Psiho Curs p2

7232019 Psiho Curs p2

httpslidepdfcomreaderfullpsiho-curs-p2 152

PARTEA a II -a

PSIHOLOGIA MEDICALĂ

31 OBIECTUL DE STUDIU

311 Privire istorică

Ramură aplicativă a psihologiei av cetrul preocupărilor sale pro$lematica $olii a sueriampei compleitatea aspectelor ei $io(psiho(sociale psihologia meicală este o )tiiampă ouă alată că curs e elimitare a omeiuluia pricipiilor legităampilor )i metoologiilor proprii De)i uele preocupări practicecare au soampit terapeutica geerală )i uele reeriampe teoretice st att e vechi ct letlim scrieri ale atichităampii teorii chegate a$orări practice orgaiate găsim

oar ultima sută e ai +sihologia geerală se costituie ca )tiiampă e(a$ia urmăcu 1- e ai iar psihologia meicală cepe să se coturee să se structuree upăaceea ca iscipliă cu precăere aplicativă la itersecampia itre meiciă pe e o

parte )i psihologia socială pe e altă parte ria sa pro$lematică cotiuă să iecotroversată )i e aceea eiiampiile ate e către iver)i autori sut mai multeiiampii e lucru

+sihologia meicală se ocupă pe e o parte cu stuiul reacampiei )i atituiiiomului alat situaampia e $oală iar pe e altă parte cu stuiul sistemului e relaampiiiterpersoale )i al climatului psihosocial care se cristalieaă )i se evoltă urul

$olavului ca persoalitate itegrală $io(psiho(socio(culturală0că i cele mai vechi timpuri s(a costatat că situaampia e $oală

su$iecampii reacampioeaă )i se comportă mouri oarte ierte iar moul care iecare)i percepe $oala )i reacampioeaă la ea are o importaampă eose$ită petru reu)itaactului meical De aceea psihologia meicală reclamă i partea persoaluluimeico(saitar cuoa)terea u umai a $olii sie ci )i a stării psihice a pacietuluiCt prive)te sistemul e relaampii iterpersoale care se cristalieaă urul situaampiei e

$oală a su$iectului aceasta are u caracter oarte iversiicat stel putem istigemai multe tipuri e relaampii cum ar i2 ( relaampia meic($olav ca relaampie cetrală ( relaampia $olav(persoal meical meiu )i auiliar 4asiseta meicală iirmiera5

( relaampia $olav(meiu spitalicesc 4reacampia $olavului la meiul i spital5 ( relaampia $olav(amilie ( relaampia itre mem$rii amiliei urul $olavului6iecare i aceste relaampii pot eercita o ilueampă poitivă sau egativă asupra actului

meical e aceea se impue $ua lor cuoa)tere e către persoalulmeical Scopul pricipal al su)irii )i aplicării psihologiei meicalecostă a mo$ilia oriampa )i voiampa $olavului petru a lupa cu $oala )i

petru a cola$ora activ la ameliorarea sau viecarea ei+sihologia meicală cere ca alături e tratametul speciic e $aă

4meicametos sau chirurgical5 să se realiee )i u tratamet e ori psihologic pri metoe psihoterapeutice petru a imiua sueriampa a lătura teama e moarte

re pacietului optimismul realist )i creerea reu)ita actului meical Baametoologică teoretică )i practică a psihologiei meicale o costituie pricipiul



uităampii psiho(somatice 4epeeampa stării )i iamicii psihice e starea orgaismului)i ivers ilueampa activă a stărilor psihice asupra procesualiăampii )i stăriiorgaismului5

utorii e ceput 47pioierii85 ai acestui omeiu au cosierat ca pro$lemeale psihologiei meicale pe cele ce e apt ăceau o$iectul e stuiu al psihologiei

geerale 4Lote(195 sau psihopatologiei 4itmer(1lt-95 +e aceea)i poiampie=aet41ltgt5 cosieră că cmpul e activitate al psihologiei meicale itrăca pro$leme cetrale cele ale psihologiei )i psihopatologiei iar euer41ltgtgt5 cele ale

psihosomaticiiDela )i +ichot 41ltgtA5 lucrarea 7$rege e pschologie8 pe lgă o

a$orare largă a persoalităampii se opresc aalitic )i eplicativ asupra uor aspectecetrale ale psihologiei meicale a)a cum ar i relaampia meic($olav starea e $oalăcotri$ui i pli la coturarea omeiului acestei )tiiampe +e aceea)i liie se scriu)i Dole retschmer Lagache allo etc

)a cum s(a văut ea eci eistă 4)i este oarte ormal să ie a)a5iterereampe )i itersecampii ale acestor omeii amitite mai sus cu omeiul

psihologiei meicale aceasta 7u se ietiică8 cu ele 4Ioescu 1lt35 omeiul psihologia meicală av ldquodatoria şi meritul de a milita pentru a restitui bolnavuluicaracterul său unitar somato-psiho-social icircn ansamblul dinamic al personalităţii

salerdquoutorul citat mai sus cosieră că iieret e accepampiue psihologia

meicală tre$uie să acopere clar omeiul cetrat pe stuiul ldquovariatele aspecte alereacţiei insului la boală ale relaţiei medic-bolnav ca şi ale tratamentelor

psihologicerdquo thaasiu 41lt935 amite)te espre ldquopsihologie şi medicinărdquo )i acela)i

timp espre ldquopsihologia medicineirdquo ca )i espre ldquopsihologia medicalărdquo susampiastel sera largă ar acela)i timp circumscrisă acestor omeii ale preocupărilor

psihologiei meicale cosier ca pro$leme cetrale ale acesteia următoarele2 psihologia proesiei meicale psihologia sueriampei umae cu reerire la stările e $oală cele termiale

psihologia clipei e moarte etc relaampia meic($olav

icolau olu )i +erceF 41lt95 cosieră că psihologia meicală se ocupă cu2 stuiul reacampiei )i atituiii omului $olav stuiul sistemului e relaampii iterpersoale )i al climatului psihosocial care

se ormeaă urul $olavului

312 Teme fundamentale ale pl$e medaleCreem că eperieampa acumulată )i sistematiată pă preet e permite

să cosierăm psihologia maicală ca ramură aplicată a psihologiei ca omeiu estuiu )i aplica$ilitate a iormaampiilor eprierilor )i a$ilităampilor reeritoare la

starea de boală vi eomeologia compleă a trăirilor speciicesu$iective a acesteia G $oala ca impas eisteampial maor cu coseciampeasupra $olavului )i grupului social

personalitate şi boală mouri e reacampie la situaampia e sueriampă sindroame patologice şi psihopatologice mai frecvente relaţia medic-bolnav ca relaampie uametală a actului terapeutic 4av o

eschiere )i mai mare carul etis al relaţiei personal sanitar (bolnav5



relaţia bolnav-mediu spitalicesc 4hospitalismul(aaptareHiaaptarea laacest meiu5 su$ următoarele aspecte( urmările iolării pla psihicrelaampia $olav(ceilalampi $olavi relaampia )i reacampia $olavului la $olilecelorlalampi )i la sueriampă

relaţia bolnav-familie şi intrafamilială aspecte care pot ilueampa poitiv

sau egativ starea $olavului )i eci terapia $olii aspecte patologice ale vicircrstelor şi seelor căile şi metodele cele mai potrivite ire)ti )i eiciete petru tratametul

stării e $oală vi aspectele complee ale eisteampei $io(psiho(socialeale $olavului

aspectele profilactice 4e eucaampie saitară )i mai ales e pregătire psihologică ale lucrătorilor i omeiul saitar

stările finale momentele şi tematica morţii icircn general

313 Sarcinile şi principiile psihologiei medicale

vnd icircn vedere că starea psihică poate influenţa evoluţia bolii credem căscopul (şi principiul) de bază al psihologiei medicale icircn ceea ce priveşteconsiderarea bolii şi terapiei este acela al mobiliării resurselor psihice aleindividului $afective motivaţionale volitive informaţionale etc icircn lupta cu boala icircnvederea ameliorării sau vindecării acesteia

u putem omite scopurile şi sarcinile de informare privi $oala veerea prevenirii acesteia veerea formării unei opinii unei atitudini$mentalităţi de acceptare icircnţelegere şi mai ales solidaritate aampă e $olav )ielimiarea sau cel puampi restrgerea rastică a atituiilor e reecampie )i itoleraampăcare se mai tlesc aampă e uele $oli sau uii $olavi 4sia cacer etc5 ivorte

pricipal i igoraampă )i icultură psihologică )i meicală

+utem sta$ili apoi o serie e pricipii ale activităampii speciice omeiului psihologiei meicale eriv i cele e mai sus2 acorul epli al $olavului petru ivestigaampii )i cuoa)terea stării lui e $oală iscreampie totală privi aspectele itime )i persoale ale $olavului respectarea emităampii )i coiampiei lui iieret e situaampia )i starea care se ală tact )i resposa$ilitate a)a ct acă u putem să(i ameliorăm sau să(i viecăm

sueriampa cel puampi să u o accetuăm acor epli )i eci accepampia e cooperare su$ aspectul terapeutic 4mai ales cel

psihoterapeutic5

314 elaiile psihologiei medicale cu ştiinele psihologice sociale şi medicaleDelimitu()i omeiul e stuiu )i activitate tr(o oă a

iteriscipliarităampii psihologia meicală este eseampă psihologia aplicatăomeiului meical 4psihologie )i meiciă5 ar are strse colueampe )i cu o seriee alte )tiiampe a)a cum vom cerca să preetăm cotiuare

Pl$a lnamp cea mai apropiată e psihologia meicală este )tiiampa carestuiaă moiicările psihice situaampii cocrete e $oală coiampii e iterare ale

$olavilor cu orietare speciică privi aspectul sau atura aecampiuii lor stelaspectele e iagoă metoologie terapeutică )i altele st speciice iecăreispecialităampi cliice 4iterechirurgie cotagioase eoatologie recuperare etc5Ea se

cetreaă pe suiul couitei )i al moalităampii e a reacampioa al persoaliăampii umae situaampii eo$i)uite critice urmări să ietiice proceeele e iterveampie



psihoterapeutică e suport )i cosiliere e mo$iliare a orampelor $olavului petrueicietiarea emersurilor terapeutice

Ppatl$a cosierată e uii autori mai egra$ă ca ramură a psihiatrieiect a psihologiei are rept omeiu e activitate stuiul tul$urărilor psihicecuoa)terea mecaismelor maiestării acestora a cauelor apariampiei )i evoluampiei lor

acoperi ca omeiu e activitate cliica psihiatricăPata care e)i ramură a )tiiampelor meicale are ca omeiu e stuiu )i

activitate $olile psihice su$ toate ormele care se maiestă cauele )imecaismele ecla)ării )i evoluampiei loriagoa tratametul )i preveampia acestora

Pf(l$a) neuf(l$a) neupl$a ca )tiiampe cu omeii mare măsură suprapuse av cetrul preocupărilor lor activitatea sistemuluiervos 4 special a sistemului ervos cetral( SC(5 )i a isucampiilor speciice iverse stări alterate e saatate )i care pot eplica )i auta la ampelegerea )i tratareaiverselor sueriampe6ii su$stratul material al psihicului SC este puctul elegătură tre iic )i psihic oa ue se costituie o ouă iscipliă care se ume)tepmatamp )i care este strs corelată )i cu psihologia meicală

l$a ca stiiampă geerală espre tot ce este viu espre om ca eisteampăiică )i acela)i timp ca uamet petru imesiuea lui psihică

+l(fa )tiiampa uiversală părivi eisteampa privi umaitatea )i pro$lemele ei )tiiampă i care s(a espris psihologia urmă cu aproimativ 1- eai

Sl$a ca stiiampă espre societate espre relaampiile ormale ar )iisucampioale carul grupului social espre eviaampă )i implicit espre $oală )isueriampă Pl$a alamp meiaă )i armoieaă aceste relaampii complee ale

psihologiei meicale cu sociologiaAntpl$a )tiiampa cea mai cupriătoare espre om privi apariampia

evoluampia aaptarea acestuia rostul rolul )i estiul4viitorul a)a cum poate i preigurat5 iiampei umae

Este clar că putem găsi )i alte relatii ale psihologiei meicale primul rcu alte ramuri ale psihologiei cum ar i2 pda$ntul) pteapa) pl$ade(ltamp) ppeda$$a ar )i cu )tiiampe cum ar i2 peda$$a 4metoologia

preării(văampării5 ma) f(a) matemata 4igieria suportul tehic )i esu$staampe meicaampia5 etc

+ROBLEE JI TEE DE 0DIRE Deiiampi psihilogia meicală )i evieampiaampi relaampiile ei cu alte )tiiampe Evieampiaampi pricipalele teme ale psihologiei meicale





3 DIESIUILE +SIOLOICE LE OULUI BOLK

321Penaltate alamp

Omul ca persoalitate tre$uie cosierat imesiuile lui $iologice

iiologice psihice sociale )i culturale De aceea marea maoritate a celor ce aua$orat tematica psihologiei meicale )i implicit a $olii st e acor că oricetul$urare a stării lui e săătate iieret e ormă )i etiologie este o stare e impas

$io(psiho(socio(cultural Iieret acă $oala este iică sau psihică sueriampa estetrăită pla psihic )i este u comple e stări )i semiicaampii seaampii )i percepampiirepreetări raampioamete supoiampii toate su$ semul isperării )i speraampei toatetrăite )i reiterate mital pă la uură la iveluri e itesitate speciice gravităampiisituaampiei )i sesi$ilităampii $olavului 0toteaua aceste stări iuc ereglări mai multsau mai puampi accetuate pla social )i cultural Este )tiut aptul că starea e $oalălimiteaă 4pă la ispariampie5 capacitatea e mucă a $olavului participarea la viaampa

comuităampii la cultură schim$ă eectiv moul e viaampă impu o mulampime eitericampii u aume regim alimetar e eort etc Diereampele e structură iamică)i ivel e evoltare ale persoalităampii au aumite limite iereampe speciice ereactivitate a persoaei la $oli De aceea se spue că tre$uie să vor$im espre $olavi)i u espre $oli Chiar caraampi aceea)i etitate osologică 4av acela)iiagostic5 $olavii au maiestări simptome u)or sau sesi$il ierite reacampioeaăierit la uele meicamete a)a ct otele e speciicitate e iiviualitate impuo a$orare aceea)i maieră Tot mai mult se tie spre a cosiera persoaa

$olavă u oar ca pe u paciet tr(u pat e spital ci ca pe o eisteampă umaă cutoată pro$lematica amitită mai sus

Ster viiue persoalistă ace et isticampia tre aspectele iice )i cele

psihice tre persoaă ca eisteampă $iologică )i persoaă ca eisteampă psihologicăsta$ili acela)i timp uametele $io(iiologice ale persoalităampii )i uitatea lor cu cele psihice las astel 7ivitaampia8 petru meiciă e a se orieta pe

persoaă )i pro$lemele acesteia +ori e pe aceste $ae teoretice Th Brugsuameteaă o teorie a 7meiciii persoaei8 care ivită la iiviualiareaeamiării iagosticării )i tratării $olavului toate cosierate viiuea uitarăspeciică asupra vieampii umae viiue care părampile laturile eisteampei costituie utreg isepara$il Sesul vieampii este at e scopuri ampeluri )i iealuri activitatea

psihică are toteaua ialitate teleologică 4u se poate eplica oar caual(etermiativ u cosierăm oar puctul e porire ci )i cel către care tie5+roprietatea e achiiampie e iormaampiee coservare a acesteia structuri ucampioal(

istrumetale tot mai complee )i eiciete asigur evoltarea persoalităampii 4ee2 memoria(capacitate e egramare )i stocare iteligeampa G ca aptituie reglativ(reolutivă etc5 este toteaua susampiută )i coiampioată euroiiologicemostr uitatea $io(psihică a persoaei Chiar reoaampa speciică la $oală

poartă pecetea speciicităampii )i origialităampii acestei structuri complee $io(psiho(socio(culturale +ersoaa spue Ster acampioeaă )i reacampioeaă tr(u mo care

păstreaă liii mari moelul geeral(uma ar cu coloratură speciică propriei persoalităampi De aceea isistă pe ieea cosierării omului orice situaampie s(ar alamai ales cea e $oală ca uitate psiho(iiologică av următoarele caracteristiciuametale2

(eistenă ca uitate multiplicitate (activitate ca eort e aaptare 4cu ialitate aaptativă52 (specificitate ca iiviualitate )i origialitate



+ersoaa urmăreste att scopuri persoale ct )i suprapersoale 4legatee ceilalampi5 sau chiar scopuri a$stracte evei u verita$il sistem e scopuri pe liiaaaptării la meiu Desigur aaptarea eci atigerea scopurilor u este u)oară

presupue eort susampiut aesea coiampiile uei aumite colictualităampi Co)tiiampa psihologia persoalistă este reultatul acestui colict e aaptare reultatul

colictului itre persoaă )i lume itre persoaă )i meiuCo)tiiampa este oglia care se relectă att persoaa 4su$iectul5 ct )i meiul iic )i social 4o$iectul5această relectare evei )i coiampie )i puct e plecare reolvarea sau cotrolulcolictului stel relectarea este preomiat egocentrică ti să servească maiales su$iectul )i este e asemeea c obiectivă c subiectivă ucampie eecesităampile e momet aplaarea colictului

322 Inntentul n tutua peane) 0ntanele puluTeoriile moere privi persoaa )i persoalitatea st costruite mare

măsură pe moelul ucampioal G iamic ( stratiicat al psihicului pe cele treiiveluri2 inconştient preconştient 4su$co)tiet5 )i conştient 0cepem preetarea

lor cu ico)tietul )i petru că acest ivel va i a$orat mo special ar )i ioriampa e a respecta oriea apariampiei )i evoltării ilogeetice )i otogeetice aacestor compoete ale psihicului

Inntentul a cărui semiicaampie s(a schim$at )i m$ogăampit sesi$il e(alugul timpului e la sesul strict evaloriat 4e epoitar al structurilor

patologice isociate )i isociative isticte primare )i primatul acestora viaampa psihică5 la ampelesuri )i semiicaampii iverse complee care uameteaă )ivalorieaă viaampa psihică Cupri mai ales aspectele $aale ale psihicului2istictele tre$uiampele primare teiampele motrice mecaismele )i automatismele

psiho(iiologice 4e cele ce cotroleaă ucampioarea orgaelor itere proprii5o$i)uiampele gurile )i trăirile oarte itime ascuse stări sulete)ti vechi i

prima copilărie ico)tietul este ivorul eergiei psihicului puctul e porire alietiicării e Sne premisă petru structurarea Eu(ului ca ucleu cetral al

persoalităampii )i co)tiiampă espre uitatea )i uicitatea persoaei )i a Supa-Eu(uluica ceură e ivel moral(valoric

0cerc să schiampee o teorie evolutivă 4ilo )i otogeetică5 + =aet airmăcă viaampa psihică se evoltă m$ogăampiu(se elemetele vechi eii elimiate ciitegrate )i su$oroate celor oi stel ico)tietul ucampioal 4legat eautomatismele psihoiiologice5 )i cel aectiv st 7eecte ale eperieampei acestrale8 timp ce secveampele automatiate ale activităampii 4releele coiampioate eprierile5st eectele eperieampei iiviuale Ico)tietul se cotureaă ca epresie a orampelor

coservatoare meite să reeitee acampiuile utile ar u)oare automatiate ce serealieaă ără eort co)tiet raampioal )i volutar sau motivaampioal(superior ci maiales e maieră impulsivă 0 liii mari această teorie i se pare corectă truct )timcă la acest ivel acampiuea structurilor motivaampiei )i aectivităampii $aale 4tre$uiampele

primare )i coloratura lor emoampioală5 etermiă cu precăere ecla)areamecaismelor e satisacere si reechili$rare speciice cele istictive rele G ecoiampioate care scapă cea mai mare măsură cotrolului volutar(co)tiet celeimpulsive

Co)tiiampa airmă =aet este epresia teiampei e progres a vieampii sulete)tie aaptare la outate la situaampii cotrastate sau colictuale Ea este o siteă activăa proceselor )i ucampiilor psihice la u ivel comple 4superior e regla e

cuoa)tere motivaampioal volitiv valoric5 opuu(se ico)tietului sesul luăriilui su$ cotrol Cele ouă oe structural(ucampioale ale psihicului ico)tietul )i



co)tietul ti iecare e maieră imperativă să()i impuă couitele speciice aua)tere ui colict permeet 4luctuat ca itesitate5 care activeaă )i susampieeergetic viaampa psihică pare ca oă e trecere ca oă tampo su$co)tietul sau

preco)tietul care ucampioeă ca aticameră petru co)tiiampă Coampiuturile psihicevei i ico)tiet staampioeaă aici petru o sumară evaluare aite e a primi

apro$area e a urca la ivel co)tiet iar cele ce st mpise e co)tiiampă 4petru căst ameiampătoare sau iaccepta$ile5 către ico)tiet răm perioae lugi 4ueletoată viaampa5 la acest ivel su$co)tiet

