R O M A N I A N - A M E R I C A N I N D E P E N D E N T N...
16
Anul V, Numărul 50, APRILIE 2011 R O M A N I A N - A M E R I C A N I N D E P E N D E N T N E W S P A P E R CONTINUARE IN PAG.3 >> AIR AMBULANCE pag. 2 HRISTOS A INVIAT! pag. 4 GIGI GHEORGHIU pag. 11 CHARITY CUP pag. 13 BRAVO, LUCIAN BUTE OTILIA TUNARU COMUNICAT DE PRESA Montréal, 20 martie 2010 Romania este din nou in atentie, intr-o lu- mina deosebit de favorabila, si asta datorita victoriei obtinute de Lucian Bute, care pastrea- za titlul de campion mondial IBF la categoria super mijlocie. Toata suflarea romaneasca din Montreal si din toata lumea a vibrat la unison, cu fiecare runda prin care sportivul roman se apropia de victorie. In seara de 19 martie 2011, incepand cu ora 5:35 (ora Montreal-ului) si pana la 12:15, inimile romanilor au batut mai puternic privind performanta compatriotului lor, care a demonstrat ca boxul poate fi o arta a abilitatii fizice si intelectuale. Elevii si profesorii de la Junimea Romana din Montreal-Scoala pentru minte, inima si cul- tura au organizat o zi speciala de sustinere a indragitului campion mondial, toata energia si gandurile copiilor s-au indreptat catre el. Bianca Lavric, profesionist in tehnici video 3D, si Andrei Dragomirescu, profesor de engleza, au realizat un reportaj care surprinde entuziasmul micilor romani. Acestia il poarta pe Lucian in suflet, ca pe un veritabil erou al copilariei lor moderne. Montajul video poate fi vizionat la adresa: http://www.youtube.com/ watch?v=2kD4TWkcAXw Lucian Bute ne dovedeste ca bunul-simt si cumpatarea mai exista la romani, atat in vorba, cat si in fapta. In declaratiile sale, isi considera adversarul atat de motivat, incat este capabil sa produca o surpriza. Acest fapt il obliga sa continue un antrenament intens, care sa il pregateasca atat fizic cat si mental. Si-a facut bine temele, cum se spune pe la noi in termeni scolaresti; iar acest lucru l-a facut sa fie deose- bit de increzator in ring. Practicand un sport dur, Lucian Bute ne invata lectia elegantei si a masurii in tot ceea ce facem, a seriozitatii si a muncii consecvente. Copilul din Pechea, ju- detul Galati-Romania a ajuns campion mon- dial cladindu-si propriul podium in suflet, un podium al valorilor sufletesti si al abnegatiei. Ne-a demonstrat ca romanii care traiesc in af- ara granitelor tarii pot fi adevarati ambasadori ai Romaniei, fiecare in domeniul lui si dupa puteri. Lucian Bute nu pierde nici o ocazie sa- si exprime mandria de a fi roman si atasamen- tul sau la credinta crestin-ortodoxa. Pentru ca, asa cum spune si intelepciunea populara, «Copacul cu radacini adanci nu se teme de fur- tuna» si «La o mana de invatatura se cere un car de purtare buna». A 28-a victorie consecutiva a pugilistului Lucian Bute a constituit un eveniment mult asteptat de catre toti romanii care s-au soli- darizat in cuget si simtiri. De la mic la mare, oriunde ne-am afla, il apreciem ca pe model de reusita si de simt al masurii. Ii multumim Romanului Lucian Bute pentru daruire si de- terminare, ne-a readus in suflet sentimentul mandriei de a fi roman! BAMBI - SHOW LA SACRAMENTO OTILIA TUNARU Cu ocazia Balului Martisorului, organizat la Sacramento de revista Miorita, au venit sa bucure inimile romanilor, artisti cunoscuti din Romania, printre care Autentic, Gheor- ghe Gheorghiu, Cristi Faur si fetele de la Bambi. Bambi, care in fapt sunt Raluca si Denisa, sunt doua domnisoare frumoase, simpatice, joviale si foarte deschise. Si-au inceput cariera in showbiz acum 20 de ani , cand Raluca si Denisa participau la emisiuni pentru copii gen "Feriti-va de magarus" sau "Abrcadabra" care la acel timp au avut mare succes la public. Fetele de la Bambi se afla pentru prina data in turneu in SUA si au ramas placut im- presionate de ceea ce au vazut pana acum in periplu' lor muzical prin State. Am avut placerea sa stau de vorba cu fe- tele de la Bambi imediat dupa ce show-ul pur romanesc si-a tras cortina. Simpaticele domnisoare, Bambi, s-au bucurat de un succes deoesebit in randul romanilor si va spun sincer ca am ramas placut surprins de franchetea si dezinvoltura cu care fetele de la Bambi vorbeau, fiecare raspuns al fetelor fiind insotit de un zambet sincer si stranga- resc sau de o chicoteala simpatica. VV: Buna seara si bine ati venit la Sacra- mento. Spuneti-mi va rog cine sunt BAMBI si cand v-ati inceput cariera muzicala? Una este... Raluca: Una este Raluca, care este cea mare, cea blonda si o cheama Raluca Tanase, are 26 de ani si o are ca sora pe Denisa, care este cea mica.....zise Raluca razand. Denisa: ...care este bruneta, este mai inalta si are 23 de ani si suntem originare din Bucuresti. VV: La ce varsta v-ati inceput cariera? Raluca: Eu, la 7 ani iar Denisa la 5 ani... Denisa: La Palatul Copiilor, la emisiunile de copii care erau la vremea respectiva, "Ba da, ba nu". "Feriti-va de magarus" si "Abra- cadabra". De fapt la "Abracadabra" ne-am format, unde am lucrat in echipa cu Marian Ralea si Andrei Blaier , de la care am invatat foarte multe. VV: Cand a luat fiinta formula actuala de Bambi si care este melodia voastra cea mai de succes? RALUCA | DENISA | BAMBI | PHOTO: ADI KASZONI VIOREL VINTILĂ
Transcript of R O M A N I A N - A M E R I C A N I N D E P E N D E N T N...
Anul V, Numărul 50, APRILIE 2011
R O M A N I A N - A M E R I C A N I N D E P E N D E N T N E W S P A P E R
Continuare in PaG.3 >>
AIR AMBULANCE pag. 2 HRISTOS A INVIAT! pag. 4 GIGI GHEORGHIU pag. 11 CHARITY CUP pag. 13
BRAVO, LUCIAN BUTE
OTILIA TUNARU
COMUNICAT DE PRESAMontréal, 20 martie 2010
Romania este din nou in atentie, intr-o lu-mina deosebit de favorabila, si asta datorita victoriei obtinute de Lucian Bute, care pastrea-za titlul de campion mondial IBF la categoria super mijlocie. Toata suflarea romaneasca din Montreal si din toata lumea a vibrat la unison, cu fiecare runda prin care sportivul roman se apropia de victorie. In seara de 19 martie 2011, incepand cu ora 5:35 (ora Montreal-ului) si pana la 12:15, inimile romanilor au batut mai puternic privind performanta compatriotului lor, care a demonstrat ca boxul poate fi o arta a abilitatii fizice si intelectuale. Elevii si profesorii de la Junimea Romana din Montreal-Scoala pentru minte, inima si cul-tura au organizat o zi speciala de sustinere a indragitului campion mondial, toata energia si gandurile copiilor s-au indreptat catre el. Bianca Lavric, profesionist in tehnici video 3D, si Andrei Dragomirescu, profesor de engleza, au realizat un reportaj care surprinde entuziasmul micilor romani. Acestia il poarta pe Lucian in suflet, ca pe un veritabil erou al copilariei lor moderne. Montajul video poate fi vizionat la adresa: http://www.youtube.com/watch?v=2kD4TWkcAXw
Lucian Bute ne dovedeste ca bunul-simt si cumpatarea mai exista la romani, atat in vorba,
cat si in fapta. In declaratiile sale, isi considera adversarul atat de motivat, incat este capabil sa produca o surpriza. Acest fapt il obliga sa continue un antrenament intens, care sa il pregateasca atat fizic cat si mental. Si-a facut bine temele, cum se spune pe la noi in termeni scolaresti; iar acest lucru l-a facut sa fie deose-bit de increzator in ring. Practicand un sport dur, Lucian Bute ne invata lectia elegantei si a masurii in tot ceea ce facem, a seriozitatii si a muncii consecvente. Copilul din Pechea, ju-detul Galati-Romania a ajuns campion mon-dial cladindu-si propriul podium in suflet, un podium al valorilor sufletesti si al abnegatiei. Ne-a demonstrat ca romanii care traiesc in af-ara granitelor tarii pot fi adevarati ambasadori ai Romaniei, fiecare in domeniul lui si dupa puteri. Lucian Bute nu pierde nici o ocazie sa-si exprime mandria de a fi roman si atasamen-tul sau la credinta crestin-ortodoxa. Pentru ca, asa cum spune si intelepciunea populara, «Copacul cu radacini adanci nu se teme de fur-tuna» si «La o mana de invatatura se cere un car de purtare buna».
A 28-a victorie consecutiva a pugilistului Lucian Bute a constituit un eveniment mult asteptat de catre toti romanii care s-au soli-darizat in cuget si simtiri. De la mic la mare, oriunde ne-am afla, il apreciem ca pe model de reusita si de simt al masurii. Ii multumim Romanului Lucian Bute pentru daruire si de-terminare, ne-a readus in suflet sentimentul mandriei de a fi roman!
BAMBI - SHOW LA SACRAMENTO
OTILIA TUNARU
Cu ocazia Balului Martisorului, organizat la Sacramento de revista Miorita, au venit sa bucure inimile romanilor, artisti cunoscuti din Romania, printre care Autentic, Gheor-ghe Gheorghiu, Cristi Faur si fetele de la Bambi.
Bambi, care in fapt sunt Raluca si Denisa, sunt doua domnisoare frumoase, simpatice,
joviale si foarte deschise. Si-au inceput cariera in showbiz acum 20
de ani , cand Raluca si Denisa participau la emisiuni pentru copii gen "Feriti-va de magarus" sau "Abrcadabra" care la acel timp au avut mare succes la public.
Fetele de la Bambi se afla pentru prina data in turneu in SUA si au ramas placut im-presionate de ceea ce au vazut pana acum in periplu' lor muzical prin State.
Am avut placerea sa stau de vorba cu fe-tele de la Bambi imediat dupa ce show-ul pur romanesc si-a tras cortina. Simpaticele domnisoare, Bambi, s-au bucurat de un succes deoesebit in randul romanilor si va spun sincer ca am ramas placut surprins de franchetea si dezinvoltura cu care fetele de la Bambi vorbeau, fiecare raspuns al fetelor
fiind insotit de un zambet sincer si stranga-resc sau de o chicoteala simpatica.
VV: Buna seara si bine ati venit la Sacra-mento. Spuneti-mi va rog cine sunt BAMBI si cand v-ati inceput cariera muzicala? Una este...
Raluca: Una este Raluca, care este cea mare, cea blonda si o cheama Raluca Tanase, are 26 de ani si o are ca sora pe Denisa, care este cea mica.....zise Raluca razand.
Denisa: ...care este bruneta, este mai inalta si are 23 de ani si suntem originare din Bucuresti.
VV: La ce varsta v-ati inceput cariera?Raluca: Eu, la 7 ani iar Denisa la 5 ani...Denisa: La Palatul Copiilor, la emisiunile
de copii care erau la vremea respectiva, "Ba da, ba nu". "Feriti-va de magarus" si "Abra-cadabra". De fapt la "Abracadabra" ne-am format, unde am lucrat in echipa cu Marian Ralea si Andrei Blaier , de la care am invatat foarte multe.
VV: Cand a luat fiinta formula actuala de Bambi si care este melodia voastra cea mai de succes?
raLuCa | DeniSa | BaMBi | PHoto: aDi KaSZoni
VIOREL VINTILĂ
ACTUALITATEA ROMÂNEASCĂ APRILIE 2011 MIORIŢA USA 2
Choosing an air ambulance it is the most important flight reservation of your life.
Choosing the WRONG Air Am-bulance Company can Literally Be the Difference between Life and Death …
Cost alone should never be the de-ciding factor when you are choosing an air ambulance service. Would you want an unlicensed doctor to oper-ate on you because he was cheaper? Would you fly with an inexperienced pilot because he/she was the cheap-est option? You wouldn’t hire an unlicensed plumber! So, why would you hire an unlicensed air ambulance service?
It is simple to learn which com-pany will provide safe, high level of professional air ambulance service!
All you have to do is ask questions! Air Ambulance combines AVIA-
TION and MEDICINE, two of the most regulated industries in the
World. The FAA (Federal Aviation Ad-
ministration) - regulates the op-eration of the aircraft, qualifications and responsibilities of the pilots and non-medical equipment. Some of the most stringent requirements of all FAA regulations must be met in order for the FAA to issues an Air Ambulance Certification. Request a copy!
The local Health Department regulates the medical aspects of an air ambulance including medical personnel licensing, level of care, equipment, and minimum on board medications. Once requirements have been met, the Department of Health than issues an Air Ambulance License. Request a copy!
