R-Psiho

3
1.Itensificarea ritmului schimbarilor sociale, culturale si tehnologice, explozia informationala, experientele vietii de tranzitie, sunt factor ice conduc la schimbari si transformari in domeniul vietii personale si profesionale, implicand necesitatea abilitarii adultului cu noi competente pentru a face fata acestor schimbari. Modificarile de la nivelul pietii muncii determinate de restructurarile din indrustrie, comert sau alte activitati, au dus la neceistatea reorientarii adultilor, astfel incat noile provocari determinate de competitia globala, de cresterea expectatiilor privind calitatea produselor si seriviciilor, de noile tehnologii, sunt aspect a caror consecinte nu mai pot fi neglijate. Apare astfel necesitatea unei rapide “reeducari” si “reinstruiri” a fortei de munca, necessitate ce devine trasatura esentiala a locului de munca, influentand diversitatea si flexibilitatea serviciilor educationale. Continutul ofertei educationale, a programelor de pregatire, este determinat de interesele organizationale dar si de cele ale participantilor, care au sansa de a allege ceea ce vor sa invete. Invatarea la aceasta varsta devine din ce in ce mai mult un fenoment legat de profesia adultului, de locul sau de munca, prgatirea continua si permanenta transformandu-se intr-o component vitala a unei competitii globale. 2. [pag 41 – curs 2-3] Procesul de invatare in cazul persoanei adulte nu presupune doar o adaugare la ceea ce aceasta stie deja, ci mai mult decat atat, noua invatare realizeaza o transformare a cunostintelor existente intr-o noua perspectiva. Este vorba de fapt despre o restructurarea a cunostintelor sau chiar a unor modele cognitive si comportamentale in momentul in care acestea devin ineficiente intr-o anumita situatie. Specificul invatarii adultului comparative cu cel al copilului, este determinat de o serie de variabile majore – contextual in care se desfasoara, caracteristicile cursantului si procesul efectiv de invatare – a caror interactiune si interrelatie, fiecare cu gradul sau de importanta, este inca destul de putin explorata. Contextul – in care adultul invata este diferit de cel in care invata copilul. Daca exstenta copilului se desfasoara intre cei doi poli “casa – scoala”, scopul acestora fiind Acela de a-l invata pe tanar cum sa “functioneze” ca adult, iar mersul la scoala fiind ceea ce autorii numesc “a full time job”, viata adultului este definite de activitatea desfasurata la locul de munca si incadrul comunitatii in care traieste, rolul de “elev” al acestuia adaugandu-se unor alte “full time occupations”. 3.[pag 49 – curs 2-3] Rolul experientei si cunostintelor anterioare in cadrul invatarii adultului este reflectat in principal de volumul acestora si natura lor. Fiecare persoana se implica intr-o activitate de formare purtand cu sine o istorie personal ace nu trebuie ignorata de educator. Acest “bagaj experiential” este investit de individ cu un capital emotional, ale carui implicatii sunt de necontestat. Tocmai de aceea noua invatare necesita mult amunca psihologica, pentru ca adultul modifica, transforma si reintegreaza cunostinte sau deprinderi in modelele de cunoastere deja existente. 4.[pag 134 – curs 4-5] Invatarea autoreglata exprima nivelul maxim pe care il poate atinge invatarea umana (dupa standardele cunoasterii actuale), superioritatea fiindu-I conferita in primul rand de caracterul ei proactive, intentional si reflexive, de interactiunea dinamica pe care o implica intre capacitatea si vointa de a invata (skill and will to learn).

description

psihosociologie

Transcript of R-Psiho

  • 1.Itensificarea ritmului schimbarilor sociale, culturale si tehnologice, explozia informationala, experientele vietii de tranzitie, sunt factor ice conduc la schimbari si transformari in domeniul vietii personale si profesionale, implicand necesitatea abilitarii adultului cu noi competente pentru a face fata acestor schimbari. Modificarile de la nivelul pietii muncii determinate de restructurarile din indrustrie, comert sau alte activitati, au dus la neceistatea reorientarii adultilor, astfel incat noile provocari determinate de competitia globala, de cresterea expectatiilor privind calitatea produselor si seriviciilor, de noile tehnologii, sunt aspect a caror consecinte nu mai pot fi neglijate. Apare astfel necesitatea unei rapide reeducari si reinstruiri a fortei de munca, necessitate ce devine trasatura esentiala a locului de munca, influentand diversitatea si flexibilitatea serviciilor educationale.