Tot lim$a psihaalitic structura psihicului poate i preetată evolutivreeriu(e la istaampele cu rol iamiator ( itegrativ astel2

(orampele ăscute istictive ico)tiete cuprise Sie acampio upă pricipiile ico)tietului

(orampele structurilor superioare etermiate socio(cultural co)tiiampa moralăcuprise Supra(Eu acampio cotraicampie cu cele ale Sielui

(orampele ormate pri eucaampie la ivel co)tiet )i preco)tiet cuprise Euacampio ca egociator tre celelalte ouă istaampe reu)i geeral să le puă e

acor să le itegreeSiele acampioeă upă pricipiul plăcerii căut să reiteree situaampiile

heoice imeiat iieret e situaampie orice triere sau itericampie crei stări erustrare geer tesiui SuperEgo tie tot mo imperativ să sacampioee săihi$e sau să iterică multe i oriampele Sielui petru că u st coorme cu

pricipiile morale augu(se la colicte itrapsihice ueori primeioase Deeemplu tuturor e trec pri mite iei puitive impulsuri i acest ses atuci ccieva e ereptăampe)te 4Siele(7Ce i(a) a cteva 85 ar imeiat această istaampă4SuperEgo5iterice actul e răspus i această maieră Ego itervie primecaismele raampioale meiaă )i e regulă armoieaă cele ouă istaampe opusereuc sau soluampio coictul itrapsihic

323 +me de eae apampae ale Eu-ulu0 cotetul activităampii reglativ( itegrative Eu(ul ela$oreaă )i pue

ucampiue o serie e procese )i mecaisme e apărare petru că altel ar putea sueriiverse eteriorări coiampiile colictuale care meiaă După a 6reu 45 celemai importate orme e apărare ale Eu(ului sut2

15 Repea reprimarea sau reularea ca maiestare e ecluere i co)tiiampă ateiampelor ce vi cotraicampie cu ormele social(morale Teiampele reulaterăm su$ 7presiue8 ii ecesară multă eergie psihică petru a i ihi$ateiterise )i meampiute această postură

5 Sulmaea)iriarea sau caaliarea teiampelor iacceptate )i iaccepta$ile peirecampia ueiHuor teiampe acceptate asemăătoare apropiate e eemplueergia istictului seual se poate cosuma pri eerciampiu iic pri creaampie etceist chiar teorii ce cearcă eplicarea )i uametarea creatiei a eergieiacesteia pori e la mecaismele su$limării Tre$uie spus să că accept oaumită escărcare varia$ilă ca urată )i catitate ucampie e caracteristicile eiamică speciice persoaei teiampele origiale caută să reviă actualitatesă se maieste su$ orma lor autetică

35 Pea este moalitatea e eprimare a uor teiampe iaccepta$ileatri$uiu(le altora optăm comportamete e persecutaampi e victime petru ae ascue propria agresivitate 4eacceptată social5 Dorim seual o persoaă )i

petru că u e răspue satisăcător ucăm rolul e victimă a a$uurilor acesteia



A5 Supampenaea su$stituirea uei emoampii pri alta opusă2 a ragostei priură a satisacampiei pri isatisacampie etc pori e la caracteristica uametalăa structurilor aective am$ivaleampa Emoampiile st trăiri pereche ce se prouc

părampile opuse ale aceleia)i ae5 Cneunea trasormarea simptomului tr(uul tot mor$i ar care poate i

escirat ampeles Oarecum asemăătoare su$limării coversiuea caalieaăeergia teiampelor iaccepta$ile )i periculoase petru echili$rul psihic mairecvet )i mai ites pe caale vegetative )i uce astel mai ales la simptome

pe care le umim histrioice De eemplu 7paraliia8 uui $raamp histerie areses autopuitiv petru teiampa 4iacceptată e co)tiiampă5 e revoltă ată esoampul agresiv epoliticos lipsit e tareampe ai eplicitsoampia egliată eputcere mo eschis ateampiile soampului 4acest mo e comportamet i este iterise propriile orme morale5ace acest lucru pri reacampii coversive2 le)iă esteervoasă plge etc pe e o parte petru ca soampul să se orietee mai mult către

pro$lemele ei pe e altă parte ca ormă e autopeepsire )i u ultimul rca mecaism e escărcare tesioală e momet

gt5 Suttua ca ormă e eplasare a teiampei sau pulsiuii eacceptate spre altă persoaă De eemplue)i este geloasă sau iviioasă o persoaă airmă aeseaespre parteer coleg priete etc că el maiestă asemeea comportamete47u sut geloasă tu e)ti85

32 Intntul e al m I cocepampia lui 6reu ucampioarea psihicului etrem e imporatte st

istictele Sielui4ico)tietului acela)i timp5 )i mai ales istictele 7vieampii8 )i7morampii8 pe care le găsim această istaampă +rimul itre ele este e apt u grupe isticte itre care mai importate st cel seual e apărare alimetar4ecoservare a iiviului )i a speciei5 6orampa cu care se maiestă aceste isticte oume)te 7li$io8 )i cu ct aceasta este mai mare persoaa ispue e mai multăeergie coservativ(aaptativă Colictul itrapsihic geerat e opoiampia co)tiiampeiaampă e aceste isticte este )i el mai mare uc la iverse orme e evoltare eorietare atituial(comportametală e maiestări patologice 0tr(o orieotogeetică psihaali)tii cosieră că primul 7o$iect8 al ragostei copilului este

propria sa persoaă propriul corp amiti e u li$io autoorietat arcisic oarteapropiat cel puampi la această vrstă e istictul e coservare De asemeeaorietarea ulterioară a istictului seual poate i către sie aică autoseualitatecătre seul opus aică heteroseualitate sau către persoae e acela)i se aicăhomoseualitate Realitatea procesului evoltării e evieampiaă )i structuri )imecaisme e regla suprior cel puampi la el e importate ca cele ale

ico)tietului a)a cum st cele ale aectivitătii )i motivaampiei suprioare cele alevoiampei co)tiiampei etc4 relaampie irectă e orampă cu )i aampă e isticte petru căumai a)a pot cotracara orampa acestora5

Copilăria spu psihaali)tii este omiată e isecuritate copilul ii totalepeet e ault ar ti mereu către iepeeampă ii egocetric arcisistLa vrsta aultă structurile persoalităampii ii evoltate suiciet omul poate să semaieste altruist să se eice altora sau creaampiei Devoltarea a atis limitele impusee iiviualitate

6ucampie e toate aceste aspecte putem airma că $oala este o stare specială4trăită preomiat psihic psihoiiologic5 ce eprimă mai simplu sau mai complemai mult sau mai puampi amplu )i puteric mouri mai tipice sau mai atipice

isuctiieechili$re sau eteriorări episoice pasagere croice sau chiar eiitive ale orgaismului sau ale psihicului uma ampoala este iieret e



localiarea sau orma ei o stare psihică este trăită su$iectiv ca stare psihicăalterată 6ucampie e toate aspectele e persoalitate sociale sau iice tlim

patologie l 4siroame relativ $ie eiite care simptomele se pot ietiica )iclasiica relativ clar )i sta$il5 ar mai ales lna petru că limitele uuisirom avem o multituie e maiestări ierite ate e reactivitatea speciică

iiviuală la $oală

+ROBLEE JI TEE DE 0DIRE Evieampiaampi relaampia itre persoalitate )i $oală $oli )i $olavi +reetaampi )i eplicaampi tipurile e reacampie e apărare 4simptome5 ale

persoalităampii la 7agresiuile8 actorilor meiului iter sau eter



33 SMMTTE JI BOLMGSMMTTE ITLM

331 Ce ete taea de alamp Ce este $oalaN Cum putem ala ue este liia e emarcaampie itre starea esăătate )i cea e $oalăN Eistă o asemea liieN Sit tre$ări la care se va cercagăsirea uui răspus )i acest capitol ar )i celelalte mai ales acolo ue voma$ora eectiv această temă +etru uii teoreticiei ai meiciii tre săătate )i

$oală u eistă rotieră care poate i eiită ca o$iectiv Diicultatea eiirii stăriie $oală ca )i a stării e săătate pore)te e la aptul că u eistă o liie clară eemarcaampie tre ace)ti oi termei coampiuturile lor sematice cotopiu(setrepătruu(se chiar oa e graiampă Iieret ce criterii olosim ie celeaaptative G vi eicieampa origialitatea armoia aaptării ie cele socio(culturale

G vi a$aterea e la ormele grupului social u putem opera iereampieri a$soluteeacte eseori ii ecesare )i aprecieri calitativ(catitative Ceea ce umim $oală poate i )i o a$atere e la ormele sta$ilite sau amise carul uei aumite culturiUii autori susampi că espre $oală putem vor$i umai atuci c a$ateri catitativee la ormă prouc la o aumită etapă a evoltării lor u salt calitativ 6eomeele

patologice ar avea eci u speciic calitativ acest raport cu eomeele ormaleEistă $olavi 4sau purtători e procese patologice5 aaptaampi la viaampă )i

prouctivi $olavi care se igoră sau care sut compesaampi timp ce mulampi oameisăăto)i i puct e veere somatic )i chiar psihic sut suerii O eiiampie aOS leagă starea e săătate e impresia e 7$ie8 aică eie)te săătatea mo poitivtuci c e reerim la reervele )i orampele itrapsihice putem airma că

starea e săătate este ceva mai mult ect o stare e 7ell($eig8 este chiar o staree ispoi$ilitate către ecese +ori e aici am putea spue că starea mor$iă se poate evieampia oar la suprasolicitări ceea ce mare măsură este aevărat )a seecla)eaă isucampii sau sueriampe orgaice 4ecesul e mcare )i $ăutură poateecla)a iigestii ulcere pacreatite etc5 sau stări evrotice4ecesul e eort văampare poate ecla)a asteie5 De asemeea stările tesioale ale eameelor potla rul lor să ecla)ee att sueriampe psihice ct )i orgaice Dar multe situaampiitocmai mometul care e 7egaăm8 e stress poate i ecla)ator petru astel e

$oli Omul poate ace aampă )i la solicitări )i la suprasolicitări )i putem spue că estesăătos c reistă la toate acestea atigerea iealului chiar pri eortul )icorarea speciice ii actori 7troici8 petru starea e săătate 0 geeral

sectorul somatic se pue accetul pe perormaampele e aaptare cosier o $uăaaptare pe aceea care avorieaă evoluampia

0 sectorul psihic criteriul aaptării u poate i acceptat ără reervăaptarea mpisă icolo e orice limită evie u iiciu e icosisteampă )islă$iciue a persoalităampii )i cteoată pur )i simplu u iiciu e la)itate Omul tregime aaptat poate costitui o persoalitate meiocrăicapa$ilă ecreaampieiovaampie )i iveampie Dacă amitem că iiviul este pri eceleampăcotraictoriu atuci ici lipsa e cotraicampii etere 4)iimplicit itere5 urepreită u ieal e săătate Echili$rul iterior ecesiv este icompati$il cuvitalitatea metală cu eergia )i vitalitatea a$solut ecesare aaptării

După ărgieau săătatea 4psihică5 seamă cola$orarea armoică tre

orampele psihice corporale )i sociale reultat al aaptării sau itegrării orampelor



sulete)ti la sie la corp )i la societate8 +ersoaa săătoasă sulete)te se poaterecuoa)te upă ouă trăsături pricipale care sut2

a5 setimetul e $uă stare lii)te )i pace iterioară $5 $5 relaampiile ormale cu semeii )i societatea oampiuea e ormalitate 4ormă ormativitate5 ar costitui ualul stării e

săătate care se istituie ca o calitate ormalitatea vieaă a$orarea meicalătraiampioală plasu(se omeiul meiciii curative timp ce săătatea vieaăa$orarea psihosomatică scriiu(se aria meiciii prevetive Deiiampiile )iescrierile săătăampii psihice pot i scrise pe o aă care preită u pol aectiv G motivaampioal )i altul cogitv(acampioal cosier ucampioarea iterrelaampioatăarmoioasă a acestora a)a ct epresia lor maiestă să ie o aaptare armoioasăactivă miimal creativă care să valoriee persoaa 0ampelegerea săătăampii ca eomeeste acilitată e o ipostaiere a acestuia tr(u cotet2 săătatea poate i privită caaaptare ca meie 4ormă5 ca proces )i evoltare ca itegrare socială ca valoare0 mo logic )i legic $oala este tul$urare isucampie a$atere e la această ipostaăv i veere cele eprimate ea opiiem că $oala este u eome psihosocial

comple2( pri eiiampie G se eie)te ca a$atere e la orme sociale

( pri origie ( caue $io(psiho(iiviuale )i sociale ( pri urmări ( sueriampe iiviuale ar )i ale grupului social( pri maiestări G o serie e simptome atituii )i comportamete speciicestării e $oală st sociale )i socialiate

332 ala a mpa e4tenal+ri reucerea su$staampială sau chiar ispariampia stărilor e $ie iic )i psihic a

capacităampilor aaptative $oala auce cetrul maiestărilor $olavului sueriampă privaampiui )i petru sie )i petru cei apropiaampi )i chiar petru grupul social mai largtul$urări ale relaampiei cu meiul e viaampă geeral

Dn puntul de edee al peane lnae cercăm să evieampiemaspectele mai importate ale acestei stări e impas maor )i aume2 cele referitoarela suferinţă durere cele privitoare la privaţiuni şi limitări ale propriei eistenţemerg pă la puerea su$ semul tre$ării a propriei vieampi Sufena ca terme geeral semiică toate seaampiile repreetărilegurile trăirile )i stările cu tematică )i coloratură eplăcută e iscomort sauchiar imposi$il e suportat ameiampătoareetc

Ditre acestea durerea este o seaampiece evie specială particularăsoampiu(se e eomee vegetative aective )i acela)i timp u simptom central

al tuturor $olilor av cel mai aesea semiicaampie aaptativă sesul caresemaleaă o isucampie psihică iiologică sau o alterare o istrugere orgaică ceameiampă sistemul $io(psihic asam$lu aică persoaa Durerea este orma esueriampă ce l trimite pe $olav la meic pu ucampiue o relaampie terapeutică care se vor implica mai mult sau mai puampi prou cele ouă persoae pă lamometul imiuării acestei simptomatologii sau viecării $olii Tot ea este )isemul e $aă care l aută pe meic eamiarea $olavului ormulareaiagosticului )i a terapiei

Se vor$e)te tot mai mult e o terapie a urerii atorită acestor aspecteeuampate ea )i u ultimul r atorită impactului ei psihic greu sau chiar imposi$il e suportat4atialgicele costituie o grupă e meicamete ites olosite

uele aecampiui grave stări termiale cu ureri mari se amiistreaă atialgicemaore cum ar i moriaetc5



Durerea este iversă ca ormă 4sură pulsatilă ulgurată vie etc5itesitate localiare 4localiată mai mult sau mai puampi eact tr(o aumită parte acorpului5 ar i puctul e veere al imesiuii umae i care pore)te seevoltă )i se maiestă su$ ouă orme2

a somatică iică umiu(se )i algie relativ $ie localiată relativ $ie

etermiată caual aut eectiv localiarea oei orgaice aectate )i istituirea mai rapiă a uei terapii cu )ase mai mari e viecare

b psihică sau morală stare compleă e sueriampă psihoaectivă elii)teteamă tristeampe reală griorare privi propria viaampă alarmă eisteampialăaceste maiestări st cu att mai ample ramatice )i epuiate cu ctiagosticul este mai sever progosticul mai sum$ru )i cootaampiaiormaampioal(emoampioală a $olii mai spăimtătoare 4vei(cacerSID5

Boala este u umai sueriampa ată e urere iieret e orma )i localiareaei ci )i starea compleă ameiampătoare ată e semiicaampii multiple c)tigate caruleperieampei e viaampă cum ar i2

( $oala este ameiampare a vieampii poate prevesti )i auce moartea rica emoarte ii teama uametală a omului paraiteaă co)tiiampa imometul istalării ei oriet )i cosum o mare parte a capacităampilor homeostatice )i aaptative ale orgaismului o$osi )i epui ueori chiar mai mult ect isucampia sau aectarea e $aă( teama aietatea4ueori paroistică5 elii)tea tristeampea reuc activismul alte irecampii emo$ili persoaa e la activităampile cotiiee reucsperaampele petru viitor chiar proiecampia viitor se schim$ă scopul omiateste cel al rec)tigării stării e săătate proiecampia opriu(se aesea aici

propriul corp )i propria persoaă o$i o mult mai mare importaampă e)i pare eiresc oar eperieampele e $oală e ac să preampuim cu aevărat stareae săătateSesi$ilitatea algică epie e starea sistemului ervos vegetativ

4ceestopatiile5 e starea umorală 4hiper(hipocalcemia hiper(hipotiroiia5 e starea psihică 4o$oseală eperieampe aterioare sugestie )i autosugestie ealtare situaampii ecompetiampie etc5 este iversă merg e la anal$e 0anal$e(e5 n$entalamp)pal$ete(e 4sesi$ilitate ureroasă scăută5 la uele persoae pă lapeal$e(e) peete(e dueaamp 4sesi$ilitate eagerată aampă e urere5 Lipsaurerii este aesea actor e risc lipsi semalul pericolului ar )i hiperesteiaurerii este u aspect eaaptativ alarm eagerat ueori reuc sau greuiterveampiile terapeutice alteori mări sueriampa toate aceste situaampii

Căutarea urerii satisacampia la urere itră omeiul patologiei astel plăcerea e a prouce urere cuiva este adm iar plăcerea e a suporta urereamam

Boala seamă acela)i timp impuerea )i asumarea uor privaampui priviregimul geeral e viaampă Scăerea orampelor a eergiei imo$oiliarea la pat impulimitări e mi)care e eplasare limitări ale spaampiului vital limitări cosecutive alerelaampioării 4tot mai puampie persoae proimitate5 )i comuicării Evetualeleisucampii ale uor orgae itere impu regimuri alimetare ueori oarte rastice4 hepatite ulcere gastro(uoeale ia$et hipertesiue arterială etc5 Chiar )iacă e reerim oar la o$ligaampia e a reuampa la uele plăceri alimetare4caeaua5 saue altă atură 4ecursiile motae5 sueriampele mai u)oare ele st tot restricampii care

creaă iscomort



Spitaliarea 4hospitalismul5 creaă iicultăampi i plus acele restricampii amititeii la u ivel etrem e riicat meiul e viaampă această perioaă ii totalierit e ceea ce este o$i)uit petru paciet par apoi o serie e aspecte oi cumar i2

( saloul e spital u mai oeră itimitatea e acasă aici mai st )i alte

persoae $olavi cu $oli )i mai grave care impresioeaă geeraleplăcut iuc teamă eă etc4ueori setimete $eeice esoliaritate5( tratametul epersoaliat utiliarea ecesivă a tehicilor moere sărăciasau lipsa comuicării a cotactului cu pacietul 4st cauri care aproapelipseste cosultul $olavului auscultare palpare etc iagosticul ii puseclusiv pe $aa reultatelor ivestigaampiilor5( iolarea e amilie )i prietei epeeampa e persoalul meical aampă e carese simte ierior su$evaluat evaloriat comuicarea catoată preomiat sera iormaampiilor legate e $oală )i spital pot să eviă actori reatorii terapie

( eamiarea )i tratametul aampă e ceilalampi ueori aampă e stueampi tiraiaaalielor reeamiărilor programul strict toate costituie actori stresaampi )i

pertur$atori care e regulă accetueaă sueriampa

333 Attudn ale lnaulu faamp de alampCu toată cărcătura alarmată chiar spăimtătoare evieampiată mai sus

ueori poate tocmai e aceea $oala mai precis auamparea iagosticului tree)tereacampii )i atituii iverse aiestarea aampă e $oală poate i prisă liii mari următoarele tipologii atituial(comportametale2

a5 aeptaea da$ntulu al ca situaampie e impas semalată etoate simptomele care l(au aus pe $olav la meic acceptarea poate itrăită ca resemnare aampa estiului implaca$il iuc atituii )icomportamete eesive e ihi$are eagaare emo$iliareatituii care creaă pro$leme aplicării terapiilor )i reuc )asele esucces acceptarea poate i estul e rar 4mai ales caul $olilor ivaliate ar ără risc )i ialitate letală5 urmată e refugiul $n boalăca urmare a $eeiciilor cosecutive acestei situaampii ( scutirea eresposa$ilităampi tratamet preereampial iverse situaampii e viaampă poatechiar $eeicii iaciare acceptarea poate i realistă mobilizatoarecombativă $olavul olosi i acest ca toate resursele posi$ile petrutratamet )i viecare

