R Newsletter 2009 pauls1.qxp:Layout 1 23/9/09 20:30 Page 1 ... Newsletter 2009.pdf · Intrebari si...

Bine v-am gasit la cel de-al unsprezecelea Buletin Informativ Anual al Terapiei prin Muzica!

Imi este greu sa cred, dar aceasta este ultima editiea Buletinului Terapiei prin Muzica: Editia 11.Intr-adevar un punct de rascruce!

Am fost pasionata ani in sir sa-mi ofer suportul, sastimulez, sa ma plang si sa finantez activitati pentru apermite oamenilor din Romania sa beneficieze depotentialul excelent al meloterapiei. Nu trebuie decatsa cititi pagina 16 si sa observati cateva dintrerealizarile in munca voastra din ultimul an pentru aintelege de ce.

A fost un drum lung dar imi amintesc ca primaorganizatie de meloterapie din Marea Britanie a fostfondata in 1958: Societatea Britanica pentru

Meloterapie. Numai in 1976 s-a simtit nevoia de o Asociatie Profesionista pentru a reprezenta practicantii simeloterapia ca forma de interventie sau tratament.

Dezvoltarea meloterapiei in Romania presupun ca va urma acelasi drum lung. In ciuda tututor celorintamplate deja, inca mai este cale de strabatut pana cand va deveni o profesie complet recunoscuta. Inorice caz, exista acum suficient elan in Romania pentru a dezvolta mai departe terapiile prin arta si a venitclipa ca Terapia prin Muzica sa se retraga putin.

Continut

Pagina 2-3Activitati in Romania 2008

Pagina 4 - 5Activitati internationale

Pagina 6 - 7Vesti de la Partenerii Locali

Paginile 8 - 14Intrebari si Raspunsuri

Pagina 15Oportunitate de supervizare

Pagina 16Celebrarea a 10 ani desuport

Pagina 17Celebrarea a 10 ani defolosire a muzicii

Pagina 18Beneficiile folosirii muzicii

Pagina 19Detalii de contact alePartenerilor Locali

Publicatie Anuala 2009

Ce se va intampla?

Pentru voi, Partenerii din Romania? Speram ca veti continua sa va doveditideterminarea impresionanta de a explora diverse modalitati in care muzica sapoata fi benefica pentru clientii vostri. Veti putea folosi resursele online (Vedetipagina 4) pentru a va ghida si speram ca veti pastra legatura cu noi. Deasemenea aveti aceasta retea in Romania pentru inspiratie (Vedeti ultimapagina pentru detalii de contact) si multi dintre voi sunteti de asemeneaimplicati in reteaua IMPREUNA (Vedeti pagina 7 pentru informatii despreconferinta care se apropie). Si daca veti considera ca nu gasiti suficient suport,trimiteti-mi un EMAIL!

Pentru Terapia prin Muzica? Noi vom continua sa fim deschisi sa oferim suportoricaror initiative in domeniul meloterapiei despre care auzim in Romania. Defapt, suntem deja in contact cu partenerii nostri din Techirghiol si speram salucram impreuna pentru a oferi Training Aditional in Constanta anul viitor. Avetinevoie de mai multe instrumente? Dati-ne de stire. Intampinati dificultati cuanumiti clienti? Impartasiti-le cu noi. Vreau intr-adevar sa pastrati legatura cunoi si sa ne solicitati sa va oferim suport in practica meloterapiei. Va putemoferi supervizare, resurse, asistenta practica, training si (in circumstantespeciale) finantare. Dar putem face acest lucru doar daca ne solicitati. Si noivom folosi de asemenea tot ceea ce ne-ati invatat pentru a ajuta alte initiativede meloterapie sa se dezvolte in alte tari din lume (Vedeti pagina 4-5) si sainfluentam niste initiative de dezvoltare a profesiei de meloterapie din MareaBritanie, dar dedicatia mea de suflet va ramane mereu Romania.

Alexia Quin, Director

R Newsletter 2009 pauls1.qxp:Layout 1 23/9/09 20:30

Training Aditional2008Training-ul aditional 2008 a fostdesfasurat in Bacau in perioada15-16 septembrie si a fost gazduitde Echipa Impart care au fostinitial instruiti de Terapie prinMuzica in 1998. Meloterapeutii,Abigail Gill si Emily Cawdron si-audotat generos timpul lor sideprinderile profesionale pentru adesfasura acest eveniment dedoua zile. La curs au participat 19Parteneri Locali.

Titlul training-ului ‘Rolul limitelorin munca terapeutica cu muzica’a fost stabilit de ComitetulTerapiei prin Muzica in urmaidentificarii unei dorinte intrePartenerii Locali de continuare ainstruirii in munca cu clientii cucomportament provocator si clienticu afectiuni din spectrul autistic.Cele doua zile au fost structuratedestul de flexibil focalizat pe

Limite in prima zi si peComportamentul Provocator inziua a doua si cu intentia de astabili legaturi intre cele doua ariiunde a fost posibil.

Terapia prin Muzica a solicitatfiecarui participant in prealabil sadepuna in scris un exemplu decomportament provocator sau osituatie cu privire la limite,exemple intalnite in munca lor.Asemenea exemple au inclus:Munca cu clienti individuali carese comporta agresiv verbal saufizic catre terapist; integrarea unuinou membru intr-un grup dejastabilit si acest membru fiindfoarte temator; munca cu un clientcare a raspuns bine la limiteleimpuse de scoala dar ai caruiparinti nu au acordat importantapastrarii acestor limite acasa;munca cu un copil care locuiesteintr-o casa de ingrijire si a caruimama ii promite mereu ca il iaacasa dar care admite in fatapersonalului ca nu poate.

Training-ul a fost derulat prinfolosirea unei combinatii de teorie,joc pe roluri, supervizareacolegilor, discutiile de grup siateliere muzicale. Participantii auadresat intrebari relevante si deperspicacitate si au demonstrat

constientizarea si intelegereaconceptelor cheie. In grupurile dediscutii, participantii au contribuitcu pasiune si s-a simtit nevoia dea-si impartasi si reamintiexperientele din munca lor.

In ansamblu, training-ul a avut unsucces imens si participantii audemonstrat impresionante emotiisi entuziasm pentru discutii,explorare si invatare a subiectelorcu privire la limite sicomportamentul provocator.

Abi si Emily au fost atat deimpresionate de stardardulcursului incat s-au simtitincrezatoare ca Partenerii Localisa fie incurajati sa conducaorganizarea si derularea training-urilor viitoare cu suportul Terapieiprin Muzica.

Evenimente viitoare de Training Aditional

In prezent suntem in legatura cu Partenerii Locali pentru a organiza Training-ul Aditional in2010.

Cand doriti sa participati la acest training?Ce subiecte doriti sa fie abordate?

De ce simtiti ca acest training este important pentru voi?

Daca doriti sa organizati un astfel de training in viitor, am fi incantati sa aflam!

Va rugam sa o contactati pe Jane Robbie: [email protected]

2


Vizita de Suport de laTimisoara 2008In septembrie 2008, o membra aComitetului Terapiei prin Muzica,Elly Cowie si AdministratoraTerapiei prin Muzica, Cleo Jordanau calatorit la Timisoara, Romaniapentru a derula un proiect desuport la doua centre de zi.Personalul de la Centrul de Zi‘Tacsi’ si Centrul de Zi ‘PodulLung’ au primit GranturiDiscretionare de la Terapie prinMuzica la inceputul acestui an.Aceste granturi au fost oferitepersonalului care a fost initialinstruit de Terapie prin Muzica darcare s-au mutat de la locurile lorde munca si doresc sa reinceapaun program de muzica. Membriipersonalului primesc instrumentesi materiale scrise pentru a-i ajutain acest proces. In orice caz,personalul de la Podul Lung siCentrul Tacsi au simtit ca arbeneficia de suport practic de laTerapie prin Muzica pentru aacompania aceste resurse, pentrua instrui noii lor colegi si pentru adezvolta in continuare programulde muzica. Elly si Cleo aupetrecut doua zile jumatate infiecare centru si au observatpersonalul, le-au identificatnevoile si le-au oferit suport dupanevoie. Ele au stabilit apoi un planpentru ateliere de lucruinteractive, instrunctaj si

recomandari cu privire la modul incare personalul si-ar puteadezvolta si intari programele demuzica. Noi, cei de la Terapia prinMuzica, am fost incantati deentuziasmul personalului si amsimtit ca vizita noastra a fost vitalain a-i ajuta sa isi dezvolteprogramul in beneficiul copiiloraflati in ingrijire.

Am fost incantati sa primim vestisi rapoarte cu privire la munca lorde la ambele centre.

Loredana Petermann de la PodulLung ne-a scris: “Prin derulareaacestui program, am reusit safacilitam comunicarea,interactiunea atat la nivelindividual cat si la nivel de grup,creativitatea si expresia emotiilorsi a sentimentelor intr-un mediurelaxat si sigur.”

Lidia Popescu de la Centrul Tacsia simtit ca atat ea cat si clientii eiau beneficiat de pe urma acesteivizite: “Am avut sansa de a invatain cadrul acestui seminar ca celmai important lucru este ca clientiisa se simta bina si sa li sepermita sa isi exprimesentimentele. Este important sa leoferim timpul si spatiul necesar.Cred ca se recomanda ca noi,profesorii, sa fim oglinda si sareflectam emotiile clientilor. Celmai important lucru pe care l-aminvatat este ca putem fi impreunaprin muzica.”

Terapia prin Muzica va continuasa ofere suport ambelor centre siasteapta cu nerabdare vesti cuprivire la derularea programelorde muzica.