Note: NOT all states regulate air ambulance operations. Although not required in all states, the legislative trend is to regulate the air ambulance operators to minimize the presence of capricious fly-by-night air ambulance services.
Donna Miller, Flight Nurse and
President of Life Guard Int’l was born and raised in Romania. Life Guard International, Inc., is a li-censed, CAMTS accredited fixed
wing (airplane) air ambulance ser-vice, and provides 24/7 Emergency and Non-Emergency Air Medical Transport Services to all acuity of
patients, from the very basic to the very critical. To learn more about Life Guard International, Inc. please visit www.flyingICU.com.
WHO REGULATES AIR AMBULANCE DONNA MILLER, RN/EMSRN
Joi 10 martie, 2011, în sala de festivități a restaurantului „București” din Sunniside, New York, sub egida cenaclului „Mihai Eminescu și a rev-istei „Lumină Lină. Gracious Light”, a avut un eveniment cultural deose-bit: lansarea celei de a doua ediții a volumului „Constantin Aronescu și ultima Boemă a Micului Paris”. Nich-olas Buda, tânăr scriitor de sorginte ardeleană, născut în Câmpenii lui Avram Iancu, revine, iată, editorial în comunitatea româno-americană de la New York, cu acest nou volum, editat la Casa Cărții de Știință din Cluj-Napoca (352 pp. ISBN 978-973-133-802-6). Momentul a fost marcat de prezența domnului Marian Pârjol, Consul General al României la New York, MNRusu critic și is-toric literar, Valery Oișteanu poet și publicist, Constantin Aronescu boem-personajul principal al cărții. Autorul a avut și rolul de mediator deschizând seara culturală cu un me-saj de multumire adresat invitaților, care au ținut să fie prezenți în ciuda unei vremi capricioase cu ploaie și vânt. Mulțumesc invitaților – spu-nea Nicholas Buda – pentru că sunt alături de mine într-un moment atât de important al carierei mele de tânăr scriitor, dar mai ales pentru că venind aici, în această seară, demonstrați că știți să promovați și să susțineți profil-ul intelectual al comunității româno-americane de la New York. Invitat să
ia cuvântul, domnul Consul General menționa printre altele că onorea este de partea mea să fiu martorul aces-tui eveniment cultural... cu valențe intelectuale mai puțin cunoscute în țară. Poate aici este și menirea mea ca să comunic aceste lucruri și acasă (în România n.n.). Sper ca dintr-o întâlnire de acest gen să trezim niște conștiințe, să trezim niște minți care să facă ceva pentru cul-tura românească. A fost audiat apoi, într-un recital cu totul surprinzător, pe tonul vocii sale inconfundabile, poetul avangardist Valery Oișteanu, care a dat savoare unor balade scrise de către Constantin Aronescu. Aprecierile aduse cărții și autorului acesteia au continuat cu intervenția criticului și istoricului literar MN-Rusu, prieten vechi al boemului Constantin Aronescu. Vă spun bine ați venit – își începea MNRusu cu-vântarea – doresc să încep cu o pre-cizare protocolară. L-ați ascultat pe domnul Consul General și la Sim-pozionul dedicat lui Mihai Emines-cu, dar și la ultima sa conferință de presă pe marginea votului electronic, unde domnia sa a spus că dorește foarte mult să vadă tineri în comu-nitatea românească... Iată că unul dintre tinerii promovați de către co-munitatea româneacă sau realizați în comunitatea românească, produsul cel mai clar, în ultimul timp, de tânăr scriitor... este Nicholas Buda. Acesta vine dintr-un tărâm al Apusenilor și ajunge să se real izeze ca scriitor...
la New York, cu avataruri biogra-fice cunoscute! Invitat să vorbească despre Boema Micului Paris al cărui protagonist a fost în urmă cu o jumătate de secol, Constantin Aronescu a replicat, cu modestia și umorul caracteristic: vă rog să râdeți fără să vă spun epigrame! După care a citit faimosul catren, rămas pro-verbial printre boemi: O fi mare Eminescu, dar e bun și Aronescu! Eminescu-i un palat, Aronescu-i mansardat! Discuțiile au continuat în gluma satirică a boemului care a mulțumit tuturor. Au fost prezenți și reprezentanți ai presei româno-amer-icane de la New York: Prof. Mariana Terra (Romanian Journal) John Pre- descu (Romanian TV), Timotei Ursu
(ziarist, regizor și scriitor), LuminițaCunea (Gândacul de Colo-rado), Lia Lungu (Ziua USA), Vale-riu Moldovan (fotoreporter revista Lumină Lină.Gracious Light). Au mai luat cuvântul ziaristele Mariana Terra și Lia Lungu, George Știrbei, prieten apropiat al lui C. Aronescu. Timotei Ursu, un veteran al presei româno-americane de la New York, spirit ardelean cu un acut simț al val-orilor intelectuale și istorice, a vorbit despre Nicholas Buda astfel: cine este acest Nicholas Buda? Numele este unul de paradă, este de fapt un moț din Munții Apuseni și în sângele lui curge savoarea din moși strămoși a acestor sfredelitori ai munților în căutare de aur... Ceea ce vedem
astăzi, acum, la acest eveniment cultural, este aur curat. Este o pepită – nu neaparat personajul cărții Costică Aronescu – ci lumea repetată în Costică Aronescu! Cartea este o comoară, e o pepită ca atare.. este o carte necesară care se adaugă informațiilor noastre, nu numai de istorie literară ci și de istorie a soci-ologiei românești. Evenimentul cultural a fost încheiat de autor care a citit un fragment din paginile cărții, în care este curprins, în mod succint, „momentul zero” al începerii scrierii acestei cărți de-spre Constantin Aronescu și Boema Micului Paris.
LITERATURA FĂRĂ FRONTIERE: Scriitorul NICHOLAS BUDA în plină ascensiune literară la New York!
EMIL PLIC
Declarațiile revanșarde ale ofi-cialilor de la Budapesta, manifestările provactoare ale unui secui descrei-erat, angajat ca funcționar de stat, al statului romîn (!!), nu sunt deloc întâmplătoare. Inteligenți, abili, maghiarii, fie în regimul fost comu-nist, fie acum în UE sau membri în guvernul României au știut, știu și, probabil, vor ști cu precizie obi-ectivele lor propritare nașionale. Teritoriale, istorice , sociale. Nu le
uită nicio clipă. Din păcate pentru români, toate acestea se petrec pe un fond favorabil magharilor. Pen-tru că aplombul, elanul nașionalist, tupeul maghiarilor sunt încurajate numai și numai din Romînia . Nu de la Budapesta, nu de către ungurii care trăiesc la noi, și nu numai de la șantjul politic cu care partidul etnic UDMR ghidonează, manevrează de 20 de ani țara. De parcă românul e atăt ce cretin și de naiv să nu/i fi tre-cut prin cap să crească pragul elec-toral la 10 la sută și gata, putem avea liberali maghiari, țărăniști socialiști.
Nu o uniune etnica pe post de partid, nu !Căci, repet ideea, distrugerea esenței poporului român , care e accelerată și care se străvede clar este hotărâtă ȘI de către poporul român. Degeaba strângem hora mare mai aproape de hotare că inamicul e între ho-tare. În România. Ți acest inamic este Românul însuși. Prin gena sa sinucigașă. Prin comportamentul general.Prin inconștienșța de neam.Prin auto-deculturalizarea , rezistența la cultură, manelizarea spiritului.; pe scurt, prin auto-desnaționalizarea sa. Suntem un popor din cozi de topor.
Un neam deja pierdut, cucerit, vân-dut. De el, de ai lui, din interior, din curtea sa, din grădina sa, din ograda sa, din pajiștea sa din plaiul lui mioritic. Nu mai am niciun optimism priv-ind fibra regeneratoare a românului care de veacuri a rezistat invaziilor printr-un miracol, bla, bla, bla cum ne clamau istoricii pe vremuri....Imaginea lui de azi - fie ea și deformată, nereală - e aceea de hoț, criminal, trădător, milog, corupt. Nu numai afară, ci și la el în țară.Apoi. Luați rata de natalitate a țiganilor
care ne-au cotropit; adăugți indiferența, nesimțirea românului, indolanța, imunitatea la toate gestu-rile politice îndreptate împotriva-i.Luați manevrele teritoriale al maghia-rilor, susținute de un lobby european (cine să ne apere pe noi,acolo, euro-șpăgarul Severin și mioriticul George Becali?) și veți gândi la fel ca mine.Pesimist și dezastruos.
Doamne ajută și ocrotește! Dacă se mai poate face ceva.
S.O.S., Românii!GEORGE STANCA
MIORITA USAPublisher:
MIORITA CULTURAL
ASSOCIATIONViorel Nicula
(Director)Simona Botezan(Director Adj.)
Prof. Dr. Marius Petraru(Editor)
George RocaOctavian Curpas
George Stanca(Senior Editors)
Ovidiu Junc(Graphic/Layout Designer)
Radu Topan(Web Master)
Adi Kaszoni(Photo)
Colaboratori onorifici:Prof. Dr. Theodore Bucur - Franta
Adalbert Gyuris - GermaniaTatiana S. Munteanu - BelgiaLaurentiu Fulga - AustraliaCorneliu Florea - CanadaLucretia Berzintu - IsraelRoxana Curpas - Arizona
Lia Lungu - New YorkNicholas Buda - New YorkAlexandra Hedes - Nevada
Ion Anton - CaliforniaAlina Jar - California
Aura Imbarus - CaliforniaMircea Neagoie - California
Marian Petruta - IllinoisPr. Octavian Mahler - California
Viorel Vintila - CaliforniaProf. Dr. Adrian Botez - RomaniaEduard O. Ohanesian - RomaniaMadalina C. Diaconu - Romania
Victor Martin - RomaniaRodica Lupu - Romania
Colaboratori presa: Clipa Magazin
AgerpressMondo News
PhoenixmissionZona Interzisa
E-mail stories & photos: [email protected]
ADDRESS: P.O.BOX 193 WEST SACRAMENTO, CA 95691
PHONE: 916 868 5395
"MIORITA USA" este o publicatie lunara ce apare la inceputul fiecarei luni calendaris-tice. Va invitam sa va abonati. Costul unui abonament este de $15 pe 6 luni si $25 pe un an in-treg. In pret sunt incluse si tax-ele postale. Efectuati check pe MIORITA USA si expediati la adresa ziarului. Ziarul "MIORITA USA" nu cenzureaza articolele asa ca ideile anuntate apartin autorilor,la fel si res-ponsabilitatea juridica.
DONATIE $1.00 DONATION
MIORIŢA USA APRILIE 2011 ŞTIRI 3
Raluca: Bambi s-a format in anul 2000 pe 1 iunie, de Ziua Copilului, iar piesa noastra care reprezinta cartea noastra de vizita, cum zicem noi, se numeste "Doi ochi caprui".
VV: Cine va insoteste in acest turneu muzical?
Raluca: Suntem insotite de parintii nostri care sunt si prietenii dar si impresarii nostri, astfel banii raman in familie...moment in care ambele fete incep sa chicoteasca la unison.
VV: Eu credeam ca piesa cea mai de succces este "Imi cant iu-birea"..
Raluca: Aceasta este o piesa fo-arte frumoasa, cu care am castigat Discul de Aur in tara, este un hit, dar piesa cu care toti ne stiu este "Doi ochi caprui".
VV: Ati scos acum un CD ani-versar de 10 ani?
Raluca: Da, este al zecelea CD, pe care l-am lansat cu ocazia im-plinirii a 10 ani de cariera, iar al-bumul se numeste "De 10 ani".
VV: Deci anul si CD-ul. In-seamna ca sunteti o trupa de suc-ces.Pe litoral aveti concerte?
Denisa: Da, avem foarte multe
cantari in tara, cantam si la nunti si la botezuri. Pe litoral nu am mai mers de 2 ani, pentru ca am ales ca vara sa colindam tara pentru "zile de oras" sau diferite festivaluri.
VV: Am o intrebare de baraj: Cu dragostea cum stati?
Raluca: Bine!Denisa: Foarte bine!VV: Amandoua aveti prieten?Sa
inteleg ca admiratorii vostri nu au nicio sansa, nu?
Denisa: Da, avem prieten. Ad-miratorii nostri au toate sansele pentru ca sunt admiratorii nostri si ei vor sa fie admiratorii nostri si atat, zise Denisa zambind larg.
VV: Asadar, admiratorii vor ramane numai pe post de admi-ratori...
Denisa: Da...VV: De cand sunteti in SUA?Raluca: Din 12 ianuarie , de
atunci tot colindam America im-preuna cu Autentic, Cristi Faur, Gheorghe Gheorghiu si Mioara Velicu care insa, din pacate, din cauza unor probleme personale a trebuit sa se intoarca in tara.
VV: Pe unde ati fost pana acum?Denisa: Am fost la Detroit, Chicago,New York, New Jersey, Philadelphia, Hagerstown, Mi-ami, Las Vegas dupa care urmeaza Phoenix si poate ajungem si in
Canada.VV: In tara cam ce program veti
avea?Raluca: Vom canta mai mult
pe la nunti , acum avem si o piesa care a prins foarte bine si care se numeste "Cantecul mirilor", pe care am lansat-o anul trecut, o piesa reprezentativa pentru in-ceputul nuntilor pentru ca mirii danseazape piesa noastra si ne cheama sa o cantam , asa ca avem programate multe evenimente de genul acesta.VV: Gresesc daca afirm ca tu , Raluca, esti mai vorbareata decat sora-ta?
