu. Di mi nea þa, la prânz ºi seara.

bazar b i zar

39

Sla vã Dom nu lui cã exis tã HBO-ul, mã car poþi sã vezi unfilm cap-coa dã fãrã sã te pi se ze cu re cla me.

— De co da rea frac tu ra tã a me sa ju lui se poar tã peste totîn ul ti ma vre me, ge ne ra li zã asis ten tul, pe care Peach aflãcã-l che ma So rin Si lis tra ru. ªi în li te ra tu rã, ºi în tea tru,chiar ºi în pic tu rã.

— Hm, ai drep ta te. Dar par cã frac tu ra fil mi cã e cea maipe ne tran tã. ªi pla nu ri le pa ra le le, ºi flash-back-u ri le suntla ele aca sã. Ui tã-te la Truf fa ut, ui tã-te la René Clair.

Abi lã ºi aco mo dan tã, tâ nã ra iz buti sã com bi ne con ver -sa þia ci ne fi lã cu apro pie rea fi zi cã de par te ner. Di se cã toatecap ca ne le în care cã zu se Jac qu e li ne Bis set în Noap tea ame -ri ca nã ºi-i în de pãr tã un fir de pãr de pe sa cou. Îi evo cã pefra þii Lu miè re þi-i des fã cu no dul de la cra va tã. Elo gie vir -tu þi le ima gi nii din Re gu la jo cu lui ºi-i des chi se nas tu rii cã -mã ºii din spre ale cã rei sub su ori ve nea un iz ames te cat dede o do rant ief tin ºi trans pi ra þie pro vo ca tã de emo þie. Si -lis tra ru nu re zis tã mult. Dupã cinci mi nu te de ta chi nãrili ber ti ne vru sã se des che ie la cu rea ºi sã-ºi dea jos pan ta -lo nii, nu mai cã Peach îl blo cã fer mã, con ti nu ând sã su râdã,ui tân du-se ca hip no ti za tã la um flã tu ra care i se ve dea înpoa lã ºi spe rând cã sfio sul asis tent uni ver si tar sã nu facãatac de cord în faþa ei.

— Stai, avem tot tim pul. Nu vrei un stru gu re? Pu temsã-l mân cãm îm pre u nã ºi sã ci tim o cro ni cã a Eu ge nieiVodã. Sau sã com pa rãm Ham let-ul lui Oli vier cu al lui Bra -nagh. Îþi vine sã crezi cã am avut or gasm dupã ce l-am vã -zut pe Wel les în Othel lo?

Si lis tra ru roºi vio lent ºi îºi co bo rî pri vi ri le. Nu era obiº -nuit cu acest tip de con fi den þe. κi dãdu sea ma cã era pân -dit de di le ma mã ga ru lui lui Bu ri dan. Voia la fel de mults-o tã vã leas cã pe pã pu ºi ca asta ne o brã za tã ºi sã dis cu te de -spre toa te fil me le ca re-i ve neau în min te. ªi în fond, chiardacã i se în de pli nea doar una din tre do rin þe, tot era bine.

radu paraschivescu

40

Nu mai cã Peach era ge ne ro zi ta tea în tru chi pa tã. O ju -mã ta te de orã mai târ ziu, aceas ta îºi cul cã mu sa fi rul în -tr-un 69 care îi cres cu pul sul la cota ma xi mã, dupã careîl în tin se cu faþa în sus, cru ci fi cân du-l cu sã ru turi care îimar cau apã sat car na þia, ºi îl rãs fã þã cu un ma saj ce-l adu seîn pra gul ex plo ziei. Si lis tra ru fugi cu gân dul la This Is Ame -ri ca ºi la epi so dul spã lã to riei de ma ºini unde an ga ja te lefre cau par bri ze cu sâ nii ºi cu fe se le. ªti ind cã nu se maipu tea ab þi ne, vru s-o ri di ce pe fatã dea su pra lui ºi sã selase cã lã rit la ne mu ri re.

Peach prin se miº ca rea. Prin tr-un ar ti fi ciu spe ci fic meº -te ºu gu lui, îºi tem pe rã clien tul ºi-l fãcu sã amâ ne des cãr -ca rea, iz bu tind tot o da tã sã re în che ge dis cu þia pe temeci ne ma to gra fi ce.

— Ca re-a fost co me dia care þi-a plã cut cel mai mult?se in te re sã ea, scor mo nin du-i cu lim ba în ure che.

— Gol… puº cã.— ªi cea mai proas tã?— Cred cã Dog ma. Da, Dog ma. Ca te go ric. Abia dupã

aceea aº pune Tãn tã lãul ºi go go ma nul. Iar pe trei… Cac tusJack.

— Da? se mirã Peach. Bine, dar e pri ma co me die-pasti -ºã de dupã pe rioa da ro man ti cã. Tot ce vezi acum, de laFor mi da bi lul la Ace Ven tu ra, de-a co lo se tra ge. E pen tru pri -ma datã cã Holly wood-ul îºi con ºtien ti zea zã hi be le. Un cazex cep þio nal de exor ci za re a rãu lui prin râs. Ame ri ca auto -i ro ni cã, a opta mi nu ne a lu mii, nu gã seºti? Iar Kirk Do u -glas a fost de basm.

— Pã reri ºi pã reri, ac cep tã pe ju mã ta te asis ten tul. Dinpunc tul meu de ve de re, cel mai bun ac tor din toa tã aiu -rea la aia a fost ca lul.

— Apro po de ac tori. Dacã s-ar tur na un re ma ke dupãBu cu ria vie þii, pe ci ne-ai ve dea în ro lul lui Van Gogh?

bazar b i zar

41

Si lis tra ru nu rãs pun se ime diat. Îi mo zoli cu sârg unuldin tre sfâr curi lui Peach, îi sã ru tã în trea cãt pân te ce le caldºi îºi plim bã o mânã pe sâ nii ei cu o aten þie de mer ce o -log care con tro lea zã un lot de ex port pen tru El ve þia.

— O sã râzi. Pe Wi lem Da foe. Fa me li cul ma le fic.— Mda, e o idee. Îhî, ai drep ta te. În cerc sã mi-l ima -

gi nez. Pãi… sã ºtii c-ar mer ge. Ar mer ge bine. Dar deGeo ffrey Rush ce zici?

— Îi lip seº te de men þa din pri viri.— Ke vin Ba con?— Are prea mul tã.— Tom Hanks?— Ãsta cine mai e?Peach râse ne pre fã cut ºi îºi fe rici mu sa fi rul cu un sã -

rut in ter mi na bil, care îi an tre nã pe cei doi în tr-o nouã run -dã de acro ba þii ero ti ce la ca pã tul cã ro ra Si lis tra ru clipi desºi se fre cã la ochi, ne ve nin du-i sã crea dã. Nu se mai sim -þea ca Mic key Ro ur ke în Nouã sãp tã mâni ºi ju mã ta te, ci maide gra bã ca Ran dy West în Pe la spa te – III. Mai zã bovi înpa tul lui Peach aproa pe o orã, timp în care ex plo rã cuea, pe lân gã pãr þi le as cun se ale pro pri i lor cor puri, in flu -en þe le oc ci den ta le din fil me le lui Mi zo guchi, de scrip ti vis -mul frust al lui Oli ver Sto ne, du bla con ºti in þã la Ber gmanºi somp tu o zi ta tea eºe cu lui la An to nioni. Fata de plân se crizade idei a lui Po lanski („de la Tess în coa ce nu ºtiu sã maifi scos ceva ca lu mea“), iar asis ten tul fi lo zo fã pe tema ac -to ri lor care, sub po va ra glo riei, nu mai pu teau in tra în pie -lea per so na je lor fãrã sã facã apel la con di þia lor de ve de tã.(„Vezi tu, în Pro pu ne re in de cen tã Red ford nu joa cã un mi -li ar dar, ci pe Red ford în suºi în cer când sã joa ce un mi li -ar dar.“)

Îna in te de-a ple ca, Si lis tra ru fãcu un duº pre lun git ºi avuele men ta ra în þe lep ciu ne de-a re fu za o mânã de aju tor dinpar tea lui Peach. Se sã puni vâr tos, se clãti de câ te va ori,

radu paraschivescu

42

dãdu je tul la ma xi mum ºi spe rã din tot su fle tul lui de bãr -bã þel pri go nit cã vi gi len ta doam nã Si lis tra ru nu avea sã mi -roa sã ni mic. Nici la pro priu, nici la fi gu rat. Se îm brã cã fãrãgra bã ºi, dupã ce îºi aran jã cra va ta, dãdu sã vâre mâna înbu zu nar. Fata si mu lã o jenã fãrã mar gini ºi-l lã muri cã ba -nii erau un lu cru prea mes chin pen tru su fle tul ei avid deprie te nie („sen ti men te le sunt in ta ri fa bi le, nu?“), pen trucor pul ei dor nic de noi ºi noi ex pe rien þe („eºti tâ nãr, dom -ne, tâ nãr“) ºi pen tru spi ri tul ei în no bi lat de dis cu þi i le de -spre To shi ro Mi fu ne ºi Hi la ry Swank („Dar de Tom Crui seîn Rain Man ce pã re re ai? Stã sau nu lân gã Hof fman?Aud?“) În schimb, apã sã pe un bu ton aflat la ca pã tul pa -tu lui, iar dupã douã mi nu te se auzi o bã ta ie în uºa în alcã rei ca dru se ivi si lu e ta An cãi Dra go slav. Stu den ta cu ban -da nã îl con du se pe asis tent în gar so nie ra coa nei Ste la, pen -tru re zol va rea pãr þii pro zai ce a lu cru ri lor, în timp ce Peachdã dea fuga la baie, râ zând de data asta în gura mare. Unetaj mai jos, Si lis tra ru achi tã la coa na Ste la în per soa nã.

— Trei sute de mii în plus, mai cã. Ju ma te pen tru con -ver sa þie, ju ma te fiind cã a fost fãrã pre zer va tiv, de cre tã fe -me ia, in for ma tã deja de spre con þi nu tul se siu nii.

Cu mâna pe clan þã ºi pe tre cut în da to ri tor de Anca,tânãrul uni ver si tar se în toar se ºi în tre bã ºop tit:

— Am un prie ten bur lac, to pit dupã rhythm and bluesºi soul. Se poa te?

— Cum sã nu, mã mi cã, si gur cã se poa te. Este pen trutoa te gus tu ri le, spu se coa na Ste la ca o pre cu pea þã ne rãb -dã toa re sã vân dã tot ca sã n-o prin dã în tu ne ri cul în piaþã.

— Ori cum, daþi un te le fon pen tru pro gra ma re, adãu gãAnca. Fe te le sunt dis po ni bi le de du pã-masa pânã noapteatâr ziu. To tuºi, pre fe rãm sã ºtim din timp.

În aceeaºi sea rã, douã gar so nie re de pe sca ra unde lo -cu ia cvin te tul vã du ve lor cu nos cu rã o ani ma þie apar te. Laeta jul pa tru, aca sã la Nela (unde ac tu a le le ocu pan te erau

bazar b i zar

43

Plum ºi Apri cot), ve ci ne le se vã zu rã la o dul cea þã ºi-un li -chior, ne rãb dã toa re sã afle din gura coa nei Ste la sub ceaus pi cii avu se se loc de bu tul lui Peach în noua ei în de let -ni ci re. Cele opt cur te za ne, plus Anca Dra go slav ºi San daCom ºa, se în tâl ni rã în gar so nie ra-dis pe ce rat a Ste lei, undeco man da rã prin te le fon trei piz ze ºi douã ba xuri de bere,gata sã sãr bã to reas cã eve ni men tul. Însã nici nu se în de -pãr tã bine Tan ge ri ne de ca se to fo nul la care pu se se ul ti mulEve ry thing but the Girl, cã se auzi zbâr nâi tul te le fo nu lui.Anca ri di cã re cep to rul ime diat, con vin sã cã era coa naMela, care avea s-o roa ge sã dea mu zi ca mai în cet.

— Da?— Pisi? Eu sunt. Ao leu, ce-i gã lã gia asta? Faci nun tã?Era Mu gur, alias þu þu raº, alias bi bi loiul. De prin sã din

fra ge dã prun cie sã min tã cur siv ºi con vin gã tor, Anca îi mo -ti vã pe datã plu sul de de ci beli.

— Sunt cu niº te co le ge. E ziua une ia ºi n-a avut undesã ºi-o ser be ze. Ce faci, pe unde eºti?

— Aca sã, unde? Zi ceam cã poa te-a jung luni sau marþipe la tine. La o pa ro lã…

— …la o ca fea, con ti nuã stu den ta în lo cul lui. ªtii ca -re-i ches tia, peste douã sãp tã mâni aveam un par þial na solºi tre buie sã to cesc. Hai s-o lã sãm pe mai în co lo, te su peri?

— Nu, pisi, când vrei tu.— Te sun eu. Nu-i ex clus chiar sã dau o fugã aca sã. Se

duc ba nii 㺠tia, ceva de groa zã. În rest, toa te bune?— Þac-pac. M-am bã gat la jan darmi. De lu nea tre cu tã.— Zãu?— Pãi, ce sã fac? Alt un de va n-am gã sit ºi m-am sã tu rat

sã frec men ta. Aºa mã car mai iau ceva mã lai.— Bra vo. Pre su pun cã de-a cum tre buie sã te sa lut cu

„sã trãiþi“.— Eºti nu mai bunã de in struc þie, pisi. Abia aº tept sã-þi

dau cul ca turi, gro hãi sa li vând þu þu ra ºul.

radu paraschivescu

44

Anca se strâm bã la re cep tor, stâr nind râ se te le lui Sherryºi Straw ber ry, iar dupã douã-trei mi nu te îºi ex pe die in ter -lo cu to rul ºi se în toar se în mij lo cul fe te lor chiar în cli pacând San da Com ºa le pro pu nea sã gã seas cã o de nu mi repen tru în tre prin de rea la care aveau sã lu cre ze de-a cumîn co lo.

— Na ked Truth, în drãzni Plum.— Aº, e pre þios, obiec tã Anca. Pe lân gã asta, dac-o pui

pe ma dam Ste la sã pro nun þe, îi cade pro te za.— Sex pe rien ce, zise Oran ge.— Fu mat. ªi nu-i obli ga to riu sã fie ceva en gle zesc.— La zea ma bor de le zã, su ge rã Apri cot.— Hai cã eºti scâr boa sã.— De ce, mã? De la „bor del“.— Fi lo club, rosti Peach.— Poa te Fa lo club, ri ca nã Tan ge ri ne.— Nu, nu. Fi lo club nu-i rãu. Poa te sã-nsem ne ori ce,

îºi dãdu cu pã re rea San da, apro ba tã din cap de Anca Dra -go slav. Ce zi ceþi, rã mâ ne Fi lo club?

Fe te le ac cep ta rã fãrã mari îm po tri viri. N-a vea nici unrost sã des pi ce fi rul în pa tru ºi dupã aceea sã mã nân ce pizzarece ºi sã bea bere cal dã. Cât de spre Anca, îºi notã în gânds-o me di te ze ni þel pe coa na Ste la la bu ne le ma nie re. Cu -vân tul de or di ne în toa tã po ves tea era „stil“. Nu pu teai sãi te adre sezi unui ca dru uni ver si tar cu „mai cã“ ºi nici sã-iarunci în faþã cã-l ta xai su pli men tar fiind cã fã cu se sex ne -pro te jat. Ci ze la rea unei þaþe care se scãr pi na cu chei le temiri pe unde era o mi siu ne ane vo ioa sã, dar tre bu ia dusãla în de pli ni re. Cu ori ce risc.

În câ te va luni, afa ce rea în flori în cet ºi si gur. La în ce putrãz leþi ºi în tâm plã tori, clien þii de ve ni rã trep tat fi deli ºi dince în ce mai mulþi. Com bi na þia pre pa ra tã de trio ul coanaSte la–San da Com ºa–Anca Dra go slav ºi ser vi tã de oc te tulstu den þesc era pe cât de ten tan tã, pe atât de rarã. În câte

bazar b i zar

45

lo curi te mai pu teai bu cu ra de un ase me nea do zaj? Undemai gã seai pe ci ne va ca pa bil sã asor te ze ba le tu lui sa ca datal co pu lã rii un co men ta riu la mis te re le ele u si ne sau o dez -ba te re de spre mo ti vul re in ser þiei on to lo gi ce în ro ma nulsud-a me ri can con tem po ran? Cine se mai mân drea cu niºteves ta le ale plã ce rii de pe bu ze le cã ro ra cu le geai nu doarfã gã du ia la unor dulci ne bu nii, ci ºi gân duri de spre sem ni -fi can tul lui Sa us su re? Câþi erau pri vi le gia þii care îºi re zol -vau con co mi tent ex ce sul de hor moni ºi di le me le cul tu ra le?

Con form an ti ci pã ri lor, dupã un an ºi trei luni de pro -vi zo rat, coa na Ste la strân se su fi cient ca pi tal ca sã în chi riezeun spa þiu cu vad mai bun, aproa pe de ki lo me trul zero.Cum era nor mal, fie cã rei fete îi fu re par ti za tã o ca me rãnu mai a ei, ame na ja tã cu far mec, dis cre þie ºi bun-gust. Ti -ne re le erau în ge ne ral mul þu mi te. C⺠ti gau fru mu ºel, semai ºi amu zau din când în când, iar pro mo va rea exa me -ne lor în ce ta se sã fie o pro ble mã din cli pa când doi din -tre pro fe so rii cei mai se veri des co pe ri se rã o lume nouãla piep tul lui Apri cot sau în tre pul pe le lui Pear. Mi ci le in -sa tis fac þii erau dis cu ta te lu nar, de faþã cu Anca, San da ºicoa na Ste la, ºi în ma jo ri ta tea ca zu ri lor re zol va rea lor nuîn târ zia sã se pro du cã. În li nii mari, to tul mer gea ca peroa te, spre sin ce ra in vi die a cui bu lui de vã du ve: „A dra -cu’ Ste la, s-a scos ºi de data asta.“ Re com pen sa te ono rabilcât timp îºi ofe ri se rã gar so nie re le, cu me tre le se fe reau sãbatã toba, ºti ind prea bine cã ori ce scur ge re de in for ma -þii le pu tea pune în si tua þia de a da cu sub sem na tul la sec -þie. Ve ni tu ri le, atâ tea câte erau, cir cu lau de par te de ochiiFis cu lui, iar sta tul ar fi fost ºo cat sã des co pe re ce for mecu rioa se ajun se se sã îm bra ce eva ziu nea.

La par te rul imo bi lu lui, coa na Ste la des chi se o flo rã rieco che tã ºi in ti mã. Ideea fu se se a San dei Com ºa. Fata gân -di se spa þiul cu pri ci na ca pe un pre lu diu în mi res mat alîn tâl ni ri lor de tai nã de la cele douã eta je ºi fu se se de acord

radu paraschivescu

46

sã po ze ze în vân zã toa re. Clien þii sta bi li men tu lui aveau uncod nu mai al lor: in trau în flo rã rie ºi ce reau douã ga roa -fe albe, chi pu ri le pen tru o în mor mân ta re. Dupã ce plã -teau, pri meau flo ri le uni te prin tr-o foi þã de sta niol în careera as cuns un pã trã þel me ta lic pe care era gra vat nu mã -rul ca me rei unde erau aº tep taþi. Ale ge rea par te ne rei numai era op þiu nea lor, ci a An cãi Dra go slav, care þi nea evi -den þa aºa-nu mi tu lui gra fic de ocu pa re. Pe de altã par te,suc ce sul ºe din þei de amor in te lec tu al era ga ran tat in di fe -rent dacã în spa te le uºi lor ca pi to na te se afla Sher ry sauTan ge ri ne, Straw ber ry sau Peach. În atâ tea luni de ro daj,fie ca re din tre cele opt stu den te se in strui se su fi cient casã aco pe re cu ega lã dez in vol tu rã ºi com pe ten þã în trea gapla jã a su biec te lor de dis cu þie.

La un mo ment dat, coa na Ste la se si zã o di ver si fi ca re mã -gu li toa re, dar tot o da tã ris can tã a clien te lei. Deºi re fle xuldu bi ta tiv nu o ca rac te ri za, fe me ia în ce pu sã se în tre be dacãnu cum va în tre cu se mã su ra. Nu de alta, dar pe uºa flo rã -riei in trau de la o vre me nu doar uni ver si tari, ci ºi ve deterock, plas ti cieni, câþi va zia riºti (puºi sã jure cã nu aveausã di vul ge ni mic în pre sã) ºi chiar doi-trei po li ti cieni acã ror via þã per so na lã era ori cum su biec tul pre fe rat al ta -bloi de lor. Fe te le fã cu rã faþã fãrã emo þii, ba chiar nu tri rãsen ti men tul cã stan dar dul va lo ric al con ver sa þiei scã zu seodatã cu lãr gi rea ga mei de oas peþi. Oran ge nu re uºi sãcon vin gã un mem bru al co mi siei pen tru cul tu rã din se -nat cã Au gus to Roa Bas tos nu avea un fra te pro du cã torde þi gãri, Sher ry îl sur prin se pe unul din tre ar hi tec þii cufir mã ai Ca pi ta lei con fun dân du-l pe Cat Ste vens cu Sha -kin’ Ste vens, Straw ber ry aflã din gura unui tex tier de mu -zi cã uºoa rã cã în Chi le ºi Pa ra guay se vor bea la ti na, iarApri cot îi zâmbi com ple zent unui co lo nel de in fan te riecare îi mãr tu ri si cã în vã þa se es pe ran to fiind cã abia aº teptasã mear gã aco lo. To tuºi, as tea erau mof turi. Fi lo clu bul avea

bazar b i zar

47

vânt din pupa ºi nu mai stã tea ni meni sã ca u te nod înpa pu rã.

Dacã i-ar fi spus ci ne va coa nei Ste la cã, dupã aproa pedoi ani de strã da nii, pro iec tul ei avea sã se ducã pe apasâm be tei din ca u za unui ac ci dent avia tic, mica în tre prin -zã toa re i-ar fi râs în nas. În tr-un sfâr ºit de mai cu vre mecal dã ºi cer se nin, pi lo tul unui eli cop ter mi li tar fãcu in -farct în tim pul unui zbor în care avea la bord trei capi dela co man da men tul tru pe lor de jan darmi ºi se prã buºi cuapa ra tul în tr-o pã du ri ce de la mar gi nea Bu cu reº tiu lui. Tra -ge dia þinu pri ma pa gi nã a ga ze te lor doar o zi, pânã cândco mi sia de an che tã sta bili cã nu fu se se vor ba nici de sa -bo taj, nici de o eroa re uma nã. Fa mi li i le în do lia te pri mi rãcon do lean þe le a doi mi niºtri, du bla te de pro mi siu nea cade obi cei ne o no ra tã a spri ji nu lui fi nan ciar, în timp ce fie -ca re ju deþ îºi tri mi se doi re pre zen tanþi la fu ne ra li i le ce ur -mau sã aibã loc la Ghen cea mi li tar.

Când aflã cã tre bu ia sã ple ce la Bu cu reºti îm pre u nã cuun co leg din Deva, ser gen tul-ma jor ªo tân gã Mu gur nu ju -bi lã de fel. Ca pe mulþi pro vin ciali, ca pi ta la îl per ple xa ºi-lpu nea nu de pu þi ne ori în si tua þii stân je ni toa re. De pla sã -ri le pre ce den te — tot mai pu þi ne la nu mãr — se da to ra -se rã în to ta li ta te An cãi Dra go slav. În ul ti ma vre me însã,stu den tei cu ban da nã por to ca lie par cã nu-i mai ar dea deþu þu ra ºul ei. Pe lân gã asta, n-o mai prin dea nici o da tã sin -gu rã. Ba dã dea peste bã bã tia ca re-i în chi ria se gar so nie ra,ba peste o arã ta re blon dã, ase xua tã ºi ne su fe ri tã, care fumaca o ºer poai cã ºi-l pri vea de sus, cu sprân ce ne le ar cui teîn tr-un cir cum flex amu zat, de par cã ar fi vã zut un dro ma -der pe ro ti le. În si nea lui, bi bi loiul avu se se din ca pul lo -cu lui anu mi te în do ieli cu pri vi re la re zis ten þa în timp are la þiei cu Anca. Vra ja co ru pã toa re a Ca pi ta lei pu tea sã sub -ju ge ºi na turi mai ro bus te de cât fata unor func þio nari dinSi me ria. Aºa stând lu cru ri le, nu era de mi ra re cã o gã sea

radu paraschivescu

48

mai schim ba tã de la o în tâl ni re la alta. ªi poa te cã era nor -mal ca la un mo ment dat sã-ºi uite prie te nul de aca sã. Even -tu al sã dea peste alt ci ne va. Era în fi rea lu cru ri lor. Dacã segân dea bine, Mu gur nici mã car nu re gre ta ar mo nia ine -fa bi lã a unor vise co mu ne, ci doar spo ra di ce le se siuni amo -roa se în de cur sul cã ro ra — pu tea sã bage mâna în foc —Anca îi ofe ri se de li cii de ne gã sit la vreo altã fatã din oraº.

Îna in tea în mor mân tã rii, ser gen tul-ma jor tre cu pe la co -men dui rea gar ni zoa nei, unde lãsã cum pã rã tu ri le fã cu tepen tru cei de aca sã, ur mând sã le ri di ce în drum spre garã.Cum co le gul din Deva avea la rân dul lui niº te pro ble mede re zol vat, cei doi sta bi li rã sã se în tâl neas cã di rect la ci -mi tir. Þu þu ra ºul dãdu sã co boa re la me trou, însã la ju mã -ta tea dru mu lui îºi aminti cã nu cum pã ra se flori. Nu-ºipu tea per mi te sã apa rã la mor mânt cu mâna goa lã, îl maira por ta ci ne va la uni ta te ºi dã dea de bu cluc. Nu-i cu noº -tea pe rã po saþi ºi nu aprin se se nici o lu mâ na re pen tru su -fle tul lor. To tuºi, con ven þi i le tre bu iau res pec ta te.

Îm pin se uºa de la in tra rea în flo rã rie, dar nu vãzu peni meni înãun tru. Aº tep tã câ te va se cun de, fãcu doi-trei paºiprin tre aran ja men te le flo ra le, tuºi alu ziv, iar în cele dinurmã de dupã o dra pe rie lila apã ru o tâ nã rã cu pã rul strânsla spa te, care bom bãni aga sa tã „Unde nai ba o fi San daasta?“ îna in te de a i se adre sa cu o um brã de jenã în glas:

— Bunã ziua. Spu neþi, vã rog.— Sãru’ mâna. Douã ga roa fe albe, dom ni þã.Fata se afe rã cam o ju mã ta te de mi nut din co lo de tej -

ghea, cu spa te le la jan dar mul cã ru ia îi în tin se apoi celedouã flori prin se cu sta niol.

— Trei zeci de mii.Þu þu ra ºul plãti cu bani po tri viþi, îºi vârî por to fe lul în

bu zu nar ºi pre luã ga roa fe le din mâna ti ne rei. Simþi ceva tareîn lo cul unde se gã sea foi þa ar gin tie de sta niol. O des fã cuatent, se uitã la plã cu þa pe care era gra vat un 8 com pus din

bazar b i zar

49

douã cer cu le þe su pra pu se ºi, ri di cân du-ºi pri vi rile, vãzu cãvân zã toa rea îl în deam nã cu un gest dis cret sã se piar dãîn spa te le dra pe riei. Ce ches tie, intri prin faþã, ieºi prinspa te, îºi zise ser gen tul-ma jor, con vins cã mã su ra — ab -sur dã, dupã pã re rea lui — fu se se lua tã în tr-u na din tre zi -le le aglo me ra te pen tru flo rã re se (de pil dã, de sfin þiiCon stan tin ºi Ele na) pen tru flui di za rea flu xu lui de clienþi.Bine, bine, dar ce era cu op tul ãla? Se þi nea vreo tom bo -lã? Sau fu se se al op tu lea cum pã rã tor al zi lei? Toc mai sepre gã tea sã-ºi rãs pun dã la în tre bãri, când ob ser vã cã la par -ter nu se mai afla nici o ie ºi re ºi cã era obli gat sã urce osca rã în spi ra lã. Sui trep te le cu un pas vioi ºi ime diat pedreap ta vãzu o uºã pe care se gã sea un 8 care se mã na leitcu cel de pe plã cu þa as cun sã în pe ti cul de sta niol. Cio cãnipre ve ni tor, mi rân du-se de toa tã ºa ra da, iar pe urmã apã -sã pe clan þã ºi in trã.

— Fii bine-ve nit, ti ne re os taº. Ce faci, îl sal vezi pe sol -da tul Ryan?

Bã nuind cã avea par te de un nou ci ne fil, Peach se de -ci se pen tru o abor da re mai vi va ce. Se ri di cã de pe so fa uape care o sur prin se se in tra rea jan dar mu lui, se apro pie deel cu bu ze le în tre des chi se, mi mând bu cu ria pro du sã depre zen þa ero u lui ne în fri cat, ºi i se arun cã în bra þe, fre cân -du-ºi piep tul de ves to nul lui as pru ºi cãl cat. Scã pat tea fãrdin tr-un sã rut de ge ne ric, Mu gur ªo tân gã îºi în frân se can -do ri le ºi în þe le se — mai lent de cât s-ar fi cu ve nit — cã flo -rã ria era un pa ra van ºi ni mic alt ce va. Ui mi rea i se acu ti zãabia când de pe co ri dor rãz bã tu în ca me rã un glas în cãr -cat de re proº ºi vai! atât de cu nos cut, care îºi în che ie apos -tro fa pe un ton ce nu ad mi tea re pli cã: „Am spus clar, înafa rã de mine nu-i re par ti zea zã ni meni pe clienþi. Ce Dum -ne zeu, am vor bit cu pe re þii?“ În cli pa ur mã toa re uºa sedes chi se ºi în al co vul ra fi nat al lui Peach nã vãli Anca Dra -go slav în per soa nã. Cu un ul tim efort, þu þu ra ºul iz buti sã-ºi

radu paraschivescu

50

mai di la te pu pi le le cu un cen ti me tru, îna in te de-a ºuie raex ce dat:

— Ce ca uþi aici, pisi?— Da’ tu? ri pos tã stu den ta cu ban da nã por to ca lie, pro -

bând o ad mi ra bi lã stã pâ ni re de sine. Nu þi-am zis sã suniîna in te sã vii la Bu cu reºti? Þi-am zis sau nu þi-am zis? Deunde dra cu’ ai aflat de ches tia asta? ªi ce crezi, cã dac-aive nit în uni for mã, o sã cadã lu mea pe spa te? Asta crezi?Sau vrei re du ce re?

Ne do rind sã asis te la ceea ce pã rea sã fie în ce pu tul uneidis cu þii cât se poa te de dez a grea bi le, Peach se scu zã ºi ieºidin ca me rã. Foº tii amo rezi rã ma se rã sin guri ºi con ti nuarãos ti li tã þi le la do de sus pânã când Oran ge, care se afla alã -turi, le bãtu în pe re te ºi le ceru sã um ble la po ten þio me -tru. Amã râ tei îi cã zu se pe cap un di plo mat in dian care nunu mai cã o gâ di la cu mus tã þi le, dar voia sã con ver se ze de -spre ra por tul din tre im nu ri le ve di ce ºi fi lo zo fia li mi tei laexis ten þia liºti. Exact tã rã boiul lor îi lip sea.

Douã ore mai târ ziu, la câþi va paºi de mor min te le celorpa tru vic ti me ale ac ci den tu lui avia tic, ser gen tul-ma jor dejan darmi ªo tân gã Mu gur încã nu re u ºi se sã sca pe de go -lul care i se cãs ca se în su flet. Prie te na lui, An cu þa lui micãºi zbur dal ni cã, ple ca se la fa cul ta te ºi ajun se se la bor del.Nu era stu den tã, ci co doa ºã. ªi în toa te lu ni le as tea îºi bã -tu se joc de el ca de ul ti mul tâm pit. Îl min þi se cu ne ru ºi -na re. Ce-or sã zicã oa me nii din Si me ria când or sã afle?se în tre bã þu þu ra ºul pra dã dez nã dej dii, în timp ce douãla crimi iz vo râ te din tr-o ciu dã fãrã mar gini i se pre lin geausi me tric pe obraji. Ce tâ nãr sim þi tor, îºi zi se rã nea mu ri ledis pã ru þi lor, afla te în ime dia ta lui apro pie re. Bie tul co pil,plân ge dupã niº te oa meni pe care nu i-a vã zut în via þa lui.Ce ini mã lar gã. ªi ce lu cru mare, so li da ri ta tea os tã ºeas cã.

În tors aca sã, bi bi loiul avu de luat o de ci zie sim plã. În -tre a lãsa tim pul sã ci ca tri ze ze rana ºi a for þa ci ta rea pe

bazar b i zar

51

or din de zi pen tru de nun þa rea unui aten tat la bu ne le mo -ra vuri, el optã pen tru cea de-a doua va rian tã, deºi nu ºtiacã, în acest fel, nu se rãz bu na doar pe Anca Dra go slav, ciºi pe pra ma tia bã trâ nã ca re-i în chi ria se ca me ra. Fi lo clu -bul îºi în chi se por þi le chiar în ziua di vul gã rii, pro vo cândtris te þea ane vo ie ca mu fla tã a câ tor va sute de be ne fi ciariai rãs fã þu lui în ce put în pa tru gar so nie re ºi con ti nuat dea -su pra mi cii flo rã rii din cen tru. ªi to tuºi, în vre me ce ini -þia toa re le ºi ani ma toa re le pro iec tu lui se pre gã teau sã deapiept cu jus ti þia, Mu gur ªo tân gã stã tu strâmb, ju de cã dreptºi con chi se cã, în ciu da po ci noa ge lor, ideea An cãi nu fu -se se rea de loc. Mo tiv pen tru care, dupã trei luni de ex -pec ta ti vã, puse mâna pe te le fon ºi îºi sunã un fost co legde li ceu din Hu ne doa ra.

— Luþã, sunt Mu gur. Auzi, bã, neam þu’ ãla al tãu carevoia sã bage bani în tr-un mi ni ho tel mai e pe fe lie? Vreausã-i pro pun o afa ce re.

radu paraschivescu

ch i t i la sun r i s e

re citi în crun tat pa ra gra ful. Nu suna rãu, dar nici nuspãr gea ce rul. Fra za era lim pe de, cu vin te le în ge ne ral bineale se. ªi to tuºi, ceva nu mer gea. Îi era im po si bil sã spu nãce anu me. Ceva. Su flul epic? Po si bil. Rit mul? Nu era ex -clus. Su biec tul? Nu, nici vor bã. Dacã se apu ca sã schim besu biec tul, tre bu ia sã re fa cã to tul. ªi nu avea timp. Edi turaîn ce pu se deja sã-l pre se ze. Pânã la ter me nul de pre da remai avea exact o lunã. Dacã îl rata, pier dea un tren carenu oprea în mul te gãri. Dacã se în ca dra… cine ºtie? Poatecã re cu noaº te rea aceea — care ºi aºa în târ zia se ne per mis,dupã pã re rea lui — avea sã-ºi facã în sfâr ºit sim þi tã pre -zen þa. O pre fa þã sem na tã de un nume cu gre u ta te, cu re -cen zie fa vo ra bi lã (la co man dã sau nu, asta con ta maipu þin) ºi to tul ar fi luat o în tor sã tu rã fe ri ci tã. Dum ne zeu îiera mar tor cã, de câþi va ani, nu mai la asta visa. În fond,era nor mal sã vrei sã-þi vezi nu me le în li brã rii ºi în re vis te.Cei care sus þi neau sus ºi tare cã scriu doar ca sã sca pe deghe mul de foc care le sfâ ºie mã run ta ie le i se pã reau sus -pecþi. Iar cei ca re-l con si de rau ve lei tar — ce-i drept, nupu þini — se sim þeau, pro ba bil, ame nin þaþi. Sã-i ia dra cu’!

Smul se foa ia din ma ºi nã cu un gest tea tral, o fãcu ghemºi o arun cã la co ºul de hâr tii, pe ju mã ta te gol, de sub bi -rou. Ãsta era unul din tre han di ca pu ri le scri su lui pe com -pu ter — nu-þi per mi tea nici o undã de his trio nism. Nu-þiplã cea ceva, apã sai fru mu ºel pe de le te ºi to tul dis pã rea în -tr-o cli pã. Fãrã sce ne au ten tic sau fals dra ma ti ce, fãrã poze

53

ale frus trã rii re flec ta te de gea mul nu foar te cu rat din stân-ga bi ro u lui. În plus, to tul se fã cea pe mu teº te, nu se au zeani mic. Pe când ma ºi na de scris ofe rea per spec ti ve ra di caldi fe ri te. De câte ori nu se în fio ra se la su ne tul abrupt ºiul ti ma tiv — harºt! — care con sfin þi se, odatã cu scoa te reagrã bi tã a foii, zeci ºi zeci de eºe curi na ra ti ve. De câte orinu-ºi ad mi ra se pu te rea de-a o lua de la ca pãt, asis tat delu mi na albã a lãm pii de bi rou ºi vi zi tat de o muzã in spi -ra toa re pe care nu iz bu ti se nici o da tã s-o con vin gã sã-i rã -mâ nã alã turi timp în de lun gat. De câte ori nu-ºi pro mi se se,pri vin du-ºi chi pul oglin dit în geam, cã o sã trea cã pestetoa te pie di ci le ºi o sã-ºi su pu nã des ti nul de etern ghi nio -nist. De câte ori nu of ta se dez a mã git, de câte ori nu fan -ta za se ne con tro lat de spre suc ce se ilu zo rii, de câte ori nu-ºimuº ca se pum nii cu în che ie tu ri le al bi te, de câte ori nu plân -se se ne vã zut ºi ne a u zit, de câte ori nu-ºi amin ti se de lo ia li -tã þi le in te re san te ale atâ tor con fraþi faþã de pu ter ni cii zi lei…

Ochii i se opri rã pe un raft de bi blio te cã pe care stã -tea — stin gher ºi par cã ru ºi nat — sin gu rul ro man pe ca re-lpu bli ca se pânã în pre zent. Res tul raf tu lui era un „spa þiude de ve ni re“ po pu lat de o cam da tã de do sa re, ca se te au -dio ºi câ te va su ve ni ruri, în aº tep ta rea ce lor lal te vo lu me ceaveau sã-i com pu nã ope ra. SIL VIU MU RA NY — NU V -NAÞI CAS CA DE. Cine Dum ne zeu l-o fi pus sã alea gã unti tlu atât de tâm pit? Avea o re zo nan þã gos po dã reas cã, uti -li ta rã, de care îºi dã du se sea ma tar div. Nu vâ naþi cas ca de.Nu cãl caþi pe iar bã. Nu atin geþi fi re le. Ini þial aº ter nu se pehâr tie zece ti tluri po si bi le, însã le tã ia se pe rând de pelis tã, fiind cã nici unul nu era des tul de fra pant ºi ori gi -nal. Fie ca re tri mi tea cu gân dul la alt ce va, pu tând sã-i cre -e ze ci ti to ru lui un sen ti ment de dé jà lu care l-ar fi ex pus peel, ca au tor, sar cas me lor ºi bã nuie li lor de tot fe lul. De fapt,asta era ma rea lui pro ble mã: tot ce fã cea pã rea in spi rat dinaltã par te, co piat sau imi tat. Iar în ul ti ma vre me pa cos tea

radu paraschivescu

54

asta îi con ta mi na se ºi scri sul. Ceea ce era mult mai grav.Douã cãrþi îi fu se se rã re fu za te toc mai din aceas tã ca u zã.In di fe rent cât ºi-ar fi do rit sã dea ui tã rii to tul, îi era cu ne -pu tin þã. Cele douã epi soa de, care — cul mea! — se mã nauleit unul cu al tul, îl bân tu iau ºi azi, tur nân du-i plumb înpi cioa re ºi îm pin gân du-l spre o fun dã tu rã din care nu ºtiadacã avea sã mai poa tã ieºi vre o da tã.

Se ri di cã de la bi rou, se în drep tã spre ras te lul cu CD-uri,ale se unul, îl in tro du se în apa rat ºi ieºi pe bal co na ºul caredã dea spre cur tea din spa te a ve ci ni lor, aprin zân du-ºi oþi ga rã din care tra se cu ne saþ de douã ori. Dupã câ te va cli -pe, vo cea de în ger de cã zut a lui Glenn Frey îi în soþi gân -du ri le ºi-l aju tã din nou sã ple ce un de va de par te, în tr-olume nu mai a lui, unde nu-i mai pu tea re pro ºa ni meni cãfie ca re gest era pro ba unui mi me tism in vo lun tar ºi de o -po tri vã jal nic.

It’s ano ther te qui la sun ri seSta ring slow ly across the skyShe said go od-bye.He was just a hi red handWor king on the dreams he plan ned to tryThe days go by.

Ea gles. Tru pa ado les cen þei lui. Cres cu se fre do nân du-lecân te ce le ºi spe rând cã, oda tã ºi-o da tã, o sã-i poa tã ve deape viu în con cert. Se în ne gri se de ciu dã când au zi se dedes fi in þa rea gru pu lui, ju bi la se apoi la ves tea re u ni rii. κidã du se ul ti mii bani din bu zu nar pe un exem plar ne pi ra -tat din Hell Fre e zes Over, al bu mul de în toar ce re la trea bã.Cât de spre Glenn Frey, era fe ble þea lui. Chiar dacã re flec -toa re le se fi xau de obi cei asu pra lui Don Hen ley. Sau poatetoc mai de aceea. Gla sul ace la vi cios ºi mân gâ ie tor, cald ºiju cãuº, vo lup tu os ºi ca ti fe lat. Fi gu ra de Cris tos des cins laWo od stock. Gri ja aproa pe pa ter nã cu care se aple ca asu pra

bazar b i zar

55

chi ta rei, im plo rând-o tan dru sã scoa tã su ne te le ace lea tân -gui toa re la au zul cã ro ra o în trea gã ge ne ra þie pal pi ta se is -te ric în sãli ºi pe sta dioa ne. Iar mai pre sus de ori ce, hi tu ri le.Who’s Been Sle e ping in My Bed, Smug gler’s Blu es ºi, bi ne în þe -les, Te qui la Sun ri se. Ho tã rât lu cru, lui Sil viu Mu ra ny i-ar fiplã cut sã fie Glenn Frey.

— Faci o pa u zã? S-au blo cat ro ti þe le?Mona, fata ve ci ni lor, îl pri vea amu za tã de pe sca u nul

de plas tic alb pe care se aºe za se ca sã-ºi sa vu re ze ca fea uaºi sã se lase în cin sã de soa re le sfâr ºi tu lui de varã. Avea ºapte -spre ze ce ani ºi visa — cum alt fel? — la o ca rie rã de fo to -mo del. Sta bi li se un fel de com pli ci ta te cu Mu ra ny. Erasin gu ra la cu rent cu pre o cu pã ri le lui li te ra re („Eºti scri i -tor ºi stai în Chi ti la? Nu ºtiu dac-o sã te crea dã ci ne va.“),iar el era sin gu rul care îi cu noº tea pla nu ri le.

Mu ra ny în cu vi in þã din cap ºi-i fãcu ºme che reº te cuochiul.

— Tre buie unse.— Dã-i cu whis ky. Am au zit cã mer ge.Scri i to rul zâm bi acru ºi îºi re pri mã un gest plic ti sit. Nu

cre dea de fel cã pana de idei ar fi pu tut dis pã rea prin tra -ta re eti li cã, în ciu da a tot ce au zi se ºi ci ti se de spre con de -ie rii care îºi ex trã geau se ve le crea toa re de pe fun duri desti clã. Pe lân gã asta, bãu tu ra îl mo le ºea in stan ta neu. Cuani în urmã, fã cu se o pa siu ne su bi tã pen tru o bar ma ni þãpe care, dupã în de lungi ta to nãri, o adu se se aca sã, fã gã -duin du-i o cinã ro man ti cã ºi o noap te de ne ui tat. Mân ca -se rã cu mã su rã, bãu se rã câte douã pa ha re de vin roºu,as cul ta se rã mu zi cã, iar pe urmã tâ nã ra se du se se sã facãduº, dân du-i de în þe les cu ce ri to ru lui cã tur ni rul se xu al pu -tea în ce pe. Când ie ºi se din baie, in tra se aga le în dor mi -tor, unde zâm be tul ca lin i se to pi se ca prin far mec cândîl vã zu se rãs tig nit în mij lo cul pa tu lui, sfo rãind de mamafo cu lui ºi de bran ºat de la ten siu nea ero ti cã a nop þii ce stã -

radu paraschivescu

56

tea sã în cea pã. Bar ma ni þa îi um bla se prin bu zu na re, îi luasebani cât sã-i ajun gã pen tru taxi, îi lã sa se douã-trei rân duritã ioa se ºi ple ca se ofus ca tã. Din ziua aceea, Mu ra ny de ve niseprie te nul fi del al apei mi ne ra le ºi al su cu ri lor de fruc te.

— Acum de spre ce mai scrii? îl în tre bã Mona, dân du-ºica pul pe spa te ºi aban do nân du-se to tal ra ze lor de soa re.

Mu ra ny nu-i rãs pun se ime diat. Mai în tâi îi stu die, cuun in te res cva siº ti in þi fic, cor pul aco pe rit sim bo lic de uncos tum de baie por to ca liu. Mai ºtii, dacã ajun ge fo to mo -del de-a de vã ra te lea? îºi zise el. Am la cine sã vin dupã spon -so ri za re pen tru altã car te. Dac-oi mai pu tea sã scriu.

— De spre un ºa hist chi nez care emi grea zã în Sta te ºiajun ge cam pion mon dial. Exact în ziua când ob þi ne ti tlul,aflã cã are o tu moa re pe cre ier. ªan se le de su pra vie þui resunt mi ni me. Din fe ri ci re, oa me nii de ºti in þã toc mai suntpe punc tul de-a des co peri un tra ta ment. Din pã ca te…

— Cei care au gã sit tra ta men tul sunt chi nezi, iar Par -ti dul re fu zã sã sal ve ze un trã dã tor apa trid, în che ie fata înlo cul lui.

— Era chiar aºa pre vi zi bil? se mi nu nã sin cer Mu ra ny.Mona clã ti nã din cap.— Sea mã nã cu o ches tie pe care am ci tit-o mai demult

în tr-un al ma nah de va can þã. Nu mai cã nu era cu un chi -nez, ci cu un rus. ªi era cos mo na ut, nu ºa hist.

Scri i to rul oftã exas pe rat. Nu des chi se se în via þa lui unal ma nah, aºa cã nu pu tea fi vor ba nici mã car de o pre luarein con ºtien tã a tra mei. Coin ci den þã? Ce fel de coin ci denþãera asta care te pu nea de fie ca re datã în in fe rio ri ta te? Nutre cu se rã de cât câ te va cli pe ºi Mona bãtu, fãrã sã vrea, încãun cui în ca pa cul coº ciu gu lui în care se pre gã tea sã in treglo ria li te ra rã a ve ci nu lui ei.

— Care zi ceai cã-i ti tlul cãr þii ãle ia de-a cum trei ani?— Nu vâ naþi cas ca de.

bazar b i zar

57

— Nu ºtiam de ce-mi su nã cu nos cut, se du miri în finefata, dând uºor din cap. Nu le ai cu fo to gra fi i le?

Mu ra ny negã ve he ment. Era unul din tre lu cru ri le ca -re-l ener vau cel mai pro fund. Via þa la con ser vã.

— Cam tot când ai scos tu car tea… ba nu, cu un anîna in te, a fost o ex po zi þie mare la Dal les. Au ve nit o mul -þi me de po zari care um bla se rã prin munþi ºi fã cu se rã fil medupã fil me. S-a dus ºi tai cã-meu, ºtii cât îi pla ce sã cu tre ierepe unde paº te ca pra nea grã. Unde mai pui c-a luat ºi-omen þiu ne.

— ªi?— Cam tot aºa se nu mea ºi ex po zi þia. „Vâ nã to rii de cas -

ca de.“Sil viu Mu ra ny avu brusc un pro nun þat sen ti ment de

inu ti li ta te. Dacã tot ce-mi tre ce prin cap i-a mai tre cut ºialt cui va, ce rost are sã mai fac um brã pã mân tu lui? se în -tre bã el de cep þio nat. Atra se de în ce pu tu ri le unui nou cân -tec care se au zea din spre CD pla yer, gân du ri le îi fu gi rãdin nou la Glenn Frey. Fe ri ce de el, îºi spu se Mu ra ny. Nui-a zis ni meni de la casa de dis curi: Ne pare rãu, dar So ulSear ching cam sunã a Bob Dy lan. Sau: Mda, e re u ºi tã TaxiGirl, pã cat cã adu ce ni þel cu Neil Yo ung. Sau: Com monGro und? Pãi asta nu-i a lui Bil ly Joel?

Mo na îºi ter mi nã ca fea ua ºi se ri di cã sprin te nã de pesca un.

— Gata, te duci la ºcoa lã?Fata pufni ex ce da tã.— E va can þã, maes tre. Se vede cã n-ai co pii. Am pri -

mit un flu tu raº pen tru o pre se lec þie. Fac o în cer ca re, poa -te-mi iese no ro cu-n drum.

Mã car þie sã-þi iasã, gândi Mu ra ny, în tre bând apoi cuvoce tare:

— Ceva le gat de modã?— Un casting. Doar nu crezi cã plec dan sa toa re la Is -

tan bul.

radu paraschivescu

58

— Suc ces, îþi þin pum nii.— Roa gã-te sã iasã bine. Dacã dau lo vi tu ra, în doi ani

or sã creas cã pre þu ri le la case în zonã. Vor ba aia, lume sub -þi re. Scri i tori, ma ne chi ne, nu te joci.

Mu ra ny su râ se com ple zent. Ar fi mi zat ori când pe vi -i toa re le suc ce se ale Mo nei în lo cul pro pri i lor îm pli niri capro za tor. În plus, poa te cã una din ex pli ca þi i le chi xu ri lorlui re pe ta te avea le gã tu rã chiar cu zona unde trã ia. Aveadrep ta te Mona. Cum nai ba sã stai în Chi ti la ºi sã fii scri i -tor? Vã zu se o groa zã de in ter viuri la te le vi zor ºi con sta ta -se cã mai toþi greii li te ra tu rii lo cu iau pe strãzi ºi în car tie reex clu si vis te, se lec te, re zer va te pro ti pen da dei. Bo tea nu,Do ro banþi, Bor dei, Co tro ceni, Câm pi na, Avia to ri lor, Car -tie rul Fran cez, Ko gãl ni cea nu, Ana Ipã tes cu. Pânã la urmã,era o ches tiu ne de sta tut. Nu pu teai sã as piri la pre mii aleUni u nii ºi sã mergi zil nic cu tram vaiul 45 pânã la mar gi -nea ora ºu lui. Cum sã îm paci pre zen þa la coc tei luri si man -di coa se cu ve ci nã ta tea lo ca ti vã a unui câr nã þar fra u du lentºi a unei fiþe al cã rei ideal în via þã era tru pa lui Cos tin Mãr -cu les cu? Ce im pre sie i-ai face unui cri tic dacã l-ai in vi tala tine la prânz ºi l-ai plim ba pe stra da Mân tui rii, in tra reaAnec do tei ºi fun dã tu ra Sâr guin þei? Ca sã fii scri i tor, scri -i tor ade vã rat, „de-ã la cu pe digri“, tre buie sã te muþi dinhaz na ua asta, îºi im pu se ta cit Sil viu Mu ra ny, in trând la locîn casã ºi trã gând per dea ua.

Ves tea proas tã era cã, pânã la urmã, tre bu ia sã mo di fi ceto tul. Nu pu tea sã-ºi ia gân dul de la ba za co nia aia de al -ma nah. Da cã-i cã zu se în mânã ºi edi to ru lui? Se fã cea derâs. Avea sã-l ºtie toa tã breas la ca pe un cal breaz. As ta-imai lip sea. Da, da, ris cul era prea mare. Ina su ma bil. Pã cat,mare pã cat. Mun ci se de gea ba aproa pe pa tru luni. Dar…fie. O sã schim be ce se pu tea schim ba ºi o sã se pre zin tepeste o lunã la edi tu rã cu un ro man re scris din te me lii.ªi poa te cã de data asta n-o sã mai aibã ni meni obiec þii.

bazar b i zar

59

Mu ra ny pe tre cu pa tru sãp tã mâni în sluj ba ex clu si vã ali te ra tu rii. Con ºtient cã sim pla cos me ti za re a tex tu lui nuera su fi cien tã, se ho tã rî sã o ia — a câta oarã? — de la ca -pãt. Scri se fe bril, în tre opt ºi un spre ze ce ore pe zi, de cu -plân du-se de la toa te ce le lal te ac ti vi tãþi. Re nun þã late le vi zor, ra dio, zia re ºi re vis te. Ieºi din casã nu mai pen -tru stric tul ne ce sar. Mân cã rar, doar când îºi auzi ma þe leghio rãind. Re fu zã sec pu þi ne le in vi ta þii la masã ale ce lorcâþi va prie teni pe ca re-i mai avea ºi se de cla rã in dis po ni -bil pen tru ori ce vi zi tã la do mi ci liu. Ca o cul me a sa cri fi -ciu lui, de ci se sã nu se uite nici mã car la me ciu ri le din NBA,con vins cã bu nul Dum ne zeu îi va apre cia strã da ni i le ºi-lva rãs plãti în con se cin þã. κi lãsã bar bã, se spã lã tot mai rarºi se ne gli jã aproa pe cu de sã vâr ºi re. Ui tân du-se la un mo -ment dat în oglin dã, con sta tã cu o ne cen zu ra tã bu cu riecã, pe mã su rã ce as pec tul lui fi zic se de gra da, noua car teprin dea con tur tot mai apã sat, în flo rea de la o zi la alta ºise în che ga mai fru mos de cât pre ce den ta. Dez nã dej deafãcu loc eu fo riei. La urma ur mei, poa te cã ie ºi se în c⺠-tig. La fie ca re re ci ti re, îºi con so li dã con vin ge rea cã, de dataasta, tot rãul fu se se în tr-a de vãr spre bine. Nici nu mai con -ta cã arun ca se trei sute de pa gini la coº sau cã slã bi se optki lo gra me în mai pu þin de-o lunã. ªi ce dacã nu ºtia cinese cla sa se pe pri mul loc în cla sa men tul pe me da lii la Olim -pia dã? Mare pa gu bã. Mã car în fe lul ãsta sã se jert feas cãºi el.

Ji gã rit, tras la faþã, cu mâi ni le tre mu rânde, cu ochii ro -ºii, duºi în fun dul ca pu lui, mi ro sind a trans pi ra þie ºi sim -þin du-se ca dupã o cur sã de ma ra ton în ini ma de ºer tu lui,Sil viu Mu ra ny îºi ter mi nã noua va rian tã de ro man cu douãzile îna in tea ter me nu lui de pre da re ºi cu o lunã ºi ju mã -ta te îna in tea pro priei zile de naº te re. De obi cei, tre ceaucam cinci zeci de zile pânã când edi to rul ci tea ma te ria lulºi-þi co mu ni ca de ci zia fi na lã. Ce pu tea fi mai fru mos de -

radu paraschivescu

60

cât sã þi se ac cep te car tea toc mai de ziua ta? Naº te rea ºire naº te rea. Ei bine, da. Via þa me ri ta trãi tã.

În sfâr ºit. În sfâr ºit. În sfâr ºit. În sfâr ºit.O pace de pli nã se în stã pâni pe Mu ra ny dupã ci ti rea ul -

ti mei fra ze a ro ma nu lui. Ie ºi se bine, ce mai. Tre bu ia sã fiiorb, ig no rant sau rãu in ten þio nat ca sã-i con teºti va loa rea.Scri i to rul îºi în drep tã pri vi rea spre un afiº cu Ea gles careve ghea pe pe re te le de dea su pra bi ro u lui, fi xân du-l în tre -bã tor pe Glenn Frey. Tu ai avut vre o da tã ase me nea emo þii,ami ce? Ai ha bar cu ce se mã nân cã spe ran þa? Dar dis pe -ra rea? Aiu rea. Te-ai dus fru mu ºel la stu dio, te-ai în tâl nitcu Hen ley, cu Meis ner, cu Fel der ºi cu Walsh, ai mai scosun hit, ai mai lan sat un disc, þi-ai mai în grã ºat con tul ºite-ai pus cu bur ta la soa re prin Mal di ve sau Sey chel les. Trainenea cã.

Acum însã, Mu ra ny în ce pu sã se le ge ne cu ilu zia cã ie -ºi se soa re le ºi pe stra da lui. Vi i to rul se anun þa atât de lu -mi nos, în cât poa te cã era bine sã aibã oche la rii de soa re înbu zu nar. Cu sen ti men tul da to riei îm pli ni te, se ocu pã în finede igie na per so na lã în de lung ocul ta tã. Se bãr bieri ri gu ros,se de lec tã cu o baie re cu pe ra toa re, se tun se sport, se în -toar se aca sã, fãcu un duº ca sã sca pe de fi ri ce le le de pãrca re-i rã mã se se rã li pi te de cea fã la fri ze rie, se îm brã cã ele -gant, cum nu-ºi amin tea sã mai fi fã cut de o groa zã de vre -me, îºi puse gri ju liu dac ti lo gra ma în tr-o ser vie tã-di plo matºi che mã un taxi. Sã moa rã ve ci nii de in vi die. Sã aibã cepo vesti pe la porþi. Când vãzu Da cia gal be nã opri tã la bor -du rã — dra ce, ar fi tre buit sã cea rã un Mer ce des! —, co -bo rî dez in volt cele câ te va trep te de la in tra re, se in sta lã peban che ta din spa te, îi dãdu adre sa ºo fe ru lui ºi des chi se gea -mul, arun când o pri vi re sa tis fã cu tã peste tot ce pu tea cu -prin de. Zâmbi vic to rios, în timp ce ma ºi na o lua din loc.

Dacã ziua bunã se cu noaº te de di mi nea þã, dis po zi þia di -rec to ru lui de edi tu rã se de du ce din su râ sul se cre ta rei sau

61

bazar b i zar

din ab sen þa lui. Ol gu þa afi ºa o mi mi cã ve se lã, semn cã ºe -ful ei era în toa ne bune.

— Pof tiþi, luaþi loc, îl în tâm pi nã ea pe Mu ra ny. Îl anunþime diat pe dom nul di rec tor cã aþi ve nit. O ca fea, o apãmi ne ra lã?

— Pu þi nã ca fea ºi-a tât. Mul þu mesc.Se cre ta ra for mã un in te rior, spu se „A ve nit dom nul Ma -

ro ny“ (în tot dea u na îi stâl cea nu me le), as cul tã aten tã, dãdudin cap ca în faþa unui in ter lo cu tor in vi zi bil ºi puse re cep -to rul în fur cã.

— Vã roa gã sã aº tep taþi câ te va mi nu þe le. E prins cu alt -ci ne va.

— Nici o gra bã, rosti cu lant scri i to rul, pe când Ol guþaîi tur na ca fea din tr-un fil tru aºe zat pe o mã su þã joa sã, subgeam.

Ce di fe ren þã în tre cum sunt pri mit azi ºi cum m-a tra -tat mã ga rul ãla data tre cu tã, îºi zise Mu ra ny, amin tin du-ºide pre ce den ta în tâl ni re cu un edi tor, al tul de cât cel la carefã cea an ti ca me rã acum. Ne sim þi tul, cã ru ia nu me ri ta sã-iros teas cã nu me le nici mã car în gând, îºi ºter se se pan tofiicu el. Vo cea lui îi rã su na ºi la ora asta în urechi: „Ce faci,dom’le, mã crezi ve nit cu plu ta? Crezi cã, da cã-mi tri miþipo e zii scri se de Ni chi ta ºi sem na te de mata, gata — m-aidri blat ca-n cur tea ºco lii? Fii, dom’le, se rios. Apu cã-te,dom’le, de-o me se rie cin sti tã, nu um bla cu pros tii.“ Ar maifi avut vreun rost sã se dis cul pe? Sã-i spu nã cã nu des chi -se se în via þa lui un vo lum de Ni chi ta, în afa ra lec tu ri lorobli ga to rii din li ceu? Sã-i ara te cior ne le ºi sã-i de mon strezecã to tul fu se se o afu ri si tã de coin ci den þã? ªi ori cum, po -e zi i le se mã nau doar ca stil ºi at mo sfe rã, nu exis tau ver suriiden ti ce. κi adu cea amin te ca ieri de tã ce rea obi di tã încare se zi di se, cu ochii adu naþi în tr-un colþ al par che tu lui,cu mâi ni le îm pre u na te în poa lã ºi cu no dul cra va tei ame -nin þând sã-l su fo ce din tr-o cli pã în alta. Iar pe ecranul min -

radu paraschivescu

62

þii îi rã mã se se în ti pã ri tã nu doar fu ria ex plo zi vã a di rec -to ru lui, ci ºi ex pre sia de dis preþ su ve ran a se cre ta rei care,fãrã în do ia lã, trã se se cu ure chea la uºã ºi-l în so þi se apoicu o pri vi re în care nu pu tu se ghici cât era dez gust ºi câtmilã.

— Vã rog, dom nu le Mu ra ny.Iu lian Cum pã tã îl aº tep ta în pra gul uºii. Scri i to rul se

ri di cã, îi strân se mâna ºi îl în soþi în bi rou. Edi to rul îºi aprinseun More men to lat, îi în tin se pa che tul mu sa fi ru lui sãu, carere fu zã po li ti cos, ºi se lãsã în sca u nul ma siv dea su pra cã -ru ia fu se se în rã ma tã di plo ma de ex ce len þã ob þi nu tã la unre cent târg de car te.

— Ia sã ve dem, ce ne-aþi adus?— Pãi… un ro man… ro ma nul pe care tre bu ia… mã

rog, aveam ter men de pre da re mâi ne. Gata, l-am ter mi nat,spu se Mu ra ny, lo vind uºor ser vie ta-di plo mat cu pal ma, parcãpen tru a-ºi face cu raj.

— Îmi daþi voie? în tre bã Cum pã tã, cu un zâm bet în col -þul gu rii.

— Ããã… si gur, cum sã nu. Pof tiþi, ãsta e.Edi to rul luã do sa rul cu tean cul de foi dac ti lo gra fia te

din mâi ni le ji la ve ale scri i to ru lui, îl des chi se, se uitã la ti -tlu ºi dãdu câ te va pa gini la în tâm pla re. Apoi mã su rã dinochi gro si mea dac ti lo gra mei ºi îºi îm pre u nã de ge te le îndrep tul bãr biei, spri ji nin du-ºi coa te le de bi rou.

— V-aº su ge ra sã um blãm ni þe luº la ti tlu, dom nu le Mu -ra ny, zise el pe un ton vag pro fe so ral. Þa ra hu zu ru lui nuprea mer ge.

— De ce?Cum pã tã tuºi stra te gic ºi îºi privi afa bil in ter lo cu to rul.— Prin tre al te le, fiind cã e ti tlul unui ro man de Hein -

rich Mann. Pro ba bil cã v-a scã pat.Mu ra ny roºi in stan ta neu ºi simþi un gol în sto mac. Altã

dan da na. Iar? IAR???!!! Chiar nu pu tea sã sca pe nici o da tã

bazar b i zar

63

de coº ma rul ãsta? Di rec to rul edi tu rii se si zã zbu ciu mul in -te rior al ce lui lalt ºi se grãbi sã-i vinã în aju tor.

— Nu e de loc o dra mã. Se mai în tâm plã. ªtiþi ce, lã -saþi-mi timp s-o dau unui re dac tor de car te ºi poa te vã pro -pu ne el douã-trei va rian te de ti tlu. Ce zi ceþi?

— De… de acord, e foar te bine aºa, ac cep tã Mu ra ny,care în ce pu se deja sã-ºi do reas cã sã scur te ze în tre ve de reacu edi to rul ºi sã nu rã mâ nã o se cun dã peste cât era ne voie.

Însã Cum pã tã nu pã rea grã bit sã punã ca pãt dis cu þiei.— Cred cã v-am mai în tre bat, dar nu mai þin min te.

Ce aþi mai pu bli cat?— Un ro man ºi niº te po ves tiri prin re vis te. Des tul de

mul te, de alt fel. Mai am ceva în lu cru, tot un ro man. Spersã-l ter min pânã la sfâr ºi tul anu lui.

— Aha. Bra vo, vã fe li cit. Avem din ce în ce mai pu þiniau tori har nici.

Mu ra ny nu-ºi dãdu sea ma dacã fu se se þin ta unei iro niisau i se fã cu se un com pli ment. Din fe ri ci re, Cum pã tã îºicon ti nuã ideea, ne pã rând sã-l in te re se ze prea mult dacãmu sa fi rul lui îl as cul ta sau nu. Vorbi de spre noi le ten dinþeedi to ria le ºi se arã tã re ti cent faþã de cei care îºi hâr cio gã -reau ar ti co le le, edi to ria le le sau in ter viu ri le, þi nând mor þiºsã le vadã pu bli ca te ºi în vo lum. Tunã ºi ful ge rã îm po trivaco mi siei de acor da re a sub ven þi i lor, pe care o acu zã de par -ti za na te fã þi ºe. Beº teli câþi va mi niºtri pen tru po li ti cia nism,le im pu tã con fra þi lor di ver se prac tici ne lo ia le, evo cã nos -tal gic ae rul res pi ra bil de odi nioa rã ºi în che ie tre când înre vis tã prio ri tã þi le care tre bu iau bi fa te pen tru ca edi tu rasã-ºi pãs tre ze cota de pia þã.

— Cred cã v-am plic ti sit de moar te, în che ie el, obli gân -du-l pe Mu ra ny sã nege prin tr-un gest pe cât de ferm, peatât de ne sin cer. Ori cum, mã bu cur cã am stat de vor bã.Ol gu þa are te le fo nul dum nea voas trã?

— Da, da, îl are pre cis.

radu paraschivescu

64

— În re gu lã, zise Cum pã tã, ri di cân du-se ºi de ter mi nân -du-ºi in vi ta tul sã-i ur me ze exem plul. Dau car tea la ci tit ºine mai au zim. Dar nu mai de vre me de o lunã, o lunã ºiju mã ta te.

Mu ra ny îºi luã rã mas-bun de la edi tor, o sa lu tã pe se -cre ta ra care îi rãs pun se la fel de jo vial ca la so si re ºi ieºidin apar ta men tul di rec þiei cu o ser vie tã-di plo mat goa lã ºicu min tea dol do ra de în tre bãri. Afa rã se rã co ri se ne aº tep -tat, no rii se adu na se rã pe cer ºi ploa ia se pre gã tea sã cadãbi ne fã cã toa re asu pra ora ºu lui. Pri mii stropi uda se rã dejatro tua rul. Mu ra ny ple ca se de aca sã fãrã um bre lã, aºa cãtra ver sã grã bit, in trã în tr-un bar aproa pe pus tiu, co mandão apã to ni cã ºi o pun gã cu fis tic ºi se strã dui sã-ºi punã or -di ne în gân duri.