    Continutul ofertei educationale, a programelor de pregatire, este determinat de interesele organizationale dar si

    de cele ale participantilor, care au sansa de a allege ceea ce vor sa invete. Invatarea la aceasta varsta devine din ce

    in ce mai mult un fenoment legat de profesia adultului, de locul sau de munca, prgatirea continua si permanenta

    transformandu-se intr-o component vitala a unei competitii globale.

    2. [pag 41 curs 2-3] Procesul de invatare in cazul persoanei adulte nu presupune doar o adaugare la ceea ce

    aceasta stie deja, ci mai mult decat atat, noua invatare realizeaza o transformare a cunostintelor existente intr-o

    noua perspectiva. Este vorba de fapt despre o restructurarea a cunostintelor sau chiar a unor modele cognitive si

    comportamentale in momentul in care acestea devin ineficiente intr-o anumita situatie.

    Specificul invatarii adultului comparative cu cel al copilului, este determinat de o serie de variabile majore

    contextual in care se desfasoara, caracteristicile cursantului si procesul efectiv de invatare a caror interactiune si

    interrelatie, fiecare cu gradul sau de importanta, este inca destul de putin explorata.

    Contextul in care adultul invata este diferit de cel in care invata copilul. Daca exstenta copilului se desfasoara

    intre cei doi poli casa scoala, scopul acestora fiind Acela de a-l invata pe tanar cum sa functioneze ca adult,

    iar mersul la scoala fiind ceea ce autorii numesc a full time job, viata adultului este definite de activitatea

    desfasurata la locul de munca si incadrul comunitatii in care traieste, rolul de elev al acestuia adaugandu-se unor

    alte full time occupations.

    3.[pag 49 curs 2-3] Rolul experientei si cunostintelor anterioare in cadrul invatarii adultului este reflectat in

    principal de volumul acestora si natura lor. Fiecare persoana se implica intr-o activitate de formare purtand cu sine

    o istorie personal ace nu trebuie ignorata de educator. Acest bagaj experiential este investit de individ cu un

    capital emotional, ale carui implicatii sunt de necontestat. Tocmai de aceea noua invatare necesita mult amunca

    psihologica, pentru ca adultul modifica, transforma si reintegreaza cunostinte sau deprinderi in modelele de

    cunoastere deja existente.

    4.[pag 134 curs 4-5] Invatarea autoreglata exprima nivelul maxim pe care il poate atinge invatarea umana (dupa

    standardele cunoasterii actuale), superioritatea fiindu-I conferita in primul rand de caracterul ei proactive,

    intentional si reflexive, de interactiunea dinamica pe care o implica intre capacitatea si vointa de a invata (skill and

    will to learn).

  • [pag 143 same shit A. Bandura] Badura vorbeste fie de subfunctii (subfunctions in self regulation), fie de

    subprocese si chiar de component ale autoreglarii. Astfel, Bandura, precizeaza ca autoreglarea opereaza prin

    trei subfunctii principale:

    a) Automonitorizarea

    b) Fixarea scopurilor (goal setting)

    c) Asigurarea autostimulentelor pentru scihmbare personala

    5.[pag 161 curs 4-5] Gestionarea abilitatilor de rexolvare de problem, ca secventa in administrarea resurselor

    cognitive consta in exersarea unor modele eficiente de rezolvare de probleme. Un model reprezentativ in acest

    sens este modelul DUPE (Determine/ Understand/ Plan/ Evaluate) de rezolvare a problemelor care propune

    urmatorii pasi:

    a. Determinarea problem, determinarea existentei unrei problem si a naturii acesteia;

    b. Intelegerea naturii problemei, a cauzelor unei situatii, a datelor colaterale legate de problema;

    c. Planificarea rezolvarii ei cu selectarea strategiilor potrivite;

    d. Evaluarea planului prin care se estimeaza sansele de reusita inainte de aplicarea planului si nivelul de reusita

    dupa aplicarea lui.

    6.[pag 159 curs 4-5] Gestionarea abilitatilor de gandire este sustinuta si facilitate de (8 idei).

    7.[pag 162 curs 4-5] Pentru automanagementul in sfera metacognitie, specialistii recomanda antrenamentul in

    utilizarea unor tehnici precum: (11 idei)

    8.[pag 163 same shit] Autoreglarea motivationala si afectiva in invatare.

    9.[pag 184 + 185] Reglarea emotionala + Controlul emotional.