$5 $naea da$ntulu a l e)i este co)tiet e starea u tocmaiormală a orgaismului 4amă eciii acest ses5 pori e lacovigerea că are suuciete resurse aturale e reechili$rare 4a mai ost

$olav )i s(a reăcut ără tratamet5 igorarea $olii poate uce la lipsăde cooperare petru terapie la egliarea stării e $oală )i la agravareaacesteia

c5 ne$aea l este o reacampie )i atituie periculoasă petru $olaviuc i mo logic u umai lipsa de cooperare ci chiar opoziia aampăe tot ceea ce se reeră la situaampia lui e impas iclusiv la terapie

33 ala n adul penaltamp mde

0 psihiatria )i psihopatologia actuală psihopatiile sut cosierate $oli saustări croicetr(o aumită măsură costituampioale preomiat o$ite pri



ilueampele meiului social(eucaampioal la limita itre ormal )i patologic care acsă suere mai mult am$iaampa ect pacieul su)i Cuoa)terea lor este e iteres

petru meicia geerală eoarece moul care se sta$ile)te )i evolueaă atituiea $olavului aampă e propria sueriampă )i $oală epi mare măsură e trăsăturile psihologice ale iiviului

Scheier 41lt35 escrie pe hipertimici pe epresivi pe aatici pe esiguriie sie pe cei cu ispoiampie la$ilă pe cei lipsiampi e autoritate pe cei lipsiampi e aect4oameii reci esimampiori5 pe cei lipsiampi e voiampă pe asteici )i pe eploivi

Bleuler eose$ea ervoitatea 4scăerea reisteampei psihice la ilueampeleeere )i itere cu isuicieta tesiue a voiampei5 e esăpie )i irita$ilitateaormală El escrie pe cei care tre$uie 7să se ale trea$ă8 )i pe oameii maampi e

pulsiui 4risipitorii vaga$oii5 pe estatorici 4la care lipse)te uitatea )i co)tiiampavieampii psihice5 pe certăreampi )i scaalagii pe cei cu ista$iliate morală O categorieaparte o costituie e$ilii mitali care pot i coui iatili iioampi O altă categorieo repreită psihopaampii seuali Toate aceste tipologii vor să e sugeree căvulera$ilitatea către o $oală sau alta reactivitatea la $oală maiestările

simptomatice epi )i e aceste structuri e persoalitateCuoa)terea psihonevroelor este e mare iteres practic petru meicul e

orice specialitate eoarece 7temperametele evrotice8 )i 7psihoevroele8 sutrecvete practica ilică +ersoalitatea psihasteică escrisă e +ierre =aet estecaracteriată pri asocierea uui sirom psiholeptic 4alcătuit i plictiseală itr(usetimet e isuicieampă )i e icompletituie itr(o iicultate e aprehesiue a

preetului )i a realului5 cu simptome variate i sera aietăampii spaimei o$iiloro$sesiilor ieilor ie

ersonalitatea anioasă umită )i aietate costituampioală este caracteriată pri preeampa uei spaime permaete care evetual se poate ia )i se poate soampi e pseuoo$ii sau chiar o$ii 6recvetă este iarea pe seaampiile corporale orgaice )iampliicarea lor 4agoasa ipohorică5 0 aceste cauri su$iectul se teme să u ai$ăo $oală evetualitate ce i se pare plaui$ilă După uii autori 4)i upă cocepampia

psihaalitică5 preeampa o$iilor aevărate ar iica eisteampa uei persoalităampiisterice

seudofobia este o teamă reultată i asocierea uei situaampii cu o primeiereală trăită tr(o perioaă aterioară (obia esemeaă teama agosată ecla)atăe u o$iect sau e o situaampie care pri ele sele u au u caracter periculos Cavem e(a ace cu o$ia $olii cu osoo$ia su$iectul e)i recuoa)te a$suritateaieii pri mecaismele psihice ale aietăampii este costrs să gească că are mo eectiv o $oală

ersonalitatea obsesională este caracteriată pri eomee reprouc lamiimum evroa o$sesioală O$sesia este u coampiut e co)tiiampă care aseiaăspiritul o7repreetare costrgătoare8 sau o 7compulsiue8 4teiampă la act5Setimetul ieea teiampa care irump co)tiiampă apar su$iectului ca iieomee străie mor$ie eacor cu eul co)tiet ele persistă cu toateeorturile epuse e a scăpa e ele Lupta petru elimiarea lor se soampe)te eagoasă Termeul e 7anancasm8 semiica iiampial destin ar astăi are teiampa săse răspească av ampelesul e perseverare pe aumite iei )i trăiri petru alocui termeii o$sesie )i compulsie Este e remarcat aptul că compulsie actelesăvr)ite se remarcă pri stereotipia )i ormalismul lor 4sut rituri )i ritualuri5 cesteast e asemeea couite e evitare a stării aioase create e o$sesii +ri

persoalitate aacastă uii autori ampeleg o asociere a uor elemete cu 7caracter



aal8 cest aspect eiit reuismul clasic s(ar caracteria pri gust petu oriegust petu ecoomie căpăampare persisteampă activităampietc

ersonalitatea isterică poate costitui u tere propice petru evoltareaevroei cu acela)i ume Ea se caracterieaă cliic pri la$ilitate emoampioală4reacampii aecvate ar ecesive totu)i ără persisteampă5 )i histrioism 4su$iectul trăie)te

tr(o lume teatrală5 Criele isterice u survi icioată sigurătate Istericulore)e să i se ea ateampie Se mai aaugă ote e egocetrism 4pasivitate aectivă5 ca)i o aumită teiampă la 7erotiare8 4aică la a a o semiicaampie seuală uor o$iecte)i situaampii oarte iverse5 ca )i o etă teiampă la a$ulaampie 4su$iectul trăie)te tr(olume atasmagorică pe care a creat(o5 La emeie 4ue tlim mai recvet5 isteriase soampe)te aesea e rigiitate sau alte tul$urări ale vieampii seuale Cotrar a ceea cesugereaă etimologia cuvtului isterie persoalitatea isterică )i chiar evroa istericăse tle)te )i la $ăr$aampi Dupre )i Delmas au escris co)tiiampa mitomaică custigmate isteroie )i cu teiampa ativă la miciuă )i simulare

+ROBLEE JI TEE DE 0DIRE Săătate )i $oală sueriampa oampiuea e ormalitate Tipuri e persoalitate )i e reacampie la $oală Importaampa cuoa)terii persoalităampii petru psihologia meicală

3A RELPI EDIC(BOLK

31 Opn pnd elaa med-lna cest capitol se reeră la relaampia iterpersoală specială ce se sta$ile)te tre

meic )i paciet cotetul activităampii complee e iagostic terapie )i preveampie a $olii v o istorie ale cărei ceputuri st cotemporae cu apariampia societăampilor omee)ti relaampia uametală meiciă aceea care se sta$ile)te tre meic )i

$olav u s(a schim$at eseampial e(a lugul mileiilor Datele oerite e scrierileatichităampii cuoscute 4Egipt recia Imperiul Roma5 e evocă u meic ce relieaăo relaampie terapeutică irectă iclu cosultarea eectivă a $olavului cu miloacele)i la ivelul e atuci al cuoa)terii orgaic ar )i psihic )i social pri ialogul ceavea loc tre cei oi

0cep cu secolul QIQ mai ales această relaampie se iterpu progresiv oserie e miloace tehice e ivestigare e iagoă )i terapie create )iimplemetate cu scopul cre)terii eicieampei actului meical aspect mare măsurărealiat aspect pe care l veem iterveampii chirurgicale tot mai complee terapii tot mai iverse )i eiciete )i mai ales poerea tot mai crescută a laturii

prevetive raport cu cea curativă 4iice al ivelului stării e săătate eevoltare al meiciii iice al ivelului e viaampă )i civiliaampie5 0 aara acestor

eecte $eeice icotesta$ile iovaampiile relaampiei au aus )i uele eausuri careacă ar i epă)ite ar m$uătăampi su$staampial prestaampia meicului $eeiciul



pacietului e reerim la aspectul mult iscutat ultimii ai acela aleumaiării actului meical al alieării 7$olavului e suportul său aectiv )imoral8 miloacele tehice risc să ormee 7u aevărat ecra tre meic )i

paciet84Iamaescu5 pri reucerea rastică a cotactului )i comuicării irecte cu pacietul

Dacă luăm cosierare aptul că eseori $olavul este cosierat u cae stuiat e eperimetat u ca e urmărit )tiiampiic relaampia meic($olav setrasormă 7relaampia eperimetator(o$iect84thaasiu5 aspect ce susampie ieea emai sus ar care este valoriat $eeiciul celor oi eicul c)tigă eperieampă pecare o va utilia trat u umai $olavul cauă ci )i pe mulampi alampii pro$lemacăpăt cootaampiile eotologice ierete progresului meiciii2 tre$uie săevoltăm această latură a eisteampei umae toate coiampiile )i moalităampilerespect omul emitatea lui pro$lema este aceea a sta$ilirii acelor liii eemarcaampie care să e acilitee căt mai multe achiiampii oi respect coiampiaumaă

Cert este că ultimii ai atituiea tot mai recvet tlită este aceea e a

cosiera uilateral $olavul e a ampie seama oar e $oală )i u e omul treg iic)i psihic m văut că $oala este epresia tregii persoalităampi )i aceste coiampiimeicul cu toate autoarele tehicii iterpuse tre el )i $olav va tre$ui să se apropiemai mult e acesta să comuice mai eiciet să(i ia cosierare u umaisueriampele iice ci )i eprimarea lor psihică să ie u $u cliicia ar )i u $u

psiholog Desigur meicul u va prelua sarciile )i competeampele psihiatrului )i psihologului ar va mprumuta u miimum e cuo)tiampe priceperi )i eprieri iarsealul acestora a)a căt să()i eicietiee prestaampia Este cuoscut aptul că mariicliiciei au ost )i st mari st căutaampi e $olavi )i petru că ispu e asemeacuo)tiampe )i tehici e a$orare )i terapie

32 Catet ale elae med-lna )elaţia medic-bolnav este o relaţie socială interpersonală profesională

ce poate fi definită şi din perspectiva rol-statusului social 6iecare i cei oi serelaampioeaă )i acampioeă coorm uor roluri 4asam$lu e comportamete pe care lea)teptăm mo legitim e la o persoaă5 )i statute4repturi )i atoriri coorme

poiampiei sociale a persoaei5 ela$orate timp cotetul vieampii sociale+iaget evieampiaă că această relaampie compleă este uametată )i

ucampioeă trei planuri )i aume2a5 nteletual iormaampioal reeritor la toate atele pe care le au uul

espre celălalt special meicul espre $olav espre situaampia e $oală

petru $olav ate espre competeampa meicului $5 afet privi reoaampa emoampioală reciprocă 4ce simte meicul espre $olav )i situaampia lui ce simte $olavul legat e meic apropiere sauistaampă călură )i acceptare sau răceală coiampii e e evăluire a

pro$lemelor lui etc5c5 mal privi corectituiea emersurilor meicale aspecte

eotologice Di această perspectivă )i meicul )i $olavul 4mai ales $olavul el este

su$iectul stării e impas )i are cea mai mare cărcătură emoampioală această relaampie5)i structureaă aumite uecăampi evaluative aumite a)teptări )i ceriampe stfel bolnavul icircn general cere medicului2

( să ie u oarte $u specialist 4iagosticia terapeut5 să(l scoată ct mairepee )i ct mai $ie i situaampia grea e $oală



( să ie apropiat ampelegător să(i acore ateampie chiar aectivitate ( să maieste iteres petru $olav )i petru tratametul $olii lui )i sălucree co)tiicios corect cistit Datorită stării lui speciale moiicată e $oală e sueriampă e primeieevei irasci$il eră$ător egocetric suspicios ar )i la$il emoampioal

sugestioa$il căut mereu elemete e sprii $olavul ueori peuleaă treatituii cotraictorii aampă e octor eager tr(u ses sau altul Doctorul este aceste situaampii2

( c Dumeeul magiciaul salvatorul ratele apostolul eruitulampeleptul autorul e elocuit( c u)maul urul gariaul care i impue o serie e restricampii ar )iepriceputul ehotărtul acă ureaă prea mult ivestigaampiile )i istituireatratametului istatul 7ără sulet8 acă este mai sever mai reampiutm$ivaleampa emoampioală )i peularea tre mai multe stări )i atituii poate i

tlită )i su$ următoarea succesiue2( la ceput meicul este ristos tămăduitorul 4starea tesioal(

ameiampătoare ată e $oală este puterică5( perioaa e covalesceampă un profesionist care()i ace atoria 4stareatesioal(ameiampătoare este pe cale e ispariampie5( upă viecare c este vor$a e plată e retrăirea uor momete 7larece8 ca pe diavol 4starea tesioală a ispărut5O$servaampiile au autat timp la coturarea uor ceriampe pe care mo

ormal ar tre$ui să le epliească meicul coormitate )i cu oriampele $olavului ar mai ales cu sarciile meicului )i pricipiile meiciii Coormacestor ceriampe meicul tre$uie să ie2

( u oarte $u specialist u oarte $u proesioist( eutru aectiv ampelegător ar )i autoritar altruist co)tiicios( corect cistit să respecte emitatea omului Ueori meicul tle)te $olavi cu maiestări sau caracteristici mai aparte

care ac relaampia itre cei oi mai iicilă mai colictuală )i amitim cotiuareouă asemeea categorii

+imulanţii iteresaampi să pară ie mai $olavi ie mai puampi $olavi ect sta)a e eemplu ci vor să scape e o activitate eplăcută 4e armată5 cearcă săo$ampiă u iagostic mai grav iar c vor să o$ampiă caret e coucere auto uulmai puampi grav

onsultamanii ipohondricii care easpereaă serviciile meicale pri oarteesele cereri e cosultaampie pri isisteampele e a cere mereu eplicaampii legate e

$oală )i e tratamet pri cotiua avetă e la o cliică la alta etc Stuiile e psihologie socială )i meicală scot mereu evieampă aptul cămeicul tre$uie să ai$ă o ormaampie compleă i care să u lipsească a$ilităampile ecomuicare )i e relaampioare altamp empate e cosiliere care să ie astelevoltate ct meicul 2

( să poată să aaptee ivelul comuicării la capacităampile e ampelegere ale $olavului să reu)escă astel să se ampeleagă reciproc să )tie )i să ai$ă ră$aresă asculte $olavul( să o$ampiă e la paciet maimum e iormaampii espre $oală espre situaampialui ate importate petru esă)urarea actului meical( să creee ca$iet atmoseră e corialitate )i speraampă care să iucă

pacietului ispoiampie spre eschiere coesiue )i acceptare a ivestigaampiilorterapiei etc



( să ispire creere )i să maieste siguraampă ceea ce ace competeampă proesioală )i prestaampăDespre empate orim să preciăm că acest proceeu e traspuere

imagiativă locul altuia situaampia altuia petrua ampelege ce simte ce ge)te )ie ce reacampioeaă stilul lui tr(o situaampie aume este etrem e ecesar meicului

aa e iagoă )i pe tot parcursul relaampiei lui cu $olavul evărata cuoa)terea stării pacietului se poate realia oar pri 7ietiicarea8 e tip reuia cu acestasituaampie poitivă su$ aspectul iormaampioal ar riscată su$ aspect relaampioal7Ietiicarea8 cu pacietul presupue u umai empate ci )i mpate participareemoampioală care acă poate i cotrolată auce u plus e clariicare a situaampiei

$olavului ar poate e asemeea scăpa e su$ cotrol auc )i alte caracteristicieorite relaampiei meic($olav

Ueori relaampia capătă aspect emoampioal eagerat pu pe cei oi situaampii e epeeampă2

fie de tip părintecopil octorul se ietiică cu $olavul opt u rol pateral $olavul regres aesea la staii )i comportamete iatile

răspuă ceriampelor e rol ale meicului )i propriilor ceriampe e asisteampă )isuport emoampioal $olavul chie relaampia aceasta evei circulară cu

perspectivă e evoltare )i tărire fie de tip erotic heteroseual adultadult c tre meic )i paciet seasc setimete ura$ile e iu$ire0 aceste situaampii meicul )i piere iepeeampa risc să gre)ească

evaluarea situaampiei $olavului eager pri multituiea ivestigaampiilor iversitatea)i chiar icostaampa )i icosecveampa tratametelor aplicate sau ori să reolvesigur totul auge să limitee accesul pacietului )i la alte ivestigaampii sau opiiiale altor speciali)ti care ar i oportue situaampiei

U aspect mult iscutat al relaampiei itre meic )i $olav este aceea asecretului proesioal a iormaampiilor pe care meicul le va oeri $olavului saucelorlalampi espre $oală Eclu $olavul )i amilia lui care au acces la aceste ateaampă e ceilalti meicul va păstra secretul acestor iormaampii care u vor i ăcutecuoscute ect i cauri prevăute e lege iteresul $olavului sau acă uele iele st e atură să(i periclitee viaampa De eemplu acă esă)urarea cosultaampieimeicul sesieaă că pacietul epresiv are pulsiui autolitice eistă risc esiuciere este o$ligat să avertiee pe toampi cei care(l supravegheaă acest seschiar acă ace)tia u st i amilie

Se pue apoi pro$lema iormării $olavului )i a amiliei lui legătură cu $oala mai ales atuci c aceasta este gravă St $olavi aio)i structural care

preeră să u )tie totul legătură cu $oala aevărurile grave aietu(i )iemo$iliu(i )i mai mult ar st )i i cei care vor să cuoască tot aevărul Logicar i ca $olavul să cuoască ct mai $ie situaampia lui să se mo$iliee emersurileterapeutice pori e pe această $aă să i se spuă tot ceea ce este legat e $oalăipostaă care itră maoritatea oameilor Celor oarte aio)i epresivihiperemotivi poate că ar i mai $ie să u li se spuă totul să se omită uele aspectesă se ame evăluirea lor pă atuci c st create coiampii a)a ct acesteiormaampii să u agravee $oala să u periclitee $olavul

mitim apoi că orme speciice tr(o aumită măsură ată e sarciile prevăute postului )i caliicării proesioale )i alte categorii e persoal meicalsta$ilesc mai ales perioaele e spitaliare relaampii cu $olavul ai recvete )i

mai importate pri urmările lor st relaampiile asisteampilor meicali )i ale iirmierilor cu $olavul ce)tia participă pri activitatea lor la realiarea relaampiei meic($olav



crei coiampiile e griire irectă e amiistrare a uor orme e terapie esupraveghere e curăampeie )i igieă Ueori evi ageampi e legătură tre meic )i

$olav aele iiampiale ale relaampiei sau acolo ue meicul este mai reampiut mai rece)i mai autoritar prelu )i trasmiamp mesae stări )i trăiri ale $olavului

Cosierăm să că toate aceste aspecte tre$uie realiate coses echipă

su$ imeiata )i irecta cooroare a meicului coiampii care asigură esă)urarea uuiact meical eiciet )i $eeiciul $olavului

+ROBLEE JI TEE DE 0DIRE Evieampiaampi caracteristicile relaampiei meic($olav Eplicaampi situaampiile isucampioale ale acestei relaampii Caracteriaampi atmosera )i coiampiile i spital )i reacampia $olavului la

acestea



1 SIDROE +SIO+TOLOICE

151 Penaltate ndm+ersoalitatea se evoltă pri achiiampie e iormaampie )i structurarea emecaisme complee e regla )i autoregla 4e2 mecaismele raampiuii )i logiciispeciice iteligeampei sau cele e eergiare impulsioare e mo$iliare )iirecampioare ale motivaampiei )i voiampei5 ce cotri$uie la eicietiarea aaptării 0carul procesului e evoltare pri 7ocul8 ilueampelor ereitare e meiu )ieucaampie persoalitatea c)tigă trăsături seturi comportametale )i orme speciicumae ar )i caracteristice petru iecare persoaăDupă vrste e -( e aitlim astel o serie e tipologii relativ sta$ile )i ura$ile e persoalitate )i coseciampă mouri speciice e aaptare socială mitim ără a isista prea multstructuri itrovertite sau etrovertite ihi$ate sau eihi$ate mature sau imature

la$ile sau relativ sta$ile rigie sau lei$ile cu reoaampă emoampioală crescută sauscăută etc 0 limitele oarte largi ale ormalităampii toate acele structuri sau tipologiica )i mourile corespuătoare e acampiue sut oarte $ue $ue sau satisăcătoare caeicieampă aaptativă tta timp ct permit aaptarea la u ivel miim ecesar chiar acă sut mai rigie mai itrovertite sau mai iarmoice ele u pot i cosierate

patologice sau ivaliate Ele au oar ota speciică aaptării iecăruia Deeemplu u itrovertit )i ihi$it este e regulă hipoactiv ii prea ceurat preaorietat pe sie )i pe părerea altora espre sie prea scrupulos U etravertit )ieihi$at este hiperactiv omipreet activităampi eăcu()i pro$leme iaproape imicSolicitările mari )i complee ale aaptării mai ales acă sut maieo$i)uite )i e urată mai mare pot provoca să o serie e tul$urări

ucampioarea sistemului e persoalitate )i implicit a aaptării pot uce la tul$urări psihice e ierite grae e itesitate )i compleitate