Noutati din birouAlexia, Jane si Cleo continua sa lucreze in biroul Terapia prinMuzica International cu norma redusa. Alexia s-a reintors dinconcediul de maternitate de curand dupa ce a nascut o fetita,Claudia, anul trecut in noiembrie – bine te-ai intors Alexia! Cleos-a bucurat vizitand Partenerii Locali in Romania anul trecutpentru a ajuta la derularea training-ului si pentru a oferi suportpersonalului din 3 centre de ingrijire din Timisoara si Jane s-aintors de curand din vizita ei in Palestina si lucreaza saorganizeze primul nostru proiect acolo in acest an. RamonaBlaga a lucrat din greu sa pastreze toate canalele de comunicare deschise intre biroul nostru si ParteneriiLocali din Romania si recent ni s-a alaturat Magdalena Pata care ne ajuta sa fim la curent cu toatetraducerile. Carole Hamilton continua de asemenea sa lucreze ca si contabilul nostru in calitate de voluntar.

3


Terapie prin Muzica International si rolul ei indezvoltareTerapie prin Muzica lucreaza cu Partenerii Locali dinRomania pentru a ajuta la imbunatatirea calitatiivietii copiilor marginalizati si adultilor cu o gama dedizabilitati si probleme de sanatate psihica din 1995.De-a lungul ultimilor 14 ani, Proiectele noastre deTraining Introductiv in Meloterapie au crescut inrecunoastere si au castigat respect celor carelucreaza in profesia de meloterapeuti in jurul lumii.

In ultimii doi ani, am fost abordati de un numar demeloterapeuti in cautare de ajutor in structurarea,planificarea si implementarea stagiilor pentru aasigura derularea unor proiecte sustinute si eficientede meloterapie in tarile in curs de dezvoltare. Caraspuns la aceasta cerere, ne-am decis sadezvoltam o identitate mai larga si sa lansamTerapia prin Muzica International (MasT). Viziuneanoastra este ca MasT sa devina un punct centralpentru proiecte internationale cu radacina in Terapieprin Muzica.

Rolul nostru de dezvoltare este o dovada a munciiPartenerilor nostri Locali fara de care muncaTerapiei prin Muzica nu ar fi recunoscuta. Acumavem Parteneri Locali foarte dibaci si cu experientacare folosesc muzica in mod terapeutic in munca lorcu copiii si adultii in grija lor. Noi vom continua saoferim suport partenerilor nostri locali pentru caacestia sa poata continua sa fie luminile calauzitoarein acest domeniu si sa continue sa inspire altepersoane in lumea intreaga.

Cum vom continua sa oferim suport PartenerilorLocali din Romania?Vom continua sa raspundem solicitarilor de suportde la Partenerii nostri Locali. Daca se solicita oactivitate (e.g. Training Aditional), noi vom analizamodalitatile prin care putem ajuta Partenerii Localisa organizeze aceasta activitate. Va rugam sa ocontactati pe Jane Robbie daca aveti o initiativa pecare doriti sa o [email protected]

Actvitati Internationale

4

London

Uganda

Rwanda

Bethlehem

Sudan

Slovenia

Romania

Bosnia

Legaturi internationaleMeloterapeutii care lucreaza in Ruanda, Palestina, Slovenia, Bosnia si Hertegovina, Uganda,

Sudan, Belarus, India si Georgia au luat legatura cu noi pentru diverse nivele de consultanta sauinformatii. Planuim proiecte captivante pentru 2010 deci urmariti-ne!

Biblioteca de resurse on-lineO biblioteca de resurse on-line a fost creata pepagina de internet a Terapiei prin MuzicaInternational www.musicastherapy.org. Este scrisa inromaneste si este destinata specific PartenerilorLocali. Biblioteca include noi activitati muzicale,ofera sfaturi in munca cu clientii cu problemespecifice, analizeaza modalitati de dezvoltare adeprinderilor muzicale si raspunde la alte intrebarifrecvente. Biblioteca poate fi accesata prin apasareape steagul romanesc de pe pagina noastraprincipala.

Carticica de ResurseIn prezent cercetam oportunitatile de training localedin Romania si vom produce o Carticica de Resurse.Cand am inceput sa lucram in Romania, foarteputine oportunitati erau disponibile pentrupersoanele interesate in meloterapie sau alte noimodalitati de munca cu persoane cu dizabilitati. Stimca timpurile s-au schimbat de atunci si suntemdornici sa oferim suport noilor initiative de training.Rezultatele noastre vor fi stranse intr-o Carticica deResurse care va fi disponibila la inceputul anului.viitor. Pentru mai multe informatii, va rugam sa ocontactati pe Jane Robbie [email protected]


5

Proiect Bethleem 2009Suntem incantati sa derulam primul nostru proiect deimpartasire a deprinderilor inafara Romaniei inBethleem, Palestina in acest an. In octombrie 2009,vom derula Proiectul Bethleem in parteneriat cumeloterapeuta Claire Tillotson, Preot Paul Miller siSOS Children’s Village Bethleem.

Coordonatorul proiectelor internationale, MasT avizitat Bethleem in mai 2009 cu Claire si Paul pentrua vizita copiii si personalul de la SOS Children’sVillage in Bethleem. Jane a sumarizat:“Am fost foarte emotionata, daca nu putin tematoareinainte de vizita mea in Palestina. Pentru ca nu ammai fost in Orientul Mijlociu, nu aveam nici cea maivaga idee la ce sa ma astept. Desi situatia politica simediul sunt complet diferite de cele din Romania,am fost socata de multele similaritati in timp ceobservam copiii si vorbeam cu personalul de la SOSChildren’s Village si de la Scoala. Precum copiii dinRomania, copiii din Palestina au dreptul de a fiascultati si au nevoie de unelte care sa ii ajute saexprime ceea ce simt. Multi copii sunt traumatizati sipoarta cu ei amintiri tulburatoare. Ei au nevoie de unspatiu sigur in care ei sa isi poata explora emotiilealaturi de persoane in care au incredere. Muzica iipoate ajuta in acest sens. Precum personalul cu

care am lucrat in Romania, personalul de la SOSChildren’s Village si de la Scoala sunt foarte dornicisa invete noi metode de interactiune cu copiii si suntdeterminati sa dezvolte un program de muzica. M-am simtit foarte privilegiata sa fiu parte a acestuiproiect si sunt increzatoare ca atat personalul cat sicopiii vor beneficia enorm de pe urma acestuitraining.”

Echipa MasT a fost acum selectata si Liz Coombessi ‘Asistenta’ ei, Hannah McCabe vor merge inBethleem si vor derula Proiectul de Introducere inmeloterapie de 6 saptamani in octombrie 2009.

Si in Marea Britanie...In 2007, am inceput consultatiile asupra unui Modul Interactiv de Creare de Muzica derulat de Serviciul deMeloterapie, Greenwich Primary Care Trust (GTPCT) cu acreditare de la Universitatea Greenwich. Datoritanoului nostru program international, suntem in masura sa devenim parteneri in aceasta initiativa.

Activitatea noastra in Romania din ultimii 14 ani ne-a oferit o experienta bogatain instruirea personalului in folosirea muzicii in mod terapeutic. Prin aplicareaacestor principii cheie, noi lucram alaturi de GTPCT pentru a crea un programde invatamant interactiv de creare a muzicii pentru toti cei care vor dori safoloseasca muzica ca resursa in suportul dezvoltarii copilului. Este un programacreditat unic de invatamant, in prima instanta adresat celor care lucreaza cu copii sub 5 ani. PrecumPartenerii nostri Locali din Romania, este posibil ca acestia sa nu aiba cunostinte muzicale sau deprinderimuzicale dar sunt interesati de dezvoltarea copilului si doresc sa incorporeze muzica.

Abordarea practica de a face ca unele beneficii ale meloterapiei sa fiedisponibile comunitatilor este prima de asa natura si suntem incantatide suportul Asociatiei Meloterapeutilor Profesionisti. Speram ca sicursul sa inceapa la inceputul anului 2010. Pentru mai multeinformatii, va rugam sa contactati [email protected]


Noutati de la Partenerii LocaliAm fost incantati sa aflam despre numeroasele modalitati in care Partenerii nostri Locali si-au promovatmunca atat la nivel local cat si international. Reusitele lor sunt de admirat si am vrea sa ii felicitam pe totipentru modalitatile variate in care isi dezvolta deprinderile.

6

Teodora Pantazi, de la Centrul Scolar pentruEducatie Incluziva Nr.1, Oradea ne-a scris si ne-aspus despre o lucrare in meloterapie prezentatareprezentantilor din alte tari europene ca parte aunui Proiect Comenius denumit ‘O viata mai bunapentru copiii cu CES’.

“Scopul acestui proiect a fost compararea si reunireastrategiilor didactice moderne utilizate in recuperareaelevilor cu CES (Elevi cu Cerinte EducativeSpeciale) in tarile partenere: Suedia, Portugalia,Turcia, Italia, Bulgaria si Letonia. Ca urmare aexperientei dobandite de cadrele didactice ale scoliinoastre incepand cu anul 2002 cand proiectul “Musicas Therapy” a debutat in institutie, am consideratutila prezentarea acesteia pe langa celelelte metodefolosite.

Surpriza placuta a fost descoperirea faptului cadintre toate metodele prezentate pe parcursul celor2 ani, meloterapia a fost de departe cea maicunoscuta si utilizata. Romania, Suedia si Letonia auabordat pe larg metoda, in timp ce cateva dintrecelelelte tari partenere au facut dovada utilizarii unorelemente de meloterapie in activitatea lor. In cepriveste modalitatea de lucru in diferitele scolivizitate, am constatat deopotriva asemanari sideosebiri.

