RACGV memoriu.docx

24
Cuprins 1. Introducere 2. Date iniţiale pentru proiectare 3. Calculul termotehnic 3.1 Calculul termotehnic al pereţilor exteriori 3.2 Calculul planşeului pe pod 3.3 Calculul termotehnic al pardoselei 3.4 Calculul termotehnic al îngrădirilor vitrate 3.5 Calculul pierderilor de căldură 3.6 Pierdirile de bază de căldură 3.7 Adaosurile la pierdirile de bază de căldură 3.8 Necesarul de căldură pentru ăncălzirea aerului infiltrat 3.9 Degajări de căldură 3.10 Bilanţul de căldură al încăperilor 3.11 Calculul de dimensionare a corpurilor de încălzire 3.12 Calculul de dimensionare a conductelor tronsoanelor circuitului de bază. 4. Bibliografie

Transcript of RACGV memoriu.docx

Cuprins

1. Introducere2. Date iniiale pentru proiectare3. Calculul termotehnic 3.1 Calculul termotehnic al pereilor exteriori 3.2 Calculul planeului pe pod 3.3 Calculul termotehnic al pardoselei 3.4 Calculul termotehnic al ngrdirilor vitrate3.5 Calculul pierderilor de cldur3.6 Pierdirile de baz de cldur3.7 Adaosurile la pierdirile de baz de cldur3.8 Necesarul de cldur pentru nclzirea aerului infiltrat3.9 Degajri de cldur3.10 Bilanul de cldur al ncperilor3.11 Calculul de dimensionare a corpurilor de nclzire3.12 Calculul de dimensionare a conductelor tronsoanelor circuitului de baz.4. Bibliografie

1.Introducere

Termotehnica este domeniul tiinei i tehnicii care se ocup de ntrebrile obinerii i utilizrii cldurii. Se deosebesc dou forme de utilizare a cldurii energetic i tehnologic. Consumarea energetic a cldurii este bazat pe procesele de transformare a cldurii n lucru mecanic. Aceste procese se studiaz de termodinamica tehnic.Instalaiile energetice n care se efectueaz transformarea cldurii n lucru sunt numite motoare termice. Consumarea tehnologic a cldurii este bazat pe utilizarea cldurii pentru schimbarea dirijat i bine determinat a particularitilor fizico-chimice la realizarea proceselor tehnologice diverse.Instalaiile n care accesul direct al cldurii este utilizat pentru scopuri tehnologice sunt: diverse sobe, usctoare, dispozitive de nclzire, calorifer etc. tiina care studiaz legile transferului de cldur ntre corpuri se numete teoria transerului termic. Termodinamica tehnic i teoria transferului termic alctuiesc partea teoretic a tiinei termotehnice. Concomitent cu tehnica alimentrii cu cldur s-a dezvoltat i tehnica ventilrii cldirilor. Actualmente nu exist nici o ntreprindere care s nu fie amenajat cu mijloace contemporane de schimbare a aerului. Termoficarea e rezultatul dezvoltrii i realizrii ideei metodei de producere mixt a cldurii i energiei electrice. Dup cum se tie, puterea electric instalat a echipamentului termic prezint circa 1/3 din puterea instalat a tuturor centralelor electrice din ar, care funcioneaz pe baza conbustibilului organic.

2. Date iniiale pentru proiectare

Varianta datelor iniiale este determinat dup numrul format din ultimele trei cifre ale matricolei codul variantei este 177. Lucrarea se execut dup (1). 2.1 Planul casei este ales conform anexei 1 a ndrumarului. Suma cifrelor codului este 1+2+3=6. 2.2 Orientarea faadei principale dup punctele cardinale se determin din tab.1.1. Ultima cifr a codului este 3, deci Orientarea este spre NORDVEST. 2.3 ncperea punctului termic (CT) este situat n subsolul casei n partea dreapt a axei de simetrie. 2.4 Oraul n care este construit casa conform anexei. 2 este Streni. 2.5 Materialul i construciile ngrdirilor de protecie se iau dup tab. 1.2 : Perei exteriori: materialul stratului de baz - Crmid din silicat cu mortar din ciment si nisip cu goluri din argil =0,38mmaterialul stratului termoizolant - plci din vat mineral =100 kg/m3. Planeuri ultimului nivel: materialul stratului termoizolant - Salte din vat mineral =125 kg/m3. Pardoseaua deasupra subsolului: materialul stratului termoizolant - plci din fibre de sticla tapel =60 kg/m3. Acoperiul: cu pante, din igl. 2.6 Surs de energie termic servesc reelele termice oreneti. 2.7 Alimentarea cu ap cald menajer este centralizat 2.8 Buctriile sunt alimentate cu gaz, n mod centralizat. 2.9 Temperatura celor mai reci 5 zile: tec= -15 C 2.10 Temperatura celei mai reci zile: -21C 2.11 Durata sezonului de nclzire 175 zile 2.12 Temperaturi pentru aerul interior ti=20C 2.13 Presiunea in conducta reelei termice exterioare P1tur=0,27, P2retur=0,25 MPa. 2.14 Temperatura n conducta instalailor interioare de nclzire t1tur=85C, t2retur=65 C