De regulă orice tul$urare psihică se maiestă pe liia trăsăturilor omiate e persoalitate stel acă structural persoaa este aioasă aceaietate acă este epresivă ace epresie acă este rigiă atituial(ieativ ace tul$urări paraoice etc Itesitatea compleitatea )iurata uor asemeea maiestări este ată e coeiuea structurilor

persoalităampii e graul e reisteampă al acesteia la actori istur$aampi )iu ultimul r e itesitatea )i urata actorilor stresaampi saucolictuali )i se maiestă su$ trei orme e compleitate )iamplituie2

- reacampie evrotică( stare evrotică( $oală psihotică

Criteriile e iagoă acest ses sut cele ce iau cosierare primul ramplituiea orampa )i itesitatea maiestărilor al oile rmăsura care se tul$ură comportametul aaptativ )i i al treilea rcompleitatea isucampiilor umărul e structuri )i su$structuri ale

psihicului ce sut isucampioalevem astel trei tipuri e tul$urări psihice cosierate upă itesitatea maiesărilor2 ( Reacampiile evrotice care a)a cum e siugereaă eumirea sut oar răspusuriepisoice cu tetă patologică la situaampii e stres 4colictuale5 mai eose$iterăspusuri cu urată scurtă 4ile sau oarte rar săptămi5 )i care u aecteaă mosesi$il aaptarea Ele ispar atuci c se reuce sau ispare caua ără a lăsaurme ( evroele sut sueriampe psihice meii ca itesitate )i compleitate care ureaăsăptămi lui sau chiar ai e ile 4atuci ti să se croiciee5 care apar ca urmarea uor situaampii e viaampă pro$lematică )i sut avoriate e structuri la$ile ragile sauchiar iarmoice e persoalitate Di puctul e veere al criteriilor e mai sus4vei + +ichot5 evroele sut tul$urări2

(miore plaul comportametului aaptativ tul$urări espre care $olavulare co)tiiampa caracterului lor mor$i(psihologic comprehesi$ile 4se poate ace legătura cauă(eect pot ieplicate5(reversi$ile G sesul reveirii la ormal sau aproape e acest puct atucic st epliite coiampiile 4ispariampia cauelor terapie eicietă etc5

( +sihoele sut $oli psihice grave complee )i e o mare itesiate )i amplituie privi maiestările mor$ie +etru că maoritatea covr)itoare a acestor $oli areevoluampie prepoeret oscilată cu perioae e relativă compesare alter celor cu

maiestări patolgice ar cu piereri sau eteriorări ale activităampii psihice upă iecareepiso patologic ele sut $oli croice cu progostic 4reervat5 sau grav Dupăcriteriile amitite ele preită următoarele caracteristici2 ( tul$urările pla psihocomportametal sut maore proue2 e eemplu epresia psihotică tlim activism reus su$staampial scăerea rastică a potei eviaampă 4reuul e a trăi iei )i tetative e suici G aihilarea istictului ecoservare5 ( $olavul u are co)tiiampa caracterului mor$i al simptomelor sale 4susampie că eleste cel săătos5 ( tul$urările u pot i eplicate u se poate ace o relaampie clară e tip2 cauă(eect4icomprehesi$ile5



( tul$urările u sut reversi$ile 4chiar acă maiestarea lor tlim perioae ecompesare G reveirea la această situaampie e cvasiormalitate u este completă )i eurată5+etru că tul$urările psihice u se maiestă oar limitele uui proces psihic )i ici

măcar pe o sigură latură a persoalităampii 4chiar acă ua i acestea

este toteaua omiată5 psihopatologie tlim aeseaasamluri e simptoame pe care le umim siroame otacaracteristică tul$urărilor psihice respective Deumirea lor este atăe latura persoalităampii care este cea mai aectată eci e simptomulomiat Ele se pot maiesta la toate cele trei iveluri e itesitateamitite mai sus ar e regulă sut luate cosierare ca siroamemai ales la ivelul evrotic ceasta eoarece la primul iveltul$urările sut prea puampi ample )i persistete petru a i luate cosierare 4evieampă urmărire a tratametului etc5 iar la ivel

psihotic simptomul sau simptomele omiate sut att e puterice )iample ct chiar acă mai apar altele e gravitate mai mică acestea u

mai coteaă su$ aspectul eicieampei aaptăriici evetual oar ceeace prive)te alegerea ormelor celor mai potrivite e terapie itr(ogamă tot mai largă )i iversiicată e su$staampe metoe tehici etc

352 Sndame ppatl$e+ricipalele siroame psihopatologice sut2Siromul asteic ce are ca simptom dominant astenia epuiarea eicitul

eergetic care reuce sesi$il activismul motivaampia eschierea )i comuicarea4relaampioarea5 soampit e maiestări 4simptome5 e ragul oi 4mai u)oare5 cum ar i

(teama elii)tea aietatea o$iile(tristeampea epresia mai ales c tul$urările ureaă mai mult(tul$urările istictive2 alimetare ale somului e coservare

Structura e tip asteiorm poate să se maieste cel mai recvet ca tip ereacampie cvasicostat ără a se ecopesa ueori ca sirom evrotic asteic saurar chiar ca psihasteie e itesitate psihoticăCel mai es tlim această tul$urare

psihopatologică stări e o$oseală e covalesceampă 4upă alte $oli ( iice5 sau e$utul altor $oliSndmul e-f are centrul manifesărilor psihopatologice2 anietatea

teama frica fobiile obsesiile 4ca simptome omiate5 soampite emaiestări e ragul oi 4simptome secuare5 cum ar i2

( asteia G ca urmare a stării tesioale )i a epuiării ervoase

( epesia G ca trăire e ăăricie )i lipsă e speraampă săăto)ire+etru a ampelege mai $ie acest sirom vom precia semiicaampia termeilor amitiampi 4ce esemeaă simtomele e $aă5

(rica )i tendinţa de apărare st legate irect sau iirect e teama e e)ec e peeapsă e icertituie etc Toate acestea sut clasate e psihologi ca emoampiiav )i u importat rol e eergiare )i susampiere a couitei 6rica este cosieratăca u setimet e elii)te trăit la gul uui pericol Este importat săistigem tre2

a5 frica momentană G legată e aumite situaampii ce apar mo iresc viaampa iecăruia )i

$5 $5 frica permanentă ce se trasormă setimet e perpetuă isecuritate

4aietate agoasă5 care pri accetuare poate evei stare patologicărică evrotică 6rica poate etermia att activiare 4ugă apărare iică )i



psihică5 ct )i ihi$iampie 4scăerea raametului itelectual e)i ateampia )ivigileampa cresc5

(rustrarea este starea psihică a celui care este privat e o satisacampie legitimăsau care este )elat speraampele sale Coseciampele sut cre)terea tesiuii iterioare)i o serie e reacampii speciice 0 geeral este provocată e eisteampa uor o$stacole

$ariere care sut co)tietiate ca atare Barierele pot i o$iective 4eomee aturalesociale5 )i su$iective 4e ori iic e au veere5 sau psihic 4lipsa aptituiilor5Iiviii pot avea reacampii oarte ierite rapor

+tresul este starea e eechili$ru e elii)te geeraliată care repreită oameiampare la aresa itegritătii iice sau psihice +oate i provocat e o mulampime ecaue cep cu u gomot puteric ar cel mai recvet e suprasolicitaresau e stări colictuale onflictele apar atuci c simulta se asc teiampe alterative eitesitate relativ egală ce evi motivaampii icompati$ile ce u pot i simultarealiate Lei istige tre2 a5 conflictul apropiere-apropiere eemplu copilul ce eită tre ouă

ucării $5 conflictul evitare-evitare a te lăsa uat e ploaie sau a a)tepta mult timp

pă să treacă c5 conflictul evitare-apropiere elevul care stă la televior cu riscul ea u()i termia temele 6acem apoi isticampia tre ormele )i ivelurile e itesitate ale ricii astel2

- teama este trăire aecvată aampă e u stimul cu semiicaampie amei(ampătoare agresivă istructivă 4e acă te aleargă utaur u cie ampi(e rică5

- angoasa 6 rică puteică prouă eome comple iic iiologic)i psihologic rică mai mult trăită ect gită pe care raampiuea (o

poate cotrola u)or 6 4patologică57-

anietatea 6 rică ără o$iect G rică mai mult gită ect trăită4patologică

- fobia - rică itesă persistetă rică patologică e u o$iect precise e2agorao$ie G rică e spaampii largi thaatoo$ie G rica emoarte osoo$ie G rica e $oli micro$i etc

- obsesia G iee )i trăire ce u poate i lăturată )i paraiteaăco)tiiampa 4orict cearcă persoaa să scape e ea revie mereu mite ca preocuparea cea mai importată5

O$sesia se maiestă grae )i orme ierite ca2- icircndoală obsesivă 4am ăcut $ieN oare este corectă

soluampiaN5- idee obsesivă G ilooare o$sesivă pe tema aceleia)i iei aaliarea

mitală repetată i iverse perspective a aceleia)i iei- tendinţe şi acţiuni obsesive 4$ate lem scuipă s e maieră

recvetă5 - ritualuri obsesive ceremonialuri G e eemplu iea o$sesivă e a u

lăsa cumva ro$ietul eschis l ace pe $olav să cotrolee e oartemulte ori aesea veriicările lui lu orma uor ritualuri2 umaiacă cerc e 3 ori sau e ori tr(o aumită orie etc 7atuci stsigur că este chis8 acest aspect reuce rastic ispoi$ilităampileaaptative oarte mult timp )i eergie ii cosumate cu epliirea

acestor ritualuri care acă u st eecutate carcă $olavul cu ostare tesioală eose$ită e aceea ele st epliite tot mai



cosecvet tot mai o$sesiv ii alimetate cu stare tesioală tot mai puterică ritualurile ii sigurele moalităampi pri care $olavul mai poate reuce aietatea

Bolavii cu maiestări o$sesioale au o persoalitate cu urătoarelecaracteristici e $aă2

- teiampă perseverativă teiampa e eectuare a uei activităampi e maimulte ori ieea veriicării corectituiii acesteia 4totul pe oulierampiei corticale5

- epuiare eergetică asteie atiga$ilitate ca urmare a eortuluicotiuu e a ace aampă situaampiilor aiogee

- vulera$ilitate ată e hipersesi$ilitatea aampă e stimulii aiogeistructură aioasă

Sndmul te are icircn centru o grupare de simptoame emoţionale motoriicompotamentale ample gomotoase teatrale vi 4mai mult sau mai

puampi co)tiet5 să impresioee să atragă ateampia să etermieschim$ări e atituie i partea celorlalampi

S 6reu o ume)te evroă e coversie sesul care o cosieră 7escărcare8somatică a uor acumulări psihotesioale prouse e stimulitraumatiaampi sau percepuampi ca ii traumatiaampi Este mai estlită la emei +are a i o reacampie ce evie pri văampare )i repetarecale o$i)uită e a ie)i i situaampii colictuale tlită la structurilee persoalitate mai la$ile ista$ile )i imature emoampioal ii liiimari moalitate aaptativă eicietă 6ormele patologice st cele careepă)esc ormele social acceptate e maiestare sesul epus maisus cele care capătă aspect critic sesia$il )i care impresioeaă aieste eumită )i evroă pitiatică pori e la asemăarea tremaiestările histrioice )i cele etemiate e tul$urările hormoale special cele tiroiiee

Tul$urările e persoalitate ale histericului sut2( sugesti$ilitate emostrativitate teatralism comportametal( teiampa e a i cetrul ateampiei celorlalampi( imaturitate )i la$ilitate emoampioală ecesitate eagerată e protecampie )iaecampiue e apreciere )i valoriare 4upă moelul copilului speciic acesteivrste5 ( mimetism eose$it G histeria poate m$răca ueori orma oricărei

$olipsihice sau iice e eemplu alse paree mutism etcSndmul afet 0dtm are cetrul maiestărilor tul$urări ale timiei

4aectivităampii5 ie sesul eacer$ării egative 4epesie5 ie ses ivers 4maie5Depresia G hipertimie egativă trăire puterică e ăăricie iutilitateevaloriare eăee cu iicultăti sau imposi$ilitate e proiecampie viitor aspectce impue2 ihi$iampie reucerea orampei motivaampioale )i a activismului eagaareaheoie Se asociaă cu elii)te aietate asteie iar aele avasate cu iei )iacampiui autolitice Deseori se reuce rastic relaampioarea )i comuicarea cu ceilalampi

aia ( hipertimie poitivă eacer$area maiestării eective cu eihi$iampiehiperecita$ilitate euorie supraevaluare a persoalităampii ealtare aectivă soampită escăerea eicieampei mecaismelor e cotrol ale ateampiei girii voiampei )i chiar co)tiiampei 0 ormele mai grave se mai asociaă cu haluciaampii elir cu temaicăiversă ar mai ales tematică e succes putere e seucampie $ogăampie



La multe persoae u tlim ect ua i orme ie cea epresivă 4mairecvetă5 ie cea maiacală 4ceva mai rar5 iar estul e recvet amouă ormeletr(o alteraampă ciclică 4psihoă maiaco(epresivă sau psihoă ciclică5

Structurile e persoalitate care u se ecompeaseaă la ivel psihotic ar secomportă limitele acceptate social pri astel e schim$ări ale registrului

emoampioal se umesc cicloie iar maiestările lor episoice margiale ciclotimieSndmul nfu(nal 47couia mitală85 G are rept manifestare de baă

tulburarea stării de conştiinţă e la simpla gustare o$tuie pă la ico)tieampă5Kiaampa psihică evie eclară elămurită imprecisă eeslu)ită Sut mai multe graee tul$urare a co)tiiampei astel2

a5 Starea e o$tuie G riicarea pragurilor seoriale imiuarea recepampieiseoriale iicultampi asociative scăerea supleampei )i mo$ilităampii ieative G iicultateae a ormula iei

$5 Starea e he$etuie G eta)area e realitate perpleitate iiereampa aampăe situaampia pe care (o mai poate cotrola este scos i situaampie

c5 Starea e torpoare G iieretism apatie somoleampă eorietare

5Starea e o$u$ilare G reucerea tousului ucampioal al psihiculuieorietare răspusuri eclare la ecitaampii mai sla$i $raipsihie )i $raiFieieaccetuate

e5 Starea e stupoare G couioală cu gra accetuat e tul$urare2 $olavulu mai răspue la tre$ări este rupt e meiu u mai reacampioeaă la stimuli 4ectla cei oarte puterici )i la ace)tia sla$ iaecvat5

5 Starea e sopor G somoleampă accetuată iactivism total pierereacotrolului cu lumea totalitate

g5 Starea comatoasă G piererea completă a co)tiiampei G apsihism isoluampia progresivă sau $ruscă a ucampiilor e relaampie

Tul$urări calitative ale co)tiiampei2 983214 Starea elirată G eorietare spaampiu G timp tul$urări perceptive haluciaampii

983214 Starea oeroiă G iiltrarea costrucampiilor visului girea vigilă 4E5amestec e real cu ireal cu imagiar eorietare couie remiisceampehaluciatorii

983214 Starea ametivă G alterarea co)tiiampei propriului Eu gire icoeretăeorietare totală agitaampie psihomotorie

983214 Starea crepusculară G alterarea relecampiei seoriale cu păstrareaautomatismelor motorii

Siromul couioal este tlit maoritatea $olilor psihice grave

psihoe mai ales cele e atură toică sau iecampioasă sau $oli eurologiceegeeative etc

Sndmul alunat-delant ( u grup polimor )i comple e tul$urări psihice grave ce au ca manifestări de baă tulburări ale gndirii percepţiei )i iala icircntregii persoanlităţi sub formă de idei delirante deliruri sistematiate sauesistematiate haotice ără legătură logică tre ieile care compu elirul soampitee regulă e haluciaampii

plicaţie2 G de delante G iei care eprimă eormat realitateaiei limpei

iteligi$ile pe o e claritate a co)tiiampei urul lor se structureaă )i se



su$oroeaă toate celelalte iei orm timp u el e sistem e uecăampi coeretorgaiat logic argumetat ar rupt e realitate )i ecorespu acesteia

De eemplu elirul e graoare 4preet tr(o aumită măsură la toampi lierii paraoici la toampi ictatorii5 este u sistem e gire )i autoapreciere logic orgaiat urul ieii elirate alse că el este cel mai iteliget corect )i potrivit petru acea

ucampie imei altcieva u poate să(l egalee De regulă ieile elirate ale paraoicului u au caracter haluciator ect aele e ecompesare psihotică )imai ales acolo ue tlim )i u proces eteriorativ Delirurile etilicului sau cele ischioreie st haluciatorii

- aluna G prcepampii ără o$iect ar e a cărui realitate 4a o$iectului5su$iectul este covis acestea alimeteaă ieile elirate le susampi ca suportimagistic u(le totoată aspect e $iar a$sur atastic

Dacă luăm cosierare cărcătura aectiv(emoampioală eose$ită ueoriiaecvată a acestor maiestări patologice impulsurile teiampele )i mai alescomportametele 4)i ele iaecvate ample gomotoase cotraictorii agresive5

putem să e imagiăm răsuetul impactul $olilor psihice petru $olav ar )i petru

societate putem să e eplicăm impresia )i atituiea aproape geerală 4ără să o )iacceptăm5 e eampelegere teamă reecampie itoleraampă Tre$uie să )tim că acesteatituii 4 ale oastre a celor săăto)i5 )i comportametele ce erivă i ele st uai cauele ce agraveaă starea e sueriampă psihică reuce eicieampa terapiei cre)terata reciivelor ace etrem e iicilă iserampia sau reiserampia socială a $olavului

psihic Lipsa e cultură psihologică sau precaritatea ei lipsa eerciampiului ecomuicare empatică supeicialitatea cu care privim aesea pro$lemele aproapeluilipsa ori ragilitatea soliarităampii iterumae treampi această situaampie care ultimăistaampă se agraveaă att sueriampa $olavului ct )i a oastră suport costuri totmai mari )i e atură materială ar )i spirituală

353 Relaa end$en 6 e4$en n detemnmul l pe0tr(o altă orie e iei preetăm $olile psihice upă criteriul etiologiei )i al

procesualităampii speciice upă cum urmeaăa5 +sihopatiile )i stările psihopatice ca tul$urări e evoltare iarmoică a

persoalităampii cu precăere a palierului caracterial(valoric Termeul e psihopatie )iare origiea lim$a greacă ue psche G seamă sulet iar patos G seamă

$oală +sihopatia repreită o $oală care se caracterieaă pri eechili$ru )itul$urări e comportamet cu tetă atisocială Tul$urarea se ume)te mai ou7persoalitate atisocială8 scoampu(se evieampă aspectul e evoltare aormală a

persoalităampii )i mai ales a structurilor ei motivaampioale e voiampă )i caracteriale care

etermiă recvet situarea persoaei aara legilor socio(morale tuci casemeea comportamete apar cu regularitate la persoae av aectate structurileeuroiiologice alate la $aa psihicului 4structurile SC5 vor$im e tul$urări

psihopatoie Se mai ume)te )i aomalie caracterială a persoalităampii saucaracteriopatie eoarece su$iecampii psihopaampi se caracterieaă special pri a$olireasimampului moral +ersoalitatea psihopatică are următoarele trăsături2 ista$ilitateaectivă supericialitate emoampioală )i relaampioală impulsivitate a$seampa sau slă$ireareacampiilor la imperativele sociale ucleu caracterial eormat 4amoralitateiaapta$ilitate plăcerea e a ace rău căpăampare teiampe către miciuă urt

piromaie ecrocherie )i uele teiampe spre homici teiampe spre toicomaie etc5 $5 +sihogeiile 4psihoele reactive )i evroele5 ca $oli cu etiologie

preomiat eteră Ele costituie u grup polimor e aecampiui evrotice )i psihotice al căror etemiism multiactorial itervi ca actori etiologici pricipali



traumele psihice iar apariampia )i evoluampia lor este ilueampată att e actori somaticiavoriaampi ct )i actori geetici preiaspoaampi +sihogeiile u tre$uie ampelese oar ca u simplu eect sau ecou al acampiuii uor eveimete care epă)esc la u mometat capacităampile e aaptare ale iiviului ci ca o treagă restructurare aectivo(atituială al căror etermiism u rol importat l au particularităampile psihice

premor$ie ale iiviuluic5 Eogeiile $olile psihice eogee cu etermiism preomiat geetic

preispoat a)a cum sut schioreia psihoa maiaco(epresivă )i geeral psihoele aective

ndogen este u terme ce e sugereaă origiea iteră a isucampiilor 4isera proprie orgaică cu etermiism geetic maiestat ca preispoiampie cavulera$ilitate5 opus eogenului ce caracterieaă stimulaampiile sau cauele veite imeiul eter