Cea mai importanta asemanare au fostinstrumentele muzicale utilizate. Aceleasiinstrumente cu care noi lucram, le-am regasit si incelelelte tari, in special in Letonia si mai mult...subaceeasi denumire (in limba engleza). Deosebiri aufost mai multe si anume de abordare. Spre exemplu,Letonia ne-a aratat o alta fateta a meloterapiei,

aceea de activitate frontala la clasa, fara a urmarineaparat obiective clar definite ci avand doar scopulde amuzament, de a permite elevului sa se simtabine. In Suedia, foarte interesant a fost faptul ca pelanga instrumentele muzicale specifice meloterapiei,scoala gazda fiind o scoala culturala, foloseste inmeloterapie instrumente muzicale propriu-zise siinstrumente specifice tarii.

La finalul acestei experinţe, am tras concluzia carealizarile noastre in ceea ce priveste activitatea demeloterapie se ridica la nivelul oricarora dintrecelelelte scoli partenere. De-a lungul anilor, pornindde la ceea ce am invatat de la reprezentantii Musicas Therapy ne-am imbogatit constant experientaalaturi de ei si prin propria activitate astfel cameloterapia a devenit parte integranta a laturiinoastre profesionale. Daca astazi avem o modalitatein plus, care ne permite alinierea şcolii noastre lascolile din Europa: meloterapia, acest fapt li-ldatoram in mare masura si nu putem decat sa lemultumim.”

*Comenius este o schema inter-curiculara finantata de AgentiileNationale pentru a oferi personalului si elevilor din scoli posibilitatea dea lucra alaturi de parteneri din alte tari. Comenius promoveaza invatareadiferitelor culturi prin proiecte comune si vizite.

Monica Szabo, de asemenea de la Centrul Scolarpentru Educatie Incluziva Nr. 1, Oradea a fostabordata de colegii ei din scoala pentru a exploranoi modalitati de a lucra cu unii dintre elevii cucomportament provocator. Monica a demonstratcontinuu de-a lungul anilor dedicatia ei de a dezvoltaprogramul de muzica din cadrul scolii si a fostbucuroasa sa isi impartaseasca cunostintele cu altepersoane care doresc sa invete mai multe despreterapia prin muzica. Monica ne-a spus: “Eu suntcateodata abordata de colegi care au un copil cucare nu pot lucra pentru ca nu reusesc sastabileasca un contact. Ei au auzit de munca cu

muzica si poate chiar au inceput sa o foloseasca darnu au stiut exact cum sa o implementeze intr-un cazanume. Am prezentat niste principii generale si apoiam lucrat impreuna cateva sesiuni si am discutat lasfarsitul fiecarei sesiunile motivele pentru care amprocedat in acea maniera si despre adoptarea unornoi metode.” Monica e determinata sa continue saisi impartaseasca cunostintele la inceputul noului anscolar pentru a ajuta alte persoane sa beneficiezede sesiunile de muzica.

In plus, Monica a fost invitata sa isi prezinte muncasa cu muzica la o scala mai larga si sa organizeze


La Bacau, Echipa Fundatiei de Sprijin Comunitar (FSC) organizeaza cea de-a treia Conferinta Internationalanumita ‘Impreuna prin Arta pentru Persoanele cu Dizabilitati’ si au invitat Terapia prin Muzica sa faca partedin comitetul de organizare. Conferinta este pentru toti profesionistii care in prezent folosesc variate formede terapie prin arta in munca lor cu persoanele cu dizabilitati din Romania. Se va derula in perioada 10-12septembrie la Brasov. Terapia prin Muzica este incantata sa promoveze aceasta oportunitate PartenerilorLocali.

Tot in Bacau, Meloterapeuta din Marea Britanie, Wendy Halstead s-a alaturat meloterapeutei Mary Turner dela organizatia caritabila ‘Muzika’ pentru a lucra la un proiect de evaluare a diverselor institutii de ingrijire dinjudet, una dintre ele fiind beneficiara unui Proiect de Training Introductiv de sase saptamani de la Terapieprin Muzica in 1996. Mary a luat legatura cu Terapie prin Muzica si ne-a intrebat daca ar putea beneficia deun meloterapeut din Marea Britanie pentru a o ajuta in aceasta cercetare. Scopurile proiectului au fost:“compararea nivelului de raspuns si dezvoltare in institutii si raportarea catre Directorat a modificarilorobservate in ingrijire, mediu inconjurator si impactul asupra rezidentilor.” Wendy a calatorit impreuna cuMary si a derulat cateva sesiuni ad-hoc, training si munca de evaluare.

In finalTerapia prin Muzica doreste sa aprecieze munca de o viata si reusitele Doinei Pocioanu, Fondatoarea siDirectoarea Centrului de Terapie prin Arta Eliza Ionescu care a decedat la inceputul acestui an.

7

training-uri preliminare pentru alti profesori din judet.Casa Corpului Didactic va sustine acest training prinoferirea unui certificat. Terapia prin Muzica esteincantata de faptul ca deprinderile Monicai,experienta si reusitele ei sunt recunoscute si isi vaoferi suportul necesar pentru a o ajuta pe Monica innoul ei rol.

La Cluj, Partenera Locala, Anca Ilies de la Centrulde Zi ‘Sfanta Maria’ a ajutat studenta la muzicaOxana Muresan in munca ei cu copiii cu autism dela Centrul de Autism – Transilvania din Cluj. Oxana ascris Terapiei prin Muzica dupa ce a fost invitata saderuleze sesiuni de muzica la Centru dar nubeneficiase de nici un fel de training si nu aveaexperienta in folosirea muzicii in context terapeutic.Terapia prin Muzica a pus-o in contact cu Anca carea invitat-o sa observe niste sesiuni de muzica la Sf.Maria.

Oxana ne-a scris: “Sunt incepatoare in Meloterapiesi am fost bucuroasa sa intalnesc persoane care aufost instruite si au mai multa experienta in acestdomeniu. Am venit la centru si m-am intalnit cu Ancasi asistenta ei. Ele mi-au aratat camera de muzica,instrumentele pe care le folosesc si mi-au explicatmodul in care se deruleaza sesiunile lor. Mi-au datde asemenea multe activitati si jocuri pe care pot sale experimentez cu copii precum si un model deformular de evaluare care sa ma ajute sa urmarescprogresul copiilor. Am discutat de asemenea desprenevoile special ale copiilor cu autism si despreposibile solutii in diverse situatii care pot aparea intimpul sesiunilor de muzica. In concluzie, vizita mea

a fost foarte folositoare si e excelent sa stiu caexista persoane bucuroase sa ma ajute daca amnevoie!”

Munca cu copiii cu autism poate fi foarteimprevizibila si cunoscand acest lucru, Anca s-aoferit sa o ajute pe Oxana si a asistat-o in prima si adoua sesiune. Unul dintre clienti, ‘P’ a devenit agitatin a doua sesiune si desi Anca are o experienta de10 ani, a cerut sfaturi de la Comitetul Terapiei prinMuzica. Dupa implementarea sugestiilor oferite deacestia, ea ne-a scris din nou dupa catevasaptamani ... “Va multumesc mult pentru suport.Lucrurile au inceput sa mearga bine si Oxana areusit sa il implice pe ‘P’ in sesiuni pentru catevasecunde si cand a inceput sa devina agitat, ea aincheiat sesiunea (cu cantecul de La Revedereobisnuit) si acest lucru mi-a dovedit (iarasi) cameloterapia va functiona pentru el in timp dar avemnevoie de rabdare.”


Intrebari si Raspunsuri

Derulez sesiuni de meloterapie la Centrul la carelucrez de cativa ani dar recent mi s-au dat maimulte responsabilitati si nu mai am timpulnecesar pentru sesiuni. Sunt trista pentru ca stiuca sesiunile de muzica erau folositoare pentrucopii. Toate celelalte angajate care au fostinstruite in meloterapie au plecat de la Centrudar este o angajata noua care ar vrea sa invete.Va rugam sa ne sugerati modalitati in care a-siputea sa ii arat acestei persoane cum sa derulezesesiuni in locul meu?

Alexia Quin scrie: “Exista o metoda teoretica deinvatare bazata pe trei pasi: SPUNE, ARATA, FA. Lanivel minim, cred ca acesti pasi ar putea structuratransferarea derularii sesiunilor de muzica. Ii potiSPUNE cum sa faca, dar va intelege numai cand vavedea sesiuni in derulare (cand ii ARATI cum seface). Isi va castiga increderea si capabilitatea de aderula sesiuni doar daca va avea sansa sa FACAmunca ea insasi, sub observatie si cu suportul tau.Acest proces e posibil sa fie suficient pentru atransfera un grup stabilit si structurat. Pentru grupurinoi si mai complexe si pentru munca individualacred ca este necesara o perioada mai lunga desupervizare si suport. Intalniti-va regulat pentru adiscuta munca voastra si cum isi planuieste colegulactivitatile si adresati ideile cu care copiii participa lasesiuni. In momentul in care lucrurile nu decurgconform planului, atunci experienta ta este de marefolos.”