Dupã o ju mã ta te de orã, când pã rã si lo ca lul, se simþire mon tat psi hic. Una peste alta, lu cru ri le de cur se se rã bine.Par cã nici po ves tea cu Þa ra hu zu ru lui nu i se mai pã reaatât de apã sã toa re. Pãi, ia sã luãm mu zi ca pop-rock, se îm -bãr bã tã el. Exis tã un hit cã ru ia îi zice The Po wer of Love ºipe ca re-l cân tã Jen ni fer Rush? Exis tã. Are ºi Huey Le wisun The Po wer of Love? Are. Dar Fran kie Goes to Holly wood?La fel. ªi-a tunci de ce sã nu fie per mi sã ºi Þa ra hu zu ru luide douã ori? Adi cã Sa do vea nu ºi Fra ser au voie sã scriefie ca re câ te-o Crean gã de aur, dar dacã ti tlul meu a mai apã -rut ºi în altã par te e de rãu. Sã nu te ener vezi?

Pâ nã la urmã, Sil viu Mu ra ny re uºi sã se tem pe re ze. Cum -pã tã îl pri mi se fru mos ºi îi dã du se spe ran þe re a le. Ro ma -nul nu era rãu de loc. ªan se le de pu bli ca re cres cu se rãsim þi tor. Ce sens avea sã-ºi mai facã sân ge rãu pen tru niº -te flea curi? Or sã-i schim be ti tlul. Ei, ºi? Nu era nici pri -mul, nici ul ti mul în si tua þia asta. Sã se vadã oda tã în li brã rii.Din par tea lui, n-a veau de cât sã-i punã ce ti tlu vo iau. Pu þinîi pãsa.

An ti ci pând suc ce sul, Mu ra ny se ho tã rî sã re în noa de le -gã tu ri le cu lu mea, pe care sin gur le re te za se pen tru a-ºi

bazar b i zar

65

ca na li za toa te ener gi i le în di rec þia scri su lui. κi sunã prie -te nii, îi che mã de câ te va ori pe la el ºi, bi ne în þe les, îi po -vesti to tul cu lux de amã nun te Mo nei. Re în ce pu sã cum pe rezia re ºi sã se uite la te le vi zor, pre fe rând, ce-i drept, trans -mi siu ni le spor ti ve ºi fil me le de aven turi. Re veni în cir cuitcu ini ma lar gã, mai si gur pe el ca nici o da tã, ne rãb dã tor sãpri meas cã un semn de via þã de la edi tu rã ºi mâh nit doarla gân dul cã nu avea o fa mi lie pe care s-o facã pãr ta ºã laapro pia ta lui iz bân dã. κi în sem nã în ca len dar data în tâl -ni rii cu Iu lian Cum pã tã, ca pe un me men to me nit sã-i in -su fle op ti mis mul ne ce sar ori de câte ori sim þea cã în ce pesã i se cla ti ne mo ra lul.

Zi le le tre ceau greu, ne ve ro si mil de greu. Dupã o sãp -tã mâ nã de ploi to ren þia le, ora ºul cã zu se din nou sub dic -ta tu ra ca ni cu lei. Tre cã to rii se pre lin geau pe tro tua re leîn cin se, vâ nând pe ti ce le de um brã de sub stre ºini ca peniº te oaze scoa se în ca lea lor de pro vi den þã. Pra ful îne cade o po tri vã cen trul ºi ma ha la le le. Car dia cii le ºi nau pe stra -dã, apa mi ne ra lã se epui za mai re pe de de cât pre sa de can -can, tro lei bu ze le ra bla gi te, cu gea muri care re fu zau sã sedes chi dã, de ve neau tea trul tot mai mul tor sce ne de is te -rie, iar câi nii — cas traþi sau nu — se pi teau pe lân gã tu -fe le din par curi ºi pe sub ma ºini. Ca pi ta la era în pra gulobiº nui tei pa ra li zii es ti va le. Rit mu ri le ci ta di ne scã deau dras -tic, iar oa me nii nar co ti zaþi aº tep tau toam na ca pe o iz bã -vi re. Can to nat în tr-o ex pec ta ti vã în cre zã toa re la ca pãt deBu cu reºti, Mu ra ny ºtia prea bine cã în ce pu tul lui sep tem -brie — care pen tru al þii în sem na sfâr ºi tul con ce diu lui —avea sã-i adu cã îm pli ni rea pen tru care tru di se cu atâ ta zel.

În tr-o zi de marþi în care mer cu rul ame nin þa sã spar gãter mo me tre le, primi în tr-a de vãr un te le fon de la edi tu rã.Pro ba bil cã zã pu ºea la o do bo râ se ºi pe Ol gu þa, fiind cã vo -cea ei nu i se mai pãru lui Mu ra ny la fel de ve se lã ca datatre cu tã.

radu paraschivescu

66

— Dom nul di rec tor are ceva sã vã spu nã, îi co mu ni cãea scurt.

Scri i to rul rã ma se pe fir, aº tep tând sã audã gla sul luiCum pã tã. De la pri me le cu vin te ale aces tu ia, îºi dãdusea ma cã lu cru ri le nu stã teau nici pe de par te atât de binecum cre zu se. Ce s-o mai fi în tâm plat?

— Ai te le vi zor aca sã, dom nu le Mu ra ny?— Ããã… am, în gãi mã Mu ra ny, ob ser vând cã edi to rul

îl tu tu ia ºi cã îi vor bea cu o le ha mi te pe care nu fã cea mariefor turi sã ºi-o con tro le ze.

— Pre su pun cã-l ºi fo lo seºti.— Nu foar te des. Mai mult sea ra ºi în we ekenduri.

De ce?Cum pã tã strã nu tã de douã ori îna in te de-a con ti nua.— Cã ne-ai fã cut sã ne pier dem vre mea ºi pe mine, ºi

pe re dac to rul de car te, mai trea cã-mear gã. Dar ca sã-mi viicu imi ta þia asta pe ni bi lã e prea de tot. Te cre deam om deis pra vã…

— Staþi pu þin…— Te rog sã nu mã în tre rupi. Ce þi-ai zis, dacã tot e vor -

ba de ceva care n-o sã fie pu bli cat nici o da tã sub sem nã -tu ra ori gi na lã, de ce sã nu fa cem o în cer ca re? Ni mic nuse pier de, to tul se trans for mã, nu?

Mu ra ny simþi cã se în vâr te pã mân tul cu el.— Ce vreþi sã spu neþi? în tre bã el cu o voce stin sã.

Nu-nþe leg o iotã. Ce sem nã tu rã ori gi na lã?— Dom nu le, mã car scu teº te-mã de cir cul ãsta ief tin.

Nu mai de coþ cã ri i le tale nu-mi arde. Bine cã s-a ui tat re -dac to rul la emi siu ne ºi-a pus lu cru ri le cap la cap.

— Ce emi siu ne, pen tru nu me le lui Dum ne zeu?! iz bucniMu ra ny.

Cum pã tã fãcu o pa u zã de câ te va cli pe, dupã care îl puseîn temã cu aceeaºi voce ega lã, din care con des cen den þadis pã ru se pen tru a face loc dez a mã gi rii. În fe lul ãsta,

bazar b i zar

67

Silviu Mu ra ny aflã cã, nu cu mult timp în urmã, fu se se des -co pe rit manu scri sul unui ro man al lui Ma rin So res cu, pecare însã ur ma ºii lui de cla ra se rã cã nu aveau de gând sã-lpu bli ce. În tr-o emi siu ne cul tu ra lã di fu za tã în tr-o vi neri, ro -ma nul fu se se pre zen tat pe scurt, iar su biec tul lui se mã napânã la su pra pu ne re cu cel din car tea lui Mu ra ny.

— Ar tre bui sã te dau pe mâna jus ti þiei ca pe ul ti multâl har, în che ie Cum pã tã, fãrã ca vo cea lui sã trã de ze alt -ce va de cât o scâr bã rece, pur pro fe sio na lã. Dacã vrei sã-þiiei ope ra de-aici, n-ai de cât. E la se cre ta riat. În lo cul tãu,aº pu ne-o pe foc ºi-aº scã pa de scrum.

Mu ra ny dãdu sã mai spu nã ºi el ceva, însã di rec to rulîn chi se se. Simþi o mân cã ri me ciu da tã pe tot cor pul ºi ogrea þã ca re-i urcã pânã în gât, gata sã-l îne ce. În þe le se sebine? Fu se se acu zat de furt? De pla giat? Bine, dar era im -po si bil. În pe rioa da aceea nici nu des chi se se te le vi zo rul.Erau exact sãp tã mâ ni le când îºi re scri se se cu fre ne zie ro -ma nul. Ce se în tâm pla? Ce pã ca te era pus sã is pã ºeas cã?Prin ce fes tã mor bi dã in tra se în tr-un ase me nea ca ru sel?Abia schim ba se su biec tul cãr þii, toc mai ca sã evi te sus pi -ciu ni le ºi pri vi ri le chio râ ºe. Cum ar fi pu tut sã pre va dã cãavea sã ni me reas cã din lac în puþ?

Cas te lul de ni sip se nã rui în câ te va se cun de, iar Mu ra nyîºi vãzu toa te pla nu ri le am bi þioa se com pro mi se ire me dia -bil. Gus tul co clit din gurã nu era ni mic pe lân gã dis pe ra -rea ca re-l aco pe rea din nou, ca un giul giu greu, în ghe þat,de sub care ºtia pre cis cã, de data asta, avea sã-i fie cu ne -pu tin þã sã eva de ze.

Ur ma rã câ te va zile de le tar gie. La fel ca un bo xer ex -pe diat la po dea, care evi tã sã se ri di ce ime diat, cãu tân du-ºiad ver sa rul din pri viri ºi în cer când sã-i în ºe le vi gi len þa. Sil -viu Mu ra ny se în chi se în casã, îºi urcã ma ºi na de scris pebi blio te cã, de unde nu avea sã o mai co boa re vre o da tã, dis -tru se me to dic, fãrã fu rie, tot ce pu se se pe hâr tie în ul ti ma

radu paraschivescu

68

vre me ºi îºi luã în gând rã mas-bun de la lu mea înaltã ºiatât de greu ac ce si bi lã a scri i to ri mii, în care pã trun sesepen tru scurt timp, îna in te de-a primi atâ tea ºi-a tâ tea sem -na le cã lo cul lui nu era aco lo. κi con tem plã în de lung în -frân ge rea ºi pri ce pu cã era mo men tul unei de ci zii ca pi ta le.Se sim þea dez o no rat, umi lit ºi fãrã rost sub soa re. κi pier -du se re pe re le ºi, odatã cu ele, cre di bi li ta tea. Ajun se se sã-ifie ru ºi ne sã iasã pe stra dã, ba chiar ºi sã trea cã prin drep -tul oglin zii. Iar pe lân gã toa te as tea, obo si se. Avea ne voiede odih nã. De o odih nã mân tui toa re, ne în tre rup tã.

Îna in te de-a des chi de fla co nul cu lu mi nal, puse pentruul ti ma datã CD-ul cu Ea gles. Pro gra mã pla yer-ul pen tru re -pe ta re au to ma tã, dãdu vo lu mul mai tare ca de obi cei —cât sã se audã ºi la ve cini —, iar apoi în ghiþi doi pumnide pasti le ºi se în tin se pe pat. Cine se des cãl þa se îna in te dea-ºi face de pe tre ca nie, ca sã nu mur dã reas cã aº ter nu tul?se în tre bã ab surd Mu ra ny. Par cã Pa ve se, îºi rãs pun se el câ -te va se cun de mai târ ziu. κi con ºtien ti zã pe de plin ges tulabia dupã co mi te re, mo ment în care groa za îl nã pã di caun to rent care spar ge stã vi la rul. Mai mul te gân duri i seîn vâr te ji rã în min te în tr-un ba let de ment, aiu ri tor, din alecã rui um bre im pre ci se se ghi cea con tu rul unui sfâr ºit dince în ce mai apro piat. Le lãsã sã joa ce în voie, fi xând cuochi goi ta va nul strã juit la col þuri de pã ian jeni, ve gheatde pri vi rea uºor mi ra tã a lui Glenn Frey ºi con vins, în celedin urmã, cã avu se se par te de cele mai mari ne drep tãþidin lume. În de fi ni tiv, poa te cã tre bu ia sã se bu cu re. ªiori cum, dacã nu pu tu se sã scrie ni mic me mo ra bil ºi ori -gi nal, mã car moar tea avea sã-l di fe ren þie ze de cei lalþi. Cinealt ci ne va îºi mai lua se zi le le din sic tir?

Po li þia îl gãsi a doua zi în zori, aler ta tã de un ve cin carese si za se cã mu zi ca nu se oprea ºi cã era vor ba de ace laºidisc, re luat pânã la sa tu ra þie. Ser gen tul-ma jor se pre gãtisã spar gã uºa, însã îna in te de asta apã sã pe clan þa care cedã

bazar b i zar

69

ime diat. În so þit de un gra dat, sub o fi þe rul pã trun se în lo -cuin þã ºi-l des co peri pe Mu ra ny în pat, în tors spre geam,cu spa te le la pla yer-ul de la care se au zea — pen tru a sutaoarã? — ver siu nea de stu dio a lui Te qui la Sun ri se:

Ta ke ano ther shot of co u ra geWon der why the right words ne ver comeYou just get numb.It’s ano ther te qui la sun ri seThis old world still lo oks the sameAno ther frame…

Scri i to rul ar fi fost mân dru dacã i s-ar fi pu tut da cum -va de ºti re cã jur na lul de sea rã în ce pu se cu ve stea mor þiilui. Pro ba bil însã cã mân dria i s-ar fi trans for mat în tr-o ciu -dã is te ri za tã dacã ar fi avut cum sã par cur gã în în tre gi meco mu ni ca tul:

PRO ZA TO RUL SIL VIU MU RA NY A FOST GÃ -SIT MORT LA LO CUIN ÞA PER SO NA LÃ DIN CAR -TIE RUL BU CU REªTEAN CHI TI LA. ÎN VÂR STÃ DETREI ZECI ªI PA TRU DE ANI, SIL VIU MU RA NY APU BLI CAT RO MA NUL NU VÂ NAÞI CAS CA DE,DIS TINS CU PRE MIUL DE DE BUT AL UNI U NIISCRI I TO RI LOR, ªI NU ME ROA SE PO VES TIRI. DINPRI ME LE CER CE TÃRI, SE PARE CÃ ESTE VOR BADE O SI NU CI DE RE PRIN IN GUR GI TA REA UNEISU PRA DO ZE DE SOM NI FE RE. SIL VIU MU RA NYNU ERA CÃ SÃ TO RIT ªI NU AVEA CO PII. SI NU -CI DE REA LUI SEA MÃ NÃ IZ BI TOR CU CEA A CE -LE BRU LUI RO MAN CIER ªI SCE NA RIST TRA IANEF TI MES CU, DE CE DAT LUNA TRE CUTÃ ÎN ÎM -PRE JU RÃRI SI MI LA RE. VOM RE VENI CU AMÃ -NUNTE ÎN EDI ÞI I LE VI I TOA RE ALE ªTIRILOR.

radu paraschivescu

70

par t e ne r i d in t oa t e zã r i l e ,c r u c i þ i - vã !

pre gã ti ri le pen tru sim po zion in tra se rã pe ul ti ma li niedreap tã. Nouã zeci la sutã din tre in vi taþi con fir ma se rã par -ti ci pa rea, cei mai promp þi arã tân du-se da ne zii, iar cei maile neºi — pre vi zi bil — ro mâ nii. Deºi eve ni men tul avea locla Bu cu reºti. Sau poa te toc mai de aceea. Freundschaft undTo u ris mus, or ga ni za þia ger ma nã care tu te la în tâl ni rea ºia cã rei evo ca re în acro nim stâr nea in va ria bi le chi co teli ºiges turi com pli ce prin tre co la bo ra to rii din buza Dâm bo -vi þei, mo bi li za se o lo gis ti cã im pre sio nan tã, pen tru ca toatãlu mea sã fie mul þu mi tã ºi ni mã nui sã nu-i lip seas cã ni mic.Ca pa ci tãþi prin pu te rea exem plu lui, par te ne rii ro mâni seîn hã ma se rã la trea bã ºi pu se se rã la punct în tr-o sãp tã mâ -nã un des fã ºu rã tor pen tru care al tã da tã ar fi avut ne vo iede douã luni. Ca zãri la ho te lu ri le de cinci ste le ale Ca pi -ta lei, se lec þia ri gu roa sã a in ter pre þi lor, în chi rie rea sã lii undeaveau sã se des fã ºoa re lu crã ri le, fi xa rea me niu lui, asi gu -ra rea trans por tu lui in di vi du al ºi în grup, îm bi na rea se -siu ni lor de co mu ni cãri cu ie ºi ri le în na tu rã, re dac ta reapro gra mu lui pe zile — to tul era re zol vat atent ºi fãrã fi -suri. Cum ba nii ve ni se rã prin Ban ca Mon dia lã, toa te chel -tuie li le tre bu iau jus ti fi ca te la cen ti mã. Aºa îºi fãcu apa ri þiaun do cu ment ine dit: chi tan þa de bac ºiº. Oa meni care vã -zu se rã mul te la vre mea lor, fur ni zo rii in di geni de ser vi ciifã cu rã pe plac strãi ni lor pe danþi ºi lã sa rã pos te ri tã þii bi le -þe le de ge nul: „Sub sem na tul Ion Tã bâr cã, de pro fe sie ta xi me -trist, de clar cã am pri mit un ex tra cost de 45 000 lei din par tea

71

dom nu lui Hel muth Tra u bert pen tru efec tua rea unei cur se pe dis -tan þa Aero por tul In ter na þio nal Bu cu reºti – O to peni – Ho te lulMar riott.“ La res ta u rant sau la coa for, la ma saj sau la flo -rã rie, lu mea se obiº nui amu za tã cu noul tip de de cla ra þiecare, tra du sã ul te rior în en gle zã, nu fã cea de cât sã-ºisporeas cã doza de ri di col. I, the un der sig ned Ma rin Mân joa lã,ac know led ge re ceipt of 30 000 Ro ma nian lei from Mr. BillMat tthews re pre sen ting the din ner tip in the Pre mie ra grill-room.Pe in con fun da bi la spi ra lã a bi ro cra þi i lor oc ci den ta le, bi -le þe le le cu pri ci na ajun se rã sub ochii se veri ai con ta bi li -lor din Bru xel les, Du blin, Vie na sau Stoc kholm, pro vo cândla în ce put ri di cãri mi ra te ale sprân ce ne lor, apoi mus tã ciriºi co men ta rii per si flan te, iar în cele din urmã ho ho te întoa tã re gu la.

Una din tre gri ji le ca pi ta le ale or ga ni za to ri lor, poa te pri -ma dupã atra ge rea unor spon sori cu po si bi li tãþi, gata sãaco pe re chel tuie li le de pro to col de care Ban ca Mon dialãnu voia sã audã, se do ve di a fi sta bi li rea or di nii în careaveau sã ia cu vân tul vor bi to rii. Apa rent les ni cioa sã, ches -tiu nea pre zen ta as pe ri tãþi la li mi ta sur mon ta bi lu lui, cu atâtmai mult cu cât — datã fi ind gru pa rea aces to ra în func -þie de o te ma ti cã anu me — cri te riul al fa be tic ie ºea din dis -cu þie. Câte ma ne vre ale di plo ma þiei con junc tu ra le! Cedi li gen þe ne a bã tu te! Câtã ener gie chel tui tã pen tru a-l con -vin ge pe lo cu to rul grec sã se lase de van sat de cel ma ce -do nean, sau pen tru a-l pon de ra pe in vi ta tul pa kis ta nez pea cã rui mapã de lu cru ci ne va li pi se un ab þi bild pe care scria„Caº mi rul e al In diei“. Un re pre zen tant al co mi siei de or -ga ni za re ve ri fi cã în fie ca re zi dacã ºe ful sta tu lui ar gen ti nian(che mat în ca li ta te de pre ºe din te ono ri fic al Aso cia þieiSud-a me ri ca ne a Tu ris mu lui) era ace laºi sau fu se se în lo -cuit. În tr-un colþ de lume unde pre þul pâi nii era unul di -mi nea þa ºi al tul sea ra, ni meni nu mai gãsi re sur se sã se mirevã zând cã ex po nen tul au to ri tã þii su pre me a þã rii se schim -ba de trei ori pe sãp tã mâ nã. În fine, in ter pre þi lor pi tiþi în

radu paraschivescu

72

ca bi ne le din fun dul sã lii li se re co man dã cãl du ros sã iale gã tu ra cu toþi cei în scriºi la cu vânt ºi sã se asi gu re cã înpre zen tã ri le lor nu apã ru se rã mo di fi cãri de ul ti mã orã.

Lu crã ri le sim po zio nu lui „Pen tru un tu rism fãrã fron -tie re“ se des chi se rã în tr-o du mi ni cã se ni nã de mai, mo -ment în care se pro du se ºi pri ma sur pri zã. Alo cu þiu neain tro duc ti vã ºi sa lu tul par ti ci pan þi lor furã ros ti te de un bã -trân el ve þian în tr-un cã ru cior pe ro ti le, sin gu rul su pra vie -þui tor al unui ac ci dent de te le fe ric pe tre cut un de va înAl pii Fran cezi. În tr-o lume dol do ra de regi trans for maþiîn prim-mi niºtri, fot ba liºti atinºi de obe zi ta te, te ro riºti sanc -ti fi caþi ºi pa cienþi þi nuþi în via þã prin trans plan turi de or ganede la pur cei clo naþi, prea pu þini tre sã ri rã când în dem nulla dru me þie le fu adre sat de un oc to ge nar in va lid. Li s-arfi pã rut la fel de nor mal ca mai ca Te re za sã la u de vir tu þilega zu lui sa rin sau ca Vla di mir Ji ri novski sã pre ia trus tul Cos -mo po li tan. Toc mai tre cu se rã prin drep tul unui stand ame -na jat în hol, unde un func þio nar de ghi zat în vam pir vin deaac þiuni la Dra cu la Park, flan cat de douã fru mu seþi au toh -to ne în niº te cos tu me na þio na le su fi cient de trans pa ren tepen tru a stârni frea mã tul con cu pis cent al ori cui. Ho tã râtlu cru, era o lume unde nu pu teai lãsa gar da jos nici o da tã.

Pânã la pa u za de prânz mai avu rã loc douã in ter venþii,des pãr þi te de un in ter mez zo mai mic, pen tru o ca fea ºi oþi ga rã. Se cre ta rul de stat din mi nis te rul ro mân de In terneelo gie ri di ca rea obli ga ti vi tã þii vi ze lor ca pe un mi ra col pelân gã care vin de ca rea lui La zãr alu ne ca în de ri zo riu. Timpde douã zeci ºi cinci de mi nu te, dem ni ta rul îºi con ce diedem ni ta tea, se prã buºi cu vo lup ta te în cap ca na dis cur su -lui la cri mal ºi îºi plic ti si au di to riul cu o ava lan ºã de pa te -tis me ief ti ne, lo curi co mu ne ºi pon ci fe în faþa cã ro raca po ta rã în tr-un târ ziu pânã ºi ve te ra nii eve ni men te lor deacest gen, care de zeci de ani se plic ti seau ma siv, te mei nicºi egal la Osa ka ºi Kat man du, Cu ri ti ba ºi Sa lo nic, Yao un de

bazar b i zar

73

ºi San ta Cruz de Te ne ri fe. Som no len þa unei bune pãrþi aasis ten þei se des trã mã brusc în mo men tul când se cre ta rulde stat puse o ca se tã vi deo pe care fu se se rã în re gis tra tesec ven þe de la pri mul re ve lion fãrã vize pe tre cut în tr-u nadin tre pie þe le pu bli ce ale Bu cu reº tiu lui. Oas pe þii strãinise fre ca rã la ochi vã zând cã ti ne re tul adu nat în pia þã nuþi nea în mâini sti cle de ºam pa nie, ci stea guri ale Ita liei,Spa niei, SUA, Afri cii de Sud, An gliei, Me xi cu lui ºi Olan -dei. Mi ra rea lor cres cu ex plo ziv când in ter pre þii le tra du -se rã la cas cã tex tul im nu lui Hai libi in to nat de un grupde ve de te ale show biz-u lui na þio nal. Chiar dacã slo ga nu -ri le „Ho pa-tro pa, ho pa-tro pa / Nã vã lim în Eu ro pa“ ºi „Demarþi, de joi / Ve nim la voi“ avu rã par te de pe ria jul pru -dent al ce lor care asi gu rau tra du ce rea, mulþi in vi taþi nu-ºipu tu rã re pri ma sen ti men tul in con for ta bil cã þã ri le lor eraupe punc tul de-a în ce pe sã þinã piept unor noi ex pe di þiico tro pi toa re ºi cã în tre Du nã re ºi Car paþi cres cu se un soiapar te de Ti mur Lenk, gata de-a cum sã cu tre ie re ne stin -ghe rit prin Eu ro pa, cu un ochi la vi tri ne ºi cu ce lã lalt laca me re le vi deo in sta la te ca ul ti mã (ºi ade se ori za dar ni cã)mã su rã de pre ca u þie. Vi ce pre ºe din te le au to ri tã þii na þio na le atu ris mu lui hel vet clã ti nã din cap ºi — mai mult ca si gur —schi þã câ te va me sa je te le pa ti ce pe adre sa can ce la ri i lor apu -se ne, re pro ºân du-le de ci zia ne sã bui tã ºi aver ti zân du-le cupri vi re la con se cin þe le ei pe ter men scurt.

Im pac tul ce lei de-a doua in ter ven þii nu fu cu ni mic maipre jos. Ajuns la mi cro fon mai de gra bã din ra þiuni de pro -to col et nic de cât din do rin þa de a trans mi te un me saj via -bil co mu ni tã þii tu ris ti ce, li de rul par la men tar al Par ti deiRo mi lor de plân se în fra ze fãrã cap ºi fãrã coa dã tra ta men -tul abu ziv ºi jig ni tor cã ru ia încã îi erau su puºi, mân ca-þi-aº,nu me roºi membri ai mi no ri tã þii în ches tiu ne. Deºi agra -mat, dis cur sul lui re uºi sã-i in cen die ze toc mai pe de le gaþiiscan di navi, con vinºi nu pen tru pri ma datã cã strã je rii pãcii

radu paraschivescu

74

glo ba le prac ti cau dis cri mi na rea fie din re flex, fie din plã -ce re, ne gli jând cu o re gre ta bi lã uºu rã ta te un grup et nica cã rui an ver gu rã i-ar fi per mis sã spe re la mult mai mult.Dacã an te vor bi to rul re cur se se la o ca se tã vi deo, þi gã nu ºulcu pãr mu iat în brian ti nã ºi de ge te le cur ba te sub pre siu -nea ghiu lu ri lor îºi sa cri fi cã ul ti me le mi nu te din tim pul re -zer vat ºi-i cedã lo cul unei ti ne re îm brã ca te cu niº te fus telargi, mul ti co lo re, o blu zã pe care scli pea o sal bã de co -co ºei ºi o bas ma ro ºie, în no da tã dea su pra ce fei. Aceas tailus trã po ten þia lul la ex port al se me ni lor prin tr-un dansmi ro bo lant, com pus din pi ru e te in ter mi na bi le ºi câ te vare pri ze de aler ga re în cerc pe poan te, ca în tr-o epi go niadãbez me ti cã a ba le tu lui cla sic, pe care asis ten þa nu pãru s-opri ze ze cu cine ºtie ce en tu ziasm. Muº chii fa ciali ai re pre -zen tan tu lui en glez zvâc ni rã scurt. Mai-ma re le peste agen -þi i le de tu rism din Al bion îºi aminti de sce na re lua tã pânãla sa þie ta te de Eu ro news, în care o mi no ri ta rã cu un pu -ra del în bra þe îl îm proº ca se cu niº te stropi de lap te din -tr-o þâþã dez go li tã pe agen tul care se strã du ia fãrã suc cessã-i în tre ru pã cer ºea la de pe un tro tuar din cen trul Lon -drei. Câ te va apla u ze com ple zen te în so þi rã fi na lul dan su -lui ºi anun þa rã pa u za de prânz pe care toþi cei pre zenþisim þi rã cã o me ri tau din plin.

Bu fe tul su e dez este un pa riu cu bu ne le ma nie re pe carefoar te pu þini au ºan se sã-l c⺠ti ge. Cei aproa pe trei sutede par ti ci panþi care se re vãr sa rã pe uºi le des chi se ale sã -lii de con fe rin þe ºi pã trun se rã în tr-un flux ame nin þã tor înres ta u ran tul in ter na þio nal nu fã cu rã de cât sã pro be zeaceas tã în tris tã toa re afir ma þie. La ve de rea me se lor aco pe -ri te de pla to uri so fis ti ca te ºi pic tu ra le, ei de mi sio na rã cvasi - to tal din con di þia de ex po nenþi ai eli tei, de ra pând pene sim þi te în ve ci nã ta tea he ge mo niei tri ba le. Prio ri ta tea de -fe ren tã fãcu loc me le u lui rug bis tic. Da rea de mânã se în -frãþi cu da rea de buz nã. Cur toa zia tre cu în sub si diar ºi

bazar b i zar

75

rã ma se aco lo nouã zeci de mi nu te, þi nu tã la res pect de li -cã rul aproa pe ero tic din pri vi ri le fi xa te pe pãs trã vul me -u niè re, so mo nul afu mat, icre le de Man ciu ria, ru la de le demis treþ ºi ce le lal te bor ne ale fes ti nu lui. Va gi le ten din þe dea for ma un rând la fie ca re din tre cele ºap te mese lungi su -com ba rã dupã câ te va cli pe. Doam ne le se vã zu rã dis lo ca tede domni, ti ne rii lua rã faþa vârst ni ci lor ºi — fi reº te — ro -mâ nii ob þi nu rã prim-pla nul în faþa strãi ni lor. Ros ti to rulcu vân tu lui de des chi de re în cer cã fãrã suc ces sã-ºi cro iascãdrum pânã la una din tre mese în cã ru cio rul de in va lid.În lo cul scu ze lor je na te ale co le gi lor luaþi de val, se ale sedoar cu o cãu tã tu rã gla cia lã din par tea unui de le gat slo-vac, fost hal te ro fil de per for man þã. „ªezi bi ni ºor, ta ta ie, cãn-au in trat zi le le-n sac. ªi nu te bã ga-n faþã da cã-þi cu noºtiin te re sul.“ Am ba sa do rul bra zi lian la Bu cu reºti, unul din -tre pu þi nii ca va leri ne con ver tiþi, fu pre sat pe bom beu deun tour ope ra tor din Es to nia, o ma ma ºã cu un coc tip LinaCio ba nu ºi o cãl cã tu rã mai apã sa tã ca a ur su lui car pa tin.Schim bând cu þi tul în spa dã ºi far fu ria în scut, pri vi le giaþiiajunºi în drep tul pla to u ri lor în cin se rã du e luri in vo lun tarede tot ha zul. Douã fur cu li þe se în fip se rã con co mi tent înace laºi ºni þel. Douã lin guri hul pa ve pes cui rã cu o ob sti -na þie asia ti cã bu che tie ra de le gu me am pla sa tã în mij lo culunei tãvi, nici una dis pu sã sã ce de ze. Douã pa le te tra serãor beº te de aceeaºi om le tã. Douã spu mie re scoa se rã scân-tei dea su pra unei grã mã joa re de car to fi ru me niþi la cuptorcu us tu roi. Hâr ºiþi în ase me nea bã tã lii, ame ri ca nii tran -ºa rã toa te clin ciu ri le în fa voa rea lor, având gri jã, ce-i drept,sã le su râ dã pa no ra mic în vin ºi lor ºi sã le arun ce câte un„sor ry“ din vâr ful bu ze lor. Sin gu rii care iz bu ti rã — cu des -tu le efor turi — sã spar gã zi dul uman din ju rul me se lorfurã os pã ta rii care re a li men tau fãrã pre get, îm pros pã tândre sem naþi pro vi zi i le de frip turi, grã ta re, sa la te, so suri ºi gar -ni turi.

radu paraschivescu

76

Ca de obi cei în oca zi i le de acest gen, de ser tu ri le avurãpar te de o soar tã mai blân dã, mul te din tre ele scã pândne mur se ca te. Ex te nuaþi nu atât de mân ca rea în sine, câtmai ales de mã run te le rãz boa ie in di vi du a le duse pen truo cât de micã bre ºã care sã ofe re ac ces la masã, par ti ci -pan þii la sim po zion tra ta rã dul ciu ri le cu o re la ti vã pa si vi -ta te, pre fe rând apa mi ne ra lã ºi su cu ri le care — datã fi indin ter dic þia con su mu lui de bãu turi al co o li ce — în les ni rãfãrã con cu ren þã di ges tia. Va la bi le aproa pe pen tru toþi, le -gi le ne scri se ale prân zu ri lor si man di coa se pro vo ca rã rãz -me ri þa deja cla si cã a con tin gen tu lui ro mân, ai cã rui membriplã ti rã din bu zu nar pen tru o vot cã, un co niac sau douãberi, pre gã tin du-ºi ast fel pi co tea la paº ni cã din tim pul se -siu nii de du pã-a mia zã.

Oda tã în che ia te os ti li tã þi le cu li na re, in vi ta þii îºi re cu -pe ra rã spi ri tul con vi vial ºi schim ba rã obiº nui te le ba na li -tãþi în aº tep ta rea unui nou rând de ca fe le, ju mã ta te din treei cu þi ga ra în col þul gu rii ºi cu bri che ta în tre de ge te.

— Oho, herr Tie ba u er. What a plai sir sã vã re ve do.— Herr Io ne te? What a sur pri se. Wun de bar, wun de bar.— Re mem ber me, Jay? Tom Stil lwell, with Eu ro to urs?— O, hi, Tom, of co ur se. How are you? Long time no see.— Ciao, Fa bio come stai? Tot ne în su rat? Îþi fac eu li -

pea la.— Be nis si mo, gra zie. Non ca pis co. Li pea la?— ’Trãiþi, dom’ mi nis tru. Vã stã ne mai po me nit cos tumu’

ãsta. Ar me nii?— Ar mani. Ce-i bã, Pan te li moa ne, vrei mã ri re de sa la -

riu? Aºa crezi c-o ob þii? Cu spi na rea preº?Con ºtient cã, dupã un prânz co pios, per spec ti va în toar -

ce rii în sala de con fe rin þe nu era din tre cele mai ve se le,în de o sebi în tr-o du mi ni cã de mai când s-ar fi pu tut faceatâ tea ºi-a tâ tea al te le, Li viu Cris to for, pre ºe din te le co mi sieide or ga ni za re, su râ se ca pen tru sine ºi îºi fre cã mâi ni le

bazar b i zar

77

în tr-un gest de an ti ci pa re fe bri lã. Le pre gã ti se tu tu ror osur pri zã de pro por þii. ªi pen tru ca efec tul sã fie to tal, nuscã pa se o vor bã ni mã nui, nici mã car in ter pre þi lor. Era maibine aºa. Dacã vo iai dis cre þie ab so lu tã, tre bu ia sã iei to tulpe cont pro priu. Alt fel, un risc tot ar fi exis tat, in di fe rentcât de mic. Un cu vânt ros tit când nu era ca zul, o lim bãdez le ga tã mai uºor de pa ha rul ili cit cu bãu tu rã, sen ti men -tul plã cut pe care þi-l con fe rea anun þa rea unei veºti trãs net,ten din þa de a pã rea mai in te re sant de cât erai de fapt —iatã tot atâ tea mo ti ve pen tru care Cris to for se ab þi nu se sã-ºipo pu la ri ze ze ini þia ti va, ne gã sind de cu vi in þã sã-ºi în cu noº -tin þe ze nici mã car co le gii din co mi sia de or ga ni za re de -spre far sa pusã la cale încã de luna tre cu tã, când se ºtiadeja cã sim po zio nul urma sã se des fã ºoa re la Bu cu reºti.În afara lui, un sin gur om era la cu rent cu pla nul. Ace laînsã era in dis pen sa bil, fiind cã el urma sã fie ero ul in con -tes ta bil al cli pei.

Avea sã fie un spec ta col mã reþ.Fãrã pe re che.Ceva de spre care aveau sã scrie toa te zia re le pla ne tei.Eve ni men tul cu care aveau sã se des chi dã ºti ri le se rii

pe CNN, RAI UNO, BBC, TV 5, TVE, RTL ºi Os tan ki no.Cris to for îºi mân gâ ie þã cã lia în cã run þi tã ºi se cu prin se

cu bra þe le, în fio rat de plã ce re.Ei bine, da, la atâ þia ani de la de cem brie 1989, în faþa

su te lor de in vi taþi ro mâni ºi strãini avea sã ia cu vân tul ni -meni al tul de cât to va rã ºul Ni co lae Cea u ºes cu, se cre targe ne ral al CC al PCR, pre ºe din te le RSR, pre ºe din te leCon si liu lui de Stat, co man dan tul su prem al for þe lor ar -ma te. Iar dacã nici asta nu se pu tea numi o gã sel ni þã fa -bu loa sã, atunci el, Li viu Cris to for, nu mai avea pro prie ta teater me ni lor.

De par te de for fo ta ge ne ra lã, în tr-o ca bi nã im pro vi zatãîn spa te le po diu mu lui, Licã Sto ian, ma chio rul sur do-mut

radu paraschivescu

78

al Tea tru lui In ter val, se ocu pa se de ul ti me le de ta lii ale fe -þei lui Da mian Fur tu nã, lã sân du-l apoi pe pro ta go nis tulur mã toa rei in ter ven þii în plen sã se con cen tre ze în ve de -rea re pre zen ta þiei. Pen tru cine ar fi dat din gre ºea lã pesteFur tu nã, ºo cul ar fi fost imens. Ase mã na rea cu „Du nã reagân di rii“ era fãrã cu sur. Sta tu ra, fre za, hai ne le, vo cea, maiales vo cea — toa te erau de aco lo, de la Con gre sul al XIV-lea,de la ne nu mã ra te le ºe din þe ale Bi ro u lui Po li tic Exe cu tiv,de la ra poar te le pre zen ta te în faþa Ma rii Adu nãri Na þio -na le. Nu lip sea nici mã car ves ti ta cra va tã cu bla che uri. Câr -lion þii suri, bu ze le rãs frân te, ochii apoºi, mâi ni le aco pe ri tecu pete de fi cat — asta nu mai era o sim plã imi ta þie, eraartã în cel mai ade vã rat sens al cu vân tu lui.

Cu toa te aces tea, Fur tu nã era su pã rat. Îi pã rea rãu cãac cep ta se pro pu ne rea lui Cris to for ºi-i ve nea chiar ºi acum,în cea sul al doi spre ze ce lea, sã lase to tul bal tã ºi sã dis parã.Im pul su ri le his trio ni ce i se di lua se rã sub stan þial când afla -se cã în salã aveau sã fie pre zenþi mi niºtri, am ba sa dori, se -cre tari de stat ºi chiar pre ºe dinþi. Cine ºtie ce po ci nog maiie ºea? Dacã pânã la urmã se ho tã râ se to tuºi sã rã mâ nã, ofã cu se nu mai ºi nu mai pen tru bani. Ono ra riul ne go ciatcu Cris to for pen tru pa tru zeci de mi nu te de spec ta col de -pã ºea de câ te va ori sa la riul lui pe un an. Cu o so þie ºo merãºi un co pil de pen dent de ma ri jua na, ac to rul de cinci zeci ºidoi de ani nu avu se se cum sã re fu ze ofer ta.

Ci ne va a spus cã ier tãm mai greu un rãu mic pro dusde un prie ten de cât unul mare pri ci nuit de un strãin. Uncrud ade vãr. Lui Fur tu nã încã îi ve nea sã-l ia la pumni peNicu Axen te, pe ru chie rul tea tru lui ºi ami cul lui de pa har,pen tru cã bã tu se toba în faþa lui Cris to for, ajuns în tâm -plã tor în cu li se dupã un spec ta col, ca sã-i dã ru ias cã un coºcu flori in ter pre tei ro lu lui prin ci pal din tr-un Ce hov în tr-omon ta re nouã. „Dom’ Li viu, dacã l-aþi ve dea pe Dami cumîl imi tã pe Pi ti cu’, i-aþi adu ce Grã di na Bo ta ni cã, pe-o noa rea

bazar b i zar

79

mea. Nu cre deþi? Pe cât fa cem pa riu? Pof tim, staþi aici,dupã per dea ua asta, ºi ciu liþi ure chi le. Îl fac eu sã-ºi deadru mu’. O sã mã po me niþi, ui taþi-vã la mine.“ Pro vo cat ºine ºti ind cã era ur mã rit de un as cul tã tor in vi zi bil, Fur tu nãre pro du se se un frag ment ros tit la des chi de rea anu lui deîn vã þã mânt, când va pe la în ce pu tul ani lor ’80, mo ment încare Cris to for sim þi se un sloi pe ºirã ºi se vã zu se te le por -tat în tre cut, pe când era el în suºi di rec tor de ºcoa lã ºi sepu tea aº tep ta ori când la o pre lu cra re de do cu men te cuac ti vul de par tid. Oda tã de pã ºi tã cri za, îºi dã du se sea maime diat ce po ten þial enorm as cun dea ac to rul ºi tot atunciîi tre cu se prin min te gân dul se meþ pe care se apu ca se sã-lpunã în prac ti cã ime diat dupã în toar ce rea aca sã.

Iar aces ta era doar în ce pu tul.O, da, fãrã dis cu þie. O te ra pie de ºoc ris can tã, dar care

ar fi pu tut avea — ar fi fost nor mal sã aibã — con se cin þespec ta cu loa se.

Vi sul tu ris tic al lui Cris to for avea o an ver gu rã epo peicã.Fos tul di rec tor pre da se câþi va ani is to rie, vi bra se la de li -rul mi to lo gi zant al ma nu a lului unic ºi îºi fã gã dui se sã ex ploa -te ze când va ca pi ta lul de eroism al strã mo ºi lor în sco purilu cra ti ve. ªi iatã cã pri le jul mult aº tep tat se ivi se. Acum orinici o da tã. Si gur, mul te de pin deau de show-ul lui Fur tunã.Dar dacã ideea prin dea, per spec ti ve le care i se des chi deauîn faþã erau co lo sa le.

Li viu Cris to for sim þi se din ca pul lo cu lui cã nici cel maimeº te ºu git film is to ric nu se com pa ra cu în vie rea pal pa -bi lã a per so na je lor. Una era sã-i vezi pe Amza, pe Pier sicºi pe toþi cei lalþi pe ecra ne, alta sã-i atingi pe regi, vo ie -vozi sau pre ºe dinþi ºi sã strigi „Exis tã!“ ªi pe sã rã cia astaera im po si bil sã nu mai des co pe re ze ce-douã zeci de ac toricu în zes tra rea lui Fur tu nã, pe care sã-i mo meas cã pen trua da via þã fi gu ri lor le gen da re ale nea mu lui. Iar ca ra fi na -ment su prem, Cris to for se gân di se sã-i punã sã se pro ducã

radu paraschivescu

80

în area lul is to ric ates tat do cu men tar. Cum de nu-i ve ni seideea mai de vre me?

Acum, pe când par ti ci pan þii re ve neau în salã ºi se pre -gã teau sã re zis te pe ba ri ca de le tu ris mu lui fãrã fron tie reîncã aproa pe trei ore, pre ºe din te le co mi siei de or ga ni za reîºi con ti nuã vi sa tul cu ochii des chiºi, zâm bind în þe lept oride câte ori pe ecra nul min þii îi apã rea o ima gi ne pli nã demiez, în care pre zen tul tu ris tic se în tâl nea cu tre cu tul defalã ºi mân drie al na þiei. κi în chi pui un au to car plin cubel gieni po po siþi la mar gi nea Vas luiu lui, unde ghi dul lefa ci li ta un prim dia log cu un ªte fan cel Mare sur prins lapu þi ne cli pe dupã bã tã lie, cu spa da în sân ge ra tã, ca lul spu -me gând în zã ba lã ºi duº ma nul pus pe fugã. Noul ªte fan,po li glot ºi în ar mat cu no þiuni ele men ta re de PR, pu teaori când sã stea la un pa har de Cot nari cu tu riº tii (even -tu al sã-i con du cã în goa na bi di viu lui pânã sus la pod go -rie) ºi sã în tre þi nã o con ver sa þie cor dia lã, edi fi ca toa re. Lama rea me se rie, îºi zise Cris to for în cân tat. Un grup de li -ce eni fin lan dezi pi pãin du-i za le le lui Mir cea cel Bã trân ºifã când cu el o ex cur sie la Ni co po le ºi la cen tra la de la Koz -lo dui; o lio tã de ita lien ce gu re ºe schim bând pri viri în cãr -ca te de mis ter cu un Vlad Þe peº la mar gi ne de co dru,ex ce dat de nu mã rul de re cal ci tranþi cã ro ra tre bu ia sã ledea þea pã, dar în ve se lit de in te re sul ma ni fes tat de UE pen -tru me to de le lui de ma na ge ment; o sâr bã în cin sã de niº tesco þieni beþi tur tã dupã un chef mon stru în com pa nia luiBu re bis ta. Ce-þi pu teai dori mai mult?

Gata, în ce pe, îºi spu se emo þio nat Cris to for. Cu raj, baf tãºi pum nii strânºi.

Din ca bi na cu pe reþi de sti clã pla sa tã în fun dul sã lii,Ma tei Vi draº cu, bã trâ nul in ter pret care de bu ta se în me -se rie la Con gre sul al IX-lea, avu o vi ziu ne de coº mar cândob ser vã cine se afla la pu pi tru. Pu se ul de ta hi car die ce-lluã în stã pâ ni re îi vesti apro pie rea de zas tru lui. În cur sul

bazar b i zar

81

di mi ne þii, fu rat de spec ta co lul de col te u lui ame þi tor eta -lat de Miss Croa þia, in vi ta tã în ul ti ma se cun dã de or ga ni -za tori, aºe za tã în pri mul rând ºi pre zen ta tã cu stã ruin þãpe ecra nul uriaº din spa te le po diu mu lui, ros ti se în mi cro -fon „I want to un dress you“ în loc de „I want to ad dressyou“ ºi stâr ni se râ sul nã val nic al oas pe þi lor ex terni. Pen -tru ca acum sã-ºi dea sea ma cã ve de rea îl trã da din nou,de data asta ju cân du-i un renghi cu eco uri pa to lo gi ce. Ho -tã rât lu cru, tre bu ia sã iasã din cir cuit. Stre sul era preamare. Pre ve ni toa re, Ta nia Lupu, co le ga lui de in ter pre -ta riat, îl în tre bã mai mult din ges turi dacã se în tâm pla seceva. Vi draº cu arã tã cu de ge tul spre pu pi tru ºi zâmbi amar,ca pen tru a-ºi re cu noaº te ºu bre ze nia. Mai tâ nã rã cu douã -zeci de ani, Ta nia Lupu avea o mio pie avan sa tã, ceea ce —din fe ri ci re pen tru ea — ate nuã cât de cât ºo cul des co pe -ri rii. Cei doi trans la tori se pri vi rã con ster naþi câ te va cli pe,pro mi þân du-ºi un con sult me di cal de ur gen þã ºi no tân du-ºica la pro xi mul eve ni ment de acest gen sã so li ci te un sporde risc.

Cât de spre re ac þi i le asis ten þei, aces tea pen du la rã în treme fien þã ºi groa zã la ve de rea vor bi to ru lui. Câþi va din trero mâ nii pa troni de agen þii de tu rism se lã sa rã în sca u ne,par cã pen tru a se sus tra ge scru tã rii in co mo de a bãr ba tu -lui de la pu pi tru, trã dân du-ºi fãrã sã vrea în de let ni ci ri lepre re vo lu þio na re. Alþi cinci ro ºi rã brusc, în þe le gând tar -div ce gre ºea lã fã cu se rã când îºi ar se se rã car ne tul de par -tid cu mar tori. În ochii cu fun daþi în grã si me ai unui inscu faþa ciu pi tã de vãr sat îm bo bo ci rã la crimi de re cu noº -tin þã. Va sã zi cã, To va rã ºul trã ia. ªtia el. ªtiu se din tot dea u na.Pânã la urmã, pri va þiu ni le în du ra te toþi anii 㺠tia nu fu -se se rã za dar ni ce. Acu’ sã-i vadã pe di si den þii fa bri caþi careo dã du se rã la în tors de la pri mul glonþ tras pe stra dã. ªipe ji go dia care pu se se ta blo u ri le pe foc, dupã ce ani dezile mân ca se o pâi ne atât de albã îm pãr þin du-le pe sem -

radu paraschivescu

82

nã tu rã la ie ºi ri le pe tra seu. Cei lalþi se hol ba rã in tens câ -te va se cun de, râ se rã în sur di nã, chit cã nu era râ sul lor,apla u da rã fãrã sã ºtie de ce, îºi slã bi rã ni þel no dul de lacra va tã ºi se ui ta rã în jur, aº tep tând dez le ga rea mis te ru -lui de la un li ber ar bi tru re þi nut de alte tre buri. Sin gu rulcare îºi pãs trã cum pã tul fu mi nis trul Tu ris mu lui. Strã duin -du-se sã rã mâ nã im pa si bil, dem ni ta rul îºi notã ceva în tr-unbloc no tes ne gru cu mar gini au ri te, în vre me ce în tr-un co -tlon al min þii în ce pea sã i se în fi ri pe o bã nu ia lã le ga tã deemi nen þa ce nu ºie care or ches tra se epi so dul.

Ma jo ri ta tea strãi ni lor avu rã im pre sia cã pum nul lui Len -nox Le wis toc mai le ex plo da se în ple xul so lar. Mulþi ºtiaucã Ro mâ nia — ºi în de o sebi Tran sil va nia — era un tã râmal mis te re lor, unde rata de re su rec þie a ti ra ni lor sur cla sadez in volt me dia pe con ti nent. Bine, dar atunci pe cine îm -puº ca se rã sol da þii în 1989, cã vã zu se o lume în trea gã late le vi zor? Pri mul se du miri ata ºa tul cul tu ral al Por tu ga liei,care ci ti se — ºi la vre mea aceea nu cre zu se — o po vestede spre cele cinci spre ze ce so sii ale lui El Con du ca tor, maimul te chiar de cât zi ce-se cã ar avea pra ma tia asta de… zi-ipe nume… Bin La den. În sãr ci na tul cu afa ceri al Bie lo ru -siei zâmbi per fid. Deci, po ves tea aceea cu fuga în Cubanu fu se se praf în ochi. Pânã la urmã, chiar aºa se în tâm -pla se. Al dra cu’ mã run þel, straº nic îi pã cã li se. Pe ace laºirând, dar ceva mai la dreap ta, pe chi pul re pre zen tan tu -lui slo ven al au to ri tã þii na þio na le în tu rism se pu teau citide o po tri vã ad mi ra þia ºi mi ra rea. Pof tim, râ deam de ro mâniºi când colo, la clo nãri ne au la de ge tul mic. Ãia de prinOc ci dent se joa cã de-a oiþa Dol ly ºi prã pã di þii 㺠tia îl scotpe drug Ni ko lai din epru be tã. Bine cã nu le-a dat prin capsã-l clo ne ze ºi pe Hagi acum ºap te-opt ani. Mai pu pam cam -pio nat mon dial la ca len de le gre ceºti.

Sin gu rii rã maºi cu ca pul pe umeri furã re por te rii strã -ini. Lua se rã par te la atâ tea gro zã vii, în cât pe pan gli ca rii

bazar b i zar

83

de doi bani îi sim þeau de la o poº tã. Asis ta se rã la exe cu -þii, trans mi se se rã pu ciuri, re la ta se rã de spre cu tre mu re. Înge ne ral, îºi trãi se rã via þa pe mar gi nea prã pastiei: dea su -pra Nia ga rei, în preaj ma ca ni ba li lor, în în chi so ri le in do -ne zie ne sau în pri ma li nie a fron tu lui. Vã zu se rã cu ochiilor ade vã ra ta faþã a lu cru ri lor la Mo ga dis cio ºi Te he ran,în Eri tre ea ºi Ruan da, pe pã mânt ºi pe mare. Nu-i mai pu -tea im pre sio na un bã trâ nel care, prin tr-un ca pri ciu al sor -þii, du cea în spi na re stig ma tul si mi li tu di nii cu un pa ra noicsan gvi nar ºi în cer ca acum sã-l co mer cia li ze ze la un preþcât mai bun. Sin gu re le lu cruri care îi ne du me reau eraufe lul cum iz bu ti se moº nea gul sã în ºe le vi gi len þa cer be ri lorde la in tra re ºi mo ti vul pen tru care nu-l lua ni meni pe susde la mi cro fon.

— Dragi to va rãºi ºi pre tini. În cep prin a vã adre sa dum -nea voas trã, tu tu lor lu crã to ri lor din tu ris mul de stat sau par -ti cu lar, un sa lut cãl du ros îm pre u nã cu cele mai bune urãri,alã turi de în dem nul de a face to tul pen tru ca schim bulde ies pe ren þã cu par te ne rii ies terni sã ajun gã pe noi culmide pro gres ºi ci vi li za þie. Ie zis tã prin tre dum nea voas trã oa -meni care au vã zut Io ro pa cu tot fe lul de oca zii: afa ceri,co pen ti þii spor ti ve, ies pe di þii co mu ne, ies cur sii or ga ni zateºi al te le. Ie zis tã oa meni care îna in te de fi lau de douã zeciºi trei agust, iar as tãzi de fi lea zã prin ma ga zi ne le din Chioln,Bru sel ºi ªtras burg. Mulþi din tre dum nea voas trã, to va rãºi,aþi pu tut sã com pa raþi re a li zã rili co mu nis mu lui lu mi noscu ace lea ale ca pi ta lis mu lui pu tred ºi ros de con tra dic þii.ªtiu cã s-au pro dus schim bãri. Am luat la cu noº tin þã deune le din tre ele ºi pot sã vã spun cã nu toa te au fost înbine. Iar dacã as tãzi, to va rãºi, beþi Fan ta în loc de brif corºi mân caþi jam bon de Ser ra no în loc de zgâr ciuri fier te,asta tot nouã ni se da to rea zã. Gân diþi-vã. Cum ar fi maipu tut sã aibã loc o re vu lu þie fãrã co mu nism? Re vul þo nariiîn lo cuiesc o or di ne cu o alta, dupã cum ne în va þã tero…

radu paraschivescu

84

to reri… te o re ti cie nii mar sism-le ni nis mu lui. ªi atunci, dacãor di nea de aici ar fi fost atât de bunã, ce rost ar fi avut s-oschim be? Prin asta, dragi to va rãºi ºi pre tini, vreau sã spuncã nu tot ce pare rãu e rãu pânã la ca pãt ºi cã poa te danaº te re la fe no me ne po zi ti ve.

O par te a asis ten þei strãi ne în ce pu sã se fo ias cã stin ghe -ri tã. Glu mã-glu mã, dar par cã ºi am pren ta vo ca lã era aceeaºi.Câþi va in vi taþi îºi sco se se rã c㺠ti le de pe urechi, pre fe rândsã-l audã o bu ca tã de vre me pe vor bi tor, deºi nu-i în þe le -geau lim ba. În pu pi le le ro mâ ni lor din salã pâl pâi un li cãrin cert, pe când prin min te le tre ceau tot fe lul de în tre -bãri ne ros ti te. Bine, bã, dar dacã trã ieº te, de ce mã-sa n-ain trat în afa ceri? Sau în po li ti cã? De ce nu ºi-a fã cut par -tid? Pãi ce, era mai slab ca Ver deþ? Ba rem sã-ºi fi scris me -mo ri i le. Mã rog, sã i le fi scris ci ne va. Cum adi cã, Ple ºi þã,Mã nes cu, Bur ti cã, Mi zil ºi toþi ãi lalþi se lã fã iau pe ta ra be, iarel stã tea de o par te? ªi încã o ches tie: unde era To va rã ºa?

Li pit de pe re te le din fund al sã lii ºi pro te jat par þial deca bi na in ter pre þi lor, Li viu Cris to for trã ia mo men tul la in -ten si ta te ma xi mã. Scri se se cu mâ nu þa lui tex tul alo cu þiu -nii. Avu se se gri jã sã stre coa re cât mai mul te cu vin te cu „x“ºi în ge ne ral fo lo si se cam toa te vo ca bu le le stâl ci te de-a lun -gul de ce ni i lor de pre ºe din te le îm puº cat. Acum în cer ca —fãrã mare suc ces — sã fie obiec tiv ºi sã se si ze ze dacã ini -þia ti va lui me ri ta se efor tul. Ce-i drept, pe unii din tre ainoºtri in so li ta apa ri þie îi cam pu se se pe jar. Însã cu strãi -nii 㺠tia nu se ºtia nici o da tã. Fie cã se pier du se rã, fie cãimi ta þia îºi pier du se din con sis ten þã ºi aplomb — cert estecã, dupã câ te va mi nu te de tã ce re sub ju ga tã, unii ie ºi se rãpe hol, al þii se ui ta se rã in tri gaþi pe or di nea de zi ºi câþi vachiar tu ºi se rã os ten ta tiv, doar-doar l-or dis tra ge pe vor bi -tor. Cris to for îºi muº cã bu ze le ºi cãzu ºi mai vâr tos pe gân -duri. Dacã dã du se chix? Îl ju pu ia mi nis trul. Îl mân ca de viu.Par cã ºi per fec þiu nea ac to ri ceas cã a lui Fur tu nã pã li se

bazar b i zar

85

în tru cât va. Sau era doar o pã re re in du sã de spec trul eºe -cu lui? Uf, cine nai ba îl pu se se, mai bine îºi ve dea de trea -bã. Acest ul tim gând al lui Cris to for coin ci dea ple nar cupunc tul de ve de re al mi nis tru lui Tu ris mu lui, care, dupãcâ te va de duc þii fa ci le, îl iden ti fi ca se fãrã pu tin þã de tã gadãpe vi no vat, iar acum îl cãu ta din pri viri ca sã-i ofe re o avan -pre mie rã prin ges turi a per da fu lui ofi cial.

La sfâr ºi tul in ter ven þiei sale, Da mian Fur tu nã primiapla u ze pre ca u te din par tea par ti ci pan þi lor ro mâni, zâm -be te su pe rioa re de la re por te rii strãini ºi o tã ce re ofus ca tãema nând din spre înal te le feþe ale tu ris mu lui eu roa tlan -tic. Ma tei Vi draº cu îºi ºter se trans pi ra þia de pe frun te, clipides de câ te va ori, ca un mi ner la ie ºi rea din ºut, ºi slo bozio în ju rã tu rã ne a o ºã, cu mi cro fo nul ui tat des chis, dar dinfe ri ci re fãrã con se cin þe pen tru þi nu ta eve ni men tu lui. Re -tras în cu li se, Fur tu nã se prã buºi cu ca pul în mâini pe unsca un, bu cu ros cã nu-l mai ve dea ni meni, dar tot o da tã mã -ci nat de amin ti rea de bu tu lui în tea tru, când un cri tic cuve nin în con dei îl fã cu se praf dupã pres ta þia mu ia tã în tracdin Moar tea unui co mis-vo ia jor. Ce i-o fi tre buit o ase me -nea com pli ca þie, nu pri ce pea nici sã-l pici cu cea rã. Afu -ri si þii 㺠tia de bani. De la ei ple cau toa te.

Dupã o pri mã zi în care di na mi ca tu ris mu lui glo bal secon cre ti za se în dis cur su ri le pro nun þa te de un in va lid, unma hãr de la In ter ne, un þi gan ºi o re în tru pa re a lui Cea -u ºes cu, sim po zio nul in trã cât de cât pe co or do na te le fi -reºti ale unei ma ni fes tãri de acest gen. To tuºi, ideea luiCris to for îºi gãsi ime diat re flec ta rea în pre sa in ter na þio -na lã de a doua zi. E ade vã rat, nu chiar pe to nul scon tatde pre ºe din te le co mi siei de or ga ni za re.

„Cã ro mâ nii sunt un po por nos tal gic ºtiam. Cã nos -tal gia lor poa te îm brã ca for me schi zoi de am aflat acum.Ceea ce tre bu ia sã fie un con cert al ar mo niei tu ris ti ce în -tr-o Eu ro pã tot mai uni tã a de ra pat inad mi si bil în zo ne le

radu paraschivescu

86

joa se ale cir cu lui po li tic. Noi nu i-am glo ri fi cat des tul peChar le mag ne, Lu do vic al XIV-lea sau Dan ton. Bu cu reº -tiul în schimb s-a miº cat re pe de ºi l-a re sus ci tat pe dic ta -to rul roºu Ni co lae Cea u ºes cu.“

La Der niè re He u re

„În tr-o þarã re cent eli be ra tã de ti ra nia vi ze lor, or ga ni -za to rii sim po zio nu lui Pen tru un tu rism fãrã fron tie ren-au gã sit ni mic mai bun de fã cut de cât sã-l re în car ne zepe cel care le in ter zi se se pânã ºi ex cur si i le în URSS. La oolim pia dã a umo ru lui po li tic in vo lun tar, Ro mâ nia nu aravea voie sã lip seas cã de pe po dium.“

Dai ly Mir ror

„Pro mi siu nea unei dis cu þii lu ci de de spre po ten þia lul tu -ris tic al mo men tu lui s-a trans for mat în bu fo na dã în cli pacând mi cro fo nul prin ci pal al sim po zio nu lui a fost con fis catde o co pie kitsch a vam pi ru lui co mu nist Cea u ºes cu.“

La Stam pa

„În ciu da unei or ga ni zãri sen si bil mai bune, Pen truun tu rism fãrã fron tie re a cu nos cut un re gre ta bil ac ci -dent de par curs odatã cu apa ri þia în faþa au di to riu luiper plex a unui Ni co lae Cea u ºes cu în ver siu ne nouã, uºorca pi ta list, dar la fel de bâl bâit ºi stri dent.“

Der Spie gel

„Dacã ar fi fost ieri la Bu cu reºti, Fi del Cas tro, Kim JongIl, Mua mar Gad da fi ºi Sad dam Hus sein s-ar fi bu cu ratde în tâl ni rea cu un to va r㺠de nã dej de. Din fe ri ci re pen -tru noi, Cea u ºes cul re creat ca atrac þie spe cia lã de ro mânin-a pu tut s-o în vie pe Do lo res Ibar ruri.“

El País

bazar b i zar

87

Trei zile mai târ ziu, la ora când in vi ta þii eu ro peni lasimpo zion se în tor ceau în þã ri le de pro ve nien þã, Li viuCristo for era deja pus pe li ber, cu ti ni chea ua de coa dã.Con ce die rea lui nu era câ tuºi de pu þin sur prin zã toa re, datfi ind efec tul de bu me rang al ini þia ti vei lui ne mãr tu ri si te.Cã trã nit ºi fu rios, fos tul pre ºe din te al co mi siei de or ga ni -za re îºi îne cã ama rul în tr-un lo cal pe al cã rui pa tron îl aju -ta se sã-ºi ob þi nã au to ri za þia de func þio na re, bãu pânã cãzusub masã ºi fu lã sat la poar ta vi lei pro prie ta te per so na lãde lân gã Spi ta lul Elias de un ºo fer în da to ri tor, sen si bi lizatpro ba bil de bac ºi ºul pri mit de la pa tron. A doua zi nu îºimai adu se amin te prin ce mi nu ne ajun se se în pat. κi amintiîn schimb de vi sul des trã mat în zori de alar ma je ep-u lui devi zavi. Se fã cea cã stã tea la ta cla le cu To va rã ºul pe o te rasãcare dã dea spre o pla jã exo ti cã, strã jui tã de pal mieri întrecare spân zu rau ha ma curi. To va rã ºul sor bea pe în de le tedin tr-un dai quiri ºi cer ce ta ori zon tul cu pri viri vi cle ne, cu -rios sã vadã ce-i re zer va vi i to rul. La un mo ment dat se în -toar se spre Cris to for, îºi dre se gla sul câ te va se cun de ºi-ispu se pe un ton ru gã tor, aproa pe ca lin: „Auzi, Li viu ºor,dacã o sã or ga ni zezi ºi con fe rin þa fe mei lor, in vit-o, mã ºipe Lea na. ªtii cã se su pã rã dacã n-o bagi în sea mã.“

radu paraschivescu

v ia þa ca p e roa t e

—m u co su le! Ce nai ba vã-nva þã la ºcoa la aia? Stãomu’ ãsta bã trân lân gã ti ne-n pi cioa re ºi tu te uiþi pe geam.

— Cât s-a ter mi nat, mã, azi-noap te, c-am ador mit la 1–1?— Mar ce la, ai apu cat sã urci?— Dom ni lor ºi dom ni lor dacã pu teþi ºi aveþi po si bi li -

ta tea sã ne aju taþi cu un bã nuþ –— ªi chiar e pe bune ches tia aia cu Ope ra þiu nea Pal -

mie rul?— Lasã, ma ma ie, stau ºi eu acu’ pã sca un, cã-n pi cioa -

re-o sã tot stau când o sã mã bo ºo ro gesc.— Le-a tras-o Lu ces cu, 2–1. A dat che lu’ ãla gol, Ha -

san-nu-ºtiu-cum.— Sun tem cinci fraþi aca sã ºi ba nii de mân ca re nu ne-a -

jun ge mama a mu rit tata e-n spi tal –— Ce, mã, s-a cu plat Rob bie Wil liams cu slã bã noa ga

aia de Ni co le Kid man?— Poa te ur caþi mai sus, dom nu’, cã mã-mpin ge lu mea

din spa te, sau co bo râþi, pãi dacã nu, fa ceþi-mi ºi mie loc,ui te-a ºa, ve deþi cã se poa te… aa a a ºa, mai cã, mersi, ce teuiþi, fato, mai bine þi-ai da gean ta aia jos din câr cã, nu vezic-o zgâ rii pe doam na cu fer moa ru’?

— Hai, nene, c-a scris ºi-n ziar ne gru pe alb. Ei ºi-ai lor.Toþi greii: Hre be, Ilici, Te me ºan, tru pã se rioa sã. Ui te-aici,cã-þi ºi arãt. Ia fii atent: ban cru tã fra u du loa sã, afa ceri decon tra ban dã, tra fic de dro guri ºi de arme, eva ziu ne fis ca lã,

89

tra fic de car ne vie, pãi de unde crezi cã le vine banu’, vere,din cu poa ne?

— „Sun teþi la drum cu prio ri ta te pe Eu ro pa FM. A fostora 15. Sunt Ma rius Mi tri cã ºi vã spun bun gã sit la ºti ri ledu pã-a mie zii.“

— Bã, ºi bagã de sea mã, fãrã Gicã, fãrã Gicã ãlã lalt, fãrãTa fa rel, fãrã Ha kan ªu kur, fãrã Umit, fãrã Okan, fãrã Emre.E me se riaº Lu ci cã, tatã. ªi sã vezi cã prin de se mi fi na la înLigã.

— Da, i-am vã zut asea rã pe MCM. Cân tau o ches tie re -tro, ceva de-al lu’ Frank Si nis tru. Naº pa cât în ca pe. Ai vã -zut-o pe gi ra fã în Mo u lin Ro u ge? Pãi ce, o com pari cu Giu liade la Can dy?