3. Calculul termotehnic al ngrdirilor 3.1 Calculul termotehnic al pereilor exteriori.Calculm rezistena termic minim necesardin considerente de asigurare a condiiilor sanitaro-igienice i a celei de comfort cu formula:

este diferena normat dintre temperatura aerului interior i suprafaa interioar a construciei de protecie.= 4C pentru pereii exteriori utilizat la case de locuit, instituii curativ-preventive, coli etc.Conform SniP II-3-79* coeficient de schimb de cldur la suprafaa interioar a elementului de construcie.pentru perei, poduri, tavane netede etc.

n-coeficient care ine cont de poziia elementului de construcie fa de aerul exterior. n=1 pentru perei exteriori i acoperiuri.Determinam valoarea normat a rezistenei de transfer termic a elementelor de inchidere conform indicelui grad*zi.

prin interpolare liniar determinm , se adopt valoarea maxim dintre aceste 2 rezistene.

, adoptam Recalculm valoarea rezistenei termice specifice globale a peretelui , cu valoarea adoptat a izolaie:

Se verific condiia: 2,952,64 calculul se consider corect;Deci, coeficientul de transfer termic global, k se va va determina cu relaia:

Parametrii termici ai materialelor straturilor pereteluiNr. str.Materialul stratului ,(mm) , (kg/m3) , (w/mC)

1Mortar din nisip i var2016000,70

2Blocuri mici de calcar39014000,56

3Polistiren expandat1500,052

4Mortar din ciment i nisip2018000,76

3.2 Calculul termotehnic al pardoselilorCalculm rezistena termic minim necesardin considerente de asigurare a condiiilor sanitaro-igienice i a celei de comfort cu formula:

este diferena normat dintre temperatura aerului interior i suprafaa interioar a construciei de protecie.= 2C pentru planeele deasupra subsolurilor utilizat la case de locuit, instituii curativ-preventive, coli etc.Conform SniP II-3-79* coeficient de schimb de cldur la suprafaa interioar a elementului de construcie. pentru planee peste subsoluri sau ncperi reci etc.

n-coeficient care ine cont de poziia elementului de construcie fa de aerul exterior. n=1 pentru perei exteriori, planee deasupra subsolurilor i acoperiuri.Determinam valoarea normat a rezistenei de transfer termic a elementelor de inchidere conform indicelui grad*zi.

prin interpolare liniar determinm , se adopt valoarea maxim dintre aceste 2 rezistene.

, adoptam Recalculm valoarea rezistenei termice specifice globale a peretelui , cu valoarea adoptat a izolaie:

Se verific condiia: 3,595 3,48 calculul se consider corect;Deci, coeficientul de transfer termic global, k se va va determina cu relaia:

Parametrii termici ai materialelor straturilor pereteluiNr. str.Materialul stratului ,(m) , (kg/m3) , (w/mC)

1Plac din beton oel0,225001,92

2Strat de ruberoid0,0026000,17

3Beton cu liani de mas plastic2000,052

4Mortar din ciment i nisip0,0418000,76

5Parchet din brad0,0255000,14

3.3 Calculul termotehnic al planeului ultimului nivelCalculm rezistena termic minim necesardin considerente de asigurare a condiiilor sanitaro-igienice i a celei de comfort cu formula:

este diferena normat dintre temperatura aerului interior i suprafaa interioar a construciei de protecie.= 3C pentru acoperiuri i terase la case de locuit, instituii curativ-preventive, coli etc.Conform SniP II-3-79* coeficient de schimb de cldur la suprafaa interioar a elementului de construcie. pentru perei, poduri tavane de nchidere etc.

n-coeficient care ine cont de poziia elementului de construcie fa de aerul exterior. n=1 pentru perei exteriori, planee deasupra subsolurilor i acoperiuri.Determinam valoarea normat a rezistenei de transfer termic a elementelor de inchidere conform indicelui grad*zi.

prin interpolare liniar determinm , se adopt valoarea maxim dintre aceste 2 rezistene.