+chiofrenia este o psihoă endogenă caracteriată pri isocierea persoalităampii 0 multituiea e orme cliice siromul uametal al isociaampieicare poate i haluciator(elirat costituie sistemul e reeriampă )i ietiicare

tiologia este o ramură a meiciii care stuiaă cauele $olilor )i actoriicare ilueampeaă apariampia iverselor $oli

35 Relaa p-mat 0$an n etl$a tuluampl peTul$urări psihice ota$ile se pot prouce )i pe oul uor afecţiuni organice

ale creierului a)a cum ar i2a5 tul$urări psihice e origie iecampioasă 4psihoele iecampioase5

$5 tul$urări psihice e origie toică 4e eemplu etilismul croic5c5 tul$urări psihice legate e traumatisme craio(cere$rale5tul$urări psihice etermiate e acciete vasculare cere$rale tumoritul$urări psiho(comportametale circumscrise oligoreilor 4eevoltăriistructurilor SC a)a umitele ecealopatiiTre$uie să preciăm că aceste situaampii apar disfuncii ale dezvoltării

0ecealopatii5 prouse e actori e meiu ocivi ce acampioeaă perioaele eitesă evoltare cele timpurii mai ales deteriorări ale SC prouse tot e actorie meiu 4toici traumatici eteriorativi5 )i care acampioeaă upă ce structurileSC au ost ormate eci perioae care urmeaă copilăriei )i aolesceampei 0aceste cauri u putem ivoca acampiuea actorilor geetici u putem vor$i espreaspecte e eogeie

+ROBLEE JI TEE DE 0DIRE

Eplicaampi raportul eoge(eoge etiologia $olii psihice Eplicaampi relaampia orgaic(aorgaic etermiismul $olii psihice Diereampiaampi upă criteriile speciice siroamele psihiopatologice



3gt+SIOSOTIC

381 Oentaea pmatamp n mednamp+sihosomatica este o cocepampie meiciă coorm căreia omul $olavtre$uie privit a$orat )i tratat itegral uitatea lui $io( psihologică )tiut iiaptul că pe e o parte psihotraumele stresul stările colictuale pot etermiatul$urări orgaice4care se pot croicia5 iar pe e altă parte isucampiile )i $olileorgaice au u puteric răsuet psihic4ce poate cotiua chiar )i upă remeierea sauameliorarea $olii orgaice5 Uitatea somato(psihică sau psiho(somatică a iiampeiumae este e apt uul i pricipiile uametale ale meiciii psihologiei geeral )i psihologiei meicale special Ca a$orare sistematică )i susampiută

psihosomatica este o orietare relativ ouă4psihologia asam$lu ar mai ales ceameicală sut )tiiampe relativ oi5 ar ca iee )i chiar su$ aspect practic episoic este

oarte vechestel ipocrate airma la timpul său că $oala somatică are toteaua )icaue psihice iar maiestările )i urmările ei sut )i e atură psihică ituivaleampele terapeutice ale psihoterapiei

aleus postula pri tipologia temperametelă eveită clasică )i moerăcă resorturile psihicului uma st e atură umorală că starea psihică poate iilueampată e starea orgaismului pri ietă pri regimul e viaampă accetuasupra viiuii somatopsihice

ai triu epoca lumiilorTissot evieampia 7ilueampa pasiuilor suletului malaii8 )i corectarea lor tări airmaampiile aticilor

Ca$ais +iel Esuirol )i alampii revi asupra acestor iei perioaa

cosoliării )tiiampelor meicale $iologice )i sociale4)i a structurării psihologiei ca)tiiampă5 evieampii ilueampele 7moralului8 asupra iicului somaticului

Dar umai upă stuiile lui +avlov )i BFov care au uametatmecaismele euroiiologiei47meicia cortico(viscerală85 pot i eplicate )tiiampiic)i caual acele etermiisme psihosomatice sau somatopsihice )i uitatea )iitegralitatea omului att stare ormală ct )i stare e $oală

Răspusul itegral4somatic )i psihic5 la $oală a ost apoi a$orat e psihaaliă e autori ca 6reu Dela leaer etc +ori e la iamica psihicului asigurată e colictele ico)tietului4ivel $aal euro(psiho(iiological psihicului5 la simptome sau mecaisme e apărare4coversia isterică5 susampicoiampioarea u$lu ses organo-psihic şi psiho-organic patologie uormulat apoi o serie e teorii privi speciicitatea evroei etermiată especiicitatea colictului4aspect ce u s(a veriicat )tiiampiic5 sau privi tipul e

persoalitate vulera$il la aumite orme e $oală iică sauH)i psihică4aspectveriicat parampial )i curs e veriicare5

aoritatea autorilor acest omeiu sut e acor că viiuea itegralăasupra omului este sigura măsură să e asigure coiampia miimală )i o$ligatorie

petru a iampelege maiestările lui registrul ormal ar mai ales patologieCocepampia psihosomatică meiciă upă opiia lui Iamaescu41ltlt5 areurmătoarele trăsături e $aă2

a ete ltamp aică itegrală )i itegrativă vi uitatea somato(

psihică



patamp peetea nfluene ale4itegrarea structurile psihiculuitr(u mo su$iectiv a ilueampelor sociale5

ete tnfamp $aată pe o$servaampii cliice stuii eperimetale etcd evieampiaă o dulamp ulnealtate la te a $olavilor psihosomatici2

pamp )i de $an

e scoate evieampă teul p dept fat de ma9 au umat patogeeă

Stresul geeral este eiit4Sele1lt5 ca acampiue eteră esuprasolicitare a uor ageampi agresori iver)i iici4traume5 chimici4su$staampeocive5 $iologici4iecampii5 psihici4colicte psihotraume5 etc măsură să proucămoiicări moroucampioale eocrie ar )i la ivelul altor orgae Este o ormăespeciică e răspus a tregului orgaism4euro(eocrio(vegetativă5 att laacampiuea uor ageampi stresori eteri ct )i iteri4o $oală croică u haicap pot iactori stresaampi5

Stresul psihic4olu1lt5 este 7o stare e tesiue corare )i iscoort8geerată e stimuli aectogei cu semiicaampie ameiampătoare 7egativă e rustrare

sau reprimare8 a uor tre$uiampe aspiraampii sau e iicultatea sau imposi$ilitateareolvării uor pro$leme aaptative Kulera$ilitatea la stres este ată e ragilitateauor structuri psiho(iiologice e uele caracteristici cum ar i2 aietateala$ilitatea emoampioală rigiitatea letoarea ieativă perseverativitateaiterpretativitatea impulsivitatea agresivitatea etc i liii mari asemăătoare cuiicatorii preispoiampioali petru evroe tul$urări psihosomatice etc382 Tuluample pmate

cestea repreită 7moiicări ample )i ura$ile ale proceselor iiologice8su$ acampiuea uor actori colictuali stresaampi După eiss petru a i cosieratetul$urări psihosomatice orice isucampie sau $oală tre$uie să răspuă la trei criterii2

15 icieampa uor eveimete suiciet e stresate petru a le geera5 veriicarea acestui eect patoge al acestor tipuri e stresori )i la alte

persoae35 posi$ilitatea sta$ilirii uei legături e caualitate tre u aumit tip e

stresor )i aumite simptome somatice ecaismul proucerii acestor $oli ucampioeaă la ivelul SC )i costă

coiicări ale ieritelor stări tesioale ervoase e origie psihologică 4eperieampee viaampă traumatice stări colictuale iterpersoaleetc5 simptome )i tul$urărisomatice Ele apar episoic la omul săătos st preomiat ucampioale4ecireversi$ile5 mai ales aele iiampiale ar pe măsura reiterării lasă urme tot maivii$ile prouc leiui evei preomiat orgaice acest proces realiu(

se upă schema2 tuluae neupamp tuluae funnalamp alteae$anamp 4upă thaasiu1ltlt95iscerocorticaliarea se prouce pori e la )i $au(se pe legi ale

euroiiologiei ale releelor coiampioate astel2(semalele ireoceptive4seaampii5 aug la creier(scoarampa le compară cu i)te moele e ucampioare ormală a viscerelor(c apar )i se repetă salve e seaampii semal isucampia sueriampa

viscerală scoarampa ecla)eaă alarma cu rol homeostaic se pu ucampiuemecaisme e reechili$rare compesatorii ormu(se pri repetiampie releecoiampioate acest ses acestea sut legături viscerocorticale patologice

(eseori chiar upă viecarea chirurgicală a uei astel e $oli4ulcer e e5

se păstreaă că mult timp releul viscerocortical patologic la care scoarampareacampioeaă pri acelea)i mecaisme ca )i staiul e $oală trimite comei e



reechili$rare e compesare ecla) astel simptomele $olii gastrice G acampioeaă etrimetul stării e săătate a persoaei acest aspect ii eumitetal(ae

thaasiu cosieră că acest eome ar putea eplica ipohoria4$oalachipuită5 ca pe u laamp e relee coiampioate iteroceptive iate corticaliate

orticovisceraliarea se poate eplica tot pe $aa uor relee coiampioatecortico(viscerale av puctul e porire stimulul ecla)ator la ivelul scoarampeisu$ orma uei emoampii stări tesioale care eregleaă activitatea ervoasă superioarăuc la activitatea haotică a cetrilor vegetativi su$coricali ace)ti cetriecla)eaă comei eroate tul$ur eectiv ucampioarea viscerelorsemalele4seaampiile iteroceptive5e sueriampă veite e la ivel visceral prirepetiampie susampiută e teamă4starea e alarmă ecla)ată e tul$urarea viscerală5evi relee coiampioate patologice iate scoarampa emaireu)i să reechili$reeorgaismul cel puampi episoic acesta ar putea i mecaismul visceraliării semalelor corticale G teal(aea +utem eumera categoria $olilor psihosomatice următoarele2

15 maoritatea $olillor igestive G hiperaciitate gastrică piroisepigastrealgii aale icipiete apoi ulcerele gastro(uoeale coliteleetc

5 mare parte i $olile cario(vasculare G hipertesiuea arterială psihogeătahicaria paroistică coroaropatii cariopatii etc

35 cea mai mare parte a tul$urărilor eocrie G hiper )i hipotiroiism hiposau hipersecreampii ale tuturor celorlalte glae cu secreampie iteră

A5 alergiile astmul $ro)ic $oli reumatice cutaate etc

+ROBLEE JI TEE DE 0DIRE Evieampiaampi argumetele petru o viiue psihosomatică meiciă Eempliicaampi $oli psihosomatice Eplicaampi mecaismele $olilor psihosomatice

3 +SIOLOI EDICLM K0RSTELOR JI SEQELOR

31 Pl$a medalamp a tel



Se )tie că persoalitatea umaă se realieaă ca eisteampă $io(psiho(socialăe(a lugul uui proces e urată )i etrem e comple e evoltare Comple peliia iecărei caracteristici amitite $iologică psihică )i socială comple )i primultiplele iteracampioări tre acesteaDevoltarea $iologică se costituie maremăsură rept coiampie )i suport petru evoltarea psihică )i socială mai ales

copilărie c ritmurile acestor orme e evoltare sut accelerate Lamaturitatee)i evoltarea iică este oarte letă cea psihică )i socială cotiuă săie accelerată apăr o mai mare iepeeampă tre aspectele iice )i cele psiho(sociale

Devoltarea omului este costituită itr(o serie e trasormări catitative )icalitative achiiampie e iormaampie ar )i e a$ilităampi )i istrumete e aaptare la meiu4vei2 a$ilităampi )i orampe motrice capacităampi itelectuale motivaampioale volitivecaracteriale etc5 +rocesul evoltării are toteaua ses asceet evieampiat pricre)terea e la o etapă la alta a competeampei persoaei pri optimiarea mecaismelor aaptative

6actorii e $aă ai evoltării 4$io(psiho(sociale5 a omului sut2 ereitateameiul )i eucaampia reditatea este ată e totalitatea caracteristicilor geetice 4geotipul5

totalitatea geelor ca program trasmis e păriampi urma)ilor program ce cotroleaă oserie e caracteristici iice iiologice )i chiar psiho(comportametale 4e 2greutatea )i ălampimea corpului culoarea ochilor grupele saguie tipultemperametal relee ecoiampioate tre$uiampele $aale etc5 Este primul actor ceacampioeaă orie temporală )i costituie premisa a$solut ecesară petru celelalteaspecte ale evoltării Să e imagiăm u ou ăscut ără tre$uiampe $iologice4alimetare e eemplu5 u s(ar hrăi )i scurt timp ar muri Dacă apar orice el eisucampii sau alterări ale acestui actor evoltarea este periclitată sau chiar se

opre)te 4e $oala Do G apariampia uui cromoom plus la perechea 1 uce laevoltarea triată aormală mai ales i puct e veere metal ar )i iic G aspectul mogoloi5

ediul ca actor al evoltării acampioeaă imeiat upă cocepampie 4imeiatupă ce primul actor ecla)eaă evoltarea5 )i cuprie toate aspectele meiuluiatural social cultural care se evoltă iiampa umaă El urieaă 7materialul ecostrucampie8 4+ olu5 )i pri urmare poate acampioa ca actor avoriat 4acăaspectele meampioate mai sus sut cosistete5 sau ca actor eavoriat Eemplesut acei copii(lup găsiampi păure upă ce că e la a)tere au trăit )i s(au evoltat acele coiampii Ei u au caracteristici psiho(umae tocmai petru că lipsiilueampele e meiu speciic uma au ost orampaampi să se evolte tr(u meiu

speciic aimalelor săl$atice prelu pri mecaisme e imitaampie comportametespeciice acestora

ducaţia repreită u sistem comple e acampiui sau emersuri e ilueampareco)tietă irecampioată orgaiată )tiiampiică a evoltării iiampei umae

Eucaampia cepe imeiat upă a)ere ureaă toată viaampa )i este u proces care itervi pe r ar )i mpreuă amilia )coala grupul social etc

ce)ti actori sut la el e importaampi lipsa oricăruia tul$ur sau chiar aul procesul evoltării Eucaampia poate corecta o parte i eausurile celorlalampioi actori ea evei acest ses actor compesator terapeutic(recuperativ+rivi rolul iecăruia i ace)ti actori late spuea că 7devoltarea psihică se

spri0ină pe ereditate icircşi etrage conţinutul din datele furniate de mediul socio-cultural şi este diri0ată de educaţie8



Devoltarea umaă u este uiormă liiară )i ici cotiuă ci impotrivăeliiară salturi iscotiuă cu stagări )i mici regresii ar cu reultatăasceetă cest apt a us la coturarea uor etape perioae sau cicluri aleevoltării )i implicit ale vieampii perioae cu speciicitate privi următoareleaspecte2

( ritmurile devoltării 4 copilărie sut oarte rapie )i sca rapiitate pemăsură ce e epărtăm e mometul a)terii5( apariţia unor caracteristici fiice 4e2 etiampia caracterele seuale etc5 sau auor a$iliăampi psiho(motrice )i apoi psihice 4e2 mersul apucatul lim$aulgirea a$stractă co)tiiampa ietiicarea e sie etc5( tipurile acvităţii 4ocul copilărie văamparea copilărie )i aolesceampă

proucampia )i creaampia la maturitate5( rolurile sociale 4e elev e răgostit e soamp e mucitor etc5( dinamica specifică 4mai accetuată tiereampe mai scăută la maturitate )i

$ătreampe5( tulburări specifice de adaptare ( iaapa$il sau greu aapta$il la serviciu

armată la )coală etc - boli şi suferinţe specifice receptivitate şi reactivitate specifică la boală Isist ceva mai mult pe această ultimă iee putem evieampia succit

caracteristicile psiho(sociale ale pricipalelor staii ale vieampii omului 0 geeral seacceptă următoarea etapiare 4ciclicitate5 )i su$etapiare a vieampii omului2

a5 opilăria 4- G - ai5 cu etapele mai importate2- sugar 4iclusivem$riogeea54-(1a5- atepre)colar )i pre)colar 41 ( ai5(4prima )i a oua copilărie5- )colarul mic(4 G 1- ai5(4a treia copilărie5( )colarul milociu(4pu$erul5 411 G 1A ai5(4pu$ertatea5( )colarul mare(4aolescetul541 G 19 H - ai5(4aolesceampa5

$5 G 1inereţea 4- G 3 ai5c5 G erioada adultă maturitatea 4 3(gt e ai5

5 G Bătreampea 4peste gt ai5

a5 opilăria este perioaa cu cel mai susampiut ritm e evoltare c seormeaă cele mai importate structuri psihico(motrice )i apoi preomiat psihice )i

psihocomportametale )i acampioale care servesc la aapare cum se pu $aelecuoa)terii pri achiiampia e iormaampie )i structurarea acela)i timp a mecaismelor e operare perceptivă repreetativă ieativă imagiativă meică etc 4aicăstructurile itelectului5 cum se ormeaă )i evoltă miloacele e comuicare )i

relaampioare 4lim$a5 cele e suport )i activare 4aectivitate motivaampie voiampă5 ce vor sta la $aa structurilor persoalităampii 0 această perioaă 4)i mai ales a oua umătate a acesteia5 se structureaă )i perecampioeaă mecaismele e cotrol alecouitei cele ce regleaă treaga activitate structurile superioare ale aectivităampiimotrice 4vei setimetele aspiraampiile covigerile etc5 )i voiampei ale co)tiiampeimorale )i valorile caracteriale ce uc la crearea coiampiilor realei ietiicări e sie )iairmării sociale

Ritmul etrem e accelerat al evoltării )i multituiea e structuri ce seormeaă acum au acela)i timp o caracteristică e ragilitate acestei perioaeceasta sesul că orice actor istur$ator sau ociv ce itervie are )ase mari sălase urme procesul evoltării ulterioare )i că eistă o aumită sesi$ilitate la $oli

0tlim mai es această perioaă aara 7$olilor copilăriei8 4rueolăru$eolă tuse covulsivă etc5 următoarele $oli sueriampe sau tul$urări2



15 1ulburările de devoltare G fiică 4aism gigaism pe o iamic sau meta$olic cioe loroe

scolioe5 multe i ele avoriate )i e poiampii icomoe $acă ghioae preagrele ce solicită euiorm sistemul osteo(muscular al copilului

( psihică 4trieri sau chiar opriri evoltarea uor procese ucampii sau

structuri mai complee5 e2 ( trierile evoltarea mitală a lim$auluiautismului iatil a aectivităampii motivaampiei )i voiampei ce vor geera tul$urări ecomportamet e aaptare )colară )i socială evoltări iarmoice e persoalitateetc

1ulburările nevrotice din pubertate şi adolescenţă tul$urări cu putericăcoloratură vegetativă traspiraampii ameampeli lipotimii ureri e oase etc par easemeea tul$urări eurasteice maiestate ie pri hiperecita$ilitate )i elii)teie pri o$oseală )i activism reus

5 )eactivitate specifică la mediul social şi la boală par reacampii e iaaptarela ceriampele 4ueori prea mari )i implaca$ile5 meiului amilial )colar socialmaiestate pri miciuă ugă vaga$oa esupuere emostrativitate

opoitivism )i acestea mai ales la pu$erate Ueori aceste maiestări capătă ormecoversive 4upă teoria lui 6reu5 )i se maiestă ca eureis octur sau chiar iur4)i chiar ca ecompreis5 ca reacampie e aietate proimală iură sau chiar octură4pavoar octur5 sau pu$ertate )i aolesceampă ca reacţie depresivă cu toate riscurilelegate e aceasta +u$ertatea pri eceleampă este cosierată perioaa e criă )i primultituiea vitea )i amploarea schim$ărilor 4copilul se trasormă mare măsură ault5 ar )i pri riscurile )i recveampa crescută a reacampiilor )i maiestărilor iaaptative +erioaa cu cea mai mare recveampă e iepeetiare )i pri urmaree găsirea uei ietităampi 4E EriFso5 atuci c că u sut create toate coiampiile

petru acest emers 4vei persisteampa imaturităampii emoampioale impulsivitatea meampiută)i e o cărcătură hormoală ără preceet5 uce aesea la couia rolurilor sociale speciice )i eci la iaaptare

par )i primele maiestări epresive ampi e setimete e ierioritate )i primele iei e siuciere cotetul trăirilor epresive ar )i ca posi$ile uicesoluampii la iicultăampile vieampii

Dar petru că acest ciclu al vieampii copilul este că isuiciet maturiateste mare măsură epeet e ault trăie)te ites setimete e isecuritate areo reactivitate speciică la toate aceste situaampii e impas eisteampial 4iclusiv la $oală5