Raluca: Te inseli, nu este ad-evarat, se mai intampla cateodata, zise Raluca afisand un zambet larg.
Denisa: Ne completam una pe alta, cand una oboseste incepe cea-lalta, zise Denisa razand cu pofta.VV: Sunteti pentru prima oare in SUA? Cum vi se pare America ? Raluca: Suntem indragostite de partea asta a Californiei, pentru ca avem si multe rude aici in Sacra-mento din partea mamei.
VV: Care este orasul vostru fa-vorit?
Raluca: Las Vegas, cred ca este cel mai frumos oras.Denisa: Eu am un top. Pe primul
loc este Miami si apoi Las Vegas.VV: Cum vi se par romanii din
State?Raluca: Desi este criza, am fost
foarte fericita ca lumea a venit la spectacole si toti colegii nostri au facut spectacole reusite si lumea s-a simtit foarte bine si ecourile au fost pozitive.
Denisa: Ne place sa credem ca suntem o formula reusita pentru ca oamenii pot asculta cate putin din fiecare gen muzical.
VV: Cand veti mai reveni?Raluca: Cand ne cheama romanii de aici vom reveni cu siguranta cu cea mai mare placere.
VV: Eu va multumesc pentu amabilitate, mult succes si bafta in continuare si sa ne revedem cu bine
Raluca: Multumim frumos, si vom reveni oricand cu placere.
Bambi , impreuna cu Autentic, Cristi Faur si Gigi Gheorghiu au plecat dupa numai cateva ore, ca-tre o noua destinatie, si anume, in sudul Californiei, la Palms Springs, unde altii romani ii asteptau sa le asculte muzica lor de suflet adusa tocmai de dincolo de "balta", din tinutul mioritic, tinut drag noua tuturor romanilor pribegiti prin toate colturile lumii.
BAMBI - SHOW LA SACRAMENTOContinuare Din PriMa PaGina >>
Prin toata activitatea noastra ca asociatie culturala, am militat pentru respectarea si apararea le-gilor Romaniei, pentru apararea suveranitatii nationale, si a integ-ritatii teritoriale pentru apararea si promovarea drepturilor proprieta-tilor fundamentale ale omului in lumina si spiritul legislatiei euro-pene, in vigoare.
Ne straduim de aproape 20 de ani sa cultivam si sa raspandim in randul romanilor, ca societate a motilor si a simpatizantilor acesto-ra, ideologia promovata de inain-tasii nostri al caror l-a constituit personalitatea ilustrului Avram Iancu. Cu mijloacele modeste ale asociatiei noastre nationale am fost si vom fi mereu alaturi de toti cei care au puterea sa decida imbuna-tatirea calitatii vietii romanilor.
Acesta era si ultimul dor al Crăişorului Iancu „de a-si vedea natiunea sa fericita”, caci vorbele soptite de Horea si Iancu noi le auzim si azi peste Detunatele Apusenilor, calatorind in timp, din generatie in generatie, vorbe clare, aspre, singuratice, in slava lor.
Azi, 15 martie 2011, am aflat cu stupoare de la televizor ca „Avram Iancu a fost spanzurat” la Miercu-rea Ciuc, in piata publica.
Nimeni nu va putea sterge me-moria Crăişorului Avram Iancu, iubit de moţi si respectat de toti romanii, ba chiar si de unii unguri care au citit in el dorul de dreptate si libertate pentru toate popoarele asuprite.
Societatea Cultural Patriotica „Avram Iancu” din Romania cu se-diul in Cluj Napoca, avand filiale in marile orase ale tarii si in cele mai importante localitati ale Mun-tilor Apuseni, protesteaza cu vehe-menta impotriva actiunilor crimi-nale ale extremistilor maghiari din Transilvania care au avut loc azi 15 martie 2011, cand individul Csibi
Barna, unul dintre liderii gruparii extremiste „Garda Secuiasca” si functionar public in cadrul Direc-tiei de Finante Publice Harghita, a organizat un spectacol in care o papusa din paie, cu chipul lui Avram Iancu, a fost „judecata” si „condamnata la moarte”, prin „spânzurare”, de către un „tri-bunal”, sub acuzatiile de crima si genocid impotriva umanităţii. (Click mai jos pentru detalii si sursa):http://www.antena3.ro/ro-mania/papusa-ce-il-reprezinta-pe-avram-iancu-spanzurata-la-mircu-rea-ciuc-120663.html
Prin acest act reprobabil, de o miselie nemaipomenita, ireden-tismul maghiar a atins punctul culminant al actiunilor sale dusmanoase la adresa romanilor, pe care le promoveaza cu asidui tate din 1990 si pana in prezent.
Dupa ce le-au ridicat statui, in Ardeal, unor criminali de razboi unguri (vezi cazul Wass Albert), dupa ce au reamplasat la Arad Monumentul celor 13 Generali vinovati de genocide contra ro-manilor la 1848-1849, dupa ce au depus coroane de doliu cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei, au ajuns sa puna in spanzuratoare pe eroul nostru national, Sfant al neamului romanesc, Avram Iancu.
Aceste actiuni provocatoare si vadit dusmanoase la adresa noas-tra, a romanilor, in propria noastra tara, trebuie sa primeasca o replica pe masura. Ne adresam institu-tilor nationale de specialitate ale Romaniei sa se autosesizeze in le gatura cu acest fapt amintit si sa faca demersurile necesare pentru-pedepsirea severa a celor vinovati.
Reamintim Presedintelui Ro-
maniei si Primului Ministru al Guvernului Roman, ca poporul roman, asteapta explicatii directe de la Domniile lor, in legatura cu astfel de manifestari iredentiste maghiare.
Îi rugam, pe acestia, sa ne dea o explicatie si in legatura cu intonar-ea imnului statului ungar inaintea imnului Romaniei cu ocazia Con-gresului UDMR ce a avut loc re-cent la Oradea.
Ii rugam pe toti romanii cu dra-goste de neam si tara sa fie alaturi de noi si in continuare si sa ne in-talnim in gandul cel bun la Vidra si Campeni, la Detunate ori pe Muntele Gaina, la Abrud si la Te-bea, peste tot unde motii isi dau intalnire cu istoria.
COMUNICAT DIN PARTEA SOCIETĂŢII CULTURAL-PATRIOTICE „AVRAM IANCU” DIN ROMÂNIA
ViCtor BerCea
EVENIMENTE APRILIE 2011 MIORIŢA USA 4
Hristos a înviat!PR. OCTAVIAN
Adevarat a învit! -raspundem cu totii cea mai sfânta noapte a anului. Învierea Domnului sau Pastile, sunt praznuite de întreaga lume. Sarba-torirea Pastilor izvoreste în sufletele noastre din dorinta de a retrai eve-nimente sau mai mult de a ne reunii cu persoanele pe care le iubim sau uneori sarbatorim … pentru a fi în rând cu lumea. Tot omul iubeste Pas-tile, însa uneori traim diferit sensul acestui praznic. Daca ne-am întreba în sufletele noastre: “cum am definii sarbatoarea Pastelui?”, raspunsul pe care ar trebui sa îl avem, toti cei ce ne socotim fii ai lui Dumnezeu, ar fi: “Hristos a înviat din morti cu mo-artea pe moarte calcând si celor din morminte viata daruindu-ne”.
În inima noastra se salasluieste comoara noastra. Noi pretuim ceea ce iubim si acolo ne îndreptam toata dragostea noastra. Catre obiectul iu-birii noatre oameni, animale, flori, etc. ne îndreptam toata deschiderea, daruirea, încrederea (credinta), dra-gostea uneori jertfelnica. Dar ce se întâmpla când iubim ceva sau pe cineva nevrednic de iubirea noastra jertfelnica? Suntem amagiti si poate distrusi! Este un gol ce ne apare în suflete, un gol pe care nici o placere lumeasca nu-l poate umple. Este o durere sfâsietoare. Noi avem o iubire si încredere infinita pe care vrem sa o daruim cuiva, care poate la infinit sa nu ne amageasca. Iar daca suntem amagiti o data, de doua ori sau de mai multe ori, ne pierdem nadejdea ca ceea ce cautam din toata inima, poate fi gasit. Sufletul care nu a cu-noscut dragostea lui Dumnezeu este într-o continua cautare. Aceasta este ce cauta omul. Iar ce ce aud chemar-ea: „Veniti la Mine toti cei osteniti si împovarati si Eu va voi odihni pe voi. Luati jugul Meu asupra voastra si învatati-va de la Mine, ca sunt blând si smerit cu inima si veti gasi odihna sufletelor voastre. Caci jugul Meu e bun si povara Mea este usoara.” (Mt. 11, 28-30) Cei ce ati auzit si cu ure-chile si cu inima si ati trait aceasta chemare la comuniune cunoasteti ca „bun este Domnul”.
”Tot ce ne apropie de Dumne-zeu este bun si tot ceea ce ne înde-parteaza de el este nefolositor” zicea un sfânta parinte. Acum în aceste zile de pregatire fizica si sufleteasca, avem în sufletele noastre acesta întrebare sfânta: „Ce sa fac sa ma pregatesc cât mai bine pentru Paste? Stiu ras-punsul Bisericii: sfânta spovedanie, sfânta împartasanie, participarea cât mai adânca atât la rugaciunea per-sonala cât si la cea publica. Cum sa-mi deschid sufletul în fata unui strain? Cum sa-I spun toate tainele mele? Daca spune cuiva? Cum sa ma rog? Cum sa cred?” Aceastea în-trebari si altele asemeni lor pornesc dintr-o inima ce-L cauta pe Dumne-zeu si primul raspuns este: „Cere-i lui Dumnezeu în sfânta rugaciune aceste lucruri, cu El stai de vorba, mai întâi. El te aude si îti simte toate suspinuri-le inimii tale. Angajeaza-te la comu-niune și taie din radaciuna pacatele, care toate sunt urâciune înaintea lui Dumnezeu. Spune-I îngenunchiat în fata icoanei, deschideti sufletul si marturisește-ti durerea si vei primi alinare si îndrumare.”
Având un suflet ranit, neputin-cios si bolnav ne-am creat un sitem de valori si principii ce ne creeza o maniera lumeasca de a comunica cu persoanele din jurul nostru. Si când intram în Împaratia lui Dumnezeu, în Biserica, nu stim cu sa „lepadam toata grija cea lumeasca”(Sfânta Liturghie), nepasatori în neputinta
noastra fata de altii, nerabdatori, mândrii cerem într-un mod dicta-torial un fel de raspuns, într-o anu-mita forma si cât mai privata, daca se poate Dumnezeu Însusi sa vina la noi personal si imediat, sa ne rezolve problemele. Si daca nu vine … nu exista. În relatiile personale interu-mane mai mult conteaza cum zici decât ce zici, adica cum te adresezi. Nu atât formula, cât sinceritatea, respectul si bunavoita pe care o ai când te adresezi. În Sfânta Scriptura când Corneliu sutasul „cucernic si temator de Dumnezeu, cu toata casa lui si care facea multe milostenii poporului”(Faptele Apostolilor 10) cautând cu faptele sa împlineasca voia lui Dumnezeu a primit un ras-puns. Nu sunt suficiente faptele bune, pe care facea din toata inima. Caci daca faptele bune - cum spun unii – sunt suficiente pentru mân-tuire pentru ce s-ar mai fi întrupat Mântuitorul Iisus Hristos? Cornelius avea nevoie de mai mult. Si pentru ca dorea sa împlineasca Voia lui Dumn-zeu, a primit raspuns. Însa nu a venit Domnul Hristos sa-l învete toate, ci un înger l-a trimis la Apostolul Petru ca sa-l învete cum sa traiasca Sfânta Evanghelie. Mântuitorul în pilda Bo-gatului nemilostiv si a saracului La-zar zice: „Daca nu asculta de Moise si de prooroci, nu vor crede nici daca ar învia cineva dintre morti.“ (Luca 16, 19-31) Adica daca nu ascultam de reprezentantii lui Dumnezeu, nici de Dumnezeu nu ascultam.
Fratilor, de aceea sunt multi în ziua de azi care sarbatoresc într-un mod diferit si nefolositor Pastile. Fiecare civilizatie a promovat valori comun acceptate si se asteapta din partea tuturor membrilor societati în care traim, sa aderam într-o coeziune sociala acceptând valorile si traditi-ile pamântului. Adica la Craciun sa nu participam la Ziua de Nastere a Domnului nostru Iisus Hristos, ci stam acasa în jurul bradului încon-jurati de familie si ne cadorisim unii pe altii. Pericolul este ca Hristos nu exista in cadrul sarbatorilor noastre de Craciun. Daca ne întrebam co-pii: „Cum sarbatorim Craciunul?” si ei nu vor marturisii ca la Craciun mergem în sfânta Biserica sa sarba-torim Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos, este un semn clar ca ne îndepartam de Biserica si daca nu ne întoarcem cât mai degraba este mai mult ca sigur ca copii nostri nu vor face parte, poate niciodata, din Bi-serica.