    10. [pag 5 - curs 6-7] Im starting to get bored.

    11. [pag 18 same shit] Asocierea simpl i/sau n lan. Ele semnific legturi, asociaii ntre serii de obiecte, fenomene, lucruri, date .a., care, natural sau artificial, se ntreptrund, merg mpreun, se opun, se rotesc, danseaz, au aceeai culoare, acelai gust, trezesc simuri sau vizualizri comune.

    Paii pe care-i putem urma ntr-un lan definit (14) sunt: (a) depozitarea, constnd n: (i) crearea unor reprezentri vizuale pentru cel puin primii doi itemi ai listei unitilor de memorat ; (ii) asocierea acestor itemi astfel nct evocarea primului (numit ancor) s produc apariia celui de-al doilea ; (iii) continuarea asocierii itemilor prin adugare succesiv, astfel nct penultimul din serie s devin o ancor pentru cel care urmeaz .a.m.d.; (b) recuperarea ntregului lan asociativ prin reconstituire mintal-vizual complet, pe baza conservrii asociaiilor simple ntre verigi (itemi) ; (c ) fixarea vizual i verbalizarea ntregului lan, utiliznd strile atenionale de concentrare i pe cele mentale de contientizare a creterii calitilor memoriei n nvare.

  • 12. Imaginarea. Semnific producerea de noi legturi imaginare care au o puternic semnificaie i un impact major asupra calitii nvrii. Etapele convenionale ale aplicrii acestui principiu sunt:

    a) imaginarea clar, vie a unei scene, a unei figuri sau a unui obiect geometric (cub, piramid .a.) care s fie n micare, ntr-un spaiu tridimensional (de ex. rotire n jurul axei, a centrului, a unei laturi .a. ) ;

    b) parcurgerea mintal-imaginar a scenei/figurii tridimensionale, contientiznd fiecare component aflat n relaie, atribuindu-i-se o valoare informaional, cognitiv concret, personalizat. Fiecrui detaliu semnificativ i se va menine pe ct posibil clar i stabil corespondenta imagine coninut de memorat ;

    c) reducerea imaginii globale la un plan orizontal cu dou axe: orizontal i vertical, cu desfurare/micare ntr-un centru ;

    d) personalizarea i familiarizarea materialului de nvat/memorat prin impregnarea situaional cu o caracteristic personalizat.

    13. Localizarea. Se introduce n nvare un context familiar coerent, cu o textur evident i unde vor fi plasate seturile de informaii ce trebuie nvate prin memorare, astfel nct s fie n acelai loc pentru a preveni confuzia identificrii ulterioare.

    ntr-o astfel de tehnic topografic, fazele consacrate sunt definite astfel (14 , p.175 i urm.) :

    a) alegerea locaiilor potrivite (numite ancore) hri, depozite, rafturi, camere, cldiri, jaloane stradale .a., toate fiind evidente, vizibile, stabile, luminoase; se recomand ca numrul acestora s fie, pentru nceput, de maxim 7 + 2 pn

    la 10, cu recomandarea de a fi notate pe hrtie; creterea numrului de elemente va fi reglat n funcie de progresul realizat n exerciiile de nvare pe baze mnemotehnice ;

    b) stabilirea mental a unei rute de (re)parcurgere a reperelor locaiei sunt ntr-o anume ordine i ntr-un anumit sens; conservnd ordinea, aceasta devine apoi obligatorie n sistematica nvrii academice bazate pe memorare ;

    c) construirea unei reprezentri complete, sigure, stabile, puternice i interesante/motivante pentru a deveni ancore prememorate, declanatoare ale noii nvri academice ;

    d) asocierea reperelor ancor cu elementele cheie ale coninutului studiat; prin fixare vizual, verbal, simbolic aceste asociaii devin stabile ;

    e) revederea i revizuirea integral a lanului asocierilor n cadrul locaiei alese, insistndu-se asupra ordinei de succesiune n regsire, ca moment al desfurrii procesului de nvare; progresiv i pe msura multiplicrii elementelor de coninut destinate memorrii, numrul reperelor (jaloanelor) poate fi mrit ;

    f) reamintirea i recuperarea prin refacere mental i vizual a traseului (rutei), ajungndu-se la liste conceptuale, informaionale mai bogate ;

    g) transferul informaional, cu reactivarea i aplicarea principiilor la noi coninuturi destinate nvrii prin memorare.