, adoptam Recalculm valoarea rezistenei termice specifice globale a peretelui , cu valoarea adoptat a izolaie:

Se verific condiia: 4,256 3,959 calculul se consider corect;Deci, coeficientul de transfer termic global, k se va va determina cu relaia:

Parametrii termici ai materialelor straturilor pereteluiNr. str.Materialul stratului ,(m) , (kg/m3) , (w/mC)

1Plac din beton oel0,225001,92

2Strat de ruberoid0,00156000,17

3Beton de vermiculit3000,09

4Mortar din ciment i nisip0,0418000,76

5Strat de ruberoid0,0056000,17

3.4 Calculul termotehnic al ngrdirilor vitrateRezistena normat la transfer termic a ferestrelor i uilor de balcon, Rreq, se adopt conform tabelului 6 anexa nr.3, n fucie de destinaia cldirii i indicile grad-zi,.Dd al localitii, Rreq=0,41 stabilit prin interpolare. Tipul ferestrelor i uilor de balcon se adopt conform prevederilor Anexe (2), astfel ca rezistena termic specific global a ferestrei, R0, sa nu fie mai mic dect Rreq. Valoarea coeficientului de transfer global, k, se determin din relaia:

Rezistena redus la transfer termic Rreq, a uilor de acces i uilor de la apartamente de la primul nivel, al portilor, de asemenia a uilor de la apartamente care au casa scrii nenclzit. nu trebuie s fie mai mic dect produsul:,pentru uile blocului cu mai multe apartamente;Tipul uilor de acces se adopt astfel nct valoarea rezistenei termice globale R0, s nu fie mai mic decit Rreq. Valoarea coeficientului de transfer global, k, se determin din relaia:

3.5 Calculul pierderilor de cldurPentru asigurarea n ncperi a parametrilor aerului conform normelor n vigoare la calculul puterii termice a sistemului de nclzire este necesar s se ia n consideraie: Pierderile de cldur prin ngrdirile exterioare de construcie (perei exteriori PE, planeul ultimului nivel- Tv, pardosea Pd, acoperi A, ngrdiri vitrate FD, FT, ui UE, UB), respectiv, prin ngrdirile dintre ncperile a cror diferen de temperatur depete 3 C; Necesarul de cldur pentru nclzireaaerului exterior infiltrat n ncperea nclzit; Necesarul de cldur pentru nclzirea materialelor, unitilor de transport intrate n ncpere; Aporturile regulate de cldur degajat de la aparatele electrice,corpurile de iluminat, oameni, utilajul tehnologic i alte surse.

3.6 Pierdirile de baz de cldur

Pierderile principale de cldur se calculeaz cu formula:

n care: k este coeficientul de transfer termic global al ngrdirii respective, W/(); F aria suprafeii perpendiculare pe direcia fluzului termic, m2, a ngrdirii respective; n coeficientul care ine cont de poziia ngrdirii fa de aerul exterior; ti i temeraturile de calcul ale aerului interior i exterior, , respectiv.Precizia de determinare a pierderilor de baz de cldur, Qb, W pentru fiecare ncpere trebuie s fie 0,5W.

3.7 Adaosurile la pierdirile de baz de cldurRelaia de calcul a pierderilor de cldur cu influena coeficienilor de adaos este:

unde: sunt adaosurile la pierderile de baz de cldur, %, calculate cu relaia: =1+2+ 3Suma adaosurilor la pierderile de baz de cldur se compune prin:Adaosuri n funcie de orientarea ngrdirii, care se adopt pentru ngrdirile (perei exteriori, ferestre i ui de balcon) ncaperilor cu orice destinaie, 1, i capt valori: Nord-10%Sud-0% Nord-Est-10%Sud-West-0% Est-10% West-5% Sud-Est-10%Nord-West-10%Adaosuri cnd ntr-o ncpere sunt 2 sau mai muli perei exteriori, 2, atunci adaosurile prezentate n punctul 1 se majoreaz cu 5%;Adaosuri pentru ui exterioare care nu sunt dotate cu perdea de aer cald, 3, care se i-au n dependen de nlimea cldirii i anume: 3=20H,% - pentru o u cu trei pnze i dou tambure ntre ele; 3=27H,% - pentru u cu dou pnze i un tambur ntre ele; 3=34H,% - pentru u cu dou pnze fr tambur ntre ele; 3=42H,% - pentru u cu o singur pnz.3.8 Necesarul de cldur pentru nclzirea aerului infiltratn cldirile de locuit i publice dotate numai cu sisteme de ventilaie prin aspiraie necesarul de cldur pentru nclzirea aerului infiltrat, Qinf, se determin prin 2 ci i valoarea de calcul a cldurii se adopt valoarea maxim obinut, W:Qinf = 0.28Gac() Unde: Ga este debitul de aer exterior infiltrat prin ngrdiri, kg/h; c capacitatea termic specific masic a aerului egal cu 1 kJ/(kg); - coeficient care ine cont de influena asupra temperaturii aerului infiltrat a fluzului termic contracurent prin ngrdire i obine urmtoarele valori: 0,7 pentru jonciuni dintre panouri i ferestre cu trei foi de geam; 0,8 pentru ferestre i ui de balcon cu cercevele separate; 1 pentru ferestre i ui de cu balcon cu cercevele cuplate.