La fel si de Paste. Daca îi învatam pe copii cu iepurasi, cadouri, oua rosii, colaci, sarmale, etc.(care nu sunt rele în sinea lor), dar nu îl pu-nem în primul rând credinta si dra-gostea pentru Hristos înviat, devim si suntem din nou într-o departare de Sfânta Biserica. Ca si cum suntem invitati la o zi de nastere si împreuna cu o parte dintre invitati ne regru-pam si creem un program aparte, diferit de cel oferit de gazda, poate ne aducem si muzica noastra person-ala, pentru a marca cât mai clar felul nostru difert de a petrece. Oare acest lucru nu va supara gazdele, care ne-au invitat si ne-au pregatit altceva?
Hristos a venit, fratilor, din cer S-a facut om pentru noi si a noas-tra mântuire, a murit pe Cruce a înviat, S-a înaltat la Ceruri, a trimis pe Duhul Sfânt, a treia Persoana aS-fintei Treimi sa ne curateasca, sa ne sfinteasca si sa ne dea viata vesnica si noi... sarbatorim doar iepurasul, ouale rosii si în cel mai bun caz stam în jur de 25-30 de minute în Noap-tea Învierii doar în curtea Bisericii ca a doua zi nu avem timp, chiar daca nimeni nu merge la munca.
Oare a fi bisericos a devenit o
rusine? Oare a merge la Biserica este un lucru recomandat doar pension-arilor? Sau este vorba de o delasare si de o neântelegere. Hristos Domnul când a fost rastignit pe Cruce S-a rugat lui Dumnezeu Tatal pentru cei ce-L batjocoreau, zicând: „iarta-I ca nu stiu ce fac”. Oare nu suntem si noi la fel? Oare nu din nestiinta, minimalizam importanta Învierii. Eu cred ca da? O spun ca duhovnic de aproape 7 ani aici în continen-tul american. Oamenii nu stiu ce sa faca! Si nu au curaj sa întrebe. Eu atât de mult ma bucur, când cineva se apropie si-mi zice: „Parinte eu am câteva întrebari, când am putea sta de vorba?” Sa avem curajul sa împlinim ceea ce se cuvine. Sa nu digeram tot ceeea ce ni se ofera, diferite curente sociale sau culturale care denatureaza uneori radical, sensurile sfinte ale sar-batorilor noastre ținute de 2,000 de ani de stramoșii noștri. Sa nu sarbato-rim Pastile si Craciunul doar respec-tând traditiile si obiceiurile romanesti si americane, ci sa mergem la esenta. Sa îndraznim sa întrebam: „Ce sa fac? Ce însemna? De ce? La ce imi ajuta?
Cum sa sarbatoresc? Cum sa trai-esc? Cum sa ma rog? Nu stiu! Poate cineva sa-mi spuna?” Da, poate! Si cred ca Însusi Dumnezeu va va bine-cuvânta cu o bucurie coplesitoare pe cei ce veti avea curajul sa traiti cu adevarat Sarbatoarea Învierii Dom-nului. Sa avem curajul si energia sa cautam raspunsuri. Cel ce cauta pe-formanta, nu se opreste niciodata sa puna întrebari. În primul rând, sa îl întrebam pe preotul cel mai apropiat (recomandabil), sa cauta pe internet, sa întrebam pe cei apropiati, rudenii, prieteni sau vecini.
Fratilor sa fim „întelepti ca serpii si blânzi ca porumbei”(Mt. 10,16) zice Mântuitorul Hristos. De ce întelept ca sarpele, care-i atât de odios între fiare, între animale? Pentru ca sarpele îsi fereste capul. Daca-l lovesti la cap moare. Daca îl lovesti în orice alta parte supravietuieste. Nimic sa nu ne desparta de dragostea si credinta pe care o avem în Hristos, cu toti stim, însa, poate nu toti credem pe deplin cuvintele Lui: "...fara Mine nu puteti face nimic!" (Ioan 15,5) Daca cineva îl cauta din adâncul inimii si primeste îndemnurile pe care le da Dumnezeu prin Sfânta Evanghelie, nu va gresii, ci va gasii pe Dumnezeu. Ca preot paroh am vazut nenumarate marturii de oameni care au facut acest lucru si unii va pot da chiar si numarul lor de telefon daca doriti, sa va povesteasca. Unii sunt ortodocsi din pruncie,
dar iesiti din Biserica prin credinta si faptele lor, altii sunt atei sau de alte credinte crestine sau necrestine. Dumnezeu îi aduce pe toti cei ce-L cauta în Casa Lui, în Sfânta Biserica îi face membri ai Trupul Tainic, ca toti sa fim una precum una sunt per-soanele Sfintei Treimi. Si întâlnindu-L în Sfânta Sa Biserica si gustând din Harul lui dat noua prin Sfintele Taine, omul începe urcusul desavârsi-rii si al fericirii în comuniune deplina cu Singurul care ne poate împlinii setea de nemarginita cunoastere, în-telegere si fericire.
Dumnezeu nu este mincinos când zice: „Cereti si vi se va da; cautati si veti afla; bateti si vi se va deschide. Ca oricine cere ia, cel care cauta afla, si celui ce bate i se va deschide.” (Mt. 7,7-8). Noi oamenii nu primim cu-vântul Lui, noi refuzam sa împlinim poruncile Evangheliei. Cu totii le cu-noastem, dar nu credem ca sunt efici-ente, nu sunt la moda: „Acum traim alte vremuri. Acum nu se mai poate postii, ruga si .. împlinii îndemnurile Evangheliei.” Dimpotriva, toata tehnologia aceasta ce ne usureaza via-ta ne faciliteaza efortul fizic si în plus pentru noi aici în California a postii, de pilda, nu înseamna doar fasole, cartofi, mamaliga si ceapa, ci orice va doriti sunt la îndemâna. Si sunt unii care îmi zic: „Parinte, nu am timp sa vin la Sfânta Biserica”, eu cred ca daca credinta mai multa am avea, am gasi mai mult timp. Tehnologia ne usureaza efortul trupesc, însa ne si creaza iluzia ca suntem stapâni pe vi-ata si pe viitorul nostru. Viata este un dar al lui Dumnezeu si stramosii nos-tri ridicau capul catre Dumnezeu în fiecare lucrare pe care o faceau cerând ajutor, iertare si mila. Omul seamana samânta, însa Dumnezeu este Cel ce o face sa creasca. Oamenii de stiinta de la Universitatea din Berkley, CA., au încercat sa demonstreze ca viata este doar un proces fizico-chimic (va rog sa vizionati online pe YouTube-”Decifrand misterul vietii, evolutia este o minciuna”) si au concuzionat: Universul este creatia unui „Intelli-gent Designer”.
Vedem cu toti ce s-a întâmplat re-cent cu Japonia, a treia tara ca putere din punct de vedere economic. A ve-nit un cutremur si un val de apa si toata economia este în ruina. Este o chemare pe care Dumnezeu ne-o face tuturor. Sa venim cu credinta si sa primim marturia a bilioane de oame-ni de la începutul Bisericii în Hristos cel Înviat, Dumnezeu–Omul. Acesta este cel mai importanta lectie pe care
noi oamenii trebuie sa o învatam în viata: Credinta fara ezitare ca Hristos a înviat! Câti dintre noi ar primii sa moara pentru teoria creationista al lui Darvin? Însa câti au murit si mor în continuare pentru aceasta credinta ca Hristos a Înviat. Sa ne aminntim împreuna unul din-tre semnele pe care Dumenzeu, îl da omeniri în fiecare an când Ortodocsi sarbatoresc Învierea Domnului.
Martirul Sfintei Lumini - din anul 1326
În anul 1326 erau trei sultanate turcesti, unul în Damasc, unul în Egipt si unul în Babilon. Ce au zis turcii? Când vin crestinii la Ierusalim sa serbeze Pastile sa nu le dam voie sa slujeasca, pâna ce nu vor plati taxa de 9.000 bani de aur, caci turcii nu cred în Hristos.
Patriarhul ortodox Ioachim n-a avut de unde sa plateasca suma pen-tru ca crestinii ortodocsi erau putini în Ierusalim si doar 100 de preoti, caci erau religii altele, de tot felul. Dar sunt doua strazi de armeni în Ierusalim, mosieri, bogati mari, ei au zis: „Platim noi taxa!” Dar turcii i-au întrebat: "De ce iese Sfânta Lu-mina numai la ortodocsi si nu iese si la voi?" Armenii au zis: "Pentru ca ortodocsii, numai ei slujesc la Mor-mântul lui Hristos si pe noi ne-au dat la o parte". "Dar, daca veti sluji voi va veni Lumina?" Noi platim si taxa - au zis armenii - Lumina va veni la noi la armeni!" Turcii au zis: "De nu iese lumina la voi o s-o patiti!" Noi îi scoatem pe ortodocsi din Mormânt - si l-au luat pe Patriarhul Ioachim si l-au închis în Manastirea Sfântul Sava, din Ierusalim, cu toti preotii. A zis Patriarhul: "Daca nu ne lasati sa facem, slujba la Mormântul lui Hris-tos, ingaduiti-ne sa facem la Biserica Sfântul Iacob, care este aproape de Mormânt", iar turcii le-au dat voie ortodocsilor la aceasta biserica. Dar, turcii au pus de paza peste ei doi turci, generali de armata, ca sa nu vina vreun crestin la Mormânt. Cres-tinii au început a plânge si au zis ca din cauza pacatelor lor I-a îndepar-tat Dumnezeu de la Mormântul lui Hristos, dar patriarhul le-a zis: "Nu va temeti, ca are sa se faca minune mare."
Armenii ziceau, ca Lumina la ei o sa vina. Iar Patriarhul zicea, ca de va vrea Hristos sa iasa Lumina la ei, noi ortodocsii nu avem ce face. Armenii au facut slujba si ziua si noaptea, dar n-a mai venit Sfânta Lumina.
Continuare in PaG.5 >>
MIORIŢA USA APRILIE 2011 EVENIMENTE 5
Turcii le-au zis: „De ce n-a venit Sfânta Lumina, ca ati platit taxa?” În acelasi timp, ortodocsii faceau slujba tocmai a doua zi, pe când rasarea soarele si când a zis patriar-hul: "Hristos a înviat!" un stâlp de marmora din Biserica Sfântul Iacob a crapat si a iesit Sfânta Lumina în vâr-ful Stâlpului. Patriarhul a pus o scara si au luat Sfânta Lumina din vârful stâlpului si în acest fel Sfânta Lumina a iesit tot la ortodocsi.
Generalul turc de pe vârful stâlpu-lui, care pazea acolo pe stâlp, a strigat: "Cred în Hristos!" Celalalt general de lânga el i-a si taiat pe loc cu sabia capul, celui ce a strigat ca crede în Hristos. Moastele acestui general turc convertit si martir al Sfintei Lumini sunt acolo în Ierusalim si acest turc este "Martirul Sfintei Lumini".
Distanta de la Sfântul Mormânt pâna la Biserica Sfântului Iacob, unde s-a aprins Sfânta Lumina este de 100 metri. Stâlpul este fotografiat si sapat din marmura fiind pus în Al-tarul Bisericii Sfântului Iacob. Generalul turc convertit si martir al Sfintei Lumini este pus în Biserica Sfântului Iacob. De aici se vede, ca
Iisus Hristos numai o Biserica a înte-meiat - pe cea Ortodoxa - aceasta este mântuirea, lumii. Sfânta Lumina este una din marturiile date de Dumne-zeu pentru a binecuvânta invata-tura, cultul divin și felul ortodox de viețuire.
În aceasta zi a bucuriei supreme – Ziua Învierii – când Hristos S-a ridicat din mormânt ca un Atotput-ernic, zdrobind puterile iadului si slobozind pe cei legati acolo din veac, moartea a fost doborâta, viata a fost propovaduita si mantuireea noastra s-a împlinit. „Unde-ti este, moarte, boldul? Unde-ti este, iadule, biruinta ta?” (Slujba Invierii)
Uram tuturor celor ce primesc acest mesaj, familiilor și prietenilor lor, sa se bucure împreuna cu noi de Învierea Domnului. Va uram toturor un Paste duhovnicesc, un Paste feric-it, o sporire a credintei, a iubirii si a pacii, în aceasta lume a conflictelor neîntrerupte si a mortii napraznice ale atâtor oameni nevinovati.
Sa ne iubim unii pe altii! Hristos a înviat, fratii nostri!
Sa rasune strigatul nostru peste lumea întreaga, în cer si pe pamânt.
Adevarat a înviat!
>> Continuare Din PaG.4
Festivalul de Film Romanesc de la Univ. Stanford, CA
Editia a doua, 1-6 Aprilie 2011.www.rofilmfestival.com
eveniment gratuit
Dear Friends,We would like to invite you to our Second Edition of the Roma-nia Film Fest. / Forum at Stanford, April 1-6 2011. This year, the Film Director Florin Serban will be attending the festival with his feature film ”If I Want To Whistle I Whistle”, winner of the Silver Bearand the Alfred Bauer Prize for innovation in film-making at the Berlin Film Fest. 2010. For more info, please visit our websitehttp://www.rofilmfestival.com/index.html.