— Da’ scoa lã-te, bã, ne sim þi tu le ºi dã locu’. Vrei sã vinla tine?

— În ger în ge ra ºu’ meu ce mi te-a dat Dum ne zeu eusunt mic tu fã-mã mare eu sunt slab tu fã-mã tare –

— Stai, Jim my, stai, mã, cã se uitã lu mea, au, ce faci,mã, eºti ne bun, Jim my, ia mâna, hai mã nu fi –

— Tu stai ca tâm pi tu’ ºi faci in farct la coa dã ca sã-þi plã -teºti dã ri le ºi ei râd de tine. Vi la-vilã, con tu’-cont ºi-n restîi doa re-n fre zã. ªi fii atent, cicã vor sã dea o lege, ha barn-am, ceva ca sã nu mai ai voie nici sã vo tezi. Se-a leg în -tre ei. Pãi, e nor mal? De-aia am ie ºit pe stra dã în ’89?

— „Po li þiº tii ti mi ºeni efec tuea zã în pre zent o an che tãîn le gã tu rã cu ar se na lul des co pe rit sâm bã tã di mi nea þã deva me ºii de la Aero por tul In ter na þio nal Ti mi ºoa ra, la con -tro lul de ru ti nã al ba ga je lor de calã ale pa sa ge ri lor cur seiae rie ne New York–Bu cu reºti. Sus pi ciu ni le au apã rut –“

— Ma ma ie, te rog eu, ia-þi var za mu ra tã de pe bom beulmeu, ce te uiþi aºa la mine, nu pri cepi, vrei sã-þi de se nez?

— N-ai chi loþi, sã moa rã calu’. Gi nu þo, hai sã co bo râmºi sã mer gem la mine. Te rog eu. Sunt sin gur aca sã, mamae-n schim bu’ doi. Vrei? Hai, las-o-nco lo de tezã, o dãm altãdatã.

90

radu paraschivescu

— Aveþi cum va un bi let? M-am ur cat în gra bã ºi dacãvine Doam ne fe reº te vreun con trol –

— Ta tãl nos tru ca re le eºti în ce ruri sfin þeas cã-se nu meletãu fie îm pã rã þia ta fa cã-se voia ta pre cum în cer aºa ºi pepã mânt –

— Ur caþi, doam nã, de pe sca rã cã nu plea cã pânã nuse-nchid uºi le ºi-ntâr zii la ser vici care mai mi-a tã iat o orãºi-a cum o sãp tã mâ nã tot din ca u za la unu’ de-ãsta…

— Da’ pã SOV In vest l-ai vã zut, dom’le, la Tucã? Bã, ofi ban dit, nu zic, da’ are-un pa pa gal de te face de co mandã.As cult-aici, da cã-ºi pu ne-n cap, ãsta ajun ge pre ºe din te. Îiia maul ºi lu’ Bã ses cu, ºi lu’ Bom bo. Cu toa tã lio ta aia carestã pã stra dã ºi câ râ ie dupã bani, pa riu cã-i ba gã-n bu zu -nar pã toþi?

— Ce fa cem, mã, mer gem sâm bã tã la bai ram la Cristi?A vor bit cu ãia de la PRO FM ºi cicã vine AXXA sã-i cânteaca sã la mie zu’ nop þii. Hai, zi ceþi, ne bã gãm? Are di ta maicã soiu’ ºi-ai ei sunt ple caþi pe-a fa rã.

— Tâm pi ta asta de Par ma re tro gra dea zã, mo ºu le. Pecu vân tul meu dacã mai ºtii ce sã joci la Pro nos port. Adicãbate la Pe ru gia ºi-o face Ve ne zia aca sã? Mai în þe le ge ceva.Se-ntâm pla una ca asta pe vre mea lui Sca la? Sã fim sobri.

— Staþi, cã vã fac loc. Hai, tre ceþi, sã pun ºi eu pla se leas tea aici. Of, of, of, al tã da tã ve neam de la pia þã cu ta xiu’.Mai vino acu’ da cã-þi dã mâna. Ul ti ma pen sie nu nu mai cãnu mi-au in de xat-o, da’ am luat mai pu þin. Ne no ro ci þii!

— Jim my, dacã nu-þi scoþi mâna… bã, tu eºti ne bun?Se uitã baba asta la noi. Stai, cã-mi rupi cio ra pii!

— Nu, dom nu le, eu pe cu vân tul meu, pe Po pes cu l-aºvota. Dacã ar can di da, nor mal. Pof tim? E ne bun? O fi, nu -mai cã e ne vo ie de ne buni ca el. Îi pal pi tã lui vâna lân gãtâm plã, dar þi le zice de la obraz.

— Vine ºi La u ra la bai ram? Da? Gata, I’m in. Tu vii,Romi? Uite, mã, cã vine ºi-ãsta. Auzi, da’ ce fa cem, cã lunie teza la ro mâ nã?

bazar b i zar

91

— „În timp ce sute de mi li tari ame ri cani au so sit în Fi -li pi ne pen tru a in ter veni alã turi de ar ma ta lo ca lã îm po -tri va re be li lor is la miºti, douã aten ta te co mi se mier curi însu dul ar hi pe la gu lui s-au sol dat cu cel pu þin trei morþi ºipeste cinci zeci de rã niþi.“

— Ah, Gi nu þo, no roc cã m-am ope rat de her nie. Hai,mai des fã un pic, te rog eu mult, hai cã-þi fur un par fum,un strop ºor aco lo, cât sã bag o mânã…

— Aveþi dum nea voas trã? Mul þu mesc, mersi mult, lã saþi,nu-mi mai daþi nici un rest, m-aþi scos din be lea, as ta-mitre bu ia, con trol, în rest le-a veam pe toa te –

— ªi de sâm bã tã în ce pe cir cul la noi. Iar nea Jean, iarPi nalti. Mi se face silã, dom’le, ha bar n-am de ce-mi maipierd vre mea. Vezi un Li ver po ol–Chel sea sau un Ro ma–In -ter me se riaº ºi pe urmã te lo vesc ai noºtri cu un Fa rul–O -þe lul de-þi pie re che ful. ªi ne mai mi rãm cã ne bate cinene prin de.

— A zis ci ne va de spre Ce hia din tim pul rãz boiu lui cãnu se ames te cã nici în pro pri i le tre buri in ter ne. Aºa o s-a -jun gem ºi noi, dom nul meu. De gea ba râzi. Cri mi na lii 㺠-tia de la FMI ºi de la Ban ca Mon dia lã dic tea zã tot. Tot,mã-nþe legi? Mâi ne-poi mâi ne o sã-i ceri voie lui Ne ven Ma -teº ºi sã te-nsori.

— Gaº cã, e-a de vã rat cã ãla miº to cu þu de la Di rec þia 5e-n vor be cu una de la An gels? Nu, nu Ra lu ca, ai lal tã. Numai ºtiu, parc-am ci tit prin Eve ni men tul mu zi cal. Hã, hã, fiþiatenþi la ba to zã, era sã cadã peste ãia doi care se pi pã ie.Le pu nea car to fii-n poa lã, mai mare râsu’.

— Dom ni lor ºi dom ni lor dacã pu teþi ºi aveþi po si bi li -ta tea sã mã aju taþi cu un bã nuþ sun tem ºap te co pii aca sãºi ba nii de mân ca re nu ne-a jun ge tata are SIDA –

— La voi ca re-i miº ca rea, vã re struc tu rea zã? La noi tre -buie sã ple ce cam o sutã cinci zeci. E rãu, da’ pu tea sã fieºi mai ºi.

radu paraschivescu

92

— Ao leu, da’ mult mai stã la sto pu ri le as tea. Hai, nene,mai re pe jor, c-a vem co pii aca sã. Pe vre mea lu’ Împu’ nuera aglo me ra þia asta, zãu aºa. Poa te doar la ore le de vârf.Acum ore le de vârf sunt de la ºap te di mi nea þa la opt seara.Fie ca re are ma ºi na lui ºi toþi se plâng cã-s sã raci.

— Di na mo unde are, la Ba cãu? Se-nþe leg din pri viri.PSD cât vezi cu ochii. Da’ Stea ua? Aca sã cu Re ºi þa? Greu,pa rol, sã vezi cã-i în cing ãia mici. Tri cã, Liþã ºi Mi tri þã, lace sã te-aº tepþi?

— „Li de rul ex tre mei dreap ta aus trie ce, Jo erg Hai der,a anun þat cã se re tra ge din po li ti ca fe de ra lã a þã rii sale,la scurt timp dupã ce s-a în tors din tr-o con tro ver sa tã cã -lã to rie în Irak, în ca drul cã re ia s-a în tâl nit cu Sad dam Hus -sein. Hai der, fost ºef al Par ti du lui Li ber tã þii, nu face par tedin coa li þia afla tã la pu te re în ul ti mii doi ani, dar par ti cipãin di rect la lua rea de ci zi i lor de cã tre aceas tã coa li þie.“

— Mama a mu rit ta tãl nos tru ca re le eºti în ce ruri sfin -þeas cã-se nu me le tãu fie-mpã rã þia ta fa cã-se voia ta pre cumîn cer aºa ºi pe pã mânt pâi nea noas trã cea de toa te zi leledã-ne-o nouã as tãzi ºi nu ne duce –

— Jim my, da cã-mi mai bagi lim ba-n ure che, te muºcºtii tu de unde. Ei, nu, cã nu eºti în treg la cap. Stai, mã,dra cu lui — uau, asta e ce cred eu cã e, sau umbli cu bâtade ba seball la tine?

— Pãi la douãj de mii kilu’ de mor covi îþi mai arde sãte duci la pia þã? Iar dacã vrei aju to ru’ ãla amã rât cicã n-aivoie sã ai te le vi zor co lor ºi co vor. De unde iau eu te le vi -zor alb-ne gru, îmi spui ºi mie? ªi fãrã co vor? N-a jun ge câte de frig în casã? Sunt cu rioa sã, 㺠tia care scot aºa cevape gurã tot aºa trã iesc, ca-n peº te rã?

— Când ter mi naþi Li ber ta tea, mi-o daþi ºi mie un pic?Mersi. A, nu, fiþi fãrã gri jã, nu mã in te re sea zã ta lo nul.

— Ce e azi, joi? Nu tre bu ia sã-ncea pã pro ce sul ãla dehãr þui re? Da nie la Gyorfi con tra Co pi lul Mi nu ne? Dacã n-aº

bazar b i zar

93

ºti c-o sã fie omor de lume, m-aº duce sã casc gura. O sãfie show. Show mare.

— Da’ mai mer geþi, mai cã, la mun cã ºi lã saþi cer ºi tu’.Pãi dacã toþi oa me nii ne cã jiþi ar sta cu mâ na-ntin sã, ce s-arale ge de noi? ªi or ga ni za þi i le as tea pen tru co pii de ce nufac ni mic? Când se dau bani de-a fa rã sau e rost de vreore cep þie le vezi ime diat, da’ n-am vã zut pe ni meni care sã-iîn tre be de sã nã ta te pe-㺠tia mici.

— To mi þã, dom ne, e-a de vã rat cã am ba sa do ru’ ãsta noude la ame ri cani e… da? Hai, mã, se rios?

— Te-am lã sat, ma dam Bor ci cã, eu co bor aici. Hai lare ve de re. Mai vor bim mâi ne. Par don, par don, dom nu’!Co bo râþi? Pãi, dacã nu, de ce staþi în uºã?

— Pro ble ma e cine pe ci ne-a hãr þuit? Co pi lu’ Mi nunee pân’ la clan þã. Aºa, ºi pe mine mã hãr þuieº te far fu za aiacu si li coa ne dacã des chi de gura ºi n-am te le co man da lamine.

— „Pre ºe din te le ira kian Sad dam Hus sein a afir matmier curi cã þara sa nu ca u tã sã se do te ze cu arme de dis -tru ge re în masã, trans mi te agen þia INA. Þara noas trã ca -u tã sã punã ºti in þa în sluj ba uma ni tã þii ºi sã adu cã fe ri ci reaoa me ni lor, a spus ºe ful sta tu lui ira kian, adre sân du-se Or -ga ni za þiei Ira kie ne pen tru Ener gie Nu clea rã ºi unui grupde cer ce tã tori in ter na þio nali.“

— Ui taþi Giu leº tiu’, bãi, sã moa rã mama dacã ãla nu-igi pa nu’ lu’ Pan co ne. Ei Pan co Pan co Ita lia no, ei Pan coPan co Ita lia no. Hai, bã, stri gaþi, fa nu-i fan ºi-n au to buz.

— In ten þio nat ni l-au tri mis, Fane, îþi spun eu. Din ca -u za tam-tam-u lui ãlu ia cu Ar ti co lul 200. N-ai au zit cã-n Afga -nis tan vor sã punã o fe me ie am ba sa dor? As tea nu-scoin ci den þe, bã ia tu le.

— Am vor bit cu bãr ba tu-meu ºi n-a vem cum sã ne de -bran ºãm. Mai vine ne po þi ca pe la noi ºi-o ia cu frig. Nu se

radu paraschivescu

94

poa te. Unde pui cã te cos tã re bran ºa rea de te vede sfân tu’.Aºa mi-a zis Tan þa.

— Care n-a veþi a doua notã la fran ce zã? Hai, mã, aveþitoa te? Ao leu, pãi atunci o sã-ncea pã s-o punã pe-a tre ia ºisunt bâtã. Nici ca ie tu’ nu mi l-am luat. A, fiþi aten te, a apã -rut fil mu’ ãla cu Rus sell Cro we, ãla cu sa van tu’. Ru lea zãaici. Co bo râm, ce zi ceþi? Hai, cã asta nu pune ab sen þe.

— Mer gem pânã la ca pãt ºi luãm me tro ul? Par cã-i maibine, nu vezi, se aglo me rea zã în tru na. Uºu rel, nu-mpin -geþi cã nu mai am unde sã mã duc. Bã, scoa te mâna dinbu zu nar, fi-þi-ar na þia a dra cu’ de cio roi, cã mã tur cu tinepe jos. Ia ui te-l, fra te, una-douã la dat cu jula.

— Com pos tea zã-mi ºi mie, flã cãu, te rog fru mos, cã nuajung –

— Dom nu le, dacã nici la fot bal nu te mai dis trezi, s-adus nai bii. Plus cã sunt atâ tea scan da luri, cã-þi vine sã-þiiei câm pii. În tot spor tul, nu doar în fot bal. Ãia de la box,cum le zice, Obre ja ºi Zam fir, se cear tã de mama fo cu lui,la gim nas ti cã moº Tea cã ãla de pe vre mea lu’ Paz van te seia de fã tu þe le care mai scot un ban din poze, Sza bo ºi Be -clea se tâ rãsc prin tri bu na le ºi aºa mai de par te. La su e dezitot aºa o fi?

— Gi nu þo, sã nu vinã vreo bã bã tie acum s-o las în locu’meu, cã nici nu pot sã mã ri dic. Îmi poc neº te fer moa ru’.

— Ma me lor din lu mea-ntrea gã eu vã dau un sin gur sfatnu lã saþi co pii pe stra dã din ca u za la bãr bat –

— Ce, mã, a luat Blair co mi sion la ches tia cu Si de xu’?— Ta ta ie, bi le tu’ ãsta a mai fost gãu rit. Ce-ai fã cut, l-ai

cãl cat cu fie rul? Eu þi-l mai bag o da tã-n apa rat, dar dacãvine vreun con tro lor care vede bine, te pri veº te.

— „Pre mie rul is rae lian Ariel Sha ron a de cla rat marþi,la câ te va ore dupã ce un nou aten tat si nu ci gaº co mis lunisea ra în tr-o co lo nie evre ias cã s-a sol dat cu moar tea a doisol daþi ºi rã ni rea al tor trei zeci de per soa ne, cã þara sa va

bazar b i zar

95

c⺠ti ga con frun ta rea cu pa les ti nie nii, re la tea zã pre sa is rae -lia nã de ieri. Is rae lul nu a pier dut pânã acum nici un rãz -boi ºi îl va c⺠ti ga ºi pe cel care i-a fost de cla rat de pa les ti nieni,a afir mat ºe ful exe cu ti vu lui. Dacã vom rã mâ ne uniþi, nevom atin ge obiec ti vul ºi vom fi vic to rioºi, a mai spus pre -mie rul Sha ron, sub li ni ind cã Is rae lul tre buie sã spo reascãim pac tul ope ra þiu ni lor sale mi li ta re an ti te ro ris te.“

— Dra gã, da’ pân’ la urmã pe Bin La den tot nu l-auprins, nu? Am zis eu încã de-a tunci, acum cine ºtie cumara tã ºi prin ce co tlon din Uru guay îºi chel tuieº te ave ri le.

— Ca sã nu mai spun cã s-a scum pit ºi za hã ru’. Îþi daisea ma de Crã ciun?

— A, cã mi-am adus amin te. Mi mo za ca re-a in trat îndi rect la Dia co nes cu nu era crai ni cã la TV pe vre mea luiOdi? Una mai plân gã rea þã, aºa, mai scli fo si tã. Aia era, nu?ªi ce-a vrut sã ara te? Cã Be cali e bo ier ºi CTP-ul un mon -stru, sau ce?

— Mamã mi-e or fe li na tu tatã gro ta din ca nal ºi m-amsã tu rat de patu’ care este la spi tal dom ni lor dragi ºi dom -ni þe lor nu vreau sã cer ºesc ºi ºtiu cã via þa-i grea dar dacãaveþi un bã ni ºor pen tru co pi la ºii care am pa tru aca sã ºin-am mai vã zut o masã de –

— Auzi, e râcã în tre Esca ºi Sâr bu? Cicã ºefu’ ãl mares-a ºu cã rit cã asta micã nu ºi-a fã cut ro chie de mi rea sã lane vas tã-sa ºi s-a dus la Le vin tza. Am aflat cã nici n-au ve -nit la nun tã. Mi-a zis o prie te nã ca re-i con ta bi lã-n PRO.

— De ce eºti aºa roºu la faþã, Jim my? Mã, nu te simþibine? Sã rog pe ci ne va sã des chi dã un geam? Sã nu daiîn vreo apo ple xie, cã nu ºtiu ce-þi fac!

— ªi-a cum, fie vor ba în tre noi, l-a cam bã tut Balbi peDo rof tei. Cã Mo ºu-n sus, cã Mo ºu-n jos, da’ la urmã bru -ne tu’ n-a vea nici pe dra cu’, iar pe-al nos tru zi ceai cã l-alo vit tre nu’. Cum i-o fi îm bâr li gat pe ar bitri, ha bar n-am.

— Dacã nu vã aºe zaþi, mã lã saþi pe mine?

radu paraschivescu

96

— Zgã ber þe lor, v-am pu pat. Ne ve dem mâi ne la mate.Luci, vino un pic mai de vre me, sã-mi scriu ºi eu de la tine.Hai, cã-þi dã fra te-meu o car te lã Ka ma rad. Cu bai ra mu’rã mâ ne cum am sta bi lit, da?

— „Mem brii Con gre su lui ame ri can ºi-au ex pri mat re -cent în gri jo ra rea în faþa au to ri tã þi lor din Be la rus din ca -u za unor po si bi le li vrãri de arme cã tre gru pã ri le te ro ris te.Par la men ta rii ame ri cani au dat glas, în faþa in ter lo cu to -ri lor lor, pro fun dei în gri jo rãri pe tema im pli cã rii Be la ru -su lui în vân za rea de arme cã tre sta te sau gru pãri care sus þinte ro ris mul, sau în an tre na rea unor in di vizi aso ciaþi aces -tor gru pãri ºi sta te.“

— Da, dom ne, la mine cân tã. Îl am în bu zu nar ºi nupot sã rãs pund. Nu vezi cã stãm ca sar de le le? Nu-i ni mic,mai sunã de douã-trei ori ºi se dã bã tut. Ce te uiþi aºa, cenu-þi con vi ne?

— Îþi spun eu, spa lã bani, de-aia le mer ge aºa bine. Alt -fel s-ar fi dat la fund de mult. Pãi n-ai vã zut ce scrie-n Ade -vã ru’? Dacã in trã 㺠tia ta re-n eco no mia sub te ra nã, se ducedra cu’ ºi aia ofi cia lã. Rãu cu rãu, da’ mai rãu fãrã rãu.

— Didi, con tro lu’. Urcã acu’. Hai, bagã ma te rial, cã neprind la mij loc. Hai, mã, îm pin ge. Mai ner vos, Didi. Ia ui -te-l, fra te, îºi cere scu ze.

— Am vrut sã fac ieri o mân ca re de gu tui, dar nu m-alã sat bãr ba tu-meu. Gu tui? zice. Nu þi-e bine? zice. Taie doicar to fi ºi-o cea pã ºi pu ne-i la fiert. Ne-au tre cut da tori laîn tre þi ne re ºi þie-þi arde de gu tui? zice. Are ºi el drep ta te,sã ra cu’, da’ ce sã fac dacã mi-e pof tã?

— Mami, piºu. Ma miii, pi ºuuu! MA A A MIII! PII I ªUUU!!!— Mi-e cam cald, Gi nu þo, nu’º ce am. Las’ cã tre ce. Mai

avem mult?— O sãp tã mâ nã cãu tãm dupã pâi ne mu ce gãi tã prin

tom be roa ne cu pi si ci le dacã vreþi sã ne-a ju taþi Dum ne zeusã vã bi ne cu vân te ze în sfân ta zi de joi –

bazar b i zar

97

— ªi poi mâi ne e La zio–Mi lan pe B1. Iau 1 so list, ce zici?— „Toa te cele trei for ma þii fe mi ni ne ro mâ neºti de hand -

bal care au ajuns în faza op ti mi lor de fi na lã ale cu pe loreu ro pe ne au avut evo lu þii foar te bune în par ti de le-tur, carele dau mari spe ran þe pen tru ca li fi ca rea în sfer turi. Maimult, aceste re zul ta te va lo roa se au fost ob þi nu te în faþaunor ad ver sa re cu nume gre le în Eu ro pa, douã din tre celetrei vic to rii fi ind con sem na te în de pla sa re.“

— De fie ca re datã când ziua de pen sie picã sâm bã ta,ne amâ nã pe luni. ªi fiicã-mea pã þeº te la fel cu sa la riul.Par cã îna in te nu era aºa. ªi þin min te cã acu’ doi-trei anipe pro fe so rii de la nu ºtiu ce ºcoa lã i-au plã tit nu mai cubanc no te de-a lea rup te ºi li pi te. Sã nu-þi cra pe obra zu’?Mã rog, dacã ai obraz.

— Aþi fost, mã, pe stra da de iar nã? Îhî, tot aco lo undeera ºi aia de varã. M-am dus cu Edi de Va len ti ne’s. Be ton,sã n-am par te. Era sã vãrs o canã de vin fiert pe ãla micde la Taxi.

— Eu nu-nþe leg ce ur mã reº te An dre es cu ãsta, dom nu -le. În tâi îl face se cu rist pe Ple ºu, acum îl scoa te de re ac -þio nar pe Pa ta pie vici. Jos pã lã ria pen tru c-a avut cu rajîna in te, dar când îl vãd cum dã cu bâta în bal tã mi se suiesân ge le la cap. Cred cã le e ru ºi ne ºi ãlo ra de la Am nes tyIn ter na tio nal cã ºi-au pus obra zul.

— Voi mai prin deþi VH1? Nouã ni l-au scos ºi ne-aubã gat niº te turci în loc. ªâ kâ dâm, ºâ kâ dâm. Mai marejena.

— Doar aºa, du mi ni ca, mai fa cem câ te-un com pot. Prã -ji turi, nici vor bã. M-a pus al meu sã aleg: ori douã sa va rine,ori pa tru in te gra me pe sãp tã mâ nã. Am luat in te gra me le,cã þin mai mult. ªi nici nu în gra ºã.

— Vã rog fru mos dacã aveþi po si bi li ta tea ºi nu vã e greupen tru unii o mie de lei nu în seam nã ni mic al þii mai strângtrei ºi-ºi iau o pâi ne –

radu paraschivescu

98

— M-ai spe riat rãu de tot, Jim my. ªtii ce-mi bate ini -ma? Lasã, nu pune mâna, cre de-mã pe cu vânt. Altã datãsã fii cu min te, da? Am ui tat cã stai prost cu pit pa la cu’.

— Când ies ca mio na giii în stra dã, mâi ne? Stau cu min -te în casã. Când ne-am mu tat în Pia þa Vic to riei, am cre -zut cã l-am prins pe Dum ne zeu de-un pi cior. De treiº peani, rar tre ce o sãp tã mâ nã fãrã o ma ni fes ta þie la gu vern.Am ajuns sã mã rog sã se stri ce vre mea ca sã nu-i mai audpe sub gea muri. Nu zici c-am în ce put sã vi sez gre ve ºi cla -xoa ne?

— „Vre mea se men þi ne cal dã pen tru aceas tã pe rioa dãa anu lui în toa te re giu ni le þã rii, cu in ten si fi cãri spo ra di -ce ale vân tu lui în nord ºi nord-est. La Bu cu reºti soa re, vântslab pânã la mo de rat ºi o ma xi mã a zi lei de 10 gra de. Po -si bi li tã þi le de ploa ie sunt ex trem de re du se. Vre mea nu-ºiva schim ba ca rac te ris ti ci le pânã în pri me le zile ale sãp tã -mâ nii vi i toa re, când se va în re gis tra o rã ci re sem ni fi ca ti vã.“

— În sfân ta zi de joi daþi un bã ni ºor cã e greu sã n-ai cepu ne-n gurã sã v-a ju te Dum ne zeu ºi Mai ca Dom nu lui –

— Când a zis, bre, popa ãla cã-i sfâr ºi tu’ lu mii? Pe cât?11 au gust? Tot e bine cã nu l-a pus pe 11 sep tem brie. Bine,tatã, îmi iau con ce diu în iu nie.

— Mo ºu le, ce spui de ul ti mul San ta na? Dacã nici astanu-i me se ria me se ri i lor… Dar fil mul de pe Mez zo de sprePe truc ciani l-ai vã zut? Am rã mas eu în urmã, sau e al doi -lea ge niu care apa re pe sti clã? Da, al doi lea. Cum ci ne-afost pri mul? Pãi, Ma ra do na, nu?

— Mata chiar crezi, doam na Geta, cã emi siu nea aia alu’ Ian þu e pe bune? Aº, fii cu min te. Îi ba gã-n ºe din þã peco pii ºi face re pe ti þii cu ei pânã le in trã-n cap ce sã spunã.Am fost ºi eu micã, da’ n-a veam atâ ta min te. Ba rem sã nune mai pros teas cã-n faþã.

— Îi zic lui fra te-meu: Bob by, iar mã prin de târ gul decar te fãrã bani. Cum ex plici? El de colo: Sim plu. Tu n-ai

bazar b i zar

99

bani nici o da tã. Te þine bã ia tul ãsta de in ves ti tor stra te gic.Auzi la el. Pãi dacã mã þi nea, mã mai în ghe su iam cu pro -le ta rii-n au to buz? ªi când mã gân desc cã l-am scos din ca -nal când era mic…

— Cre de-mã pe cu vânt, mon ºer, sum mi tul ãsta e unmoft de pro to col. Jo cu ri le sunt fã cu te de mult. Doar num-am nãs cut ieri.

— Ao leu, iar s-a oprit. Ajun gem aca sã la sfân tu’ aº -teaptã.

— E o lume ve se lã, Flo ri ne. De o vre me vãd cã se ceartãºi re vis te le li te ra re în tre ele. Nu mai 㺠tia nu se pã rui se rã.

— E panã. Vã ru gãm, co bo râþi.— „În în che ie re, vã in for mãm cã, din ca u za unor lu -

crãri la ca ro sa bil în zona Bu le var du lui Iu liu Ma niu, cir -cu la þia mij loa ce lor de trans port se mo dif –“

— Am vã zut ieri în ProS port pe cine vrea sã ia Re a lul lavarã. Cres po, ªev cen ko, Viei ra ºi Ne sta. Di na mo l-a luatpe Cos tel Ilie. As ta-i di fe ren þa.

— Gi nu þo, co bo râm, bine? Dra cu’ ºtie ce-am avut, da’m-am spe riat. E pri ma datã cã mã ia aºa, cu cald ºi cu ame -þea lã.

— A ve nit ne po tu’ ieri de la ºcoa lã — e în tr-a tre ia, bagãde sea mã — ºi m-a luat din scurt: Ma ma ie, a zis doam naîn vã þã toa re cã pre miul în tâi e o sutã de pa rai. Eu ºtiu cãle cam în flo reº te, dar dacã de data asta spu ne ade vã rul?

— E panã. Alo, se aude? Co bo râþi!— Sã vã ui taþi la noap te pe HBO, fã, cã e con cert Mark

An tho ny. Târ ziu, dupã ãia cu Cana Sup tã. Ce? Da, mã, ºtiucã-i Kama Su tra, bra vo, mã mai crezi ºi proas tã.

— Te re feri la scan da lul Pa ta pie vici, nu? Sã vezi cât osã þinã. Pe scri i to rii 㺠tia îi su peri uºor, dar îi îm paci greu.

— Ai mai po me nit dum nea ta ºap te sute de mii kilu’de ci re ºe în pia þã? Cicã din Gre cia. Scri se se vân zã toa reajos cu pi xul: zece mii bu ca ta. Ce þa rã-i asta, te-ntreb? Te

radu paraschivescu

100

duci cu co pi lul prin pia þã, e mai mare chi nul. Tre buie sã-iþii mâna la ochi. Ji go di i le. ªi l-a gã sit ne vo ia ºi pe Mi haisã-ºi cea rã pa la te le îna poi. Pãi acum, nene? Când se cioc -neº te PIB-ul de me trou?

— Bog da pros te sã v-a ju te Dum ne zeu bog da pros te pa -tru co pii am ºi e foa me mare tatã –

— Era sã mã cert cu Gusti. El voia la Fi lan tro pi ca, eu laHar ry Pot ter. Pân’ la coa dã, am fost la Bur la ne, am bã gatcâte douã beri, am cum pã rat o bi lu þã ºi ne-am scos. Bã,da’ te ame þeº te, nu glu mã. Acum am au zit c-au în ce putsã vinã cu po li þia prin ºcoli. Naº pa. Tre buie fã cut ceva.

— Dom’le, se aude sau nu-nþe le geþi ro mâ neº te? E panã.Panã, da. De ca u ciuc, cã doar nu de vul tur. Hai, toa tã lu -mea jos. Hai, dom’le, ri di caþi-vã de pe sca u ne, cã nu maiplea cã. Alo, cu cine vor besc? Jos!!!

— Ce-a zis? Panã?— Ai în ne bu nit? Cum panã? Pãi, ºi ce fa cem?— Ce, bã, te-a prins le nea? Pune mâna pe vo lan, cã mã

dau la tine!— Panã? Dupã ce cã vine unul pe orã? Stau la cap de

li nie de-i uitã Dum ne zeu. De ce nu-ºi con tro lea zã ca u ciu -cu ri le în loc sã joa ce ta ble?

— Huuuuo oo!!! ’R-aþi ai dra cu’! Bã, a mu rit Cea u ºes cu,numa’ pã vre mea lui…

— Hai, dom ne, sã-l luãm pe sus –— Nu se poa te, e bã ta ie de joc –— Þara lu’ Peº te –— Pana mã-tii de ban dit –— Þi ne-i ca lea –— Hai, cã n-a re pe unde –— Te lin ºãm, sã moa rã Le nin –— Un de-i, bre? Un’ s-a dus? A scã pat?— Ha? Cum sã sca pe?— Ui taþi-l! Ui taþi-l! For mi da bil! A fu git cu ta xiul. ªi ne-a

lã sat cu ochii-n soa re. Nu pot sã cred.

bazar b i zar

101

— Dom ne, deci as cul taþi-mã pu þin. Am fost rã nit la Re -vo lu þie, deci mã ºtie ºi dom nu’ Bebe, ºi Ioº ca. Dom ne, decipro pun pânã vine 㺠tia cu de pa na rea sã fa cem zob au to -bu zu’. Sã vadã cã nu te joci cu de mo cra þia ºi cu po po ru’.Cã nu-i cum vrea ei. Pãi ce, am ajuns sã-ºi batã joc de noiun tâ râ ie-brâ ie? Ia sã ve dem. Deci, cine e pen tru? Alo, matanu par ti cipi? De ce pleci? Oi fi vreun li be ral, ai? Res tul,deci, cine e pen tru? Cine ºtie un de-i le vie ru’? L-aþi gã sit?Bra vo. Deci, dã-l în coa’, flã cãu. La o par te, hai deþi, la opar te, sã nu vã tã iaþi de la cio buri. Panã, da? Ei, stai cã-þidau io panã.

radu paraschivescu

ani mal p lan( e ) t

cam pio na tul se în tre rup se se din nou, ca sã joa ce na -þio na la. Era un lu cru care se în tâm pla de câ te va ori pe an,pro du când mul te zâm be te sa tis fã cu te ºi pu þi ne în crun tãri.Ami ca lul cu Re pu bli ca Mol do va tre bu ia pre gã tit cu gri jã,chit cã era doar un meci de pal ma res. Da, dar toc mai pebaza pal ma re su lui se fã cea cla sa men tul Co ca-Cola. ªi înfunc þie de cla sa men tul ãsta îºi um pleau fe de ra lii teº che -rea ua. În plus, una era sã te batã Raul sau Morientes ºi altasã râdã de tine Ca tãn sus, Bot gros, Bar bã roº ºi Ciu per cu þã.

Ploa ia se por ni se dupã ce tre cu se cam un sfert de orãdin an tre na ment. Þâ râ ia mã runt, sâ câi tor, fãrã spe ran þã.Stro pii fini cã deau din înal turi în lu mi na noc tur nei ca oar ma tã de mus cu li þe în pi caj dupã con tac tul cu un sprayle tal. Deºi era des tul de frig, ni meni din tre cei de pe mar -gi ne nu se dã dea dus. Prin tre ze ci le de gu rã-cas cã ve niþisã spri ji ne gar dul la an tre na ment se afla ºi un grup ai cã -rui com po nenþi ie ºeau din ti pa rul su por te ru lui obiº nuit.Erau sin gu rii care îºi per mi teau cri tici sau sfa turi aci de laadre sa fot ba liº ti lor. Cei lalþi îi mân cau din ochi ºi se vi sauîn lo cul lor. Le râv neau ne ves te le, con tu ri le în ban cã, ma -ºi ni le. Îi adu lau cu fie ca re res pi ra þie, dar i-ar fi în lo cuit înpat sau la vo lan cu pri ma oca zie. Le aº tep tau ne rãb dã torau to gra fe le ºi în ace laºi timp îºi în ju rau vâr tos pã rin þii, în -vã þã to rii ºi des ti nul, re pro ºân du-le con spi ra þia în urma cã -re ia ajun se se rã su dori, ta xi me triºti, stu denþi sau in gi neri —de toa te, nu mai fot ba liºti nu.

103

Dupã obiº nui te le ture de te ren ºi o por þie de stret ching,an tre na men tul con ti nuã cu un joc-ºcoa lã, cu an tre no rul pepost de ar bi tru. Pen tru mai mul tã trans pa ren þã, se lec þio -ne rul ac cep ta se pre zen þa spec ta to ri lor de oca zie ºi lu cra -se cu por þi le des chi se. O bilã albã în ochii zia riº ti lor, scu tiþiîn fine de coº ma rul in ter viu ri lor de la dis tan þã ºi al fo to -gra fi i lor efec tua te din co pa cii gos po dã ri i lor în ve ci na te. Me -ciul în ce pu ºi, la scurt timp dupã aceea, apã ru rã pri me leaten þii din par tea ce lor opt spre ze ce spec ta tori cu drep turispe cia le.

— Ste li cã, pu ne-i toar te, tatã, dacã nu poþi alt fel, îiarun cã un ins scund, în de sat ºi tu ciu riu por ta ru lui, dupãce aces ta scã pa se o min ge uºoa rã prin tre mâini.

— Bã, fiþi atenþi la „Brili“, s-a spe riat cã i s-a udat tri -cou’. Stai li niº tit, bre, e de la ploa ie, amen dã o ma ta ha lãblon dã apa tia vâr fu lui de atac, spre ha zul ce lor lalþi.

— Cos te le, mai uºor, vere, cã le pa ra deºti ãs to ra Air -bu su ri le, îl sfã tui un hâ tru cu mâi ni le cât douã caz ma lepe mij lo ca ºul la în chi de re, vã zând cã ba lo nul ºu tat de elde co lea zã spre Oto peni.

Puº tii care se in si nua se rã în ju rul ce lor opt spre ze ce în -ce pu rã sã chi co teas cã ºi sã schim be ghion turi ºi pri viri com -pli ce. „Ce tex te are, sã moa rã Sta lin.“ „Me ga vrã jea lã, bã,la ma rea me se rie.“ „Sân ge-n el cât apã-n cior bã.“ Per so nal,pe nici unul din tre ei nu-l ten ta sã for mu le ze o cât de micãobiec þie faþã de evo lu þia fa vo ri þi lor. Ar fi fost o pro bã desmin tea lã, de cu raj in con ºtient. În schimb, cu ba ro sa niidin mij lo cul lor era cu to tul altã mân ca re de peº te. Eraucu nos cuþi, pu ter nici ºi in flu enþi.

Ni mic mai ade vã rat. În plan fot ba lis tic, du zi na ºi ju mã -ta te de lim buþi pri vi le giaþi de pe mar gi ne era un fel destat în stat. Com po nen þii ei nu erau pre ºe dinþi de club,ar bitri sau ofi ciali ai Fe de ra þiei. Nu luau bani de la bu get,nu ofe reau spon so ri zãri sus pec te ºi nu aveau car te de muncã.

radu paraschivescu

104

Con su mau ma siv ºi ris cau pu þin. Nu aveau nume (sau poatecã aveau, dar foar te pu þi nã lume le ºtia), le gân du-ºi ce le -bri ta tea de po re cle. Pe scurt, erau ºefi de ga le rie.

Cio co la tã, Gar do ne, Bu te lie, Din go-Bin go, Pâr na ie,Gua da lu pe, Ca li ba nu’, Toni ªmen, Gar de ro bã, Den tis tul,Mãs li nã, Sal va dor, Stan Bos tan, Furã Zoli, Miºu Clan þã, Cul -tu’, Le ci ti nã, Ricã Ven tu zã. Aºa se pre zen ta no mi nal ga -le ria ºe fi lor de ga le rie. Un ca ta log pi to resc, deºi „ca ta log“e un cu vânt im pro priu în con di þi i le în care, puºi cap lacap, anii de ºcoa lã ai ce lor opt spre ze ce nu de pã ºeau cumult un ci clu com plet de douã spre ze ce cla se. Foar te pu -þini ta to na se rã o me se rie, ma jo ri ta tea op tând pen tru o viaþãde azi pe mâi ne. Mai o bã ta ie la câr ciu mã, mai un bai ramla prie teni, mai un fur ti ºag, mai un do lar schim bat la ne -gru — în li nii mari, cam din aºa ceva se al cã tu ia exis tenþafie cã ru ia.

Asta pânã când fot ba lul se trans for ma se din sport înin dus trie. Din cli pa aceea, se în scri se se rã cu to þii pe o or -bi tã ca re-i pro pul sa se în frun tea unor gru puri — mai micisau mai mari — ce pã reau sã aº tep te exact aºa ceva: o pre -zen þã de o po tri vã me sia ni cã ºi car tie ris tã, cu pumni de fier,lim baj frust ºi au to ri ta te in con tes ta bi lã, un ºef de cea tã ca -pa bil sã con du cã ºi sã in ci te, un fer ment mo bi li za tor caresã nu se tea mã nici de bu la ne le po li þiº ti lor, nici de ri go -ri le le gii ºi cu atât mai pu þin de vio len þa omo lo gi lor. Cinele tre cea în re vis tã po re cle le le pri ce pea fãrã efor turi pro -ve nien þa. Cio co la tã, Mãs li nã, Sal va dor ºi Gua da lu pe îm -pãr þeau ace laºi pig ment, Cul tu’ fã cu se doi ani de cul tu rism,Pâr na ie stã tu se un an ºi ju mã ta te la rã coa re pen tru furt,Toni ªmen de ve ni se ce le bru prin þe pui rea unor naivi cã -ro ra le fu se se lene sã mear gã pânã la casa de schimb, Den -tis tul avea în pal ma res cinci ad ver sari tri miºi la sto ma to lo gieprin pla sa rea ace le iaºi di rec te de dreap ta în fi gu rã, Gar -de ro bã ve nea la fie ca re meci cu un tri cou sau un pu lo ver

bazar b i zar

105

nou în cu lo ri le ido li lor, Le ci ti nã te ur mã rea ºi-n ga u rã deºar pe dacã tre bu ia sã-þi plã teas cã o po li þã, fãrã sã te uitevre o da tã, Miºu Clan þã avea un glas care aco pe rea un parcauto, Stan Bos tan mân ca zece pungi de se min þe de do -vleac pe zi fãrã sã-l su pe re fi ca tul, Din go-Bin go nu ºtia exactcum se nu mea jo cul de la An te na 1 fiind cã era an al fa bet,Ricã Ven tu zã avea un nas cât un bor can de ia urt, mo de -lat în fe lul ãsta cu pri le jul unei gale pu gi lis ti ce ad-hoc, Gar -do ne mi tui se când va doi co mi sari ai Gãr zii Fi nan cia re cucâte trei na ve te de Gar ro ne con tra fã cut, iar Bu te lie aveao cir cum fe rin þã cât ste ja rul din Bor zeºti.

O men þiu ne spe cia lã me ri tau Ca li ba nu’ ºi Furã Zoli.Po re cla pri mu lui era un hi brid în tre Ca li ba lu’ ºi Ta li ba -nu’, pe al toiul in vo lun tar al nu me lui unui per so naj dinShake speare. Cel care o scor ni se îl vã zu se cu ochii lui pedes ti na tar de mo lând un þi gan care în cer ca se sã-i spar gãma ºi na ºi îl au zi se de cla rând în gura mare: „Ai no roc cãeºti ba ra gla di nã, bã, alt fel te fã ceam pas tã de mici ºi te ha -leam cu bere.“ Eti mo lo gia lui Furã Zoli era la fel de bi za rã.„Te bat de-or sã te bage doc to rii pe per fu zii cu fu ra zo li -don“, îl ame nin þa se res pec ti vul pe un ºme che raº care or ches -tra se un puci în in te rio rul pro priei ga le rii. FU-RA-ZO-LI,scan da se rã ul te rior fa nii în cân taþi de ri pos ta ºe fu lui ºi pre -luaþi iro nic la un meci în de pla sa re de cã tre su por te rii ad -verºi, care cre zu se rã cã un oa re ca re Zoli era în dem nat sãfure. A se feri de foc. Aºe, Feri, dã foc. Cam aºa ceva.

Cei opt spre ze ce nu se în tâl ni se rã în tâm plã tor pe mar -gi nea te re nu lui de an tre na ment de la Sãf ti ca. Nici n-ar fiavut cum, dat fi ind cã unii ve ni se rã de la sute de ki lo metride pãr ta re. Fu se se rã con vo caþi de un vi ce pre ºe din te al Fe -de ra þiei ºi de un înalt ofi cial al Li gii Pro fe sio nis te. Pri multre bu ia sã le în mâ ne ze bi le te le so li ci ta te de fie ca re ga le -rie din Di vi zia A pen tru me ciul de ci siv cu Spa nia, careurma sã se dis pu te peste douã sãp tã mâni. Al doi lea voia

radu paraschivescu

106

sã poar te cu ei o dis cu þie fran cã ºi lu ci dã de spre ace le as -pec te ale cam pio na tu lui in tern unde in flu en þa lor s-ar fipu tut face sim þi tã: ri tu a lu ri le de mãs cã ri re a ad ver sa ru lui,vio len þa pe sta dioa ne, în cã ie rã ri le aproa pe tra di þio na le din -tre anu mi te ga le rii, ar me le albe gã si te tot mai des de for -þe le de or di ne cu oca zia per che zi þi i lor de la in tra rea lame ciuri, cuan tu mul co ti za þi i lor ºi — în fine — ten din þaunor ºefi de a-ºi de pãºi atri bu þi i le ºi de a în cer ca sã im punãan tre nori la echi pã sau, dim po tri vã, sã-i în de pãr te ze pecei exis tenþi. ªe fii de ga le rie ac cep ta se rã cam cu ju mã tatede gurã. În mod nor mal, ar fi mus tã cit ne mul þu miþi ºi pro -ba bil cã mulþi s-ar fi es chi vat. Însã ca pii Fe de ra þiei ºi ai Ligiifu se se rã su fi cient de abili ca sã amâ ne re par ti za rea bi le -te lor pânã dupã dez ba te rea lã mu ri toa re.

An tre na men tul se în che ie sub aceeaºi ploa ie aga santã.Uzi leoar cã ºi plini de no roi, ju cã to rii ple ca rã în gra bã ladu ºuri, pã rând sã nu dea aten þie nici elo gi i lor, nici mi ci -lor îm pun sã turi ale asis ten þei. Se lec þio ne rul ieºi ul ti mulde pe te ren, dis cu tând pre o cu pat cu se cun zii, fãrã sã seara te în tru to tul edi fi cat asu pra for mu lei de în ce put pen -tru par ti de le ofi cia le. Mai era des tul de mult de lu cru.Se si zân du-i zbu ciu mul, cei opt spre ze ce se ab þi nu rã de laco men ta rii. Îl cãu ta rã din pri viri pe Mi nel Fo ta che, re pre -zen tan tul Li gii, dor nici sã se punã oda tã la adã post de vre -mea câi noa sã ºi sã vadã ce do reau ºe fii cei mari de la ei.

— Bã ieþi, înc-un sfert de orã ºi-o luãm din loc. Am pu -þi nã trea bã la ves tiar. Sau ºtiþi ce? Du ceþi-vã voi îna in te, cãvã prind din urmã. Mer gem la Na þio nal, la sala de con fe -rin þe. Hai cã nu du rea zã mult. Mersi.

Afe rat ºi un su ros, Fo ta che ºtia ca ni meni al tul sã fiemare cu cei mici ºi mic cu cei mari. Fost con ta bil la gos -po dã ria de par tid, avu se se timp sã me mo re ze slã bi ciu ni lece lor din jur, gata sã le fruc ti fi ce ori când cu ma xi mum deefi cien þã. Sub mas ca de bã iat bun, de-ai noºtri, se as cun dea

bazar b i zar

107

un tip cal cu lat, rob al in te re su lui ºi al ciu pe lii. Rar i se în -tâm pla sã lip seas cã de pe lis tã la vreo ie ºi re din þarã a lo -tu lui na þio nal sau a vreune ia din tre echi pe le tari, ºi mai rarsã aibã ci ne va o diur nã mai con sis ten tã. Ofi cial, era altrei lea om în ie rar hia Li gii, însã mulþi bã nu iau în el peade vã ra tul de ci dent în ma te rie de fot bal in tern.

ªe fii de ga le rie se ri si pi rã pe la ma ºini. Dupã câ te va mi -nu te, con voiul se în ca drã pe ºo sea ua Bu cu reºti–Plo ieºti, capcom pas Sta dio nul Na þio nal. Gua da lu pe era sin gu rul prã -pã dit care con du cea o Sko da Fa bia, dar asta fiind cã toc -mai îºi vân du se BMW-ul ca sã-ºi achi te niº te da to rii maivechi. În rest, pa ra dã în toa tã re gu la: Au di-uri, Mer ce de -suri, Opel-uri, je ep-uri peste je ep-uri ºi un Alfa Ro meo careîn che ia co loa na. Mai pu tea sã se su pe re ci ne va pe Hagifiind cã avea Mi tsu bishi, dacã Din go-Bin go ºi Pâr na ie îºiplim bau ki lo gra me le în câ te-un 4 x 4 cu ban che te de pieleºi sis tem de na vi ga þie?

Ajunºi la sala de con fe rin þe a Com ple xu lui Na þio nal,cei opt spre ze ce con sta ta rã cã erau aº tep taþi de un ve ri ta -bil co mi tet de pri mi re: pre ºe din te le Li gii, ºe ful Co mi sieiCen tra le de Ar bitri, omo lo gul lui de la Co mi sia de Ob -ser va tori, un co lo nel de la Po li þia Ca pi ta lei, ine vi ta bi lulvi ce pre ºe din te al Fe de ra þiei, ve nit pro ba bil sã le îm par tãbi le te le, ºi un ins us cã þiv, cã runt ºi cu o frun te ri da tã, pecare acum îl ve deau pen tru pri ma datã. Mãs li nã ºi Ca li -ba nu’ se pri vi rã sur prinºi. La rân dul lor, Le ci ti nã, Toni ªmenºi cei lalþi îºi lua rã niº te mu tre ne du me ri te. Ce mama nai -bii pu se se la cale Fo ta che? Te po me neºti cã de asta nu ve -ni se cu ei, ca sã nu-i sarã ni meni la be re ga tã. Chiar atunciînsã, de par cã le-ar fi ci tit gân du ri le, tar to rul Li gii li seadre sã în sti lul atât de sa vu rat de pre sã.

— Zmei lor, luaþi ceva ta re-n cur ºi hai deþi sã-i dãm bice.Hai, re pe jor, cã se-nchi de me trou’ ºi rã mâ nem dra cu’ ai cea.

radu paraschivescu

108

Miºu Clan þã râse sten to rial, semn cã se prin se se. Dacãei, niº te pâr liþi, aveau ase me nea scu le de ma ºini, pro ba bilcã nea Sicã îºi trã se se Con cor de.

— Bãi, uite de ce v-am adu nat, con ti nuã Sicã Sta no mir,îm pin gân du-ºi oche la rii la ju mã ta tea na su lui. Tre’ sã re -zol vãm ches tia asta cu scan da lu ri le. Urlã zia re le de caf tu -ri le ºi por cã ri i le voas tre. Dacã des chizi Ziua sau ProS por tu’,te ia cu frig. Dom’le, nu zic cã tot ce scriu 㺠tia prin fi þui -ci le lor e de-a de vã ra te lea. Una, cã vor sã-ºi vân dã zia ru’.A doua, cã pã mulþi i-am fã cut oa meni ºi-a cum trag în minecu ce le vine la mânã. Mã rog, as ta-i altã gâs cã-n altã traistã.Da’ ºi dacã ju ma te din ce spun e pã bune, tot e groa sã,fra þi lor. Ce nai ba, mã, numa’ gri ja voas trã pân tri bu ne n-oaveam. Nu-i eta pã sã nu se lase cu bu ºeli. In ter nãri pânspi ta le, bã tãi cu jan dar mii, ochi scoºi, oase rup te, ba la mu -cu’ dã pã lume. Pãi ºi-a ºa ne iau toþi la ochi ºi ne-ntorcspa te le. Cã drep tu’ la pro prie ta te, cã han di ca pa þii, cã co -piii strã zii, cã se cu ri za rea gra ni þe lor, cã mun ca la ne gru.Mã car la fot bal sã ne scoa tem, fra þi lor, cã la ãle lal te s-a dusîn gâtu’ mã-sii. Când colo, nu mai poþi sã mergi cu ne vas -ta la meci de cât da cã-i sur dã, dom’le. Alt fel îþi cra pã obra -zu’, sã moa rã ce-am mai scump. Uite, aveþi ca blu aca sã.Aþi vã zut aºa ceva la olan deji, la bros cari, la en gleji? Nu,tatã, me ciu-i meci, hen þu-i henþ, fa ul tu-i fa ult, da’ în restnu þi-e, dom’le, târ ºã, pã cu vân tu’ meu. Adi cã fran þu zu’poa’ sã se ducã la sta dion cu fata, cu aman ta, cu mama-soa -crã, cã nu ris cã ni mic. Aici, ieºi cu ga gi ca la iar bã, ãla eºti.Ro ºeº te ia ur tu’ când vã aude, bã. ªi voi sun teþi cei mai vi -no vaþi. Da, da, ’gea ba daþi din ri dichi. În loc sã-i po to liþipe-ãia de sub voi, le cân taþi în stru nã. A scos unu’ de laDi na mo o por cã rie, iese ºi-ã la de la Stea ua cu douã. VineRa pi du’ cu cinci ba ne re naº pa, apa re ºi Cra io va cu zece.ªi p-ormã ne mi rãm cã ne-a ra tã lu mea cu de ge tu’. E maimare jena, tatã. As cul taþi la mine, c-am îm bã trâ nit în fot -bal. Ca la noi la ni me nea.

bazar b i zar

109

Ti ra da lui Sta no mir durã peste un sfert de orã, în so þitãspo ra dic de ges tu ri le apro ba toa re ale ce lor care i se aºe -za se rã la stân ga ºi la dreap ta. Li de rii ga le ri i lor as cul tau cu -minþi. Ar fi avut ce sã-i rãs pun dã, dar pre fe rau sã n-o facã.Dacã se în tor ceau fãrã bi le te, nu îºi în de pli neau man da -tul. Cine ºtie ce mai ie ºea de-aici? Ten ta ti va de puci dinga le ria lui Furã Zoli le rã mã se se tu tu ror în min te ca unaver tis ment ºi un în demn la vi gi len þã. Mai ales cã pestetot pân deau ºul fe care aº tep tau pri mul pas gre ºit ca sã-iuzur pe pe ti tu lari ºi sã se pro cla me ºefi.

— Ia zi ceþi, bã, vã an ga jaþi ai cea, cu mar tori, sã vã fa -ceþi cu rã þe nie prin tre oa meni ºi sã nu ne mai daþi bã tãide cap? în tre bã Sta no mir în cele din urmã, ro tin du-ºi ochiibul bu caþi de la unul la al tul. Sun teþi oa meni se rioºi saucâr li ge de rufe?

Cei pe ca re-i viza în tre ba rea se foi rã în sca u ne, se pri -vi rã în tre ei ºi scoa se rã niº te mur mu re ne des lu ºi te, in ca -pa bili de o re pli cã fer mã. În tr-un târ ziu, când li niº tea dinsala de con fe rin þe de veni stin ghe ri toa re, Gar de ro bã se fãcupur tã to rul de cu vânt al gru pu lui.

— Pãi nu prea se poa te, dom nu’ preº. Nu ºtiþi ce-nseam -nã sã con duci o ga le rie. Fie ca re o þine pe-a lui, iar tu tre’sã le re zolvi pro ble ma la toþi. Nu cred…

— Mu ceo, dacã nici eu n-am con dus în þara asta, n-amai con dus ni meni, în tre rup se „dom nu’ preº“, lu ân du-ºio minã se ve rã. Re þi ne ce-þi spun, n-a mai con dus ni meni.Ce mare fi lo zo fie sã le bagi min þi le-n cap unor go lani? Îitai de la por þie la de pla sãri, îi pui sã-ºi cum pe re bi let ºi sãvezi cum se dau pe braz dã. Ce dra cu’, bã, tre’ sã vã-nvãþ eu?

— Da, ºefu’, da’ vine bu lan giii ãi lalþi… schi þã ti mid ungam bit ºi Stan Bos tan.

— Vezi cum vor beºti, mo ºu le, se zborºi Sta no mir. Gri jãmare, cã nu eºti la ti ne-n groa pã. Bãi, uite ca re-i trea ba. NeaFlo rin o sã vã îm par tã bi le te le pen tru me ciu’ cu spa nio lii,

radu paraschivescu

110

iar eu vã dau ter men o lunã de zile. Dacã peste-o lunã maiaud de vreo ga le rie ca re-a fã cut de ranj, v-am ars. Sã nu zi -ceþi cã nu v-am spus. Adio gra tui tãþi, adio ple cãri, adio în -scrieri în par tid. ªi nu mai lu crãm moca. Clar? Clar, bã?re pe tã Sta no mir, îm brã þi ºând încã o datã cu pri vi rea gru -pul ce lor opt spre ze ce.

— Gata, ºefu’, în cer cãm, ac cep tã Bu te lie cu o undã dere sem na re în glas, sus þi nut de o nouã se rie de mor mã -ieli ale ce lor lalþi. Nu bã gãm mâ na-n foc c-o sã fie bine,da’ ve dem ce iese.

Sta no mir le mai re þi nu aten þia cu câ te va pro ble me ad -mi nis tra ti ve, dupã care îi fãcu un semn din cap vi ce pre -ºe din te lui Fe de ra þiei. Flo rin Amza îi che mã pe rând în faþãpe cei opt spre ze ce ºefi de ga le rie, în mâ nân du-i fie cã ru iaun teanc de bi le te, pro por þio nal cu nu mã rul de membrico ti zanþi. Fi de lã prin ci piu lui „ju mu leº te ca sã nu fii ju mu -lit“, Fe de ra þia în ca sa un pro cent din co ti za þii, chi pu ri lepen tru a le per mi te mem bri lor re pre zen ta tivi ai ga le ri ilorsã în so þeas cã na þio na la la di ver se me ciuri afa rã, cu toa techel tuie li le aco pe ri te. Amza nu avea nici ver va, nici dez -in vol tu ra de bu le vard a lui Sta no mir. Dupã îm pãr þi rea bi -le te lor, îºi dre se vo cea ºi li se adre sã ºe fi lor de ga le rie, dândim pre sia cã tra sea zã sar cini de ser vi ciu.

— Trea ba voas trã ce fa ceþi mier curi cu Mol do va. Darve deþi cã mier cu rea ai lal tã vine Spa nia. Aveþi gri jã cum stri -gaþi ºi mai ales cum cân taþi im nul la în ce put. Aº tept sã nerãs plã tiþi în cre de rea. Vrem sã-i ba tem pe spa nioli ju mã ta tepe te ren, ju mã ta te în tri bu ne. Sã sim tã ºi bã ie þii 㺠tia cãau pe ci ne va lân gã ei, în che ie el chiar în se cun da când peuºa sã lii de con fe rin þe in trã Mi nel Fo ta che.

Nou-ve nitul ºu ºoti ceva la ure chea su pe rio ru lui ie rar hic,în doit din ºale ºi cu mâi ni le la spa te. Sta no mir se în crun tãfu gi tiv, dupã care anun þã cu o fu rie abia re þi nu tã:

— Che lu’ ãla de Po pes cu a dat pe pri ma pa gi nã un ar -ti col la ca re-i zice „Moar te ºi muie“. Ia ghi ciþi de spre cine e.

bazar b i zar

111

Îhî, de spre voi. Nu ma-n Ade vã ru’ n-a jun se se rãm. Noi ºi Si -de xu’. Ne râd ºi cur ci le, bã, re þi neþi ce vã spun. ªi cur cilene râd.

În tre ve de rea ºe fi lor de ga le rie cu mai-ma rii fot ba lu luiau toh ton luã sfâr ºit pe acest ton de in sa tis fac þie acu tã. Dinfe ri ci re pen tru alde Gua da lu pe ºi Den tis tul, cei lalþi ofi cialinu avu rã ni mic de adãu gat, ro lul lor fi ind, pro ba bil, purde co ra tiv. Sau mai ºtii, poa te cã Sta no mir îi adu se se acolopen tru ti mo ra rea co man do u lui adu nat de la pe lu ze. N-arfi mi rat pe ni meni; pa le ta de tac tici a ºe fu lui Li gii era unine pui za bil re zer vor de sur pri ze.

În drep tân du-se în dez or di ne spre par ca re, cei opt spre -ze ce co men ta rã suc cint ºi de loc ama bil epi so dul ai cã ruipro ta go niºti fu se se rã.

— Sanchi, ne arde. Ne ia mâ ne ci le de la ves tã, asta neface, rosti ve xat Ricã Ven tu zã, fe rin du-se sã ape le ze la ima -gini mai na tu ra lis te, fiind cã nu ºtia cine l-ar fi pu tut auzi.

— Sã-ºi vadã de bla tu ri le lui, nene, în loc sã ne fre cepe noi la icre. Pãi eu mã bag peste ei când bate As tra înGhen cea? li ci tã Cio co la tã, ener vat peste mã su rã de in ge -rin þa lui Sta no mir.

— Sã ne lase sã ne fa cem trea ba, bre, ce atâ ta gar garã.Ce mã-sa vrea, sã spu nem po e zii la meci? Ce, sun tem laser ba re? se zbârli la rân dul lui Miºu Clan þã.

— Mâi ne-poi mâi ne face ºe din þã cu pã rin þii dacã nu sun -tem cu minþi, prog no zã iro nic Sal va dor.

Tot bom bã nind, ºe fii de ga le rie ajun se rã la ma ºini. Chiardacã unii din tre ei trã iau în tr-o ri va li ta te pa to lo gi cã, în faþaduº ma nu lui co mun tre bu ia lup tat umãr la umãr. Iar acumse lã mu ri se rã cã erau puºi în faþa unui caz de — cum îizi cea Ceaº cã? — ames tec în tre bu ri le in ter ne. Sta no mirse bãga unde nu-i fier bea oala, ceea ce era inad mi si bil.Pânã aici, pã reau sã aver ti ze ze cãu tã ri le duº mã noa se aleli de ri lor. Îna in te de-a se in sta la la vo lan, cei opt spre ze ce

radu paraschivescu

112

þi nu rã un sfat scurt ºi de ci se rã una nim în fa voa rea uneipo li tici de ne a li nie re. Ori cum, bi le te le pen tru me ciul cuSpa nia nu li le mai pu tea lua ni meni îna poi. Cât de spre neaSicã, sã-i scu teas cã. Prea se cre dea bu ri cul pã mân tu lui.

Ma rea par ti dã avu loc la o sãp tã mâ nã dupã ce na þio -na la în vin se se Mol do va cu 2–1 în tr-un ami cal de cis în ul -ti mul mi nut din tr-un pe nalti in ven tat de ar bi tru. În tri bu ne leNa þio na lu lui se strân se rã peste cinci zeci de mii de oa menine rãb dã tori sã-i vadã în ge nun cheaþi pe ibe rici. Dis ci pli -na te ºi punc tu a le, ga le ri i le din pro vin cie se pre zen ta rãavând asu pra lor re cu zi ta cla si cã: stea guri tri co lo re cu saufãrã ga u rã, cear ºa furi cât o zi de post, cu tot fe lul de în -scri suri pa trio tard-na þio na lis te, goar ne care che mau lalup tã, eºar fe în roºu, gal ben ºi al bas tru. Mulþi se vop si serãpe faþã; câþi va exal taþi se îm brã ca se rã în port po pu lar, con -vinºi cã în fe lul ãsta Mo rien tes ºi Hel gu e ra aveau sã se piardãcu fi rea ºi sã ca po te ze psi hic. Tri bu na a doua vuia în con -ti nuu, ves tin du-le spa nio li lor imi nen ta apo ca lip sã de pe ga -zon. Fa nii din ca pi ta lã se gru pa rã la cele douã pe lu ze —în tr-o par te cei ai Ste lei ºi ai Na þio na lu lui, în alta cei ailui Di na mo ºi ai Spor tu lui — cu ex cep þia ra pi diº ti lor, careale se rã o zonã ne u trã de la tri bu na în tâi. Furã Zoli îi cãutãdin pri viri pe su por te rii ve niþi din Spa nia ca sã-i ia la omor.Nu vãzu pi cior de strãin, ceea ce nu fãcu de cât sã-i creascãiri ta rea. Bu te lie avu ne vo ie de mul tã di plo ma þie ca sã-ºicon vin gã apri gul con fra te cã ex pre sia lui Amza — „sã-i ba -tem ju mã ta te pe te ren, ju mã ta te în tri bu ne“ — fu se se ofi gu rã de stil ºi ni mic mai mult. Furã Zoli se cal mã cu greu,di la tân du-ºi vin di ca tiv pu pi le le ºi spe rând în ºi nea lui sãre pe re ze doi-trei spa nioli fie ºi în cea sul al doi spre ze ce -lea. La pe lu za cea lal tã, Cio co la tã puse mâna pe un me ga -fon ºi în ce pu sã li se adre se ze di rect ju cã to ri lor, cu gân dulsã-i mon te ze ºi mai bine pen tru ur mã toa rea orã ºi ju mã -ta te. „Didi, nã so su’ ãla cu 9 a zis cã-i pla ce de ne vas tã-ta.“

bazar b i zar

113

„Ai gri jã de cre þu’ ãsta de pe stân ga, Gu ri þã, din ca u za luin-aþi prins Liga Cam pio ni lor as tã-varã.“ „Pa u le, cân tã lame nis cu’ lor, tatã, cã ºi tu ai stat pe barã ºase luni.“

Cu tot op ti mis mul de bor dant al pu bli cu lui, la pa u zãera 2–0 pen tru spa nioli. Con sec ven tã ºi fi de lã, ga le ria pro -vin cia li lor îºi fãcu da to ria pânã la ca pãt, în cu ra jân du-ºine o bo sit rãs fã þa þii, chiar ºi pe cei care ju cau la men ta bil,strã duin du-se sã-i do pe ze mo ral ºi fluie rân du-i co pios pead ver sari la fie ca re atin ge re de ba lon. Ar bi trul îºi avu, fi -reº te, por þia lui ºi se vãzu po to pit de un ºu voi de în ju rã -turi pe care, din fe ri ci re pen tru toa tã lu mea, nici nu lepri ce pu ºi nici nu le de du se. Con for mân du-se re giei co -mu ne a lui Gar do ne, Mãs li nã, Cul tu’, Din go-Bin go ºi Ca -li ba nu’, mol do ve nii, do bro ge nii, bã nã þe nii, ar de le nii ºiol te nii ve niþi la meci is ca rã în câ te va rân duri va lul bu cu -riei, chit cã nu aveau nici un mo tiv, scan da rã pre nu me lefa vo ri þi lor — ti tu lari ºi re zer ve — fãrã sã pri meas cã nicimã car o flu tu ra re grã bi tã a mâi nii, se un dui rã în con tra -timp (un rând la stân ga, cel de dea su pra la dreap ta), cumvã zu se rã la ga le ria lui Li ver po ol, ale gân du-se doar cu pri -viri cir cum spec te din par tea jan dar mi lor, ºi în so þi rã cu uraleful mi nan te fie ca re com bi na þie re u ºi tã a bã ie þi lor. To tuºi,sco rul rã ma se 0–2. În þara unde vã zu se rã lu mi na zi leiAdi-gol, Mol do-gol, Clau-gol, Dan ciu-gol, Guºi-gol, Radu-golºi ªumi-gol, ni meni nu iz buti sã per fo re ze mã car o datãpoar ta ibe ri ci lor. În schimb, cãl când cu ghe te le peste tra -di þio na la os pi ta li ta te car pa to-da nu bia no-pon ti cã ºi ig no -rând fla grant efor tu ri le de in te gra re ale na þiei, Javi Mo re no,cel alin tat „Trom pe tã“ ºi „Na sotti“ de spec ta to rii ºu gu beþi,prin se câte o tor pi lã în fie ca re vin clu ºi re zol vã pro ble ma.