Emma Lovell de asemenea sugereaza “urmarireadin umbra, discutia, suportul, observarea” ca si ocolectie de tehnici de instruire. Melanie Wellssugereaza: “ca punct de pornire puteti folosi brosura‘Terapie prin Muzica” care a fost lasata de instructoriiinitiali, daca o mai aveti. Ar fi folositor daca ati rasfoiimpreuna pentru a-i ajuta sa inteleaga”. Melanie deasemenea sugereaza folosirea jocului de rol pentrua ajuta noua angajata sa se gandeasca laexperientele clientilor in cadrul sesiunilor pe careea/el le va desfasura: “Puteti folosi instrumentele incadrul jocului de rol si sa incepeti prin a permite noiipersoane sa joace rolul unui copil cu care el/ea valucra. Discutati cum s-a simtit sa fie in locul copilului.Inversati apoi rolurile si permiteti-le sa foloseascainstrumentele pentru a va raspunde. Alocati timppentru impresii si daca noul angajat are sugestii,puteti incerca jocul de rol iarasi pentru a demonstra.”

Emily Cawdron va incurajeaza sa va ganditi lasustinerea si calitatea muncii in care il instruiti pe

noul angajat: “Aveti responsabilitatea sa va asiguratica sustin sesiuni de muzica de calitate pentru cadeprinderile impartasite sa nu se schimbe sau sa sepiarda (bineinteles ca imbunatatirile sunt un lucrubun!). Pentru a fi in masura sa instruiti aceastapersoana cat mai eficient, va trebui sa investiti timpsi probabil sa nu va asumati noile responsabilitatiimediat. Trebuie sa alocati niste timp pentru aceastatranzitie.”

Unul dintre copiii din grupul meu este adeseadistras si nu se poate concentra usor la activitati.Pentru a reusi sa pastram copiii atenti, am decissa pedepsim persoana care nu acorda atentie(spre exemplu, excluderea lui/ei de la oactivitate). Am avut rezultate pozitive cu aceastametoda. Ce credeti despre acest lucru?

Alexia Quin scrie: “Ce ati ales este o strategie demanagement a comportamentului si se pare cafunctioneaza. In orice caz, este posibil sa fie viabiladoar pentru o scurta perioada de timp sau vafunctiona doar in contextual sesiunilor voastre. Unuldintre motive este ca strategiile de management alcomportamentului privesc doar comportamentulcopilului si nu iau in considerare motivele pentrucare copilul se comporta in acest fel si ce simtecopilul cand nu poate sa isi stapaneascacomportamentul.” Alexia sugereaza sa incercatiurmatoarele:- “Pastrati activitatile de foarte scurta durata sirapide in asa fel incat copiii sa nu se plictiseasca- Cand copiii fac cu randul, incercati ca randulfiecaruia sa fie de scurta durata. In viitor, scopul estesa le extindeti.- De fiecare data cand simtiti ca un copil devineagitat, oferiti-i randul chiar daca acest lucruinseamna ca va fi implicat de mai multe ori decatceilalti membrii ai grupului. In viitor, scopul este sareduceti numarul acestor interventii aditionale.- Incercati o activitate rapida in care este posibil sasariti peste randul vostru daca nu va concentrati, daracesta este un component distractiv al jocului si nuo pedeapsa. Puteti da fiecarui copil un bat si untalger pe care sa le invarta in jurul salii / treceti pelanga fiecare copil si oferiti-le sansa de a bate intalger.- Daca un copil pleaca din grup, continuati sa oferitirandul scaunului lui/ei gol si pastrati linistea pentruun moment. Acest lucru implica ca acel copil esteinca parte din grup in ciuda tuturor eforturilor lui/eide a scapa deci poate el/ea se va decide saparticipe daca tot e implicat(a)!”

8


Emma Penketh sugereaza: “Combinati activitatifocalizate care necesita copiilor sa preia randul sause cante intr-un anumit fel (ex: repede sau incet) cuactivitati mai improvizate (care sa permita copiluluisa intre si sa iasa din activitate cand pot)”. BeccaSayers adauga: “Cand am lucrat cu copii carora leera dificil sa preia randul sau sa se asculte unii pealtii, am folosit o modalitate vizuala de a arata a cuieste randul (ex: un cronometru cu nisip colorantpentru ca fiecare persoana sa vada cat timp au fostin centrul atentiei si cand le va veni randul iarasi.”

In orice caz, Becca se intreaba cat este de potrivitaexcluderea unui copil din sesiunea de muzica sisugereaza folosirea timpului si spatiului din sesiunepentru a adresa problemele de substrat pe carecopilul le poate avea: “Merita luat in considerare caaceasta persoana poate a experimentat excludereadin grupuri ca pedeapsa pentru un comportamentderanjant si de aceea ar fi foarte folositor pentru eisa beneficieze de o zona (sesiunea de terapie prinmuzica) unde sa nu fie exclus si comportamentul luideranjant sa fie adresat intr-o maniera diferita”.

Am observat ca unii copii in grupul meu isifolosesc vocile mai mult in sesiunile de muzicadecat in alte situatii. Este bine sa folosescsesiunile de muzica pentru imbunatatirea vorbirii?Puteti sa imi dati niste idei?

Becca Sayers scrie: “Meloterapia este o modalitateexcelenta de a incuraja imbunatatirea vorbirii. Foartebine! Emily Cawdron adauga: “Daca tehnicilemeloterapeutice pot ajuta la imbunatatirea vorbiriiatunci este mai mult decat bine, este excelent!”Emma Penketh explica: “Pentru unii copii, muzicaincurajeaza folosirea vocii pentru ca pentru ei este omodalitate instinctiva de a improviza. Ei potconsidera grupul de meloterapie mai putinamenintator si ii va motiva sa comunice.” Emma de

asemenea accentueaza importanta muncii cu copilulca intreg: “In orice caz, fii prudenta sa nu teconcentrezi pe dezvoltarea vorbirii ca unic scopintrucat poate pune presiune pe tine si pe copii.Incurajeaza folosirea vocii ca parte a unei selectiivariate de activitati.”

Cativa membrii ai comitetului au impartasit cu noiidei de incorporare a dezvoltarii sunetelor vocale sivorbirii ca parte dintr-o sesiune. Becca sugereaza:“Daca esti increzatoare in folosirea propriei voci, potiincerca sa dezvolti si sa imiti sunetele pe care ei leproduc in muzica lor.” Emma Penketh sugereazaurmatoarele: “Transmite un sunet vocal sauinstrumental in cerc; Doua grupuri fac cu randulpentru a produce sunete puternice si linistite folosindvocea si instrumentele; Intr-o improvizatie de grup,ofera copiilor o sansa sa aleaga intre voce,instrument sau amandoua.”

Alexia, Emily si Emma Lovell sugereaza folosireacantecelor. Emily explica: “Incepe pe un teritoriufoarte cunoscut lor si folositi multa repetitie. Repetitiaajuta memoria, functia fizica a gurii pentru a-i ajutasa invete ca inseamna sa formeze un cuvant si sa lesporeasca increderea in invatare.” Alexia adauga:“Nu stiu cat sunt de capabili clientii tai, dar ideeamea este de crea un cantec care are cuvinte lipsa sisa inviti clientii sa faca cu randul si sa contribuie cusunete vocale distractive (ex: Am avut un papagalcare incerca sa vorbeasca, dar singurul sunet pecare il facea era...). Puteti apoi repeta versul cu totgrupul incercand sa copiati sunetul vocal sugerat.”

Care este cea mai buna modalitate de organizarea sesiunilor pentru un loc cu multi beneficiari?Cand avem grupuri mari, nu putem derula sesiuniin fiecare saptamana pentru ca nu avem suficientpersonal. Dar daca nu includem toti clientii,suntem tristi ca unor copii nu le vine randul. Cesa facem? Este important ca sesiunile sa sedesfasoare in fiecare saptamana? Cum altfelputem include mai multi copii in programul demuzica?

Am primit raspunsuri variate de la membrii nostri laaceasta intrebare. Emily Cawdron simpatizeaza cusituatia voastra: “Unul dintre cele mai dificile lucruriin aceasta meserie este de a prioritiza persoanelepentru programul de muzica cand simti ca nu aisuficiente maini pentru munca respectiva! Dar, dupacum spui, nu aveti personal suficient si in aceastamunca trebuie sa fim realisti cu privire la ceea ceputem atinge. Este important ca tuturor copiilor sa

9

Activitate!Imi place sa ma joc cu cate un copil, punand incerc toba mare, toba africana, cinelul mare,betele acustice iar noi sa ne invartim in jurul lor sisa batem diferite ritmuri la fiecare instrument pelanga care trecem. Putem sa lovim deodatainstrumentul, sau in ecou, cu acelasi ritm sau rit-muri diferite. Efectul e superb, copiilor le placefoarte mult, ei tind sa se grabeasca, sa fuga jurimprejur la un moment dat. Cred ca e util pentrucopiii timizi, care astfel prinsi in joc se pot expri-ma mai bine. La final, cantam ceva linistitor sa serelaxeze.(Monica Szabo, Centrul Scolar pentru EducatieIncluziva Nr.1, Oradea)


le vina randul, dar nu toti trebuie sa fie implicati defiecare data.” Becca Sayers sugereaza: “Poateputeti face sesiuni individuale in fiecare saptamanasi apoi sesiuni cu un grup mare o data pe luna”.Daca nivelul de personal nu este suficient pentru aderula sesiuni cu grupuri mari, Emma Lovellsugereaza impartirea grupului in doua, trei sau patrugrupuri mai mici. Becca sugereaza alternarea adoua grupuri mai mici: “Puteti imparti clientii in asafel incat sa va intalniti cu grupuri mai mici la fiecaredoua saptamani in asa fel incat fiecare grupbeneficiaza de o sesiune la fiecare doua saptamani.”