Hope to see you there.Best regards,
ZIG - ZAG APRILIE 2011 MIORIŢA USA 6
Decorating Easter eggs is an old tradition throughout Central and Eastern Europe. The custom of Eas-ter egg painting is very old begins with Christianity and is a symbol of spring and rebirth of nature. Easter is the most important Christian holi-day and always is celebrate on spring season. After the First World War, part of eastern Romania has been conquest of Russian Federacy and before western part was occupied by hundreds years of the Austro-Hun-garian Empire. Because people living together as a result the practice of painting Easter Eggs spread in many countries in Central and Eastern Eu-rope: Romania, Moldavia, Hungary, Ukraine, Poland, Latvia, Lithuania etc.
Romanian Exquisites Eggs are very beautiful. Each Easter eggs decorated conveys a message. In one articles in Princeton Packet from New Jersey (March 24, 2006), called “The Land beyond the Forest” one American journalist write about Romanian Exquisites Eggs: “This is unofficial Ambassador of Romanian in USA”. Other newspaper, called Philadel-phia Inquirer (March, 2008) write: “Exquisite Eggs made by Romanian artisans is Eggs with a PhD.” The Land beyond the Forest is translation in English for Romanian word Tran-sylvania.
Exquisites eggs is hand made, painted with traditional geometric motifs, usually in red, white, yel-low, blue and black. Same colors and geometric patterns appear on Romanian Ethnic Costumes, tradi-tional fabrics and carpets. White is symbol of purity, red is symbol of life (blood color) and black is sym-bol of fertility represented good land for agriculture. Eggs have painted many lines - symbol of eternity. Yel-low is the color of sun and gold and if somebody gives you one egg with this color that means: “I wish you warm in your heart and riches”. Blue is symbol of the sky and water. Often eggs is painted with crosses are down, the image of St. Mary – symbol of Christianity and other with birds and animals – symbols of good health.
Some Easter eggs are made for decorative purposes. They occur, es-pecially in the villages of Romania where they are decorated by talented artisan women, who learn from their mothers or grandmothers decorating process. Also, eggs are decorated or painted in monasteries of Bukovina, a very beautiful region in Northeast Romania. First eggs are washed and degreased, then make a small hole at the bottom of the egg, which the content is removed. Then trace the eggshell with a colorless wax, the part that will remain white. Talented women to apply the model manually used pens and fine brushes. More old tools for painting made from goose or duck feathers sharp. The paints are extracted from plants. The reci-pes are centuries old, and obtained by the carefully preserved and passed down from generation to generation in each family of artisans.
Decorative Eggs are found to Ro-manian Art Folk Museums and in the Romanian Monasteries and are bought by tourists as souvenirs. In the U.S.A an impressive collection of over 1,000 decorated eggs are avail-able to Romanian Art Folk Museum from Philadelphia. Around Easter, the museum organizes exhibitions with sale. The price of an egg painted by artisans of Bukovina ranging be-tween $ 12-35 for duck eggs; $ 50-
70 for goose eggs and around than $ 100 for chicken or quail eggs.
Over the 30 years Mrs. Rodica Perciali teacher and founder of the Romanian Art Folk Museum in Philadelphia, has organized over 200 presentations in showrooms, schools, churches and universities across the U.S.A about Romanian culture, folk art and traditions. In the Romanian Museum is a huge ostrich egg, and other eggs painted by nuns or an ar-tisan from Bukovina. Dyed or exqui-sitely hand painted with traditional designs and, more recently, hand decorated with small colored wax with very intricate designs, including crosses, geometric pattern, animals and plants, by the growing number of talented artisans from Bukovina.
Rodica Perciali called artisan from Romania and they performed live with Romanian method of decorat-ing Easter eggs, ceramics, rugs and that have appeared on U.S. televi-sion and in American news. She have a repeated coverage by NBC, ABC, CNN, WGN, Fox News and so on. Mrs. Rodica Perciali was awarded with the title of "Outstanding New American Citizen" in 1987 in Chi-cago and Several Grants and prizes because she has dedicated entire life for promoted Romanian culture and traditions in North America.
Other way for know more about Romanian Holiday’s and Traditions is offered by events prepared in USA with Romanian artisans or folk dance ensemble. Now is a preview of the exhibition "The traditional Maramures rugs of Victoria Berbe-caru and Mircea Cantor's flying car-pet" that La Maison Française, the Romanian Cultural Institute in New York, and the Embassy of Romania to the U.S. present starting March 28 at La Maison Francaise in Wash-ington, D.C.
Regular Easter eggs decorations method - Eggs how are consumed during the Easter holidays are deco-rated in every Romanian house by other methods then Exquisites Hand Made for decoration. First is neces-sary to collect clover leaves and other leaves with interesting shapes. Then the eggs are washed with detergent and drained. After that we apply on the skin of each egg one or two of these leaves wet. The egg should be wrapped carefully in thin nylon stockings, colored leg stockings that are found in any stores. Stocking is linked closely with normal sewing. The reason is to protect eggshell for can not enter the colors in between leaf and eggshell.
The eggs are then placed in a pot on the bottom of which were put dry onion peel of white and red and a few tablespoons of vinegar and some salt. If in the pot we have yel-low peel eggs is yellow after boiling. If there we have peel from red onion, finally eggs have red color. If is one combination of peels eggs is orange. After 10-15 minutes, remove eggs from water and let cool, then shell is cut and leaves instead of different color models appear more open, or the original color of egg shell. Eggs are then smeared with wax, bacon or pork fat to gain luster and has the ef-fect of closing the pores of eggshell. Last year my eggs were colored with chemical dyes and I applied decals with Romanian traditional models.
Sometimes Easter Eggs are deco-rated with wax, after then is dipped in red paint. Part covered by wax remain white, the rest of the egg is colored red. My mom usually made eggs for Easter in red and white.
If you want to get more colors, cover the remaining white part first,
then dive egg in a light colored paint, for example yellow. Then covered with wax the parts that we want to remain yellow and egg sinking in the dark paint, for example red. After that covered with wax the parts that we want to stay red in color and then dive - if we get extra blue finally we have purple color or green. If we get the blue, green, white, yellow, red and purple. Last color that is applied to black which draws lines or ara-besques and color is custom or add with a fine brush.
A modern method of dyeing eggs at Easter is to chemical dyes - Egg-sare boiled in salt water and vine
gar. Then dive into pots with colored food dyes, usually red, yellow, blue, green and purple. Then the eggs are decorated with decals or adhesive stickers with traditional Easter pat-terns - angels, saints, crosses, chicks, flowers, leaves, rabbits or so on.
On Easter Day, after the Resur-rection Service at the Church, eggs is collide by the family members in memory of the sacrifice of Jesus Christ, one of the common habits of the Christian religion.
The next day (second day of Eas-ter) the men dress in Romanian Ethnic Costumes go to the homes of Romanian friends "the wet" girls.
They sprayed girls and women with perfume and say short tradi-tional greetings poems about pros-perity, health and wealth, like this: “I heard that you have a flower here/ Because today's holiday / I came to Perfume her/ Let's bring Happiness, Health and Love / In order to not wilt / For many years to live / Wealth to receive.” Women serve them with eggs painted and decorated in the house and with cake. This Easter tra-dition is usually kept in Transylvania, the western part of Romania and in Hungary.
ROMANIAN EXQUISITES EGGS AND EASTER TRADITIONSSIMONA BOTEZAN
MIORIŢA USA APRILIE 2011 RECLAME 7
BB || CC
David Bonilla Alin Cintean
Alin D. Cintean, Esq. Avocat Românîn Sacramento
Birou de Avocatură Bonilla & Cintean, LLP.
Specializaţi în Cazuri Penale orice nivel de complexitate (Misdemeanor şi Felony)
Preluăm şi anumite cazuri grave de
“Personal Injury” Deasemenea asistăm şi în cazuri de
“Bankruptcy”
(916)447-7842 Birou (916)585-4434 Mobil
901 H Street, Suite 130 Sacramento, CA 95814
www.avocatroman.com
FIXED WING (AIRPLANE) • AIR AMBULANCE
24/7 Air Medical TransportsRegional • Nationwide • International
(including commercial stretcher & medical escort)
Emergency & Non-Emergency(airborne within one hour from your initial call)
Convalescent To The Most Critical
FLYING INTENSIVECAREUNIT
Medical Crew: Flight Nurse & Flight ParamedicAviation Crew: 2 Pilots, Captain & First Officer
Licensed, Safe, Reliable, Professional,Patient-Oriented, Cost-Effective
1-888-FLY’N-ICU(1-888-359-6428) www.flyingICU.com
CALEIDOSCOP APRILIE 2011 MIORIŢA USA 10
Trupa Autentic: muzică autenticăUnu-i moldovean, altu-i ardelean
şi împreună formează trupa Auten-tic, trupă care curând va împlini 10 ani de carieră. Băieţii de la Autentic se pare că au găsit o formulă reuşită şi de succes, dovadă fiind cele 7 CD-uri scoase pâna acum, multe specacole in ţară şi peste hotare, dar şi naveta Romania- SUA, oca-zie cu care ãieţ de la Autentic trec Atlanticu' de cel puţin 2 ori pe an începând cu anul 2005, unde susţin concerte de-a lungul şi de-a latul Statelor Unite.
Muzica lor autentică, stil etno, are priză la publicul român, care ştie să apreciaze o muzică bună şi de calitate cu influenţe popu-lare, versurile originale ale pieselor lor, ajungând direct in sufletele românaşilor, românaşi aciuiţi prin toate colţurile lumii , dar care continuă să asculte şi să se bucure de muzica românească adevarată care rezonează in inimile lor trico-lore.
Într-o pauză a spectacolului or-ganizat de revista MIORIŢA , cu ocazia Balului Marţişorului , de la Sacramento, am avut plăcerea să-i cunosc pe Autentic, ocazie cu care le-am luat şi un interviu. Am stat de vorbă cu jumatatea ardeleană, Cătălin Bota, cealaltă jumătate moldovenească era ocupată cu so-norizarea, fiind pe baricade, la pu-pitrul tehnic.
VV: Salut şi bine ai venit la Sacramento, capitala Californiei. Spune-mi te rog cine formează trupa Autentic şi când v-aţi început cariera muzicală?
Cătălin Bota: Autentic înseamnă Cătălin Bota, adică eu, din Sibiu şi Denis Mihai, colegul,din Bacău.Autentic s-a înfiinţat in anul 2002. Din 2002 şi pâna acum am rămas în aceeaşi formulă, nu s-a schimbat absolut nimic.
VV: De ce vă numiţi Autentic?CB: Nu ştiu, asta ar trebui sa-l
întrebi pe Denis că el a fost cu ideea, dar eu zic că se potriveşte fo-arte bine cu ceea ce facem noi.
VV: De unde vă alegeţi piesele voastre muzicale?
CB: La început, primul album care s-a numit „ C-aşa beau oamenii buni”, erau melodii populare din folclor prelucrate şi puse pe ritmuri moderne, mă rog, asta inseamnă pâna la urmă stilu' etno-dance. După primul album, avem numai melodii d-ale noastre, pe care nu le mai cântă nimeni si care sunt com-puse de Cristi Faur.
VV: Câte albume aţi scos pâna acum?
CB: Am scos pâna acum 7 al-bume.
VV: Pregătiţi ceva special pentru la anu' cu ocazia aniversării a 10 ani de carieră?
CB: Nu....nu ştiu...mie se pare aşa o chestie, hai toată lumea re-pede să aniversăm...că doar nu ies la pensie acum să fac aniversări, a continuat Cătălin zâmbind larg.
VV: De căte ori aţi fost în State pâna acum? Ce părere ai de Ameri-ca şi de românii de aici?
CB: Din 2005 venim în fiec-are an de câte 2 ori pe an. Îmi place America , dar nu peste tot. Îmi place New York, dar să nu stai mai mult de 3-4 zile...îmi place mult Manhatan, ziua, cu agitaţia si forfota aceea nebună,
dar şi seara cu lumini si viaţa de no-apte. Îmi mai place şi Miami pentru clima caldă, îmi place Los Angeles si bineinţeles Las Vegas. Dacă ar fi să mă mut in America aş alege cu siguranţă Las Vegas, acolo mă simt ca acasă. Românii de aici sunt os-pitalieri, prietenoşi şi ne-au făcut sa ne simţim foarte bine aici, în Sac-ramento.
VV: Voi sunteţi în turneu alături de Bambi, Autentic, Cristi Faur şi Gigi Gheorghiu. Aveţi concerte împreună pe parcursul acestui periplu muzical în State?
CB. Da. Concertăm împreuna cu ei, iar noi, Autentic, suntem şi organizatorii acestui turneu şi avem ca bază şi reşedinţă, oraşul Las Ve-gas, de unde plecăm, ne întoarcem şi iar plecăm în periplu nostru muz-ical prin State. Aici, în Las Vegas, avem o gazdă minunată, pe soţia lui Denis, Simona, care ne face să ne simţim ca acasă.
VV: Românii din ţară vă pot gasi şi pe litoral anul ăsta?
CB: Vom fi în staţiunile Jupiter şi Olimp dupa 10 -15 iulie, unde o să avem ca bază, Complexul Majestic, în Jupiter.
VV: Ce proiecte are trupa Auten-tic pentru viitorul apropiat?
CB: În luna iulie vom scoate un nou album, care încă nu ştim cum se va numi şi cum ajungem acasă din turneu , ne apucăm de treabă şi înregistrăm noi melodii.