Dacã pro vin cia lii pri mi rã du ºul rece cu dem ni ta te, ga -le ri i le re u ni te ale ca pi ta lei schim ba rã ur gent ma ca zul. Dincâ te va mii de guri þâºni si mul tan o puz de rie de in sul te laadre sa în vin ºi lor. Din eroi ºi idoli, tri co lo rii se me ta mor -

radu paraschivescu

114

fo za rã — sub ver bul ca us tic al lui Toni ªmen, Pâr na ie, FurãZoli, Bu te lie ºi Cio co la tã — în ra pan du le, gão zari, leoarbe,ba la oar þe, si fi loni ºi ja gar de le. Ploa ia de in vec ti ve nu-i lãsãin sen si bili pe pro ta go niºti. Li be ro ul îºi dãdu ºor tul jos ºile arã tã plã ti to ri lor de bi let ce pã re re avea de spre ei, por -ta rul le pro pu se con tes ta ta ri lor un nu mãr de sex în grup,cu de ge tul mij lo ciu în tins în sus pânã la ul ti mul nerv, vâr -ful re tras az vârli douã doze de Co ca-Cola în tri bu na deunde ate ri za se rã, iar cã pi ta nul echi pei ceru sã fie în lo cuitºi ple cã la ves tiar mã ci nând o ava lan ºã de cu vin te im po -si bil de gã sit prin dic þio na re. De pã ºiþi de si tua þie, se lec þio -ne rul aflat pe ban cã ºi ofi cia lii co co þaþi la pro to col asis ta rãbla zaþi la ul ti ma par te din re ci ta lul ga le ri i lor bu cu reº tenecare, pier zân du-ºi in te re sul pen tru me ciul in ter þãri, îºiamin ti rã de cam pio na tul in tern. Din col þul di na mo vist seauzi, brusc ºi sa ca dat, un re fren ne pie ri tor: „Oli, ola, sãmoa rã C.C.A.“ Fa lan ga ste lis tã ri pos tã în trei se cun de:„Ahe, aho, sã moa rã Di na mo.“ Oda tã de pã ºit pre lu diul,cele douã ga le rii se con cen tra rã me to dic asu pra ina mi cu -lui co mun de lân gã Po dul Grant. Dea su pra în tre gii su flãridin Bal ta Albã pluti preþ de câ te va cli pe in can ta þia sa crã,ine lu da bi lã ºi pã ti ma ºã a fie cã rei eta pe: „Muuuuuuie Ra -piiiii id, laaa in fi niiiii it, / Muuuuuuie Ra piiiii id, laaa in fi -niiiii it.“ Aºe zat lân gã pre ºe din te le Fe de ra þiei, ac þio na rulprin ci pal al giu leº te ni lor su râ se de zo lat. Ce oa meni! Câtãrãu ta te! Ce lip sã de edu ca þie!

Co lac peste pu pã zã, la pro xi ma eta pã de cam pio natcãzu, odatã cu gar dul de pro tec þie al sta dio nu lui din Su -cea va, ºi re cor dul na þio nal de spi ta li zãri per eve ni ment,pre cum ºi cel al ares tã ri lor în grup. Scan da li zat ºi îm pinscu vo ioa sã in con ºtien þã din co lo de gea man du ri le rãb dãrii,sta ros te le Li gii îi con vo cã la o nouã ºe din þã pe ºe fii ga le -ri i lor (in clu siv pe pro vin ciali) la exact zece zile de la apã -sã to rul fias co spa niol.

bazar b i zar

115

ªi de data asta tot Mi nel Fo ta che jucã ro lul maes tru luide ce re mo nii. Atâ ta doar cã în tâl ni rea nu mai avu loc lacom ple xul Na þio nal, ci la se diul Li gii. Cele opt spre ze cecã pe te nii ale sta dioa ne lor dã du rã încã o datã ochii cu Sta -no mir, flan cat de us cã þi vul care fu se se pre zent ºi la ul ti maîn tre ve de re ºi de Flo rin Amza, vi ce pre ºe din te le Fe de ra þiei.In vi tat sã par ti ci pe, con si lie rul pe pro ble me spor ti ve al pre -ºe din te lui de cli na se în ul ti ma cli pã, in vo când ches tiuni cenu su por tau amâ na re, deºi cam toa tã lu mea bã nu ia cãomul pre fe ra jo cu ri le Nin ten do cioc ni ri lor de idei cu StanBos tan ºi Le ci ti nã.

Sicã Sta no mir îºi lua se un aer opã rit, semn cã in ter pre -ta se to tul ca pe o jig ni re per so na lã. De fapt, ni meni nu aveachef de glu me — bã tând la Bu cu reºti, Spa nia se ca li fi ca sepen tru tur ne ul fi nal al eu ro pe ne lor ºi ne lã sa se la mila ba -ra ju lui —, iar pa li de le ten ta ti ve de în ve se li re a at mo sfe reidin par tea lui Fo ta che ri co ºa rã dez a grea bil ºi-l si li rã pe altrei lea om al Li gii sã-ºi în fi gã na sul în niº te hâr þoa ge, subsfre de lul din pri vi ri le ºe fu lui.

— Îna in te de-a dis cu ta ºi de-a vã co mu ni ca mã su ri le pecare le-am de cis, în ce pu ex abrup to Sta no mir, in com pa ra -bil mai pro to co lar ca de obi cei, îi dau cu vân tul dom nu luipro fe sor uni ver si tar Ma xi mi lian Io naº cu de la Fa cul ta tea dePsi ho lo gie. Dân sul o sã vã pre zin te un ma te rial care spercã o sã vã aju te sã vã daþi sea ma de ce vã pur taþi aºa. Dom -nu’ Io naº cu, vã rog.

Us cã þi vul îºi cer ce tã au di to riul cu o pri vi re albã, ne pã -rând de ran jat cã, în lo cul can di de lor stu den te pa sio na tede psi ho lo gia la ca nia nã ºi de be ha vio rism, tre bu ia sã sepro du cã în faþa lui Gua da lu pe ºi Mãs li nã. κi dre se vo ceadis cret, îºi pi pãi no dul de la cra va tã cu un gest re flex ºiîn ce pu.

— Dom ni lor, vã voi vorbi de spre in ci den þa ºi pre va len þaac te lor de vio len þã în grup asu pra seg men te lor po pu -

radu paraschivescu

116

laþio na le ex pu se alea to riu im pac tu lui. Voi adu ce în dis -cu þie ata vis me le, im pul su ri le gre ga re, spi ri tul de tur mã înac cep þia lui Gus ta ve Le Bon, pre cum ºi pro pen siu nea in -di vi du lui con tem po ran spre ra di ca li za rea dis cur su lui ºispre de ra pa jul ati tu di nal. Voi de ce la ra þiu ni le pen tru caregru pul uman la apo ge ul su res ci tã rii pre fe rã iden ti fi ca reacu anu mi te or di ne ale reg nu lui ani mal ºi voi amen da te -o ria po tri vit cã re ia re van ºar dis mul la tent are ne a pã ra tãne vo ie de un du blu sti mul, sen zo rial ºi ex tra sen zo rial, pen -tru a rã bufni. În fine, vã voi pro pu ne o so lu þie de pa ci fi zarepe ter men scurt ºi me diu în con di þi i le date, în care ate nua -rea com po nen te lor re bar ba ti ve ale in trin se cu lui fie cã ruiacom por tã o mar jã de eroa re de 2,48%.

Opt spre ze ce pe rechi de ochi lu ci rã ma la div ºi do bân -di rã con co mi tent o fi xi ta te dã tã toa re de fiori. Re ve nin du-ºipri mul din ºoc, Cio co la tã se cu tre mu rã scurt, ca în tr-oul ti mã con vul sie or gas mi cã, ºi se în toar se pru dent spre Gar -de ro bã, aflat chiar lân gã el. Aces ta rã mã se se cu gura cãs ca tã,si de rat de to ren tul inin te li gi bil pe ca re-l au zi se re vãr sân -du-se din tre bu ze le sub þiri ale maes tru lui Io naº cu. Un devala mar gi ne de rând, Miºu Clan þã tre sã ri se im per cep ti billa au zul cu vân tu lui „pro pen siu ne“. In tuind cã era vor ba deo pen siu ne a PRO TV-u lui, fu se se cât pe-aci sã-l în tre ru pãpe uni ver si tar ca sã-l în tre be cât cos ta o noap te ºi dacãmi cul de jun era in clus. Din fe ri ci re, Gar do ne prin se se miº -ca rea la vre me ºi îºi con vin se se prin tr-un gest ferm co le gulsã re nun þe ºi sã în du re mai de par te în tã ce re.

În timp ce Io naº cu îºi sus þi nea re ci ta lul jar go na u tic,câþiva din tre cur san þii de oca zie se ui ta rã in tri gaþi la Sta -no mir. Pe chi pul lui lã tã reþ se ci tea o sa tis fac þie per ver sã,de ra fi nat al su pli ci i lor. Pre ºe din te le Li gii se mai în tor ceadin când în când spre Amza, cu care schim ba im pre sii,însã fãrã a-i pier de de sub ob ser va þie pe cei opt spre ze ceºefi de ga le rie zã pã ciþi deja de ver bia jul de vas ta tor al pro -fe so ru lui.

bazar b i zar

117

— Unul din tre ste re o ti pu ri le cu gra dul cel mai ri di catde re cu ren þã al con tem po ra nei tã þii este agre si vi ta tea nu -cle e lor uma ne — gru puri, gru pus cu le, co mu ni tãþi — aflateîn in ter ac ti vi ta te di rec tã. Con tex tul so cial, frus trã ri le per -so na le, con di þi i le pe do cli ma ti ce ºi in stinc tul de su pra vie -þui re îl obli gã pe ac tant la re ac þii do mi na toa re, me ni te sã-lle gi ti me ze he ge mo nic în ochii ri va li lor. Ex tra po lând depe pa lie rul in di vi du al pe cel al gru pu lui or ga ni zat, con -sta tãm pre zen þa ace lo raºi ti pa re asu ma te in con ºtient ºi ope -ra þio na li za te pânã la re u ºi ta fi na lã.

Cris pa rea ºe fi lor de ga le rie se apro pia ver ti gi nos depunc tul cri tic. Bu te lie se uitã la ceas pe fu riº, spe rând sãsca pe tea fãr. Den tis tul îºi în de sã pum nul drept în cãu ºulpal mei stângi ºi re pe tã ges tul de câ te va ori, ca pen tru aexor ci za rãul care i se cui bã ri se în gând cu douã zeci demi nu te în urmã. Din go-Bin go, Sal va dor ºi Ricã Ven tu zãof ta rã zgo mo tos de douã-trei ori, fãrã sã-l în duio ºe ze peora tor. La un mo ment dat, pânã ºi Mi nel Fo ta che se scãr -pi nã ner vos în creº tet, ne si gur pe pro pria re zis ten þã la oase me nea de mon stra þie de for þã.

— Ve ri fi ca tã de atâ tea ori, dis po ni bi li ta tea pen tru con -flict, pen tru în frun ta rea fã þi ºã, este unul din tre ele men telede coa gu la re ºi la ni ve lul ga le ri i lor, con ti nuã Io naº cu, ajun -gând în cele din urmã la ches tiu nea spi noa sã a vio len þei.Am vor bit de iden ti fi ca rea ac tan þi lor or ga ni zaþi în gru puricu di verºi prã dã tori, cu sãl bã ti ciuni de prin se sã facã le gea,sã dis tru gã ºi sã su pu nã. Aceºti ac tanþi ajung sã dez vol tera por turi de sim bio zã cu mo de lul com por ta men tal pe carel-au pre luat, mo di fi cân du-ºi pro pri i le de ter mi nãri pânã laimi ta rea lui cva si to ta lã. Ener gi i le re ma nen te ale fie cã ruicom po nent al gru pu lui trec prin tr-o ca ta li zã po ten þia lã dean ti pa tie faþã de ce lã lalt, faþã de opo nen tul pe care îl do -reº te anean ti zat, în frânt, de mis din toa te func þi i le pe carele de þi ne. În uni ver sul lui ati tu di nal, su por te rul co pia zã

radu paraschivescu

118

fi del teh ni ci le de atac ºi de re plie re ale ace lui ani mal trans -for mat în ma tri ce de apar te nen þã pen tru în trea ga ga le -rie. Nu în tâm plã tor, pre fe rin þe le gru pu ri lor de su por terise în dreap tã spre fe li de, ac vi li de, fal co ni de ºi alte or di nede rã pi toa re, fie ele te res tre, ac va ti ce sau ae rie ne. Am com -pi lat pen tru dum nea voas trã o lis tã cu ti tu la tu ra ce lor opt -spre ze ce ga le rii din Di vi zia A. Vã rog sã o par cur geþi ºi veþiin fe ra, mai mult ca si gur, una din tre ex pli ca þi i le com por -ta men tu lui de viat de la nor mã al sus þi nã to ri lor echi pe lorres pec ti ve.

Fo ta che tre cu re pe de prin tre rân duri ºi aºe zã sub ochiiin cre duli ai ce lor opt spre ze ce o foa ie de hâr tie pe carese afla un fel de ta bel no mi nal. În ca pul lis tei stã tea scrisANE XA 1, iar de de subt se pu tea citi:

LEII AL BAªTRI URªII GRE NALU PII GAL BENI PU ME LE ALBEVUL TU RII VIO LEÞI LINC ªII AU RIICÂI NII RO ªII RE CHI NII BOR DOTI GRII NE GRI AC VI LE LE VER NILLE O PAR ZII VERZI JA GUA RII GRICO BRE LE AR GIN TII HIE NE LE ROZªOI MII ORANJ PAN TE RE LE TUR COAZGHE PAR ZII VI ªI NII ªA CA LII KAKI

— Ce mã-sa-n cur e asta? ex plo dã Cio co la tã, ne pu tândsã se mai ab þi nã. Vã ba teþi joc de noi? Bun, am cãl cat pebec, am feº te lit-o, asta e. Amen daþi-ne, sus pen daþi-ne te -re nu ri le, fa ceþi ce vreþi, da’ lã saþi-ne dra cu lui în pace, scrâºniel, mu tân du-ºi pri vi ri le de la Sicã Sta no mir la im pa si bi lulIo naº cu ºi îna poi.

— Are drep ta te, dom nu’ preº, îi sãri în aju tor Toni ªmen.Ca re-i pro ble ma? Nici cu nume de ani ma le nu-i bine? Acu’doi ani v-aþi luat de amã râ þii ãia din Ti mi ºoa ra, cu noi cemai aveþi?

Epi so dul evo cat aº ter nu o um brã pe chi pul vi ce pre -ºe din te lui Amza. Din ex ces de zel, cu douã se zoa ne în

119

bazar b i zar

urmã un ofi cial al Fe de ra þiei obli ga se ga le ria lui Poli sã-ºischim be nu me le, sub ame nin þa rea unor mã suri pu ni ti vedras ti ce. „Ce-i aia, dom nu le, cum poþi sã-þi iei nu me le dela un co man do ca re-a vio lat o cur vã de lux în par tea desud a ora ºu lui?“ se bur zu lui se fe de ra lul, in for mat tar divcã de fapt Co man do Vio la Ul tra Cur va Sud în sem na cuto tul alt ce va.

Se si zând pe ri co lul, Sta no mir pre luã frâ ie le dis cu þiei.— Bãi, dom nu’ pro fe sor a vrut sã spu nã cã din ca u zã

cã v-aþi pus nu me le as tea aþi dat cu mu cii-n fa so le. Aºa e?în tre bã el, se mi pi vo tând spre dreap ta ºi aº tep tând con fir -ma rea din par tea lui Io naº cu.

Uni ver si ta rul în cu vi in þã din cap, câ tuºi de pu þin fra patde ima gis ti ca lui Sta no mir.

— Pãi bine, dom’ ºef, ºi-a tunci ce fa cem? Nu mai mer -gem la me ciuri? se aler tã Le ci ti nã.

Pre ºe din te le Li gii negã prin tr-un þâ þâit al bu ze lor.— Nu, dra gã, vã schim baþi nu me le. Gata cu leii, ti grii

ºi ghe par zii, cã nu mai de boa cã ne v-aþi þi nut. Du cã-se. ªica sã nu zi ceþi cã nu vã vrem bi ne le, ne-am pus min tea lacon tri bu þie ºi v-am pro dus o al ter na ti vã. Mi ne le, bagã.

Fo ta che se exe cu tã con ºti in cios, pa sân du-i fie cã rui ºefde ga le rie o nouã foa ie de hâr tie, in ti tu la tã ANE XA 2. Ceiopt spre ze ce o stu dia rã în tã ce re. Era tot o în ºi rui re de ani -ma le ºi ani mã lu þe, ne ar ti cu la te ºi lip si te de data asta dede ter mi nan tul cro ma tic al ji vi ne lor din ANE XA 1.

IE PURI FLU TURIDEL FINI MIER LEAN TI LO PE RÂN DU NICILE BE DE LE MURIZE BRE BUR SUCICAS TORI OR NI TO RINCIGA ZE LE SOMNICAN GURI CIM PAN ZEIKOA LA ÞÂN ÞARI

radu paraschivescu

120

Cei opt spre ze ce îºi ri di ca rã în cet pri vi ri le de pe foi, im -plo rând par cã pe ci ne va sã le spu nã cã to tul era o far sã.Vã zând însã ex pre sia îm pli ni tã de pe fe þe le lui Sta no mir,Fo ta che ºi Amza, în ce pu rã sã eva lu e ze am ploa rea de zas -tru lui.

— Ie pu rii al baºtri, tes tã scep tic Sal va dor. Cum Doamneiar tã-mã sã apar cu aºa ceva pe Di na mo? Mã bagã ãia laUr gen þã, cã-i aproa pe.

— Dar, vezi tu, ºi ga le ria lui Di na mo o sã aibã alt nume,îl li niºti Amza. De pil dã… Le be de le Ro ºii.

Cio co la tã, ºe ful ga le riei din ªte fan cel Mare, se uitã dela unul la al tul ca lo vit cu le u ca. Dãdu sã spu nã ceva, nu -mai cã Sta no mir i-o luã îna in te.

— Dom’le, aici e-o ches tie. Sã mai ve dem cu le be de leas tea, poa te gã sim alt ce va. De când cu na su le li le alea deprin Aus tria, cu mân cã tori de le be de ºi mai ºtiu eu ce, numai poþi sã te gân deºti la le be de cã se in ter pre tea zã.

— Le mu rii vi ºi nii, rosti sum bru Pâr na ie. Nu mer ge,mân ca-v-aº, nu mer ge ºi pace. Dacã le zic la bã ieþi, e be lea.

— Þân þa ru’ e tot ani mal? se in te re sã Ca li ba nu’.— Nu, e le gu mã. Cred ºi io cã-i ani mal, ce-ai vrea sã

fie? Uite, voi 㺠tia de la Faru’ pu teþi sã vã spu neþi þân þari,ºi-a ºa sun teþi trei sfer turi ma che doni, su ge rã Sta no mir.

— Þân þa rii Tur coaz, zise de pro bã Mãs li nã. Ca nu ca-npe re te.

— Ce sã-þi spun, ce bine sunã Câi nii Ro ºii. Sau Vul tu riiVio leþi, con tra ca rã ener vat Amza.

Dis cu þi i le în con tra dic to riu du ra rã aproa pe o ju mã - tate de orã, fãrã sã se ajun gã la un acord. Sim þind cã pre -zen þa lui nu mai era ne ce sa rã, Ma xi mi lian Io naº cu sere tra se, pe tre cut de în ju rã tu ri le în sur di nã ale ce lor opt -spre ze ce. Cât timp Sta no mir po le mi zã cu Din go-Bin go ºiStan Bos tan, Fo ta che ºi Amza pu se rã la punct ANE XA 3,

bazar b i zar

121

pe care o su pu se rã aten þiei de în da tã ce li se dãdu pri -le jul.

BE GO NI I LE AL BAS TREPAN SE LU ÞE LE GAL BE NELA LE LE LE VIO LE TECRÃI ÞE LE ROªIIMAR GA RE TE LE NE GREGA ROA FE LE VERZIPE TU NI I LE AR GIN TIIGLA DIO LE LE ORANJMI MO ZE LE VIªI NIIMUª CA TE LE ALBEVIO LE TE LE GRIAL BÃS TRE LE LE AU RIIFRE ZI I LE BOR DODA LI I LE VER NILBRÂN DUªE LE KAKINAR CI SE LE ROZANE MO NE LE TUR COAZLÃ CRÃ MIOA RE LE GRE NA

ANE XA 3 pro du se efec te din sfe ra ca ta to niei prin tre ceiopt spre ze ce, fãrã ca asta sã-l im pre sio ne ze în vreun fel peîn tâi stã tã to rul Li gii. Pri mul care îºi de pãºi mo men tul deper ple xi ta te fu Cul tu’, care for mu lã o obiec þie im ba ta bi lã.

— Cum adi cã, „al bãs tre le le au rii“, bre? Pãi ori e al bãs -tre le, ori e au rii.

— Va la bil ºi pen tru „vio le te le gri“, plu sã de cis Gua da -lu pe, se si zând o bre ºã în ar mu ra pânã atunci de ne pã trunsa ina mi cu lui.

— As tea-s cioa ce, bã, se am ba lã Sta no mir. Staþi de vor bãîn tre voi, le mai su ciþi, le mai în vâr tiþi ºi pân’ la urmã vã-nþe -le geþi cum va. V-am dat o idee, n-a veþi de cât sã vã po tri viþisin guri plan te le ºi cu lo ri le.

— Adi cã noi sun tem plan te, ºefu’? ta to nã mâh nit Ca -li ba nu’.

radu paraschivescu

122

— Ui taþi ce e, in ter veni Fo ta che. Cum a zis ºi dom nu’pre ºe din te, luãm mã su ra asta ca sã vã fa cem un bine. Dacãga le ri i le voas tre or sã aibã nume paº ni ce, or sã se com porteîn con se cin þã. Pânã acum aþi fost câini º-aþi muº cat, aþi fostre chini ºi-aþi te ro ri zat, aþi fost pan te re ºi-aþi ata cat, aþi fostlupi ºi-aþi hãr tã nit. Gata, nu se mai poa te. E ne vo ie de cevanou. De o schim ba re de eti che tã, care sã pro voa ce o schim -ba re de ati tu di ne.

— Cred cã tre be ºi-o schim ba re de sex, nea Mi ne le, sepro nun þã Furã Zoli.

— De ce?— N-aþi vã zut cã toa te flo ri le alea e de genu’ fe me lin?

Pãi avem noi feþe de pan se lu þe ºi ane mo ne?Ob ser va þia lui Furã Zoli îi fãcu mat pe ofi ciali. Aceº tia

par cur se rã încã o datã ANE XA 3 ºi se re cu nos cu rã în frânþi.Va ga bon dul ãsta cu ºcoa la vie þii la se ral avea drep ta te. Pedi ta mai lis ta nu se afla nici mã car un mas cu lin. Mai marerâ sul.

— Un bob zã ba vã, zmei lor, in sis tã Sta no mir, adre sân -du-li-se apoi lui Amza ºi Fo ta che: Ce mama dra cu lui fã -cu rãþi, bãi? Vã arde de ca te rin cã? Scui paþi-mi op ºpe bã lã riimas cu li ne în cinci mi nu te, cã dacã nu, v-am ras. Re þi neþice vã spun. Sã le vãd pe hâr tie. Exe cu ta rea.

— ANE XA 4, oftã vlã guit Amza, pri vin du-ºi co le gul desu fe rin þã. Tre bu ia sã ne luãm atla sul bo ta nic cu noi. Dom -nu’ pre ºe din te, da’ dacã nici asta nu le con vi ne, n-a vem ceface.

— As ta-i ul ti ma, Flo ri ne, pe-o noa rea mea. Le pla ce, nule pla ce, trea ba lor. Cu ea de fi lea zã. Hai, la mun cã.

ªe fii de ga le rie aº tep ta rã în li niº te cel de-al pa tru lea ta -bel cu op þiuni, care nu în târ zie sã apa rã. Fo ta che le maiîm pãrþi niº te foi (mai pu þi ne de data asta, fiind cã îl du -rea mâna de-a tâ ta scris), trãin du-ºi con di þia si si fi cã în tr-otã ce re care as cun dea gân duri de rãz bu na re.

bazar b i zar

123

CLO PO ÞEL FRÃ SI NELTRAN DA FIR BUL BUCMAC ROZ MA RINBRE BE NEL LI LIACCRIN CO RIAN DRUGHIO CEL STÂN JE NELTO PO RAª CAC TUSBU JOR LAURSMIR DAR BU SUIOC

— Dacã aveþi în tre bãri, spu se Fo ta che dupã ce ºe fii ga -le ri i lor se mai afun da rã cu un pas în ni si pu ri le miº cã toareale ri di co lu lui fe de ral.

— Cum cea pa mã-sii de se nez io un smir dar pã steag?ceru lã mu riri Gar do ne.

— Pui mâna pe car te ºi te uiþi, îl sfã tui pe da go gic Fo -ta che. Alt ci ne va?

— Ce-i ãla bul buc? vru sã ºtie Den tis tul.— Da’ nu vã e ru ºi ne, bã? tunã Sta no mir. Su naþi la in -

for ma þii pen tru pros ti i le as tea. Dacã aveþi în tre bãri se rioase,pu neþi-le. Dacã nu, adio ºi-un praz ver de.

— Bos ta ne, auzi bã, praz ver de. Ãs ta-i bun pen tru voi,ju ve þii, spe cu lã opor tun Mãs li nã. Ori cum, e mai ca lu meade cât ghio ceii al baºtri.

— Am eu o-ntre ba re se rioa sã, dom nu’ preº, se aven turãGar de ro bã. Ce se-ntâm plã dacã nu sun tem de acord?

Sta no mir ieºi la atac, cu fi gu ra în cin sã de un zâm betper fid.

— Mã bã ia tu le, stai cã nu pri cepi. Aici nu-i vor ba de niciun acord. Fa ceþi cum v-am spus, sau sun teþi pe fã raº. Sim -plu. Re þi ne ce-þi spun. Am vor bit cu pre ºe din þii de clu buriºi mi-au dat drep ta te. Pânã acu’ v-am pom pat bani în tru na.Ba pen tru de pla sãri, ba pen tru con feti, ba pen tru tobe,ba pen tru sprayuri, ba pen tru mai ºtiu eu ce aiu reli. ªi-nschimb voi ce fa ceþi? Pa ra diþi sca u ne, daþi cu fu mi ge ne pãte ren, îi por cãiþi pã ob ser va tori ºi fu raþi de pân pie þe. Iardacã se lasã cu mar dea lã la sta dion, cine plã teº te? Voi? Aº,

radu paraschivescu

124

clu bu’, adi cã ta man 㺠tia pã ca re-i mul geþi de mã lai. Ia zi -ceþi, e co rect? Nu e, tatã, as cul taþi la mine. Sã vã fie clar:ori vã ale geþi fru mu ºel niº te nume de-as tea cum se ca de ºi-nvã -þaþi ce-i aia o ga le rie ade vã ra tã, ori schim bãm foa ia. Ciu ciubani, canci ex cur sii cu echi pa. Pri ce put?

O tã ce re den sã urmã apos tro fe lor lui Sta no mir. Cei opt -spre ze ce ºefi de ga le rie ajun se se rã pe ul ti ma treap tã acon ster nã rii. Avu se se rã timp be re chet sã-ºi dea sea ma cãpre ºe din te le Li gii vo ia efec tiv sã-i facã de râs, sã-i com -pro mi tã fãrã pu tin þã de re a bi li ta re. Cãci în ce fel pu teaiale ge în tre douã va rian te la fel de ne con ve na bi le? Aceas taera în tre ba rea cã re ia Bu te lie, Din go-Bin go ºi cei lalþi îi cãu -tau za dar nic rãs pun sul. Trep tat, în þe le se rã cu to þii cã si tua -þia era fãrã ie ºi re. Re de nu mi rea pã rea ine vi ta bi lã.

Ca prim re zul tat al mã su rii dic ta te de Sta no mir, zia relede sport de a doua zi îºi du bla rã ti ra jul ºi — în con se - cinþã — în ca sã ri le. Câþi va pre ºe dinþi de club con chi se rã cãasa na rea mo ra lã a am bien tu lui fot ba lis tic în ce pu se, aº tep -tând în cre zã tori ur mã toa rea eta pã de cam pio nat pen trucon fir ma re. Ofi þe rul de pre sã al na þio na lei apla u dã ini þia ti valui nea Sicã ºi vãzu în ea o ga ran þie a fair-play-u lui vi i tor. Pânãºi mi nis trul de re sort tri mi se o te le gra mã de fe li ci tare, în careîl in vi tã tot o da tã pe pre ºe din te le Li gii la fer mi tate ºi con -sec ven þã. To tul pã rea pre gã tit pen tru un fot bal ju cat prin -tre al ba troºi ºi nu feri.

Cu atât mai mare fu ne du me ri rea lui John Tur cu, unro mân sta bi lit la Win ni peg, când na vi gã pe In ter net o sãp -tã mâ nã mai târ ziu ºi citi în prin ci pa lul co ti dian de sportdin Bu cu reºti co men ta riul la me ciul dis pu tat de echi pa cucare þi nea din fra ge dã prun cie. Ceea ce-i re þi nu aten þia fuîn de o sebi fi na lul ar ti co lu lui:

Din pã ca te, par ti da a fost um bri tã de du e lul ce -lor douã ga le rii, care ºi-au dat în pe tic dupã ul ti mulfluier al ar bi tru lui. Ari pa durã a „stân je nei lor ro ºii“

bazar b i zar

125

a ata cat gru pul „cac tu ºi lor gal beni“ ma saþi la pe lu zanord, dis tru gân du-le stea gu ri le ºi in cen di in du-leba nne re le. Pre zent la meci, pre ºe din te le Li gii Pro fe -sio nis te, Sicã Sta no mir, a de cla rat unui re por ter alpos tu lui na þio nal de te le vi ziu ne: „ú tia nu-s oa meni,dom’le, sunt ani ma le! Re þi neþi ce vã spun! Fia re, astasunt! A avut drep ta te cine le-a zis câini ºi lupi.“

radu paraschivescu

o lunã p l i nã

se ciupi te mã tor, do rin du-ºi din su flet sã nu fie unvis. Nu era. Nici vor bã. Se afla în pli nã ºi in ten sã re a li ta te,de par te de pal pi tul oni ric ºi de efe me rul bi zar al ace lorepi soa de pe care le-ai ui tat din cli pa când ai des chis ochii.Iar ca dra din faþa lui îi apar þi nea sutã la sutã. Nu tre bu ias-o îm par tã cu ni meni. Po se siv ºi exal tat, îºi do ri se mai multde cât ori ce pe lume s-o aibã nu mai pen tru el, s-o trans -for me în prin þe sa lui su râ zã toa re, în zâna lui bunã, în muzalui vo lup tuoa sã ºi tot o da tã atât de pli nã de mis ter. În tr-untâr ziu, do rin þa i se în de pli ni se. To tul e sã vrei cu ade vã -rat, îl în cu ra ja se un prie ten pe vre mea când mai avea aºaceva. Dacã vrei cu ade vã rat, dacã þii mor þiº, dacã eºti gatasã dai to tul pen tru obiec tul do rin þei tale, pânã la urmã osã vezi cã o sã þi se facã pe plac. Nu-l cre zu se pe cel ca re-ispu se se cu vin te le as tea. I se pã ru se cã erau de cir cum stan þã,cã aveau un scop pur con so la tor. Dar uite cã se în ºe la se.Fos tul lui amic avu se se drep ta te.

Mo ni ca Bel lucci. Mo ni ca Bel lucci la el în gar so nie rã.Mo ni ca Bel lucci goa lã la el în gar so nie rã. La un me tru ºiceva de el. Ui tân du-i-se în ochi cu un ames tec in de fi ni bilde fri vo li ta te ºi in di fe ren þã. Îm bie toa re, to tuºi ab sen tã. Fier -bin te, to tuºi dis tan tã. Me ri dio na lã, to tuºi rece. Fi xân du-lfãrã sã-ºi co boa re o se cun dã pri vi ri le gre le de tor poa re,aban don ºi plã ceri ne mãr tu ri si te. Sfi dân du-l pe sub ple oa -pe. Che mân du-l pe mu teº te. În fio rân du-l îna in te de-a cu -te za s-o atin gã. Pro mi þân du-i ex ta zul cli pei ºi pre ves tin du-i

127

tris te þi le de mai târ ziu. Stâr nin du-i sim þu ri le ºi rãs co lin du-imân dria de bãr bat sin gur, tre cut de pri ma ti ne re þe.

Mo ni ca Bel lucci la el în gar so nie rã o lunã în che ia tã.Mo ni ca Bel lucci la el în gar so nie rã o lunã în che ia tã, fãrãºti rea ve ci ni lor. Mo ni ca Bel lucci la el în gar so nie rã o lunãîn che ia tã, fãrã ºti rea ve ci ni lor, gata sã-l pri meas cã la piep -tul ei cald, bron zat ºi ge ne ros. Gata sã-i în þe lea gã frus trã -ri le. Sã-i ac cep te pof te le. Sã-i în gã duie ges tu ri le. Sã nu-icen zu re ze ni mic. Sã-i re sti tuie mã car o pãr ti ci cã din or -go liul fer fe ni þit în eºe cu ri le de peste zi. Sã-l re a bi li te ze înpro priii ochi. Sã i se ofe re tã cut ºi de plin, ca în tr-un ri tu alde cu pat din min tea amo ru lui.

Se apro pie ca în tran sã ºi în tin se pru dent mâna dreap tã,de par cã o miº ca re brus cã ar fi nã ruit to tul. Pu tea sã-iatin gã go li ciu nea, sã-ºi li peas cã pal ma care în ce pu se dejasã-i trans pi re de pân te ce le ei ne ted, sã-ºi plim be de ge te lepe cur bu ra ºol du ri lor ei ape ti san te, sã-i lase pe bu ze le în -tre des chi se un sã rut tre mu rat, la com ºi în ace laºi timp sfios.În cele din urmã mâna îi cãzu la loc pe lân gã corp, iar elîi mai cer ce tã câ te va se cun de chi pul în ca drat de un pãrne gru ºi lung ca al unui in dian din ro ma ne le lui Karl May,gura ar cui tã în tr-o uºoa rã ne du me ri re, na sul drept ºi binepro por þio nat, ure chi le mici, de care atâr nau doi cer cei ne -miº caþi, ochii în care te pier deai ca în tr-un abis al des fã -tã ri lor ºi bãr bia îm pin sã abia per cep ti bil în faþã, în tr-ungest de pro vo ca re co che tã, care par cã o fã cea ºi mai atrã -gã toa re. Avea ceva ºi din Isa bel le Ad ja nei, ºi din So phieMar ceau. Însã era Mo ni ca lui. A lui ºi nu mai a lui. Vre mede o lunã. O lunã în che ia tã. O lunã pli nã, cum pro ba bil cãnu avea sã-i fie dat sã mai trã ias cã nici o da tã.

ªi-o do ri se în gar so nie ra lui im per so na lã încã de cândo vã zu se în fil mul ace la în care era so þia lui Gene Hac k -man. Nu mai þi nea min te ti tlul, ºtia doar cã mai juca ºiMor gan Fre e man ºi cã nici unul din tre per so na je nu-i plã -

radu paraschivescu

128

cu se. În afa ra ei, bi ne în þe les. Îl în cer ca se o ge lo zie pâr jo -li toa re când bã trâ nul Gene o vã zu se cum se dez bra cã, depar cã un in trus s-ar fi fu ri ºat pe ne sim þi te în tre ei ºi ar fitor pi lat prin sim pla sa pre zen þã aco lo o re la þie uni cã, ire -pe ta bi lã. Chiar dacã în film Mo ni ca era so þia lui Gene, ise pã rea ne demn sã-ºi dea hai ne le jos în faþa cui va carepu tea sã-i fie tatã. Ori cum, dupã ce se smul se se din sta reaaceea apã sã toa re, îºi fi xa se în trea ga aten þie asu pra ei, gatasã as pi re ecra nul din pri viri. Nu-ºi dã dea sea ma dacã erao ac tri þã bunã. Dupã câþi va ani, vã zu se Ma le na ºi tot nu selã mu ri se. Însã avea o ca li ta te pe care toþi bãr ba þii de soiullui o apre ciau la o fe me ie: ºtia sã tacã. Tã cea im pe rial, do -mi na tor, con sis tent. Era o pre o tea sã a mu þe niei, o ves ta -lã a cu vân tu lui re pri mat, o he tai rã a gân du lui ne ros tit. Osta tuie de car ne. Un mar tor dis cret al eve ni men te lor, unac ce so riu de co ra tiv, exo tic ºi ori când dis po ni bil, un de po -zi tar de nã dej de al an goa se lor, ne îm pli ni ri lor ºi am bi þi i -lor ce lui de alã turi. Îi lu mi na cã mã ru þa aºa cum îºi do ri sedin tot dea u na. Se afla aco lo ºi nu sco tea o vor bã. Era greude spus dacã îºi ajun gea sieºi. Lui, în schimb, nu-i mai tre -bu ia alt ce va. Nici mu zi cã, nici ca fea, nici þi gãri, nici te le -vi zor. ªi, fi reº te, nici o altã fe me ie.

Mo ni ca Bel lucci pãs trând pe ea doar o brã þa rã ºi uninel. Mo ni ca Bel lucci ve ghin du-i pro tec tor sin gu rã ta tea.Mo ni ca Bel lucci trans mi þân du-i me sa je stra nii, prin tr-o te -le pa tie de care el, unul, nu s-ar fi cre zut ca pa bil nici o da tã.Se mai apro pie cu un pas. Tri co ul ji lav pe care îl pur ta ise pã rea o po va rã. ªi l-ar fi dat jos ºi l-ar fi arun cat cât colo,dar se te mea ca ges tul sã nu-i fie in ter pre tat aiu rea. Ca nucum va se mi nu di ta tea lui sã fie re sim þi tã ca un afront. ªiMo ni ca era goa lã, ba chiar goa lã puº cã, nu mai cã nu existater men de com pa ra þie. Cum sã pui alã turi o sculp tu rã ºi unspasm? Cum sã stea unul lân gã al tul un pro dus si tuat lagra ni þa re bu tu lui ºi o ca po do pe rã a na tu rii? De când era

bazar b i zar

129

mi ra co lul ve ci nul ra tã rii? Cum ar fi pu tut sã dez o no re zesplen doa rea to ni cã a ita lien cei ex hi bân du-ºi tor sul ne vol -nic ºi alb, ca un boþ de te le mea cu pãr, pe care soa re lenu-l mai mân gâ ia se de trei ani? κi pãs trã tri co ul pe el ºi,fãrã sã vrea, îºi co bo rî pri vi rea spre glez ne le ac tri þei. Nuîn de a juns de sub þiri, apre cia se rã cri ti cii. Groa se de-a bi -ne lea, li ci ta se o oche la ris tã pis tru ia tã în tr-un su pli ment TV.Bun, ºi ce vo iau, o nouã Mar le ne Die trich? Îi tre cu se vre -mea. κi trãi se traiul. Nu poþi sã pui ºu ble rul pe glez na uneidive fiind cã i-ai cãu tat cu dis pe ra re cu su ruri ºi nu i-ai gã -sit nici unul. Sau, mã rog, poþi, dar asta în seam nã cã eºtisã rac cu du hul. κi în cleº tã pum nii preþ de o cli pã. Cine seatin gea de glez ne le Mo ni cãi de ve nea au to mat duº ma nul lui.

Ar dea de ne rãb da re s-o atin gã. Atâ ta doar cã nu ºtiade unde sã în cea pã. ªtia în schimb cã re ac þia ei ar fi fostaceeaºi, in di fe rent cum ar fi arã tat pri ma lui miº ca re. Fã -ceau par te din douã lumi di fe ri te, nu vor beau aceeaºi lim -bã, îi des pãr þeau ani-lu mi nã ºi era prea pu þin pro ba bil sãse în tâl neas cã ºi pe alte co or do na te, în afa ra ime dia tu luitac til. Ea era o mi nu nã þie a ce lu loi du lui, el un sluj baº mã -runt. Ea îl su pu se se din ochi pe Gene Hac kman, el nu în -drãz nea sã-i cea rã ºe fu lui o zi de con ce diu. Ea cu ce ri se olume, el ener va se un ofi ciu. Ea asi gu ra ima gi nea unui ce le -bru crea tor de par fu muri, el îºi cum pã ra cel mai ief tin de -o do rant de la col þul blo cu lui. Ea fã cu se fe ri ciþi sute demi li oa ne de bãr baþi, el o adu se se în pra gul si nu ci de rii pesin gu ra fe me ie pe care o cu nos cu se. ªi to tuºi, con tra ri i lese atrag, se îm bãr bã tã el, ui tân du-se din nou în ochii me -ri dio na lei somp tuoa se ºi în tre bân du-se ce ar fi zis co le giilui de ser vi ciu dacã ar fi ºtiut cu cine îm pãr þea gar so nie ra.

Pe de altã par te, ºi lor le dã dea ini ma ghes, o ºtia preabine. Pur ta se des tu le dis cu þii cu ei ca sã-ºi în ti pã reas cã înmin te pre fe rin þe le fie cã ru ia. San du, ºe ful de ser vi ciu, erato pit dupã Sha nia Twain. Avea toa te dis cu ri le ei, vã zu se

radu paraschivescu

130

ºap te con cer te ºi nu tri se pa sa ger ilu zia cã va ajun ge cândvapeste ocean ºi i se va în fã þi ºa în toa tã na tu ra le þea lui bal -ca ni cã. Ve de ta co un try nu pu tea de cât sã fie re cu nos cã -toa re au to ri tã þi lor ca na die ne ho tã râ te sã nu acor de vizeunor ce tã þeni din þã ri le cu prin se în va lul trei al in te grã rii,care pe dea su pra îºi mo ti vau in ten þia tu ris ti cã prin tr-unvers stu pid, des prins din tr-un cân tec aºij de rea: I just cal ledto say I love you. Dacã toþi mas cu lii care râv neau la o orã cuSha nia Twain ar fi fost ad miºi în þarã, su pre ma þia de mo -gra fi cã a Chi nei ar fi fost grav pe ri cli ta tã. Ste li cã, mio pulcu mã trea þã de lân gã geam, o ado ra pe Jen ni fer Lo pez.Cor nel, ºme che ra ºul cu fi gu rã de os pã tar din stân ga uºii,ºi-ar fi dat hai na de pe el pen tru o noap te cu Elle Mac -Pher son. Mi hai, ul ti mul ve nit, nu trea o slã bi ciu ne ma la di -vã pen tru Chris ti na Agui le ra. Costi, ju ne le re bel al ofi ciu lui,era ha lu ci nat de nu rii lui Na di ne. În fine, Pe tri cã, paz ni -cul, s-ar fi mul þu mit ºi cu Na ta lia Orei ro. Toþi erau bur laci,di vor þaþi sau vã duvi. Cu to þii tre cu se rã prin ex pe rien þe ne -plã cu te cu fe mei din lu mea lor ºi de ci se se rã sã-ºi în drep teas pi ra þi i le spre sfe re mai înal te. Dacã tot cã dem, mã cars-o fa cem de pe un cal fru mos. Co no ta þia hi pi cã a ima gi -nii nu era în tâm plã toa re. Cu ex cep þia lui, care ar fi fost însta re s-o pri veas cã pe Mo ni ca Bel lucci zile în ºir, ca pe oicoa nã în mã ri me na tu ra lã, cei lalþi erau in com pa ra bil maiten taþi de o par ti dã de sex vi gu ros de cât de con tem pla -rea fer me ca tã a ale sei. Nici prin cap nu le tre cea sã-ºi re fa -cã via þa alã turi de Jen ny, Chris ti na, Elle, Sha nia sau Na di ne.Nu vi sau câ tuºi de pu þin la aºa ceva ºi, dacã li s-ar fi ofe rito ase me nea va rian tã, ar fi strâm bat din nas. Bã ie þii do reaudouã lu cruri: sã-ºi as tâm pe re cu rio zi ta tea ºi sã se com por teco co ºeº te. Atâ ta tot. ªtiau cã era im po si bil, însã ni mic nu-iîm pie di ca sã glo se ze la in fi nit ºi sã se punã în cele mai atrã -gã toa re postùri.

El era cu to tul alt fel. Luna asta, cât stã tea cu Mo ni ca,avea s-o trans for me în prie te na ºi con fi den ta lui. Avea s-o

bazar b i zar

131

atin gã, s-o mân gâ ie, sã-i de se ne ze con tu rul cu vâr ful un -ghiei, dar fãrã ni mic las civ. Nu pu teai fi porc în faþa Mo -ni cãi. Nici Gene nu re u ºi se, deºi se strã dui se din rãs pu teri.Pu teai, ce-i drept, s-o ad miri cu fer voa re ºi s-o do reºti înli mi te le de cen þei. Sã te vezi alã turi de ea pe o pla jã bra -zi lia nã sau în tr-un cas tel din Sco þia. S-o rãs feþi ºi s-o pre -þuieºti. Sã-i bei zâm be tul ºi sã-i mul þu meºti fiind cã exis tã.S-o plimbi cu gon do la ºi sã-i cum peri bi ju te rii. Sã nu-i pre -tinzi ni mic ºi sã-i dã ruieºti to tul. Iar apoi, în tors în gar so -nie ra în no bi la tã de pre zen þa ei, sã te bu curi des cã tu ºat,ca un co pil care iese sã batã min gea dupã ploa ie.

Se mai apro pie cu un pas ºi avu im pre sia cã în ochiine gri îi joa cã o lu mi nã ºã gal ni cã. Hai, cu raj, pã rea sã-i spu -nã. Nici unul din tre noi n-a re de ce sã se tea mã. Mã cu -noºti ºi te cu nosc. Poþi sã-mi spui tot ce te-a pa sã ºi sã… Sãce? Oare îi co mu ni ca se cã pu tea s-o atin gã? Chiar îi dã -dea voie? Nu se su pã ra? Nu ºi-ar fi ier tat-o nici o da tã, dacãar fi ci tit în pri vi rea aceea în tu ne ca tã un semn cât de micde re proº. S-ar fi luat la pal me în faþa ei, s-ar fi au to pe -dep sit la sân ge ºi nu i-ar fi pã sat nici cât ne gru sub un ghiede mân dria lui rã ni tã.

Îi cer ce tã pe în de le te de ge te le lungi, ter mi na te cu un -ghii ova le, se mai uitã pu þin la brã þa ra care i se odih neape în che ie tu ra mâi nii stângi, vãzu în tr-un târ ziu cã mai aveauna la fel, prin sã în ju rul glez nei drep te, iar când simþicã îºi mo bi li za se toa te re sur se le de cu raj, îºi ri di cã ochiispre sâ nii ei ampli, ca douã ba li ze ale plã ce rii. Oftã ºi roºicon co mi tent. În cer cã sã sca pe de no dul din gât, îºi umezibu ze le tre cân du-ºi lim ba peste ele ºi re gre tã cã nu era poet.Ar fi vrut sã cân te în ode fãrã egal per fec þiu nea ca fe nie aare o le lor, cur be le mo la ti ce ale piep tu lui, gre u ta tea lui rãs -co li toa re, tex tu ra im pe ca bi lã a pie lii, car na þia pie troasã ºiatât de dul ce, che ma rea ei ire zis ti bi lã, tot acel fes tin epi cu -reic, re ci ta lul pen tru un unic ºi pri vi le giat spec ta tor, aven -

radu paraschivescu

132

tu ra ne mai în tâl ni tã de care avea sã se bu cu re trei zeci dezile una dupã alta. Mo ni ca me ri ta cu pri so sin þã toa te oma -gi i le din lume. Me ri ta s-o cânþi, s-o evoci, s-o ri dici pe pie -des tal, s-o du rezi în pia trã, sã-i prinzi esen þa în cât maimul te fe luri, pen tru ca mã ri ni mia ei înal tã sã aibã par tede un rãs puns pe mã su rã. ªi nu în ul ti mul rând, sã-i spuicã o iu beºti.

— Te iu besc.Fãrã sã-ºi dea sea ma cum, se li pi se de ea. Se re tra se pu -

þin, dar îºi lãsã mâi ni le sã se plim be tre mu rã tor pe cor pulei bron zat pe ma lul Me di te ra nei, în dis pre þul suc ce se lorîn do iel ni ce ale so la ru lui. Nu mai pu tea sã dea îna poi. ªinici nu voia. Ve gheat de ochii ita lien cei, în care stã ru iaaceeaºi de ta ºa re vo lun ta rã, ex plo rã un þi nut ale cã rui bo -gã þii i se iveau acum pen tru pri ma oarã, în tr-un ritm cã ru -ia de-a bia pu tea sã-i facã faþã. În vã þã un alt fel de geo gra fie,cu alt fel de vã ioa ge, vâl ce le ºi po di ºuri. Atin se cu de ge -te le tot mai pu þin cris pa te cen ti me tru cu cen ti me tru dinpie lea cio co la tie a Mo ni cãi, scri in du-i pe corp în trea ga ºiciu da ta lui dra gos te ne mãr tu ri si tã pânã atunci, ºi în so -þind-o cu o li ta nie ºop ti tã ti mid, ca ºi cum mu zi ca ei mo -no cor dã ar fi pu tut atra ge mu sa firi ne pof tiþi.

— Nu ºtii cât mã bu cur cã eºti aici. Deºi mi-e tare greusã vor besc cu tine. Am atâ tea sã-þi spun ºi nu ºtiu cu ce sãîn cep. Dar ºtiu cã, de oriun de aº porni, m-ai în þe le ge. Ãstae pri mul lu cru care m-a atras la tine. Îi în þe legi pe toþi. Þise ci teº te în ochi, e ros tul tãu pe pã mânt. Do bi to cul ãlade Gene n-a ºtiut ce sã ca u te. Eu însã ºtiu. Acum te mân gâiºi îmi vine sã te sã rut de sus pânã jos, însã îmi dau sea macã, din co lo de toa te as tea, exis tã ceva mult mai im por tant.To tul e sã rã mâi în lu mea ta, cu vic to ri i le tale, ºi sã nu temai in te re se ze res tul. Iar lu mea mea eºti tu. Mã rãz buniºi mã aperi, mã faci sã mã simt în treg ºi mã tri miþi sã-i în -frunt pe cei lalþi. Ha bar n-am dacã ai mai fã cut aºa ceva ºi

bazar b i zar

133

pen tru al þii, dar eu, unul, îþi sunt re cu nos cã tor. Iar dacãaº fi mai tâ nãr, aproa pe cã aº spu ne cã sunt fe ri cit. Nu -mai cã am aflat cã fe ri ci rea e suma lu cru ri lor de care aifost fe rit. Am citit asta în tr-o car te. La în ce put am râs, însãacum vãd cã aºa este. Nu e ne a pã ra tã ne vo ie sã fii fe ri citfiind cã ai c⺠ti gat la loto, þi-a nãs cut ne vas ta sau ai fost avan -sat. Poþi s-o faci ºi fiind cã n-ai tre cut prin rãz boi, nu þi-acon fis cat ni meni casa, n-ai trãit nici un cu tre mur ºi nu te-atrã dat nici un prie ten. Cu tine, to tul e po si bil. Din co lo deuºa asta însã, în ce pe ia dul. E cu rios cât de bine pot des -pãrþi câþi va cen ti metri in fer nul de pa ra dis. ªi cât de aproapee eºe cul de iz bân dã. Mã mai ur mã reºti? O, da, nici nu tre -bu ia sã în treb. Iar tã-mã. Ori cum, poa te cã e mai bine sãtac. Sã tã cem amân doi. Ca ac to rii ace ia ta ci turni care seîn tâl neau la câr ciu mã ºi se în tre bau unul pe al tul: Ia zi,iu bi tu le, de spre ce tã cem azi?

Se opri ºi îºi re tra se mâi ni le de pe sâ nii Mo ni cãi. Ac -tri þa îi în toar se pri vi rea, þi nân du-ºi în con ti nua re bu ze leîn tre des chi se. Era cu ne pu tin þã sã an ti ci pe ze ce i-ar fi ie -ºit pe gurã, dacã s-ar fi ho tã rât sã vor beas cã. Pã rea la felde în lar gul ei prin tre în ju rã turi ºi de li cii ora to ri ce. Sen -ti men te le, atâ tea câte ar fi avut, îi erau ecra na te de ex pre -sia de vagã de ru tã, de ae rul în tre bã tor, de sprân ce ne leri di ca te în tr-o abia se si za bi lã mi ra re. Era ºi nu era aco lo,în gar so nie rã, alã turi de el. Îi dã dea im pre sia cã i s-ar fipu tut stre cu ra prin tre de ge te la fel de uºor ca ni si pul depe pla jã îm pr㺠tiat de pa ºii unui tu rist grã bit. Oare la cese gân dea? Nu cum va la Gene? Nu, era im po si bil. O umi -li se des tul. Iar aici nu era vor ba de fil mul pro priu-zis, dero luri, ci în pri mul rând de fe lul în care ie ºi se Gene dinpie lea per so na ju lui ºi se îna po ia se în via þa de zi cu zi, obli -gând-o sã facã ace laºi lu cru. Sim þi se ten siu nea ema nânddin spre ecran ºi mai cã-i ve ni se sã spar gã te le vi zo rul. Se ab -þi nu se doar fiind cã îºi dã du se sea ma cã, dacã ar fi ce dat

radu paraschivescu

134

im pul su lui, n-ar mai fi pu tut s-o vadã pânã la sfâr ºit. Iarasta ar fi fost in su por ta bil. De ne con ce put.

Cât de bine te poþi în þe le ge cu ci ne va care nu scoa teun cu vânt? se în tre bã el, îm brã þi ºân du-ºi zâna cu o pri vi reîn care ado ra þia se îm ple tea cu o afec þiu ne cal dã ºi duioasã.Câ te o da tã mai bine de cât dacã ar vorbi, îºi dãdu sin gurrãs pun sul. Una din tre vir tu þi le car di na le ale tã ce rii era cã,mas când în gus ti mea min þii, su ge ra în þe lep ciu ne ºi tact. Si -gur, nu era ca zul aici. Mo ni ca nu era o pros to va nã careajun se se pe pla to ul de fil ma re fiind cã arã ta bine. Nici po -me nea lã. Vre mea pã pu ºi lor Bar bie cu ta laº în loc de cre -ier tre cu se de mult. Pe lân gã asta, tã ce rea Mo ni cãi tri mi teacu gân dul la o per so na li ta te atât de pu ter ni cã, la un euatât de bine ar ti cu lat, în cât cu vin te le de ve neau inu ti le. ªipe urmã, în ce lim bã s-ar fi pu tut în þe le ge? El fã cu se ger -ma nã ºi rusã în li ceu, iar cu o ase me nea com bi na þie pu -teai sã-þi tra duci cur suri de teh no lo gia ma te ria le lor de peIn ter net, nu sã dis cuþi cu Mo ni ca Bel lucci.

Ochii i se opri rã din nou asu pra piep tu lui ei pri mi tor,care in vi ta la re ve rii ina vua bi le. ªi nu ne duce pe noi înis pi tã, iar dacã to tuºi ne duci, mã car nu ne în tre ru pe, psal -mo die el în min te, spe rând ca fru moa sa ita lian cã sã nu-ici teas cã gân du ri le. Ten tat de o altã vi ziu ne tul bu rã toa re,îºi lipi bu ze le de sâ nul ei stâng ºi con sta tã cã era mai caldde cât ar fi cre zut, de par cã tem pe ra tu ra ri di ca tã din gar -so nie rã i-ar fi luat în stã pâ ni re cor pul tâ nãr ºi arã miu.

— Te rog sã mã ierþi.ªtia cã vor bi se de po ma nã. ªi cã ar fi pu tut re pe ta ges -

tul de sute de ori, fãrã sã riº te nici o pu ne re la punct. Darune ori gla sul ini mii o lua îna in tea ce lui al min þii.

— E bine sã ai pe ci ne va care nu te ju de cã, in di fe rentce-ai face, con ti nuã el, sub pri vi ri le ne schim ba te ale ve -de tei. Ci ne va care îþi stã alã turi ne con di þio nat. Vezi tu, Mo -ni ca, nici nu mai con tea zã cã o sã-mi pe trec noap tea asta

bazar b i zar

135

ºi încã douã zeci ºi nouã cu tine. Fiind cã ori cum n-o sã seîn tâm ple ni mic. O ºtim amân doi. Dar gân deº te-te cum osã ies mâi ne în lume. Cum o sã mã uit la cei lalþi. La ne -no ro ci tul ãla de San du, care, nu ºtiu dacã ai ob ser vat, sea -mã nã cu Gene al tãu. La ra ta þii ãi lalþi, de care m-am plic ti sitdin ziua când i-am vã zut pen tru pri ma oarã. La ad mi nis -tra to rul care m-a anun þat cã mã tre ce la res tan þieri. La den -tis tul care mi-a zis cã nu mai fu mea zã Sna gov de douã zecide ani. La ve ci nii care au fã cut de cinci ori ce re re sã fiueva cuat. La câi ne le blo cu lui, care sare sã mã muº te de câteori mã vede. La fos ta so þie, care e con tro lor de ac ces lame trou ºi mã lasã sã in tru pe gra tis de milã. La toþi ºi latoa te. Pânã acum, mã gân deam cu groa zã cã se face di mi -nea þã ºi tre buie s-o iau de la ca pãt. Azi nu mãr se cun de lepânã mâi ne. Abia aº tept sã le vãd mu tre le alea su pe rioare.

Noap tea tre cu mai re pe de de cât pre ce den te le. Ac triþaas cul tã alte trei mo no lo guri, con si de ra bil mai lungi princom pa ra þie cu cele diur ne, iar el adormi abia spre di mi -nea þã, vlã guit ca dupã o or gie, dar în cân tat de aten þia eista tor ni cã. Visã cã era un Don Juan la care fru mu se þi le pla -ne tei fã ceau an ti ca me rã. Era atât de so li ci tat, în cât tre buisã re nun þe la ser vi ciu ºi sã rã mâ nã aca sã, asal tat de un roide ce le bri tãþi din care fie ca re vo ia sã-l aibã mã car câ te vaore pen tru ea. Re uºi sã le mul þu meas cã pe toa te cu preþulunei de li mi tãri de pli ne de res tul lu mii, pe care însã nuavu cine ºtie ce mo ti ve s-o re gre te.

Se trezi cãu tând-o din pri viri. Era tot aco lo. La fel decal mã, la fel de tã cu tã. Se uitã la ceas ºi vãzu cã tre cu sede zece. Fu se se atât de si gur pe cea sul lui bio lo gic, în câtnu mai pu se se deº tep tã to rul. Tare ar mai fi le ne vit pu þin,dar ºi aºa în târ zia se. No roc cu pro gra mul ãsta cu li sant, careîi per mi tea sã vinã cât de târ ziu do rea, cu con di þia sã re -cu pe re ze pânã spre sea rã. Deja se gân dea cu groa zã cã nuavea sã ajun gã aca sã îna in te de opt.

radu paraschivescu

136

— Oho, lume nouã, îl luã în pri mi re San du. Ce-i cutine, dom nu le? Am cre zut cã te-ai su pã rat pe noi. Ai fã -cut-o latã?

Mur mu rã o ne ga re în doi peri ºi se aºe zã la bi ro ul luicu ges turi pre ca u te, ca ºi cum s-ar fi te mut sã nu se spar gãºi sã nu se îm pr㺠tie pe jos în mii de cio buri. Îl du rea ca -pul ºi s-ar fi lip sit bu cu ros de iro ni i le ce lor lalþi. Dar ºtiacã nu avea cum sã le punã la cãt la gurã. Aºa fã ceau deaproa pe zece ani. Cum în târ zia ci ne va, cum ima gi nau totfe lul de sce na rii pe sea ma lui. Se sã tu ra se. În plus, deºive ni se doar de trei mi nu te, de-a bia aº tep ta sã ple ce.

Ziua de lu cru tre cu greu, po tic nit, chi nui tor de în cet.κi fãcu douã ca fe le, rãs foi niº te ma te ria le, mai mult ca sã-lvadã co le gii cã lu crea zã, ieºi din bi rou de câ te va ori, chi -pu ri le, cu tre buri, însã nu pã cãli pe ni meni. Toþi în þe le -se rã cã în via þa lui in ter ve ni se ceva spe cial. Nu mai se mã naaproa pe de loc cu cel de pânã mai ieri. Cel mai ciu dat eracã nu îºi dã deau sea ma dacã schim ba rea aceea, pe careîn cer ca de gea ba s-o as cun dã, era în bine sau în rãu. Înmod si gur însã, era un alt om. Nu mai rãs pun dea în þe pã -tu ri lor. Se cen zu ra ori de câte ori avea mo ti ve de ener va re.Dacã vo iai sã scoþi ceva de la el, tre bu ia sã-i re peþi în tre -ba rea de douã-trei ori. Se uita la ceas din cinci în cincimi nu te. ªi de mul te ori rã mâ nea dus pe gân duri, cu ochiipi ro niþi pe geam, cu faþa spri ji ni tã în po dul pal mei drep -te ºi cu un su râs care îi în flo rea fu gar pe buze când cre -dea cã nu-l ob ser vã ni meni.

Cor nel, cel mai cu rios din tre co legi, simþi cã tre bu iaac þio nat. κi stoar se cre ie rii, se per peli câ te va ore, se con -sul tã cu cei lalþi ºi în cele din urmã ieºi din în cã pe re, în -drep tân du-se spre de ba ra ua fe mei lor de ser vi ciu. Pe tri cã,paz ni cul, stã tea la o ca fea cu douã din tre ele ºi, din câteîºi dãdu sea ma Cor nel, toc mai le po ves tea epi so dul 216din So le dad, pe care aces tea nu-l apu ca se rã fiind cã ple ca -se rã mai târ ziu aca sã.

bazar b i zar

137

— Mã riu co, ia vi no-ncoa ce un pic. Am o vor bã cu tine.Fe me ia sta fi di tã din col þul de ba ra lei se ri di cã þi nân du-ºi

o mânã la ºale ºi ieºi pe co ri dor, trã gând uºa dupã ea. Fã ceacu rã þe nie o datã pe lunã la fie ca re din tre cei ºase sin gu -ra tici din bi rou ºi mai c⺠ti ga un ban, cu fer ma cer ti tu dinecã nici unul nu avea s-o toar ne la di rec þie. Aveau ne vo iede ea ºi nici nu cos ta foar te mult. Cor nel o luã cu bi ni ºo -rul ºi aflã fãrã pro ble me ce-l in te re sa.

— ªi zici cã pe 30 te duci la el, da?— Îhî. Da’ sã nu mã pu neþi sã fac mai ºtiu ce bles te -

mã þii, cã nu fac.Cor nel o li niºti afa bil. Doam ne fe reº te, nu i se ce rea

ni mic rãu. Sã caº te ochii, atâ ta tot. Sã se uite atent în gar -so nie rã ºi sã ra por te ze ce anu me se schim ba se. Era im po -si bil ca o fe me ie sã nu adul me ce urma unei alte fe mei,îºi zise Cor nel, care ajun se se în tre timp la con clu zia ne -îm pãr tã ºi tã cã nu pu tea fi vor ba de alt ce va.

— Ochii-n pa tru, bine? Ca uþi sub cuier, în du lap, înbaie, în gea man ta ne, pe bal con, în bu cã tã rie, unde ºtii.Pe urmã vii ºi-mi spui, da? Nu mai mie. Mã ba zez pe tine,ai gri jã.

Sub un soa re tot mai in sis tent, zi le le ve rii bu cu reº te netre ceau ane vo ie. Apa tia pu se se stã pâ ni re pe oraº ºi pe lo -cui to rii lui, lã sân du-le mici rã ga zuri sea ra, când mi graudin apar ta men te spre te ra se sau spre res ta u ran te le în aerli ber. La ser vi ciu, sin gu rul eve ni ment care îi ani mã cât decât pe ocu pan þii bi ro u lui fu re par ti za rea pe rioa de lor decon ce diu. Al tã da tã în dâr jiþi ºi pi sã logi, cei ºase ac cep ta rãsã-ºi tra gã la sorþi sãp tã mâ ni le de odih nã ºi nu co men ta rãîn nici un fel re zul ta tul. Pe 31, în cea mai cãl duroa sã zi aanu lui, Mã riu ca bãtu po li ti cos la uºã, goli co ºu ri le de hâr -tii în tr-u nul mai mare, lã sat pe co ri dor, iar îna in te de-a ple -ca se opri lân gã masa lui Cor nel, þi nând un sul de hâr tieve li nã la sub su oa rã.

radu paraschivescu

138

— Ia zi, fato, ce-ai gã sit? o în tre bã el, mus tind de cu -rio zi ta te.

κi per mi tea sã vor beas cã tare, fiind cã ocu pan tul gar -so nie rei in ves ti ga te de fe me ia de ser vi ciu fu se se che matla cen tra lã.

— Ni mic, dom’ Cor nel. Pe-o noa rea mea. N-am lã sat col -þi ºor ne sco to cit.

Bãr ba tul se ple oºti. Mi za se atât de ho tã rât pe o des co -pe ri re spec ta cu loa sã, în cât rãs pun sul Mã riu cãi nu avu cumsã nu-l dez a mã geas cã. Vã zând cã nu era rost de nici o re -com pen sã pen tru strã da nie, fe me ia dãdu sã ple ce la aleei. Îna in te de-a ieºi pe uºã, se în toar se ºi puse su lul de hâr -tie pe bi ro ul ºe fu lui de ser vi ciu.

— As ta-i pen tru ’mnea voas trã, dom’ San du. ªtie cã vãdaþi în vânt dupã ele. Cre’ cã voia sã v-o adu cã ’mnea lui,da’ a ui tat-o aca sã. V-am adus-o eu. Hai sã nã ta te.

San du des pã turi foa ia ve li nã, o ne tezi ºi chi coti scurt,atrã gân du-le aten þia ce lor lalþi. De pe coa la 2 x 1,5 a unuica len dar Pi relli, pli nã de am pren te li pi cioa se, goa lã ca înziua când ve ni se pe lume, cu bu ze le în tre des chi se ºi cuochii pier duþi în tr-o zare in cer tã, Mo ni ca Bel lucci, ido lulde uz in tern al func þio na ru lui ano nim, li se ivi tu tu ror, fru -moa sã, ca li nã ºi apa rent mul þu mi tã fiind cã, fãrã sã miº te unde get, îi asi gu ra se cui va un abo na ment lu nar la fe ri ci re.

bazar b i zar

bu shu re º t i

î n tr-un sfâr ºit de no iem brie ne o biº nuit de cãl du ros,care urmã unui oc tom brie ne o biº nuit de fri gu ros, eter naºi fas ci nan ta Ro mâ nie primi in vi ta þia de in te gra re în NATO,dupã o în tâl ni re la ni vel înalt, con su ma tã în tre tur le le me -die va le ale Pra gãi. Cum ni mic pe lu mea asta nu este ro -dul ha zar du lui, min þi le neam ne zi ce de la noi (nu foar temul te la nu mãr) des ci fra rã prompt sim bo lul ca pi ta lei cehe.Cãci toc mai din Pra ga þ⺠ni se re vol ta lui Jan Pa lach, tor -þa uma nã care în fio ra se con ºti in þe le eu ro pe ne îna in te dea ajun ge pe so clul ri di cat mar ti ri lor au ten tici. Prin con -trast, bra ºo vea nul Li viu Ba beº sfâr ºi se în ui ta re la pu þintimp dupã ce in cen dia se cu pro priul trup o pâr tie de schiîn Po ia nã, iar clu jea nul Cã lin Ne meº pre fe ra se sã se si nu -ci dã con sta tând cã, în timp, sa cri fi ciul din spa þiul mio ri -tic de vi ne obiect al de ri ziu nii ºi pri lej de glu me ne sã ra te.Pus ia rãºi în in fe rio ri ta te de mo de lul pra ghez, ro mâ nulîn ca sã non ºa lant noul bo bâr nac al is to riei ºi se pre gãti pen -tru a sãr bã tori cum se cu vi ne trium ful nord-atlan tic. Cuatât mai mult cu cât adap ta rea la ce rin þe le trans con ti nen -ta le se pro du se se ful ge rã tor: co lo neii de ve ni se rã co mi sari,iar ge ne ra lii fu se se rã re bo te zaþi ches tori.