Cativa membrii ai comitetului sugereaza folosireaunui sistem de rotatie. Emma Penketh scrie: “Creatiun plan pe termen lung. Spre exemplu: lucrati insesiuni mai scurte (ex: 6-8 saptamani) cu un gruprezonabil in marime (nu mai mult de 8). Construiti uninceput, mijloc si sfarsit clar pentru fiecare set desesiuni. Apoi stabiliti un nou grup si tot asa.” Tinandcont de acestea, Emily Cawdron adauga:“Anticiparea va creste si copiii care asteapta sa levina randul este astfel posibil sa se implice mai multcand le vine randul. Incercati sa nu va ingrijoratiprea mult pentru ca nu toti copiii beneficiaza desesiuni in acelasi timp.”

Emma Penketh de asemenea sugereaza: “In acelasitimp, organizati un grup continuu (nu mai mult de 8copii). Acest grup va fi format din copii care auparticipat la seturile de sesiuni dar care credeti ca arbeneficia de munca pe termen lung si copii pe caredeja i-ati ales pentru ca muzica le-ar fi benefica. Inacest fel,veti avea doua grupuri care s-ar derula intandem – grupuri pe termen scurt si grupuricontinue. Sesiunile ar trebui sa se desfasoare infiecare saptamana. Componenta grupului ar trebuisa fie consistenta dar tinand cont de faptul ca uneoripot aparea modificari daca e necesar.”

Lucrez cu adolescenti si adulti care au abilitatimuzicale dar care nu indraznesc sa improvizeze.Cred ca este important pentru ei sa incerce acestlucru. Voi ce credeti? Cum ii pot incuraja?

Emma Penketh scrie: “Acorda-le timp.Demonstreaza si permite-le clientilor sa ascultedoar. Constientizeaza temerile lor prin discutareaacestora.” Ca un pas initial, ea sugereaza:“Pastreaza simplicitatea: ex: da toba in jurul cerculuisi cere fiecarui client sa faca un singur sunet. Faacest lucru de cateva ori incurajandu-i sa creezesunete mai lungi.” Emily Cawdron sugereaza:“Daca folosesti un cantec pe care ei il stiu in modregulat, poti incerca ca tu sa faci un vers al

cantecului si sa demonstrezi o scurta improvizatiefacuta de tine, apoi sa te reintorci la versul initial sisa demonstrezi din nou si apoi sa intrebi dacaaltcineva ar dori sa incerce data viitoare cand setermina versul ... si asa mai departe.”

Alexia Quin de asemenea sugereaza activitatistructurate sau folosirea cantecelor pre-compuse sicunoscute ca puncte de inceput pentru castigareaincrederii in procesul de creere a muzicii si scrie:“Atunci cand increderea membrilor grupului creste,tu, ca lider de grup, poti relaxa structura –transmiterea instrumentului in cadrul grupului siinvitarea membrilor sa cante la acesta cat deputin/mult doresc. In timp, e posibil sa fie maideschisi la elemente de improvizatie – fiecare areinstrumentul lui/ei si toti canta pe rand in grupinainte de a incheia cu un minut in care toti cantaimpreuna si in final o singura bataie de talger! Acestultim minut poate fi extins pana ce grupul petrecemarea majoritate a timpului explorand procesul decreare de muzica ca si grup.”

Emma Lovell si Becca Sayers sugereaza deasemenea alte modalitati de a incuraja grupul inprocesul de creare de muzica. Emma sugereazafolosirea povestilor si adaugarea sunetelor lanaratie, descrierea emotiilor, evenimentelor, arta prinmuzica si Becca sugereaza “Poti incerca sa folosesti‘scorul grafic’ prin care o persoana este creatorulunei piese si deseneaza forme sau imagini pentru adescrie ce doreste ca ceilalti sa cante. Poti furnizafotografii (fete, peisaje, etc) si sa ii incurajezi safoloseasca instrumente sau sunete pentru a descrieimaginile tale.”

10

Activitate!Sunt mai multe tipuri de activitati pe care le-aminventat pe parcursul sesiunilor, altele le-aminvaţat de la alti colegi, altele le-am citit din revistaimpreuna sau alte reviste.

Am invaţat sa folosim meloterapia dansand cuinstrumentele muzicale; am insufleţit aceste instru-mente, dandu-le nume, fiind partenerul nostru decomunicare in jocuri de rol; am dobandit achiziţiicognitive cu ajutorul instrumentelor, invaţand poz-iţii spaţiale ca: sus-jos, stanga-dreapta, in fata-inspate etc; si de cele mai multe ori, ideile de activi-taţi de meloterapie mi-au fost furnizate chiar decatre clienţi.(Maia Indrie, Centrul Scolar pentru EducatieIncluziva Nr.1 Oradea)


Grupul meu de meloterapie este in derulare de operioada buna de timp si tinerii sunt dornici saarate altora ce au facut ei in acest timp. Stiu casesiunile ar trebui sa fie confidentiale, dar existavreun moment prielnic cand grupul poate ‘canta’in fata altora?

Emily Cawdron spune: “Terapeutii tind sa aiba opiniifoarte variate cu privire la acest element. Pentru unii,poate fi un punct natural spre care sa se lucreze cuclientii, dar pentru altii este considerat impropriu sase dea reprezentantii, dar depinde de terapeut sigrupul de clienti. Eu consider ca ar trebui sa devinao parte componenta a muncii lor daca grupul detineri doreste acest lucru! La urma urmei, estemunca lor!” Alexia Quin este de acord si spune:“Procesul de pregatire a unui spectacol, planificarea,negocierea si punerea in practica pot fi abordateterapeutic”. Dupa cum procedeaza Becca Sayerscare ne spune: “Daca intregul grup este de acord cuspectacolul, eu cred ca ar putea fi o experientafoarte benefica.” Alexia de asemenea puncteaza:“Cel mai important lucru care trebuie tu sa il iei inconsiderare, ca liderul sesiunii, este: Estiincrezatoare ca spectacolul va fi primit pozitiv? Atatatimp cat tu nu consideri ca asteptarile lor din parteaaudientei sunt nerealiste si spectacolul nu va duce lajudecarea lor in mod negativ, atunci nu vad nici oproblema in impartasirea deprinderilor lor de crearede muzica cu altii.”

Clientul meu poate fi imprezivibil si agresiv siuneori chiar imi este teama in timpul sesiunilor.Nu vreau sa incetez munca cu el pentru ca amobservant multe beneficii ale meloterapiei darcum as putea sa ma asigur ca sunt in sigurantain timpul sesiunilor?

Intrebarea a generat raspunsuri ample de la membriiComitetului care sugereaza ca aceasta este oprovocare cu care se confrunta si practicantii dinMarea Britanie si ceva la care au trebuit sa segandeasca de-a lungul anilor. Emma Penketh scrie:“Pentru ca tu sa lucrezi in mod eficient, esteimportant ca amandoi sa va simtiti in siguranta.”Comitetul a facut numeroase sugestii de ce clientuls-ar putea comporta agresiv (poate ca si lui ii esteteama?) si cum se pot derula sesiuni in careamandoi sa va simtiti in siguranta:

a) Verbalizarea nevoii de siguranta:Melanie Wells sugereaza: “Poate fi folositor sa iireamintesti la inceputul sesiunilor ca este importantca amandoi sa va simtiti in siguranta. Spune-i capoate folosi instrumentele sa exprime ce simte dar

aminteste-i ca este important sa le foloseasca inmod precaut. Stabilirea limitelor solide este foarteimportanta pentru a va ajuta reciproc sa fiti insiguranta. Anne Fitz scrie: “In functie de nivelul deintelegere al clientilor, este posibil sa fie folositor sapurtati discutii pe acest subiect. Poate ar fi folositorsa aveti niste reguli de baza cu care sa cadeti deacord: ex: “Nimeni nu este ranit si instrumentele nuse sparg.”

b) Alegerea instrumentelor care sa fie prezente insala:Anne Fitz scrie: “ In prezent lucrez cu in baiat de 8ani care tinde sa arunce obiecte mici si instrumentedirect catre alte persoane deci in prezent am ales safolosim doar instrumente mari si nici un bat.”Melanie Wells este de acord: “In unele situatii poatefi coplesitor pentru copii sa aiba prea multeinstrumente la dispozitie si sa fie dificil pentru ei sale stapaneasca cu precautie. Daca simti ca folosesteun instrument dar nu este in siguranta, atunci artrebui sa il sfatuiesti ca va trebui sa inlaturi acelinstrument pana cand este pregatit sa il foloseascain siguranta.” Ea adauga: “Cand simti ca suntpregatiti, poti reintroduce instrumentele gradual.Spre exemplu, poti incepe cu un instrument pe caresa il tineti impreuna precum toba ocean.”