VV: Spune-mi te rog câte ceva despre ţinuta voastră vestimentară. Cine v-o face?
CB: La început când ne-am înfiinţat am apărut în ii populare şi in blugi, dar pentru că majoritatea celor care cântau etno purtau şi ei ie, nu ne diferenţiam deloc de ei, astfel am hotărât să ne schimbăm ţinuta şi să fim originali. Am apelat la un stilist, Liza Panait, care ne face ţinute unice si stilizate şi la fiecare 2 luni apărem cu o altă ţinută nouă. De regulă avem pantaloni albi, o bluză care la fiecare concert are altă culoare şi converși care se asortează cu culoarea bluzei.
VV: Scuză-mă, dar la ce te referi cand spui „converși”?
CB: Erau ,daca ţii tu minte, tenişii aceia făcuti de Drăgăşani, le zicea „uşurei de Drăgăşani”.
VV: Sigur că ştiu, dar se pare, dupa câte văd eu, aceste încălţări ale voastre au suferit un „upgrade”, sunt mai „emancipaţi”, arată mod-ern.
CB: Aşa este, sunt făcuţi stilizat dar pe calapodul vechilor tenişi de Drăgăşani.
VV: Eu iţi mulţumesc mult pentru amabilitate şi sper să ne vedem şi la anul cu ocazia Balului Mărţişorului , aici în Sacramento.
CB: Cu cea mai mare plăcere. Si noi mulţumim românilor din Cali-fornia care au venit în număr mare şi ne-au susţinut şi aplaudat.
Cătălin se grăbea să intre pe scena împreună cu jumatatea cealalaltă a grupului Autentic, Denis Mihai, care fusese reţinut la sonorizare în timp ce eu am stat de vorba cu jovialul Cătălin, un tip confident, simpatic şi plin de energie. Auten-tic işi continuă turneul prin State şi Canada , unde se vor opri în mai multe oraşe să bucure şi să înseni-neze sufletele românilor amatori de muzică adevarată, muzică de cali-tate, muzică autentică.
VIOREL VINTILĂ
CataLin - autentiC/ PHoto: aDi KaSZoni
DeniS - autentiC/ PHoto: aDi KaSZoni
MIORIŢA USA APRILIE 2011 CALEIDOSCOP11
Trupa Autentic: muzică autenticăBalul Mărtişorului organizat in
Sacramento, USA de către Vio-rel Nicula si revista Mioriţa, a reunit artişti de valoare din România in frunte cu Gheorghe Gheorghiu. Gigi, cum îi spun prietenii, a rămas acelaşi romantic incurabil, un menestrel sen-sibil al secolului XXI , a cărui muzică uneşte suflete, răscoloşte nostalogii si stărneste pasiuni. Gigi Gheorghiu se află într-un lung periplu muzical in SUA şi în Canada care a început in 12 ianuarie şi se va termina pe 15 aprilie. Un adevărat tur de forţa de-a lungul şi de-a latul Statelor Unite şi Canadei, cu spectacole in peste 20 de oraşe din Statele Unite şi Canada pentru românii plecaţi in căutarea unui destin mai fericit, care însă nu-şi pot uita originile şi minunata muzică românească care în clipe de restrişte este un adevărat balsam al sufletului.
Muzica artistului Gheorghe Gheo-rghiu , care recent a împlinit 35 de ani de carieră, de la debutul său pe scena muzicală cu ocazia Cenaclului Flacăra, are un mesaj simplu: dra-gostea pentru oameni.
Gigi şi-a păstrat acelaşi timbru vocal cald şi sensibil de la debutul său, care continuă să bucure sufletele romănilor iubitori de muzică de cali-tate.
Am fost la spectacolul din Sacra-mento unde alaturi de alţi români am măncat româneşte ( mici, savarine si cremşnit), am dansat româneste, am căntat româneşte , un loc unde cu toţii ne-am simţit pentru 4 ore ca acasă in România. Daca noi nu am ajuns in România, Gheorghe Gheo-rghiu impreuna cu Autentic, Bambi si Cristi Faur, ne-au adus România aici la noi in State, in Sacramento, mai aproape de sufletele noastre. În periplu său muzical , Gigi Gheorghiu care pentru 2 zile a făcut o haltă la Sacramento, a avut amabilitatea ca la final de spectacol, să stea de vorbă cu mine la o şuetă ca între prieteni.
VV: Gigi, bine ai venit între româ-ni şi dă-mi voie să încep cu o între-bare la care cred că puţini români ştiu
răspunsul. Tu, ca şi mine de altfel, eşti originar din cel mai frumos oraş al ţării care este...
Gigi Gheorghiu:Ah, Braşovul, îmi spune Gigi cu un zămbet larg si plin de sinceritate.
VV: Spune-mi te rog, cănd ai ple-cat din Braşov?
Gigi Gheorghiu: Am plecat cănd aveam 20 de ani din Braşov, cănd am căntat pentru prima dată cu ocazia Cenaclului Flacăra, ocazie cu care am fost descoperit de poetul Adrian Păunescu si viaţa mea a luat alt curs.
VV:Cănd ai intrat in SUA şi care a fost itinerariul tău păna acum?
Gigi Gheorghiu: Am avut un itin-erariu extraordinar de cănd am intrat prima dată in State, am început cu Detroit, Chicago, New York,New Jersey, Philadelphia, apoi in Florida unde am stat o saptămăna la plajă. A urmat Las Vegas unde am stat aproape trei săptămăni.
VV: Noi ne mai intersectăm pe Facebook şi acolo am văzut că zeiţa Fortuna ţi-a zămbit din plin, din fotografiile pe care le-ai postat.Ce s-a intămplat acolo?
Gigi Gheorghiu: Las Vegas este baza noastră de unde pornim si ne organizăm.
Într-adevăr, am avut noroc şi am căştigat odată 730 de dolari , odata 250 de dolari şi altădată 440 de dol-ari.
De obicei joc la maşini cu un dolar şi am o limită de 20 de dolari, nu mă arunc cu mulţi bani pentru că ştiu...cazinourile nu sunt făcute pentru noi sa căştigăm, aşa că am o limită pe care mi-o impun şi dacă e să căştig ceva, mă retrag cu căştigul.
VV: Gigi, tu nu ai noroc numai în casinouri, dar se pare că şi la sexul frumos, unde continui să faci cuceri-ri şi să zdrobeşti inimioare împreună cu muzica ta sensibilă. Greşesc?
Gigi Gheorghiu: Dacă aveam noroc la femei, eram însurat...
VV: Păi nu trebuie sa fii neapărat însurat ca să ai noroc la femei...
Gigi Gheorghiu: Ha, Ha ,Ha... aşa o fi, dacă tu zici.
VV: Cum ţi se pare SUA in gene-
ral? Dar românii din SUA?Gigi Gheorghiu: America cred că
e Ok, in general,, dar eu nu cred că am să stau vreodata aici pentru că am o viaţă foarte frumoasă in România, vara stau 4 luni la plajă, am turnee in ţară şi căteva locuri unde cănt. Locul fiecăruia este acolo unde căştigă şi bani. Românii din America cred ca şi-au realizat o viaţă mai bună venind aici şi sunt nişte oameni prietenoşi care ne-au primit cu braţele deschise.
VV: Te rog Gigi sa-mi spui căte ceva despre cea mai importantă per-soana din viaţa ta, fata ta, Andra. Iţi moşteneşte talentul muzical?
Gigi Gheorghiu: Andra are 22 de ani şi aşa de bine cănta că cred că eu am moştenit-o pe ea. Este studentă la UC San Diego, unde studiază Co
municare si Relaţii Publice şi cred că locul ei este aici, deşi i-a plăcut fo-arte mult in România. Ar vrea să stea in România şi poate o va face dupa ce va termina facultatea.
VV: Care este secretul longevităţii tale muzicale? Crezi că mesajul tau muzical? Cine iţi compune muzica si versurile?
Gigi Gheorghiu: Cred că mesajul muzical, eu în general am scris pen-tru şi despre oameni. Eu compun şi scriu versurile pieselor mele.
VV: Care a fost melodia ta de debut cănd te-ai lansat la Cenaclul Flacăra?
Gigi Gheorghiu: "Poveste veche", dar cred că nu am mai căntat-o de vreo 13 ani.
VV: Ce proiecte muzicale are Gigi Gheorghiu in viitorul apropiat?
Gigi Gheorghiu: Acum lucrez la un nou album. Am scris deja o piesă, " Viaţa de artist" se numeşte şi curănd am să mă întorc la New York să mai înregistrez vreo 5 piese.
VV: Care este itinerariul tău muzi-cal în continuare?
Gigi Gheorghiu: Plecăm la Palms Spring in California, apoi in Phoe-nix , Arizona, apoi in Texas după care ne întoarcem la Las Vegas unde stăm 6 zile. De acolo plecăm la frig în Canada, îmi vine să mor cănd mă găndesc...
VV: Turneul se incheie pe 15 aprilie. În Romănia cand vei pleca la mare şi unde?
Gigi Gheorghiu: Pe 1 Mai voi fi in Staţiunea Olimp, la Cireşica, unde este cea mai frumoasă terasă-gradină care este full in fiecare vara şi se ajunge numai cu rezervare, care trebuie făcuta cu 10 zile inainte.
VV: Care este secretul tău de ai atăta succes in răndul admiratoarelor fie că au 20 de ani sau 70 de ani?
Gigi Gheorghiu: Cred că faptul că am căntat mult despre dragoste, fe-meile sunt mult mai romantice decăt barbaţii şi ele au prins mai bine me-sajul din căntecele mele.
VV: Ce să te mai întreb şi ai vrea să te intreb?
Gigi Gheorghiu: Întreabă-mă "Este adevarăt că viaţa ta de cănd te-ai născut a fost o vacanţă?"
VV: Este adevarat că te-ai nascut sub o stea norocoasă şi viaţa ta a fost
o vacantă care nu se mai termină?Gigi Gheorghiu: Da, viaţa mea a
fost ca o vacanţa şi îmi place sa spun lucrul ăsta.
VV: Gigi, îti mulţumesc mult si iţi doresc multe succese in continuare şi sper să ne mai intălnim măcar pe Facebook.
Gigi Gheorghiu: Cu mare drag Vioryny, sper să ne vedem măcar pe Facebook acolo in grupul "Braşoveni uniţi-vă". Numai bine!
A fost o seară minunată, românească, unde multe inimi tri-colore au rezonat cu muzica de su-flet a lui Gigi Gheroghiu, care iata, are mulţi fani şi prieteni şi aici pe coasta Pacificului. Chitara şi vocea lui Gigi Gheorghiu au adus căteva ore de fericire şi bucurie în inimile românilor plecaţi din tară ,dar care nu au uitat sa-şi aprecieze şi sa-şi re-specte valorile muzicale românesti.
VIATA CA O VACANTAVIOREL VINTILĂ
GiGi GHeorGHiu/ PHoto: aDi KaSZoni
Puţine sunt ocaziile noastre în care putem să trăim bucuria înaltă a unor întâlniri aşa cum a fost cea prilejuită de sărbătorirea celor 90 de ani ai cunoscutului om de cultură Ovidiu Creangă din Toronto. L-a mângâiat Zâna cea bună când i-a hărăzit venirea pe lume în ziua când oamenii sărbătoresc cel mai frumos şi nobil sentiment, cel care stă la baza vieţii, iubirea, ziua de 14 februarie. Înaripatul sentiment al dragostei i-a adus din cele patru zări ale lumii alese cuvinte împletite în urări şi fe-lurite felicitări, de la cele mai înalte autorităţi canadiene, dar şi de la oa-meni obişnuiţi de aici, din ţară şi de pretutindeni, pentru o viaţă pe care fiecare şi-ar dori-o asemenea. Iubirea, în forme foarte felurite de manife-stare, a făcut să-i inflorească inima, să-i vibreze casa şi să i-o umple de oameni apropiaţi care au ţinut să-l îmbrăţişeze. Şi frumoasa lui casă a aşteptat numeroşii săi oaspeţi cu bucurie, cu flori, cu bunătăţi de tot felul, cu diplome de onoare puse în rame cu care s-ar putea mân-dri orice pretenţios pământean, cu felicitări şi ornamente, iar în prag cu sărbătoritul, încojurat de cei dragi ai casei, zâmbindu-le cald şi emoţionat.