Unde: este debitul specific normativ de aer aspirat i compensat cu aer exterior infiltrat, egal cu 3 m3/h la fiecare m2 de suprafa vie a ncperilor de locuit; c - capacitatea termic specific masic a aerului egal cu 1 kJ/(kg); densitatea aerului infiltrat n ncpere, egal cu aproximativ 1.37 kg/m3.Pentru simplificarea calculelor, necesarul de caldur pentru nclzirea aerului infiltrat se va calcula numa cu relaia , ce descrie cheltuielile de cldur, pentru nclzirea aerului infiltrat n ncperile de locuit i obteti cu ventilare natural prin aspiraie, necompensate cu aer cald refulat prin sistemul de ventilare mecanic. Aceast cldur nu se va calcula pentru buctrii, coridoare i camera de baie.3.9 Degajri de cldurDin aceste considerente la calculul pierderilor de cldur a cldirilor de locuit pentru buctrii i ncperile de locuit se permite a considera fluxul de cldur degajat a fi egal cu 10 W pentru un metru ptrat de suprafa vie a pardoselii.3.10 Bilanul de cldur al ncperilorPentru determinarea pierderilor totale de cldur se ntocmete bilanul de cldur al ncperilor pentru timpul de iarn:

Calculul pierderilor de cldur, al adaosurilor la pierderilede baz de cldur, a necesarului de cldur pentru nclzirea aerului infiltrat i a degajrilor de cldur urmeaz a fi indicate n tabelul 1, anexa 4.3.11 Calculul de dimensionare a corpurilor de nclziren lucrarea de an, calculul de dimensionare a corpurilor de nclzire se efectueaz pentru toate ncperile blocului. Scopul calculului este a determina suprafaa sau numrul de elemente ale fiecrui corp de nclzire, i acesta se poate afla doar dup calculul de dimensionare a condutelor. Se recomand de a folosi corpuri de nclzire de tip panou de oel. Puterea termic a fiecrui corp de nclzire n funcie de dimensiunile sale sunt prezentate in anexa nr.8. Tot n aceast anex este prezentat modul de pozare a corpurilor de nclzire ct i unele dimensiuni de montare.Consecutivitatea de dimensionare a corpurilor de nclzire este urmtoarea: se determin diferena dintre temperatura medie a agentului termic i temperatura aerului interior: n care este temperatura aerului interior, -se determin diferena dintre temperatura medie a agentului termic i temperatura aerului interior la condiiile nominale, adic la condiiile n care s-au determinat puterile termice ale corpurilor prezentate n paaportul tehnic al corpurilor de nclzire. -se determin coeficientul de corecie a puterii termice a corpurilor de nclzire, reeind din condiiile reale:

n care n este exponentul de reglare a puterii termice a corpului de nclzire; -se determin puterea termic real a corpului de nclzire readus la condiiile nominale;

n care este puterea real pe care trebuie s-o cedeze corpul de nclzire i care este egal cu pierderile de cldur pentru ncperea n care este amplasat corpul de nclzire, calculat anterior; -din tabelele speciale se determin tipul, dimensiunile i puterea termic instalat a corpurilor de nclzire n funcie de puterea termic real a corpul de nclzire, readus la condiiile nominale, adoptnd astfel nct puterea termic instalat s fie mai mare sau egal dect cea real readus la condiiile nominale; -rezultatele calculelor se nscriu in tabel anexat la lucrare;Dimensiunile sau numrul de elemente ale corpurilor de nclzire se reprezint n plan i n schema axonometric.3.12 Calculul de dimensionare a conductelor tronsoanelor circuitului de baz.

Calculul de dimensionare a conductelor se efectueaz prin metoda rezistenelor liniare specifice. Rezistena liniar medie specific, pentru circuitul de baz ales, este egal cu: Pentru a determina dac dimensionarea conductelor circuitului de baz este just determinm i o comparm cu .n cazul n care