Cel mai aesea reacampia este ua e teamă elii)te aietate eampelegsatisăcător situaampia sau simampi realmete 4mai ales situaampiile e $oală5 ragilitatea

propriei persoalităampi aampa uui o$stacol att e ameiampător

+oate evolta să )i reacampii e iiereampă epăsare sau chiar egare a $oliisau chiar emisie 4uga i situaampie pri reacampii impulsive histerice sau atolitice50 toate aceste maiestări ale copilului 4)i multe altele5 este a$solută evoie

e iterveampia aultului care să aihilee elimie sau măcar să imiuee impactul $oli asupra acestuia

$5 1inereţea este prima perioaă mare 4ciclu5 care se prouce o realăechili$rare )i maturiare a structurilor persoalităampii upă ce acestea s(au evoltat )i

perecampioat ciclu preceetEste perioaa e reală iserampie socio(prouctivă c se ormeaă statusuri )i

ietităampi speciice2 su$ietităampile socială maritală paretală proesioală Se c)tigă

iepeeampa socio(ecoomică Dacă toate etapele perioaei preceete au ecurs $ie atuci coorm lui EriFso tărul auge să()i creee reale situaampii e



itimitate e corectă relaampioare cu ceilalampi )i u e iolare e e)uare ceea ce prive)te realiarea

v veere aceste aspecte ce uc ultimă istaampă la autoevaluare poitivă tărul trăie)te setimete e siguraampă putere orampă acestea ăcu(l mai puampi vulera$il era ect ciclu aterior mai sigur pe sie )i pe orampele sale mult

mai $ie pregătit petru lupta cu viaampaReisteampa la $oli este )i ea ceva mai riicată comparativ )i cu ciclul preceet

ar )i cu cele ce vor urma Dacă totu)i apar 4)i eistă mo ormal aumitesueriampe acute pasagere e2 viroe gripe sueriampe gastro(uoeale etc5atituiea aampă e ele este e cele mai multe ori ua e cooperare hotărtă la tratarealor ără prea mare cărcătură e teamă elii)te griorare cosier că aresuiciete resurse e reacere +ot să apară )i atituii e egliare sau egare asueriampelor ar e regulă u puteric )i oar pă c acestea evi realmetesupărătoare 6aampă e $olile croice mult mai rare ect orice alt ciclu al vieampiiatituiile sut aproape cele clasice2 ie cu oarecare iieretism 4cre că pot aceaampă ie cu griorare teamă elii)te mai accetuată chiar ect la $ătreampe pori

e la raampioametul 4cărcat emoampioal5 că acă e la această vrstă apar asemeea pro$leme serioase atuci ce pot să mai spere petru viitorul ceva mai epărtat5

c5 erioada adultă maturitatea 43 G gt ai5 este o perioaă relativ sta$ilă )iără prea mari maiestări e iaaptare sau sueriampă Su$ietităampile2 maritală

paretală proesioală c)tigate i ciclul preceet ampi omul $ie acorat realitatea e i cu i u putem evieampia aspecte prea ierite ect evetual legatee spiritul acestei etape )i aume A G ai la emei G meopauă )i G gt ai la

$ăr$aampi G aropaua ceste schim$ări hormoale prouc eseori tul$urări cel puampila el e ample )i iverse ca )i la pu$ertate tuci caua era cărcătura hormoală

puterică acum impotrivă reucerea pă la ispariampie a aportului acestui su$sistemal orgaismului cu eect eergiat iamiator +rocesele e 7căluri8 alter cu7risoae8 irasci$ilitatea la$ilitatea emoampioală accetuată tul$urările e somelii)tea aietatea atiga$ilitatea )i chiar epresia costituie ta$loul maiestăriitul$urărilor climacteriului a)a cum mai sut eumite aceste sueriampe De multe oriupă istalare acestea uc la certuri iscuampii )i colicte itraamiliare aevărate8crie8 amiliare ai ese mai ample )i mai timpurii la emei mai trii )i ceva maiitese la $ăr$at ele pot uce pă la isoluampia amiliei Cei mai mulampi oamei alaampi asemeea ipostae argumeteaă comportametele lor ca ii urmarea 4realiării5ampelegerii eemerităampii veampii a piererii virilităampii )i satisacampiei vieampii seuale )i aceste coiampii cercarea e a o lua e la capăt tr(u alt parteeriat

tituiea aampă e $oală se raicalieaă tot acest sr)it e etapă c a)acum s(a speciicat sca resursele vitale ale orgaismului iclusiv cele ce ampi eimuitate ca )i cele ce ampi e echili$rul psihic

C se apropie sau chiar sose)te )i pesioarea se schim$ă )i mai mult petru că se mai piere o su$ietitate G cea proesioală Dacă pă acum persoaas(a realiat ct e ct coormitate cu aspiraampiile atuci are toate )asele să seechili$ree e)i a tecut pri cria climacteriului să c)tige )i su$ietitate mai $uăsă trăiască setimete e satisacampie )i mulampumire Dacă u 4vei EriFso5 atucitrăie)te cel mai ai aesea setimete e isperare petru că ampelege oarte $ie că umai are ici o )asă să realiee ceea ce (a reu)it pă acum

Lipsa activităampii la o mare parte a pesioarilor avorieaă apariampia uor

uecăampi autoapreciative e iutilitate e evaloriare asociate cu setimete e



ăăricie )i e)ec eisteampial toate acestea ii maiestări ale uor epresii cu marerisc siuciar

Este ecesară iterveampia empativă )i terapeutică a amiliei comuităampiiserviciilor e asisteampă saitată )i socială etc

5 ampătrneţea 4peste gt e ai5 sie u este o $oală ar pri eroareatuturor su$sistemelor $iologice ct )i psihice $olile sueriampele e iverse tipuri semaiestă tot mai es )i tot mai amplu )i vii$il asocii această etapă e vrstă cusueriampa Realitatea e emostreaă că ciua uor ecepampii estul e multemaoritatea persoaelor la această vrstă au mult mai multe sueriampe ect

perioaele preceete otăm ca aspecte geerale )i eiitorii petru această etapă215 2n plan biologic

G Istituirea tuturor su$sistemelor )i căerea sesi$ilă a eicieampei aaptative aorgaismului 4e2 artroele osteoporoa G limiteaă su$staampal mi)careacreaă coiampii petru racturi )i alte tipuri e sueriampe5( Reucerea su$staampială a suportului hormoal iriii ce sca $aa $io(

eergetică 4e2 ispariampia secreampiei goaice la $ăr$at upă istalareaaropauei G etermiă scăerea ramatică a vitalităampii )i activismului5( Iima )i vasele e sge m$ătrite )i scleroate u mai hrăesc suicietampesuturile )i acestea la rul lor etermiă m$ătrirea )i scleroareacelorlalte su$sisteme ale orgaismului E2 etermiă reucerea maseimusculare 4)i a orampei )i amplituiii mi)cărilor5 osteoporoa cariopatiiarterioscleroă ar mai ales istrugerea tot mai rapiă )i masivă a ampesutuluieuroal perieric ar mai ales cetral par astel ivoluampia apoi eteriorareaSC5 2n plan social ( oagaarea prouctivă coiampia e pesioar e persoaă ără utilitatesocială reuc acela)i timp participarea la viaampa socială E2 rupulsocial se restrge la cel al amiliei )i la veciătatea apropiată u mai

participă ici la eomeul eciioal( Se reuce su$staampial posi$ilitatea e relaampioare socială )i e comuicare( Scae posi$ilitatea e suport social mai ales pla su$iectiv Trăie)te totmai mult situaampia e persoaă ce u poate oeri suport altora )i ici petru sieevei egoist egocetric cer suport e la ceilalampi35 2n plan psihic Ca urmare a celor amitite mai sus putem evieampia pla

psihic o serie e maiestări speciice acestui ciclu al vieampii )i aume2( otricitatea evie mai iicilă mai puampi amplă elastică )i mo$ilă mai

rigiă etermi scăeri ale uor a$ilităampi locomotorii eterităampi e autoservire4E2 m$răcatul e$răcatul se ac mai let etc5( Seorialitatea se reuce catitativ )i calitativ pri piereri e acuitate e

recepampie 4vei hipoacuiile surităampile cecităampile pe o seil5( irea 4)i iteligeampa asam$lu5 )i reuce raametul mai ales ca

lueampă )i lei$ilitate ar )i ca eicieampă 4apar2 letoarea rigiitatea G astel G girea se reorgaieaă aapteaă )i restructureaă mult mai greu la situaampii oi5Răm să relativ $ue acele istrumete )i achiiampii ale girii ce au ost c)tigate

pri văampare G girea ormal(logică ciua aptului că se reuce eectivcapacitatea e văampare 4e ormare e relee coiampioate oi5

( emoria scae su$staampial mai ales cu reerire la aa e egramare ar )i

la cele e păstrare )i reactualiare a iormaampiilor apăr iomeii e iare păstrare )i evocare mai ales cu reerire la eveimetele recete apropiate par tot



mai es hipomeii 4reuceri ale capacităampii e iare(reare5 )i chiar ameiiepisoice +rocesul opus memorării cel al uitării c)tigă tot mai mult tere Seauge tot mai multe cauri la persoae ce au epă)it 9- e ai ca uitarea să ai$ăritm )i poere mai mare ect achiiampia e iormaampie situaampie ce u mai este osimplă ivoluampie ci u proces e eteriorare(emeampiere care campiva ai poate

7goli8 e coampiut aproape totalitate S+UScae vii$il raametul 4)i poerea5 imagiaampiei )i a creativităampii

cotetul activităampii umae aceasta )i pe oul piererilor amitite mai sus ar )i peoul uor ramatice schim$ări ale palierului iamico(eergetic al psihicului G motivaampia )i aectivitatea

Evieampiem astel reucerea sesi$ilă a motivaampiei Iteresele tre$uiampele proiecampia viitor 4care pe măsură ce trec aii evie tot mai scurtă eclară sum$ră5tousul psihic pota e viaampă 4 cotetul care este mult mai grea )i mai puampi

plăcută2 ureri sueriampe croice stare e iscoort limitarea rastică a situaampiilor plăcute )i reucerea speraampei că ar mai eista )asă reveirea la o situaampie mai $uă5 sca Diamica emoampioală capătă o aumită speciicitate evie peulată )i

cotraictorie2 pe e o parte o aumită aplatiare reucere a amplituiii )iiversităampii trăirilor emoampioale 4aparetă )i reală apatie epresie o$oseală5 ar )i pee o altă parte i$uciri emoampioale cum ar i2 irasci$ilitatea impulsivitateaecesitatea e tareampe etc ceastă ultimă maiestare ia eseori orma uor comporamete e regresie la vrstele copilăriei Bătrii se maiestă aproape ca )icopii e 3(A ai care 7cer8 chiar cer)esc aecampiue i partea celorlalampi pri couitee ampliicare voită a uor stări e rău e iscoort iic )i psihic pri mecaismecoversive 4e2 tu)e)te mai tare vor$e)te cu voce mai stisă acuă ureri mult maimari ect sut realitate ca )i cum ar vrea să spuă2 u vei ct suărN coră(mimai multă ateampie )i aecampiue5 Tot acum e$utul acestui ciclu 4ca e altel )i

perioaa e sr)it al celui preceet5 apar eseori crie 7speciice legate egustarea cmpului e maiestare7 e reucerea gamei motivaampioale )i emoampioale)i mai ales e oscilaampiile acestor aspecte crie trăite ca 7ultime ocaii8 4= Stoetel541ltgt95 6ie că se reeră la eperieampele aterioare poate chiar seuale sau la alteaspecte ale eisteampei ele sut trăite cu mare itesitate )i cosum psiho(emoampioalar e regulă )i cu o scăere mai mult sau mai puampi vii$ilă a iscerămtului

$ătrii astel e situaampii evei riicoli caricaturali )i mo aproape sigurvictimele persoaelor aampă e care evoltă asemeea trăiri persoae e regulă maitiere

Ji mai ramatice sut eseori 4acolo ue cuplurile au ost $ie suate auavut o viaampă aectivă puterică relativ costată )i sta$ilă5 situaampiile e eces ale uuia

i soampi Cel ce supravieampuie)te trăie)te u teri$il setimet e regret e privareaectivă e viovăampie că a supravieampuit e epresie eseori cu iei e suici )i cuialitate autolitică Dacă persoaa vrstică s(a realiat la u ivel acepta$il pri

propriile realiări proesioale materiale ar )i pri copii )i epoampi atuci eistă mare măsură posi$ilitatea armoiării situaampiei lui 4chiar acă u este ua realmeteericită G $ătreampea ii oricum eplăcută5 cu realitatea speciică acestui ciclu eviaampă Dacă u a)a cum airmă E EriFso vrsticul are toate )asele să trăiascăsetimete e isperare )tii că oricum e aici aite u mai are )asa să maischim$e ceva )i să se autorealiee

32 Pl$a medalamp a e4el

+e liia iereampierii iverselor categori umae se pot evieampia uele particularităampi speciice seelor Este vor$a e trăsături caracteristice )i acelai timp



iereampiatoare ale $ăr$atului pe e o parte )i ale emeii pe e altă parte Estecuoscut ea aptul că avem o aumită tipologie e persoalitate speciică $ăr$atuluireeritoare mai ales la următoarele aspecte2

( iic2 este mai evoltat mai puteric cu raamet mai riicat mai ales activităampi care cer eort iic

( psihic2 preită structură )i iamică aectivă )i voliampioală speciică estemai impulsiv cotrolu()i mai greu pulsiuile e orice atură u umai celeagesive

( istictiv2 este mai agresiv G aspect coro$orat cu orampa iică mai mare )i cucărcătura hormoală 4testostero5 cu rol iamiator ar )i eriv i rolulsocial(geeral acceptat 4că el $ăr$atul repreită aspectul orte al amiliei cel ceoeră protecampie ar acela)i timp )i cel ce comite mai multe acte atisociale iaceastă cauă5

( psiho(social(istoric G tie să acceaă la rolul e cap al amiliei al grupuluisocial e lier petru că )i societatea valorieaă astel $ăr$atul

Realitatea cotiiaă e arată să eseori 4ără a susampie că aceasta este o

regulă5 $ăr$atul ca pe o iiampă eautorată icapa$ilă e acel rol social petru cărecvet tocmai acele aspecte speciice cosierate elemete puterice l ac să ievulera$il sla$ 4e2 u poate egocia cu succes o situaampie petru că u are ră$areareampierea )i cotrolul ecesare itră colict cu ceilalampi mult mai repee ectemeia5

Reactivitatea )i atituiea aampă e $oală a $ăr$atului este e regulă ie cea eegare eacceptare respigere a situaampiei ie cea e 7reisteampă8 ără apel la servicilemeicale ie cea e tip iritativ(impulsiv agresiv aică este elii)tit preteampioseră$ător

O$servăm e asemeea că spatele uor $ăr$aampi realiaampi social stau eseoriemei 4soampii5 cu certe calităampi e coucător )i e suport acela)i timp m puteaspue că acă emeia u este partea tare a uei asemeea relaampii ea este cel puampiactorul care catalieaă )i orieteaă orampele cuplului pe irecampia succesului )i aceastăsituaampie este se pare oarte es tlită Susampiem aceste iei truct trecaracteristicile tipologiei emiie tlim mai ales următoarele aspecte2

( iic G ea este mai ragilă ect $ăr$atul are orampa )i raametul mai reuse4activităampile iice sut e regulă mai puampi a$orate5 paraoal stuiile e $iologieiiologie cele e săătate arată să că emeia reistă mai $ie multor situaampii iicile4stări e $oală5 )i trăie)te mai mult ciua aptului că sarcia a)terea evetualavorturile )i chiar ciclicitatea mestruală se maiestă ca stări mor$ie premor$iesau cel puampi 7speciale8 )i au u eect e uură asupra orgaismului

( psihic G emeia este mai sesi$ilă ect $ăr$atul mai emotivă cu $alasemoampioal mai accetuat )i aampă e aceia)i stimuli ar )i e la o perioaă e timp laalta 4uele aspecte ampi e cărcătura hormoală )i e ciclicitatea speciică G se )tie eeemplu că perioaele pre )i mestruale evieampiaă hiperemotivitate irita$ilitateelii)te aietate5 acela)i timp )i cotraicampie cu $ăr$atul ea u este att eimpulsivă )i mai ales att e agresivă 4vei G situaampia crimialităampii G $ăr$aampii comitH3 i iracampiui5

6emeia are să eseori alte tipuri e reacampii sau alte tipuri e comportamete7reolutive8 petru aumite situaampii colictuale sau percepute ca ii colictuale )iaume histrioicitatea sau emostrativitatea De eemplu2 ameiampăricomportamete sau airmaampii autolitice 7crie e urie8 etc petru a ie)i itr(o

asemeea situaampie ceste aspecte se structureaă ca mecaisme aaptative



agresivitatea emeii coiampiile uei orampe iice mai reuse se coverte)te reacampiiemostrativ(histerice

6emeia este preocupată mai mult e propria rumuseampe e aspectul eteriorare teiampa e a accee rolul valoriat social acela e $eeiciar e suport )iocrotire 4i partea $ăr$atului5 e implicare mai prouă )i mai compleă relaampiile

e cuplu cest aspect e relevă emeia ca pe o iiampă complemetară $ăr$atului cu urol )i u rost oarte $ie eiite spectele e ragilitate amitite eechili$relehormoale ciclice )i mai ales cele ce ampi e sarciă alăptare sau cele ate emeopauă pu emeia situaampia e a i mai epusă $olilor Datorită acestor situaampiimai speciale amitite mai sus chiar $olile comue cu ale $ăr$atului se maiestă maiamplu mai ivers Ca paciet emeia cosieră aproape orice a$atere e la starea e

$ie ca pe o stare e $oală este hiperreactivă la $oală 4R Ticheer ( 1ltgt35 ar este )imai 7preteampioasă8 cursul terapiei2 ea este ie prea reampiută relaampia cu meicul 4i

puoare5 ie prea pliă e solicituie cer oarte multe lămuriri clamcotroale ese 4$aate pe esele presetimete )i premoiampii sau pe oriampa ei e a iremarcată curtată apreciată5 ie evolt o aumită epeeampă e meic 4

situaampiile e colictualitate itraamilială e isatisacampie e cuplu c )i pe ouluor hipocalcemii evoltă es siroame ceestopatiorme ipohorice aioaseo$sesive sau epresive5 De toate aceste aspecte )i că e multe altele tre$uie să seampiă seama ie atuci c emeia este paciet $eeiciar e servicii meicale ieatuci c emeia este persoal meical prestator )i oertat e servicii e asisteampămeicală

+ROBLEE JI TEE DE 0DIRE Care sut ciclurile )i etapele vieampii omuluiN Eplicaampi criteriile e etapiare psihologia meicală a vrstelor

Eplicaampi iereampele e reactivitate la $oală ale emeii aampă e $ăr$at



39 +SIOLOI STMRILOR TERILE4ORTE C +ROBLEM +SIOLOIEI EDICLE5

amp oartea nu are obiectivitate clinică sau logică parte din ciclul vieiietapă adesea temporară şi uneori vindecabilă ( +all atson - 10)

31 Gene(a ultualamp a f de mateDacă am cota$ilia airmaampiile maorităampii oameilor cel puampi a celor trecuti

e vrsta copilăriei am putea cosiera că teama e moarte este ua i cele mairecvete temeri umae am putea spue ără să gre)i că este teama uametală aomului că este pri urmare o atituie aturală )i eplica$ilă 0 realitate atituieaaampă e moarte este mare măsură o atituie culturală )i u aturală epeetă mo comple e starea e săătate iică )i mai ales e starea suletească ar )i eceea ce )tim )i creem espre această pro$lemă Eistă mai multe iterpretări ale

acestei temeri reultat al evoluampiei omului pe e o parte )i al evoluampiei civiliaampiei pee altă partetituiii aampă e moarte i s(a at mai ti o eplicaampie biologică 0 mo

curet se vor$e)te e 8instinctul de conservare8 care e(ar o$liga 4pri milocireareacampiilor orgaice vegetative aective5 să e erim e moarte să căutăm să o evitămsă e ie teamă e ceea ce costituie u risc petru viaampă 0 lumea aimală sătlim eseori cauri care sacriiciul iiviului iteresul progeiturii )i alspeciei repreită regulasacriiciu cosierat ca spect atural ciclul eisteampeiorgaismuluiLa om m$ătrirea uc mo implaca$il spre moarte aturalăeste plaui$il să amitem eisteampa uui istict care să(l acă 4 esigur pe omuloarte $ătr )i sueri5 să orească mpliirea acestei atalităampi