M-am numărat şi eu printre cei onoraţi de prietenia lui şi am dorit şi eu ca toţi cei prezenţi să dureze o astfel de zi cât măcar două la rând. Şi dacă n-am putut dilata timpul, am dorit cu toţii ca atmosfera aceasta plăcută pe care am trăit-o împreună să o reedităm sub forma unor întâlniri culturale. Semnalul l-a dat scriitorul şi regizorul Ilie Stelian Constantin. A ridicat o mână, apoi un deget, a ridicat sprâncelele şi a ridicat şi bine-cunoscutu-i glas cu timbrul de înaltă clasă teatrală şi ne-a chemat la un fapt cultural plin de ademenitoare promisiuni. Cum toţi ne-am regăsit uniţi în gânduri şi în sentimente, l-am ascultat cu atenţie. Cunoscând că există în noi dorinţa mai veche de a aparţine unui grup socio-cultural, el ne-a propus ca, pe lângă nucleul numit „Frunza de arţar” care îşi trăieşte frumoase zile în paginile săptămânalului „Faptu`divers”, să se alăture un număr mai mare de româ-ni formând o societate culturală care să-şi păstreze numele iniţial „Frunza de arţar” semn de preţuire a ţării de adopţie. Grupaţi astfel, am putea petrece împreună momente fru-moase şi interesante, am putea face schimburi de idei şi informaţii. Aici s-ar putea încrucişa săbiile ideilor scânteind de inteligenţă şi de vervă, ori de frumuseţea calmă a graiului
în dulcea vorbă românească. Aici am putea să ne cunoaştem semenii care s-au afirmat, facem lansări de cărţi, întâlniri cu cititorii, cu oameni remarcabili, cu vizitatori veniţi din ţară, dar câte şi mai câte altele n-ar putea să dea frumuseţe şi emoţie trăirilor noastre. La asemenea pro-punere s-a ridicat din scaunul său şi sărbătoritul nostru nonagenar, Ovidiu Creangă punând proptele dorinţei noastre de a ne vedea uniţi într-o grupare socială. Bucuros că îi ducem mai departe ideea iniţiată de el a „Frunzei de artar”, ne-a oferit înţelepte sfaturi, dar şi valorosul şi minunatul spaţiu necesar întâlnirilor. Mulţumindu-i sărbătoritului pentru tot ce ne-a oferit şi promiţându-i că vom fi cu toţii prezenţi şi la cente-nar, n-am uitat nici de mulţumirile pentru sprijinul promis de publicaţia „Faptu`divers” în care putem avea cea mai deplină încredere în ca-pacitatea de a da viaţă visului abia înfiripat. Am plecat acasă ducând cu noi dorinţa împlinirii acestui vis frumos, iar prin sita genelor, eu l-am văzut împlinindu-se, chiar de-ar fi să se închege treptat, căci, o vorbă din bătrâni spune că lucrul făcut mai pe îndelete şi mai cu temei este un lucru mai durabil. Şi nu chiar în ultimul rând, mărturisesc că trag nădejde să fiu prezentă la centenarul promis.
ANIVERSĂRI SPECIALE - PROIECTE CULTURALE
oViDiu CreanGa
ELENA BUICĂ
CALEIDOSCOP APRILIE 2011 MIORIŢA USA 12
35th U.S. First Lady, Jaqueline KennedyIstoria Americii, are suficiente
exemple de Prime Doamne care şi-au susţinut soţii, de-a lungul cari-erei. Un exemplu grăitor este Jaque-line Kennedy, care a impresionat o lume întreagă, prin atitudinea demonstrată în nefasta zi a asasinării soţului ei, John. F. Kennedy. Glon-tele tras din puşca asasinului, a făcut ca inima acestei frumoase doamne, să sângereze de durere. America era consternată, pierduse primul preşedinte american catolic. Dallas-ul se îmbrăcase în negru ca toată Amer-ica, deoarece anul 1963 rămânea cunoscut în istorie, ca anul pierderii preşedintelui care dezamorsase ,,criza rachetelor din Cuba’’. Atitudinea fermă a preşedintelui John Kennedy l-a constrâns pe liderul sovietic N.S. Hruşciov, să retragă rachetele insta-late în Cuba (octombrie-noiembrie 1962). Distinsa Prima Doamnă a Americii, care îşi însoţise soţul în ul-
tima lui călătorie, în ziua de 22 noi-embrie 1963, se întorcea singură la-copiii săi: Arabella Kennedy(1956); Caroline Bouvier Kennedy(1957); John Fitzgerald Kennedy Jr.(1960-1999); Patrick Bouvier Kenne-dy(1963). Dar ce putea face? Trebuia să fie puternică. Se călise de-a lun-gul vieţii, copilăria fiindu-i umbrită de divorţul părinţilor săi, însă era copleşită de durere şi disperare. Viaţa ei lua un alt drum.
Se căsătorise în septembrie 1953, slujba fiind săvârşită de către Arhi-episcopul din Boston în frumoasa Catedrală ,,St. Mary din Newport’’, Rhode Island. Fosta Primă Doamnă, Jaqueline Kennedy, dedicase mult timp evenimentelor sociale, acestea ţinându-se la Casa Albă. Ea invita artişti, poeţi, politicieni şi oameni de stat. Fosta Împărăteasă a Iranului, Farah Pahlavi, era o bună prietenă a lui Jaqueline. De asemenea dorea să arate poporului american că îşi iubeşte ţara şi îi este de mare ajutor soţului, prin activităţile sale de bine
facere. Ar fi dorit să facă mai mult, atât ea cât şi soţul ei, dar timpul şi glontele asasinului au oprit-o. Din 20 ianuarie 1961, până în 22 noi-embrie 1963, a demonstrat că merită să fie Prima Doamnă a Americii. Memoria soţului său a fost păstrată vie, în inima acestei doamne chiar dacă îşi uneşte destinul de omul de afaceri Aristotle Onassis, în 1968. Căsătoria durează până în 1975,când acesta moare. Jaqueline era pentru a doua oară văduvă. În 1993, boala o loveşte pe această puternică doamnă. O boală nemiloasă care uită de rang, cancerul. În ziua de 19 mai 1994, la ora 10:15 inima lui Jaqueline Kenne-dy Onassis, a încetat să mai bată. Fu-neraliile s-au ţinut în ziua de 23 mai la Catedrala,, Saint Ignatius Loyola’’ din Manhattan. Jaqueline Kennedy Onassis rămâne cunoscută în istoria Americii ca a 35-a Primă Doamnă. O femeie puternică, frumoasă şi plină de curaj, aşa cum îi stă bine unei soţii de preşedinte.
CARMEN MARIN
Cobza sau lira tracă? Realitate, concept sau temă de gândire pen-tru cei care ar putea aduce trecu-tul în prezent, prin elemente care au ţinut viu orice popor: tradiţia prin muzică şi instrumente. Despre această paralelă am schimbat câteva idei cu jurnalistul Miron Manega, cel care promovează si susţine cu tot sufletul această ipoteză şi artistul Ion Creţeanu, care ne demonstrează cu măiestrie frumuseţea muzicii şi a in-strumentelor moştenite din străbuni:
Miron Manega: – “În urmă cu câţiva ani i-am luat un interviu lui Tudor Gheorghe despre cobză. La un moment dat, l-am întrebat, dacă in-strmentul ăsta este autohton sau este de import. < Băi, zice, e al nostru. E şi pe Columnă. Probabil îi ziceau lira tracă.>
În clipa aceea am început să fac cercetare. Defapt, nu cercetare, că eu nu sunt specialist. Am început să fac investigaţii. Să găsesc vreo asociere între cobză şi lira tracă, sau mai mult decât atât, tema de cercetare pentru etnologi şi muzicologi – lira tracă. Este unanim acceptat faptul că Or-feu – simbolul universal al muzicii esenţiale – era trac. În egală măsură, unanim acceptat, este faptul că se acompania cântând la liră. Cobza
este un instrument ritmic, sălbatic, primitiv, nu derivă din lăută, asa cum zic unii. Lăuta este un instru-ment melodic, nu ritmic; cobza este ritmică, instrument de acompania-ment. Continuând cercetările…cercetările? investigaţiile, încer-cam să aflu undeva o asociere între Orfeu şi lira tracă. Nu am găsit-o în documentaţia românească, am găsit-o în schimb într-o arhivă din 1833 de la Mantova – Arhiva Acad-emiei Regale din Mantova. Era şi un basorelief cu Orfeu în Infern. La acel basorelief era ataşată povestea lui Orfeu care cu lira lui tracă făcea anotimpurile să se schimbe, natura să înflorească s.a.m.d. Deci este plauzibilă asocierea între Orfeu şi lira tracă. În situaţia asta, lira tracă, cob-za, devine element de brand naţional. Puţine popoare se pot lăuda că au in-strumente care să fi supravieţuit tu-turor presiunilor culturale şi de altă natură atâta timp. Acest concept nu s-a născut asa, de unu’ singur pen-tru că, între timp, l-am cunsocut pe Ion Creţeanu. L -am scanat. Exotic, bineînteles, cu un instrument cum e cobza. Dar să ştii şi ce rădăcini are şi ce să faci cu el, să fii consecvent unei anume conduite muzicale, spiri-tuale defapt, mai rar întâlneşti aş. Ei, bine Ion Creţeanu – vorba etno-muzicologului Constantin Arvinte
spre deose bire de alţi cântăreţi de aşa zisa muzică populară – ştie ce cântă. Ion Creţeanu nu cântă muzică populară, cântă muzică ţărănească .”
Ion Creţeanu – “Cobza este a noastră - lira tracă. Uitaţi-vă la lira lui Orfeu şi o să vedeţi că deosebirile sunt foarte, foarte mici: acolo unde noi spunem codar, acolo unde se aşează corzile pe semipar. O să vedeţi că pe lira tracă doar acolo distanţa este mai mare între corpul lirei si corzile pro-priu-zise. Cu timpul această distanţă s-a micşorat însă, în fond, cobza este lira tracă. “
După vorbele rostite de domnul Ion Creteanu, cu vocea plină de bu-curia impărtăşirii acestor gânduri, şi-a luat lira tracă şi mi-a demonstrat maiestria sunteleor care s-au păstrat din tată în fiu, de la cei coborâţi parcă de pe columna lui Traian şi pâna în prezent, prin vocea si îdemânarea cu care el însuşi dă viaţă acestui instru-ment care a străbătut milenii.
Oare de ce nu reuşim niciodată să ne bucuram de aceste elemente vechi, naţionale, populare, de aceşti oameni care încearcă sa ne arate câtă frumuseţe şi unicitate există încă la poporul roman? Avem resursele la picioarele noastre, trebuie doar să ne trezim şi să le valorificăm.
Cobza sau lira tracă? MĂDĂLINA C. DIACONU
ion Creteanu
COMUNICATÎn seara de 21 martie 2011, Fundaţia Culturală „Orient latin” din Timişoara a celebrat
Ziua Mondială a Poeziei.În cadrul programului, a avut loc şi festivitatea de decernare a premiilor anuale. Premiul de excelenţă literară, ex-aequo, le-a fost înmânat la doi tineri scriitori care, în
anul 2010, au primit distincţii naţionale: Lucian Adam (reşiţean, câştigătorul premiului, pentru volum de debut, la concursul „Porni Luceafărul...”, şi Adelina Dozescu (studentă timişoreană în vârstă de douăzeci de ani, colecţionară de premii literare (43 în patru ani).
Premiul „Horia Ionescu”, care se atribuie unui actor timişorean implicat în poezia timişoreană, i-a fost înmânat maestrului Vladimir Jurăscu. Diploma i-a fost înmânată de către Călin Ionescu, fiul regretatului actor şi regizor.
Manifestarea s-a încheiat cu un salut către preaiubitul „Big Brother” al literaturii române, absent datorită slujbei lui pariziene, şi discipolilor lui timişoreni, şi ei absenţi datorită luptei pe care o duc pentru a ocupa instituţiile culturale locale.
Ilie ChelariuVLaDiMir JuraSCu
MIORIŢA USA APRILIE 2011 DIVERTISMENT/ PUBLICITATE13
Organizatia Charity Cup vă invită să luati parte la un turneu de fotbal Vineri si Sâmbătă 20 – 21 Mai, 2011. Costul este de $60.00 de jucător sau $900.00 de echipă. Toate fondurile adunate sunt menite pentru a ajuta copii orfani din Româ-nia, Moldova si Honduras.
Turneul va avea loc la:CHERRY ISLAND SOCCER COMPLEX2429 U STREET, ELVERTA CA 95628www.d6soccer.org/cherry-island/cher-ry-island.htm
Mai multe detalii se pot obtine prin telefon la (916) 952-6287 Marius Jar sau on-line la www.charitycup.com
Fotbal: Bosnia - România 2-1, în preliminariile CE 2012
Naţionala de fotbal a României a fost învinsă de Bosnia-Herţegovina cu scorul de 2-1 (0-1), sâmbătă seara, la Zenica, într-un meci foarte important din preliminariile Campionatului European din 2012, Grupa D.
România a deschis scorul prin Marica (29), dar apoi a primit în partea secundă două goluri în urma unor faze fixe, reuşite de Vedad Ibise-vic (63) şi Edin Dzeko (83).
Fără căpitanul Chivu şi fundaşul Săpunaru, două piese de bază, tricolorii nu au făcut un joc prea reuşit, fiind puşi sub presiune în cea mai mare parte a timpului.
Îndemnaţi de un public foarte fierbinte, bosniacii s-au aruncat în atac din primele minute de joc şi Ibisevic a avut prima ocazie a meciului, în min. 2, când şutul său a fost
blocat de Tamaş. Echipa României a părut că se clatină din cauza acestui forcing de început al gazdelor, dar Torje a expediat un şut bun (7), cu stângul, peste buturile lui Hasagic. Bosnia a rămas la cârma jocului şi şi-a creat mai multe situaţii de gol, însă şutul lui Misimovic a fost reţinut de Pantilimon (10), Dzeko a reluat pe lângă ţintă (11), la fel cum s-a dus şi mingea expediată din lovitură liberă de Misimovic (17), destul de periculos, însă.