Alegerea pozitiei in sala:Anne Fritz scrie: “In munca cu unii clienti, amdescoperit ca e folositor sa te gandesti bine cumasezi mobilierul si instrumentele in sala de terapie.Spre exemplu, te poti simti mai putin vulnerabiladaca poti sa te asezi langa usa in asa fel incat sapoti striga dupa ajutor mai usor sau sa pleci insiguranta.”

d) O alta persoana prezenta in sala sau in apropiereEmma Penketh intreaba: “Ar fi posibil ca altcinevasa fie in sala cu tine ca asistent?” Tu ai derulasesiunile si asistentul te va ajuta (ex: poate oferiinstrumentele, se poate alatura in improvizatii).”Emma Lovell adauga: “Cere altei persoane sa steainafara salii – sau, daca e nevoie, inauntrul salii, siexplica clientului ca persoana respectiva este acolosa ajute ca amandoi sa fiti in siguranta.”

e) Decizia de a incheia sesiunea:Melanie scrie: “Daca la orice moment in timpulsesiunii, nu te vei simti in siguranta, aminteste-ti caeste in regula sa inchei sesiunea dar este importantca si clientul tau sa stie de ce dar si ca vei fi acolopentru el la urmatoarea sesiune.”

f) Alegerea orei pentru derularea sesiunilor:

11


Anne scrie: “Poate ca merita sa consideri dacaexista anumite lucruri care determina acestcomportament (ex: evenimente care au precedatsesiunea, ora din zi, probleme de sanatate, foame,oboseala, etc). Desi inteleg ca acest lucru nu emereu posibil, am descoperit ca uneori prinschimbarea orei de derulare a sesiunii, nivelul deimplicare a crescut (ex: un copil cu care am lucratera foarte stresat cand se apropia sesiunea imediatdupa orele de sport care erau foarte dificile pentruel. Cand am schimbat ora sesiunii pentru dimineata,a fost mult mai calm si s-a implicat mult mai mult inmunca noastra).

In final, daca nu este posibil sa faceti in asa fel incatamandoi sa fiti in siguranta in cadrul sesiunilor prinfolosirea unor sau tuturor acestor idei, EmmaPenketh va reaminteste: “Daca sesiunile devinimposibil de derulat, as sugera sa incetati derularealor, sa explicati clientului si tuturor celor implicati iningrijirea lui/ei motivele pentru aceasta decizie.”

Copiii autistici sunt sensibili la sunete puternice?Clientului meu pare sa nu ii placa cand cantamtare. Pot lucra cu acest aspect sau este ceva cetrebuie sa respect si sa cantam incet mereu?

Emma Lovell sugereaza: “Vizitati www.nas.org.ukpentru mai multe informatii despre sensibilitatea lasunete pe care persoanele cu autism o pot avea:“ Persoanele cu autism pot experimenta o forma desensibilitate senzoriala. Aceasta poate afecta unulsau mai multe simturi – vedere, auz, miros, gust sisimtul tactil. Simturile unei persoane pot fi fie supra-intensificate (hipersensibilitate) sau sub-intensificate(hiposensibilitate). Spre exemplu, o persoana cuautism poate considera anumite sunete de fundal denesuportat sau deranjante, sunete care altepersoane le ignora sau nu le acorda importanta.Acestea pot cauza anxietate sau chiar durere fizica.Persoanele care sunt hiposensibile este posibil sanu simta durere sau temperaturi extreme. Unii pot sase legene, sa se invarta sau sa isi falfaie mainilepentru a simula senzatie, pentru a-si ajuta balansulsau pozitia sau pentru a face fata stress-ului.”(Societatea Nationala de Autism)

Becca Sayers scrie: “Unii copii autistici par a fisensibili la sunete puternice si consider ca poate fi indetrimentul lor sa se incerce ‘sa se lucreze’ cusunete puternice. In orice caz, merita experimentatdoar pentru ca si clientul sa stie ca raspunzi sireactionezi la sunete pentru care el are o aversiune”.Emily Cawdron adauga: “Nu toti copiii cu autismsunt sensibili la sunete puternice. Trebuie procedat

pas cu pas dar este o idee buna sa se incercestabilirea unei tolerante pentru sunetele puternice.As incepe cu un instrument care clientului ii placecel mai mult si ridicarea volumului gradual pentru aajuta la tolerarea acestor sunete.”

Anne Fitz scrie: “Este posibil sa fie de bun augur sase stabileasca daca anumite sunete specifice sunt inspecial dificile pentru copilul cu care lucrezi sireactia lui este datorata faptului ca sunetele au fostneasteptate si de aceea au provocat anxietate.Cand lucrez cu anumiti copii cu autism, evitinstrumentele care provoaca sunete neasteptate sisunt greu de controlat (ex: toba de ocean sauclopotele de vant intrucat pentru cei care suntsensibili la sunete pot fi afectati). In orice caz, mapot gandi de asemenea la copii cu autism care s-aubucurat enorm de sunete puternice in special candle-au produs si le-au controlat ei. Am lucrat deasemenea cu copii care au fost extrem de sensibilila sunete puternice dar care folosesc ei insisi suneteputernice, in unele situatii pentru a ignora altesunete, pentru a se consola sau ca o expresie aemotiilor lor (ex: senzatii, frica, placere)”

Anne adauga: “In functie de nivelul de intelegere alclientului, pot fi folositoare unele activitati muzicalestructurate in care sunetele neasteptate sunt folositein anumite momente (ex: activitati care necesitasunete pre-selectate – o poveste muzicala sau jocuriin care instrumentele sunt legate de imagini saufolosite intr-un model repetitiv).”

Multi dintre clientii nostri au fost transferati laalte Centre si li se simte lipsa in sesiuni. Cum saadresez aceste sentimente de pierdere si tristetesi exista o modalitate de a folosi sesiunile demuzica pentru a pregati alti copii care vor ftransferati in viitor?

Julia Serebriakov spune: “Faptul ca ai observattristetea grupului si vrei sa iei masuri este foartefolositor pentru clientii tai intrucat este adesea unaspect care se ignora.” Ea sugereaza: “Poti incercasa discuti verbal aceste sentimente la un momentprielnic in cadrul sesiunii prin a spune ‘Poate casunteti tristi astazi’ sau dupa o improvizare sa spui‘Muzica a fost trista’ (uneori e mai usor sa spui camuzica a fost trista decat sa vorbiti direct despresentimentele lor). Poti combina acest lucru cu ofotografie a copilului care a plecat ca o modalitatede a-si aminti de el/ea. Sugereaza apoi crearea unuicantec pentru prietenul care a plecat”. Vorbiti despreschimbarile aparute si incercati sa improvizati pebaza sentimentelor (ex: sunete calme la metalofon

12


13

pentru a reflecta tristetea si sunete puternice la tobapentru a reflecta mania.”

Emma si Julia au de asemenea unele sugestiipentru situatiile cand stiti in prealabil ca un copil vapleca. Emma explica: “Daca stiti cand pleaca uncopil, vorbiti despre acest lucru si derulati o ultimasesiune in care isi pot lua la revedere unii de la altii”.Julia adauga: “Incheierea fiecarei sesiuni cucantecul de la revedere in care fiecare copil participaprin cantarea cantecului sau cantarea la uninstrument este o modalitate buna de a pregati copiiiin general pentru finaluri si pierderi. Puteti introduceo diagrama pentru a numara ultimele 3, 4 saptamaniinainte de transfer sau finalul terapiei. Aratati-oclientilor la inceputul sesiunii in asa fel incat sapoata reflecta asupra sentimentelor lor in timpulsesiunii. In final, pentru cei care vor fi transferati,incercati sa ii pregatiti cat de devreme posibilconform celor mentionate mai sus sau dupa ideilevoastre. De asemenea, puteti lua in considerareobtinerea unei fotografii sau a unui obiect pentru areprezenta noul centru/noua casa pe care sa oaduceti la sesiune si sa creati muzica pe baza ei sausa discutati despre aceasta. Incercati sa va ajutaticlientii sa se gandeasca atat la lucrurile noi care iiasteapta cat si la cele care sunt tristi ca le lasa inurma.”

Dificultatea pe care o intampin in prezent nu arelegatura cu clientii ci cu parintii lor! Acestiaesueaza in a intelege limitele copilului lor siuneori cer terapeutului sa fie magician si sa facain asa fel incat copilul lor sa vorbeasca iarasi.Consider acest lucru frustrant dar in acelasi timpinteleg ca este dificil pentru ei sa beneficieze deatat de putina consiliere si uneori chiar lipsa desuport. Care este cea mai buna modalitate de aface fata parintilor care au asteptati nerealiste?

Emma Penketh si Emma Lovell va incurajeaza sagasiti modalitati clare de a explica parintilor scopurilesesiunilor de meloterapie. Emma Penketh

sugereaza: “Scrieti scopurile sesiunilor si dati-leparintilor impreuna cu o explicatie a meloterapiei.Accentuati ca lucrati sa imbunatatiti increderea,expresia, deprinderile de interactiune si relatiile si cavorbirea este doar un aspect al acestora”. BeccaSayers spune: “Imi imaginez ca deja incerci saaccentuezi cat de bine se dezvolta copilul lor desi nuexista un tratament miraculous”. Atat Becca cat siEmma sugereaza scrierea de rapoarte regulatepentru parinti cu privire la progresul copilului ca omodalitate. Emma Lovell sugereaza o altaposibilitate: “Poate reusiti sa gasiti o modalitate de aimplica parintii in sesiuni pentru a vedea cu ochii lorabilitatile copilului intr-un mediu sigur si creativ.Acest lucru ii poate ajuta sa inteleaga scopurilesesiunilor si rezultatele asteptate.”

Studii de cazClientul meu este un baiat de 14 ani cucomportament provocator. Comportamentulacestui copil reprezinta o problema si totodata oprovocare si as aprecia niste sfaturi:“La inceput nu raspundea la nici un stimul, vizualsau auditiv propus. Nu-l interesau instrumentele.Doar le arunca, daca ii erau oferite. Nu incerca saimite, sa le foloseasca. Dupa ce le arunca, seamuza de zgomotul provocat de cadere. Problemacea mai mare este reprezentata de crizele lui defurie si autoagresiune care pe masura ce creste suntdin ce in ce mai dese si mai puternice. Amobservant ca dupa cateva sedinte, baiatul este atrastotusi de sunetele scoase de toaba, sunete cat maiputernice. Am mai observat ca in momentul intrarii incriza, daca folosim toba, sunetele puternice iicapteaza atentia si nu se mai autoagreseaza. Incontinuare, ne-am propus sa descoperim si alteinstrumente care sa-i calmeze aceste iesiri. Putemface altceva sa il ajutam?”