Ime diat dupã anun þa rea veº tii ce lei mari, eu fo ria ofi -cia lã îm brã cã for me bufe. În faþa ca me re lor de luat ve deri,pre ºe din te le, pri mul-mi nis tru, mi nis trul de Ex ter ne ºi celal Apã rã rii îºi uni rã mâi ni le în tr-un gest care aminti maide gra bã de sa lu tul fa mi liei Bun dy de cât de so li da ri ta tea

140

mus che ta ri lor lui Du mas. ªe ful sta tu lui ar bo rã tra di þio na -lul zâm bet abia zã gã zuit de lo bii ure chi lor, pe când cel algu ver nu lui nu uitã sã le amin teas cã pre de ce so ri lor cã pre -zen þa lor la pu te re nu fã cu se de cât sã amâ ne mult aº tep -ta tul eve ni ment. Con vo cat la rân du-i, pa triar hul elo giejo vial ceea ce afu ri si se pânã mai ieri, con fir mân du-ºi genadu pli ci ta rã ºi aco pe rin du-se o datã în plus de ri di col.

Însã cel care co ti zã cel mai mult în be ne fi ciul mo men -tu lui se do ve di chiar pre ºe din te le ame ri can. Pre o cu pat sãre cu pe re ze afa rã ceea ce în ce pu se sã piar dã aca sã, po pu -la ri ta tea, Geor ge W. Bush îºi anun þã pre zen þa la Bu cu reºtiime diat dupã sum mit-ul ceh ºi dupã un in ter mez zo si mi -lar în ca pi ta la Li tua niei. De ci zia era ex pli ca bi lã. În þarã,elec to ra tul ma ni fes ta un in te res de-a drep tul sâ câi tor pen -tru soar ta lui Osa ma Bin La den, care, vâ nat in tens ºi inu -til dupã 11 sep tem brie, tri mi tea bine mersi co mu ni ca teprin in ter me diul pos tu lui Al-Ja ze e ra, gã sin du-ºi timp sãarun ce în aer ho te luri prin Bali sau Nai robi. Nici in ten -þia de a stârni o nouã fur tu nã în de ºer tul ira kian, con formbre ve tu lui pa ren tal, nu se bu cu ra de un ecou lip sit de bru -ia je. Pe plan ex tern, în schimb, Geor ge W. Bush re pur tades tu le suc ce se, chiar dacã une le erau doar de fa þa dã. ªicum un co lec þio nar care se res pec tã nu cu noaº te obo seala,ºe ful exe cu ti vu lui ame ri can de ci se se sã-ºi spo reas cã zes treade îm brã þi ºãri pro to co la re. Dupã cele li vra te mai de voie,mai de ne vo ie, de ruºi, chi nezi, ger mani, en glezi ºi sa udiþi,ve ni se în sfâr ºit ºi vre mea pu pã tu rii ro mâ neºti. Atâ ta doarcã tim pul cos tã bani, lu cru pe care ni meni nu-l ºtie maibine de cât Un chiul Sam. Din acest mo tiv, în tre mo men -tul ate ri zã rii ºi cel al de co lã rii de pe Oto peni nu aveau sãtrea cã de cât pa tru ore. Douã zeci de mi li oa ne de ro mânierau si liþi sã-ºi com pri me efu ziu ni le în douã sute pa tru -zeci de mi nu te. Scan da los de pu þin, dar in com pa ra bil maimult de cât ni mic.

bazar b i zar

141

Dacã ho tã râ rea se luã în câ te va mi nu te, pen tru tra du -ce rea ei în fapt se chel tui rã ener gii in co men su ra bi le. Mo -bi li zat de ur gen þã, ser vi ciul de pro to col de la Bu cu reºtipar cur se pas cu pas, alã turi de omo lo gii ame ri cani, tra seulpre zi den þial din pri ma pânã în ul ti ma se cun dã a vi zi tei.Se ºtie din fil me cã ori ce avion la bor dul cã ru ia suie ºe -ful de la Casa Albã de vi ne au to mat Air For ce One. Prinex ten sie, în sâm bã ta des cin de rii, ca pi ta la Ro mâ niei aveasã se trans for me în Bus hvil le. Mi cul Pa ris urma sã ce dezelo cul — fie ºi pen tru o zi — Ma re lui Geor getown. Iar pen -tru o ase me nea me ta mor fo zã nici o strã da nie nu era ne -la lo cul ei.

Con du cã to rii ro mâni pri mi se rã ºi în tre cut vi zi ta unorpre ºe dinþi ame ri cani, iar co or do na te le fu se se rã în li niimari ace leaºi: o gra bã de sprin ter din par tea oas pe þi lor,un car na val de te me ne le din spre gaz de, mã suri de se cu -ri ta te pe lân gã care paza de la Al ca traz pã rea un ºvai þerîn care s-a tras cu mi tra lie ra ºi o vre me când su fo can tã,când rece ºi plo ioa sã. În plus, fie ca re în tâl ni re la ni vel înaltlã sa se cel pu þin o urmã de ne ui tat. Cu oca zia so si rii luiRi chard Ni xon, un grup de mi li tanþi pen tru pace iz bu ti sesã-ºi facã apa ri þia pe tra seu ºi sã în al þe câ te va pan car te pecare ono ra bi lul oas pe te ci ti se tot atâ tea în dem nuri la co -ni ce ºi ri ma te: YAN KEE SCUM OUT OF ’NAM, COMEON, DICK, DON’T BE A PRICK sau USA USA JUST FUCKOFF AND GO AWAY. Nici vi zi ta lui Ge rald Ford nu scã -pa se de te roa rea ne pre vã zu tu lui. Din tr-o su pã rã toa re ne -a ten þie, un in gi ner de su net ui ta se sã în chi dã mi cro foa ne lede fond în tim pul dis cur su ri lor ofi cia le, mo tiv pen tru careo þarã în trea gã au zi se dia lo gul ºop tit din tre Ele na ºi Ni -co lae Cea u ºes cu, su pra pus fra ze lor chib zui te ale lui oldGer ry: „Ni cu le, unde mi-e po ºe ta, mã?“ „A luat-o unul dinbã ieþi.“ „Do bi to cul. Sã-l dai afa rã. Sã-l dai afa rã, auzi?“ Înfine, po pa sul con so la tor al lui Bill Clin ton în 1997, me nit

radu paraschivescu

142

sã pan se ze rã ni le pro vo ca te de ne in vi ta rea Ro mâ niei la ne -go cie ri le de ade ra re de la Ma drid, se sol da se cu o gafã decare mass-me dia eu ro pea nã râ se se cu pof tã. Im pre sio natde ges tul pre ºe din te lui Se na tu lui, ca re-i ofe ri se stea gul na -þio nal cu ve chea ste mã de cu pa tã, fos tul gu ver na tor de Ar -kan sas rãs pun se se cu ne mu ri toa re le cu vin te: „Mul þu mescpen tru pon cho.“

Însã toa te aces tea apar þi neau tre cu tu lui. Acum sin gu -rul lu cru care con ta era buna des fã ºu ra re a vi zi tei pre co -ni za te de Geor ge W. Iar con di þia in dis pen sa bi lã a suc ce su luiera, bi ne în þe les, pres ta þia fãrã cu sur a ser vi ci i lor de se cu -ri ta te, ame ri ca ne ºi ro mâ ne de o po tri vã. Ce-i drept, mo men -tul im pu nea pre ca u þii ma xi me. La un an ºi ceva dupãcoº ma rul de la World Tra de Cen ter, fu se se rân dul Washing -tonu lui sã-ºi ducã zi le le cu fri ca-n sân. Cel mai per for mantsis tem de pro tec þie de pe pla ne tã fu se se iro ni zat câ te vasãp tã mâni de un lu ne tist care, în si nis tra lui leap ºã pe-mpuº -ca te lea, tri mi se se doi spre ze ce oa meni sub pã mânt ºi alþitrei în spi tal. Pa ni ca te, au to ri tã þi le re co man da se rã lo cui -to ri lor sã se de pla se ze în zig zag ori de câte ori îºi pã rã -seau lo cuin þe le, mã su rã care de clan ºa se spec ta co lul aiu ri tora mi li oa ne de oa meni apa rent beþi, ºer puind cu spai maîn oase din uºa ben zi nã riei pânã la ma ºi nã sau de la ie ºi -rea de la ser vi ciu pânã la in tra rea în me trou. În cele dinurmã, asa si nul fu se se prins ºi iden ti fi cat în per soa na unuisce le rat vin di ca tiv, fãrã le gã tu rã cu re þea ua Al-Qai da, aºacum sus pec ta se rã li de rii gãr zii na þio na le. Cap tu ra rea se da -to ra se unei bã trâ nici pi ti te în spa te le per de lei din su fra -ge rie, care ob ser va se de la înãl þi me un bãr bat mer gânddrept în mij lo cul unui fur ni car de ame þiþi, pu se se mâna pete le fon ºi vân du se pon tul po li þiei. ªi chiar dacã în Ro mâ -nia franc ti ro rii — sin gu ra tici sau nu — dis pã ru se rã dinmodã pe la în ce pu tul lui 1990, cei din Se cret Ser vi ce in -sti tui se rã re gle men tãri dra co ni ce în ve de rea apro pia tei des -cin deri a pre ºe din te lui ame ri can la Bu cu reºti.

bazar b i zar

143

Pen tru ca to tul sã mear gã ne po tic nit, Fran klin Mi -tchum, co or do na to rul stra te gi i lor în te ri to riu, fixã o în tâl -ni re de lu cru cu par ti ci pa rea câ tor va re pre zen tanþi ai SRI,ai SPP-u lui, ai Po li þiei, ai Pre fec tu ri i ºi ai Pri mã riei Ca pi -ta lei. În so þit de mai mulþi ex perþi cu ve chi me în do me -niu, Mit chum le pre zen tã pla nul de bã ta ie ro mâ ni lor ºide ta lie de fie ca re datã când avu im pre sia cã pe fe þe le lorse ci tea scep ti cism sau stu poa re. Cum toþi aceº tia vor beauen gle zã, ne vo ia unui in ter pret de me se rie dis pã ru se dela sine.

— Cam asta ar fi, dom ni lor, în che ie ame ri ca nul la ca -pã tul unui mo no log de trei zeci ºi opt de mi nu te, cro no -me trat pe dant de pur tã to rul de cu vânt al Pri mã riei. Dacãaveþi în tre bãri, vã stau la dis po zi þie. Co le gii mei, de ase -me nea. Dacã nu, tre cem la mã su ri le spe cia le, pe care ede da to ria dum nea voas trã sã le luaþi în ce pând de la pri maorã a zi lei de mâi ne.

— ªi, mã rog, care e pri ma orã? se trezi vor bind ad -junc tul ºe fu lui Po li þiei, în so þit de pri vi rea ului tã a su pe -rio ru lui ie rar hic.

— Cinci di mi nea þa, se auzi vo cea cu ex tra ct de ºmir -ghel a res pon sa bi lu lui cu se cu ri za rea strã zi lor. E vreo pro -ble mã?

Ad junc tul clã ti nã obi dit din cap. Bine c-a ajuns ba la u rulãsta sã-mi dea deº tep ta rea, îºi zise el, re pri mân du-ºi o în -ju rã tu rã vâ noa sã. Mâi ne-poi mâi ne o sã-mi spu nã ºi pe cepar te sã dorm. NATO ne-a tre buit, NATO avem.

Alã turi de el, pri ma rul ge ne ral îºi duse mâna la gurã,chi nuit de un râs greu de stã vi lit. Toc mai îi dã du se princap cã, po tri vit le gii Pru tea nu, pre ºe din te le SUA ar fi tre -buit pre zen tat drept Gheor ghe Tu fiº, ceea ce l-ar fi adusîn in vi dia ta pos tu rã de a avea ace laºi nume cu ºo fe rul per -so nal al în tâiu lui gos po dar al ur bei. Pã cat cã yan keii ºi-auschim bat sim þul umo ru lui în cel al omo ru lui, con chi se el

radu paraschivescu

144

în gând. ªi ori cum, nu se face sã glu meºti cu con sti pa þii㺠tia. Te tre zeºti cã pune vreunul mâna pe cio mag cândþi-e lu mea mai dra gã.

— În re gu lã, spu se Mit chum, oda tã elu ci dat mis te rulpri mei ore. Alte în tre bãri?

— Sâm bã tã era pro gra mat Cro sul In te grã rii, in ter venico man dan tul Po li þiei.

Ple ca rea de la troi þa de la Uni ver si ta te, so si rea la Sta -tu ia Avia to ri lor. Ce fa cem?

— Con tra man daþi, rãs pun se scurt Mit chum.— Am în þe les, se con for mã co man dan tul. Con tra man -

dãm, si gur. ªi când o sã ne tre zim cu o mie de par ti ci panþila troi þã?

Co or do na to rul stra te gi i lor în te ri to riu îºi în gã dui lu -xul unui prim of tat. Era mai greu de cât an ti ci pa se. Avu -se se de-a face cu o su me de nie de ca pe te seci de-a lun gulºi de-a la tul pla ne tei, dar ãsta par cã-i în tre cea pe toþi.

— Toc mai ãsta e ros tul con tra man dã rii, sã nu vã tre -ziþi. Anun þaþi în zia re, la ra dio, la te le vi ziu ne, unde ºtiþi.Aveþi timp. Mai e ceva?

Par te ne rii ro mâni ne ga rã mo no si la bic ºi schim ba rã pri -viri mus tind de ne du me ri re. Pre sim þi se rã din ca pul lo cu -lui cã în tre ve de rea cu agen þii din Se cret Ser vi ce avea sã ledea bã tãi de cap, însã nu-ºi ima gi nase rã cã se va ajun ge atâtde re pe de la re sen ti men te. Ame ri ca nii stã pâ neau arta dea se face ne su fe riþi fãrã urmã de efort. Era su fi cient sã des -chi dã gura. Cât de spre slã bã no gul ãla cã runt, cu oche laricu rame sub þiri, avea un fel de-a se uita la tine când îþi vor -bea care te sco tea din sã ri te. Deºi mai era o sãp tã mâ nãpânã la so si rea lui Geor ge W. Bush la Bu cu reºti, co la bo -ra to rii lo cali ai ser vi ci i lor se cre te ame ri ca ne abia aº tep tausã-l vadã ple cat.

Fran klin Mit chum în toar se ca pul spre un ne gru ras încap, cu pie lea per ga men toa sã ºi niº te ochi din care cel mai

bazar b i zar

145

mic semn de ome nie fu se se, pro ba bil, ex tir pat la scurt timpdupã ve ni rea pe lume. Era in sul cu vo cea ca de ºmir ghel,pe a cã rui car te de vi zi tã stã tea scris cã rãs pun dea de se -cu ri za rea strã zi lor.

— Ho mer Brad dock o sã vã in stru ias cã în le gã tu rã cumã su ri le pe care tre buie sã le dis pu neþi încã din noap teaasta ºi sã le trans mi teþi pe cele mai ra pi de ca na le cu pu -tin þã. Ho mer, te rog.

— Mul þu mesc, Frank. Dom ni lor, ºtiþi cu to þii cã trãimzile spe cia le în tr-o lume spe cia lã. De aceea, nu tre buie sãvã mire lu cru ri le pe care ur mea zã sã vi le cer. Vã asi gurcã am îm pu ter ni ci rea ex pre sã a pre ºe din te lui. În pri mulrând, o sã fim ne voiþi sã um blãm pu þin la as pec tul ge ne -ral al strã zi lor ºi tro tua re lor. Co le gii mei au cer ce tat zonacen tra lã a ora ºu lui ºi au ajuns la con clu zia cã si gu ran þalasã mult de tot de do rit.

Ne ºti ind ce avea sã ur me ze, doi ofi ciali ro mâni în cu -vi in þa rã fi lo zo fic din cap. Pe urmã unul din tre ei, pe al cã -rui ecu son scria Pro tec þia Ci vi lã, îl abor dã con struc tiv peBrad dock.

— La ce anu me vã gân diþi, dom nu le?— De exem plu, la co ºu ri le de gu noi.Pri ma rul ge ne ral, pe care dis cu þia în ce pu se sã-l plic ti seascã

pânã la li mi ta fra gi lã a pi co te lii, re veni brusc la via þã.— Co ºu ri le? Ce-i cu ele?— Sunt un pe ri col po ten þial. Tre buie scoa se ime diat.— Dom nu’ Brad dock, daþi-o-n pi sici de trea bã, râde lu -

mea de noi. Cum sã m-a puc sã le spun oa me ni lor…— Dom nu le pri mar.ªmir ghe lul din vo cea lui Brad dock de ve ni se brusc ºi

mai abra ziv.— Nu ui taþi cã pri mul lu cru de care tre buie sã avem

gri jã este cor do nul de se cu ri ta te din ju rul pre ºe din te lui.La mo men tul dis cur su lui din pia þã, n-o sã mai exis te nici

radu paraschivescu

146

un ele ment de risc care sã poa tã per tur ba des fã ºu ra rea eve -ni men te lor.

Can to nat pânã atunci în tr-o tã ce re mor mân ta lã, re pre -zen tan tul SRI se simþi obli gat sã-ºi dea cu pã re rea. κi dresegri ju liu vo cea ºi se în scri se la cu vânt.

— To tuºi, nu vãd le gã tu ra. Asi gu rãm tra se ul, ocu pãmdis po zi tiv pe clã di ri le înal te, de pla sãm efec ti ve spo ri te, deacord. Dar co ºu ri le? ªi ori cum, doar n-o sã vreþi sã le scoa -teþi din tot ora ºul.

Ho mer Brad dock îºi aprin se o þi ga rã, tra se douã fu murivâr toa se ºi se uitã la cel care i se adre sa se cu o pri vi re în -cãr ca tã de pul siuni an tro po fa ge.

— Dom ni lor, cred cã ui taþi de spre cine e vor ba în frazã.Oas pe te le dum nea voas trã nu e di rec to rul de la Coca-Cola,ci cel mai vâ nat om de pe pla ne tã. Aveþi idee câte aten tatela via þa lui am de ju cat în ul ti mul an? Nouã spre ze ce. Vi separe o mã su rã exa ge ra tã? Nu tre bu ia sã ne che maþi.

Toþi ro mâ nii pre zenþi la în tâl ni re ºtiau cã ni meni nu-iche ma se pe cei de la Se cret Ser vi ce, dar nu gã si rã cu ra julsã le spu nã ver de-n faþã cã, dacã ar fi fost dupã ei, s-ar fides cur cat pe plan lo cal, fãrã aju to rul ni mã nui. Dacã niciei nu se pri ce peau sã asi gu re tra se ul, nu se mai pri ce peani meni. Sin gu rul care se în cu me tã sã co men te ze fu ad -junc tul pre fec tu lui.

— No roc cã n-a vem zgâ rie-nori, pro ba bil cã ne-aþi fi pussã-i de mo lãm. Vã rog, nu vã ener vaþi, rosti el, vã zând cãpie lea lu cioa sã a fe þei lui Brad dock de vi ne ne o biº nuit dematã, semn cã ne grul ras în cap era în pra gul unei iz buc -niri ner voa se. To tuºi, sun tem în tr-o ca pi ta lã eu ro pea nã laîn ce put de mi le niu. În cer cãm sã fim mai ci vi li zaþi ºi sã nein te grãm în struc turi care se mân dresc cu ni ve lul lor deci vi li za þie. Cum cre deþi cã ar re ac þio na o po pu la þie pe careabia am obiº nuit-o sã nu arun ce am ba la je pe jos dacã s-artrezi peste noap te cã am lã sat-o fãrã co ºu ri le de gu noi?

bazar b i zar

147

Nu mai de par te de anul tre cut am avut o cam pa nie deedu ca þie pu bli cã în care am bã gat peste douã mi li oa nede euro.

Res pon sa bi lul cu se cu ri za rea strã zi lor îºi fumã þi ga rapânã la ca pãt, aº tep tând cu o rãb da re apa ren tã ca ad junc -tul pre fec tu lui sã-ºi în che ie in ter ven þia. Strivi mu cul în scru -mie rã, îºi îm pre u nã mâi ni le sub bãr bie, în tr-o pozã deîn þe lept ti be tan, ºi îºi fixã ochii ce nu ºii asu pra por tre tu -lui pre ºe din te lui ro mân, care îi zâm bea cu pre mo lari cutot de pe pe re te le aflat în faþa lui. Pe urmã vorbi rar, apã -sat, ca ºi cum s-ar fi adre sat unei adu nã turi de re tar daþi.

— Co ºu ri le de gu noi vor fi de monta te în zona din trese diul Gu ver nu lui ºi Pia þa Re vo lu þiei. ªi fiind cã tot aþi fo -lo sit ex pre sia „peste noap te“, vã in for mez cã ac þiu nea, carese va des fã ºu ra sub di rec ta noas trã co or do na re, va avealoc în cur sul aces tei nopþi. Ori ce alte co men ta rii sunt depri sos. În aceeaºi or di ne de idei, va tre bui sã pro ce dãmla su da rea tu tu ror ca pa ce lor de ca nal din zona amin ti tã.Sper cã aici nu aveþi obiec þii. Sã nu-mi spu neþi c-aþi in ves -tit bani în cam pa nii prin care sã-i obiº nuiþi pe bu cu reº tenicu via þa sub te ra nã.

Iro nia acrã a lui Brad dock avu drept efect o hol ba reex ce da tã din par tea pri ma ri lor de sec tor ºi un râs com -pã ti mi tor, care se re vãr sã peste sala de con fe rin þe din gâ -tle jul pri ma ru lui ge ne ral.

— ªtiþi câþi amã râþi îºi duc zi le le-n ca na le, dom nu le? Vãspun eu. Peste douã sute de mii. Pen tru ei ce pro pu neþi?

— Or sã de flu ias cã spre pe ri fe rii, rãs pun se ne tul bu ratres pon sa bi lul cu se cu ri za rea strã zi lor, care dãdu im pre siacã se aº tep ta la o ase me nea în tre ba re.

Pri ma rul clã ti nã din cap, îl în ju rã în gând pe ne gru ºirãs foi o agen dã pe ca re-o avea des chi sã în faþa ochi lor pemasã.

— Vã fe li cit pen tru cã la dum nea voas trã în Sta te cei fãrãcasã îºi fac vea cul prin par curi, nu în re þea ua de ca na li zare.

radu paraschivescu

148

Nu mai cã aici e Ro mâ nia, dom nul meu. Sun tem în Bu cu -reºti, nu la Washing ton. Iar via þa din sub te ra ne e o via þãde câi ne, trãi tã dupã re gu li le unei vieþi de câi ne. Dacã oºar lã ni me reº te lân gã un tom be ron sau lân gã un bloc unden-a re ce cãu ta, câi nii lo cu lui o fac bu cãþi. La fel stau lu -cru ri le ºi cu au ro la cii. Au zo ne le lor ºi nu se cal cã pe pi -cioa re. Cre deþi-mã pe cu vânt.

Brad dock în ce pu sã bâ þâ ie din tr-un pi cior ºi îi arun cão pri vi re în fu ria tã lui Fran klin Mit chum, co or do na to rulstra te gi i lor în te ri to riu. Aces ta îi rãs pun se prin tr-o ri di careim per cep ti bi lã din umeri. Tra dus, ges tul voia sã spu nã: efe lia ta, des cur cã-te.

— Ni meni nu vã con tes tã ex per ti za în ceea ce pri veºtecâi nii va ga bonzi, dom nu le pri mar. Vã cu noaº tem pal ma -re sul în do me niu. Dar aici vor bim de vi zi ta pre ºe din te luiBush la Bu cu reºti, nu de con flic te le din tre mai da nezi. Încon clu zie, luaþi le gã tu ra ur gent cu cei de la Ad mi nis tra -þia Dru mu ri lor ºi ce reþi-le echi pe ope ra ti ve pen tru su da -rea ca pa ce lor. Mã su ra e ne ce sa rã ºi o s-o luãm, in di fe rentcât de ab sur dã vi s-ar pã rea. Frank?

Mit chum pre luã ºta fe ta de la Brad dock cu o dex te ri -ta te care de no ta ani buni pe tre cuþi în in struc ta je de acestgen, efec tua te oriun de l-ar fi pu tut mâna pa ºii pe ºe ful dela Casa Albã: Ra bat, Pam plo na, Auc kland, San to Do min go,Abid jan, Vil nius ºi aºa mai de par te.

— Mul þu mesc, Ho mer. Dacã or sã apa rã ºi alte ne lã -mu riri, o sã re ve nim. Dom ni lor, tre buie sã vã mai re þinaten þia cu un as pect. Ce ºtiþi de spre baia de mul þi me?

Pri ma rul sec to ru lui 5, care toc mai îºi lua se ba ca la u rea -tul, îºi son dã inu til cu noº tin þe le de geo gra fie. Au zi se deBaia de Ara mã ºi de Baia de Arieº, însã asta era o lo ca li -ta te cu to tul nouã ºi — din punc tul lui de ve de re — pro fundire le van tã pen tru vi zi ta pre ºe din te lui ame ri can. Spre de o se -bi re de el, re pre zen tan tul SIE plim bã asu pra co le gi lor o

bazar b i zar

149

pri vi re în care se ci tea si gu ran þa omu lui do cu men tat fãrãfi suri.

— La sfâr ºi tul fie cã rui eve ni ment de acest gen, are loco re cep þie la am ba sa dã, unde, în func þie de vre me, în al -þii oas peþi ºi toþi cei pre zenþi fac o baie în pis ci na de la re -ºe din þa am ba sa do ru lui.

Fran klin Mit chum icni scurt, de par cã ar fi fost îm puº -cat de la dis tan þã cu o armã cu amor ti zor. Ar fi vrut sã râdãºi sã-l facã bou pe cel care vor bi se, însã uzan þe le în tâl ni -rii nu per mi teau o sin ce ri ta te atât de mare. În schimb, lacâþi va metri de el, pri ma rul ge ne ral se amu zã co pios, bã -tân du-se cu pal me le peste coap se.

— Dom nu le, vã atrag res pec tu os aten þia cã sun tem lasfâr ºi tul lui no iem brie, afa rã sunt zero gra de, plouã ºi batevân tul, rosti ame ri ca nul. Deºi v-ar pu tea sur prin de, nu sepune pro ble ma unei bã lã celi co lec ti ve în pis ci na Ex ce len -þei Sale. Baia de mul þi me se re fe rã la mi nu te le de dupãdis cur sul din pia þã, când pre ºe din te le co boa rã prin tre par -ti ci pan þii care vor sã-l fe li ci te ºi dã mâna cu ei. Este vâr -ful de risc de pe în trea ga du ra tã a vi zi tei, unde cea maimicã ne a ten þie poa te com pro mi te to tul.

Co or do na to rul stra te gi i lor în te ri to riu se lan sã în tr-unlung ex po zeu de spre im por tan þa mã su ri lor de pre ca u þiepe care le bi ne -me ri ta mo men tul strân ge ri lor de mânã ºial bã tu tu lui pe spa te cu pri vi le gia þii din pri mul rând al mul -þi mii. Re pre zen tan þii ro mâni îl as cul ta rã bla zaþi, ºti ind cãori ce ten ta ti vã de scur ta re a dis cur su lui avea sã eºu e ze ºicu plân du-se fãrã voia lor la o ava lan ºã de ter meni teh niciºi de for mu le stan dard pe care min þi lor lor hãi tui te le fucu ne pu tin þã sã le sto che ze. Mit chum iz buti sã în vio re zecât de cât at mo sfe ra abia când le puse în ve de re cã, pedu ra ta bãii de mul þi me a lui Geor ge W., pre ºe din te le ro -mân avea sã fie în lã tu rat din ime dia ta lui apro pie re ºi re -dus la ipos ta za unui ac ce so riu or na men tal.

radu paraschivescu

150

— Cum vine asta, dom nu le? zise co man dan tul Po li þiei.Ce fa cem, ne ba tem joc? E ºe ful sta tu lui, nu un mu þu na che.Unde s-a mai po me nit sã-l daþi de o par te? ªi, mã rog, cu cede ran jea zã?

Ame ri ca nul oferi cu ve ni ta ex pli ca þie, cu o uºoa rã ºi de -loc re con for tan tã în cleº ta re a ma xi la re lor.

— De la în ce pu tul pânã la sfâr ºi tul bãii de mul þi me,pre ºe din te le va avea la stân ga, la dreap ta ºi în spa te doaragenþi ai Se cret Ser vi ce-u lui, pe ni meni alt ci ne va. Aceº tiavor sta li piþi de el ºi vor asi gu ra aºa-nu mi ta pro tec þie la re -ver. Vor fi atât de aproa pe de pre ºe din te, în cât vor pu teaori când sã-l aco pe re cu cor pu ri le lor în ca zul unui gestne la lo cul lui. Ori ce ten ta ti vã de in ter pu ne re a unui ce tã -þean ro mân în tre pre ºe din te ºi pri mul cerc de se cu ri za reva fi sanc þio na tã dras tic.

— Vi se pare o ati tu di ne de mo cra ti cã? în drãzni pur tã -to rul de cu vânt al Pri mã riei.

— Nu în cur caþi pla nu ri le. ªi mai ales nu ne daþi lec þiide de mo cra þie, ri pos tã Mit chum, ne de prins cu arta me -na jã rii aproa pe lui. Miza este prea im por tan tã ca sã ne pre -o cu pe eti che ta.

— ªi pre ºe din te le nos tru un de-o sã stea? se in te re sã ºe -ful SPP-u lui.

— La doi metri de ori ca re din tre agen þii care asi gu rãpro tec þia la re ver, pre ci zã co or do na to rul stra te gi i lor în te -ri to riu.

— Bine, dom’le, ºi de el cine are gri jã?— Asta deja e pro ble ma dum nea voas trã.În timp ce dia lo gul ro mâ no-a me ri can pe pro ble me de

se cu ri ta te stra dal-tra seis ti cã atin gea pe rând, ºi cu ine vi -ta bi le opin teli, toa te eta pe le vi zi tei de sâm bã tã, ser vi ciulde pro to col îºi con ti nua de mer su ri le pen tru ca eve ni men -tul sã fie o re u ºi tã de pli nã. ªi aici se iveau o su me de niede pro ble me, dar — cu tact ºi per se ve ren þã — se pu teau

bazar b i zar

151

gãsi so lu þii pen tru fie ca re. In cer ti tu di nea pla nã, bu nã oa -rã, asu pra te mei mu zi ca le care avea sã anun þe apa ri þia luiGeor ge W. în Pia þa Re vo lu þiei.

— Tre buie sã fie ceva su ges tiv, fra pant ºi cu nos cut, re -co man dã ºe ful can ce la riei pre zi den þia le. Ceva care sã poatãfi fre do nat ºi pe care lu mea sã-l re cu noas cã fãrã efor turi.Pro pu neri?

— Yan kee Do o dle, se aven tu rã con si lie rul pe pro ble melede ima gi ne, þi nând mor þiº sã-ºi pro be ze fa mi lia ri za rea cutra di þi i le nord-a me ri ca ne.

— Nu mer ge, e prea… nu ºtiu, prea sãl tã reþ. Alt ce va.— Dac-ar fi dupã mine, aº bãga Beat It a lui Mi chael

Jac kson, spu se pur tã toa rea de cu vânt, exas pe ra tã deja decon su mul ner vos pro vo cat de apro pie rea vi zi tei.

ªe ful can ce la riei o privi mus trã tor. Ai no roc cã te placeãl bã trân, alt fel þi-aº scoa te pe nas toa te ban cu ri le as teade doi bani, îi zise el în gând, re for mu lând di plo ma tic cuvoce tare:

— Toþi sun tem obo siþi, Mar ga, dar hai sã ne sus pen -dãm iro ni i le pânã sâm bã tã sea ra. Ai vreo pro pu ne re se -rioa sã?

— Nu-mi tre ce ni mic prin cap. Ori cum, e ne vo ie deceva cu me saj di rect, ceva care sã in du cã ideea de so li da -ri ta te, de front co mun. O ches tie gen toþi pen tru unul,unul pen tru toþi.

ªe ful bi ro u lui de pre sã o privi lu mi nat.— Are drep ta te. Ce-aþi zice de hi tul ãla… uf, am ui tat…

ceva cu All for Love… mã rog, îl cân tã trei ba ro sani, l-amau zit în tr-un film.

— All for One and All for Love. Îhî, nu sunã rãu, în cu vi -in þã ºe ful can ce la riei. Da, e bunã ideea. Ne aju taþi, vã aju -tãm. Mer ge, zãu cã mer ge. ªi cine zici cã-l cân tã?

— Sting, Rod Ste wart ºi încã unul.— Bryan Adams.

152

radu paraschivescu

— Aºa. Ao leu, pãi pri mii doi sunt en glezi. Ce fa cem,o cãu tãm cu lu mâ na rea? Cum sã-l pri meºti pe-un ame ri -can cu me lo dii cân ta te de briþi? O sã spu nã cã-l luãm înba lon.

— Bryan Adams e ame ri can.— Aº, e ca na dian.— Tot un drac. ªi bã gãm nu mai pri ma par te, când cân -

tã el sin gur. Even tu al ºi re fre nul, dã bine la im pre sie.Sim þind cã pre lun gi rea dis cu þiei nu ar fi adus ni mic bun,

ºe ful can ce la riei de ci se abrupt:— S-a mar cat, rã mâ ne All for Love. Bun, tre cem la ur mã -

toa rea pro ble mã. Ce fa cem cu Pri ma Doam nã?— E ne vo ie de ceva spe cial? în tre bã con si lie rul pen tru

ima gi ne.— Nor mal. Sunt câ te va pe rioa de în care Bush se des -

par te de ea. Un apar teu cu pri mul-mi nis tru la aero port, al -tul cu pre ºe din te le la pa lat, încã unul tot la pa lat, când seros tesc alo cu þiu ni le. Tre buie sã-i um plem tim pul în tr-un fel.

ªe ful can ce la riei se simþi pe un te ri to riu si gur, pe carepã ºi se de atâ tea ori pânã atunci.

— La aero port o pre ia so þia pre mie ru lui, la pa lat a pre -ºe din te lui.

— Care toc mai ne-a anun þat sã nu con tãm pe ea, in ter -veni pur tã toa rea de cu vânt, de clan ºând un of tat ge ne ral.

— Hai, mã, nici acum?— Dom nu le, în þe leg, dis cre þie-dis cre þie, dar nici în ha lul

ãsta, se bur zu lui ºe ful bi ro u lui de pre sã. ªi ce-i de fã cut?— O plim bãm prin mu zeu. Are ce ve dea. ªi pe-urmã îi

mon tãm un mo ment ar tis tic, ceva cu co pi lã ret mult. Dan -suri, cân te ce. ªtiþi cã ame ri ca nii se dau în vânt dupã ches -ti i le as tea.

— Co rect, apro bã con si lie rul pen tru ima gi ne. Even tu aladu cem niº te amã râþi cu SIDA, am au zit cã Pri ma Doam nãe pre ºe din ta de onoa re a unor aso cia þii ca ri ta bi le.

bazar b i zar

153

— Ai chef sã ne fri gã Se cret Ser vi ce-ul la foc mic? iz -bucni pur tã toa rea de cu vânt, re vol ta tã de per se ve ren þa dea cãl ca în strã chini a uno ra din tre mem brii an tu ra ju lui pre -zi den þial. Pe noi ne þin 㺠tia-n ana li ze de când s-a anunþatvi zi ta ºi tu vrei s-o vi ru sezi pe La u ra Bush?

— Aºa e, po ves tea cu SIDA picã. Adu cem co pii nor mali.În cet-în cet, pro gra mul Pri mei Doam ne prin se con tur.

Fi reº te, va rian ta fi na lã tre bu ia pre zen ta tã spre apro ba repãr þii ame ri ca ne, dar, dacã to tul era gân dit cu aten þie, nupu teau sã apa rã mo di fi cãri sub stan þia le. Cu atât mai multcu cât eve ni men tul nu dura o veº ni cie, ci pa tru ore, cutot cu ate ri za rea ºi de co la rea. Dupã o ma tu rã chib zuin þã,or ga ni za to rii îºi dã du rã vo tul fi nal ºi tre cu rã la ur mã toareapro ble mã de pe or di nea de zi.

— Cum pro ce dãm cu in ter pre tul? în tre bã con si lie rulpen tru ima gi ne, ºti ind la fel de bine ca toþi cei lalþi cã atin -se se un punct de li cat.

ªe ful can ce la riei fãcu un gest li niº ti tor cu mâna în careþi nea þi ga ra, pu drân du-ºi pan ta lo nii cu o pul be re finã ºice nu ºie.

— Îl aduc ei. De fapt, a ve nit de pa tru zile. Nu cu mânagoa lã, cu iu bi ta. L-am ca zat la Mar riott, l-am plim bat ni -þel prin þarã, i-am cum pã rat niº te icoa ne din se co lul ºap -teº pe…

— Bãi, eºti in con ºtient? As tea-s obiec te de pa tri mo niu.Iar ne ies vor be, obiec tã, con form tra di þiei, pur tã toa reade cu vânt.

— Stai li niº ti tã, le-am ter mi nat de pic tat acum o sãp -tã mâ nã. De-a bia s-au us cat cu lo ri le.

— Vrei sã spui cã in ter pre tul e ame ri can? O sã iasã co -me die, pro tes tã ºe ful bi ro u lui de pre sã.

— E un ro mân sta bi lit în Sta te de aproa pe douã zecide ani. ªi pânã la urmã, trea ba lor. Dacã n-au avut în cre -de re…

radu paraschivescu

154

— În fond, ai ºi tu drep ta te. Bun, am bi fat-o ºi pe asta.De ca do uri s-a ocu pat ci ne va?

— A, da, aici stãm bine. To tul e am ba lat, po leit, la ma -rea me se rie. N-a vem emo þii.

— Aþi bã gat ºi din cãr þi le lui ãl bã trân?— Tu ce crezi?— Dar din ale lui…— ªi din alea.Pânã spre sea rã, nu mai rã ma se ni mic ne re zol vat. Cu

sen ti men tul da to riei îm pli ni te, mem brii co man do u lui ro -mân de pro to col pã rã si rã sfa tul de tai nã de la pa lat, ur -ca rã în ma ºini ºi se pier du rã în ora ºul care avea sã trea cãprin tr-u na din tre cele mai agi ta te nopþi din is to ria ul ti mu -lui de ce niu. La ora când ul ti me le au to bu ze ºi tram va ie sere trã geau în de po uri, cer ºe to rii din me tro uri îºi nu mã rauc⺠ti gu ri le de peste zi, oprin du-ºi pro cen tul ne go ciat culi de rii de nu cleu de pe fie ca re ma gis tra lã îna in te de a pre -da res tul ºi vin de cân du-se mi ra cu los, prin acte de con tor -sio nism ha lu ci nant, de be te ºu gu ri le cu care îi im pre sio na se rãpe naivi, iar pã sã ri le de pra dã din ho te luri in trau în pro -duc þie, o ar ma tã de an ga jaþi ai Di rec þiei Dru muri din ca -drul Pri mã riei co lo ni zã ra pid tro tua re le din cen trul Ca pi ta leiºi se puse ju di cios pe trea bã. Re cur gând la teh ni ca din do -ta re, mun ci to rii ofe ri rã lo ca ta ri lor din blo cu ri le afla te înraza de ac þiu ne un spec ta col ine dit, de mult su net ºi pu -þi nã lu mi nã, în cur sul cã ru ia de mon ta rã fãrã milã co ºu rilede gu noi pe care tot ei le am pla sa se rã cu mai bine de unan în urmã, în tr-un ge ne ros efort de a-i sal va pe bu cu reº -teni de la îno tul în pro pri i le am ba la je az vâr li te la ni me -rea lã pe jos. Zgo mo tul cio ca ne lor adu se in stan ta neu lagea muri o mul þi me de cu rioºi, care însã nu gus ta rã de câtcâ te va se cun de din de li ci i le vi zu a le ale meº te ºu gu lui. Câþivaroº co vani tunºi pe rie ºi aproa pe im po si bil de di fe ren þiatadop ta rã o ati tu di ne vã dit be li coa sã la adre sa lor, du se rã

bazar b i zar

155

la gurã tot atâ tea me ga foa ne ºi se zbor ºi rã scurt oriun devã zu rã per de le care se miº cau sau ca pe te clã ti nân du-se in -cre dul sub fio rul ce lor ce se pe tre ceau de de subt. GET THEFUCK AWAY FROM THE WIN DOWS UN LESS YOU’RE FI -SHING FOR TRO U BLE! Ne i ni þiaþi în sub ti li tã þi le lim bii en -gle ze, câþi va mun ci tori tra du se rã din in stinct in vi ta þia lare plie re, con ºtienþi cã ne su pu ne rea lo ca ta ri lor ar fi dusîn mod si gur la pa gu be co la te ra le: „Ple caþi, mân ca-v-aº, dela gea muri, cã se pun 㺠tia cu pis toa le le pe voi!“ Ma reama jo ri ta te a spec ta to ri lor se su pu se so ma þiei. Unii dã durãte le vi zoa re le sau ca se to foa ne le la ma xi mum, ca sã se aperede hãr mã la ia de pe tro tuar. Câþi va su na rã la Po li þie, undeavu rã par te de un râs amar, ne pu tin cios. Unul sin gur seîn cu me tã sã co boa re ºi sã re zol ve pe cont pro priu. Se în -toar se dupã trei mi nu te în sâ nul fa mi liei, es cor tat de o na -mi lã cu fa cies lom bro zian ºi pur tân du-ºi cu dem ni ta tevâ nã ta ia de sub ochiul stâng.

Con co mi tent, alte echi pe de in ter ven þie ra pi dã se ocu -pa rã de ca pa ce le ca na le lor, pu nân du-ºi ope ra þiu nea submo bi li za toa rea de vi zã „Su daþi ºi asu daþi“. La au zul pri me -lor zgo mo te, o par te din tre ocu pan þii sub te ra ne lor ce da -rã sfin tei cu rio zi tãþi ºi îºi iþi rã ca pe te le în pli nã in ter sec þie,lân gã se ma foa re sau în sta þi i le de trans port în co mun. Con -tac tul cu agre so rul strãin se do ve di lã mu ri tor. Con vinºi cãerau pe punc tul de-a de veni vic ti me ale unui ex pe ri mentîn ru dit cu po gro mul, au ro la cii o zbu ghi rã ca re-nco tro ºise opri rã din aler gat, dupã ce se lo vi rã de o groa zã de þeviºi in tra rã cu pi cioa re le în bãl toa ce care mai de care maipli ne de cap ca ne, abia când ajun se rã în zone unde li niº -tea nop þii nu era des trã ma tã de su ne te sus pec te. Aici îºitra se rã su fle tul ºi, odatã cu el, con clu zia in con tur na bi lã:Au ter mi nat cu câi nii va ga bonzi ºi ne-au luat pe noi la în -cins. Or sã sca pe doar ºo bo la nii. ú tia sca pã în tot dea u na.

radu paraschivescu

156

Ori ce zi trãi tã în Bu cu reºti poar tã în ea sâm bu re leaven tu rii. Pen tru lo cui to rii Ca pi ta lei, con fir ma rea aces tuiadevãr axio ma tic veni încã de la pri me le ore ale sâm be -tei în care pre ºe din te le ame ri can urma sã ate ri ze ze la Oto -peni. Cen trul ora ºu lui era greu de re cu nos cut. Câ te vadin tre prin ci pa le le ar te re de cir cu la þie — une le cu sensunic — fu se se rã în chi se, si lin du-i pe cei ni me riþi cu ma -ºi na în zo ne le res pec ti ve la oco luri am ple, unde se mer geaba rã-n barã. Ta ra ba giii care vin deau cãrþi lân gã Uni ver si -ta te pri mi rã o zi de con ce diu for þat, ex pli cân du-li-se re per -cu siu ni le ca tas tro fa le ale co mer þu lui cu Pla ton, Sá ba to sauKun de ra la o dis tan þã atât de micã de lo cul unde George W.avea sã li se adre se ze ro mâ ni lor. Sin gu re le ex cep ta tede la în grã diri se do ve di rã flo rã re se le din sol da ma fieiþi gã neºti, semn cã pânã ºi Se cret Ser vi ce-ul avea li mi te lelui. Pie to nii co lin daþi de proas ta in spi ra þie de a fuma saude a mân ca eu ge nii pe tro tuar con sta ta rã ab sen þa din pei -saj a co ºu ri lor de gu noi ºi re ac þio na rã mai mult sau maipu þin pre vi zi bil. Con form unui stu diu în tre prins ul te riorde Aso cia þia pen tru Ci vi li za þie Ur ba nã, doar 0,23% din -tre su biecþi îºi vâ râ rã am ba la je le sau res tu ri le în bu zu narpen tru a le eva cua în Ti tan, Ber ceni, Dris tor, Mi li tari sauDru mul Sã rii. Cei lalþi îm po do bi rã tro tua re le cu tot ce lepri so sea ºi clã di rã mici pi ra mi de me na je re chiar pe lo culunde se afla se rã pânã atunci cu ti i le dis pã ru te, ca oma giuadus efe me rei lor pre zen þe în fi res cul ci ta din. Din cândîn când, mor ma ne le de gu noi erau scor mo ni te pru dentde inºi cu o în fã þi ºa re ano ni mã, care se în cã pã þâ nau sã ca -u te gre na de ana nas sau bom be cu ex plo zie în târ zia tã ºinu gã seau de cât bu cãþi de sta niol, car toa ne de piz za, ºer -ve þe le îm bi ba te cu muº tar, bi le te per fo ra te ºi ici-colo câteun tam pon cu as pect stân je ni tor. Pa tro ni lor pu þi ne lor ma -ga zi ne des chi se li se im pu se sã nu vân dã strop de al co olºi în ge ne ral ni mic îm bu te liat, sub ame nin þa rea ri di cã rii

bazar b i zar

157

au to ri za þiei de func þio na re ºi a unor în tre ve deri prea pu -þin atrã gã toa re cu te mu þii emi sari ai or di nii ºi dis ci pli neide peste ocean. Mij loa ce le de trans port în co mun furã de -via te de la tra se ul nor mal, iar aco lo unde ma ne vra nu erapo si bi lã — ca zul tram va ie lor — sus pen da te tem po rar. Îm -bul zea la ºi de ru ta ast fel crea te obli ga rã mulþi pa sa geri sãgân deas cã pe ter men scurt ºi sã-l su duie pã ti maº pe înal -tul oas pe te, din ca u za cã ru ia tre bu iau sã re nun þe la con -for tul mo to ri zat ºi sã se tâ ras cã pânã aca sã cu câte douã-treisa co ºe în fie ca re mânã. Ploa ia mo cã neas cã ºi vân tul piez-iº care lua se rã în stã pâ ni re ora ºul încã de la ivi rea zo ri lorcon tri bui rã dupã pu teri la nã du ful ge ne ral.

Exis tau însã ºi oa meni pen tru care vre mea proas tã nupu tea fi un im pe di ment, iar ob sta co le le de cir cum stan þãnu în sem nau ni mic. Aceº tia erau re por te rii de te le vi ziune,care îºi pro pu sese rã sã fie la înãl þi me la fi gu rat, chiar dacãîºi în de pli ni rã obiec ti vul mai mult la pro priu. În tr-un asaltcu vagi re ma nen þe al pi nis te, tri mi ºii spe ciali — ma jo ri tateafe mei — se co co þa rã pe tot fe lul de clã diri sau mo nu mente,chir ci te de frig, bi ciui te de ploa ie ºi co or do na te din stu -dio de domni jo viali, care zâm beau fes tiv la adã pos tul celordouã zeci ºi pa tru de gra de din pla tou. O junã se in sta lãvic to rios pe Ar cul de Triumf, o alta cu ceri In ter con ti nen -ta lul, o a tre ia po po si pe Pa la tul Te le foa ne lor, iar cea dinurmã se mul þumi cu tur nul Te le vi ziu nii Na þio na le. Aco loavu rã pri vi le giul de a se în tâlni cu niº te mas caþi fio roºi,care încã de di mi nea þã pri veau lu mea prin cuiul cã tã riiºi care, de loc im pre sio naþi de le gi ti ma þi i le vân tu ra te prindrep tul ochi lor, pro ce da rã la o te mei ni cã per che zi þie cor -po ra lã îna in te de a ac cep ta mus tã cind sã dâr dâ ie alã turide ele ºi de ope ra to rii afe renþi. Oda tã in sta la te, fe te le trans -mi se rã în cãºti cã to tul era în or di ne, ru gân du-se la Dum -ne zeu sã nu fie lã sa te de iz be liº te dupã în che ie rea vi zi teiºi sã-ºi adu cã ci ne va amin te ºi de ele.

radu paraschivescu

158

Air For ce One ate ri zã pe pis ta pã zi tã cu zel, cu sã biide oþel, ºi de ea ºi de el, la fel, cu o pre ci zie de cea sor nicel ve þian. Dupã câ te va ta to nãri care sus ci ta rã ipo te ze din -tre cele mai di ver se — în tâi co boa rã so sia, ba nu, nu s-atre zit pur tã to rul de cu vânt al Ca sei Albe, nu, nici asta, Pri -ma Doam nã îºi ve ri fi cã ma chia jul — Geor ge W. apã ru înuºa avio nu lui ºi pur ce se la o de con cer tan tã ºi re pe ta tã în -cãl ca re a pro to co lu lui. Ig no rã li mu zi na blin da tã ca re-l aº -tep ta ºi par cur se pe jos dru mul pânã la sa lo nul re zer vatdin aero port. Re fu zã pro tec þia um bre lei ºi se aban do nãstro pilor de ploa ie. Pe tre cu mai mult timp strân gând mânami nis tru lui de Ex ter ne de cât pe cea a pre mie ru lui, pen -tru a se re van ºa dupã câ te va mi nu te ºi a-i oferi ce lui dinurmã pri vi le giul a douã zeci de mi nu te în sa lon, de par tede ochii pre sei. De ca la jul pro du se mâ râ ieli iri ta te prin tredem ni ta rii îm pie triþi de frig ºi con fu zii ca ra ghioa se pe tra -seu. Ne pu sã la cu rent cu în târ zie rea de la Oto peni, re por -te ri þa sta þio na tã la Ar cul de Triumf zãri la un mo ment dato co loa nã de ma ºini apro pi in du-se din spre Casa Pre sei Li -be re, se uitã la ceas, îºi alun gã emo þia din voce ºi se pusepe re la tat. O þinu aºa câ te va mi nu te, fã când abs trac þie dezgo mo tul asur zi tor al eli cop te re lor apã ru te pe ce rul Ca -pi ta lei ºi având timp sã de plân gã, prin tre elo gi i le adu selui Geor ge W., re la ti va pa si vi ta te a cu rio ºi lor de pe tro tuar,care, pro ba bil din ca u za fri gu lui, nu agi ta se rã su fi cient ste -gu le þe le ce lor douã þãri. La un mo ment dat duse o mânãla ure che, în þe peni su bit, au zind ce i se ºop tea în cas cã,ºi ar bo rã un su râs stin gher îna in te de a-ºi in for ma te le spec -ta to rii cã ma ºi ni le cã ro ra li se de di ca se cu atâ ta pa tos îiadã pos teau de fapt pe an te mer gã tori ºi cã pre ºe din te le,hm, se afla în con ti nua re… ããã… la, deci, Oto peni.

La Co tro ceni, lu cru ri le se des fã ºu ra rã ope ra tiv ºi ar -mo nios. Sin gu ra ne du me ri re a lui Geor ge W. ºi a Pri meiDoam ne se legã de iden ti fi ca rea so þiei omo lo gu lui ro mân.

bazar b i zar

159

Nu foar te atent la lã mu ri ri le in ter pre tu lui, fos tul gu ver -na tor de Te xas îi re zer vã aceas tã pos tu rã pur tã toa rei decu vânt, ad mi rând cu un zâm bet afa bil trãi ni cia re la þiei, înciu da di fe ren þei de vâr stã, în timp ce La u ra Bush pãru sãia în vi zor o doam nã dis tin sã, îm brã ca tã cu un par de siuele gant, de spre care aflã prea târ ziu cã era di rec toa rea mu -ze u lui din pa lat. Cei doi ºefi de stat îºi ros ti rã cu vân tã ri leîn faþa unei puz de rii de bli þuri ºi de ca me re de luat ve -deri, iar dupã mo men tul ar tis tic de di cat Pri mei Doam neºi o plim ba re re la xa tã prin sã li le mu ze u lui se sui rã în ma -ºini ºi se în drep ta rã spre Pia þa Re vo lu þiei.

Prin tre spec ta to rii de lux care se lup tau cu fri gul înspa te le Sã lii Pa la tu lui se nu mã rau o su me de nie de fi gurimo nar hi ce, deºi mu sa fi rii ame ri cani erau re pre zen tan þiire pu bli cii par ex cel len ce. Erau de faþã re ge le ºi re gi na Ro -mâ niei, re ge le fot ba lu lui, re gi na gim nas ti cii, re ge le te ni -su lui, re ge le de mo lã ri lor bi se ri ceºti, re ge le in gi ne ri i lorfi nan cia re, re ge le co mi sioa ne lor, re ge le cre di te lor ne per -for man te, re ge le ta bloi de lor, re gi na mo dei, pre cum ºi uncon tin gent de prinþi, prin þe se ºi prin þi ºori. Aº tep ta rea lorera ve ghea tã de pe imo bi le le din jur de efec ti ve ale tru -pe lor an ti te ro ºi de zeci de trã gã tori de eli tã, care stu diauprin lu ne te tot ce se în tâm pla de de subt, gata sã in ter vi nãla ori ce miº ca re du bioa sã. De o cam da tã nu ob ser va se rã de -cât ºap te-opt hoþi de bu zu na re, care iz bu ti se rã cum va sãpã trun dã în pia þã ºi sã-ºi exer ci te mã ies tria pe so co tea lain con ºtien þi lor care se aven tu ra se rã în tr-o ase me nea aglo -me ra þie cu por to fe lul plin, lã sat ne gli jent în bu zu na rul ha -no ra cu lui. Din punc tul de ve de re al franc ti ro ri lor, n-a veaude cât. Atâ ta timp cât nu ºter pe leau pis toa le sau spray-uripa ra li zan te, pu teau sã ope re ze în voie.

La ora fi xa tã, cei doi pre ºe dinþi îºi fã cu rã apa ri þia înPia þa Re vo lu þiei, pre ce daþi de cei lalþi membri ai alaiu luiofi cial, con form unui pro to col în sfâr ºit res pec tat. So si rea

radu paraschivescu

160

lui Geor ge W. de clan ºã is te ria prin tre spec ta tori, care sema ni fes tau la fel de fier bin te ca în vara lui 1994, când Ro -mâ nia eli mi na se Ar gen ti na în op ti mi le World Cup. Dinboxe se re vãr sã vo cea rã gu ºi tã a lui Bryan Adams, la au -zul cã re ia pu þi ne le fire de pãr de pe þeas ta pur tã to ru luide cu vânt al Ca sei Albe se zbâr li rã ame nin þã tor, Pri maDoam nã su râ se cu o fal sã de ta ºa re, iar so þul ei se strâm -bã abia per cep ti bil. Pe lân gã cã era ca na dian, roc ke rul înblugi îºi de cla ra se în mod re pe tat sim pa tia pen tru ca u zade mo cra þi lor, pro fi tând de in ter viu ri le lua te ca sã-i re pro -ºe ze lui Bush se nior Rãz boiul din Golf ºi atrã gân du-i aten -þia ju nio ru lui cã Ira kul nu era po li go nul de tra ge re alAme ri cii. În schimb, mi nis trul de Ex ter ne ro mân schi þãun dans pe loc în acor du ri le lui All for One, se con dat cuo gra þie apro xi ma ti vã de co le gul lui de la Fi nan þe ºi imor -ta li zat de toa te te le vi ziu ni le pre zen te în pia þã.

Dis cur sul pre ºe din te lui ro mân tre cu aproa pe ne ob servat,iar apla u ze le com ple zen te ale asis ten þei nu fã cu rã de câtsã amâ ne in ter ven þia ilus tru lui oas pe te, pe care o aº tep tade fapt toa tã lu mea. In clu siv re por te rii TV, care îl aco pe -ri rã de câ te va ori pe vor bi tor pen tru a co mu ni ca în etercã ploa ia nu se opri se ºi cã vân tul bã tea tot mai tare, ºti -ind prea bine cã o in ter ven þie si mi la rã peste cu vin te le luiGeor ge W. ar fi fost plã ti tã cu pos tul. Ce-i drept, te le spec ta -to rii nu re gre ta rã su pra pu ne rea: fi bra lem noa sã a lim ba ju -lui pre zi den þial rã mã se se aceeaºi, iar fe bri li ta tea ges ti cu la þieinu pier du se ni mic faþã de apa ri þi i le an te rioa re. ªi dacãto tuºi ob ser va to rii atenþi ai eve ni men tu lui re mar ca rã unplus de en tu ziasm în ver bul sep tua ge na ru lui, aces ta nu pu -tea fi pus de cât pe sea ma prim-pla nu lui ob þi nut în faþa pre -mie ru lui în ochii opi niei pu bli ce. Per so na jul cu nos cut subnu me le de cod „Aro gan tul“ în in ti mi ta tea pa la tu lui Co -tro ceni era ne voit sã se li mi te ze la a ocu pa un loc în pri -mul rând al ofi cia li tã þi lor, alã turi de dis cre þia som no len tã

bazar b i zar

161

a pa triar hu lui, de plic ti sul mo fluz al re ge lui ºi de miº to -u ri le ma ri nã reºti ale pri ma ru lui ge ne ral.

In vi tat în cele din urmã sã ia cu vân tul, Geor ge W. Bushoferi mul þi mii ima gi nea unui om miº cat pânã la la crimide pri mi rea fã cu tã ºi se trezi ova þio nat încã îna in te de ades chi de gura. Dupã ce sem na lã asis ten þei vrã ji te pre zenþape ce rul bu cu reº tean a unui cur cu beu prin care di vi ni ta -tea în sãºi avi za fa vo ra bil in tra rea Ro mâ niei în NATO, oas -pe te le tre cu în re vis tã mo nu men te le ºi clã di ri le din Pia þaRe vo lu þiei, zã bo vind asu pra fie cã ruia pen tru a-i mar ca ros -tul ºi sim bo lu ri le. Luat prin sur prin de re de aba te rea de latex tul ofi cial, pe care îl to ci se con ºti in cios în lu xul de cinciste le de la Mar riott, in ter pre tul de pla sat de la Washing toncon fun dã dez in volt sta tu ia lui Ma niu cu bus tul lui Co posu,Mu ze ul de Artã cu Bi blio te ca Uni ver si ta rã ºi se diul Se na -tu lui cu ma ga zi nul Ro mar ta, iden ti fi când însã co rect —spre cin stea lui — Ate ne ul Ro mân ºi Bi se ri ca Kre tzu les cu.Cei pre zenþi râse rã sin cer, pu nân du-l pe Geor ge W. în si -tua þia de a nu-ºi da sea ma cã fã cu se o glu mã. Pe chi pu rilean ga ja þi lor din ser vi ciul de pro to col al Pre ºe din þiei tre cuo nouã um brã, am ba sa do rul ame ri can la Bu cu reºti se scãr -pi nã di plo ma tic în creº tet, Pri ma Doam nã îºi pãs trã zâm -be tul au to co lant, iar pre ºe din te le ro mân în gãi mã ceva laure chea vor bi to ru lui, cu fi gu ra bo þi tã de un ric tus je nat.La câ te va sute de metri, strâns cu mic cu mare în faþa te -le vi zoa re lor, per so na lul Am ba sa dei SUA asis tã ne pu tin ciosla ga fe le in ter pre tu lui, ig no rând te le foa ne le care în ce pu -se rã deja sã zbâr nâ ie pen tru ex pli ca þii. În apar ta men tullui din Banu Man ta, Cla u diu Sta ma te, cel care se ocu pasede tra du ce rea la mi cro fon a dis cur su lui lui Bill Clin ton cucinci ani ºi ju mã ta te în urmã, se simþi rãz bu nat.

Re ve nin du-ºi din ne du me ri re, pre ºe din te le ame ri canvorbi mai de par te, îm brã þi ºând din pri viri mul þi mea vie dinfaþa lui ºi lã sân du-se în tre rupt ori de câte ori sen ti men te le

radu paraschivescu

162

ei se con ver teau în apla u ze spon ta ne. Sin gu ra iz buc ni repo triv ni cã ar fi pu tut veni din spre un grup de inºi cu pie -lea smea dã, care se strân se se rã un de va în apro pie rea Bi -blio te cii Uni ver si ta re, plã nuind ca, în tr-o cli pã de acal mie,sã dea la ivea lã câ te va în scri suri bi lin gve, ce scã pa se rã lafil trul po li þiº ti lor, ºi sã-i co mu ni ce de la obraz te xa nu luipro te jat de un ecran an ti glonþ ce pã re re avea mi no ri ta -tea ara bã din Bu cu reºti de spre po li ti ca ame ri ca nã. Ten -ta ti va fu de ju ca tã de ivi rea ca din pã mânt a unui plu tonde mas caþi care se post a rã în ju rul con tes ta ta ri lor ºi-i fi -xa rã cu niº te ochi în care se ci tea ho tã râ rea de a mã tu racu ei pe jos la pri mul gest ino por tun. În cea lal tã par te apie þei, vi gi len þa for þe lor de or di ne îºi gãsi de bu ºe ul râv -nit în per soa na unui stu dent ja po nez la fi lo lo gie, care scoaseun apa rat foto mi nia tu ral din tr-un bu zu nar al ja che tei depie le ºi vru sã-l ri di ce dea su pra ca pu lui, cu sco pul bla jinal unei poze la care sã se uite cu duio ºie peste ani. Tâ nã rulasia tic nu apu cã sã-ºi con cre ti ze ze in ten þia. Pi cioa re le luipier du rã ca prin far mec con tac tul cu so lul, sub su o ri le îifurã prin se în douã men ghi ne în mã nu ºa te, iar bu ze le pecare toc mai voia sã în mu gu reas cã un pro test de bun-simþre cep þio na rã douã di rec te nã pras ni ce, im po si bil de evi tat.Sub ochii mi raþi ai ce lor din jur, ja po ne zul pã rã si pia þa maimult pe sus, fãrã ca opi nia pu bli cã sã aibã cu ra jul unei ati -tu dini so li da re.

De par te de in ci den tul cu pri ci na, Geor ge W. îºi con ti -nuã dis cur sul, în so þit de ura le le la fel de în su fle þi te alemul þi mii ºi de chi xu ri le se man ti ce tot mai pi can te ale in -ter pre tu lui. Aces ta din urmã smul se un nou ho hot asis -ten þei când tra du se for mu la pre zin den þia lã we shall worksho ul der to sho ul der prin „vom lu cra ºold la ºold“, dân du-lede în þe les ce lor pre zenþi cã in vi ta þia la mun cã sus þi nu tãpre su pu nea ºi miº cãri din re gis trul lam ba dei. De data astalo ca ta rul de la Casa Albã se în toar se spre el preþ de o clipã,

bazar b i zar

163

cu aceeaºi pri vi re cu care, pe vre mea când era gu ver na -tor, re fu za se gra þie rea Car lei Fay Tuc ker, pri ma fe me ie exe -cu ta tã pe sca u nul elec tric în is to ria sta tu lui Te xas. In ter pre tulri di cã din umeri, vrând par cã sã-l con vin gã pe pre ºe dintecã el, unul, îºi fã cea trea ba ca un pro fe sio nist ºi cã vina opur tau ex clu siv cei din pia þã, care râ deau ca proas ta-n târgdin te miri ce. În tre timp, ar cul cur cu be u lui îºi mai pier -du se din strã lu ci re, însã con tu rul lui in ver sat se mã na lafel de mult cu cel al zâm be tu lui pre ºe din te lui ro mân care,mo lip sit de buna dis po zi þie a spec ta to ri lor, în ce pu sã iaîn cal cul chi chi þe le con sti tu þio na le prin care ar mai fi pututob þi ne un man dat. Cãci pof ta de pu te re vine mân când,iar ve ci nã ta tea ce lui mai tare om din lume te poa te duceunde nu gân deºti.

Spe ech-ul lui Geor ge W. Bush se în che ie la fel cum în -ce pu se: cald, sen ti men tal ºi op ti mist. Sin gu ra re fe ri re carecãzu greu la sto ma cul ofi cia li tã þi lor ro mâ ne, în flã cã rândîn schimb ºi mai tare mul þi mea, vizã com ba te rea co rup -þiei. La au zul cu vân tu lui tabu, cei care se sim þeau cu mus -ca pe cã ciu lã în cer ca rã un fri son an ti ci pa tiv de rãu au gur,iar o ca me rã TV fi xa tã în tâm plã tor asu pra pri ma ru lui ge -ne ral îl sur prin se ºop tin du-i ve ci nu lui din stân ga: „NATOfrân tã cã þi-am dres-o.“ În rest, ve se lie mare: apla u ze carenu se mai opreau, scan dãri RO-MÂ-NI-A – USA, o marede ste gu le þe care în frun tau ploa ia ca tot atâ tea mi ni ca targeale unor mi ni co rã bii în fur tu nã, încã o re pri zã de mu zicãnord-a me ri ca nã di fu za tã în bo xe le din ju rul pie þei, un pre -ºe din te ro mân aproa pe ne bã gat în sea mã ºi unul strãinspre care se în drep ta rã efu ziu ni le în de lung sus pen da te alepu bli cu lui. Pe blo curi, trã gã to rii de eli tã ºtiau ce avea sãur me ze ºi fã cu rã miº ca rea de pe urmã, li pin du-ºi arã tã to -rul mâi nii drep te de trã gaci. Geor ge W. Bush rãs pun se cumse cu ve nea sim pa tiei po pu la re, dupã care se în toar se spretri bu na ofi cia lã din spa te, pen tru pro to co la ra tre ce re în

radu paraschivescu

164

re vis tã a VIP-u ri lor. Îl tra tã cu o po li te þe re zer va tã pe rege(deh, re pu bli ca nul tot re pu bli can), dar o plie în tr-o îm -brã þi ºa re voi ni ceas cã pe Na dia Co mã neci. Se în tre þi nu ami -cal cu Ilie Nãs ta se, fãrã sã ºtie cã, la zece cen ti metri de el,în ghe þa se boc nã cel mai bun fot ba list ro mân din toa te tim -pu ri le. Dãdu mâna grã bit cu pri ma rul, scã pând însã dinmar ca jul pre ºe din te lui ro mân pen tru a-l gra tu la pe cel ca -re-l pre ce da se la Co tro ceni ºi de spre care une le zia re ame -ri ca ne pã ru se rã sã nu ºtie cã nu mai era în func þie de doiani. În fine, o re gã si cu un zâm bet larg pe Pri ma Doam nã,ca ºi cum n-ar mai fi vã zut-o de-o veº ni cie, iar apoi re venicu faþa la pu blic ºi se pre gãti sã co boa re trep te le care du -ceau spre pri me le rân duri ale ce lor din pia þã.