+igmund (eud airma că iamica psihicului eergia acestuia este geeratăe ico)tiet oa prouă a psihicului ue ucampioeaă ouă isticteuametale 2 istictul vieampii 4ietiica$il cu libido5 )i istictul morampii 4etichetat camorbido5 Se poate vor$i )i espre Eros opoiampie cu Thaatos 0 relatie cumitologia putem vor$i e Eros ca icircnceput eistenţă viaţă opoiampie cu Thaatos camoarte descompunere sficircrşit Isictul morampii ar i o teiampă ieretă orice viaampăorgaică petru a se toarce la o stare mai timpurie aorgaică a eisteampei petru aecla)a u ou ciclu care cepe cu creaampia a)terea )i se sr)e)te cu moartea

ircea liade 7Istoria Religiilor8 a arătat că la multe popoare 7rica emoarte8 cepe pri a i o rică e morampi 0 metalitatea primitivă mortul u estecomplet lipsit e 7viaampă8 4e apt cocepampia aimistă treg uiversul este suleampit5

el este capa$il să acă rău celor vii +ri metamoroare această stare e spirit poate ia)eată att la origiea uor orme e cult al morampilor ct )i la origiea uor orme eteamă e moarte

rgumete e atură culturală pot eplica e ce petru uele popoaremoartea putea fi 7 fericită8 oartea ericită euthanasia sesul etimologic alacestui cuvt poate i coiampioată la uele popoare alate pe o treaptă mai evoluatăa civiliaampiei e semiicaampia ei 4martiriul cre)tiilor5 sau e situaampia omului mometul morampii KiFigii creeau că aug alhala acă mor cu sa$ia mălupt iar Dacii se $ucurau )i petreceau la moartea semeilor lor cosier căaceastă trecere era pe e o parte i$ăvitoare petru eceurile lumii acesteia iar pe ealtă parte comuiuea cu amole cu cealaltă lume aucea $ucuria )i ericireaetlite pa atuci



eea culturală a imagiii teriiate espre moarte a ost eamiată pritrealampii )i e 3 ampiberi Icoograia morampii repreetarea ei alegorică eprimăvaria$ilitatea atituiii umae aampa morampii ucampie e epoca istorică ă uechivalet al sesi$ilităampii colective ar ea ilueampeaă la rul ei atituiea Este emeampioat opoiampia itre repreetarea morampii e către atici văi u calm

surător )i respir o melaolie resemată ce eotă acceptarea acestui ial ca pe uapt atural )i tre sim$oliările evului meiu ăampi) pe iurile istituampiilor schelete sau orme putreacampie sau escompuere

O$sesia morampii )i repreetarea ei teriiată se atoreaă pe e o parteilueampei cre)tiismului )i pe e altă parte recvetelor epiemii care ecimau

populaampia Europei pritre aceste epiemii u rol semat revie celor e ciumă+esta sau 7moartea eagră8 pri icapacitatea omului e a o stăpii a cotri$uit mare măsură la cetăampeirea ieii e moarte ca $lestem ca peeapsă iviă lovi7i sei8 )i costitui astel o ameiampare cotiuă Scheletul 4)i mai ales craiul5care la atici u era ect u 7memeto mori8 evie u sim$ol al sesi$ilităampiio$seate care groe)te la o simplă veere )i ecla)eaă atituii )i couite e

respigere a$solută a evetualităampii morampii Ji actualitate icoograia moeră cotiuă să ră$ată ieea

uametală a opoiampiei itre viaampă )i moarte tre ele eii ici o pute ecomuicare Opoiampia aceasta poate i privită pe e o parte ca u reultat alo$servaampiei supericiale )i vulgare a uei ilooii e viaampă rigie limitate )isupericiale iar pe e altă parte ca teiampă a spiritului uma e a opera cu elemeteleatipoice )i simetrice

0 cultura armoioasă echili$rată a vechilor greci se regăse)te ilosoiaacceptării estiului implaca$il omul moer caută icolo e imagiea trupuluilipsit e viaampă alte sesuri morampii )i 4eorietat e răspusuri5 auge să u maiampeleagă )iHsau să ege sesul vieampii Literatura romatică a secolului al QIQ(lea a

preetat e multe ori moartea ca u o$stacol suprem ar recvet la realiareasperaampelor iiviuale augu(se la tema morampii timpurii pri $oala 4 5eopardi

plecă e la o realitate a timpului său aceea a speraampei oarte reuse e viaampă isistasupra morampii prea timpurii pri iverse $oli cotagioase sau e altă atură atoratecoiampiilor e viaampă oarte precare igoraampei etc aoritatea itre oi )tim iliteratură )i istoriograie că sclavii atichităampii io$agii evului meiu )i alte categorii e

persoae au acceptat moartea 4uii itre ei5 ca pe o eli$erare e chiuri )i privaampiuiar geeral att privirea istorică logituială ct )i estimarea preetătrasversală e relevă omul ca pe o iiampă ce respige vehemet această iee ce seopue cu toate orampele uei esemeea ialităampi 0cliăm să creem că această

atituie este tot mai clară )i recvetă att petru că a crescut calitatea vieampii 4maiales ultimele eceii )i mai ales oele evoltate ale plaetei5 ct )i petru că secostituie o tot mai soliă )i costată orietare teoretică )i practică e ocrotire avieampii geeral )i a omului special 4 emersuri eucaampioale ecoomice ecercetare )tiiampiicăsaitareetc5

Reuul sau acceptarea morampii ucampie e sesul ei persoal social etc estecu totul altceva ect rica e moarte ca rică e ecuoscut sau ca rică e a trecetr(u tărm e ispă)ire +eneca icero )i laton precoiau să tmpie moarteacu ragoste )i u cu supărare 4 amparbarin o$servă că moartea repreită u salt atte mare ecuoscut ct chiar pritre cele mai aveturoase iri u se găsesc

persoae care să simtă evoia e a()i satisace muri curioitatea



32 Pl$a lpe de mate 4 amparbarin )i(a propus să emostree că geeral imagiea espremoarte ca cheiere rico)ătoare a vieampii u corespue realităampii psihologice )i căea ampie e legee cu răspire limitată spaampiu )i timp 7oartea8 cu mausculecraiul cu or$itele goale sut opera pictorului e icoae )i $iserici a ugravului )i a

poetului sau scriitorului 0 realitate moartea u are 7ici ăampi)are ici eseampă ici persoalitate8 Ceea ce e spăimtă u este e apt moartea oastră ci moarteaceluilalt ale cărei ae se esă)oară iamic aampa oastră )i esigur evetualitateaca oi )ie să augem această situaampie ipostaă cu att mai pro$a$ilă cu ctstarea e săătate este mai precară )i vrsta este mai aitată Oricum cercăm să

privim această pro$lemă tre$uie să recuoa)tem că iecare mormtare la careasistăm e reamite)te eemeritatea vieampii chiar )i acolo ue tlim logevitateKiaampa )i eperieampa socială au ăcu i moarte ceva eterior u el e spectacol timp ce acest act ar tre$ui să rămă u act itim

ahatma 4andhi a opus teama e moarte a hiusului atituiii ara$ilor )iagailor care u vă moarte umai eatiarea spaima escompuerii ci aesea

sacriiciul petru caue religioase 4 7ră$oiul st85 ) 6uc a o$servat umero)ichiei muri 7ără a se lupta cu moarea8 stigu(se ca o lampă ără uleiRăăcia luptei cu moartea se găse)te reisteampa oricărei creaturi co)tiete aampă egul ispariampiei sale reisteampă etermiată e mrie e o$i)uiampă sau e spaimăar atituiile complee iverse preetate mai sus tăresc ieea geeei )ievoltării culturale a ricii aampă e moarte

Uii autori recuosc că rica e moarte este larg răspită pritreoamei ar este relativ u)or e vis ceea ce ar costitui u argumet mpotrivaieii că ea ar i epesia uui istict istictul ca structură psihoiiologicăesă)uru(se upă schema speciică ără posi$ilitatea cotrolului volutar0tr(aevăr rica e propria moarte păle)te su$ ilueampa altor emoampii sau chiar su$ ilueampa uor impulsuri mometae sau comparaampie cu acestea Desigur cău părite care simte pericol e moarte petru copilul său trece peste propriiletemeri care se estompeaă Este cuoscut tipul e reacampie al celui alat su$ameiamparea e a i ucis reacampie carul căreia se mo$ilieaă toate orampele peliia ripostei )i veerea salvării momet e mare tesiue emoampioală Cvor$im să espre persoaa alată pragul morampii tre$uie să im e acor cucele$rul meic germa hr 6ufeland care a trăit la ceputul secolului al QIQ(lea )i care lucrarea sa 7 icrobiotica8 scria că ici o teamă u geereaă maimultă eericire ect teama e moarte )i că această teamă scurteaă uratavieampii El creea să că această teamă poate i visă acă e amiliariăm cu

ieea morampii pictet spuea că lucrul cel mai groitor i moarte este ieea pecare e(o acem espre ea U clinician cele$ru sir 7iliam 8sler a luat oteetaliate cu privire la -- e morampi la care a asistat El spue că lt- itre pacieampiau suerit urere iică sau au avut alte sueriampe 11 au arătat teamă 4sau

presimampire5 umai au maiestat groaă cte uul a preetat ealtare spiritualăsau remu)cări amare +etru marea maoritate să moartea a ost asemăătoarecu a)terea apt u pas ivers opus acesteia a ost somn şi uitare +ori ela asemeea mărturisiri amparbarin a susampiut tea morampii 7ulci8 După el urerea)i spaima u pot să apară e oarte multe ori i caua rapiităampii cu care se

precipită eoămtul sau caul multor $oli i caua epuiării ervoaseDupă maiestările patologice i apropierea morampii autorul amite)te trei

tipuri e $oli )i e morampi2



a Cele care u apare elir care iteligeampa )i co)tiiampa rămaeseori itacte pă ultima clipă )i care moartea se prouce pricor sau plăm Di această categorie ac parte maoritateaaecampiuilor meicale Ueori se remarcă o stare e vioiciue

premortală iar 7masca8 muri$uului este cteoată chiar etatică

ulampi $olavi mor resemaampi uii se calmeaă 4upă o perioaă eaietate )i e agitaampie5 )i pot ela$ora proiecte e viitor sentimentul de7bine8 i ultimele clipe a ost cosemat sau amis e ampartheabanis 9arin etc Istoria păstreaă ate espre ecitaampia euorică

premortală a mpăratului aria a poetului Rosar etc După oreau de 1ours )i +alinas eplicaampia acestei stări poate i căutatătr(o stare e ecitaampie termială a cetrilor ervo)i 4simpatici5 timp ce 5egrand de +aulle emite ipotea uei alimetări eergeticesuplimetare a creierului

ltă categorie e $oli itereseaă secuar creierul ele se pot soampie elir e o$u$ilarea sau pirerea co)tiiampei sau pot evolua relativ

asemăător cu cele i categoria aterioară tul$urările e co)tiiampăapăr oar ial

0 sr)it $olile care aecteaă irect creierul $oli care tul$urărilee co)tiiampă sut costate e iverse grae calitativ sau catitativEistă eviet mult mai multe situaampii uele itre ele mai puampicoveampioale )i greu e categorisit

33 Eutanaa Cuvt compus provei i lim$a greacă 4 u- sem bine iar

1hanatos G moarte5 )i av semiicaampia e moarte $uă ulce ără sueriampă+ori e la această iee s(a creat o teorie coorm căreia este legitim să se suprimeviaampa uei persoae $olave icura$il )i av ureri )i sueriampe mari Coormacestei teorii pot i luate cosierare ouă orme e euthaasie

uthanasia pasivă ce costă e$ra)area e la aparatele e reaimare emeampiere artiicială a vieampii moartea urm să ie aturală Coul peal al celor maimulte state cosieră acest emers ca pe u elict e o(asisteampă meicală a

persoaei alată pericol uthanasia activă ce presupue amiistrarea uei su$staampe aplicarea uei

proceuri care să ucă la moarte să gră$ească )i eci să etermie moartea veereaeli$erării muri$uului e chiurile )i sueriampele agoiei =ustiampia cosieră acesteacte chiar acă se ac la cererea sau cu acorul $olavului ca omucieri iar pe autorii

lor i coamă 4u la peepse mari petru că e regulă u i cosieră crimiali cu poteampial atisocial5Se pue pro$lema 4)i se cere răspusul5 acă cieva are reptul să atetee la

viaampa aproapelui iteampia e a pue capăt sueriampelor acestuia Cre)tiismul )iiuaismul au tra)at e mult răspusul iteric mo a$solut )i categoricasemeea practici socoti că urerea este u sem 4)i are valoare5 e puriicare asuletului Sueriampa agoiei repreită acela)i timp o ormă aparte e salut erămas $u i partea muri$uului petru cei apropiaampi lui persoae care i acestemomete st )i mai aproape tocmai atorită acestei situaampii

0 această pro$lemă morala moeră ace isticampia tre2 uthanasia socială ca emers e a ucie persoaele tarate $olave icura$il

petru a săăto)i societatea aspect ce capătă ses e eugenie atituie )i practică



atiumaă atisocială etremistă tlită i păcate episoic istoria omeirii4ascismul5

uthanasia agonică i sesul preetat mai sus )i care atreeaă la iscuampii)i eli$erări pe cei apropiaampi $olavului meicii uri)tiietc Ce tre$uie ăcutN Cumtre$uie proceatN

+uctul e veere al $olavului această priviampă poate i evieampiat i preetarea următoarelor situaampii2

a $olav co)tiet cu mari sueriampe icura$il 4ără u$ii5 cere )i revie cucererea e euthaasiere amilia aug la aceea)i covigere că tre$uiesă se puă capăt sueriampelor G situaampie clară c orma pasivă poate i

pusă i practică 4ără apro$are legală eci culpa$ilă acă cieva acesesiare5

$ muri$u care a semat aterior acestei stări u testamet care sespeciică oriampa lui e euthaasiere coiampiile care auge să sueresr)itul se preluge)te )i atuci u mai poate să()i eprime această oriampăi caua stării grave e $oală această situaampie apare ilema G acă ar i

co)tiet ar mai ori cu aevărat sa ie euthaasiatNc $olav agoie ico)tiet episoic seme e viaampă oar sesul

care cuvitele )i epresia mimico(gestuală au iormaampii că u maisuportă sueriampa G situaampie eclară )i cu att mai cotraictorie )icolictuală petru aparampiători )i meici

parampial co)tiet muri$uul este oarteaproape e marea trecere u cereimic u imploră sr)itul iar i puct e veere meical este clar că umai are )ase e remisie ici măcar e scurtă urată G situaampie relativ clarăar i care u eistă cerere i partea su$iectului

e ico)tiet treampiut e aparate mo artiicial situaampie care esteeumită eseori 7legumă8 ecere$rat ar ără să()i i ăcut cuoscutăiteampia G situaampie i ou clară i puctul e veere meicalDi cele cici situaampii putem cosiera ouă mai 7ustiicate8 petru aplicarea

măsurilor e euthaasie pasivă iar trei cu aevărat eclare ilematice Impeimetul4)i cheia soluampiei5 este at e ico)tieampa $olavului 0 aceste cauri eciia este aoctorului Ce să acăN Să e$ra)ee $olavul e la aparateN Să reuampe la a maigrii $olavulN Să omoareN Să se su$stituie estiului să eviă stăpul vieampii )i almorampiiN

ărturiile uor persoae cu haicap ale uor mari suerii o$servaampiilemultor meici uc la cocluia 4ici ea oarte $ie argumetată5 că iecare ca esteuic )i că u pot i ate 7reampete8 aplica$ile uiversal Uele itre aceste prsoae

acceptau chiar cereau o ormă e ierveampie 4 e a u mai păstra i viaampă cu orice preampavortoi ici măcar petru eperieampe )asele lor petru o viaampă ormală iimiime e a se pue capăt sueriampelor atuci c u mai eistă ici o speraampă5altele impotrivă acceptau viaampa lor a)a cum era chiar $ucuru(se e ea eceriterveampii e atură euthaasiată ici chiar situaampii etreme a)a cum au ost

preetate mai susLa el e mpărampită este )i opiia pu$lică pori e la acelea)i tipuri e

argumete Cie poate spue cu aevărat c u mai eistă speraampe atta timp ct s(au mai tlit )i se mai tlesc cauri 7miraculoase8 e reveire la stare mai $uăchiar e viecareN Cie poate precia chiar coiampiile actuale ale cuoa)terii )iaportului tehic eose$it ue )i c se poate clar trasa liia e trecere itre viaampă

)i moarteN Ji plus acă se vor crea preceete cie poate asigura că u se vor



ace ecese 7motivate8 meical ar mai mult motivate e iterese materiale4mo)teiri mpărampiri ale averilor etc5

+ri urmare această pro$lemă răme e$atere creem petru că o perioaă mai lugă e timp ar te$uie să ie mereu ateampia celor resposa$ili sauimplicaampi e 4)i 5 astel e situaampii a)a ct să u se epă)ească limitele

careeacceptată legal ar acceptată tacit situaampii cu totul speciale euthaasia se practică sporaic

3 Sudul a tuae de autadmntae a mDeiită moul cel mai simplu )i clar sinuciderea este acţiunea prin care o

persoană icircşi pune capăt vieţii +oate i u act raampioal e evaiune itr(o situaampieimposi$ilă iaccepta$ilă e $oală icura$ilă 4cacer SID etc5 sau atorată uor imperative morale religioase ilooice4călcarea accietală a uor asemeeaorme ce evalorieaă persoaa2 icest impuerea uei alte religii omor i culpăetc5 sau uor caue persoal(aective4iu$ire imposi$ilă5 Cel mai recvet siuciuleste u comportamet cu ses )i valoare patologică e autoagresivitate ăc parte

i simptomatologia uor $oli psihice grave cu evoluampie elugată cum ar iepresia schioreia emeampa starea couioală etc

0tre teoriile eplicative ale comportametului autolitic amitim cotiuare cteva i cele mai cuoscute

+sihaalia 46reu5 cosieră suiciul ca pe u act e agresivitate toarsăcătre sie pri victoria istictului morampii asupra celui al vieampii u act e escărcare )i

puriicare prouă 4catharsis5 ar u act e omuciere Se omoară pe Sie petru căs(a ietiicat cu cieva pe care ore)te să(l uciă acest act proucu(se pe ouluui proces e isoluampie a persoalităampii

eiger airmă că suiciul este u act ce eprimă acela)i timp oriampa ea muri oriampa e a comite omorul )i oriampa e a i omort pe oul ueicolictualităampi itrapsihice isolu$ile

DurFheim419lt5 oeră o teorie eplicativă e atură socială pori e laeoriea socială e la eomeul e răsturare a valorilor e evaloriare aacestora )i e eorietare4aomie5 e la slă$irea legăturilor itre oamei )i eci ela sigurare El a o$servat că rata siucierilor cre)te pe măsură ce se reucerelaampioarea )i comuicarea 0 societăampile vest(europee ciua ivelului e traioarte riicat acest eome este tot mai vii$il 0 6raampa umărul eceselor prisuici este mai mare ect cel pri acciete e circulaampie )i e campiva ai este mereu cre)tere

Este cert că etermiismul actului suiciar se găsesc mai mulampi actori

acampio cougat itre care mai importaampi i se par2( cei sociali ( iegalitate e )ase aomie sigurare( cei persoali psihologici G stări margiale $oli psihice colicteeisteampiale maore

+ori e la aceste cosierete putem evieampia cteva ipostaesuiciare cteva tipuri e siuciga)i astel2

15 depeul melacolicul care upă isuccese repetate4)oma ee5 upă piererea uor persoae oarte apropiate 4ueori chiar ără

pireri mari reale5 evoltă sisteme complee e trăiri )i uecăampi cutematică )i coloratură e iutilitate ăăricie e)ec eisteampial tristeampe

prouă lipsă e speraampă scăerea rastică a potei e viaampă a

elaului vital a activismului )i agaării a motivaampiei petrurelaampioare )i comuicare auge apoi să u se mai poată proiecta



viitor piere semiicaampia valorii vieampii a sesului )i rostului vieampiisigura opampiue pe care o reitereaă mital e eumărate ori estesiucierea ca o i$ăvire a uei ureri sulete)ti ce evieisuporta$ilă upă ce săptămi sau lui e(a rul a ostscitoare chiuitoare epuiată )i imposi$il e lăturat tre $olile

psihice epresia preită cel mai riicat risc suiciar5 peana delantamp auge4mai rar ect epresivul5 la suici ie

itracritic cotetul ieilor ei elirate4elir e persecuampie cu timieegativă5 ie itercritic plaiicu()i 7ie)irea8 i lumea care u oampelege )i u o acceptă care i este străiă cu care u se potrive)te )i plus o 7o$ligă8 la u tratamet căruia u(i vee rostul aiciicluem )i peanele u tutu (de $de) fanate carerecurg la suici petru a 7peepsi 7 pe cei cu o altă orietareculturală ilooică pe cei cu care st colict etc4uiiuametali)ti musulmai mai ales5 carul uor acte cu caracter terorist aici putem iclue si siucierile cuplu sau cele colective

ue pe oul uor eomee e cotagiue pri octriare persuasiue )i sugestie acest act se realieaă grup4mem$rii uor secte5