Mutu a avut o bună şansă (21), dar nu a nimerit spaţiul porţii din lovitură liberă de la circa 25 de metri. Imediat după aceea a fost rândul lui Pantilimon să salveze golul (22), la şutul lui Dzeko.
Tricolorii au echilibrat jocul şi chiar dacă meciul nu a fost unul spectaculos, având multe dueluri tari, întreruperi sau execuţii greşite, România a deschis scorul prin Marica (29), care, găsit în mijlocul careului de Deac, a pre-luat pe piept şi a trimis în vinclul porţii lui Hasagic: 0-1.
Bosnia a atacat în continuare, dar a acuzat în acelaşi timp şocul golului şi nu şi-a mai creat decât puţine ocazii clare, dar Goian a respins o minge periculoasă (32) şi şutul lui Misimovic (43) a fost deviat în corner.
La reluare, gazdele au cerut penalty în minu-tul 50, când Dzeko a reluat spre poartă, iar mingea a atins mâna lui Goian, însă arbitrul spaniol, foarte aproape de fază, a lăsat jocul să continue. Jucătorii bosniaci au protestat fără succes, iar acest fapt i-a determinat pe specta-tori să strige 'ţiganii'.
Bosnia a presat în continuare, tricolorii s-au apărat supranumeric şi nu foarte sigur de fiec-are dată, astfel că Dzeko a avut o mare ocazie în min. 59, când şutul său din careu a fost blocat de Râpă şi reţinut de Pantilimon în cele din urmă.
Ibisevic a restabilit egalitatea în minutul 63,
reluând cu capul în poartă mingea centrată de Misimovic, din lovitură liberă: 1-1. Bosnia, pe val, a ratat un nou gol în minutul 67, când Lu-lic a tras în plasa laterală din careu. Misimovic (81) a irosit şi el o ocazie mare, la centrarea lui Lulic, într-un moment în care România reechilibrase jocul. Pjanic (82) a tras periculos din marginea careului, dar Pantilimon a res-pins peste transversală.
Bosnia a preluat conducerea în min. 83, când Dzeko a împins în plasă de la doi me-tri mingea respinsă de Pantilimon: 2-1. Este demn de remarcat că ambele goluri ale bosnia-cilor au venit după faze fixe.
Echipa lui Răzvan Lucescu a căutat egalarea în ultimele minute, dar nu a reuşit să pună în pericol poarta gazdelor.
Acest rezultat negativ diminuează şi mai mult şansele de calificare ale tricolorilor la tur-neul final din Polonia şi Ucraina. România va juca un nou meci în această campanie marţi, la Piatra Neamţ, cu Luxemburg.
AGERPRESS
ULTIMA ORĂ APRILIE 2011 MIORIŢA USA 14
P.O. Box 2015 Placerville, CA 95667Phone (530) 620-2717
John Militaru Ministries Program Schedule 2011Sacramento County, CAComcast CableMonday @ 10:00pm on Ch 19 (96) Romanian Tuesdays @ 9:30pm on Ch 19 (96) EnglishThursday @ 8.30 pm Ch 18 English/Romanian Saturday @ 8:00 pm on Ch 18 English/Romanian JMMI
Roseville, CAMonday @ 6:00pm on Ch 18 English/RomanianTuesday @ 11:00am English/RomanianThursday @7:00pm on Ch 18 English/Romanian JMMIFriday @ 12:00pm English/Romanian JMMI
Modesto, CAMonday @ 7.30pm on Ch 26 RomanianMonday @ 10:30 pm EnglishTuesdays @ 8:30 pm EnglishFriday @ 6:00 pm Romanian
Stockton, CAMonday @ 8:00pm on Ch26 English
Concord, CAComcast CableSunday @ 6:00pm Channel 26 EnglishMartinez, Pleasant Hill, Lafayette, Orinda, Moraga, Tice Valley area, Alamo, Danville. Ch28- Walnut Creek & Ch28- Concord, Clayton, Rossmoor area.
Vancouver, WASunday 11;00 am , Tuesday @ 2:00 pm & Wednesday 8:00 pm on Ch 11 English/Romanian
Orange County, CASaturday @ 9:30 am on Time Warner Cable. EnglishCh95- Santa Ana, Fullerton, Placentia, Buena Park: Ch97- Ana heim, Villa Park Ch-98Yorba Linda, La Habra.
Notes: All listings are on local cable channels. Schedule subject to change.
This program is made possible by the contributions of our viewers. This Ministry is not supported by any church or large institution but by individuals like you. If you would like to contribute toward the production costs of this program please contact us, all contributions are tax deductible. If you would like to extend the broadcast to your area or if already in your area add more broadcast times contact us for more information.
John Militaru MinistriesTHE VOICE OF THOSE WHO HAVE ESCAPED
FROM BEHIND THE IRON CURTAIN www.johnmilitaru.org
Claude G. Matasa(1930 – 2011)
After a valiant battle with cancer, Claude Matasa finally succumbed to his illness in the evening of March 24. He passed peacefully sur-rounded by friends and family at his side.
A Romanian national, who immigrated to the U.S. in the early 70's, was driven by a quest for knowledge which helped him amass numerous doctorate degrees in fields such as Chemistry and Bio-materials. For the past 35 years he has been the driving force behind Ortho-Cycle Co., a company dedicated to the recycling and recon-ditioning of orthodontic appliances. Though successful in business, his main interest was in
educating and improving others in various as-pects of orthodontia, by publishing quarterly newsletter regarding the latest studies and re-search regarding that field. This philanthropic spirit was also applied to others, including the Romanian community, both here in South Florida as well as the land of his birth. Due to his efforts, he was presented with the position as Honorary Romanian Consul for So. Florida, a calling that he used to help many.
Claude had the joy of having shared his life with many people, however, most special amongst these was his surviving wife, Netuta. A former teacher, Netuta was the second half of the team by providing the help, support and companionship that they shared throughout their years together. Regardless of the hardships and circumstances they pushed the Ortho-Cycle
brand to the forefront of the orthodon-tic reconditioning world.
As a bonafide workaholic, many hours and years were spent in research and ex-perimentation geared towards the ad-vancement of the orthodontic profession, but it was done as a labor of love, often working alone in the wee hours just for the joy of discovery or advancement. However it was not always all work and no play for when it was time to relax, the two of them relaxed in grand style of
ten sharing vacations with friends to the furthest reaches of the world, cruising, swimming, free diving and spear fishing in some of the most phenomenal locations on earth.
Even though childless himself, Claude did acquire 2 grown kids through marriage to Netty, as well as the challenges that a blended family can bring. Surviving the issues of teen and young adult step-kids, he eventually warmed to their children as a grandparent, Spending time with them,
encouraging them to do their best, playing games and fishing together. The six grand-kids will always have nothing but the fond-est memories of their Grandpa Claude.
It was not just the kids that softened and broke through his tough and gruff façade- human achievement- be it in the form of art, music, film, or just plain old everyday life in all its different facets often affected Claude deeply enough to bring him to tears. These however were not the tears of sadness, but the tears of apprecia-
tion and love of the human condition in all of its forms.
Never ceasing the learning process, or stifling his sense of wonder of the world around him, he inspired many while push-ing them to be the best that they can be. A brilliant scientist, hard working business-man, devoted patriot and loving husband and Grandfather, he will be greatly missed by many –he fought a good fight and lived a good life. Good Bye Claude
Claude G. MatasaLAURENȚIU FULGA
Valul de revoluții din Africa de Nord, îmi aduce aminte de acel decembrie al nostru și de “primăvarea” dezghețul est-european gorbaciovistă. De căderile ca de popice ale liderilor calcifiați ca Honneker, Jivkov , Ceaușescu și cine o mai fi sfost. Totul suspect de rapid, în favoarea curente-lor glazno-perestroikiste. Care nici ele nu vor fi dus nicpăieri. Dar, măcar au schim-bat dinozaurii lagărului socialist. O lucrare pusă cu mâna de servicii, făcută științific, căreia naivul, fanaticul și imbecilul sinucigaș de Ceaușescu, a fost singurul de pe continent care s-a opus cu vehemenșă. Și, care a murit cu “demnitate”. Fiincă, am găsit acum într-o culegere de documente, deloc secrete (“1940, omagiu profesorului Ion Scurtu”, Muzeul Vrancei, coord Ghe Buzatu, Casa Editorială “Demiurg”, Iași, 2010) ce făcea liderul comunist de la București, Nicolaie Ceaușescu în acea perioadă. Și, poți amuți dacă afli. Fiindcă, atunci în zarva aia europeană , în care mai toate popicele stalinist//brejneviste se prăbușiseră, muriseră, fuseseră măturate din istorie - revin cronologic la Ulbricht, Dej, Cadar, Jaruszekski, Husak - Ceaușescu , ultima redută conservatorist-comunistă, apărătorul cauzei, ultimil fanatic marxist-
s leninist, ce făcea? Se sfătuia cu CC-ul ău, adică vorbea singur și ei îl aprobau, ( veți vedea, ce idealuri românești seducătoare) să: 1.pună la Moscova problema teritorială a Basarabiei, Bucovinei și Herței și 2. prob-lema tezaurului. El șugubățul, el nebuna-ticul, îi turna ceai fierbinte pe chelie lui papa Gorby. Îl irita!Nu știu ce scenariu funcționaează, cine l-a elaborat căci acum NordAfrica,e este copy/paste aplicat pe țările ei.NU cimva să se aprindă tot con-tinentul! Ce se vrea, aici nu intuiesc. Căci mă în-doiesc de faptul că americanii, Obama ar fi vrut să scape de Mubbarak de pildă.Dar de Gaddaffi da. Rușii, poate invers? Nefiind decât specialist în speculații jur-nalistice, în provocarea de întrebări - fără a da, dar pentru a aștepta răspuns - eu unul nu fac decât să sugerez, marea ăntrebare :” care ar fi originea scenariului, identic, care a inflamat Europa în anii ‘80-‚90 și Africa acum la anii ’10/’11?” Căci, mergând în jos, pe scara istoriei, eu nu mai găsesc la origini, decât un mare eveniment identic, de inflamare în lanț a maselor, a popoare-lor, a națiunilor. Revoluția masonică de la 1848! Eu cred că ea e matricea. Așadar, atenție la mișcările contemporane ale “pașoptiștilor” acestui secol...
PASOPTISMUL DE AZIGEORGE STANCA
MIORIŢA USA APRILIE 2011 RECLAME15
Vă aşteptăm cu mâncare caldă!
EuroMarket & Delicatessen
ASHLEY
PLACE
AFFORDABLE Studios,1's & 2's bedroomsFOR EVERYONE
1601-1745 Cormorant WaySacramento, CA 95815
*** Vorbim romaneste ***Tel. 916.927.7202Fax. 916.568.0792
jmEvents lanseaza Bucharest International Jazz Competition 2012
Bucharest International Jazz Competition se defineste ca un eveniment singular in aria jazz-ului profesionist din Romania, dar si din regiune. Singurul concurs interna-tional de jazz din tara, BIJC este considerat de BBC drept unul dintre primele 3 con-cursuri de jazz din Europa, avand in vedere calitatea si numarul artistilor participanti, proiectele prezentate, dar si vizibilitatea de care se bucura la nivel european.
Anul acesta, intre 7 si 13 mai, Bucharest International Jazz Competition ajunge la cea de-a cincea editie, avand in Semi-finala 18 trupe cu muzicieni din 20 tari. Con-cursul este parte a festivalului international EUROPAfest, eveniment major pe scena culturala inca din 1993, reunind muzicieni de jazz, blues, pop si clasic din intreaga lume.
In plina pregatire a Bucharest International Jazz Competition 2011, jmEvents, organizatie profesionista in domeniul organizarii de evenimente, lanseaza editia 2012. Perioada de aplicatii a fost deschisa, regulamentul este public pe site, asa ca trupele si vocalistii interesati se pot inscrie.
Prin organizarea acestui eveniment, jmEvents isi propune sa contribuie la recuno-asterea noilor valori ale jazz-ului romanesc si international. Imbinand concertele cu jam sessions si workshopuri, competitia inseamna concerte extraordinare si public entuziast, o arie larga si complexa de fuziuni, inovatii, de stiluri noi si vechi, toate expuse cu o forta si o libertate uneori ametitoare.
Participantii in concurs au pana in 35 de ani, marea majoritate fiind absolventi de institutii de prestigiu din cadrul scolii de jazz europene sau americane, cunoscute ca prolifice si extrem de competitive. Astfel, trupele selectate pentru competitie vin la Bucuresti cu proiecte originale, indraznete, de o foarte buna calitate tehnica si un background muzical solid. Inovatia, spiritul liber si energia exploziva a ultimelor tendinte in jazz se vor face auzite intr-o saptamana intreaga de concerte la Bucuresti. Pe scena Bucharest International Jazz Competition, culturile iau contact intr-o sin-ergie creativa, intalnindu-se noul val de muzicieni de jazz. Publicul roman are ocazia sa intalneasca o cu totul alta perspectiva decat cea pe care piata muzicala romaneasca o ofera…100% jazz & more…
Informatii suplimentare:jmEvents | 0740.759.566 | [email protected] | www.jmEvents.ro