Ca la un semn, Fran klin Mit chum ºi Ho mer Brad dockîºi du se rã mâna stân gã la gurã ºi vor bi rã un de va în in te -rio rul man ºe tei. Cow boy ta kes a bath. În aceeaºi se cun dã,Geor ge W. se vãzu în con ju rat de câþi va an droizi cu trã sã -turi cio pli te cu dal ta ºi cu ochii în pa tru, pân dind pe ri co -lul imi nent care ar fi pu tut veni de oriun de. Des prinºi par cãdin re cu zi ta unui film de du zi nã, aceº tia îl mar gi na li za rãfãrã vor be pe pre ºe din te le ro mân, mai vul ne ra bil de câtfu se se vre o da tã în toþi anii de man dat. Ex pre sia „pro tec -þie la re ver“ îºi ilus trã vir tu þi le dez brã ca te de ori ce nuan -þã me ta fo ri cã: ceea ce mai prin se rã ca me re le de luat ve deridin chi ria ºul Ca sei Albe se li mi tã la doi ochi care cli peaudes, un rid pe frun te ºi o mânã în tin sã la ni me rea lã sprea fi atin sã, mân gâ ia tã, strân sã ºi chiar pu pa tã de no ro co ºiiaflaþi la o dis tan þã con ve na bi lã. Coº ma rul Se cret Ser vi ce-u -lui durã cam un sfert de orã, pânã când ºe ful exe cu ti vu luide ci se cã baia de mul þi me se pu tea în che ia, iar el era li -ber sã urce la loc în faþa tri bu nei ofi cia le, pen tru un ul -tim sa lut adre sat mul þi mii.

În timp ce Geor ge W. Bush pã rã sea Pia þa Re vo lu þiei,sluj ba ºii me dia tici co nec taþi la eve ni ment se pre gã ti rã sã

bazar b i zar

165

le des lu ºeas cã pro fa ni lor sen sul ce lor vã zu te. Re a li za to riiedi þi i lor spe cia le ale ºti ri lor se lan sa rã în tr-o cur sã en co -mias ti cã la care ar fi as pi rat cu in vi die toa te mon ta je le li -te rar-ar tis ti ce de pe vre mea „ge niu lui Car pa þi lor“. Din ecra nerã su na rã ra fa le de su per la ti ve ros ti te cu gla suri pã trun sede ex ta zul in te grã rii. Ana liº tii po li tici se grã bi rã sã co men -te ze doct, având gri jã sã-ºi con tra zi cã punct cu punct opi -ni i le pe care le enun þa se rã îna in tea vi zi tei. Unul se în cu me tãsã-l vadã în pre ºe din te le ame ri can pe în suºi Mân tui to rul,des cins pe ma lul Dâm bo vi þei spre a lua asu prã-i pã ca te lero mâ ni lor. Enor mi ta tea smul se un of tat cu cer nic din piep -tul am fi trio nu lui TV, deºi, au zind-o, Geor ge W. pro ba bilcã s-ar fi cu tre mu rat de râs. Grã biþi sã sur prin dã pul sul pie -þei, re por te rii de te ren in vi ta rã la mi cro fon câþi va oa menide pe stra dã, care îºi ve deau li niº tiþi de ale lor, de par tede tu mul tul din cen tru.

— Ca re cre deþi cã vor fi con se cin þe le vi zi tei pre ºe din te lui ame -ri can la Bu cu reºti?

— Mamã, sã-þi spun ceva, cã eºti ca co pi lu’ meu. Totcra pii 㺠tia mari îºi vede sa cii-n cã ru þã. De-aia se face cincimii ou’ de Crã ciun, c-a ve nit Bush?

— Pãi, ce con se cin þe? Sã trã ias cã omu’ mai bine, cãde-aia am mu rit în de cem brie.

— In te re san tã în tre ba re. Nu ºtiu, ha bar n-am.— Vã spun eu ca re-s con se cin þe le, da’ par cã vãd cã nu

mã daþi pe post. Dacã in trãm în NATO, ne lasã boan ghi -ne le-n pace cu Ar dea lul ºi poa te cã se-as tâm pã rã ºi ne no -ro ci þii ãia cu lim ba lor mol do ve neas cã. Da’ hai sã vã-ntrebºi eu ceva: Va dim de ce n-a fost in vi tat la cher me zã? Aud?

— As cul taþi-mã, cã-s om bã trân ºi-am vã zut mul te. Pe -ri co lul e Chi na. Res tul sunt aiu reli.

— Ce aþi re þi nut din dis cur sul lui Geor ge W. Bush din Pia þaRe vo lu þiei?

— Cã mai mu þoiul ãla care tra du cea e un idiot. Mai binemã che mau pe mine, mã car nu mã fã ceam de râs.

radu paraschivescu

166

— Cã, dacã vrem sã su gem ochi ºor, tre buie sã roa demºi bã tã tu ri cã. Era un banc pe vre muri, cu cioa ra ºi puii înci mi tir. Adi cã, dom nu’ re por ter, cã tre buie sã mun cim perup te. Ui te-a ºa, ca ei, ca ame ri ca nii.

— Cã ne þin 㺠tia-n loc cu co rup þia. N-a vem sân ge-nnoi, dom’le, aici e buba. Ita lia nul ãla dupã care s-a fã cutCa ra ca ti þa a bã gat douã mii de ji go dii în puº cã rie. La noiºtiþi cum se roa gã ma hã rii de la Jus ti þie? În nu me le na ºu -lui, al fi nu lui ºi al sfân tu lui NUP.

— Cã po li ti ca e, par don, cur vã. Îl doa re pe Bush denoi cum mã doa re pe mine de Eri tre ea.

— Cã doam na La u ra ara tã tare bine.— Ce aþi dori sã-i trans mi teþi pre ºe din te lui Sta te lor Uni te, dacã

aþi avea oca zia?— S-o þinã tot aºa. A-nce put o trea bã, s-o ducã pânã la

ca pãt. ªi poa te ne pu ne-o vor bã bunã la UE. Me ri tãm,dom nu le, des tul ne-au cã lã rit ru ºii. Se mai în vâr te roa ta.

— I love you, Geor ge. A, îl in te re sea zã con tul mo la hu -lui Omar? ªtiu un hac ker ba zat.

— Sã vinã dom nu’ pre ºe din te la noi în Ma ta che ºi sã-ivadã pe-ãia de la ad mi nis tra þia pie þei ce ºpãgi ia.

— Îi mul þu mesc din su flet pen tru vi zi ta asta mi nu natãºi pen tru în cre de rea care ne-a dat-o.

— Eu? Ce-i trans mit eu? Ce sã-i trans mit? Trã ias cã re -ge le.

Ca ra ghioa se sau ab sur de, dar în ori ce caz sin ce re, rãs -pun su ri le ce lor in ter vie vaþi erau pri mul semn cã, încã îna -in te de ple ca rea oas pe te lui te xan, Ca pi ta la îºi re cu pe rarit mu ri le ºi trãi ri le obiº nui te. La ora când Geor ge W. ºiPri ma Doam nã ur cau scã ri le lui Air For ce One pen tru a-ºilua rã mas-bun de la gaz de le ro mâ ne, te le spec ta toa re le im -pre sio na bi le îºi ºter geau la cri ma din col þul ochiu lui, au -ro la cii aº tep tau ri di ca rea em bar go u lui sub te ran, franc ti ro riiîºi un geau ar me le ne fo lo si te, po li ti cie nii de car tier ie ºeau

167

bazar b i zar

la câr ciu ma din colþ ca sã-ºi dea cu pã re rea, mi cro biº tiibom bã neau din ca u zã cã eve ni men tul îi pri va se de te le -vi za rea a douã me ciuri im por tan te, iar re por te ri þe le ajun secu trei spre ze ce, opt, douã zeci ºi douã sau ºai spre ze ce eta jemai aproa pe de cer re ve neau pe pã mânt cu pã rul vâl voi,din þii clãn þã nind ºi mâi ni le vi ne te. Sin gu re le de care nuse ocu pã ni meni furã co ºu ri le de gu noi de mon ta te cu atâ tatã rã boi din cen tru. Ab sen þa lor pre lun gi tã rã ma se sã ara tecã, în tr-un sfâr ºit de no iem brie ce nu ºiu ca o bla nã de car -pa tin stro pi tã cu pe trol, Bu cu reº tiul fu se se — fie ºi pen -tru douã zeci ºi pa tru de ore — un oraº bus hver sat.

radu paraschivescu

b i s e r i ca ca t o d i cã

e ui mi tor ce se poa te isca din tr-o gre ºea lã de ti par,mi-am spus, dupã ce un os pã tar asu dat mi-a adus o hal bã de bere ºi mi-a pus-o pe masã.

Stã team în tr-un colþ fe rit de lume al unui lo cal din cen -tru ºi ci team zia rul, în aº tep ta rea re por te ru lui TV care mãsu na se cu douã zile în urmã ºi mã in vi ta se la o dis cu þiene pro to co la rã. „Poa te fa cem ºi-un in ter viu“, îmi arun caseel mo mea la, ºti ind ca ni meni al tul cât de greu e sã re ziºtiten ta þi i lor me dia ti ce. Cum toc mai pri mi sem un pre miu —cel din tâi din ca rie rã — pen tru re por taj, am ac cep tat fãrãna zuri ºi m-am în fi in þat la Trat to ria Il Cal cio mai de vremede cât tre bu ia, de cis sã ter min re vis ta pre sei îna in te de apa -ri þia in ter lo cu to ru lui. Dar, ce sã vezi? Nici n-am apu cat sãci tesc mai mult de douã pa ra gra fe din tr-un co men ta riupo li tic ºi am dat peste o boa cã nã ti po gra fi cã de mai maredra gul. Cu un corp de li te rã su fi cient de mare pen tru afi ne ig no ra bil, în ar ti col se ve hi cu la ideea cã, de câ te vasãp tã mâni în coa ce, gu ver nul in tra se în „zona pre pus cu -la rã“. Am ci tit ºi am chi co tit pe în fun da te. Apoi mi-am adusamin te de un amã rât de re dac tor la ra dio care fu se se zbu -rat de pe post cu mulþi ani în urmã, dupã ce anun þa se cutan dre þe în glas cã „to va rã ºul Gheor ghe Cioa rã s-a în torsîn þarã pe ca lea ae ru lui“. N-am re u ºit sã con ti nui lec tura.ªi din ca u za asta n-am aflat mo ti vul pen tru care o mân dre -þe de gu vern, cu cinci mi niºtri ºi ºap te se cre tari de stat desex fe me iesc, ni me ri se în tr-o ve ci nã ta te atât de ne bu loa sã,

169

atât de greu ac cep ta bi lã. Sã fi fost la mij loc un scan dal se -xu al? Dis cu ta bil. În plus, pe lân gã ce se în tâm pla în Ame -ri ca, bâr fe le hor mo na le in ter ne erau pa li de scli fo seli. Câtde pi can te ar fi tre buit sã fie dez vã lui ri le mio ri ti ce pen trua în tre ce în sa voa re du e lul ver bal din tre Jen ni fer Flo wersºi Bill Clin ton (Jen ni fer: „Pre ºe din te le Clin ton are un pe -nis mic.“ Bill: „Nu vã luaþi dupã Jen ni fer Flo wers, ºtie toatãlu mea cã are gura mare.“)? Nu, ho tã rât lu cru, nu pu teasã fie vor ba de aºa ceva.

Cert este cã, prin tr-o bi za rã aso cie re, gafa din ziar m-afã cut sã zbor cu gân dul în cu to tul altã par te. Nu-mi dau sea -ma exact care a fost tai ni cul me ca nism ce re bral de clan ºatpe ne sim þi te. Pre su pun doar cã mi s-au su pra pus în min tedouã ima gini: aceea a gre ºe lii de ti par ºi aceea a re por te ru -lui TV cu care aveam în tâl ni re, ofi ciant în tr-u nul din trenoi le tem ple ale în ce pu tu lui de mi le niu. Re zul ta tul? Douãcu vin te care de fi nesc tot atâ tea con fe siuni re li gioa se. Ca -to li cis mul ºi ca to di cis mul. Ul ti mul, în per spec ti vã ro mâ -neas cã.

Mi-am lã sat min tea sã cu tre ie re ºi m-am sur prins des -co pe rind aiu ri toa re si mi li tu dini în tre Bi se ri ca Ca to li cã ºiBi se ri ca Ca to di cã. Am fost atât de uluit cã nu le de pis ta -sem pânã acum, în cât cu greu mi-am pu tut stã pâni ric tu -sul care dã dea sã-mi schi mo no seas cã faþa, nici aºa foar teatrã gã toa re. Pe ce lume trã ieºti? m-am apos tro fat se ver, re -pro ºân du-mi în gând or bi rea cu to tul con dam na bi lã. Chiaraºa ai ajuns, nu mai ob servi nici mã car si me tri i le evi dente?Unde þi-e spi ri tul spe cu la tiv cu care pe vre muri îþi epa taipro fe so rii ºi-þi sub ju gai co le ge le?

Co vâr ºit de atâ tea re pro ºuri ta ci te, am tras douã guride bere ºi, dupã ce mus ta þa albã de spu mã s-a aº ter nutpeste cea na tu ra lã — ah, su pra pu ne ri le as tea or sã mã ter -mi ne, vor ba pro ta go nis tei din Tri plu ma saj — am pri vit lu -cru ri le cu de ta ºa rea pe care þi-o con fe rã în tot dea u na

radu paraschivescu

170

ha meiul pre lu crat. În cet-în cet, ca un miez de nucã lã satsã se cu fun de în tr-un bor can cu mie re, cea þa mi s-a ri di -cat de pe ochi ºi im pro ba bi le le alã tu rãri de adi nea uri aucã pã tat con tur. Mai mult, am în ce put chiar sã gân desc înoglin dã, sã caut echi va len þe ºi aco lo unde era greu sã legã sesc, sã ob þin ri goa rea ar hi tec to ni cã a douã con struc þiige me ne din ceea ce pã rea sã fie — în cel mai bun caz —o ba na lã coin ci den þã. Am îm pã tu rit zia rul, de par cã m-arfi îm pie di cat sã me di tez lim pe de, l-am aºe zat pe col þul me -sei, mi-am fi xat pri vi rea în tr-un punct vag des lu ºit de pestra dã, m-am bu cu rat preþ de o cli pã cã re por te rul care mãin vi ta se la res ta u rant nu era punc tu al ºi am în ce put sã apro -fun dez.

De unde aº fi pu tut ple ca? De la mo men tul apa ri þiei,fi reº te. Atât pen tru ca to li cism, cât ºi pen tru ca to di cism.Am be le s-au nãs cut vio lent, dupã con vul sii dra ma ti ce, înurma unor spas mo di ce zvâr co liri la care pu bli cul nu doara asis tat, ci a avut de ju cat — con ºtient sau nu — ro lurimai mult sau mai pu þin în sem na te. Ac tul de naº te re al ca -to li cis mu lui e Ma rea Schis mã din 1054, când Apu sul ofi -cia li zea zã, prin tre al te le, pri ma tul pa pei, in fai li bi lita tea luiîn tot ce þine de cre din þã, pur ce de rea Sfân tului Duh ºi de laDum ne zeu-fiul ºi exis ten þa pur ga to riu lui. La noi, în schimb,e vor ba de Ma rea Sche mã. Ca to di cis mul ro mâ nesc vedelu mi na zi lei… în tr-o noap te: pe 22 de cem brie 1989, dupãce, odatã cu dic ta tu ra, dis pa re ºi mo no po lul vi zu al de unasutã douã zeci mi nu te (re mem ber?) al in sti tu þiei de peCalea Do ro ban þi lor 191.

In te re sant, mi-am spus, sor bind din nou din hal ba debere ºi arun când un ochi cri tic în di rec þia pic tu ri lor peteme fot ba lis ti ce de pe pe re þii lo ca lu lui, care se mã nau fra -pant cu fo to gra fi i le alb-ne gru ale Spor tu lui po pu lar dinanii ’60. Dar atunci nu s-ar cu veni ca fie ca re din tre acestecon fe siuni sã aibã un semn ico nic, un sim bol de fi ni to riu,

bazar b i zar

171

un ele ment ca pa bil sã-i asi gu re uni ci ta tea, sã-l par ti cu la -ri zeze? Cum sã nu. Sã ne gân dim bu nã oa rã la os tie, la azi -ma ro tun dã ºi sub þi re care sem ni fi cã la ca to lici tru pul luiChris tos (la fel cum vi nul roºu îi re pre zin tã sân ge le) întai na sfân tã a eu ha ris tiei. În bu cã þi ca aceea de pâi ne ne -dos pitã se adu nã un în treg mis ter ºi o în trea gã lume. Eibine, am pu tea oare gãsi ceva ase mã nã tor în ca to di cism?Ia sã ve dem. Un obiect de cult, de scris prin aceeaºi ele ganþãaus te rã, prin aceeaºi geo me trie sim plã… Te le co man da.Exact, te le co man da, co mu ta to rul fer me cat al atâ tor ca pri -cii ves pe ra le ºi noc tur ne, pre lun gi rea de ebo ni tã a mâi -nii, pro te za con ºti in þei me dia ti ce a ome ni rii, in stru men tulîn care de ge te le noas tre sapã ºan þuri cu aceeaºi râv nã ne -os toi tã cu care pâ râul de mun te des pi cã ro ci le cele maidure, par te ne rul do cil pe care îl pu tem aban do na câ te vase cun de pe bra þul fo to liu lui, cât timp mes te cãm în ca fea,des fa cem pun ga cu se min þe sau ne pu nem oche la rii, prie -te nul tã cut ºi dis cret fãrã de care me ciul nu-i meci, te le -no ve la nu-i te le no ve lã ºi ma ne le le nu-s ma ne le, alia tul carene în va þã sã trãim za pând ºi sã za pãm trãind, cã lãuza alã -turi de care strã ba tem ful ge rã tor lu mea ºi rã su cim fu se leora re, pa ra le li pi pe dul so bru ºi sub þi re ale cã rui bu toanene aju tã sã tre cem din Chi na în Un ga ria ºi din Bo li via înSe ne gal cât ai clipi din ochi.

— Vã fac nota?Adân cit în gân duri, nu-l ob ser va sem pe os pã ta rul care,

vã zând cã go li sem hal ba ºi cã nu pã ream de cis sã co mando a doua, în cer ca acum sã mã facã sã eli be rez masa, ani -mat de nã dej dea cã ur mã to rul client avea sã con su me maiaproa pe de ni ve lul aº tep tã ri lor.

— Încã una, vã rog, am spus, arã tând cu de ge tul sprehal bã.

— Sã mai mearg-un Tu borg! a tu nat el, în ve se lit bruscde fe lul cum iz bu ti se sã mã dea pe braz dã.

radu paraschivescu

172

Mi-am re luat ºi rul gân du ri lor cu o uºoa rã strân ge re deini mã. ªi dacã te o ria mea nu era de cât o spe cu la þie de doibani, iz vo râ tã din tr-o gã sel ni þã se man ti cã? Dacã bã teamcâm pii?

Însã toc mai când pu se ul de scep ti cism se pre gã tea sãîm bo bo ceas cã în mine, ochii mi-au cã zut pe mar gi nea unuiziar ui tat pe masa ve ci nã de un muº te riu ple cat în gra bã.„EXE CU TI VUL POR NEªTE ÎN CRU CIA DÃ ÎM PO TRI VACO RUP ÞIEI.“ Am scos un of tat de uºu ra re. Nu cum va dã -du sem în tâm plã tor peste un alt cu vânt-che ie al pa ra le leidin tre ca to li cism ºi ca to di cism? Cu cât îmi pro iec tam maiclar vo ca bu la aceea pe ecra nul min þii, cu atât îi des ci frammai uºor sen su ri le ºi echi va len þe le. Cãci exis tau ºi aici ase -mã nãri apã sa te, pe care îmi era ciu dã cã le se si za sem atâtde târ ziu. Ex pe di þi i le mi li ta re din tre 1096 ºi 1270 (opt lanu mãr, dacã nu-mi joa cã feste me mo ria), în tre prin se defe u da lii ca to lici pen tru a eli be ra mor mân tul lui Chris tosde sub ocu pa þia mu sul ma nã, res pec tau aceeaºi pro gre sieca ini þia ti ve le ca to di ce ale pos tu ri lor de te le vi ziu ne lan sateîn vo ci fe ran te cam pa nii de cu ce ri re a pu bli cu lui. Am spus„vo ci fe ran te“? Bine am fã cut, fiind cã nici o cru cia dã nupoa te iz bândi fãrã un stri gãt de lup tã, fãrã un — hai deþisã re de ve nim con tem po rani — slo gan. Tu ez-les tous, Dieusa u ra re con na î tre les siens, iatã de vi za (sãl ba ti cã ºi efi ca ce)sub care au fost mã ce lã riþi al bi gen zii din Bé ziers în iu lie1209. Uci deþi-i pe toþi, Dum ne zeu va ºti sã-i re cu noas cãpe ai lui. Im pac tul în dem nu lui? Ga ran tat 100%, spre a fo -lo si, în plin ca to li cism, o for mu lã ca to di cã. ªi mai in te re -sant este sã des co pe rim cine a ros tit in vi ta þia la car na giu.Vor be gre le, în cãr ca te de pa ra no ia san gvi na rã. Te aº tepþisã fi fost un rege de ment, o cã pe te nie cru dã, un no bil eti -li zat, in con ºtient ºi cu ochii in jec taþi. Când colo, gura dincare a ie ºit aceas tã otra vã cu gust de foc ºi sa bie este ceaa aba telui Ar na ud Ama u ry, le gat al pa pei ºi în sãr ci nat cuad mi nis tra rea lu crã rii lui Dum ne zeu pe pã mânt.

bazar b i zar

173

In com pa ra bil mai blând, cel pu þin în apa ren þã, ca to -di cis mul con sfin þeº te lo zin ca scur tã, cu prin zã toa re ºi con -cu ren þia lã. Lo cul de li ru lui cri mi nal e luat de so li da ri ta teacu po pu la þia cu ce ri tã, ur le tul din rã runchi pier de te renîn fa voa rea în dem nu lui mo bi li za tor, a ofer tei atot a co pe -ri toa re, a sfã to ºe niei jo via le. Nu mai avem abaþi sân ge roºi,ci sta ruri al cã ror des tin de pin de strict ºi ex clu siv de ra -ting. Stri gã te le de lup tã ale ca to di cis mu lui sunt „Þi neþiaproa pe“ (a se rosti ne a pã rat cu pum nul strâns), „PRO TVe tot ce vrei“ (ºi mai ales ce nu vrei, ri ca nea zã unii) ºi „Fiicu ochii pe Pri ma“ (cã dacã nu, e vai de fun dul tãu, îþi vinesã com ple tezi…). Slo ga nu ri le nu mai chea mã la ati tu dinian ti pã gâ ne, pre fe rând zona te ri bil de ac tu a lã a seg men -te lor de pia þã. Li de rii ca to dici de opi nie ofi cia zã ri tu a luricu du ra tã pre ci sã, atenþi la miº cã ri le ce lor din jur ºi gataori când sã-ºi co pie ze ri va lii, dacã asta le poa te adu ce unsalt cât de mic pe sca ra son da je lor. Gân diþi-vã la „ºti ri lepe scurt“, de pil dã. Vã vine sã cre deþi cã pa tru pos turi TVau avut si mul tan aceeaºi idee? Iar dacã asta nu ajun ge, în -cer caþi sã fa ceþi di fe ren þa din tre ge ne ri cul mu zi cal al ac -tu a li tã þi lor (Te le jur nal, Ob ser va tor, Fo cus, ªti ri le PRO TV).Daþi-vã si lin þa sã fre do naþi vreunul din tre ele fãrã a ni meripe por ta ti vul ce lui lalt. Se în cu me tã ci ne va?

M-am mai ui tat o datã la ceas ºi am con sta tat cã, deºitre cu se ºi sfer tul aca de mic, re por te rul care mã in vi ta se laTrat to ria Il Cal cio tot nu apã ru se. Cu miº cãri dis cre te,mi-am scos por to fe lul ºi m-am asi gu rat cã aveam des tuibani ca sã plã tesc con su ma þia. Sla vã Dom nu lui, aveam. Pu -team sã ºi mã nânc. L-am pân dit pe os pã tar, am co man dato sa la tã ita lie neas cã ºi m-am con so lat cu ideea cã e pre fe -ra bil sã aº tepþi un fel de mân ca re de cât mai ºtiu eu ce fil -fi zon în di vorþ de bu nul-simþ.

La masa din faþa mea stã tea tot un bãr bat sin gur, care,ca atâ þia al þii, ci tea zia rul cu sa tis fac þia mutã a ce lui care

radu paraschivescu

174

ºtie cã, în schim bul unei mii de lei în plus, vân zã to rul i-lpãs trea zã în fie ca re zi, chiar ºi dupã ora prân zu lui. Omulpar cur gea, pro ba bil, edi to ria lul, mo tiv pen tru care ul ti mapa gi nã era în drep ta tã spre mine. Iar aco lo, pe acea ne -me ri tat de pe ri fe ri cã foa ie îm pã na tã cu ti tluri scri se cu li -te re de-o ºchioa pã, tro na se meþ o ºti re cu iz de ca lam bur:„MI HAE LA TATU ESTE MAMÓ.

Aºa mi-a ve nit în min te o nouã ase mã na re sis te mi cã din -tre ca to li cism ºi ca to di cism, ºi anu me exis ten þa or di ne lor.Am be le con fe siuni s-au fã cut cu nos cu te prin în fi in þa reaunor struc turi ri gu roa se, ale cã ror rãs pun deri le si tuau înprim-pla nul ochiu lui pu blic de a cã rui sim pa tie se bu cu rauîn mod con stant. Pu þini mai ºtiu cã în 1537 s-a fon dat or di -nul ca to lic al ur su li ne lor, la ini þia ti va unei ita lien ce en tu zias -te pe nume An ge la Me rici, o ve ri ta bi lã Flo ren ce Nig htin ga leavant la let tre. Me ni rea prin ci pa lã a ur su li ne lor viza edu -ca þia fe te lor ºi în gri ji rea bol na vi lor. Cum însã so cie ta teaa de ve nit tot mai com ple xã, era nor mal sã apa rã ºi o ex -plo zie a or di ne lor. În ca to di cism lu mea a ui tat de ur su li neºi de be ne dic ti ne. Acu m e rân dul an dre e lor, al mi hae le lor,al da ne lor ºi al co ri ne lor. Schim ba rea e ra di ca lã. Nu maiaveam de-a face cu fãp turi cva sia no ni me, spi ri tu a li za te,pen tru care as ce za e un me diu aco mo dant, bi ne le aproa -pelui o da to rie sa crã, iar ru gã ciu nea un dia log de zi cu zi.Ca to di cis mul îm pin ge în faþã fi zio no mii pu foa se, obrajiro to fei ºi far daþi, buze rãs frân te amã gi tor-sen zu al, ochi apoºi,den ti þii im plan ta te, coa furi exo ti ce, de col te uri de per di þieºi un com por ta ment care te su fo cã prin fa mi lia rism ino -por tun, gãu no ºe nie ºi fal si ta te.

Or di nul an dre e lor — sur pri zã, sur pri zã — e de de partecel mai bine re pre zen tat. „La Pa la tul Vic to ria se aflã re por -te rul PRO TV An dre ea Be re clea nu. Bunã sea ra, An dre ea.Cât de pla u zi bi lã e va rian ta unei re ma nieri gu ver na men -ta le?“ „Bunã sea ra, An dre ea, bunã sea ra, doam ne lor ºi

bazar b i zar

175

dom ni lor (nici o da tã in vers). An dre ea, se pare cã sunt sim -ple zvo nuri.“ „An dre ea, îþi mul þu mesc.“ „Cu bine, An dre ea.“Dacã ur su li ne le îºi fã ceau din bi ne le ce lor lalþi te mei deexis ten þã, au to si tu ân du-se la mar gi ne ºi aºe zând res tul po pu -la þiei în cen tru, an dre e le (sau o par te din ele) fo lo sescome ni rea ca pe de co rul inert al unor me sa je ca to di ce pecare au a ºi le trans mi te una al te ia. Asta atunci când nuse ocu pã de ciu fu li rea lu cra ti vã a com pa trioa te lor în vã zullu mii, ca An dre ea Rai cu, sau de mon ta rea unor in fan ti lemiº cãri de stra dã sub de vi za Te iu bim, An dre ea (nor mal!), caAn dre ea Esca la în toar ce rea de la Syd ney a ne fe ri ci tei…An dre ea Rã du can.

Un far mec sub til ema nã din spre mem bre le în sem nateale or di nu lui mi hae le lor, cã ro ra fo rul an ga ja tor le-a re zer -vat un sta tut an ti te tic ce nu are cum sã fla te ze pe nici unadin tre ele. De o par te avem vam pa ca li nã, în tru pa tã dincur buri pe ri cu loa se, ur mã ri bi le cu un de get ner vos saucu o cãp ºu nã cu friº cã, de cea lal tã an ti sta rul te lu ric ºi dinto por. De o par te o mâþã si li co na tã, de cea lal tã o pre lu -crã toa re prin aº chie re. De o par te ro chia mu la tã pânã laex plo zie, de cea lal tã de ux-piè ce-ul to vã rã ºesc. De o par teme tre sa cos ti si toa re, cã re ia îi rãs plã teºti de li ci i le cu par fu -muri, blã nuri sau ºam pa nii fran þu zeºti, de cea lal tã ne vastamun ci tã, gata sã te în cuie pe din afa rã dacã to peºti chen -zi na pe tras cãu. De o par te rãs fã þa ta des cin sã din li mu zinecu aer con di þio nat, de cea lal tã frun ta ºa în pro duc þie careprin de ul ti mul (sau pri mul) tram vai la ie ºi rea din schimb,du când îna poi aca sã o ju mã ta te din send vi ºul cu pa ri zerºi pa teu, îm pre u nã cu mi ro sul de cea pã ca li ta tea a douaal nã du ºe li lor es ti va le. Pri ma este am fi trioa na spu moa sãcare, în tre douã re cla me, dan sea zã con ga în frun tea in -vi ta þi lor (fe ri ce de cel ce-i poa te pune mâi ni le pe ºol duride la spa te, asta în seam nã sã ai o stea no ro coa sã), râde gâl -gâi tor, se un duieº te ca o tres tie pe þi tã de ze fir, ca ta li zeazã

radu paraschivescu

176

ener gii sce ni ce ºi par ti ci pã la ºuºe po lei te cu tone de scli -pici. Cea de-a doua func þio nea zã ca de po zi tar al se cre te -lor greu avua bi le, având în do iel ni cul avan taj de-a fi fost detrei ori fe me ie ºi de-a fi vã zut via þa sno pind fil mul. În pre -zen þa ei se dez vã luie in ti mi tãþi sul fu roa se ºi se iau re van ºeasis ta te. Se exor ci zea zã fal se com ple xe, se for jea zã îm pã -cãri de fa þa dã, se an ga jea zã pa riuri c⺠ti gã toa re cu de cen þaºi se abe rea zã ne cen zu rat, ºtiut fi ind cã ade vã ra ta de ºer -tã ciu ne a fi in þei ome neºti se mã soa rã din se cun da cândi-ai pus un mi cro fon în mânã.

— Sa la ta dum nea voas trã, dom nu’, m-a aten þio nat os pã -ta rul.

— A, mul þu mesc.— S-a veþi pof tã.Deci aºa arã ta o in sa la ta cal cio. Un di ta mai cas tro nul

plin cu sa la tã ver de, boa be de po rumb, mãs li ne, fe lii sub -þiri de ro ºie, pi per alb, ciu perci, bu cã þe le de ton ºi un gãl -be nuº de ou, to tul mu iat în tr-o baie co pioa sã de olio di san sadi oli va ºi ti vit cu douã urechi lã tã re þe, din tr-un fel de li piede spre care am de dus din me niu cã se nu mea fo cac cia. Înaceeaºi cli pã, mi-a atras aten þia un lu cru: cea mai mare partea per so na lu lui din lo cal era de sex bãr bã tesc. ªi mi-am datsea ma cã în ul ti mul timp mã li mi ta sem la la tu ra fe mi ninãa cul tu rii ca to di ce, ris când sã mi se punã ºtam pi la de mi -so gin, dacã mi-ar fi ci tit ci ne va gân du ri le. De par te de minesã-i pro te jez pe fã lo ºii mi cu lui ecran sau sã le trec sub tã -ce re hi be le. Am în ce put cu doam ne le din purã ºi sim plãpo li te þe.

Am ciu gu lit pre ca ut din sa la tã ºi n-am pu tut de cât sã-imul þu mesc re por te ru lui TV pen tru în târ zie re. Aveam înfaþã o bi ju te rie cu li na rã, o pro vo ca re la adre sa ce lor maiexi gen te pa pi le gus ta ti ve de pe ma pa mond. Fe ri cit ºi pof -ti cios, am mân cat mai de par te, fu gind din nou cu min -tea la tra se e le pa ra le le ale ca to li cis mu lui ºi ca to di cis mu lui.

bazar b i zar

177

În Pen tru un alt Ev Me diu, Jac qu es Le Goff de di cã unîn treg ca pi tol ri tu a lu lui sim bo lic al va sa li tã þii, tra tând acestas pect al lu mii ca to li ce apu se ne prin re cur sul la pã re reaunui nu cleu de spe cia liºti tre cuþi ºi con tem po rani, de la Gal -bert de Bru ges ºi Er mold Le Noir la Don Cla u dio San chezAl bor noz ºi Hil da Gras sotti. Lim pezi ºi sin te ti ce, ele men -te le con sti tu ti ve ale in trã rii me die va le în va sa li tate sunt treila nu mãr: oma giul, cre din þa ºi în ves ti tu ra fie fu lui. Se nio -rul sau re ge le are drept de via þã ºi de moar te asu pra va -sa lu lui, pre þuin du-i fi de li ta tea ºi ta xân du-i dras tic trã da reasau ne su pu ne rea.

Ca to di cis mul pre su pu ne la rân du-i un ri tu al de va sa li -ta te faþã de cin sti te le sau du bioa se le bla zoa ne me dia ti ceale mo men tu lui, în care în cap des tui ti neri dis puºi sã pupestea gul ºi sã jure cre din þã veº ni cã în schim bul bo nu su ri -lor pen tru pri me time, al in di ce lui de au dien þã ºi al în -les ni ri lor cir cum stan þia le. La fel ca pe tim puri, noii ca va lericare au în lo cuit ar mu ra cu promp te rul ºi sa bia cu la va lieratre buie sã par cur gã trei eta pe pe dru mul spre va sa li za reade pli nã.

Pri ma este cea a dis ci pli nã rii ca to di ce, prin care se în -þe le ge ata ºa men tul to tal faþã de pos tul slu jit, du blat de ig -no ra rea (even tu al de beº te li rea) ce lor lal te. Per si fla reacon cu ren þei, o în de let ni ci re în de ob ºte bãr bã teas cã, nu seface prin iro nie cor dia lã, ci prin tr-un soi de miº to cã realãfrus tã, de gang, me ni tã sã tre zeas cã la via þã zo ne le fe ti dedin su fle tul atâ tor te le spec ta tori cres cuþi în cul tul ºpi þu -lui în gurã ºi al cu þi tu lui în tre omo plaþi. În cel mai buncaz (ºi de obi cei din ca u za cri zei de timp), aceste sta tui viiale fi de li tã þii gre ºit în þe le se nu-l bagã în sea mã pe cel dealã turi, in sis tând ob se siv asu pra pro priei an ver guri ºi cla -mând ast fel o su pre ma þie în care se în cã pã þâ nea zã sã crea -dã ºi atunci când ºtiu cã trei sfer turi din pu blic a co mu tatde mult pe alt ca nal. „Fa rul–Pe tro lul, în di rect, NU MAI

radu paraschivescu

178

la TV1.“ (Sub text: „Amã râ þii ãi lalþi n-au avut bani nici mã -car pen tru un meci de trei lu le le.“) „Ma re le Pre miu al Aus -tra liei, în di rect, NU MAI la PRO TV.“ (Sub text: „Ui taþi aiciin te gra re eu roa tlan ti cã, fo fe ze lor, mai scu tiþi-ne de aiu re -li le voas tre na þio na le.“) „Ro mâ nia–Un ga ria la ho chei, îndi rect, NU MAI la An te na 1.“ (Sub text: „Sun tem sin gu riicare ve ghea zã sã nu ne prã jeas cã boan ghi ne le, fãrã noiar fi vai de ca pul vos tru.“) Bi ne în þe les, apo ge ul este atinscând în cep sã se pro du cã ata curi de ce re bra te în cir cuit.Atunci „Cro ni ca câr co ta ºi lor“ (ca co fo nia apar þi ne ce luicare a nã ºit emi siu nea) dã cu bar da în „Ches tiu nea zi lei“,„Noap tea târ ziu cu Mir cea Ba dea“ ia la pumni „Vrei sã fiimi li ar dar?“, iar „Teo“ lo veº te ne mi los „Din dra gos te“. O,þarã tris tã, pli nã de umor!

A doua eta pã poar tã un nume sim plu, cris ta lin ºi in -con fun da bil: zvo nis ti ca. Alt fel spus, efec tul Tal ley rand. Ca -lom niaþi, ca lom niaþi, ceva tot rã mâ ne. În cap aici toa tebâr fe le gro sie re — mul te fãrã te mei — din a cã ror sub -stan þã vâs coa sã se hrã neº te de mo nul în do ie lii ºi al dis pre -þu lui. (Mai þi neþi min te cã prin tre te ro riº tii din de cem bries-au nu mã rat când va Er nest Maf tei, Do rin Ma te uþ ºi Rã -du ca nu Ne cu la?) O con vor bi re pe mo bil cu un in ter lo -cu tor ima gi nar, un de va în tr-un bar frec ven tat de jet-set-ulbu cu reº tean, va lo rea zã cât trei mi nu te de an ti re cla mã lao orã de vârf. Eºti di ta mai ve de toiul, stai to lã nit în tr-unfo to liu la Café Nova Bra si lia, în con ju rat de VIP-uri ºi vi -puºti, dai a le ha mi te din mâna li be rã ºi re fuzi sasti sit in vi -ta þia unui post con cu rent. „Unde sã mã duc, la po po na ru’ãla de…? Fii so bru, dom’le, vrei sã nu mai pot sã mã aºezpe sca un?“ Nu-i ne vo ie de mai mult. Ves tea se rãs pân deºteca o mo li mã, iar în câ te va zile vic ti ma (care, sã vezi coin ci -den þã, are o emi siu ne la exact aceeaºi orã cu ve de toiul nos -tru) se prã bu ºeº te sub gre u ta tea bla mu lui pu blic. Re þe taare o sim pli ta te care im pu ne res pect. Cu mi ni mum de

bazar b i zar

179

efort, pro duci ma xi mum de pa gu be ºi te scalzi în ado ra -þia fa ne lor, care îþi poar tã poza în por to fel toc mai fiind cãnu eºti pe in vers, ca „de fec þii ãia“.

A tre ia eta pã a va sa li zã rii e de de par te cea mai dul ceºi poar tã nu me le de di mi nu ti va re. Odatã cu in tra rea pepost, va sa lul ca to dic su fe rã o de per so na li za re par þia lã care,pa ra do xal, îl în al þã în loc sã-l co boa re. Mica in ter ven þiechi rur gi ca lã prac ti ca tã pe nu me le din bu le tin în ce pe sãfie che zã ºia ce le bri tã þii, sau în ori ce caz o com po nen tã ime -dia tã a suc ce su lui în con di þii de con cu ren þã acer bã. Dinse cun da când ºtie cã va apã rea pe sti clã, chi pe ºul ma chodâm bo vi þean ac cep tã sã-ºi în ju mã tã þeas cã iden ti ta tea, fiind -cã doar aºa le poa te þine piept con fra þi lor care s-au su pusace le iaºi ope ra þii ca sã nu fie mai pre jos de cât el. Iar atunci,în tr-o ve se lã sa ra ban dã, Va len tin de vi ne Vali, Con stan tinse pre schim bã în Costi, Mi hai se face Miºu, Oc ta vian e Tavi,Ale xan dru e Sãn del ºi — po ur la bon ne bo u che — Cris tianmai arun cã din lest ºi rã mâ ne Cristi. O lege ne scri sã a di -mi nu ti vã rii spu ne cã ma jo ri ta tea ce lor alin taþi ast fel, de -par te de pos tu ra vag umi lã a mi nio nu lui, sunt fe ciori voi nici,zdu peºi, ge nul te ra co tã, cã ro ra iden ti ta tea di mi nu ti va lã lise po tri veº te ca nuca în pe re te. Ajun ge sã te uiþi la CostiMo ca nu sau la Cristi Ta bã rã ºi te lã mu reºti. Re ver sul me -da liei, la fel de sa vu ros, e cã, la cei apro xi ma tiv 140 cmdin do ta re, Adrian Co pi lul Mi nu ne re fu zã sã cadã în pla -sa lui „Adi“, „Adi þã“ sau „Adi ºor“. Pri cea pã cine poa te. Înfine, sã ob ser vãm du bla va len þã a lui „Cristi“, care se iveºteprin tre me dia ti zanþi ºi me dia ti zaþi de o po tri vã. Cristi Ta -bã rã, Cristi Chi vu, Cristi Min cu les cu, Cristi Vasc. Mâi ne-poi -mâi ne o sã aflã cã, din lu mea mai bunã în care se aflã, ma readoam nã a ro ma nu lui po li þist a ce rut ca de-a cum în co los-o che me Aga tha Cristi.

Nici nu mi-am dat sea ma când am ter mi nat sa la ta. Dedata asta os pã ta rul m-a pã suit ga lan ton, edi fi cat asu pra con -

radu paraschivescu

180

di þiei mele de client se rios, care nu ocu pã o bu nã ta te demasã doar pen tru o be ri cã. Ca sã rãs pund gen ti le þei lui,era gata sã co mand ºi un de sert. Pânã atunci însã, m-ammai ui tat o datã la ceas ºi am con sta tat cu stu poa re cã tre -cu se mai bine de o ju mã ta te de orã de când tre bu ia sã mãîn tâl nesc cu re por te rul. (Am ui tat sã vã spun, îl che ma Cristi.)Mi-am pro mis sã-l fi xez cu o cãu tã tu rã urâ tã din cli pacând aveam sã-l vãd in trând pe uºã ºi, ime diat dupã aceea,sã-l în treb ci ne-i per mi tea sã-ºi batã joc de tim pul meu,fo lo sin du-mã de un ton cât mai in chi zi to rial cu pu tin þã.

Hopa, încã un cu vânt-che ie. Da, da, In chi zi þia. Nu con -sti tuie ea pata de cu loa re — ºi ce cu loa re! — a ca to li cis -mu lui ºi a ca to di cis mu lui? Ba con sti tuie. Nu are ea in sti tu þiispe cia li za te ºi colo, ºi din co lo? Ba are. Nu este Tri bu na -lul In chi zi þiei pre cur so rul unui anu mit tip de talk-show?Nu sunt con ci li i le din Ve ro na ºi To u lo u se em brio nii dincare vor þâºni „Ches tiu nea zi lei“ ºi su ra te le ei? Nu sea mã -nã Fre de ric I Bar ba ros sa, Ni co las Ey me ric, Ro bert cel Piosºi Tor qu e ma da cu Flo rin „Cu mâ nu þe le as tea douã“ Cã li -nes cu ºi cu Ma rius „Þi neþi aproa pe“ Tucã în zi le le lor deglo rie? Com pa rai son n’a pas rai son, vor spu ne scep ti cii. Deacord în tr-o sin gu rã di rec þie: Evul Me diu ca to lic pu neamult mai mare preþ pe buna cu vi in þã. Ma re le In chi zi torpre gã tin du-se sã ardã (la pro priu) un ere tic era in fi nit maiur ban de cât ori ca re din tre omo lo gii lui ca to dici în tre bân -du-ºi de sã nã ta te in vi ta þii. Iar dacã tot nu v-am con vins,hai deþi sã ne amin tim de ere zia ma nu a lu lui al ter na tiv allui So rin Mitu, de su pli cie rea ca to di cã a vi no va tu lui, dever va me die val-sta li nis tã a in chi zi to ri lor nãs cuþi în cen tre lede ci vi li za þie Ca ra cal ºi Gã geºti, de vi tu pe rã ri le te le fo niceale ase so ri lor in dig naþi ºi de vuie tul jos al gloa tei dor nicede sân ge ºi de car ne arsã.

Am pe tre cut încã zece mi nu te de lec tân du-mã cu un ti -ra mi su con ge la to ºi toc mai mã pre gã team sã cer nota, cândos pã ta rul s-a apro piat de masa mea, cu un te le fon în mânã.

bazar b i zar

181

— Vã ca u tã ci ne va. Un domn Cristi.— Gând la gând, am spus, sur prins to tuºi de coin ci denþa

in ten þi i lor.Am pus mâna pe re cep tor, echi va lând min tal preþ de

câ te va se cun de ma ri le ca te dra le ca to li ce ale Apu su lui cuse di i le reci ale cul tu rii ca to di ce, rãs pân di te ici ºi colo prinoraº — Pia þa Vic to riei, Do ro banþi, Pa che, ªo sea ua Bu cu -reºti–Plo ieºti —, pre cum ºi bu le le emi se de la Va ti can cude cre te le Con si liu lui Na þio nal al Au dio vi zu a lu lui. Spre mi -ra rea mea, tot re por te rul era cel plin de ar þag.

— Pãi ce faci, dom’le, te-aº tept ca tâm pi tu’ de-aproapeo orã un de-a dus mutu’ iapa?

— Pof tim?!— Te cre deam om se rios. Unde Dum ne zeu eºti?Abia mi-am adu nat for þe le ca sã-i rãs pund, cu vo cea su -

gru ma tã de mâ nie ºi ne du me ri re:— Unde tre bu ia sã ne-ntâl nim. La Il Cal cio.Am au zit un râs amar în re cep tor.— Da? Ia ui tã-te unde þi-ai no tat în tâl ni rea ºi spu ne-mi

ce vezi.In tri gat, am scos din bu zu nar bloc no te sul de care nu

mã des part nici o da tã, am rãs foit în gra bã câ te va pa gini ºiam dat peste cu vin te le scri se alal tã ieri cu un pix roºu. „Cristi,re por ter. Il Ca li co.“

Cum spu neam, e ui mi tor ce se poa te isca din tr-o gre -ºea lã de ti par. Ce pu team sã fac? Dacã aº fi fost ca to lic, aºfi aº tep tat cu min te sã ajung în tr-un pur ga to riu al ce lor viiºi sã mi se ier te pã ca te le uºoa re îna in te de-a for þa uºa pa -ra di su lui. Fi ind însã ca to dic, nu mi-a rã mas de cât sã-mi stri -vesc si mul tan o la cri mã în ciu da tã în tre gene ºi o în ju rã tu rãîn tre dinþi, pen tru ca apoi sã ros tesc în re cep tor for mu lama gi cã a in vi ta þi lor ju nei Ra lu ca Mo ia nu (luni, ora 21.00,NU MAI la TV1):

— Iar tã-mã!

radu paraschivescu

182

o tun soa re b r i c i

cos min Ma no liu în chi se ener vat te le vi zo rul ºi fu pepunc tul sã arun ce te le co man da cât colo. ªti ri le du pã-a mie -zii nu fã cu se rã de cât sã-i spo reas cã proas ta dis po zi þie. Pen -tru el, mis te rul Apo ca lip sei se lã mu ri se de mult, încã dinmar þea aceea când se ni me ri se la ora cinci în faþa ecra -nu lui pen tru a i se re ci ta un po mel nic de si nu ci deri, cri -me ºi vio luri la care nu ºtiu se ce sã ad mi re mai în tâi:gro zã via ima gi ni lor, ver bia jul mar to ri lor ocu lari sau zâm -be te le se ra fi ce ale crai ni ci lor. Sfâr ºi tul lu mii, care în con -di þi i le as tea nu pu tea sã în târ zie, nu avea sã se pro du cãnici prin tr-o ex plo zie uria ºã, nici prin tr-un cu tre mur depro por þii, nici prin to pi rea ca lo tei po la re. Ma no liu îºiaprin se o þi ga rã, di bui o scru mie rã deja pli nã sub niº te hâr -tii lã sa te în dez or di ne pe bi rou ºi tra se fu mul în piept cuun aer ºtiu tor. Sfâr ºi tul lu mii urma sã aibã loc în cli pa cândpor ni ri le san gvi na re a 3,1 mi li ar de de lo cui tori ai pla ne -tei aveau sã se sin cro ni ze ze la se cun dã ºi sã se rãs frân gãdi rect asu pra ce lor lal te 3,1 mi li ar de. În cli pa când mii demi li oa ne de oa meni din Fi li pi ne, Ecua dor, Su dan, An ti -gua, Noua Ze e lan dã, Ru sia, Su ri nam, Ja po nia, Fran þa, Pa -ra guay, Si ria, Tan za nia, Ce hia, Mar ti ni ca ºi din toa te ce le lal teþãri ale glo bu lui aveau sã ur me ze în tru to tul pil da sã nã -toa sã ºi ul ti ma ti vã a cio ba nu lui Ma rin Sfri jan din Cio cã neºti(spân zu ra rea so þiei pen tru sex cu un co leg de trans hu man -þã), a fre zo ru lui Gi gi cã Bur ci cã din Bâr lad (su gru ma reaunei mã tuºi care nu ac cep ta se sã-i dea bani de bãu tu rã)

183

sau a nu mi tu lui Co câr dan Vali din Cur tea de Ar geº, fãrãocu pa þie, cu nos cut cu an te ce den te pe na le (vio la rea ºi de -ca pi ta rea fos tei prie te ne, pen tru re fu zul de a-i ceda bi ju -te ri i le per so na le în ve de rea ama ne tã rii). În cli pa când,ani maþi de o urã dis truc ti vã faþã de aproa pe le alã turi decare trãi se rã atâ þia ani, aveau sã punã mâna pe to por, pis -tol, fu nie sau cu þit ºi sã îm pli neas cã pro ro ci rea în care —cul mea iro niei — vic ti me le lor nu în ce ta se rã sã crea dã ocli pã.

În ul ti ma vre me, re ve ri i le lu gu bre ale lui Ma no liu eraudin ce în ce mai dese. Fapt ex pli ca bil, în con di þi i le în care,în zece ani, pier du se mai mult de cât c⺠ti ga se rã al þii în -tr-o via þã. Cro no lo gic, pier de ri le lui erau ur mã toa re le: pi -cio rul stâng, pri ma so þie, chei le de la casã, a doua so þie,apar ta men tul, ser vi ciul ºi — lo gic — uzul ra þiu nii. ªchiop,di vor þat de douã ori, ºo mer timp de câ te va luni bune, sã -rac ºi re dus ani de zile la sta tu tul de azi lant cu do mi ci liiîn tâm plã toa re, stâr ni se mila pro niei ce reºti, care îi adu sesema re le pre miu la un con curs te le vi zat. Anun þul fu se se fã -cut la una din tre edi þi i le ºti ri lor de ora cinci, dupã tra di -þio na le le re por ta je cu pa turi îm bi ba te de sân ge ºi cre ieriscur gân du-se pe to cul uºii. Im pre sio nat, Ma no liu pro mi -se se sã se uite la toa te jur na le le de du pã-a mia zã ale pos -tu lui cu pri ci na ºi, ori de câte ori se sim þi se ten tat sã-ºiîn cal ce fã gã duin þa, de mo nul su per sti þios di nãun trul lui îlcon vin se se cã tre bu ia sã re zis te, dacã nu voia sã se tre zeascãîn tr-o bunã zi la fel de lef ter ca îna in te. Ne a vând în co tro,re zis ta se. În ghi þi se de-a val ma cal man te ºi re por ta je cu co -pii arºi cu þi ga ra, mi nu nân du-se în faþa con tro lu lui fa cialal Fe li ciei ºi Co ri nei, ti ne re le care ci teau de pe promp tercu su râ suri pli ne de pro mi siuni.

Ce-i drept, dupã fie ca re jur nal sim þea ne vo ia unui gesteli be ra tor — ceva sim plu, fãrã pre ten þii, care sã-l smul gãdin dis con for tul ca to dic de zi cu zi ºi sã-l facã sã sim tã cã,

radu paraschivescu

184

în ciu da om ni pre zen þei mor þii, via þa me ri tã trãi tã. Une -ori ie ºea la o bere cu doi foºti co legi, dis po ni bi li zaþi la treiluni dupã el, al te ori se du cea sã ia o gurã de aer prin par -cul unde zeci de oa meni îºi plim bau câi nii sau co piii, fe -ri cit cã nu-ºi dã dea ni meni sea ma cã în loc de un pi cioravea pro te zã. De data asta se gândi sã se tun dã. La douãsta þii de au to buz se gã sea o micã fri ze rie par ti cu la rã, la par -te rul unei scãri de bloc, unde pa tro nul, mare ama tor defot bal, gã sea de fie ca re datã timp sã-l punã la cu rent cuul ti me le trans fe ruri din Bel gia sau Por tu ga lia, ºi tot o datãsã-i spu nã ce mã suri ar lua el dacã ar fi pre ºe din te le Li giiPro fe sio nis te. Ma no liu îl as cul ta rãb dã tor ºi ter mi na in -va ria bil prin a se bu cu ra cã nea Ticã rã mã se se la foar feceºi pã mã tuf. As tãzi însã, bon do cul cu un ghie lun gã la de -ge tul mic în chi se se fri ze ria, din mo ti ve pe care nu gã si sede cu vi in þã sã le anun þe. Ma no liu în ju rã în gând, dar nuaban do nã. Ori cum tre bu ia sã-ºi taie chi ca, în ce pu se sã-itrea cã de gu le rul cã mã ºii, iar la mi ze ria din oraº era si litsã fo lo seas cã ma ºi na de spã lat mult mai des de cât i-ar fiplã cut. Ieºi din bloc, strã bã tu din nou ale ea care dã dea înbu le vard ºi cãu tã din pri viri o altã fri ze rie. O gãsi fãrã pro -ble me, îi tre cu pra gul ºi con sta tã cã era sin gu rul client.Fri ze ri þe, în schimb, erau ºase. Stã teau una lân gã alta peo ca na pea de vi ni lin ºi se ui tau la te le vi zor, unde rula epi -so dul 385 din Ma ria Inés, se ria lul co lum bian care, spu neatâr gul, ar fi pro vo cat eflu vii la cri ma le ºi unui tor þio nar chi -nez. Ma no liu arun cã o pri vi re scur tã te le vi zo ru lui ºi unamult mai lun gã sex te tu lui aflat în pa u zã, vrând sã ºtie pe cesca un sã se aºe ze ºi cine urma sã se ocu pe de el. Dupã o ta -to na re plic ti si tã, o bru ne tã cu buze sân ge rii se ri di cã de peca na pea, se duse pânã la ca sie rã, îi ºopti ceva la ure che, seîn toar se dupã câ te va cli pe, des chi se gura ºi rosti moa le:

— Pof tiþi, vã rog.Ma no liu citi co rect sub tex tul. Ci ne mã-sa l-a adus ºi pe ãsta,

sã-mi stri ce mie fil mu’? Cu toa te aces tea, ono rã ru gã min tea

185

bazar b i zar

bru ne tei ºi pofti. Fri ze ri þa, pe al cã rei ecu son clien tul des -co peri pe ju mã ta te amu zat, pe ju mã ta te în gro zit pre nu -me le Da li la, scoa se un cear ºaf ºi un pro sop din tr-un du lã pior,îl am ba lã pe Ma no liu ca pe o mu mie gata de ex port, avândgri jã sã strân gã no dul cear ºa fu lui pânã când ce lui de pesca un în ce pu rã sã-i iasã ochii din cap, ca la melc, ºi-l în -tre bã cu ace laºi sple en in tra ta bil:

— Cum tun dem?Ma no liu re zis tã ten ta þiei de-a rãs pun de „cu gri jã, even -

tu al cu ochii la ca pul meu, nu la te le vi zor“ ºi îºi dic tã recepre fe rin þe le:

— Luat scurt de peste tot, bor du rã la spa te, lã sat pu -þin peste urechi.

— La mus ta þã um blãm?— Nu um blãm, re fu zã clien tul, aga sat de com pli ci ta -

tea inu ti lã a plu ra lu lui.

Sã se ºtie-n lu mea toa tã,Am ga gi cã mi nu na tã.E fru moa sã, are stil,Faþã, spa te ºi pro fil.

— Mimi, dacã mai schimbi o datã ca na lu’, dai de dra cu’!— Fi-þi-ar ma ne le le de râs. Nu te sa turi de ele aca sã?Pusã la punct, me zi na cvin te tu lui de te le spec ta toa re pe

ba nii sta tu lui îºi dãdu ochii peste cap ºi se îm buf nã fãrãre zul tat, pe când ce le lal te se re co nec tau la dra mo le ta depe ecran, iar a ºa sea com po nen tã a schim bu lui sal va câtde cât onoa rea sa lo nu lui, ale gân du-ºi in stru men te le din -tr-un ser tar în care se ve dea cã n-a re chef sã um ble. Se în -toar se brusc ºi ob ser vã cã Ma no liu se uita în col þul dinoglin dã în care se re flec tau ima gi ni le de la te le vi zor, cuo ex pre sie greu pe ne tra bi lã. Poa te cã l-am ju de cat gre ºit,îºi zise Da li la. Poa te cã me ri tã sã fac o în cer care:

— E Ma ria Inés, zise ea pe un ton tem pe rat.

radu paraschivescu

186

— Aha, fãcu Ma no liu, ne co ple ºit de in for ma þie.— Nu vã ui taþi?— Nu.— N-aþi vã zut nici un epi sod? in sis tã Da li la, clãm pã nind

prin aer cu foar fe ce le, de par cã ºi-ar fi fã cut în cãl zi rea.— Nu.Ho tã rât lu cru, sti lul de-a con ver sa al clien tu lui lãsa tot

gre ul în sea ma fri ze ri þei. Aceas ta nu aban do nã ºi mai fãcuun pas spre obiec ti vul pi tit în agen da ei as cun sã.

— Dacã sun teþi cu rios, pu teþi sã vã ui taþi. Vã dau as teajos de la gât, staþi fru mu ºel pe ca na pea ºi vã tund dupã aia.

— Nu.Da li la îºi înã buºi un of tat ºi în ce pu sã-i piep te ne pã rul

lui Ma no liu cu ges turi me ca ni ce, vã dit in dis pu sã de fap -tul cã-i ve ni se rân dul sã pres te ze toc mai când — dupã cumscria în Te le ma nia — „Ra món aflã cã Mi ran da îl iu beº te,dar ini ma lui bate nu mai pen tru su per ba Ma ria Inés, careînsã e tot mai atra sã de Mi gu el, fra te le lui Ra món ºi fos -tul ºef al Ar gen tei, sora Mi ran dei, cu care avu se se o re la -þie se cre tã“. Co lac peste pu pã zã, pos tul care di fu za se ria lulse de ci se se sã nu mai reia epi soa de le a doua zi di mi neaþã,în lo cuin du-le cu o emi siu ne în care un mo ºu li cã de vreonouã zeci de ani stã tea la pa la vre cu di verºi ne is prã viþi, unulmai ciu dat ca al tul, de par cã as ta-i tre bu ia amã râ tu lui ãs -tu ia de po por, dia lo guri de spre is to rie ºi do cu men ta re de -spre ci vi li za þi i le vechi. Da li la Pãs târ cã visa cu ochii des chiºila ziua când te le vi ziu ni le aveau sã fie con du se de fe meileca ea, su fle te sen si bi le ºi oa meni ade vã raþi. Câte zece te -le no ve le pe zi, douã fil me in die ne pe sãp tã mâ nã — ehe,unde erau co zi le de pe vre muri la Ochii Shi va nei? —, niºtebâr fe sub þiri de spre Jojo, Micki ºi Adi na, un talk-show mo -de rat de Bi tã neas ca, o pa ra dã a mo dei de la Pa ris sau Mi -la no, iar sea ra, în pri me time, fil me bio gra fi ce de spre ma ri lespi ri te ale con tem po ra nei tã þii: Ade la No rie ga, Brit ney

bazar b i zar

187

Spears, Ja ni ne, Eva Her zi go va, Sa rah Jes si ca Par ker ºi Ales -san dra Stoi ces cu.

— Au!Tre zi tã la re a li ta te de þi pã tul scurt al lui Ma no liu, fri -

ze ri þa se lã muri sin gu rã, îna in te de a în tre ba ce se pe tre -cu se. Un fleac, fu se se cât pe-aci sã-i scoa tã ochiul cu unuldin tre vâr fu ri le foar fe ce lor þi nu te ne gli jent cu mâna stângã.Ce sã-þi spun, sen si bil mai eºti, îl bos co ro di Da li la în gând.Al þii se duc la rãz boi ºi nu se mai vai tã.

— Scu zaþi-mã, rosti ea de for mã, con ti nu ând sã-i deatâr coa le clien tu lui ºi sã-i des câl ceas cã ple te le în ve de reaasal tu lui de ci siv.

Ma no liu scoa se o mânã des tul de ne si gu rã de sub cear -ºa ful în care fu se se îm pa che tat ºi-ºi tam po nã frun tea cuo ba tis tã de o cu loa re in cer tã.

— Pu teþi fi mai aten tã, vã rog?Da li la Pãs târ cã ri di cã din umeri ºi-ºi vãzu de trea bã.— Am zis cã sã mã scu zaþi, da? Se mai în tâm plã, sunt

dupã aproa pe opt ore de mun cã.Ma no liu îºi im pu se sã nu râdã, fapt care ar fi com pli -

cat si tua þia. Ju de când dupã cât îi tre bui se fri ze ri þei sã-ºigã seas cã in stru men te le, era clar cã stã tu se toa tã ziua peca na pea ºi se ui ta se la te le vi zor, fe ri ci tã cu Ra món al ei ºi cuMa ria Inés. Îi tre cu la un mo ment dat prin min te sã cea rãîn lo cui rea Da li lei cu o per soa nã mai res pon sa bi lã, cu atâtmai mult cu cât ar fi avut de unde ale ge. Însã îºi dãdu seamaime diat cã ºi-ar fi for þat no ro cul. Pa tru din tre ce le lal te fri -ze ri þe sor beau din ochi ecra nul, fi ind de par tea unu ia saua al tu ia din tre per so na je le te le no ve lei, iar pe mâna luiMimi, ma ne lis ta, nu s-ar fi dat nici mort. Ma no liu îl re -gre tã o datã în plus pe nea Ticã. Cu el nu ris cai ni mic. Îþiîm pu ia ca pul cu li nia de mij loc a lui Be le nen ses ºi cu re -zer ve le lui Mo us cron, dar mã car nu-þi pe ri cli ta in te gri ta -tea cor po ra lã. ªi ori cum, alt fel te sim þeai tu, bãr bat, când

radu paraschivescu

188

te tun dea tot un bãr bat. La fri zer era ca la me dic — fe -mei le se ru ºi nau de bãr baþi, bãr ba þii se ru ºi nau de fe mei.Era bunã de mo cra þia, ni mic de zis, dar un dram de se gre -ga þie n-ar fi omo rât pe ni meni.

În timp ce bru ne ta cu buze sân ge rii ºi — ob ser vã acumMa no liu — un zâm bet fix, care nu pre ves tea ni mic bun,îi prin dea o pri mã ºu vi þã în tre de ge te ºi i-o ret e za cu ungest scurt ºi ferm, co le ge le de pe ca na pea sa lu tau apa ri -þia pe ecra nul te le vi zo ru lui a unui ins hãi tuit de gân duriden se, în gri jo rã toa re, ca re-l fã cu rã sã se agi te inu til câ te -va se cun de, îna in te de a-ºi lua ini ma în dinþi ºi de a-ºi um -ple un pa har pe ca re-l dãdu pe gât fãrã sã res pi re. Tâ nã rulre pe tã pro ce de ul, în chi se ochii, tra se aer în piept ºi scoaseo scri soa re din bu zu na rul sa co u lui gre na. Re mon tat, citiscri soa rea, o duse la buze ºi dãdu sã-ºi mai toar ne o porþie,când o uºã se des chi se în spa te le lui pen tru a face loc uneibã trâ ne aus te re, cu oche lari, al cã rei mers tru faº amin teade Ca te ri na de Me dici dupã ce îºi pu se se spi þe rul sã pre -pa re un ames tec mor tal pen tru cine ºtie ce duº man al þãrii.

— Que pasa, Mi gu el?Spre de o se bi re de Mi gu el, care în cre meni în prim-plan,

in ca pa bil sã se în toar cã ºi sã-ºi în frun te mu sa fi ra, Da li laPãs târ cã fãcu o pi ru e tã de pa ti na tor ru ti nat, ui tând însã cãþi nea în mânã o nouã ºu vi þã din pã rul în curs de scur ta real lui Ma no liu. Clien tul rãcni sur prins, dar nu re uºi sãob þi nã de cât un þâ þâit dez a pro ba tor din spre fri ze ri þe le de -gre va te de sar cini, cã ro ra zgo mo te le de fe lul ãsta le în gre -u nau vi zio na rea. Aga sa tã de bãr ba tul aces ta re cal ci trant,care re fu za sã vi bre ze la dra me le din Ma ria Inés, Da li la gãside cu vi in þã cã fu se se po li ti coa sã cu cine nu tre bu ia.

— Da’ stai, dom’le, po to lit! As ta-i bunã, eºti mai rãuca un co pil. Vrei sã te tund sau nu?

— Pãi toc mai…— Atunci nu te mai foi ºi stai cu min te. Ia uite la el.

bazar b i zar

189

Dupã fe lul cum þi nea bru ne ta foar fe ce le, Ma no liu în -þe le se cã di ver gen þe le cu o fri ze ri þã în tim pul unei te le -no ve le erau to tal con tra in di ca te. Dacã ar fi avut o urmãde in stinct de con ser va re, ºi-ar fi dez le gat sin gur cear ºafulºi pro so pul din ju rul gâ tu lui, s-ar fi ri di cat de pe sca un ºiar fi ie ºit din fri ze rie fãrã sã se uite în urmã. To tuºi, apã -reau ºi aici douã pro ble me. În pri mul rând, cum-ne cum,Da li la apu ca se deja sã-i taie o par te din pãr, iar dacã ar fiaban do nat acum, ar fi arã tat ca so lis tul vo cal al lui Zi gueZi gue Sput nik în pe rioa da de glo rie a mu zi cii new wave.În al doi lea, cât ar fi tre buit sã plã teas cã ºi cum ar fi pu -tut cuan ti fi ca ser vi ci i le fri ze ri þei? Bla zat, Ma no liu se de cisesã tra te ze lu cru ri le cu umor ºi aº tep tã ca bru ne ta con fis -ca tã de o cam da tã de in ten si ta tea dia lo gu lui de pe ecransã-ºi adu cã amin te cã la câþi va cen ti metri de ea, fãrã altãvinã de cât proas ta in spi ra þie, un client ne pu tin cios îºi aº -tep ta iz bã vi rea.