35 peana nfu(amp) deteatamp p emeampiată auge ueori laacte e autoagresiue cu ialitate autolitică cotetul uor maiestări critice e agitaampie psihomotorie4c e apt maiestă auto)i heteroagresivitate5 )i rar la acte e suici plaiicate )i puse

practică perioaele e relativă compesare e relativă limpeire acmpului co)tiiampei reali situaampia evaloriată care a aus

povară )i pericol petru sie )i petru cei i urA5 peana aflatamp nt-un mpa e4tenal eose$it4piererea slu$ei

a averii a emităampii etc5 care )i plaiică tot pe u ual timicegativ ar u e ivel psihotic av co)tiiampa clară iar capacitateae evaluare a situaampiei )i e alegere coservată

5 peana ae e nude pnt-un at mpul(an4 cugustarea co)tiiampei cu imposi$ilitatea ca atuci acele perioaee timp relativ scurte să se mai proiectee viitor 4raptus aiosautoagresiv5 ără premeitare al o veste ce(i pue i pericoleisteampa4că are cacer sau SID5

Siucierea este mai frecventă la persoanele icircn vicircrstă acestea ii puse maies situaampii sociale fa(ante4)oma pesioare scăerea rastică a valorii lor

sociale5 )i av mai recvete coiampii psihice itere pedp(ante4m$ătrireaseamă reucerea capacităampilor aaptative apariampia multor sueriampe iicereucerea su$staampială a trăirilor e satisacampie )i plăcere imposi$ilitatea retrăiriivieampii eci a altei )ase5

Statisticile arată că cele mai multe siucieri4persoae tiere cu staarsocio(ecoomic $u eii i categorii cu risc5 st tentative ldquoreuşiterdquo st aa lor iiampială reacampii sau comportamete emostrative reacampii care vor oar săatragă ateampia asupra impasului eisteampial care se ală persoaele care le pu

practică esea calcul gre)it oa e su$staampe igerate reisteampa soriiălampimea la care se ală acimea apei sau timpul ecesar petru o iterveampiesalvatoare aceste persoae comit u suici pe care e apt u(l oreau

i se pare griorător aptul că ultimii ai rata udulu nfantl )i maiales 9uenl este cre)tere apt ce ar tre$ui iterpretat ca u serios semal e



alarmă att petru amilie )coală grupul social mai larg ct )i petru structurile )iorgaismele statului care au resposa$ilitate pe această irecampie

+ROBLEE JI TEE DE 0DIRE Cocepampii privi rica e moarte )i atituii aampa morampii

Teama e moarte ca atituie culturală Istictul vieampii )i istictul morampii la 6reu Imagiea morampii ierite epoci )i culturi oartea 7ericită8 4euthaasia5



3lt PSIHOTERAPIILE

3lt1 Defne aatet0 evataiul ivers al metoelor terapeutice psihoterapiile sut uele itre

cele mai răspite )i utiliate căi e tratare a multor sueriampe psihice sau iice maiales Europa vestică )i SU +sihoterapiile sut acela)i timp metoe vechi )i oi

petru că cel puampi parampial sut olosite e către toate persoaele ce presteaă serviciimeicale mai ales e către meici Sut vechi petru că sut cuoscute )i olositesu$ aumite orme că i atichitate ar sut oi petru că e(a$ia ultimii - eai au eistat reale preocupări e sistematiare a acestui omeiu 4e implemetareeplicare )i ampelegere a acestui tip e terapie5 u umai meicii ci chiar )i ruele

prieteii reu)esc eseori să schim$e ispoiampia moul e receptare )i iterpretare auei situaampii ramatice e $oală sau a oricărui alt tip e impas eisteampial cest eect

este uul psihoterapeuticDeiită ca 7tratamet psihologic8 4I olevici ( 1ltltgt5 sau ca asam$lu emiloace pri care se acampioeaă asupra spiritului 4suletului5 sau capului $olav 4sauasupra amurora acela)i timp5 psihoterapia acampioeaă oar pri semiicaampia

psihologică a miloacelor olosite spre eose$ire e terapiile somatice ce acampioeaă pri proprietăampile lor iice Realitatea e emostreaă că eseori u se pot aceeta)ări ete tre cele ouă aspecte )i eci tre metoe umai aptul că meiculoată cu prescripampia meicametului iormeaă $olavul ce eecte urmeaă să se

proucă sau chiar umai citirea istrucampiuilor e pe prospectul meicametului secostituie ca ilueampă psihoterapeutică ce poate ampliica eectul curativ al acestuia

umim aceste iscuampii cosilieri sau sătuiri ca ii emersuri psihoterapeutice

empirice o$i)uite situaampioale G a hoc +sihoterapia ca metoă )tiiampiică etratamet se esă)oară upă reguli )i pricipii $ie sta$ilite tre care amitim2( Cuoa)terea temeiică a omeiului psihopatologiei psihoiagosticului )i ametoelor e psihoterapie( Respectarea emităampii persoaei a secretului privi $oala )i terapia )i maiales a pricipiului care spue că pri emersurile sale terapeutul să u acărău să u agravee sueriampa să u traumatiee să u ilueampee egativ

pacietulDe aceea psihoterapeuampi vor i oar persoaele ce pot eplii acest

eierat2 psihologi psihiatri psihopeagogi cu coiampia să ie pregătiampi teoretic )i practic omeiul psihoterapiei să ai$ă a$ilităampi e ivel suprameiu privi

relaampioarea )i comuicarea cu ceilalampi să a$oree eci acest aspect cu oarte mareresposa$ilitate

+sihoterapiile sut metoe ce se pot aplica aproape tuturor ormelor e $oală psihică sau iică cu acorul pacietului )i cu coiampia evietă ca acesta să poatăcomuica 4emite )i recepta iormaampiile5 să ie co)tiet )i pri urmare să poată iilueampat Se aplică pri eceleampă tuturor ormelor e evroe sau reacampii evrotice4mai puampi sau eloc psihoelor G schioreiei sau trierilor metale gravetul$urărilor e comportamet pu$ertate )i aolesceampă etc5 tuturor tul$urărilor

psihosomatice 4vei sueriampele gastrice cariace vasculare etc5 )i chiar uor $oli preomiat somatice ca terapie auvată

Strupp )i arle 41lt5 airmă că succesul psihoterapiei poate i evaluatupă trei criterii e $aă2



15 ispariampia sau reucerea simptomelor )i eci istalarea la paciet a ueistări e mai $ie e mulampumire e satisacampie5 cre)terea raametului social al persoaei G se aapteaă mai $ie laserviciu )coală amilie straă etc35 o$servaampiile )i costatările psihoterapeutului legate e paciet care arată o

m$uătăampire a stării acestuia+ori e la coiampia uui $u cotact tre terapeut )i paciet crearea uei

atmosere e comuicare eschiere reciprocă ampelegere )i coort psihoterapiaiieret e orma ei vieaă ca ialitate eieratele euampate mai sus )i este pe eo parte emers )tiiampiic 4av veere pricipiile ei )tiiampiice5 iar pe e altă parteartă ( ucampie mai ales e priceperea taletul )i chemarea psihologului

3lt2 +me metde de pteape6ucampie e speciicul $olii a $olavului a situaampiei )i a moului e apreciere )i

pregătire a psihoterapeutului se pot olosi mai multe orme sau metoe e psihoterapie

stel atuci c eistă mai mulampi $olavi cu aecampiui relativ asemăătoare)i apreciem că pot evei uii petru alampii suport sau actor terapeutic olosim

psihoterapia de grup 0 grup pot itra tre 3 )i lt $olavi ei se tlesc 4ilic saula itervale e timp $ie sta$ilite urul aceleia)i mese tr(o atmoseră esiguraampă estiere )i eschiere ce ivită la comuicare5 +sihoterapeutul acestca oar icită etermiă iscuampiile răm să o$serve )i evetual să oteeschim$ările ce se prouc la paciet itervei oar atuci c iscuampia tie să seepărtee e scopul propus sau să ia o irecampie periculoasă 4colict eampelegeri etc aceste coiampii ueori tre$uie chiar să cheie )eiampa5

v veere aspectul persoal chiar itim al pro$lematicii pacietuluiorma e terapie cel mai recvet olosită este psihoterapia individuală care este orelaampie e terapie(comuicare tre ouă persoae2 paciet )i psihoterapeut 0 acestesituaampii se pot a$ora o multituie e metoe tre care e vom reeri pe scurt lacteva2

983214 +sihoterapii psihaalitice sau catartice ce au rept scop co)tietiareauor iei pulsiui teiampe ico)tiete ce geereaă colicte itrapsihice )isoluampioarea lor la ivel co)tiet 6oate )i utiliate iiampial e 6reu acestemetoe s(au iversiicat pori e la tehica hipoei )i a arco(aaliei )iaugu(se la aalia viselor aalia asociaampiilor li$ere e iei aaliaacampiuilor pacietului etc +sihaalia este o grupare e tehici preteampioase ce

presupu u paciet cu u aume ivel e cultură psihologică )i e ampelegere

geeral )i multă pricepere i partea terapeutului De aceea )i petru căsut e urată mai lugă aceste tehici sut mai puampi olosite983214 +sihoterapii comportametale 4e orietare $ehavioristă5Sut tehici ispirate i teoria văampării cosier că cele mai multemaiestări psiho(comportametale ormale )i patologice ampi e stimuliieteri e valorile )i ormele sociale )i sut reultatul văampării 6ie că vor$ime tehica stigerii comportametelor eorite 4upă pricipiul stigeriireleelor coiampioate5 pri tehica epuerii 4puerea eectivă tr(o situaampiece provoacă simptome )i stigerea ei pri co)tietiarea lipsei urmărilor ocive5 ie tehica esesi$iliării sistematice 4pri ormarea altor moeleatagoiste e comportamet ( relaare sta$ilirea ierarhiilor etc5 eseampa

acestor metoe este aceea că ele sut irecte ampitite pe su$iect )i simptom )isut e mai scurtă urată ect cele i prima categorie



983214 +sihoterapiile aversive G cele ce costau sacampiui ce vieaă )tergereacomportametelor eorite 4e2 )ocuri electrice la alcoolici epeeampi etc5Sut rar olosite oar acolo ue alte metoe u au reultate983214 +sihoterapiile asertive G cele ce au rept pricipiu ela$orarea la paciet auor mecaisme e comuicare )i aaptare ce(l ac mai eschis )i oric e

schim$are mai empatic urmăriu(se astel schim$ări mai eviete alecomportametului lui aaptativ983214 etoa moelării G psihoterapie ce vieaă imitarea uor comportameteeira$ile văute la alte persoae

9e asemenea ucampie e o$iectivul propus eistă psihoterapii cetrate4orietate5 mai ales pe $olav cerc să ie ampelese pro$lemele lui asam$lu sau psihoterapii $aate pe simptom G orietate mai ales pe ispariampiasimptomului patologic983214 +sihaalia G escoperirea maoră a lui 6reu este acela)i timp2

( sistem coceptual eplicativ al psihaaliei )i psihologiei

( metoă e cuoa)tere psihologică( metoă e psihoterapieEseampa ei costă a co)tietia mecaismele e apărare evrotică ale Eu(lui

a auta acceptarea coampiuturilor psihice ico)tiete )i itegrarea lor armoioasă persoalitate Comparată cu maieutica socratică metoa psihaaliei urmăre)te săamiliariee pacietul cu lupta i iteriorul propriului psihic soluampioarea eirestructurarea persoalităampii a)a ct să se elimie )i eectele acelui colict iter2compleele e ierioritate mecaismele e supracompesare ale acestora acteleratate sau lapsusurile )i stările evrotice 4toate eii altceva ect epresia mascatăa acelui colict5

3lt3 Alte fme de teape u alene pteapeute mintim că mai sut o serie e metoe e terapie cu mare cărcătură

psihoterapeutică a)a cum ar i2983214 Luoterapia G terapia prin 0oc olosită mai ales la copii ar )i la aulampi )icare are rept elemet e $aă pricipiul regeerării eergiei psihice priactivităampi plăcute983214 eloterapia G terapia prin muică ce are rept uamet crearea uor stări

psihice cu toalitate poitivă schim$area ispoiampiei emoampioale pristimularea plăcută a sesi$ilităampii auitive cu stimuli armoici ce reuc saucresc ecita$ilitatea corticală )i creeaă o stare psihică plăcută e relaareacolo ue muica are eecte relaate 4se impue su$iecampilor aio)io$sesivi impulsivi etc5 sau impotrivă e activare 4la asteici5983214 Ergoterapia G terapie prin $activitate muncă ce are eect u$lu2 oată prieortul iic pri mi)care 4mulampi $olavi )i reuc mi)cările )i eortul )itocmai acest eect prouce o 7escărcare8 e stări tesioale5 a oua oară prireirecampioarea ateampiei )i peocupărilor pacietului e la simptom la activitatea

pe care o presteaăO serie e pacieampi preită tul$urări ale capacităampii e relaampioare )i

comuicare 5a vrste mici vor$im e anietate teamă e persoae străie mutismelectiv 4copilul vor$e)te oar cu cei oarte apropiaampi 5a vrstele adulte tlim realemaiestări e sociofobie 0 aceste situaampii este eapărată evoie e iterveampia pri

metoele psihoterapiilor e socialiare a socio(terapiilor a terapiilor e



esesi$iliare la persoae ecuoscute sau la mulampimi e persoae )i e structurare auor a$ilităampi care să permită o relaampioare socială cel puampi accepta$ilă


Creeampi eicieampa uor asemeea metoeN De ce aN De ce uN rgumetaampi aceste opampiui Eplicaampi ormele e psihoterapie )i cercaampi să apreciaampi care i ele s(ar

potrivi propriilor stări psihice



31- BIBLIOR6IE 1 roic I ( +sihologie geerală Tipograia Uiversităampii i

Craiova --3 thaasiu ( Tratat e psihologie meicală E Oscar +rit Bucure)ti1ltlt9

3 llport ( Structura )i evoltarea persoalităampiiED+Bucure)ti lt(lt1 1lt91 A Beat ( Talet iteligeampă )i creativitate Bucure)ti Eit Jtiiampiică 1lt1 BhlerCha assariF 6 ( The Course o uma Lie Spriger e orF1ltgt9

gt Cattel RB(The scietiic aalsis o persoalitBaltimoreD+egui BooFs 1ltgt Dela =+ichot +G $rVgW e pschologie X lYusage e lYetuiat3 e asso

+aris 1ltgt 9 Eăchescu C( Tratat e psihopatologie E Tehică Bucure)ti --1

lt EsecF =( 6our as ive actors are ot $asic +ersoalit a iiviual iereces13 1ltlt1- EsecF =( The scietiic stu o persoalit Loo Routlege Z ega

+aul 1lt11 EriFso E ( Chilhoo a societ e orF orto 1(lt1 1ltgt31 6loru R ( +sihoiiologia ateampiei E Jtiiampiică Bucure)ti 1ltgt13 6reu SG The Ego a the mechaisms o eese e orF Iteratioal

Uiversities +ress 1ltgtA1A 6reu S G Ihi$itios Smptoms a rict Staar eitio vol - 1ltlt1 6romm E G The Creative attitue i Creativit a its Cultivatio erso

1ltlt

1gt avriliu L( Dicampioar e cere$rologie EUivers Eciclopeic Bucure)ti 1lt99



uităampii psiho(somatice 4epeeampa stării )i iamicii psihice e starea orgaismului)i ivers ilueampa activă a stărilor psihice asupra procesualiăampii )i stăriiorgaismului5

utorii e ceput 47pioierii85 ai acestui omeiu au cosierat ca pro$lemeale psihologiei meicale pe cele ce e apt ăceau o$iectul e stuiu al psihologiei

geerale 4Lote(195 sau psihopatologiei 4itmer(1lt-95 +e aceea)i poiampie=aet41ltgt5 cosieră că cmpul e activitate al psihologiei meicale itrăca pro$leme cetrale cele ale psihologiei )i psihopatologiei iar euer41ltgtgt5 cele ale

psihosomaticiiDela )i +ichot 41ltgtA5 lucrarea 7$rege e pschologie8 pe lgă o

a$orare largă a persoalităampii se opresc aalitic )i eplicativ asupra uor aspectecetrale ale psihologiei meicale a)a cum ar i relaampia meic($olav starea e $oalăcotri$ui i pli la coturarea omeiului acestei )tiiampe +e aceea)i liie se scriu)i Dole retschmer Lagache allo etc

)a cum s(a văut ea eci eistă 4)i este oarte ormal să ie a)a5iterereampe )i itersecampii ale acestor omeii amitite mai sus cu omeiul

psihologiei meicale aceasta 7u se ietiică8 cu ele 4Ioescu 1lt35 omeiul psihologia meicală av ldquodatoria şi meritul de a milita pentru a restitui bolnavuluicaracterul său unitar somato-psiho-social icircn ansamblul dinamic al personalităţii

salerdquoutorul citat mai sus cosieră că iieret e accepampiue psihologia

meicală tre$uie să acopere clar omeiul cetrat pe stuiul ldquovariatele aspecte alereacţiei insului la boală ale relaţiei medic-bolnav ca şi ale tratamentelor

psihologicerdquo thaasiu 41lt935 amite)te espre ldquopsihologie şi medicinărdquo )i acela)i

timp espre ldquopsihologia medicineirdquo ca )i espre ldquopsihologia medicalărdquo susampiastel sera largă ar acela)i timp circumscrisă acestor omeii ale preocupărilor

psihologiei meicale cosier ca pro$leme cetrale ale acesteia următoarele2 psihologia proesiei meicale psihologia sueriampei umae cu reerire la stările e $oală cele termiale

psihologia clipei e moarte etc relaampia meic($olav

icolau olu )i +erceF 41lt95 cosieră că psihologia meicală se ocupă cu2 stuiul reacampiei )i atituiii omului $olav stuiul sistemului e relaampii iterpersoale )i al climatului psihosocial care

se ormeaă urul $olavului

312 Teme fundamentale ale pl$e medaleCreem că eperieampa acumulată )i sistematiată pă preet e permite

să cosierăm psihologia maicală ca ramură aplicată a psihologiei ca omeiu estuiu )i aplica$ilitate a iormaampiilor eprierilor )i a$ilităampilor reeritoare la

starea de boală vi eomeologia compleă a trăirilor speciicesu$iective a acesteia G $oala ca impas eisteampial maor cu coseciampeasupra $olavului )i grupului social

personalitate şi boală mouri e reacampie la situaampia e sueriampă sindroame patologice şi psihopatologice mai frecvente relaţia medic-bolnav ca relaampie uametală a actului terapeutic 4av o

eschiere )i mai mare carul etis al relaţiei personal sanitar (bolnav5















psihoterapeutic5


























321Penaltate alamp





































































iiviuală la $oală











































creaă iscomort





































3A RELPI EDIC(BOLK































































acestea
































































































































3gt+SIOSOTIC














psihică





pamp )i de $an










































































































































































































































































3lt PSIHOTERAPIILE




























































1ltlt
















psihoterapeutic5


























321Penaltate alamp





































































iiviuală la $oală











































creaă iscomort





































3A RELPI EDIC(BOLK































































acestea
































































































































3gt+SIOSOTIC














psihică





pamp )i de $an










































































































































































































































































3lt PSIHOTERAPIILE




























































1ltlt






















321Penaltate alamp





































































iiviuală la $oală











































creaă iscomort





































3A RELPI EDIC(BOLK































































acestea
































































































































3gt+SIOSOTIC














psihică





pamp )i de $an










































































































































































































































































3lt PSIHOTERAPIILE




























































1ltlt

























































iiviuală la $oală











































creaă iscomort





































3A RELPI EDIC(BOLK































































acestea
































































































































3gt+SIOSOTIC














psihică





pamp )i de $an










































































































































































































































































3lt PSIHOTERAPIILE




























































1ltlt










































creaă iscomort





































3A RELPI EDIC(BOLK































































acestea
































































































































3gt+SIOSOTIC














psihică





pamp )i de $an










































































































































































































































































3lt PSIHOTERAPIILE




























































1ltlt






































3A RELPI EDIC(BOLK































































acestea
































































































































3gt+SIOSOTIC














psihică





pamp )i de $an










































































































































































































































































3lt PSIHOTERAPIILE




























































1ltlt


























































acestea
































































































































3gt+SIOSOTIC














psihică





pamp )i de $an










































































































































































































































































3lt PSIHOTERAPIILE




























































1ltlt

































































































































3gt+SIOSOTIC














psihică





pamp )i de $an










































































































































































































































































3lt PSIHOTERAPIILE




























































1ltlt






pamp )i de $an










































































































































































































































































3lt PSIHOTERAPIILE




























































1ltlt





























































































































































































































































3lt PSIHOTERAPIILE




























































1ltlt














































1ltlt


Psiho Curs p2

Documents

Transcript of Psiho Curs p2