Ca un comentatiu general, Anne Fitz sugereaza:“Poate fi folositor sa te gandesti putin lacomportamentul pe care l-ai vazut, exista vreunfactor generant sau tipic? (ex: Se autoagreseazacand este nervos, speriat, frustrat, stresat, etc.)Anne de asemenea sugereaza doua metodeaditionale pentru a folosi toba:- Spui ca sunetele puternice sunt captivante pentruel, poate ai putea folosi toba si in alte feluri: ex: tobapoate fi folosita pentru a crea o bataie constantaprecum bataia inimii care sa ii ofere reasigurare sibaza pentru muzica (ex: sa fie fundalul unui cantecsimplu sau a unei melodii cantata la xilofon)- Intrucat clientul tau este in special atras de toba,poate unele activitati muzicale bazate pe gama deastfel de sunete il pot interesa (ex: asezarea tobelor

Activitate!Una dintre activitaţile preferate de copii este cea incare fiecaruia i se imparte un jeton cu culoarediferita de cea primita de colegi, iar ei trebuie saaleaga instrumentul care corespunde culoriiprimite, apoi sa cante in ordinea in care culorilesunt prezentate de propunator. Copiii se distreaza,isi asteapta randul la cantat si improvizeaza cuplacere melodii, chiar si fredoneaza.(Lavinia Gogan, Centrul Scolar pentru EducatieIncluziva Nr.1Oradea)


14

intr-un mod diferit – in cerc in jurul camerei saugrupate sub forma de set de tobe).

Emma Penketh scrie: “Este foarte posibil ca motivulpentru care tobele sunt atat de eficiente pentru eleste datorita sunetului puternic produs care reflectamania lui. Concentreaza-te asadar pe stilul cantarii(ex: canta cu vigoare si arata-i ca ii auzi frustrarea).Alte instrumente care pot produce asemenea sunetesunt talgerul si notele joase pe metalofon. Urmatorulpas va fi ca si el sa cante si sa isi experimentezesentimentele prin instrumente, dar acest lucru poatedura – castigarea increderii intre voi ar trebui sa fieprioritatea ta acum.” Anne este de acord candsugereaza: “Cu trecerea timpului, este posibil sa teaxezi pe calmarea lui sau sa ii permiti sa isi exprimesentimentele puternice pe instrumente robuste. Oactivitate muzicala care foloseste batai puternice latoba (ex: folosirea unei fel de structura CANTA SIOPRESTE-TE) poate fi o modalitate sigura deexplorare”. In final, Emma adauga: “Este deasemenea important sa exista un balans intre acestesunete puternice si sunete calme in momentele luide calmitate.”

Clientul meu are 17 ani si este in general foartelinistit dar temator cand ploua si in special candfulgera. Ii punem muzica calma, dar cu ce altcevail putem ajuta?“Clientul meu, un copil de 17 ani care de obicei estelinistit dar se schimba surprinzator atunci cand afaraploua si mai ales cand se aud si tunete puternice.Frica lui este atat de mare incat sta in pat acoperitbine si repeta speriat ‘poua, poua, bate, bate’.Scopul propus este acela de a-i diminua aceastafrica. Intotdeaua, ii punem muzica linistitoare care ilscoate destul de greu din aceasta stare. El preferamuzica instrumentala, fiind fascinat de chitara.Deocamdata, se linisteste asa dar ar fi ideal saavem inregistrate sunete din natura (furtunaputernica) pentru a-i demonstra ca si casetofonulpoate produce aceleasi sunete de care se sperie el.In cadrul sesiunilor de meloterapie, i-am aratat casunetele puternice pot fi provcate si de diferiteinstrumente: talgere, toba, trompeta etc. Putetisugera altceva ce l-ar putea ajuta?”

Clare Sargent scrie: “Este un caz delicat si maintreb daca folosirea muzicii este singurul mod de a-lajuta. Ai posibilitatea de a intra pe Internet? Tanarulintelege concepte de baza? Poti gasi pe Internetniste furtuni si sa discutati ce creeaza tunetul? Uitati-va la imagini impreuna si spune-i ce se intampla.”

Clare continua prin a spune: “In ceea ce priveste

muzica, ce spui de crearea unei compozitii cu temaVremea? Vorbiti despre vreme impreuna: discutatidiferentele dintre soare, ploaie, caldura, frig, zapada,tunet si fulger. Discutati despre sentimentele pe carele are tanarul in diverse conditii de vreme. Daca nuvorbeste, poate ii poti spune tu cum te simti indiverse conditii si incearca sa il incluzi si pe el inraspunsuri, intrebandu-l: Ce crezi? etc. Dupaaceasta, alege instrumentele care reprezinta cel maibine soarele, ploaia etc si alcatuieste un colaj demuzica pas cu pas ... poti chiar incerca sa creezi unscor grafic .... folosind simboluri cu imagini pentru a-lscrie. Acest lucru se poate realiza intr-un grup saunumai voi doi daca lucrezi cu el in sesiuniindividuale. Poti crea niste cantece despre vremepentru el si sa le folosesti cand este furtuna?

Emma Penketh adauga: “Poate fi folositor sademonstrezi cum se poate canta la instrumente intaicalm si apoi puternic si apoi calm iarasi precumfurtuna. Daca vrea sa cante si el putin, ti se poatealatura. Trebuie sa fie distractiv ca el sa simta acestlucru intr-un mediu sigur.”

Clare incheie prin a spune “Nu ai mentionat cumreactioneaza cand aude sunete puternice ... seretrage atunci? Incearca si urmareste-icomportamentul ca sa-l intelegi pentru ca furtunapoate fi infricosatoare pentru multe persoane. Nusunt sigura daca doar sunetele puternice inafaraunui context il vor ajuta neaparat. Este un caz dificil,multe persoane au reactii puternice la tunete siprobabil in final are doar nevoie de muzicarelaxanta.”

Clienta mea este o tanara care este agresiva,adesea sparge geamuri si uneori se raneste.Scopul nostru este de a incerca sa o invatam saisi foloseasca mainile si puterea pentru a cantala instrumente:“BP este tanara cu o boala grava neuropsihica,agresiva si uneori autoagresiva. Motivul pentru cares-a hotarat sa participe la sesiunile de meloterapieeste ca si-a facut un obicei de a sparge geamuri. S-au incercat diferite terapii dar fara nici un rezultat.Ideea pe care eu am urmarit-o cu terapia prinmuzica a fost ca tanara sa-si foloseasca mainilepentru activitati utile, benefice si placute pentru ea sinu pentru a ‘distruge’. La prima sedinta a fostciudata pozitia pe care a luat-o. S-a asezat pe scauncu mainile la spate, ceea ce inseamna refuz fizic cuorice instrument. Insa sunetele xilofonului, fiindprimul instrument pe care l-am folosit, i-au facutplacere. In urmatoarele sedinte am comunicat infelul urmator: Ea arata ritmul si intensitatea sunetului


15

dand din cap, ramasa tot in pozitia cu mainile laspate. Aceasta comunicare era o placere pentru easi pentru mine. Dupa 4 saptamani, intrand in sala demeloterapie, s-a oprit langa cutia de instrumente, apus mana pe un bat si a dat cu putere mare in toba.A ras in hohote dupa care a aruncat batul si s-aasezat pe scaun in pozitia ei obisnuita. Sedintele inprezent continua cu acelasi mod de comunicare – eucant la xilofon dupa ritmul pe care BP mi-l prezintadand din cap. Scopul meu in continuare este de a-sifolosi mainile, dand cu ele din putere intr-uninstrument (ex: toba, etc) si nu in geamuri; sa-sifoloseasca puterea fizica cantand la un instrumentmuzical deoarece prefera sunetele tari siinstrumentele care produc aceste sunete.”

Emma Penketh scrie: “Scopurile tale sunt valide sibine gandite. Este incurajator ca ea arata deja

semne ca doreste sa se implice si ca ar vrea saproduca sunete muzicale. Pentru moment insa ea sesimte mai in siguranta sa comunice doar prinmiscarile din cap. Luand in considerarecomportamentul ei dinafata sesiunilor, este posibil saii fie teama sa cante la instrumente ca sa nu lesparga. Acest proces va dura si incurajeaza-o usorprin demonstratii-arata-i ca tu poti canta lainstrumente cu pasiune fara sa le spargi si deasemenea poti canta domol. Vorbiti despre ceea cefaceti. Dedica timp special pentru acest lucru intimpul sesiunii si in rest canta-i si constientizeaza-imiscarile din cap si sentimentele.”

Oportunitate de supervizare!

Terapie si supervizare sensibile din punct de vedere al culturii - disponibile inOradea, Romania, dar si prin Skype si Messenger cu camera web.