— E-ndrã ci tã dona Au gus ta, co men tã sa tis fã cu tã unadin tre ce le lal te fri ze ri þe. Sã vezi ce mi þi-l joa cã pe puº la -ma ua asta de Mi gu el.

— Þi-am zis, fã, cã-l pune cu bo tul pe labe? Aºa-i tre -buie, sã se-nve þe min te.

Con sta tând cu tris te þe cã ul ti me le cu vin te i se po tri veaudu re ros de exact ºi lui, Ma no liu se uitã din nou spre col -þul de oglin dã în care se re flec tau ima gi ni le de la te le vi -zor ºi vãzu cã dona Au gus ta ºi Mi gu el pur tau o dis cu þiecâ tuºi de pu þin cor dia lã. De citit ti tra jul nu pu tea, fiind cãli te re le îi apã reau in ver sa te. Spa nio lã nu ºtia ºi nici nu-ºipro pu nea sã în ve þe. Nu-i rã ma se de cât sã de du cã din ges -tu ri le ºi to nul ce lor doi cât de în cin sã era si tua þia ºi câtde aproa pe mo men tul cri zei. În schimb, Da li la Pãs târ cã,în toar sã fron tal spre mi cul ecran, cu piep te nul în tr-o mânãºi cu foar fe ce le în cea lal tã, fãcu doi paºi în faþã ºi se apro -pie de col þul în care pe ro ra dona Au gus ta, ca un an tre nor

radu paraschivescu

190

de box ca re-i spu ne ele vu lui sã nu uite de uper cu tul la fi -cat. Ce-i drept, os ti li tã þi le din Ma ria Inés atin se se rã un ni -vel la care fo lo si rea for þei fi zi ce pã rea pe de plin jus ti fi ca tã.

— Es un ban di do y un ca brón, Mi gu e li to! Nu þi-a ajunscâte mu cha chas ai ne no ro cit? Dacã te-ar ve dea don Al fio…

— Dona Au gus ta, sã vã ex plic –— Ce sã-mi ex plici, ti cã lo su le? I-ai su cit ca pul bie tei Mi -

ran da, ai fã cut-o sã crea dã c-o s-o iei de so þie, ai obli gat-osã re nun þe la ºcoa lã ºi-a cum o faci de râ sul car tie ru lui!

— Chiar ea mi-a spus –— Min ci nos ne ru ºi nat! Ce þi-a spus? Ce-ar fi pu tut sã-þi

spu nã?— Cã… cã… cã iu beº te pe alt ci ne va!!!Lo vi tu ra de gong care în soþi ul ti ma re pli cã a lui Mi gu e -

li to îl fãcu sã tre sa rã pe Ma no liu ºi adu se un zâm bet ºtiu -tor pe chi pul fe mei lor de pe ca na pea ua fri ze riei. In co mo datde no dul cear ºa fu lui ºi stri vit de fe lul cum îl ig no ra Da lila,clien tul în tâm plã tor al bru ne tei cu buze sân ge rii tuºi su -ges tiv ºi schi þã un gam bit doar pe ju mã ta te con vin gã tor.

— Dom ni ºoa rã, mai tun deþi ºi la mine ni þel?— Oi fi grã bit, ai? ªi de unde ºtii cã-s dom ni ºoa rã?— Dacã mã ter mi naþi pânã la ora în chi de rii, tot e bine.— Ete te la el, face spi ri te. Te ter min, te ter min ime -

diat. Stai sã vezi.Con ce sia fã cu tã de Da li la pre ten þio su lui client era imen-

sã. Fri ze ri þa se în toar se spre Ma no liu toc mai când în sce nãin tra Ra món, cel evo cat în Te le ma nia, puse foar fe ce le latrea bã ºi în ce pu sã taie ºu vi þã dupã ºu vi þã, pânã când ne -fe ri ci tul mu mi fi cat de pe sca un simþi cã în ce pe sã-i ardãcra niul. Ab sor bi tã de chi rur gia ca pi la rã pe care o prac ticaîn pa ra lel cu re pli ci le fier binþi din tre Ra món ºi o tâ nã rãcare îºi smu cea ca pul spre stân ga sau spre dreap ta dupãfie ca re trei cu vin te ros ti te, bru ne ta meº teri câ te va mi nutebune la scã fâr lia clien tu lui, imu nã la pro tes te le lui tot mai

bazar b i zar

191

in ten se, ºi îºi în cu nu nã ope ra tam po nând zo ne le proas -pãt iri ta te cu o bu ca tã de vatã mu ia tã în spirt. Ma no liu sefãcu roºu ca stea gul Chi nei, strân se din pumni pe sub cear -ºaf ºi-l mai tre cu Du nã rea de câ te va ori pe pi sã lo gul, daratât de ino fen si vul nea Ticã.

— Ce zici, te ter min sau nu te ter min? ºuie rã cu pa tosDa li la, um blând în ser tar ºi dând la ivea lã o ma ºi nã elec -tri cã la ve de rea cã re ia pa ni ca din su fle tul lui Ma no liu urcãla cota de ava rie.

— Nu-i ne vo ie –— Da’ ºtii cã-mi placi? Bra vo, acum mã-nveþi ºi cum

sã-mi fac me se ria, nu? Pãi, de ce nu te tunzi sin gur, dacãeºti atât de pri ce put?

— Ajun ge dacã –— Dom ne, nu vezi cã n-am ter mi nat? Rec ti fic un pic

cu ma ºi na, te aran jez ni þel cu bri ciul ºi gata. Eºti bun degi ne ri cã.

Ma no liu mai fu se se bun de gi ne ri cã de douã ori în viaþãºi re gre ta ºi acum. Mai mult, se pã rea cã ni me ri se în tr-unloc unde no þiu nea de client era si no ni mã cu aceea de duº -man ºi unde, oda tã in sta lat pe sca un, im pru den tul carelua se o ase me nea de ci zie se pu tea aº tep ta la su pli cii cu tul -bu rã toa re eco uri me die va le. Iar dacã avea ne vo ie de do -vezi în plus, nu pu tea de cât sã me di te ze la sen su ri le de ri va teale ex pre siei „te aran jez ni þel cu bri ciul“.

— Ay, ay, ay, Ra món, es tu her ma no, mira!Aten þio nat în le gã tu rã cu iden ti ta tea ri va lu lui în amor,

Ra món îºi privi cu urã fra te le, iar Da li la se uitã fas ci na tãla amân doi. Se ho tã râ se sã facã douã lu cruri de o da tã, casã îm pa ce pe toa tã lu mea. Prin ur ma re, de câ te va mi nuteîºi muta re pe de ochii de la ca pul des po do bit al lui Ma no -liu la te le vi zor ºi îna poi, cu aten þia dis tri bu ti vã ca re-l fã -cu se ce le bru pe Na po le on, ne în so þi tã, din pã ca te pen trubãr ba tul de pe sca un, de abi li tãþi teh ni ce pe mã su rã. Aºa

radu paraschivescu

192

se face cã, în cli pa când Ra món ºi Mi gu el se în cã ie ra rã,iar Mi ran da ºi dona Au gus ta sã ri rã sã-i des par tã, fri ze ri þacal cu lã gre ºit dis tan þe le ºi în fip se un colþ al ma ºi nii de tunselec tri ce în gâ tul ne pro te jat al lui Ma no liu, des tul de aproapede ca ro ti dã. Clien tul re simþi ºo cul cu toa tã fi in þa. Se cu -tre mu rã în gro zit ºi avu im pre sia cã ma le fi ca fãp tu rã în ha -lat alb fo ra se în cor pul lui un ori fi ciu prin care via þa i sescur gea ra pid, ire pa ra bil. Ori ci ne ar fi ie ºit val vâr tej dinfri ze rie ºi ar fi anun þat po li þia. Pen tru Ma no liu însã, efor -tul ar fi fost prea mare. Pro te za ca re-i în lo cu ia pi cio rulstâng nu per mi tea sprin turi de ci si ve, iar te roa rea in sti latãtrep tat de pres ta þia Da li lei Pãs târ cã ajun se se sã-i in hi be re -fle xe le ºi sã zã dãr ni ceas cã ori ce ten ta ti vã de eman ci pa re.Re dus la con di þia unui Sam son de cir cum stan þã, Cos minMa no liu îl con vo cã în gând pe bu nul Dum ne zeu, îi fãcure zu ma tul pã þa niei ºi-l im plo rã sã în tre ru pã exe cu þia. Za -dar nic.

— Lila, fii aten tã, a ve nit Ma ria Inés!— Aha. Sã vezi acu’ pa na ra mã.Bran ºa tã cu tot su fle tul la in tri ga te le no ve lei, bru ne ta

cu buze sân ge rii îºi fãcu timp sã dea o rai tã cu ma ºi na elec -tri cã pe anu mi te zone ale tãr tã cu þei lui Ma no liu, ai cã ruiochi bul bu caþi cli peau bez me tic ori de câte ori zim þii eise apro piau prea mult de pie lea iri ta tã a scal pu lui. Win -ne tou ar fi plã tit bani grei pen tru un trans fer al fri ze ri þei,îºi zise el, strã duin du-se sã an ti ci pe ze fi na lul aces tei stra -nii ex pe rien þe cos me ti ce. Din fe ri ci re, chiar în mo men -tul când Ma ria Inés ºi Mi ran da se pre gã teau de o pã ru ia lãla ti nã cu tot ta câ mul, sal va rea apã ru din par tea ze u lui pu -bli ci tã þii care, fi del in te re su lui per so nal, în tre rup se fil mulpen tru o por þie con sis ten tã de re cla me. Cum însã mul teiro nii ale vie þii se pro duc toc mai când ape ten þa de a le gustasca de la mi ni mum, pri me le sec ven þe ale ca lu pu lui adu serãîn prim-plan noul ºam pon Head and Sho ul ders ºi pe ri valul

bazar b i zar

193

lui, Ti mo tei. Co ri na Dã ni lã ºi Oana Cu zi no su râ serã sa -tis fã cu te ºi îºi vân tu ra rã ple te le în faþa ca me rei de luat ve -deri, sub ochii apoºi ai lui Ma no liu, care, vã zând ima gi ni leîn oglin dã, în ce pu se deja sã se în tre be dacã nu cumva eravic ti ma ce lor de la „Ca me ra as cun sã“. Timp de ºase mi -nu te, cât du ra rã re cla me le, Da li la se ocu pã ex clu siv de el,lã sând de o par te ma ºi na elec tri cã ºi mi zând pe foar fe ce ºipiep te ne. Ma no liu îºi fãcu o cru ce cu lim ba în ce rul gu -rii ºi-i su râ se ti mid bru ne tei, de cis sã în groa pe se cu rea rãz -boiu lui. Fri ze ri þa nu pãru în duio ºa tã. Îi aple cã de câ te vaori ca pul cu miº cãri scur te, i-l dãdu de douã ori pe spa -te, o datã la stân ga ºi o datã la dreap ta, ajun gând în celedin urmã sã se ocu pe ºi de per ciu nii pe care in di vi dul, de -mo dat ºi fãrã pic de haz, îi do rea cla sici, în aºa fel în câtpã rul sã-i cadã „ju mã ta te peste urechi“. Ma no liu în chi seochii ºi tra se aer în piept. Ar fi fost cul mea sã ame þeas cãîn tr-un sca un de fri ze rie, deºi lu crul era per fect po si bil,dupã acro ba þi i le cer vi ca le im pu se de Da li la. Când des chi -se ochii, ob ser vã în col þul oglin zii cã ul ti ma re cla mã erala noul ºam pon Pan te ne PRO V. Fãrã sã vrea, îºi amintide sfa tul unui prie ten tre cut prin mul te: fe re ºte-te de via -þa care imi tã arta.

— Es cu cha me, Ma ria Inés! lã trã im plo ra tor Ra món, gatasã-ºi smul gã pã rul din cap cu un gest în faþa cã ru ia Ma -no liu se simþi strã bã tut de o so li da ri ta te fãrã mar gini. Tues mi co ra zón, Ine si ta! No pu e do vi vir sin tigo! Es chu cha me bien,qu e ri da mia!

Dacã l-ar fi pre o cu pat cât de cât te le no ve le le, Ma no -liu ar fi pu tut vi bra la ava ta ru ri le sen ti men ta le ale lui Ra -món, mai ales cã alt ce va nu avea de fã cut. În ce-o pri veº tepe Da li la, care nu scã pa se nici unul din tre pre ce den te le 384de epi soa de, par ºi ve nia per so na ju lui o atra se ca un mag -net spre ecra nul de care dãdu sã se apro pie din nou, ne -dân du-ºi sea ma cã þi nea în mâna dreap tã ure chea stân gã

radu paraschivescu

194

a clien tu lui, vic ti mã a unor elon ga þii la care aces ta nu aveacum sã con sim tã. Auzi ca de de par te stri gã tul lui de du -re re, îl privi, arun cã un ochi in di fe rent ure chii în ro ºi te,re veni la bazã ºi se puse din nou pe trea bã. De data asta,îºi pro pu se sã se ocu pe de cea fa lui Ma no liu, fiind cã in -di vi dul so li ci ta se — încã o pro bã de lip sã de gust — o bor -du rã ce se de mo da se de pe vre mea lui Adrian Rom ces cu.Ope ra þiu nea de cur se nor mal un mi nut, dupã care un þi pãtsfâ ºie tor aco peri hãr mã la ia ce lor lal te per so na je din Ma riaInés. Ma no liu se du miri ceva mai greu cu pri vi re la nouaîn tor sã tu rã a lu cru ri lor. În schimb, fe mei le din fri ze rie sebu cu ra rã peste poa te de apa ri þia pe ecran a unei roº ca teclo ro ti ce ºi în lã cri ma te care nu pu tea fi de cât Mi ran da.Cu un ochi la bor du ra în curs de ame na ja re a lui Ma no -liu ºi cu ce lã lalt la te le vi zor, Da li la Pãs târ cã scã pã foar fe -ce le prea adânc ºi ju pui un pe tic de pie le de pe cea faex pu sã. Fa cie sul ºi aºa schi mo no sit al bãr ba tu lui de pe sca -un se urâþi ºi mai mult. Op ti mist in cu ra bil ºi con vins depe da go gia ha zu lui de ne caz, Ma no liu des chi se gura ºi ar -ti cu lã câ te va cu vin te pe care ºi le-ar fi do rit iz bã vi toa re.

— Nu era mai bine sã mã anes te ziaþi îna in te?Fri ze ri þa în tre rup se lu crul, rã ma se în spa te le lui ºi i se

uitã în ochi prin in ter me diul oglin zii.— Eºti ta re-n miº to uri, nu? Ai ma te rial de ca te rin cã-n

tine cât Va can þa Mare, ai? Pãi stai, puiu le, cã încã n-amajuns la brici.

Fe mei le de pe ca na pea ne che za rã is te ric, fãrã ca Ma -no liu sã-ºi dea sea ma dacã râ deau de el, de re pli ca Da li leisau de una din tre vor be le de duh ale do nei Au gus ta sauale lui Ra món. Bãr ba tul toc mai ob ser va se cã, deºi se pãs -tra se în li mi te le unei po li teþi eroi ce, fe me ia îl tu tu ia cune ru ºi na re ºi chiar îºi per mi tea in ti mi tãþi ne dem ne. Cumadi cã, „puiu le“? Pãi ce, era puiul ei? Dãdu sã-ºi ex pri mepro tes tul, însã nu avu când. Din spre te le vi zor se auzi un

bazar b i zar

195

foc de re vol ver care o spe rie pânã ºi pe fri ze ri þã. Da li la Pãs -târ cã ciu pi uºor cu foar fe ce le lo bul ure chii drep te a luiMa no liu, din care un strop de sân ge se de ci se sã cadã în -tr-un târ ziu pe cear ºa ful strâns sub bãr bie, ca sim bol su -prem al unui eve ni ment de spre care bãr ba tul nu-ºi în chi pui secã pu tea sã se me ne atât de mult cu sa cri fi ci i le ri tu a le aleAn ti chi tã þii. Gân dul lui Ma no liu zbu rã la Con ven þia de laGe ne va, care in ter zi cea ar me le de dis tru ge re în masã ºitor tu ra rea pri zo nie ri lor de rãz boi, dar le per mi tea fri ze -ri þe lor sã func þio ne ze ne pe dep sit.

— S-a si nu cis Mi ran da, tu! o puse la cu rent una din -tre co le ge pe Da li la.

— Era clar c-o sã se în tâm ple, rosti aceas ta. Sã-l vãd acu’pe ban dit pe unde scoa te cã ma ºa. Us tu rã? mai spu se ea,vã zând cã Ma no liu se chir ceº te în urma unui nou tra ta -ment cu vatã ºi spirt.

Ce-i drept, us tu ra. Us tu ra al nai bii. Ce Dum ne zeu fo -lo seº te ne bu na asta, tinc tu rã de iod? se în tre bã Ma no liu,su fi cient de pre ca ut ca sã nu dea glas ne lã mu ri rii. La cumarãt, bine cã nu tre buie sã mã duc la ser vi ciu. Aº fi de râ sullu mii. Din fe ri ci re, lu mi ni þa de la ca pã tul tu ne lu lui în ce peasã se des lu ºeas cã. Nu mai avea mult ºi scã pa. Bi ne în þe les, osã aibã gri jã ºi n-o sã lase un leu bac ºiº, iar pe urmã o sãdea de veste în tot car tie rul. ªi aºa fe mei le alea se hol bautoa tã ziua la te le vi zor. Ei bine, o sã aibã el gri jã sã nu lemai de ran je ze ni meni de-a cum în co lo. Sã se ducã toþi lacon cu ren þã. Drã cia dra cu lui, mã car cu atâ ta sã se alea gãdin bi ne fa ce ri le eco no miei de pia þã.

Cum însã ma ri le ne drep tãþi se re pa rã prin mici bu cu rii,Cos min Ma no liu îºi adu se amin te cã, de la ºap te sea ra, unpost de te le vi ziu ne nor mal, care nu-ºi uci dea te le spec ta -to rii cu o groa zã de te le no ve le pe zi, avea sã trans mi tã fi nalaCu pei UEFA la fot bal. Mi cro bist în rãit, bãr ba tul aº tep ta me -ciul ca pe o in di ci bi lã des fã ta re. Cel ta Vigo dã dea piept cu

radu paraschivescu

196

Li ver po ol, iar du e lul nu pu tea fi ra tat. Deºi în zona undelo cu ia cu ren tul elec tric încã se în tre ru pea des tul de desºi pe pe rioa de ener vant de lungi (ul ti ma datã RE NEL-ulîi fã cu se fi gu ra dupã ce în chi ria se douã ca se te XXX dela un chioºc ºi in vi ta se o flo rã rea sã ar zuie la un fur sec ºi-oºam pa nie), în sea ra asta era de cis sã apli ce pla nul de re -zer vã ºi sã se post e ze în faþa unu ia din tre ma ga zi ne le Sam -sung, unde trei te le vi zoa re din vi tri nã func þio nau non-stop,iar unul era pro gra mat pe ca na lul pe care se trans mi teame ciul. Ma no liu nu pu tea de cât sã spe re cã nu se lua cu -ren tul ºi pe Ca lea Do ro ban þi lor.

Amin tin du-ºi de ceea ce avea de fã cut ºi ne iz bu tind sãprin dã în câm pul vi zu al cea sul aflat pe unul din tre pe re -þii fri ze riei, re în no dã con ver sa þia cu Da li la Pãs târ cã, fãrãsã ºtie ce pe ri col îl p㺠tea.

— Cam cât sã fie cea sul, aveþi idee?— Ce, ai ar dei sub coa dã?Ma no liu su râ se afa bil, în ciu da us tu ri mii care îl nã pã -

dea din toa te pãr þi le ca pu lui.— Oa re cum. Nu vreau sã scap me ciul.În cli pa ur mã toa re se în tâm pla rã câ te va lu cruri la fel

de im por tan te. Ma ria Inés de cla rã cã rã mã se se gra vi dã,don Al fio des co peri cã, prin tr-un con curs de îm pre ju rãriºtiut doar de sce na rist, ajun se se ca în 385 de epi soa de sãde vi nã pro priul lui bu nic, Ar gen ta re cu nos cu le gã tu ra se -cre tã cu Mi gu e li to, Ra món scoa se din bu zu nar scri soa reape care o sã ru ta se cu atâ ta pa ti mã la în ce pu tul epi so dului,dona Au gus ta si mu lã un le ºin, Mi gu e li to vru s-o îm puº tepe Ar gen ta, dar se lãsã pânã la urmã îm puº cat el în suºi,fiind cã peste douã sãp tã mâni avea sã în cea pã fil mã ri le laAdo ra bi la Te re sa, fan to ma re cent si nu ci sei Mi ran da sur vo -lã ireal ca me ra cu mo bi lier de epo cã în care se des fã ºuradra ma ne fe ri ci þi lor co lum bieni, iar don Cle men te, fra televi treg al lui don Al fio, în cur cã ire me dia bil iþe le po ves ti rii,

bazar b i zar

197

de cla rân du-se ta tãl vi treg al Ma riei Inés, un chiul adop tival lui Ra món ºi iu bi tul din ti ne re þe al do nei Con cep ción,sora — fi reº te — vi tre gã a do nei Au gus ta. Toa te as tea pã -li rã însã pe lân gã re ac þia ce lor cinci fri ze ri þe, ºi cu Da li laºase, la au zul ul ti mu lui cu vânt scos pe gurã de in con ºtien -tul Ma no liu. Fe mei le se ri di ca rã de pe ca na pea, pier du rãbom ba epi so du lui, ºi anu me cã Ar gen ta era de fapt mamasu ro rii sale, ºi se apro pia rã ame nin þã tor de sca u nul în carebãr ba tul im pru dent su por ta ul ti me le eta pe ale tra ta men -tu lui cos me tic cu un stoi cism sti mu lat de apro pie rea oreide în ce pe re a par ti dei de fot bal.

— Me ciul?! rãcni Fifi.— Me ciul?! se zborºi Mimi.— Fot bal?! tunã Lulu.— Fot bal?! ful ge rã Bubu.— La te le vi zor?! se ori pi lã Mila.— Me ciul de fot bal de la te le vi zor?! sin te ti zã Lila, alias

Da li la Pãs târ cã.Ma no liu pri ce pu cã vor bi se gura fãrã el. Era prea târ -

ziu ca sã mai dea îna poi, rãul fu se se fã cut. Po me ni se defot bal în tr-un loc unde sin gu rul di ver tis ment ac cep tat eraava lan ºa de te le no ve le în care Ame ri ca de Sud in ves ti seener gii ºi fon duri co lo sa le, plus vreo douã zeci de ac to raºice se pe rin dau ne o bo siþi din tr-un de cor în al tul, schim -bând re gi zo rul, dar pãs trând tra ma în tre ace leaºi co or do -na te. Per so nal, vã zu se cu ani în urmã pri me le cinci mi nu tedin Scla va Isa u ra, de la care pãs tra se trei amin tiri: plân -sul plin de com pa siu ne al pri mei so þii, fe lul cum nu meleper so na ju lui prin ci pal de ve ni se la un mo ment dat po re -cla de sta dion a lui Ilie Du mi tres cu ºi ini þia ti va ha lu ci nantãa lo cui to ri lor din tr-un sat ol tean, care, sen si bi li zaþi de su -fe rin þe le bra zi lien cei, des chi sese rã un cont la cea mai apro -pia tã fi lia lã BCR pen tru a-i grãbi rãs cum pã ra rea. În rest,Fer nan da, Mi ran da, Aman da ºi ce le lal te erau toa te o apã

radu paraschivescu

198

ºi-un pã mânt. Însã punc tul lui de ve de re con tras ta net cuºcoa la de gân di re din fri ze rie, fapt de care se con vin se cândcele cinci te le spec ta toa re paº ni ce de pânã atunci îl în con -ju ra rã ºi-l fã cu rã sã în þe lea gã ade vã ra te le pro por þii ale ga feico mi se.

— Deci din ca u za la un ne no ro cit de meci am pier -dut epi so du’ cel mai tare din Per la, cã rã ri le iu bi rii, care atre buit sã mã duc la o ve ci nã sã prind mã car sfâr ºi tu’. Deci,dacã nu-l ve deam, nu mai în þe le geam ni mic din res tu’, pri -ce peþi, dom nu’? tu rui Fifi, în timp ce Lila se ocu pa de ceeace rã mã se se ne cium pã vit din ca pul lui Ma no liu.

— Dum nea voas trã nu v-a schim bat ni meni pos tul întimp ce vã ui taþi la me ciuri, rosti in vi dioa sã Mimi. Eu întrei ani cât am stat cu Sicã nu ºtiu dac-am vã zut un se rialcap-coa dã. Cã, vor ba aia, el adu cea ba nu-n casã, el era ºe -ful. Vo iam sã vãd Ter ra nos tra, nu pu team, cã era Glo ria–Oþe -lul pe alt ca nal. Mã pre gã team de Mi lá gros, mã tre zeamcã vine ºi dã pe Chie vo–Em poli. Îl în tre bam dacã pot sãmã uit la Ini mã sãl ba ti cã, îmi spu nea cã da, dacã nu se su -pra pu ne cu Di na mo–Bru ges. Trei ani am rãb dat în tru na,pânã când în tr-o zi s-a um plut pa ha rul.

— La mine era alt fel, li ci tã Lulu. Al meu ve nea beatcam în fie ca re sea rã, se uita la te le vi zor, o ve dea pe Nat tysau pe Edith Gon zá les, le în ju ra bine, dã dea pe alt post,gã sea câ te-un meci ne no ro cit ºi-n cinci mi nu te dor meadus. În fun dat în fo to liu, cu vâr ful lim bii afa rã ºi sfo rãindde se zgu du iau pe re þii. Cum în cer cam sã dau la loc pe film,cum se tre zea, îmi trã gea o bã tu tã ºi chi pu ri le se-ntor ceala meci. Dupã cinci mi nu te ador mea la loc. Þin min te cãam în cer cat o datã sã dau te le vi zo rul mut din te le co man dãºi sã mã uit la Amor la ti no. O sãp tã mâ nã mi-a fost ru ºi nesã ies din casã. Le-am su nat pe fete ºi le-am zis cã m-a în -tors o gri pã. Aveam ochiu’ cât sar ma ua.

— Dom nu le, pe mine nici mã car nu mã in te re sea zã cese-ntâm plã în fil me, mã uit doar pen tru ac tori, po vesti

199

bazar b i zar

Bubu. Fru moºi de picã. Vor ba aia, ne mai clã tim ºi noiochii, cã dacã rã mâ nem doar la ãia lân gã care ne tre zimdi mi nea þa… Mã rog, ºi-n plus eu chiar cred cã-s ac tori ade -vã raþi, nu pa pa gali, cum am vã zut cã scria în nu ºtiu cere vis tã. Cum sã vã spun, dacã nici Ma u ri cio Is las nu-i ac -tor, cine mai e? ªi nu doar el. Ia gân diþi-vã. Pepe Mon je,Die go Rá mos, Eduar do Pa lo mo, En ri que Li zar de, CésarEvo ra, Pa blo Rago, Car los Pon ce, Ser gio Goyri. Pãi, 㺠tia-sni meni? Sunt me se riaºi dom nu le, asta sunt. Me-se-ri-aºi.Am în cer cat sã-i spun ºi lu’ al meu, da’ þi-ai gã sit. A fã cuto cri zã de ge lo zie ºi nu m-am mai în þe les cu el. Nu mã ba -gã-n sea mã cu zi le le, da’ sã nu cum va sã zic ceva de binede altu’, cã nai ba-i al meu. În afa rã de fot ba liºti. La 㺠tiapot sã mã uit cât vreau, ºi chiar dacã nu vreau, n-am în -co tro. Ba mã tre zesc cã mã mai ia ºi-n bâzã. Ui te-aici, Bubu,îmi spu ne câ te o da tã, 㺠tia ac tori, nu le ºi na þii tãi. Pãi, secom pa rã Die go Rá mos cu Totti sau Car los Pon ce cu Raul?Sã fim sobri.

— Eu am în cer cat sã fac o în þe le ge re cu al meu, darn-a þi nut, mãr tu ri si Mila. I-am zis: uite, Ma ria ne, ale ge-þipa tru zile ºi la sã-mi mie trei pen tru te le vi zor. Sau mai cum -pã rã unul ºi pu ne-l în bu cã tã rie, sã am ºi eu la ce mã uitcând fac mân ca re. Mã car atâ ta bu cu rie sã am în via þa astade ra hat. Dacã tot vin frân tã de la ser vici, ba rem sã pot ºieu sã casc ochii ni þel la fe te le alea, cã-s fru moa se de picã.Dum nea voas trã v-aþi ui tat atent la An ge li ca Ri ve ra? Sau laAna Col che ro? Sau la Co rai ma Tór res? Aþi mai vã zut ase -me nea mi nu nã þii? Vã spun eu cã n-aþi mai vã zut. În schimb,eu tre buie sã fiu aten tã sã nu pierd vreo fen tã a lui Mutusau vreun gol al gã li ga nu lui ãlu ia din Por tu ga lia, Ja gar delsau cum Dum ne zeu îl chea mã. Fiind cã de în þe le ge reanoas trã s-a ales pra ful. ªi nu nu mai de ea. Auzi, cicã dacãvreau sã vãd Sin gu rã ºi dis po ni bi lã, n-am de cât sã pun cea sul

radu paraschivescu

200

la cinci di mi nea þa, cã se dã în re lua re. Spu neþi ºi dum nea -voas trã, aþi sta cu un om ca ãsta?

În ul ti mii ani, Ma no liu nu mai avu se se par te de frus -trãri fe me ieºti ºi se sim þi se foar te bine. De când îl pã rã sisea doua so þie, nu fu se se ne voit sã îm par tã cu ni meni pa -tul, ae rul ºi te le vi zo rul. Se gos po dã rea sin gur, nu avea dedat ex pli ca þii ºi nu tre bu ia sã me na je ze sen si bi li tãþi ne la -lo cul lor. Iar ceea ce au zi se în ul ti me le mi nu te îl fã cu sesã se fe li ci te pen tru fe lul tran ºant cum re fu za se sã se în -soa re a tre ia oarã, chit cã dupã fie ca re din tre cã sã to ri i lean te rioa re trãi se câ te va luni in su por ta bi le. Acum însã, mo -ti vul lui de în gri jo ra re era al tul; tã ce rea Da li lei. Fri ze ri þaîºi lã sa se co le ge le sã vor beas cã, pre fe rând sã bri co leze încon ti nua re la cã pã þâ na ca ra ghioa sã a clien tu lui ºi ne pã -rând sã vi bre ze în vreun fel la ne drep tã þi le în du ra te deFifi, Mimi, Lulu, Bubu ºi Mila. Dar nu era a bunã. Li niº -tea asta pre ves tea ceva, era de rãu au gur. Bã nu ia la i setrans for mã în cer ti tu di ne când fe me ia puse foar fe ce le ºipiep te nul în ser tar ºi scoa se în lo cul lor un brici a cã ruilamã des fã cu tã re flec tã lu mi na albã a spo tu ri lor din ta van,amin tin du-i de unul din tre cli ºe e le cele mai frec ven te dinfil me le cu cri mi nali în se rie. Fi na la Cu pei UEFA din treCel ta Vigo ºi Li ver po ol în ce tã sã fie o prio ri ta te. În min -tea lui Ma no liu se în vãl mã ºi rã ima gini ºo can te, irea le, încen trul cã ro ra Da li la, zei þa rãz bu nã rii cos me ti ce, îl cio pâr -þea cu miº cãri si gu re, pri vea mul þu mi tã pi cã tu ri le de sân -ge scur se de pe lama bri ciu lui ºi în fãp tu ia cu ve ni tul actde jus ti þie în nu me le tu tu ror fe mei lor care tre bui se rãcândva sã re nun þe la o te le no ve lã pen tru un meci. Cu ae -rul unui to rea dor care toc mai rã pu se se ta u rul, bru ne ta re -te za o ure che, o arã ta asis ten þei su res ci ta te ºi o arun cain di fe ren tã pe jos, de unde fe me ia de ser vi ciu o eva cuala un loc cu pã rul cã zut pe gre sia bleu în tim pul su pli ciu -lui. Apoi râ dea sã nã tos, îºi înãl þa bri ciul, îºi dã dea ca pul

bazar b i zar

201

pe spa te ºi sco tea un ur let la au zul cã ru ia pânã ºi cei obiº -nuiþi cu sen za þi i le tari se sim þeau obli gaþi sã-ºi con tro le zepul sul sau sã-ºi as tu pe ure chi le. Ela nul ei vin di ca tiv se re -vãr sa pe urmã asu pra lui nea Ticã, din tre ale cã rui buzese scur geau în tr-o ul ti mã li ta nie li nia de mij loc a lui Cam -po ma io ren se, re zer ve le lui La Gan toi se, ul ti mii zece an tre -nori ai Ben fi cãi ºi lis ta de tro fee eu ro pe ne ale lui An der lecht,pe când ne fe ri ci tul era le gat de un stâlp, de fapt bara uneiporþi de fot bal, cu o min ge fi xa tã pe cap ºi cu pri vi ri le în -gro zi te de apro pie rea fri ze ri þei cu buze sân ge rii ºi cu bri -ciul în mânã.

— Nu miº ca.Ma no liu tre sãri ºi, con trar in di ca þi i lor, miº cã. Lama bri -

ciu lui cres tã un semn sub þi re, aproa pe in vi zi bil, pe pie leagâ tu lui, din care un fi ri cel roºu se pre lin se ale ne pe cear -ºaf. Bãr ba tul trans pi rã in stan ta neu ºi îºi în cleº tã am be lemâini pe bra þe le sca u nu lui, de par cã s-ar fi pre gã tit pen -tru o de co la re ver ti ca lã.

— Doar þi-am zis sã nu miºti. Vrei sã te plã tesc la preþîn treg?

În loc sã-l ener ve ze, obrãz ni cia Da li lei Pãs târ cã îl des -tin se pe Ma no liu. În seam nã cã nu vrea sã mã omoa re, îºizise el ilu mi nat. Alt fel nu m-ar fi pre ve nit. Ce Dum ne zeu,am în ce put s-o iau raz na? Îmi pierd min þi le? Si gur cã nuvrea sã mã omoa re. Vrea doar sã ter mi ne cu mine, ca sã-ºivadã mai de par te por cã ria asta de se rial.

Bu cu ria lui nu avu via þã lun gã. ªi asta fiind cã fri ze ri þaîn ce pu sã vor beas cã, re lu ând sub altã for mã punc tul deve de re al co le ge lor, ºi anu me cã sin gu rii bãr baþi care —su pra ve gheaþi în de a proa pe — me ri tau to tuºi sã trã ias cãerau Os val do La port, Pepe Mon je ºi cei lalþi eroi din te le -no ve le. Ma no liu se de ci se sã-i ur mã reas cã atent miº cã rile,ceea ce îl fãcu sã nu ob ser ve re la ti va agi ta þie din uºa fri -ze riei, pe care de la so si rea lui nu mai in tra se ni meni, ºi

radu paraschivescu

202

nici miº cã ri le de tru pe din drep tul gea mu lui, un de va petro tua rul cu fun dat în tre timp în în tu ne ric. Da li la ma ne -vra bri ciul cu o pre ci zie lãu da bi lã, semn cã epi so dul dinMa ria Inés se în che ia se, însã ceva din ati tu di nea ei îi dã -dea de în þe les clien tu lui cã nu era bine sã se cul ce pe oure che. Vi gi len þã ma xi mã, bã ie te, îºi zise el în cor dat.

— Toa tã via þa am avut de su fe rit din ca u za aiu re lii ãs -te ia de fot bal, îl in for mã fri ze ri þa, ºter gând pe ri ºo rii ºi spu -ma de pe lama bri ciu lui pe do sul une ia din tre pal me. Cânderam micã, am udat o muº ca tã din tr-un ghi veci care stã -tea pe te le vi zor, am tur nat prea mult, a in trat apa în te le -vi zor ºi s-a stri cat. N-o sã uit câte zile o sã am, era cu unsfert de orã îna in te de-o fi na lã de cam pio nat mon dial.Nem þii cu olan de zii. M-a bã tut tai cã-meu de-am cre zut cãnu mã mai scol de jos. Când a mu rit mama, bãr ba tu-meun-a pu tut sã vinã la în mor mân ta re fiind cã era cu ga le riala Ba cãu. Îþi moa re soa cra ºi tu te duci pe co cla uri sãte-mbeþi ºi sã strigi tot fe lul de por cã rii. I-am zis-o de laobraz când s-a în tors. Mi-am luat-o ºi de la el. A, sã nu uit.Cu cine þii di sea rã?

— Cu ni meni. De fapt, nici nu ºtiu dacã o sã mã uit,minþi Ma no liu, spe rând sã mai drea gã bu suio cul la spar -tul târ gu lui.

— Vrã jeli, diag nos ti cã Da li la. Da’ am vrut sã vãd ce zici.Când am nãs cut, crezi cã a dat pe la ma ter ni ta te? Crezic-a ve nit cu o floa re? Aº, a tri mis vor bã prin ci ne va cã sãnu mã spe rii, dar e ple cat în tr-o de le ga þie ºi se în toar ceabia peste nu ºtiu câte zile. Auzi, tot eu sã nu mã spe rii.Pânã la urmã am aflat ce era cu de le ga þia. Juca Di na mola Baia Mare ºi s-a dus ºi el cu bã ie þii. În toar ce ca pul.

Ma no liu se exe cu tã. Da li la îºi con ti nuã lu crul, apro pi -in du-i din nou bri ciul de pie lea gâ tu lui.

— Oi fi ºi tu tot di na mo vist, ce spui? în tre bã ea cu ovoce moa le.

bazar b i zar

203

Bãr ba tul clã ti nã din cap, ui tând cã nu avea voie sã facãnici o miº ca re dacã þi nea la via þa lui.

— Auzi, dacã vrei sã te si nu cizi, arun cã-te de pe blocsau ba gã-þi ca pul în cup tor. N-am chef sã mã tre zesc cupro cu ra tu ra aici. Þi-am zis sã nu miºti de cât când îþi spuneu. Þi s-a urât cu bi ne le?

Vã zând cã ºi din par tea stân gã a gâ tu lui în ce pe sã-icur gã sân ge, Ma no liu simþi un gol în sto mac ºi îºi pro mise,dupã fi na la din sea ra aceea, o ab sti nen þã fot ba lis ti cã detrei sãp tã mâni dacã scã pa în treg din fri ze rie. În cer cã sãse pri veas cã în oglin dã cu ochii unui strãin care l-ar fi vã -zut pen tru pri ma oarã. Arã ta jal nic. Tuns la voia în tâm plã -rii, lac de su doa re, cu pie lea în ro ºi tã, cu gâ tul în sân ge ratºi cu cear ºa ful plin de pete, se mã na cu ori ce, nu mai cu unclient al unei fri ze rii eu ro pe ne din mi le niul trei nu. Se com -pã timi pen tru nai vi ta tea cu care pã ºi se în aceas tã ca merãa oro ri lor, când ar fi pu tut foar te bine sã se ducã fru mu -ºel aca sã ºi sã re vi nã la nea Ticã a doua zi. Chit cã ar fitre buit sã afle cât c⺠ti ga an tre no rul Vi to riei Se tu bal pese zon ºi care erau prio ri tã þi le de trans fer ale lui Lo ke ren.Ori cât de inu ti le ar fi fost, in for ma þi i le pe ban dã ru lan tãde spre fot ba lul din Por tu ga lia ºi Bel gia nu aveau ni micdin po ten þia lul dis truc tiv al bri ciu lui Da li lei.

— În 1994, a arun cat pe geam un Sony nou-nouþ, pen -tru care fã cu sem C.A.R., con ti nuã fri ze ri þa. L-am în tre batde ce ºi mi-a zis: cã ne-au bã tut su e de jii, de-aia. Bu nã ta tede te le vi zor, dau o groa zã de bani ºi el îl face zob. Pãi, spunetu, ãs ta-i om în treg la cap?

Din punc tul de ve de re al lui Ma no liu, nici un bãr batcare pe tre cea de bu nã vo ie o noap te sub ace laºi aco pe riºcu Da li la (sau, la ale ge re, cu Fifi, Mimi, Lulu, Bubu sau Lila)nu era ºi nu avea cum sã fie în treg la cap. Cen zu rân du-ºiopi ni i le ve xan te ºi în con ju rat de cele ºase fri ze ri þe, omul semul þumi sã în gai me ceva care, cu un mic efort de ima gi naþie,

radu paraschivescu

204

pu tea tre ce drept o apro ba re a con cep þiei pãs târ cis te. Pânãºi un naiv ca el ºtia cã era bine sã te faci fra te cu dra culpânã tre ceai pun tea. To tuºi, gân din du-se mai bine la celeafla te din gura bru ne tei, Ma no liu avu un stra niu sen ti mentde dé jà vu. Ches tia asta cu te le vi zo rul, ba chiar ºi cea laltã,cu ma ter ni ta tea, îi erau cu nos cu te. Unde Dum ne zeu…?Sã fi fost…? Nu, nici vor bã, era im po si bil. Ba da, ia staipu þin… Da, da, asta era. Pri ma lui so þie avea o ve ri ºoa rãfri ze ri þã. Mã rog, pe atunci era coa fe zã. O vã zu se o sin gurãdatã, fiind cã pe vre mea aceea nu lo cu ia în Bu cu reºti. Eraºa te nã, se piep tã na alt fel ºi par cã n-o che ma Da li la. În rest,se mã na. Poa te cã se mai în grã ºa se ni þel, dar nu cine ºtie ce.ªi se mã ri ta se cu un in di vid care mân ca fot bal pe pâi ne,era di na mo vist, mer gea cu ga le ria în de pla sãri ºi… da, lip -si se de la în mor mân ta rea cui va din fa mi lie din ca u za unuimeci de cupã. Iar când îi nãs cu se ne vas ta… Îhî, fu se se ple -cat din oraº. Dum ne ze u le, chiar atât de micã era lu mea?ªi de urâ tã?

Pro fi tând de fap tul cã Da li la pu se se mo men tan bri ciulpe po li cioa ra de lân gã sca un, Ma no liu în toar se ca pul spreea ºi-i cãu tã pri vi rea. κi miji ochii ºi se strã dui sã-ºi deasea ma dacã pe chi pul fri ze ri þei exis ta ceva care sã-i trã dezegân du ri le din cli pe le ace lea. Bru ne ta îºi fãcu de lu cru cuo pe rie cu peri lungi pe care o tã vãli prin niº te pu drã detalc îna in te de a i-o tre ce peste cea fa ºi gâ tul greu în cer -ca te. Era pri mul pro ce deu care nu-i pro vo ca o du re re fi -zi cã. Bãr ba tul se uitã la ea ºi avu im pre sia cã zâm bi se uºor.κi luã ini ma în dinþi ºi se ho tã rî sã dea glas în tre bã rii pecare, deºi ºtia cã nu era pru dent s-o punã, nu avu cum s-ore pri me.

— Ne… ne cu noaº tem?Oare i se pã ru se, sau co le ge le Da li lei Pãs târ cã su su ra -

se rã ceva?— Da, Cos min. Ne cu noaº tem. Eºti ti pul ca re-a ne no -

ro cit-o pe va rã-mea.

bazar b i zar

205

Ma no liu clipi des, arã tând ca ºi cum n-ar fi în þe les undebã tea fe me ia. ªi ca rãul sã fie mai rãu, o vãzu cã pune iarmâna pe brici.

— Cum adi cã?În cu ra ja tã de frea mã tul an ti ci pa tiv al ce lor lal te cinci

fri ze ri þe, Da li la se apro pie iar de el ºi se uitã vag amu zatãla in stru men tul pe ca re-l þi nea în mânã. Pe urmã îºi mutãochii asu pra bãr ba tu lui, de par cã ar fi vrut sã eva lu e ze ni -ve lul pa gu be lor ºi sã vadã ce avea de fã cut în con ti nua re.

— Mai þii min te de ce te-a pã rã sit? De ce-aþi di vor þat?— Ne po tri vi re de ca rac ter.Da li la râse pen tru pri ma oarã de la in tra rea lui Ma no -

liu în fri ze rie. Amar, ce-i drept, dar râse.— Adi cã Si mo na avea ºi tu nu. Te-am în tre bat de mo -

ti vul ade vã rat, nu de ce scrie-n hâr þoa ge.Lui Ma no liu îi era greu sã se sim tã vi zi tat de ten ta þii

in tro spec ti ve, mai ales la co man dã. Însã atâ ta timp cât dis -tan þa din tre bri ciul Da li lei ºi ju gu la ra lui era de câþi va cen -ti metri, ori ce for mã de ne su pu ne re i se pã rea un gestin con ºtient. Abia dacã îºi mai adu cea amin te cã pe pri malui so þie o che ma Si mo na, ºi uite cã ve nea o ne bu nã ca -re-l soma sã-ºi re des co pe re tre cu tul ºi sã-ºi în þe lea gã vina.ªi pen tru ca ta câ mul sã fie com plet, ne bu na în ca u zã tre -bu ia sã fie rudã cu fe me ia aceea lân gã care îºi con su masecinci ani in si pizi ºi a cã rei imen sã ca li ta te era cã plã tea dinsa la riul ei în tre þi ne rea ºi im po zi tul pe casã. To tuºi, pânãla urmã de ce di vor þa se rã? Drã cia dra cu lui, ui ta se. O bã -tu se? Nici vor bã. O în ºe la se? Aº. O te ro ri za se cu ma ni fes -tãri de ge lo zie ma la di vã? Aiu rea. Bun, ºi-a tunci? Ce o fã cu sesã-ºi ia câm pii ºi sã de mi sio ne ze din func þi i le con ju ga le?Care fu se se pi cã tu ra care um plu se pa ha rul? Paiul care frân -se se spi na rea cã mi lei, cum spu neau en gle zii.

Ri di cã o pri vi re albã spre fri ze ri þã ºi aº tep tã din par teaei un cât de mic semn de în cu ra ja re. Dupã fe lul cum pi pãia

radu paraschivescu

206

Da li la lama bri ciu lui, în þe le se cã mai avea de aº tep tat. κistoar se cre ie rii încã douã-trei mi nu te, se mai foi ni þel pesca un, se uitã în oglin dã ca sã vadã în ce ape se scãl dauce le lal te cinci fe mei din sa lon ºi, dupã ce se con vin se cãas pec tul lui de plo ra bil nu le im pre sio na nici pe ele, îºi mãr -tu ri si ne pu tin þa.

— Nu ºtiu, n-am idee. Vor besc se rios, chiar nu ºtiu. Pro -ba bil cã din tr-un moft. Dacã ar fi fost ceva grav, cred cãmi-aº fi amin tit.

— Aha. ªtii cum va ce zi e azi?— Ãã… 16. 16 sep tem brie.— ªi?— ªi ce?— Nu-þi spu ne ni mic data asta?Ma no liu îºi son dã fe bril me mo ria, pro fi tând de fap tul

cã Da li la nu se mai apro pia se cu nici un in stru ment le talde scã fâr lia lui. Ur gen þa plon jo nu lui în tre cut îi grãbi re -ve la þia, fã cân du-l sã cla ti ne uºor din cap ºi sã su râ dã în -tris tat.

— Ce ches tie. Pe 16 sep tem brie am di vor þat.— Alt ce va? îl zgân dãri Da li la.— ???— 16 sep tem brie ãsta nu mai în seam nã ni mic pen tru

tine?Aco pe rit de cear ºa ful plin de pãr ºi de mici pete de

sân ge, Ma no liu se mo bi li zã ºi mai dãdu o fugã în tre cut.κi în creþi frun tea, simþi gâ di lã tu ri le a douã fi ri ce le de trans -pi ra þie care i se pre lin geau si me tric pe dupã urechi ºi în -tr-un târ ziu tra se la ma lul unei abia des lu ºi te cer ti tu dinica len da ris ti ce.

— A fost ziua când ne-a bã tut Fran þa în pre li mi na rii.— Ha!Ex cla ma þia Da li lei nu-l spe rie doar pe bãr ba tul fi xat pe

sca un, ci ºi pe co le ge le de ser vi ciu.

bazar b i zar

207

— Atât?— Pãi, nu?— Era ziua ei, ne sim þi tu le!În tr-o lume nor ma lã, Ma no liu nu s-ar fi lã sat in sul tat

în ha lul ãsta. I-ar fi zis vreo douã de la obraz fri ze ri þei, i-arfi amin tit cã era o sim plã pres ta toa re de ser vi cii (ºi aleaproas te), pe când el era Mã ria Sa Clien tul, ºi i-ar fi ce rutcon di ca de re cla ma þii ca sã-ºi de pe ne im pre si i le sub sem -nã tu rã. Din pã ca te pen tru el, lu mea în care ni me ri se demai bine de o ju mã ta te de orã în coa ce era ori cum, nu -mai nor ma lã nu. Se gândi in vi dios la atâ þia ºi-a tâ þia bãr baþiso lizi, vi rili, cu pã rul lung, care îºi pur tau tru faº po doa baºi n-ar fi cãl cat pen tru ni mic în lume la mai pu þin de osutã de metri de o fri ze rie. Ste ven Sea gal, Nicu Co vaci, Ma -rio Kem pes, Ted Nu gent, Ma rius Bo dochi, Cla u dio Ca nig -gia. Ehe, altã via þã. Com pa ra þia îl um plu de ru ºi ne ºi îl fãcusã mai cla ti ne o datã din ca pul cium pã vit, ca ºi cum ar fivrut sã alun ge un nor de mus cu li þe sâ câi toa re.

— Ai di vor þat de ziua ei ºi tot din ca u za unui meci prã -pã dit. Nu mai þii min te? Ai ple cat la ser vi ciu fãrã che ie,Si mo na nu era aca sã când te-ai în tors ºi-ai pier dut nu ºtiuce aiu rea lã. Spu ne tu, ãsta e mo tiv?

În tre timp, în min tea lui Ma no liu se fã cu se cât de câtlu mi nã. Nu, nu era sin gu rul mo tiv, ci doar unul din tre ele.Dar le pu se se ca pac tu tu ror. Aga sat de sce ne le tot mai deseale fos tei so þii, de re pro ºu ri le ei per ma nen te, de cri ze leei de plâns care nu se mai ter mi nau, avu se se ne vo ie deun epi sod mã runt ca sã ia de ci zia cru cia lã. Se sã tu ra se sã ise adu cã amin te cã nu aveau bani, cã nu pu teau sã ple ceîn con ce diu, cã via þa era grea, cã era mo men tul sã-ºi gã seas -cã o sluj bã plã ti tã de cent. Se sã tu ra se de is te ri ca le ºi de cal -man te le în ghi þi te cu pum nul. De rã buf ni ri le din te miri ceºi din ab sti nen þa se xu a lã aproa pe de pli nã. De pri vi ri le ve -ni noa se ºi de ges tu ri le fu ri bun de. Ra ta rea me ciu lui — ºi

radu paraschivescu

208

nu era un meci oa re ca re, acum îºi adu cea amin te per fect,era fi na la Cu pei Cam pio ni lor din tre Bar ce lo na ºi Sam pdo -ria (1-0 dupã pre lun giri, gol Ro nald Ko e man) — îl sco -se se din pe peni ºi îl fã cu se sã-i arun ce în faþã toa tene mul þu mi ri le acu mu la te pânã atunci. De aici pânã la trân -ti tul uºii ºi ple ca tul la o prie te nã nu mai fu se se de cât unpas. În mod ciu dat, deºi el ros ti se cu vân tul „di vorþ“, ceacare ple ca se de aca sã fu se se ea. ªi în tr-a de vãr, ca o tris tãiro nie a sor þii, de ci zia fu se se pro nun þa tã pe 16 sep tem brie,exact de ziua ei de naº te re. Fap tul cã în aceeaºi zi na þio -na la Ro mâ niei în ca sa se una din tre co rec þi i le ei de po mi nãdin par tea Fran þei nu era de cât încã una din tre nu me roa -se le coin ci den þe prin tre care se ve dea si lit sã sla lo me ze.

— Pro ba bil cã ha bar n-ai c-a în cer cat sã se si nu ci dã dedouã ori.

Ma no liu se uitã la Da li la ºi clã ti nã din cap pen tru a treiaoarã în ul ti me le douã mi nu te. Îi dã du se ini ma ghes sã-ispu nã cã, dacã vrei ne a pã rat ceva, e im po si bil sã nu re u -ºeºti, însã bri ciul pe care fri ze ri þa con ti nua sã-l þinã în mânãîl fãcu sã se ab þi nã.

— ªi nici c-a stat aproa pe o lunã la Spi ta lul 9.— Nu, de unde era sã ºtiu?Da li la Pãs târ cã îi arun cã o pri vi re mus tind de dis preþ,

imi ta tã în tã ce re de cele cinci co le ge. Nici una din tre elen-ar fi bã nuit cã te le no ve la la care toc mai se ui ta se rã aveasã gã seas cã un ase me nea su pli ment în via þa re a lã. ªi nicicã bãr ba tul care le in tra se ºchio pã tând uºor în fri ze rie aveaatât de mul te în co mun cu uran gu ta nii care le tâ râ se rã lasta rea ci vi lã. Li se ci tea în ochi ne du me ri rea unui pa ra -dox pla ne tar: cum Dum ne zeu era po si bil ca fe mei le sã fiesu pe rioa re nu me ric la ni ve lul Ter rei ºi to tuºi bãr ba þii sãle do mi ne? ªi când aveau sã în cea pã o ofen si vã de ci sã, caresã rãs toar ne ra por tul de for þe ºi sã-l ar mo ni ze ze cu ade -vã rul sta tis tic?

bazar b i zar

209

— Ei bine, ai aflat acum de la mine, spu se fri ze ri þa, în -cu nu nân du-ºi ope ra cu o frec þie ener gi cã, la fi na lul cã re -ia Ma no liu îºi re pro ºã cã tre cu se rã mai bine de trei ani decând in tra se ul ti ma datã în tr-o bi se ri cã. Pof tim, îþi pla ce?îl în tre bã ea, apro pi in du-i o oglin dã de scal pul aproa pe ju -puit ºi in vi tân du-l sã con tem ple de zas trul.

În afa rã de ha lul în care arã ta, mai exis ta un lu cru carenu avea cum sã-i pla cã bãr ba tu lui: pre zen þa în drep tul uºiide la in tra re a unui in di vid cu o ca me rã TV fi xa tã asu pralui. Alã turi se hli zeau câþi va cu rioºi, din tre care doi arã -tau cu de ge tul spre el ºi îºi dã deau coa te.

— Pe ãla cine l-a che mat? în gãi mã Ma no liu, ne pu tândnici mã car sã se mai ener ve ze ca lu mea.

— Eu, rãs pun se Da li la. Te-am re cu nos cut din cli pa cândai in trat pe uºã. De-a tâ tea ori mi te-a arã tat Si mo na în poze,cã n-a veam cum sã te uit. M-am gân dit cã mã car bu cu riaasta pot sã i-o fac.

— Ce bu cu rie?— Sã te vadã la te le vi zor, la ºti ri le de la cinci. Nu de

alta, dar poa te i se face dor de tine.Ma no liu îºi mutã pri vi ri le de pe faþa bru ne tei cu buze

sân ge rii spre co le ge le ei. Pã reau la fel de sur prin se ca elde noua în tor sã tu rã a lu cru ri lor.

— ªi, mã rog, cine o sã-i spu nã? Tu?Da li la îºi aco peri gura cu pal ma, de par cã ar fi ui tat ceva

esen þial.— Zã pã ci tã mai sunt. Hai sã-þi fac cu noº tin þã. Dar mai

în tâi mar cã banu’ aici, sã nu te iei cu al te le.Ri di cat în fine de pe sca u nul pe care i se pã rea cã stã -

tu se o veº ni cie, bãr ba tul scoa se din bu zu nar o banc no tãde o sutã de mii, aº tep tã câ te va se cun de, pânã se con vinsecã nu avea de ce („Ia uite la el, tuns, fre zat, spã lat, ma sat,fric þio nat ºi mai vrea ºi rest!“), iar pe urmã se apro pie de

radu paraschivescu

210

ca me ra ma nul care în tre timp în ce ta se fil ma rea, cu sen ti -mentul cã era im po si bil sã i se mai în tâm ple ceva rãu. Abiacând se uitã mai atent pe ecu so nul no u-ve nitului ob ser vãcã lu cra la pos tul ale cã rui ºtiri de la cinci le ur mã rea cusfin þe nie în fie ca re zi. ªi asta încã nu era tot. Þi nând mor -þiº sã aibã ul ti mul cu vânt în sce ne ta pe care sin gu rã o re -gi za se, Da li la Pãs târ cã scu tu rã pã rul de pe cear ºa ful în careîºi îm pa che ta se clien tul, se uitã la ceas, gân din du-se cândavea sã în cea pã ur mã toa rea te le no ve lã, iar apoi, cu un zâm -bet par ºiv, de co co tã be þi va nã care îºi bagã muº te riii submasã, bi ne voi sã facã pre zen tã ri le:

— Cos min Ma no liu, Gigi Tran da fir. Fos tul soþ, ac tu a lul.

bazar b i zar

ab do mi na b i l !

lo co te nent-co lo ne lul Cle ment Li lian Chiº leag îºi puseoche la rii, des chi se pli cul cu un aer im por tant, de pro fe -sor care se pre gã teº te sã dea la ivea lã su biec tul unic pen -tru ba ca la u reat, par cur se foa ia de hâr tie cu o în crun tã tu rãtot mai pro nun þa tã, în ju rã scurt, rãs tit, pro bând o aten -þie mi nu þios-ca zo nã faþã de ge ni ta li i le uma ne, ºi rãcni caun tu rist in con ºtient la sal tul cu coar da elas ti cã de pe ba -ra jul de la As suan:

— Po pe te e e e e e ee!!!Uºa bi ro u lui se des chi se dupã trei se cun de, iar în

încãpe re se fu ri ºã umil ca po ra lul Bu jor Po pe te, un ti ne relblond, slã buþ, pis tru iat, cu mu tra îm bã trâ ni tã pre ma tur deco pi lã ria pe tre cu tã la hol dã sau cu va ci le, cu niº te urechiclã pãu ge ºi în gus ta te spre lobi, cu bo can cii lus truiþi ºi cubo ne ta frã mân ta tã de zor în tre mâi ni le ner voa se. Ur le tulco man dan tu lui fu se se atât de rãs co li tor, în cât gra da tul apu -cã sã batã la uºã abia dupã ce o în chi se pe di nãun tru.

— Or do naþi.— Mãi, ce-i por cã ria asta, mãi? se bur zu lui Chiº leag,

flu tu rând coa la de hâr tie ca pe un stin dard al in dig nã rii.Ci ne-ºi bate joc de noi, Po pe te? De unde mi-ai adus fi þuicaasta? Cui îi arde de ban curi?

— Ra por tez, a –— Ra por tezi pe mã-ta, mie rãs pun de-mi la în tre ba re.— A ve nit cu poº ta. Mi-a dat-o fu rie rul com pa niei, dom’

co man dant. Ci cã-i de la Mi nis ter.

212

Lo co te nent-co lo ne lul Chiº leag în þe peni brusc. Nu seui ta se pe plic, nu stu dia se nici ºtam pi la, nici an te tul foiidin in te rior, dar sim pla po me ni re a in stan þei mi nis te rialeîl fãcu sã în cre me neas cã în tr-o po zi þie ri gid-o ma gia lã, cumâi ni le pe lân gã corp ºi de ge te le în tin se pe aceeaºi li niecu vi puº ca. Pen tru el, re fle xul obe dien þei se per fec þio naseîn timp, încã de când era un biet co man dant de plu tondin tr-o uni ta te pi ti tã în tre mun þii Neam þu lui, dor nic sã avan -se ze ie rar hic ºi sã ajun gã prin ori ce mij loa ce în Bu cu reºti.ªtia cã în Ca pi ta lã era bã ta ia peº te lui ºi cã tot aco lo îºi avease diul Mi nis te rul, þin ta lui de pe urmã, Va ti ca nul mi li tardin ini ma unei Rome strã bã tu te de Dâm bo vi þa. Dacã înFran þa na po le o nia nã fie ca re sol dat avea în ra ni þã bas to -nul de ma re ºal, aici, la noi, ni meni nu-i pu tea in ter zi ceunui ofi þer su pe rior sã se vi se ze mi nis tru. Cã, oda tã nu -mit în func þie, plã nu ia un puci prin care sã pre ia pu te reaîn douã zeci ºi pa tru de ore, era deja o altã dis cu þie. De o -cam da tã obiec ti vul lui era unul pe ter men scurt: sã con -du cã o uni ta te mo del, sã ob þi nã re zul ta te bune la toa tein spec þi i le ºi sã facã re pe de încã un pas îna in te în ca rierã.Cu vin te le-che ie erau dis ci pli nã, ri goa re ºi con trol. Tre bu -iau fã cu te o mul þi me de lu cruri ºi, în mod nor mal, dupãce ºi-ar fi vãr sat ner vii pe ca po ral, co man dan tul ar fi con -si de rat to tul o glu mã proas tã, ar fi arun cat hâr tia la coººi ºi-ar fi vã zut de ale lui. Cum însã adre sa ve nea de la Mi -nis ter, tre bu ri le nu pu teau fi lã sa te aºa. Cle ment Li lianChiº leag îºi con ce die or do nan þa cu un gest ci ne ma to gra -fic, se aºe zã la bi rou ºi mai citi o datã pa gi na bu clu ca ºã.

Ur ma re efor tu ri lor de in te gra re pe mul ti ple pla nuria þã rii noas tre în struc tu ri le eu roa tlan ti ce, vã veþi pre o -cupa de creº te rea ni ve lu lui cul tu ral-in for ma tiv al tu tu rorsol da þi lor, gra da þi lor, sub o fi þe ri lor ºi ofi þe ri lor din Uni -ta tea Mi li ta rã 01314. Se va efec tua pre lu cra rea ur mã toa -re lor ma te ria le prin stu diu in di vi du al, lec tu rã în grup,

bazar b i zar

213

dis cu þii, mese ro tun de, fo ru muri de in for ma re ºi opi nieºi alte ac ti vi tãþi com ple men ta re pro gra mu lui de in struc -þie teh ni cã, tac ti cã ºi de lup tã:

CHRIS TOPH RAN SMAYR – Mor bus Ki ta ha raHER MANN HES SE – Pe ter Ca men zindE.L. DOC TO ROW – Bil ly Bat hga teCHAR LOT TE BRONTË – Ja ne EyreJOHN FOW LES – Da niel Mar tinCHAR LES DIC KENS – Da vid Cop per fieldFRANÇOIS MA U RIAC – Thé rè se Des que yro uxRA DU PE TRES CU – Ma tei Ilies cuEMI LE ZOLA – Thé rè se Rac quinG.T. SMOL LETT – Ro de rick Ran domWAL TER SCOTT – Rob RoyJACK LON DON – Mar tin EdenHEN RY FIEL DING – Jo seph An drewsNI KOS KA ZAN TZA KIS – Ale xis Zor baHER MAN MEL VIL LE – Be ni to Ce re noGEOR GE ELIOT – Da niel De ron daAR NOLD BEN NETT – Hil da Les swaysMA RY MCCART HY – Ma ry Sar gentED MOND ROS TAND – Cy ra no de Ber ge racWIL LIAM GIL MO RE SIMMS – Pad dy McGann

De ru tat de ava lan ºa ce lor pa tru zeci de nume, sur prinsde în cli na þia Mi nis te ru lui spre fri vo li tãþi în tr-o lume undeim por tant era ca rã ca nul sã de mon stre ze ºi sã mon te ze pis -to lul-mi tra lie rã fãrã sã-i rã mâ nã pie se în plus, ºi si lit la oac þiu ne ime dia tã de to nul pe remp to riu al no ti fi cã rii, lo -co te nent-co lo ne lul Cle ment Li lian Chiº leag îºi dãdu sea -ma cã — ine vi ta bil — tre bu ia sã gân deas cã. Iar pen tru asta,cu un gest in trat de mult în pre lu diul unei ase me nea ocu -pa þiuni, îºi dãdu chi piul jos de pe cap ºi îl puse în cuie -rul pom, lã sân du-ºi scã fâr lia în cer cui tã de urma ro ºia ti cãa aco pe rã mân tu lui sã se bu cu re câ te va cli pe îna in te de anga -ja rea ca pa ci tã þi lor ce re bra le. Pe urmã se scãr pi nã în creºtet,

radu paraschivescu

214

scoa se o aca dea din tr-un ser tar al bi ro u lui, o de coji de am -ba la jul li pi cios, ºi-o în fip se în col þul gu rii ca pe un si mu -la cru de pipã ºi se puse pe chib zuit.

Nu-i tre bui mult ca sã pri cea pã cã în tex tul co mu ni ca -tu lui exis tau mai mul te ne lã mu riri, fie ca re im por tan tã înfe lul ei, fie ca re ca pa bi lã sã pro du cã mai de gra bã alte în -tre bãri de cât rãs pun suri.

În pri mul rând, co mu ni ca tul, în ºti in þa rea, me sa jul ope -ra tiv sau cum i-o fi spu nând nu era sem nat. Chiº leag nucre dea în ano ni me. Era, în schimb, un bun cu nos cã tor alpa lie re lor au to ri tã þii, ceea ce îl duse la con clu zia cã aveade-a face cu un ex po nent atât de înalt al aces tei au to ri tãþi,în cât iden ti fi ca rea sa prin sem nã tu rã ºi ºtam pi lã de ve neasu per fluã. Bi ne în þe les, la mo men tul opor tun co man dan -tul avea sã în tre prin dã niº te cer ce tãri pe cont pro priu; de -o cam da tã însã, prio ri ta rã era re ac þia efi cien tã.

În al doi lea rând, cele pa tru zeci de nume pro prii îl pur -ta rã pe Chiº leag în ve ci nã ta tea ime dia tã a mi gre nei. Nutre bu ia sã fii ve te ran ca sã ºtii cã ori ce lis tã de nume sere dac tea zã al fa be tic, cu nu me le la în ce put ºi pre nu me ledupã aceea. Fã ceai fru mos un ta bel, tre ceai ru bri ci le înpar tea de sus, scriai nu me le — An drews Jo seph, Bat hgateBil ly, Brontë Char lot te, Ca men zind Pe ter etc. —, iar îndreap ta co lii lã sai un spa þiu pen tru ob ser va þii. Ceea ce vã -zu se pe foa ia de hâr tie i se pã rea o bat jo cu rã. Cap so manulcare o bã tu se la ma ºi nã sau o sco se se din cal cu la tor nutre cu se gra dul ºi arma nici unu ia din tre cei în ºi raþi, îi scri -se se pe unii cu ma jus cu le, pe al þii cu li te re mici, pe uniicur siv, pe al þii nu, ames te ca se fe mei cu bãr baþi, strãini curo mâni ºi în ge ne ral pro ce da se de par cã ar fi vrut cu totdi na din sul sã-i piar dã în cea þã pânã ºi pe cei mai abili de -co di fi ca tori ai me sa je lor din ar ma tã. De gea ba vor bim depro fe sio na li za re dacã lu crãm tot cu ne is prã viþi care nu ºtiual fa be tul, îºi spu se con tra riat lo co te nent-co lo ne lul. ªi, mã

bazar b i zar

215

rog, ce ma te ria le ela bo rea zã cei pa tru zeci, fiind cã din no -ti fi ca re nu re ie ºea ni mic. Pãi, cum adi cã, tre cem au to rul,dar omi tem ti tlul lu crã rii? Unde s-a mai po me nit?

— Ab do mi na bil, mãi. Ab do mi na bil.Chiº leag tre sãri la au zul pro priei voci. Ros ti se unul din -

tre cu vin te le care îi sem na lau in ter lo cu to ru lui ipo te tic saureal cele trei trep te ale iri tã rii pe care co man dan tul pã -rea sã se de pla se ze cu uºu rin þa unui al pi nist adus de peAcon ca gua ºi pus sã es ca la de ze cul mea Pri co pa nu lui. Dacãlu cru ri le mer geau re la tiv prost, co man dan tul era „fus trat“.Dacã sta rea ge ne ra lã se de te rio ra, era „ori bi lat“. În fine,dacã to tul avea ae rul unei ca tas tro fe, si tua þia de ve nea „ab -do mi na bi lã“. Iar mo men tul de faþã jus ti fi ca mai mult casi gur o ase me nea eti che ta re.

Con fu zia din ceea ce, în lip sa unui ter men mai po trivit,tre cea drept min tea lo co te nent-co lo ne lu lui era spo ri tã deso no ri ta tea ce lor pa tru zeci de nume de pe lis tã. Ma jo ri -ta tea pã reau en glezi ºi ame ri cani, chit cã Hes se ãla îi adu ceaamin te mai de gra bã de la gã re le na ziº ti lor. Par cã avu se se rãºi ei pe unul. Dar nu era Her mann, alt fel îl che ma. ªi înori ce caz era Hess, nu Hes se. În rest? Doi-trei fran cezi, unca þa on, câ te va muie ruº te ºi unul — Doc to row — care pu -tea fi ori ce. Chiar ºi rus. E.L. Ev gheni La rio no vici. Vreunka ghe bist re ci clat, mai ºtii? Bun, ºi asta ce în seam nã? seîn tre bã Chiº leag, dân du-ºi sin gur rãs pun sul dupã câ te vacli pe: E clar, o apli ca þie NATO, un exer ci þiu de par te ne -riat, ceva de ge nul ãsta. Cei pa tru zeci erau, pro ba bil, so -mi tãþi în ma te rie de teh ni cã mi li ta rã. Spre ru ºi nea lui,co man dan tul ad mi se cã rã mã se se mult în urmã cu lec tu -ri le. O Li ber ta tea scur tã, la pri ma orã, o Ro mâ nia Mare ci titãpe în de le te la mij lo cul sãp tã mâ nii, dupã re vis ta de front,ºi… cam atât. A, din când în când câte o lu cra re de spe cia -li tate in dis pen sa bi lã cer ce ta ºu lui mo dern. Din câte þi neaminte, ul ti me le fu se se rã Sã pa rea adã pos tu lui in di vi du al de

radu paraschivescu

216

su pra vie þui re cu lo pã þi ca Li ne mann de in fan te rie, Teh nici de or -ga ni za re a am bus ca dei în zo ne le sub co li na re ºi Ro lul agen tu luide le gã tu rã în de clan ºa rea alar mei de exer ci þiu. Chiº leag nu-ºimai adu cea amin te cine le scri se se. În mod si gur însã, niciunul din tre cei pa tru zeci. I-ar fi sã rit în ochi.

RA DU PE TRES CU – Ma tei Ilies cu. Pof tim si tua þie. Lo -co te nent-co lo ne lul se mai scãr pi nã o datã în vâr ful ca pu -lui, rãs co lind câ te va fire de pãr care se înãl þa rã ca niº tean te ne mici, is co di toa re ºi dez or do na te, îna in te de a fi li -pi te la loc de þeas tã sub pre siu nea unei pal me cu bã tã turi.În tre toþi strãi nii 㺠tia, doi ro mâni. Ce rol aveau? ªi cumajun se se rã aco lo? Pro ba bil cã emi gra se rã ime diat dupã1989 ºi prin se se rã un cu loar fa vo ra bil, con chi se Chiº leag,scu tu rat pen tru pri ma oarã de un fior în care in vi dia ºire sen ti men te le se to pi rã fãrã efor turi.

Si tua þia era com ple xã, con sta tã co man dan tul. ªi, ca înfie ca re si tua þie com ple xã, de ci zia fi na lã tre bu ia lua tã dupãcon sul tãri cu cei lalþi ofi þeri re pre zen ta tivi ai uni tã þii. Cle -ment Li lian Chiº leag pro ce da in va ria bil aºa nu din spi ritde mo cra tic, ci ca sã aibã pe cine sã ara te cu de ge tul dacãlu cru ri le ie ºeau prost. Dacã ie ºeau bine, era, fi reº te, me -ri tul lui. Ex clu siv ºi per so nal.

— Po pe te e ee!!!Ca po ra lul blond se in si nuã în bi rou cu ace leaºi miº cãri

de bã ie þan dru prins la fu rat de mere în grã di na pri ma ru lui.— Or do naþi.— Mãi, sã vinã la mine Scu tel ni cu, Ho ma tã, Des pa ºi

Tã tã raº. Pas alert.— ’Nþe les.— Mãi, ºi ce-i cu com pa nia lui Mi tro fan, mãi? Un de-au

ple cat asea rã? Mi-a ra por tat ofi þe rul de ser vi ciu pe ba ta -lion cã s-au în co lo nat ºi au ie ºit.

— Sunt pe dep siþi dis ci pli nar, dom’ co man dant.

bazar b i zar

217

— Pãi, cum?— Merg la me ciu ri le lu’ Stea ua, sã trãiþi.— Mãi, Po pe te, tu-þi baþi joc de mine, mãi? As ta-i pe -

deap sã?— Dom’ lo co te nent Mi tro fan aºa zice, sã trãiþi.Chiº leag mus tãci ner vos ºi mutã câ te va hâr tii din tr-o

par te în alta a bi ro u lui. Lo co te nen tul Pa vel Mi tro fan eraoaia nea grã a uni tã þii. Era tâ nãr, nu-i lip sea umo rul ºi în -þe le gea în tr-o ma nie rã foar te fle xi bi lã no þiu nea de dis ci -pli nã ca zo nã. Unde mai pui cã Po pe te îi ra por ta se la unmo ment dat cã îl sur prin se se ci tind. Co lac peste pu pã zã,gu ri le rele spu neau cã, de aproa pe doi ani, Mi tro fan îºicum pã ra se cal cu la tor ºi se co nec ta se la In ter net. Fãrã oin ter ven þie ener gi cã, lu cru ri le ris cau sã sca pe de sub con -trol. Iar Chiº leag se sã tu ra se sã-ºi toar ne otra vã în sân geºi sã se „ori bi le ze“ pen tru un puº tan fron de ur.

— Un de-i Mi tro fan acum? Sã vinã la mine.— Nu-i în uni ta te, sã trãiþi. L-aþi de le gat la in struc ta -

jul ãla din Po ia nã. A ple cat azi-di mi nea þã la cinci.— Mda. Adu nã-i pe cei pa tru. Exe cu ta rea.— ’Nþe les.— ªi ºter ge-þi zâm be tul ãsta de pe faþã. Ar ma ta e haina

pe care þara ne-o pune pe umeri ca sã ne fe reas cã de fri -gul duº ma ni lor.

Po pe te ieºi de-a-ndã ra te lea, im pre sio nat de me ta fo raco man dan tu lui, ºi ple cã în cãu ta rea cvar te tu lui de ofi þeride care era ne vo ie pen tru lua rea unei ho tã râri în cu noº -tin þã de ca u zã. Aº tep tân du-i, Chiº leag se apro pie de unadin tre fe res tre le largi ale bi ro u lui ºi, bã tând da ra ba na peper vaz cu o mânã, dãdu în lã turi un colþ al per de lei cucea lal tã ºi arun cã o pri vi re spre pla to ul unde se des fã ºu -rau o par te din ac ti vi tã þi le zi lei. Ochiul lui vi gi lent în re -gis trã un ta blou calm, aproa pe bu co lic, lip sit de ele men tulper tur ba tor care, de câ te va luni în coa ce, cres cu se ten siu nea

radu paraschivescu

218

ar te ria lã a aproa pe în tre gu lui corp ofi þe resc. Alt fel spus,com pa nia cu ter men re dus ab sen ta din pei saj. Fu se se de -ta ºa tã la Chiaj na — ple ca rea di mi nea þa la ºase, în toar ce -rea sea ra la ºap te — pen tru douã sãp tã mâni de munciagri co le, cu spe ran þa ne ros ti tã cã vi i to rii stu denþi (ma jo -ri ta tea la fi lo lo gie) vor re veni la bazã mai buni, mai pon -de raþi ºi în ori ce caz mai pu þin pre dis puºi la far se ig no bi le.Era o te ra pie cu un suc ces cva si ga ran tat: dupã tes tul ru -ral al sco su lui sfe clei din pã mânt doar cu bo can cii ºi cumâi ni le, rãs plã tit cu su pli men tul zil nic al unei bu cãþi dete le mea albã pe care o în ne greau þi nând-o în tre de ge te,ºtiut fi ind cã în mij lo cul la nu lui nu creº teau fân tâni la caresã te poþi spã la, cei mai mulþi din tre vi te jii cu min tea pemoa þe se cu min þeau ba rem tem po rar. Pu þi nii în dã rãt niciaveau par te ºi de alte de li cii: erau duºi în cul ca turi ºi tâ -râ ºuri pânã la dor mi tor dupã ce toc mai ie ºi se rã de sub duº,li se dã dea o cior bã fiar tã pe care tre bu iau s-o mã nân ce îndouã mi nu te fãrã lin gu rã, ser veau câ te va ture de pas dede fi la re în care li se ce rea sã cân te „Mân drã þarã, tâ nãrcolþ de rai“ cu mas ca de gaze pe fi gu rã ºi lis ta pu tea con -ti nua. În ce-l pri veº te, lo co te nent-co lo ne lul Chiº leag nu -trea sen ti men te ames te ca te faþã de TR-iºti. Pe de o par te,îºi dã dea sea ma cã îm brã ca rea lor în uni for mã era o ru -ºi ne pen tru in sti tu þia ar ma tei. Pe de alta, sta giul obli ga -to riu le dã dea ofi þe ri lor timp su fi cient sã-i plim be prin toa tãgama umi lin þe lor, fãrã tea mã de re per cu siuni. Per so nalînsã, s-ar fi lip sit bu cu ros de gaº ca aia de ne buni care or -ga ni zau be þii clan des ti ne de douã ori pe sãp tã mâ nã, sa -lu tau cu stân ga ºi com pro mi teau so lem ni ta tea ape lu lui dedi mi nea þã, iar odatã cu ea ºi pres ti giul co man dan tu lui, rãs -pun zând la sa lu tul lui ma ti nal cu deja îm pã mân te ni ta for -mu lã „Vade Cle ment, ba si le us, mo ri turi te re fu tant“.Chiº leag ha bar n-a vea de la ti nã (nu ºtia nici mã car cãexis ta o ase me nea lim bã), dar îºi dã dea sea ma cã ul ti mul

bazar b i zar

219

cu vânt al sus-a min ti tu tu lui enunþ nu pu tea sã aibã ni micfla tant.

O bã ta ie fer mã în uºã îl anun þã cã ofi þe rii pe care voiasã-i vadã se pre zen ta se rã la or din.

— In trã.ªe ful sta tu lui-ma jor Dan Scu tel ni cu, res pon sa bi lul cu

pre gã ti rea de lup tã Ste lian Ho ma tã, ma io rul de con tra -in for ma þii Hris ta che Des pa ºi co or do na to rul stra te gi i lorde in te gra re Cos min Tã tã raº îºi fã cu rã apa ri þia în bi ro ulco man dan tu lui, îl sa lu ta rã for mal ºi aº tep ta rã sã li se ex -pli ce mo ti vul con vo cã rii.

— Mã, bã ieþi, e groa sã, în ce pu fãrã pre am bul Chiº leag,dor nic sã in tre cât mai re pe de în ches tiu ne. E groa sã camâ ne ca de la co joc. Am pri mit o hâr tie de la Mi nis ter ºi-alnai bii sã fiu dacã pri cep ce vor 㺠tia de la noi. Cicã ar tre -bui sã pre lu crãm mai mul te… stai, sã vãd cum le-au zis…ma te ria le, dar în afa rã de nu me le unor in di vizi n-am maipri mit ni mic. Ia arun caþi-vã o pri vi re ºi pu neþi-vã min teala con tri bu þie. Ce vrea sã în sem ne po ves tea asta?

Cei pa tru îºi pa sa rã coa la dac ti lo gra fia tã din mânã înmânã, pe tre când în faþa ei câ te va mi nu te per ple xe ºi strã -duin du-se sã pro du cã o su ges tie via bi lã mã car de ochii ºe -fu lui.

— Dom’ co man dant, ra por tez, une le nume îmi sunãcu nos cut, se aven tu rã ma io rul Des pa, în cu ra jat sã des chidãba lul de pri vi ri le ce lor lalþi.

— Vor beºti se rios, Hris ta che? Care din ele, mãi?— Pãi, ãsta, cum îi zice, Co pro field. A fost ºi pe la te -

le vi zor.— L-ai vã zut cu ochii tãi, Hris tu le? îºi des cu su Chiº leag

sub al ter nul.— Vã zut, dom’ co man dant. In di vi dul e pe ri cu los. O sã

mã in for mez mai în amã nunt, dar, din câte ºtiu, face totfe lul de ches tii du bioa se. Mutã avioa ne din pri viri, taie

radu paraschivescu

220

fe mei cu sa bia ºi pe urmã le li peº te la loc, mai mul te. A,ºi era-n vor be c-o fã tu þã din alea care fac op turi cândmerg…

— Un fo to mo del, pre ci zã în da to ri tor Scu tel ni cu, se si -zând im pa sul din cãu tã tu ra hã bãu cã a co man dan tu lui.

— Una blon dã, ge nul cal de cur se, hai c-aþi vã zut-o ºidum nea voas trã, face re cla mã la ca fea ua aia din pun gãver de.

— Pãi bine, mãi, ºi-a tunci ce moa ºã-sa pe ghea þã ca utãla mine pe lis tã? se în fu rie Chiº leag. Doar aºa, ca sã mãfus tre ze? A în ne bu nit Mi nis te rul?

— Ra por tez, poa te c-o fi ceva cu un gu rii, opi nã ne si -gur ma io rul de con tra in for ma þii.

— De unde ºi pânã unde?— V-aþi ui tat atent la blon dã? Me clã cla si cã de boan -

ghi nã. Ochi verzi, craci lungi, buze groa se, po me þii ie ºiþi,ce mai, zici cã-i ciu da ta aia care cã sã pea þã rãnci ºi fã ceabaie în sân ge le lor.

Cle ment Li lian Chiº leag îºi þu guie bu ze le ºi cãzu pe gân -duri. I-ar fi prins bine încã o aca dea, dar nu se pu tea daîn spec ta col în faþa ce lor lalþi. În afa rã de Po pe te, ni meninu ºtia de slã bi ciu nea lui pen tru bi le le dulci pe bãþ. ªi nicinu tre bu ia sã afle. Asta mai lip sea.

— Ai mai au zit ºi de al þii, Hris ta che? în tre bã el în tr-untâr ziu. De Ma tei Ilies cu, de exem plu?

— Ra por tez, n-am au zit. Ao leu, e rudã cu…?Chiº leag fãcu un semn de le ha mi te cu mâna. Ma io rul

de con tra in for ma þii avea des tu le ca li tãþi, dar co e fi cien tulde in te li gen þã îl apro pia mai mult de echi no der me saune ma tel minþi. Din fe ri ci re, mun ca i-o fã ceau al þii, fe rindîn fe lul ãsta uni ta tea de ca tas tro fe. Fu se se de ta ºat la 01314dupã un te le fon scurt, pe un fir ºi mai scurt, iar co man dan -tu lui nu-i rã mã se se de cât sã exe cu te ceea ce i se ce ru se. ªichiar dacã une ori îi pã rea rãu, de gea ba, nu avea ce sãmai facã.

bazar b i zar

221

— Ste li cã, ai vreo idee? i se adre sã el acum res pon sa -bi lu lui cu pre gã ti rea de lup tã.

— Tre buie sã fim vi gi lenþi, dom’ co man dant. Are drep -ta te Hris ta che. Nu ºtim ce se coa ce aici.

— Mãi, daþi-o dra cu lui de vi gi len þã, mãi, avem o hâr -tie cu pa tru zeci de nume ºi tre buie sã-i dãm de cap. Cepoa’ sã-nsem ne, asta vreau sã ºtiu. Atât ºi ni mic mai mult.

— Poa te sã în sem ne ori ce, rosti mis te rios Tã tã raº.— Cum adi cã, mãi?— De exem plu, poa te sã fie un cod, con ti nuã co or do -

na to rul stra te gi i lor de in te gra re, care se în tor se se nu demult din tr-un schimb de ex pe rien þã în Bel gia. În lo cuimfie ca re li te rã cu ur mã toa rea la al fa bet ºi de crip tãm un me -saj. Cã sunt tul bu rãri în Caº mir. Cã stu den þii din Seul pre -gã tesc un mi ting ma mut. Cã ar ma ta a 14-a…

— Hai sã fa cem o pro bã, îl în tre rup se Chiº leag, ani -mat de spe ran þa fi ra vã a dez le gã rii mis te ru lui.

Tã tã raº efec tuã ex pe ri men tul pe pri me le douã numede pe lis tã ºi citi cu voce tare:

— Li si tupri Sbotnbzs – Npscut Lîu bibsb.Des pa râse zgo mo tos, cu gura pânã la urechi. Au zi se

de ora ºe po lo ne ze cu o so no ri ta te in fi nit mai mu zi ca lã.Ho ma tã schi þã la rân dul lui un su râs fu gar. Ba za co nia aiapar cã era ceva în tre nu me le pri m-mi nis trului Zai ru lui ºio uzi nã le to nã de con struc þii de ma ºini. Sin gu rul care avuo ati tu di ne so brã fu ºe ful sta tu lui-ma jor Dan Scu tel ni cu,al cã rui ori zont îl de pã ºea clar pe al ce lor lalþi. ªi în min -tea cã ru ia în flori ti mid o nouã po si bi li ta te.

— Dar da cã-s cãrþi, dom’ co man dant?Ipo te za pro du se o con ster na re den sã, des trã ma tã ane -

vo ie de cei pa tru ofi þeri, care pre lua rã la uni son si la bain fa man tã, scui pând-o prin tre dinþi, ca pe un ecou al re -cen tu lui ul tra giu:

— CÃRÞI???

radu paraschivescu

222

ªe ful sta tu lui-ma jor ri di cã din umeri.— E o idee. Ãia scriºi cu li te re mari sunt au to rii, ãia

scriºi aple cat sunt ti tlu ri le. Ce zi ceþi?Lo co te nent-co lo ne lul se în crun tã.— Mãi, Scu tel ni cu, e ab do mi na bil, mãi. Pãi aºa ara tã

un ti tlu? Fugi, dom’le, de-aici. Am fost ºi eu la ºcoa lã, mãi.Am ci tit ºi eu cãrþi. Ti tluri? Hai cã-þi dau eu ti tluri. Dum -bra va mi nu na tã, Scri soa rea a III-a, No roc cu moa ra…

— Moa ra cu no roc, co rec tã pe dant Scu tel ni cu.— Tot u na. As tea sunt ti tluri, mãi, nu Te re za ºi Re chi -

nu’ sau aiu re li le ãle lal te. Nu vã mai þi neþi de pros tii, mãi.Ve niþi cu o ex pli ca þie so li dã ºi lã saþi-vã de ban curi.

Mo dest din fire, Cle ment Li lian Chiº leag omi se se sã-ºiin for me ze sub al ter nii cã pa ti ma ci ti tu lui îl cu prin se se spo -ra dic chiar ºi dupã ab sol vi rea Aca de miei Mi li ta re. Eclec -ti cã ºi mo zai ca tã, cul tu ra li te ra rã a co man dan tu lui fã cu seabs trac þie de cãr þi le de su e te pe care le pre dau pro fe so riiºi le re co man dau cri ti cii, în che gân du-se în ju rul unor opuridi na mi ce, bine an co ra te în ime diat. Chiº leag nu au zi se deFa ust, dar de vo ra se Ce nu ºã ºi or hi dee la New York. Nu ºtiacine era Hen ry Ja mes, însã nu ra ta se nici un ti tlu din in -te gra la cã pi ta nu lui Apos to les cu. Nu avu se se vre me pen -tru Ce hov, ceea ce nu-l îm pie di ca se sã se ex ta zie ze în faþado sa ru lui Râma ru. ªi as tãzi, când nu era ni mic in te re santla te le vi zor, lo co te nent-co lo ne lul în tin dea mâna spre raf tuldin dreap ta pa tu lui ºi mai pes cu ia câte o co moa rã prin sãîn tre co per te. Nu mai de par te de sãp tã mâ na tre cu tã ter -mi na se Mis te rul sta tu e tei din parc.

Cât timp Chiº leag îºi con tem plã ape ten þa pen tru car te,cei lalþi pa tru se strã dui rã sã pro pu nã o so lu þie. Fãrã re -zul tat. Nici mã car ini þia ti va lui Tã tã raº de a in tro du ce toatenu me le în tr-un com pu ter nu se bu cu rã de avi zul ofi þe rilor.Aici era ne vo ie de dis cre þie ºi de tact, nu de per for manþein for ma ti ce. În plus, cea mai si gu rã mo da li ta te de a te

bazar b i zar

223

ex pu ne era sã te dai pe mâna com pu te ru lui. Nu, nu, si tuaþiare cla ma o cu to tul altã abor da re. Ni meni nu ºtia care anume.Dar nu in tra se rã zi le le în sac.

Fã rã a se lãsa co ple ºiþi de acest in suc ces, ca pii de laUM 01314 re ve ni rã la în de let ni ci ri le de zi cu zi ºi nu semai gân di rã la lis ta nã rã va ºã. Hâr tia bã tu tã la ma ºi nã po -po si în tr-un ser tar al bi ro u lui co man dan tu lui ºi se vãzu aco -pe ri tã de o puz de rie de cir cu la re, dis po zi þii, ta be le, lis tede ma te ria le ºi ra poar te a cã ror via þã efe me rã le con damnala con di þia de ma cu la tu rã dupã ma xi mum o zi de la re -dac ta re. Ru ti na se în stã pâni din nou, cu pu teri ab so lu te.Deº tep ta re, apel, mic de jun, in struc þie, apel, prânz, sec -toa re, apel, cinã, apel, stin ge re. Din când în când, câte oºe din þã de tra geri co lo ra cât de cât plic ti sea la nar co ti zantãdin tre zi du ri le uni tã þii. În tr-un mo ment de in spi ra þie, unsol dat de la com pa nia cu ter men re dus nãs cu o po e zie pecare co man dan tul de plu ton i-o gãsi pi ti tã în tr-un jur nalce nu fã cea câ tuºi de pu þin cin ste in sti tu þiei mi li ta re. Pro -duc þia se nu mea sim plu, Kaki. Era o cri ti cã ver si fi ca tã a uni -tã þii ºi îi adu se au to ru lui trei zile de arest ºi ºase sãp tã mânide in ter dic þie la în voiri.

Mai tre cu rã cinci luni. Sol da þii de ve ni rã frun taºi, frun -ta ºii se tre zi rã ca po rali, ca po ra lii ajun se rã ser genþi, iar ma -io rul de con tra in for ma þii Hris ta che Des pa îºi sãr bã tori ceade-a cincize cea ani ver sa re în mij lo cul tru pei. La UM 01314zi le le tre ceau re la tiv re pe de pen tru ofi þeri ºi in su por ta bilde lent pen tru sol daþi, cã ro ra li se pã rea cã ar fi ne vo iede un fe no men geo lo gic pen tru a mo di fi ca în vreun felti pa re le traiu lui ca zon. Fos tul ca po ral Po pe te, ac tu a lul ser -gent omo nim, con ti nuã sã fie mâna dreap tã, spio nul, fri -ze rul, lus tra giul ºi fur ni zo rul de aca de le al co man dan tu lui.Lo co te nen tul Pa vel Mi tro fan îºi c⺠ti gã sim pa tia TR-iº ti -lor la un meci în tre ofi þeri ºi sol daþi, când îºi mar cã douãau to go luri ºi le oferi vic to ria pe tavã pi fa ni lor. Au to ri tar

radu paraschivescu

224

ºi vi gi lent, Cle ment Li lian Chiº leag rã ma se in stan þa su pre -mã a uni tã þii, mai con vins ca nici o da tã cã am bi þi i le lui demã ri re aveau sã fie rãs plã ti te nu peste mul tã vre me.

Pri le jul i se ivi în tr-un în ce put de apri lie cãl duþ ºi nufoar te plo ios. La ora opt, în tr-o di mi nea þã cal mã de joi,te le fo nul de pe bi ro ul co man dan tu lui zbâr nâi de cis, stri -dent ºi pre lung. Chiº leag ri di cã re cep to rul, luã drepþi cândaflã cã in ter lo cu to rul suna de la Mi nis ter ºi pur tã cu el ocon ver sa þie scur tã, lã mu ri toa re.

— Or do naþi.— Par te ne riat? ’Nþe les.— Câþi? Pa tru zeci? ’Nþe les.— Pro to col zero? ’Nþe les.— De asta de pin de? ’Nþe les.— Peste trei sãp tã mâni? ’Nþe les.Abia dupã ce puse re cep to rul la loc în fur cã, lo co te -

nent-co lo ne lul Cle ment Li lian Chiº leag con ºtien ti zã an -ver gu ra pro vo cã rii. Uni ta tea lui urma sã facã obiec tul uneivi zi te de do cu men ta re a unui grup in ter na þio nal de ex -perþi. Asta în sem na cã pu tea fi dat exem plu. Ci tat pe or -din de zi. ªi… avan sat. Dun ga ro ºie ºi latã de la pan ta loninu i se mai pã rea un Eve rest inac ce si bil. Dacã to tul mer -gea nor mal, din toam nã la co man da UM 01314 nu aveasã se mai afle co lo ne lul Chiº leag, ci gea lu’ Chiº leag. Ceeace re pre zen ta, nu-i aºa, o di fe ren þã ca de la cer la pã mânt.

Si gur, pen tru ca to tul sã se des fã ºoa re ne po tic nit, erane ce sa rã re me die rea câ tor va mi nu suri. În pri mul rând,com pa nia TR, care în tre timp îºi în che ia se na ve ta la Chiaj -na, tre bu ia în lo cui tã cu o struc tu rã pro fe sio nis tã, care sãnu stâr neas cã nici râ sul, nici iri ta rea în al þi lor oas peþi. TR-iº -tii al cã tu iau o com pa nie de cer ce ta re în dis po zi ti vul ina -mic ºi ori ci ne ar fi aº tep tat de la ei is prãvi si mi la re ce lordin fil mele cu Chuck Nor ris. Gra vã eroa re. Vi i to rii stu denþise spe cia li za se rã à con tre coe ur în plan ta rea puie þi lor,

bazar b i zar

225

mun ci le agri co le ºi cã ra tul mo bi lie ru lui ori de câte ori se mutavreun ofi þer, ceea ce-i fã cu se sã le pia rã che ful de cer ce -tã ºie. Nu cã ar fi avut prea mult. La ora aceea, ran da men -tul lor în mi siuni sau apli ca þii ar fi fost nul. Iar asta re cla mamã suri sa lu ta re. În lu mi noa sa tra di þie a mis ti fi cã rii, co lo -ne lul Chiº leag avea de gând sã-i facã pier duþi pe TR-iºti.Mã rog, nu de tot, chit cã ideea ar fi fost is pi ti toa re. Pedu ra ta in spec þiei, aceº tia aveau sã fie ce daþi la schimb uneiuni tãþi în ve ci na te ºi sub sti tuiþi de o com pa nie se rioa sã, ca -pa bi lã de ri goa re, în su fle þi tã de sim þul da to riei ºi care sãºtie dra cu lui sã sa lu te.

Oda tã re zol va tã pro ble ma asta, lui Chiº leag i-ar mai firã mas de pus la punct câ te va amã nun te de co lo ra tu rã. Sã-lîn ve þe pe Ho ma tã sã nu râ gâ ie dupã masã. Sã-i im pu nãlui Mi tro fan sã nu des chi dã gura nici opã rit. Sã-i adu cãamin te lui Po pe te sã-ºi schim be cio ra pii. ªi sã su pra ve ghezeper so nal gru pa de ser vi ciu de la bu cã tã rie. Toa tã lu meaºtia cum se com por tau cei care asi gu rau mân ca rea sol da -þi lor ºi ce obi ceiuri scâr boa se aveau în tim pul gã ti tu lui. Eibine, de data asta, gata. Cei pa tru zeci de mu sa firi tre bu iauhrã niþi ele gant, va riat ºi igie nic. Cu alte cu vin te…

Co man dan tul îºi în tre rup se brusc fi rul gân du ri lor. Sin -gur în bi ro ul sãu, ne vã zut de ni meni, îºi mai vârî o aca -dea în gurã, în cin stea re ve la þiei de care toc mai avu se separ te. Pa tru zeci de mu sa firi? Un grup in ter na þio nal de ex -perþi? Pa tru zeci la nu mãr? Pãi ia stai, unde era hâr tia aiaafu ri si tã? Aia cu nu me le. Chiº leag îºi lãsã chi piul pe col -þul me sei, în ce pu sã des chi dã ser tar dupã ser tar, scor monisâr guin cios ºi, dupã zece mi nu te de cãu tãri în so þi te de în -ju rã turi care mai de care mai su cu len te, dãdu la ivea lãfoaia cu pri ci na. Îi arun cã o pri vi re cer ce tã toa re. Ki ta ha ra,Fow les, Pe tres cu, Eden, Ce re no, Ben nett. ú tia erau. Ehehe,ia uite cum se le gau toa te. Îi veni sã-ºi dea pal me fiind cãpier du se vre mea cu ºe ful sta tu lui-ma jor ºi cu cei lalþi. Niº te

radu paraschivescu

226

tãn tã lãi cã ro ra le ple ca se min tea cu sor co va. Un guri, co -duri se cre te ºi cãrþi. Ha, ha. Tre bu ia sã fi mers din ca pullo cu lui pe in tui þia lui. Mi ro si se din pri ma zi cã era cevale gat de un par te ne riat, iar acum pri mi se con fir ma rea. Cealt ce va pu tea sã în sem ne pro to col zero? ªi ori cum, maipre sus de toa te rã mâ nea nu mã rul in vi ta þi lor. Fix pa tru zeci.Aici nu mai era nici o coin ci den þã. Cle ment Li lian Chiº -leag zâmbi mul þu mit ºi se gândi la sur pri za pe care aveasã i-o facã ãlu ia, cum îi zi cea, aºa, Doc to row, când o sã-lia di rect pe ru seº te dupã ce o sã-l iden ti fi ce.

Pre gã ti ri le pen tru in spec þie cu nos cu rã un ritm de vas -ta tor. La ca pã tul fie cã rei zile de ºmo tru, sol da þii cã deaulaþi ºi nu le mai ar dea nici de bãu te, nici de ui tat la te le -vi zor. Îna in te de a fi îm pru mu ta tã prin ve cini, com pa niaTR primi sar ci na ono ran tã de a vã rui toþi co pa cii ºi toa tebor du ri le din uni ta te, pre cum ºi pe aceea de a vopsi în -trea ga apa ra tu rã in sta la tã la baza spor ti vã în aer li ber. TR-iº -tii in ven ta rã în dis pe ra re de ca u zã plan to nul an ti pã sãri,ºtiut fi ind obi ceiul zbu rã toa re lor de a se gãi nã þa pe undeni me reau, fãrã sã þinã cont de strã da nia ce lor care stã tu -se rã ore în ºir cu pen su la în mânã pen tru ca to tul sã ara teproas pãt, strã lu ci tor ºi nou. Cam pioni ai bom bar da men -tu lui fe cal, po rum beii se tre zi rã þin ta pre di lec tã a sol da þi -lor care se strã dui rã, prin me to de strã mo ºeºti, sã pãs tre zene a tins stra tul de vop sea, ne pre ge tând sã arun ce cu pia -tra ºi chiar sã re cur gã la praº tie când era ca zul. Pen tru in -te gra re, nici un sa cri fi ciu nu pã rea inu til. UM 01314 eragata de ori ce ca sã-ºi im pre sio ne ze plã cut pro fe so rii exa -mi na tori des cinºi din can ce la ria NATO, mo tiv pen tru careco man dan tul or do nã o apro vi zio na re con sis ten tã, de na -tu rã sã asi gu re suc ce sul unui os pãþ sar da na pa lic. Mãr gi nitde oche la rii de cal ai pro vin cia lu lui, Chiº leag era con vinscã pre su pu sa se ve ri ta te a oas pe þi lor avea sã se di lu e ze în faþabrân ze tu ri lor în scoar þã de co pac, a pi can te ri i lor ape ri tive,

227

bazar b i zar

a vâ na tu lui gã tit dupã re þe te se cu la re ºi a vi nu ri lor cu dopce rat din sti cle le fãrã eti che tã. Ori ce om nor mal de ve neama lea bil dupã un ase me nea tra ta ment. Iar in vi ta þii deafa rã erau tot oa meni, deºi unii aveau niº te nume de tedu rea ca pul.

În pre mie rã, lo co te nent-co lo ne lul tre bui sã-ºi asu me osar ci nã care nu-i pica de loc bine: ros ti rea unui dis curs debun ve nit. Cle ment Li lian Chiº leag era în de ob ºte un ora -tor sub me dio cru, care în anu mi te zile pu tea tin de spre de -zas tru os. Dez in volt în ma te rie de mãs cãri, su dãlmi ºi or di nezbor ºi te, el se ofi lea su bit când ne vo ia îl for þa sã ar ti cu lezefra ze în care, pe lân gã prin ci pa lã, în cã pea mai mult de osub or do na tã. In vo lun ta re le lui ten ta ti ve re to ri ce eºuau înana co lut ºi dez a cord, ex pu nân du-l râ se te lor abia cen zu -ra te ale TR-iº ti lor. În tr-o lume ne a lie na tã, co man dan tull-ar fi che mat la el în bi rou pe unul din tre vi i to rii stu denþi,i-ar fi ce rut o alo cu þiu ne sim þi tã, bine adu sã din con dei,ºi i-ar fi pro mis o per mi sie de cinci zile de care ar fi avutgri jã sã uite ime diat dupã ter mi na rea in spec þiei. Nu maicã ra por tu ri le din tre com pa nia TR ºi con du ce rea uni tãþiide ve ni se rã gla cia le. Lu ni le de agri cul tu rã in ten si vã de laChiaj na lã sa se rã urme adânci. Chiº leag ºtia cã nu pu teasã riº te. Mai mult ca si gur cã scri bul în chi riat cu ziua l-arfi trã dat. Cât de spre în cre de re, nu pu tea fi vor ba. Acummai mult ca nici o da tã.

„Pus ast fel în lu mi nã, an co rat în si ner gia fap te lor, re -cur sul la uni ver sa li ta te nu elu dea zã mean dre le con cre tu -lui.“ Chiº leag îºi aminti de aceas tã fra zã cu un fior lãun tric.Ha bar nu avea ce pu teau sã în sem ne cu vin te le pre ºe din -te lui, însã ele vã deau o în zes tra re na ti vã de in vi diat. În ce-lpri veº te, n-ar fi fost ca pa bil nici în rup tul ca pu lui de o ase -me nea dez vol ta re. Lo zin ca lui mo bi li za toa re era una dic ken -sia nã: fap te, nu vor be. ªi to tuºi, ceva tre bu ia fã cut. Nu pu teasã-ºi lase mu sa fi rii sã sca pe. Era o ches tiu ne de tra di þie, de

radu paraschivescu

228

obi ceiul pã mân tu lui. Ve neai în Ro mâ nia, în ghi þeai ºi undis curs. Ce-i drept, mai exis ta aici o pro ble mã greu de re -zol vat: lim ba în care urma sã se pro du cã lo co te nent-co -lo ne lul. Dat fi ind cã asis ten þa avea sã fie com po zi tã, lu mease aº tep ta, fi reº te, la un text în en gle zã. Nu mai cã pen truChiº leag lim bi le strãi ne re pre zen tau un con ti nent ne des -co pe rit. Co man dan tul în cer ca se oda tã sã dis cu te cu unomo log olan dez pe pla ja de la Efo rie, însã aban do na se dupãcâ te va mi nu te, chi nuit de niº te cram pe mus cu la re pu ter -ni ce la am be le bra þe. Iar dacã se apu ca sã vor beas cã în ro -mâ nã, cine tra du cea? Iar ajun gea la mâna com pa niei TR?Ex clus. Mai exis ta o va rian tã: sã tri mi tã Mi nis te rul un textde bun ve nit în en gle zã, în tr-o mapã de plas tic, cu un pixºi un ste gu leþ alã turi, pen tru fie ca re in vi tat. So lu þia nu erarea, deºi Chiº leag ar fi pre fe rat sã de mon stre ze o in ven -ti vi ta te mai mare în ochii ce lor de la cen tru.

Însã pro ble me le nu se opri rã aici. În di mi nea þa în careera anun þa tã so si rea gru pu lui de ex perþi, lo co te nent-co -lo ne lul în cer cã, spre imen sa lui sur prin de re, o tea mã ne -bu nã la gân dul cã se va trezi nas în nas cu pa tru zeci deex po nenþi ai Oc ci den tu lui mi li tar. ªi nu era vor ba de emo -þia ine ren tã unei ase me nea în tâl niri, ci de spai mã în toatãre gu la. O fri cã ne vro ti cã, ira þio na lã, du bla tã de pu se uride pa ni cã. Bref, dupã o noap te în care visã tot fe lul depros tii, Chiº leag îºi dãdu sea ma cã nu þi nea de fel sã fieam fi trio nul aces tei în tre ve deri ºi cã mo men tul cel mai dete mut avea sã fie cel al pri mu lui con tact vi zu al, faþã în faþã,când avea sã în du re cu rio zi ta tea in te ro ga ti vã, su pe rioa rã,a pa tru zeci de pe rechi de ochi. Han di ca pul era evi dent:ei ºtiau exact cu cine aveau de-a face, el nu. Ei îi cu noº -teau iden ti ta tea, el pe a lor nu. Ei aveau sã-ºi fi xe ze cãu -tã tu ri le asu pra lui, el nu avea sã ºtie la cine sã se uite maiîn tâi. Ne no ro ci tã si tua þie. Ab do mi na bi lã, ce mai.

— Po pe te e e ee!!!

bazar b i zar

229

Deºi avan sat ser gent, Bu jor Po pe te des chi se uºa co man -dan tu lui cu aceeaºi sfio ºe nie ma la di vã.

— Or do naþi.— Mãi, e hâr tie la clo set, mãi?— Este, sã trãiþi.— Sã pun?— ªi sã pun, sã trãiþi.— Pro soa pe cu ra te?— Da, sã trãiþi.— Li ber.— ’Nþe les, sã trãiþi.Rã mas din nou sin gur în in ti mi ta tea aus te rã a bi ro u lui,

Chiº leag se duse la toa le ta micã al cã rei unic uti li za tor eraºi bi ne cu vân tã clo se tul cu un jet fier bin te, tre mu rã tor. Întim pul des cãr cã rii, se uitã din în tâm pla re pe geam ºi vãzuuna din tre com pa ni i le de la trans mi siuni exe cu tând o por -þie de in struc þie de front pe pla tou. Gro zav punct de ob -ser va þie, îºi zise el ºi chiar în cli pa aceea îi veni ideeasal va toa re. Strã lu mi nat, pocni vic to rios din de ge te. Asta era.Avea sã-l tri mi tã pe Scu tel ni cu în în tâm pi na rea oas pe þi -lor chiar aco lo, în cen trul pla to u lui, iar el avea sã-i spio -ne ze de aici, din ve ceu. În fe lul ãsta, pu tea sã se aco mo de zecât de cât cu fi gu ri le mu sa fi ri lor, mai ales dacã îºi adu ceaamin te unde pu se se bi no clul. Iar dupã pri me le mo mentede eva lua re de la dis tan þã, pro fi tând de pro to co lul ce re -mo niei, care în sem na des tul timp pier dut, avea sã efec -tu e ze un exer ci þiu de îm pe re che re care sã-l aju te mai târ ziu.Avea sã scoa tã ia rãºi din ser tar lis ta ce lor pa tru zeci de numeºi sã-l li peas cã pe fie ca re din tre ele une ia din tre per soa -ne le care aveau sã i se opreas cã sub ochi. Din fe ri ci re, erasu fi cient de cald ca sã stea cu fe res trui ca de la toa le tã des -chi sã. To tul era sã nu-l apu ce vreo cri zã de tuse care sãatra gã pri viri ne do ri te.

Cle ment Li lian Chiº leag cre dea ne a bã tut în vir tu þi le pla -ni fi cã rii stra te gi ce. ªtia ca ni meni al tul cã, dacã îþi cal cu lai

radu paraschivescu

230

atent miº cã ri le ºi nu lã sai ni mic la voia în tâm plã rii, iz -bân da era la în de mâ nã. Con sec vent din fire, îºi urmã in -spi ra þia cu dâr ze nia pe care þi-o dau cer ti tu di ni le vie þii desol dat. Îl de le gã pe ºe ful sta tu lui-ma jor sã facã ofi ci i le degaz dã, dis pu se in to na rea a douã-trei im nuri care sã-i þinãºi mai mult în loc pe ex perþi, îºi pla sã lis ta fer me ca tã în -tr-u nul din tre bu zu na re ºi se rugã bu nu lui Dum ne zeu sãnu tri mi tã chiar atunci o aver sã în so þi tã de des cãr cãri elec -tri ce. Re cep tiv, Cel de Sus se con for mã.

La un spre ze ce fãrã un sfert, pa tru mi cro bu ze gre nain tra rã pe poar ta UM 01314, pri mi rã sa lu tul so lemn alser gen tu lui de ser vi ciu ºi al sol da tu lui care fã cea de gar -dã, opri rã unul în spa te le ce lui lalt ºi aº tep ta rã co bo râ reaoas pe þi lor. Aceº tia nu erau pa tru zeci, ci pa tru zeci ºi unu.Prin tre ei se gã sea ºi o tâ nã rã ro ºie la faþã, cu frun tea per -la tã de su doa re, de spre care Chiº leag avea sã se lã mu reas -cã ul te rior cã era in ter pre ta ofi cia lã a gru pu lui, re par ti za tãpen tru ori ce even tu a li ta te de con du ce rea Mi nis te ru lui.

Pi tit con spi ra tiv în ve ceu, lo co te nent-co lo ne lul scoa selis ta din bu zu nar, o des pã turi ºi îºi în ce pu ºi rul de duc þi i -lor ono mas ti ce. Ma io rul ace la scund, mãs li niu, cu mus ta þãde hu sar ºi per ciuni tã iaþi la ju mã ta tea ure chi lor tre bu iasã fie Be ni to Ce re no. Si gur, fãrã dis cu þie. Hai cã-i sim plu,îºi zise el ºi tre cu mai de par te. Îl de pis tã ime diat ºi pe Ale -xis Zor ba. Un gã li gan câr lion þat, cu mâ ne ci le ves to nu luini þel cam scur te, cu o uni for mã oliv ºi cu epo le þii lu cin -du-i în soa re. Pe urmã lu cru ri le se com pli ca rã pu þin, darochii pã trun zã tori ai lui Chiº leag, în strân sã in ter ac þiu necu min tea lui spe cu la ti vã, dez le ga rã una câte una iþe le enig -mei. In di vi dul ras în cap, cu oche lari cu rame de aur, mersde ju cã rie în toar sã cu che ia ºi mã nuºi albe era — im po -si bil de con fun dat — Her mann Hes se. Bon do cul agi tat,care pã rea s-o în tre be me reu ceva pe fe me ia de lân gã el,nu pu tea fi de cât Bil ly Bat hga te. Gãl be ji tul cu ochi oblici

bazar b i zar

231

ºi cu un zâm bet tâm pi þel se nu mea, ia sã ve dem, Ki ta ha ra.La un mo ment dat, bi no clul co man dan tu lui se fixã asu -pra unui ins ºters, blon ziu, cu un as pect ano nim, îm brã catde stra dã ºi uºor adus de spa te. Al nai bii sã fiu dacã nu-i ru -sul, se ex ta zie Chiº leag. Ai dat-o pe ci vi lie, Ev gheni, nu? Cre -deai cã te fo fi lezi. Dar te-am mi ro sit, bã ie te, te-am mi ro sit.Nu mã duci cu fi guri din as tea. Sunt tre cut prin mul te,puiule.

Lo co te nent-co lo ne lul îºi co bo rî bi no clul de la ochi câ -te va cli pe, su râ se mul þu mit, tra se un pârþ în sur di nã, cãdoar era la toa le tã, ºi se în tre bã amu zat care erau cei doiro mâni. Radu Pe tres cu ºi Ma tei Ilies cu. Pânã la urmã totavea sã-i di buie. Dacã nu alt fel, prin me to da eli mi nã rii.Ca Sher lock Hol mes. Mai pro ble ma ti cã pã rea sã fie re cu -noaº te rea fe mei lor. Deºi în netã in fe rio ri ta te nu me ri cã,aces tea erau mult mai greu de ni me rit. Ma ta ha la cu bre -to nul ie ºit pe sub bo ne tã ºi cu mij lo cul cât un trunchi deba o bab pu tea fi Hil da Les sways, dar nu era ex clus sã fienici Mary McCart hy. Cât de spre sfri ji tu ra clo ro ti cã al cã -rei bust din pro fil se mã na cu un fu run cul ca u te ri zat, maimult ca si gur cã era fran þu zoai cã. Nu mai la Pa ris mai aveasuc ces fe me ia-ºnur. Roº ca ta mi nio nã cu tre se de ser gentpe umeri tre bu ia sã fie — cum alt fel? — Mary Sar gent.Iar în pri vin þa lui Char lot te Brontë ºi Jane Eyre, Chiº leagpu tea bine mersi sã dea cu ba nul. In di ci i le de di fe ren þierelip seau cu de sã vâr ºi re.

Oda tã în che iat fi la jul din ca bi na de toa le tã, co man dan -tul UM 01314 se de ci se sã dea piept cu lo tul de ex perþi.κi puse þi nu ta de pa ra dã, în ghiþi douã as pi ri ne, îºi ve ri -ficã as pec tul la oglin da de lân gã uºã, co bo rî scã ri le cu unaer im pu nã tor ºi tãie ca lea alaiu lui in ter na þio nal toc maicând ºe ful de stat-ma jor Dan Scu tel ni cu se pre gã tea sã-icon du cã pe oas peþi în tra di þio na lul tur al uni tã þii. În min -tea aces to ra se pro du se o con fu zie fu ga rã, din ca u zã cã

radu paraschivescu

232

în þe le se se rã cã Scu tel ni cu era co man dan tul, iar in ter pre tagru pu lui nu în drep ta se în nici un fel eroa rea. Chiº leag pre -luã con tro lul os ti li tã þi lor ºi, cu aju to rul in dis pen sa bil al ti -ne rei ro ºii la faþã ºi trans pi ra te, se apu cã sã le îm puie ca pulce lor lalþi de spre mo de lul de dis ci pli nã ºi efi cien þã pe ca -re-l re pre zen ta UM 01314 ºi de spre cât de în fo ca tã era do -rin þa în tre gii ar mii ro mâ ne de a se ve dea mai re pe de înNATO. Mu sa fi rii as cul ta rã do cil, cu ex pre sii în ge ne ral ne -u tre. Doar Bil ly Bat hga te, pe ecu so nul cã ru ia scria, în chipciu dat, cmr. Paul Tin gley, se simþi da tor sã punã douã în -tre bãri mai mult de for mã. Chiº leag rãs pun se cum se pri -ce pu mai bine, lã mu rin du-ºi con co mi tent mis te rul du bleiiden ti tãþi: pro ba bil cã strãi nii lu crau sub aco pe ri re. Fo lo -seau nume de cod. Con vin ge rea i se în tãri când vãzu cãpe Mary Sar gent o mai che ma ºi lt. Ve ro ni ka Fran ke, iarMor bus Ki ta ha ra rãs pun dea de ase me nea la nu me le decpt. Hi roshi Ta ga kashi.

În si nea lui, lo co te nent-co lo ne lul Chiº leag aº tep ta ne -rãb dã tor masa de prânz din trei mo ti ve: tu rul uni tã þii pre -zen ta anu mi te ris curi, îi era foa me, iar fes ti nul pre co ni zatera me to da op ti mã de spar ge re a ghe þii. Cu atât mai marefu mi ra rea con sta tând cã, dupã in tra rea în po po ta ame -na ja tã fes tiv, lu cru ri le în ce pu rã sã mear gã mai rãu în locsã se îm bu nã tã þeas cã. La de te rio ra rea at mo sfe rei nici aºaexu be ran te con tri bui rã mai mulþi fac tori. Luat se pa rat, niciunul din tre aceº tia nu în sem na enorm. Cu mu laþi însã, eipu se rã UM 01314 în tr-o lu mi nã în do iel ni cã ºi ri di ca rã unmare semn de în tre ba re în drep tul co man dan tu lui.

În tâi ºi-ntâi, cei pa tru zeci de mu sa firi îºi cãu ta rã în za -dar nu me le în drep tul ta câ mu ri lor, edi fi cân du-se abia dupão or be cã ia lã de un sfert de orã cã nu avea rost sã in sis te.Cel mai prost ni meri Gae ta no Gi rar dini, con du cã to rul de -le ga þiei, un co lo nel ita lian de in fan te rie cu un nas cât unpãs târ nac de fer mã, care se aºe zã în drep tul unui car to naº

bazar b i zar

233

pe care scria Cy ra no de Ber ge rac. Pe lân gã cã toa tã ºa ra daasta cu nu me le i se pã rea o stu pi ze nie fãrã mar gini, Gi rar -dini se ofus cã ime diat ºi luã to tul ca pe o in sul tã per so na lã.Era clar cã ni me ri se în tr-un loc stra niu. Cu o ju mã ta te deorã în urmã, vi zi tând baza spor ti vã, ob ser va se niºte sol daþiarun când cu pie tre în sus ºi rãs tin du-se la câþiva po rum -bei ne vi no vaþi. Dupã aceea do ri se sã-ºi ara te for þa fi zi cã înfaþa co le ge lor ºi, ne pri ce pând ce vo iau sã-i co mu ni ce ti ne -rii de lân gã bara fixã (in ter pre ta îºi gã si se toc mai atuncisã dis pa rã), se prin se se voi ni ceº te cu am be le mâini, îna -in te de a-ºi da sea ma cã apa ra tul era proas pãt vop sit. κipri vi se pal me le ca douã ecor ºe uri sân ge rii, se lã sa se con -dus la punc tul sa ni tar ºi se fre ca se cu apã cal dã ºi sã punpânã sim þi se cã era sã-i dea sân ge le de-a de vã ra te lea. Iaracum i se spu nea de la obraz cã avea o pun te a sus pi ne -lor pe care se pu teau odihni trei bi bi lici hi per tro fi ce. Gi -rar dini roºi fu ri bund ºi îºi pro mi se sã con sem ne ze fap tulîn ra por tul fi nal.

Aºe zân du-se în fine pe sca u ne, ex per þii cer ce ta rã maiatent pla to u ri le in sta la te deja pe cele opt mese în for mãde L, mo ment în care cinci spre ze ce din tre ei scoa se rã niºteof ta turi dez a mã gi te. Chiº leag aflã mo ti vul ple oº ti rii dingura in ter pre tei: res pec ti vii erau ve ge ta rieni. Ca ºi cum astan-ar fi fost de-a juns, prin tre ei se gã sea ºi un oa re ca re co -man dor Ir ving Crow ther, care în par ti cu lar era pre ºe din -te le unei aso cia þii de lup tã îm po tri va vâ nã to rii spor ti ve ºicare privi anu mi te fe luri de mân ca re cu un dez gust ne -mas cat. Co man dan tul UM 01314 fãcu pe niz naiul, gân -din du-se pe cine sã sã pu neas cã pen tru scã pã ri le de pânãatunci ºi spe rând din su flet ca mân ca rea ºi bãu tu ra sã dez -le ge lim bi le ºi sã de con ge le ze su fle te le mu sa fi ri lor. Mã rog,în afa rã de cele ale ãlo ra care mân cau ier buri. ªi care pro -ba bil cã în loc de vin beau ceaiuri me di ci na le.

Dupã ce ciu gu li rã se lec tiv din gus tãri ºi sor bi rã pru dentdin pa ha re, me se nii ob ser va rã cã în drep tul fie cã ru ia se

radu paraschivescu

234

gã sea câte o mapã ver de de plas tic. Câþi va din tre ei le des -chi se rã, vâ râ rã în bu zu nar pi xul di nãun tru, ig no ra rã ste -gu le þul tri co lor, rãs foi rã câ te va din tre pa gi ni le pli ne dein for ma þii de spre pro gre se le mi li ta re ale Ro mâ niei în ul -ti mii ani ºi se pre gã ti rã sã le în chi dã la loc, ur mând sã leci teas cã mai atent a doua zi, când tre bu ia sã în cea pã in -spec þia tac ti cã. Unul din tre ei, un fran cez cu o mu trã dis -pre þui toa re ºi un zâm bet inun dat de silã, mer se pânã laca pãt ºi nu re gre tã. Pe ul ti ma pa gi nã se lã fã ia ver siu neaîn en gle zã a po e mu lui Kaki, a cã rui lec tu rã îl în ve seli brusc,fã cân du-i pe cei lalþi sã ca u te foa ia cu pri ci na ca sã râdãîm pre u nã. Nici Chiº leag, nici sub al ter nii lui nu-ºi pu tu rãex pli ca în ce fel ajun se se por cã ria aia aco lo. Cât de spreva rian ta en gle zeas cã, nu le fã cea tre buin þã. ªtiau foar tebine ori gi na lul. Aproa pe cã îl în vã þa se rã pe de rost. În de -o sebi pri ma stro fã.

Din tr-un colþ de arã tu rã, de pe-un pi to resc me leag,Mân dru ºi spur cat la gurã, dar cu min tea sã rã cu þã,A ve nit în Ca pi ta lã Cle ment Li lian Chiº leagSpre-a ne arã ta ama bil cã ne tra gem din mai mu þã.

Con ti nua rea nici nu prea mai avea im por tan þã. Chiº -leag mi za se, ce-i drept, pe dez gheþ am bien tal, dar hli ze -li le strãi ni lor cu foi le de hâr tie în faþã pu neau lu cru ri lesub o lu mi nã nouã. Asta nu mai era o gre ºea lã. Ãsta erasa bo taj în toa tã re gu la. Ci ne va în cer ca sã tor pi le ze efor -tu ri le UM 01314 ºi strã da ni i le lui per so na le de a ono rapre ten þi i le Mi nis te ru lui. Ci ne va vo ia sã i-o coa cã. Sã-l facãde râs în faþa tu tu ror. ªi — cel mai grav — sã-i ba re ze ca -rie ra. Cãci în ce fel mai pu teai as pi ra sã ajungi ge ne raldupã ce-i hrã neai pe niº te ve ge ta rieni afu ri siþi cu câr nã -ciori de mis treþ, le pu neai sub ochi o po e zioa rã în careerai þin ta bat jo cu ri lor ºi-i su ge rai ºe fu lui gru pu lui de ex -perþi cã, ai do ma lui Cy ra no, îºi lua se na sul la pur ta re?

bazar b i zar

235

Lo co te nent-co lo ne lul se în tre bã tur bat de mâ nie cine ºicum avu se se ac ces la ma pe le de pro to col ºi in tro du se semi ze ri i le alea înãun tru. κi dãdu sin gur rãs pun sul, dupãce eli mi nã ce le lal te va rian te: aici era mâna TR-iº ti lor. Erausin gu rii care în tru neau cri te ri i le. ªtiau limbi strãi ne, îi du -rea un de va de ar ma tã ºi îºi de tes tau co man dan tul. Bine,dar în ce mod ajun se se rã sã um ble la mape? Par cã fu se -se rã mu taþi pro vi zo riu în altã uni ta te. Din pã ca te pen truel, Cle ment Li lian Chiº leag nu apu cã sã elu ci de ze mis te -rul. Ceea ce urmã nu-i lãsã timp pen tru in ves ti ga þi i le amã -nun þi te pe care ar fi do rit sã le în tre prin dã.

În lo cul sol da þi lor proas pãt raºi ºi cu uni for me apre tate,care tre bu iau sã adu cã la masã cior ba, îºi fã cu rã apa ri þiaºase ti neri so ioºi, cu tu ni ci le pã ta te de ulei de ma ºi nã, pe -tli þe le des cu su te, pan ta lo nii bo þiþi, pan to fii plini de no roiºi mâi ni le în ne gri te de praf de cãr bu ne. Fie ca re trans portacâte o oalã. Unul strã nu tã dea su pra re ci pien tu lui, cel dinspa te le lui tuºi cu pre ci pi ta þii, alþi doi îºi tra se rã na sul, iarul ti mii trân ti rã oa le le pe masã, ca sã fie si guri cã stro piide o cu loa re in cer tã ai cior bei aveau sã po po seas cã pe re -ve re le me se ni lor din apro pie re. Sim þin du-se ne gli ja tã ºiiz go ni tã ne me ri tat din uni ta te, com pa nia cu ter men re -dus re ve nea în for þã, ho tã râ tã sã punã umã rul la rui nareato ta lã a os pã þu lui, la com pro mi te rea in spec þiei ºi la schim -ba rea grab ni cã din func þie a lui Chiº leag.

— Help yo ur sel ves and en joy, le urã cel mai mur dar din -tre TR-iºti.

— Ce-a zis ãla, mãi?! tunã Chiº leag spre in ter pre tã, înpra gul apo ple xiei.

— Cicã pof tã bunã, îi tra du se tâ nã ra trans pi ra tã, ne -ºti ind ce se pe tre cea ºi nici dacã era in di cat sã râdã.

Ex per þii in ter na þio nali rã ma se rã pe stand-by, in ca pa bilide re ac þie. Li se spu se se cã Ro mâ nia era o þarã cu gradmare de risc, însã nu se gân di se rã cã pu teau avea sur pri ze

radu paraschivescu

236

chiar în tre zi du ri le uni tã þii pe care tre bu iau s-o in spec teze.Mai mult, în rân dul gaz de lor car pa ti ne co e xis tau douã ati -tu dini in com pa ti bi le: co man dan tul ºi ofi þe ri mea se grã -beau sã ara te cã to tul era în re gu lã, pe când sol da þii aceº tiaîn gã laþi pã reau sã vrea cu tot di na din sul sã-ºi batã joc deso lem ni ta tea mo men tu lui. Prinºi la mij loc, strãi nii se ui -ta rã cu spe ran þã la in ter pre tã, dar aceas ta ri di cã enig ma -tic din umeri. Cât de spre te me ra rii care gus ta rã din cior bã,avu rã toa te mo ti ve le sã se strâm be ne mul þu miþi. Ci ti se rão în trea gã li te ra tu rã de spre in ven ti vi ta tea cu li na rã a aces -tor la tini din tr-o mare sla vã ºi când colo se ale se se rã cuun li chid re zi du al, ase mã nã tor cu apa de zã cã mânt, în careplu teau tot fe lul de bu cã þe le de pro ve nien þã im pre ci sã ºicu un gust sus pect. La ve de rea fe lu lui doi, co or do na to rulstra te gi i lor de in te gra re pãli brusc, se ri di cã de pe sca un,arun cã un ochi în crã ti þoiul unde se odih nea o sub stan þãpãs toa sã, alb-gãl buie, cu care s-ar fi pu tut ten cui în treagasalã de mese, ºi-l luã la în tre bãri pe os pã ta rul im pro vi zat:

— Ce paº te le mã-sii e asta, sol dat?— Ca ca roa ne ºi bo rez, sã trãiþi.Tã tã raº se blo cã ºi avu im pre sia cã se su fo cã. Tra se aer

în piept, in ha lând in vo lun tar mi ro sul de ºo se te ume de alfier tu rii, ºi îºi ºter se trans pi ra þia de pe frun te.

— Ia por cã ria asta de-aici ºi dis pari, cã te omor, ºuierãel în di rec þia TR-is tu lui. Fuga marº. Mã, n-auzi?

Mi li ta rul su râ se ºme cher.— Vã cra pã buza dupã o var zã lun gã, nu? Îmi pare rãu,

mâi ne.Ma io rul de con tra in for ma þii Hris ta che Des pa se si zã cã

se în tâm pla ceva ne pre vã zut ºi dãdu sã me die ze con flic -tul. Chiar atunci însã el vãzu cã fi gu ra ve ci nu lui, un olan -dez de pig men tat ºi as cu þit, îºi mo di fi cã di men siu ni le, iarochii îi ies din cap ca unui gas te ro pod mi rat. Se uitã îndi rec þia în care pri vea ba ta vul ºi în cre meni. Pe uºa din spre

bazar b i zar

237

bu cã tã rie, pe unde tre bu ia sã se re ver se ava lan ºa de bu -nã tãþi, apã ru un cvin tet de ti ne re echi pa te su mar, cu zâm -be te ade me ni toa re pe bu ze le cãr noa se, care avan sa rã spreme se le în for mã de L ºi se in te gra rã ra pid în de cor. PaulTin gley, pe al cã rui car to naº scria Bil ly Bat hga te, o în tre -bã pe bru ne ta na tu ra lã de lân gã el cã rui fapt da to ra onoa -rea. Fãrã sã aibã ne vo ie de in ter pre tã, fata îi de clarãame ri ca nu lui cã ele erau da me le de com pa nie ale plu to -nu lui, une le ºi ace leaºi cu da me le de plu ton ale com pa -niei, ºi cã, pe li nia cal dei os pi ta li tãþi a în tre gu lui po por,lo co te nent-co lo ne lul Chiº leag le con vo ca se, aºa cum fã -cea de obi cei la me se le im por tan te, în ideea cã vreunu iadin tre dis tin ºii oas peþi i-ar fi ars de hâr jo nea lã. Tin gley sein te re sã dacã acest lu cru se în tâm pla frec vent. O, da, re gu -lat, îi rãs pun se bru ne ta. Co man do rul de ran gul doi clã ti nãgrav din cap ºi îºi notã ceva în tr-un bloc no tes, þu guin du-ºibu ze le.

În tre timp, Cle ment Li lian Chiº leag pã rã si se val vâr tejpo po ta, în ju rând fãrã dis cri mi na re ºi de cis sã-l iden ti fi cepe au to rul aces tei far se de prost gust. Za dar nic. Dupã oju mã ta te de orã de cer ce tãri ne fi na li za te, co man dan tul sedãdu bã tut. Îna in te de a se în toar ce la masã, el simþi dinnou ne vo ia de a mer ge la piºu. Nu mai avu rãb da re sã ajungãla el în toa le tã, aºa cã ale se ve ce ul com pa niei TR, aflat lapar ter, unde se gã seau ºi dor mi toa re le vi i to ri lor stu denþi.Re veni pe co ri dor dupã un mi nut, cu douã sute de mi li -litri mai uºor. Toa le ta sol da þi lor nu avea oglin dã, aºa cãfu ne voit sã-ºi aran je ze þi nu ta în gea mul unu ia din tre cor -pu ri le de bi blio te cã am pla sa te la ie ºi rea din dor mi tor. κitra se pan ta lo nii de cu rea în sus, îºi ne tezi cla pe te le bu zu -na re lor de la ves ton ºi se privi câ te va cli pe în sti cla îm bâc -si tã. Pe urmã, din tr-un im puls pe care îi fu im po si bil sãºi-l ex pli ce vre o da tã, Chiº leag îºi pi roni ochii asu pra col -þu lui din stân ga al raf tu lui de sus ºi citi la rând co toa re le

radu paraschivescu

238

pri me lor cinci vo lu me. CHRIS TOPH RAN SMAYR —Mor bus Ki ta ha ra. HER MANN HES SE — Pe ter Ca men zind.E.L. DOC TO ROW — Bil ly Bat hga te. CHAR LOT TEBRONTË — Ja ne Eyre. JOHN FOW LES — Da niel Mar tin.Co man dan tul se clã ti nã spas mo dic, ca o vitã care in trã pepoar ta aba to ru lui ºi pri meº te un ba ros în moa le le ca pu -lui. Nu mai avu ne vo ie sã-ºi co tro bã ie prin bu zu na re ºi sãdea la ivea lã lis ta „de la Mi nis ter“. Sin gur, ne ur mã rit de pri -vi ri le ni mã nui, nici mã car de ale fi de lu lui Po pe te, pri ce -pu cã fu se se bã ta ia de joc a unor mu coºi fãrã ni mic sfânt,care gã si se rã mo men tul cel mai bun ca sã-ºi achi te po li -þe le. Tra se ner vos de co zo ro cul chi piu lui, vrând par cã sã-ºiîn grã mã deascã sub el toa tã fi gu ra vi ne þie de ru ºi ne, îºi dre -se vo cea din re flex ºi îºi dãdu sea ma cã vi se le lui de mã -ri re se des trã ma se rã ca un val ri si pit în ni si pul pla jei. Înlo cul dun gii late de la pan ta lo nii de ge ne ral, la ori zontse pro fi la spec trul unei mu tãri dis ci pli na re la Brez ni þa deOcol, Co chir lean ca sau Ar dud. Tem po rar sau — Doam -ne apã rã ºi pã zeº te! — de fi ni tiv. ªi toa te as tea din ca u zaunor ne no ro ci te de cãrþi. ªi a unor tâm piþi care pro ba bilcã le ºi ci ti se rã. De par te de at mo sfe ra stra nie de la po po -tã, în gân du rat ºi umi lit, Cle ment Li lian Chiº leag se urnidin loc cu ume rii gâr bo viþi, du când cu el po va ra eºe cu luiºi mur mu rând ca pen tru sine:

— Ab do mi na bil, mãi. Ab do mi na bil.

bazar b i zar

cu prins

oma giu su pli cia tu lui pa siv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5fi lo clu bul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20chi ti la sun ri se . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53par te neri din toa te zã ri le, cru ciþi-vã! . . . . . . . . . . . . . 71via þa ca pe roa te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89ani mal plan(e)t . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103o lunã pli nã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127bu shu reºti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140b ise ri ca ca to di cã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169o tun soa re brici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183ab do mi na bil! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212