Roger Day PTSTA (Psihoterapie), Terapeut acreditat in terapia prin jocChristine Day Formator Acreditat, NNEB, Diploma in Consiliere

Arii de specializare:

Terapie creativa si relationala utilizata unde este adecvata o mare varietate de piese dearta si muzicale, jucarii reprezentand o lume in miniatura, precum si obiecte naturale

Supervizare in Terapia prin Joc, Analiza Tranzactionala si alte modele creative, incluzandlucrul cu copii

Ajutor acordat cursantilor in pregatirea studiilor de caz si a examenelor scrise CTA (Rogera fost scriitor si editor cu norma intreaga in Anglia mai mult de 20 de ani)

Pregatirea detaliilor finale a examenului CTA, inclusiv intelegerea si desfasurareaprocesului de examinare

Tarife romanesti, cu cash, transfer bancar sau PayPal

Roger si Christine vor fi disponibili de la inceputul lunii septembrie si pana la intoarcerea lordefinitiva in Anglia in toamna lui 2010. Ei vor continua sa isi indepeplineasca angajamentele fata declieti si cei in supervizare si dupa aceasta, in mod adecvat.

Pentru mai multe informatii va rugam sa contactati pe Roger & Christine [email protected] sau telefon 0359 445 458.


16

Celebrarea a 10 ani de suport!Trustul Caritabil Gordon Fraser sustine muncaTerapiei prin Muzica de peste 10 ani si prima data aajutat la finantarea Proiectului Introductiv de sasesaptamani de la Centrul de Zi “Sf. Maria’ din Cluj in1999! Ei au continuat sa finanteze diverse proiectede-a lungul anilor dar au considerat din ce in ce maimult ca Buletinul Informativ este fundamental in aajuta Partenerii Locali sa isi impartaseascaexperientele precum si in a oferi un suport palpabilpentru toti membrii retelei. Constientizand importantaacestuia si dorind sa ajute promovarea munciiPartenerilor locali la nivel international, in ultimii cinciani ne-au cerut ca si donatia lor anuala sa fiealocata Buletinului. Trustul nu ne-a oferit doarsuport financiar dar au fost deasemenea determinati saajute Terapia prin Muzica saisi pastreze optimismul siincrederea in momente dificile– va multumim! Am rugat-o peMargaret Moss, membru incomitetul de administrare, dece anume au ales sa oferesuport Terapiei prin Muzica inurma cu 10 ani...

Ce anume v-a stimulat la Terapia prin Muzica lainceput si de ce ati ales sa ne oferiti suport acum10 ani?Meloterapeuta Clare Reynolds, care este cunoscutacititorilor Buletinului, lucra in zona Stirling, Scotia in1999. Ea a avut adresa Trustului, a sunat la usa intr-o zi, s-a prezentat, a intrat si ne-a vorbit despreTerapie prin Muzica cu atat entuziasm incat am fostde acord ca o solicitare oficiala sa ne fie trimisa. Aparut a fi acel tip de organizatie – mica dar care facemulte – care m-a tentat mereu pe mine, pe ceilaltimembrii, si pe Bill Anderson. Materialul scris adovedit tot ceea ce Clare mi-a spus.

Ce v-a facut sa va angajati sa ne oferiti suport petermen lung in locul unei singure donatii?Toate organizatiile caritabile au nevoie sa planuiascadoi sau mai multi ani in avans pentru ca nu toateproiectele sunt pe termen scurt. Cu un angajamentde trei ani de la un trust, cu siguranta se poateplanifica bugetul si se poate reduce presiunea de astrange fonduri. Am inceput cu donatii pentru primiitrei ani dar in 2002, am fost suficient de increzatorisa ne angajam pe termen lung precum continuam safacem si in prezent.

Ce aspecte ale muncii Terapiei prin Muzica inRomania sunt evidentiatoare pentru voi si desprecare povestiti altora daca sunteti intrebati despreorganizatia noastra?Noua ne-a placut mereu modul in care

meloterapeutii din Marea Britanie incearca sa nu mailucreze ei si sa instruiasca romanii sa derulezemunca in tara lor. In ciuda acestui fapt, ParteneriiLocali stiu ca Terapia prin Muzica este mereu alaturide ei pentru a le oferi suport pe termen lung unde sicand este necesar. De asemenea, eu cred, ca oidee excelenta ca voluntarii sa acompaniezemeloterapeutii. Sunt sigura ca romanii vor crealegaturi cu voluntarii care mai au de asemeneainvatat; pentru cei din urma este o oportunitate de avedea daca doresc sa urmeze o cariera inmeloterapie precum unii au intentionat.

Ce anume v-a facut sa oferiti suport BuletinuluiInformativ Anual?Faptul ca atat de multa informatie folositoare precumsi noutati generale se disemineaza prin BuletinulInformativ: informatii despre aplicatiile de finantare,cursuri de instruire, modalitati de a face fatacazurilor dificile, noi activitati etc. Toate acestea facca buletinul sa fie un manual foarte practic pentrutoti si in special pentru cei care lucreaza in zone maiizolate, faptul ca include contributii de la muncitoriidin Romania si din Marea Britanie, a fost deasemenea si un fapt practic si anume ca baniitrebuiau sa provina de undeva pentru acest buletin!

Ce credeti despre noua directie internationala aTerapiei prin Muzica? Ca organizatie de finantare,aveti vreo ingrijorare asupra modului in care rolulnostru de dezvoltare poate afecta ParteneriiLocali din Romania?Marturisesc ca primul meu gand a fost ‘Oh, ‘mic edragut’ si sper ca Terapia prin Muzica sa nu seintinda mai mult decat poate’ si de asemenea amfost ingrijorata gandindu-ma la Partenerii Locali dinRomania. Am simtit asa datorita legaturilor foarteapropiate pe care Terapia prin Muzica le are cuacestia si de asemenea din cauza caracteruluicompact al organizatiei care a fost unul dintreaspectele care ne-a atras in prima instanta. In oricecaz, legaturile cu Romania vor ramane si pentru caorganizatiile sa ramana sanatoase, este nevoie de oschimbare si de crestere. Trebuie sa ne amintim caaceste schimbari au aparut datorita succesului sianume abilitatii Partenerilor Locali de a deveni dince in ce mai independenti si au oferit Terapiei prinMuzica oportunitatea de a-si transfera expertiza inalte parti ale lumii. Vorbind cu Cleo si in urmarecentei vizite ale lui Clare Reynolds, acum suntoptimista.

Aveti vreun mesaj pentru Partenerii Locali dinRomania?Doresc sa felicit toti Partenerii Locali ai Terapiei prinMuzica pentru tot ceea ce au reusit sa indeplineascasi le doresc noroc in viitor.


17

Celebrarea a 10 ani de munca cumuzica!Anca Ilies de la Centrul de Zi Sf. Maria din Cluj abeneficiat pentru prima data de un trainingintroductiv de sase saptamani de la Terapie prinMuzica in 1999! Desi Anca si Centrul au fost supusimultor provocari de-a lungul celor 10 ani, ea aramas mereu dedicata copiilor care vin la Centrul deZi si s-a bucuratde beneficiilefolosirii muzicii inmunca ei. Noi amfost mereuimpresionati dededicatia siabordarea eipozitiva si amdorit sa aflam maimulte. Mai jos vetigasi catevaextrase dintr-uninterviu recent.

Gandindu-te in urma la perioada in care aibeneficiat de training-ul initial de la Terapie prinMuzica, iti amintesti (si spune-ne) despre primeletale impresii de la sesiunile organizate de echipaTerapiei prin Muzica?Chiar daca au trecut atatia ani, mi-au ramasintiparite perfect in minte primele sesiuni organizatede echipa Terapiei prin Muzica. Pentru mine este undomeniu fascinant atat privind metodele de lucru,instrumentele folosite cat si rezultatele minunateobtinute si nu in ultimul rand legatura fantastica cese realizeaza intre terapeut si client.

Cu ce grupuri de beneficiari ai lucrat de-a lungulanilor (i.e. tipuri de copii/adulti)?Am lucrat cu copii, adolescenti si adulti cu dizabilitatiintelectuale grave si accentuate.

Acum ca ai experienta extinsa, consideri ca estiexperta in folosirea muzicii? Daca nu, de ce?Nici pe departe nu ma consider o experta pentru caeste un domeniu atat de vast si cu atatea provocariincat niciodata nu o sa ajung sa pot spune :” gata,le-am invatat pe toate”. Si acest lucru ma bucuramult pentru ca nu imi da ocazia sa ma plafonez caspecialist.

De ce este terapia prin muzica o ustensilaimportanta in munca ta? Ce iti ofera fata de altemodalitati de munca?Pentru ca este o metoda noninvaziva care creaza orelatie speciala intre client si terapeut `si carescoate la iveala resursele interioare si potentialenebanuite ale clientului.

Care a fost cea mai mare provocare cu care te-aiintalnit in derularea sesiunilor de muzica de-alungul anilor?

Munca cu copiii autisti, fiecare progres al clientilormei il consider un succes deosebit.

Ce si cine te-a ajutat sa iti mentii dedicatiapentru terapia prin muzica de-alungul ultimilor 10ani?Clientii mei si rezultatele obtinute si nu in ultimulrand permanenta colaborare cu echipa Asociatiei“Music as Therapy”. Ce ai spune unui parinte carespune: ‘Terapie prin muzica ….. copilul meu nu estein stare sa cante!’ I-as spune ca terapia prin muzicanu inseamna doar strict a canta, nu inseamnaperformanta in ale virtuozitatii muzicale, ci inseamnao deschidere emotionala, o perfecta armonizare aintregii personalitati a copilului si o exprimare liberaprin care copilul isi valorizeaza potentialul la maxim.Iar pentru noi “a canta” poate insemna si o simplavocalizare ,“lalaiala” inacceptiuneaparintelui,important esteca el sa sedeschida si sase poataexprima faranici un fel deinhibitii.

Daca ar fi sa dai un sfat unei persoane care abiaincepe sa deruleze sesiuni de muzica si le gaseste

provocatoare, care ar fi acesta?Sa mearga inainte fara nici un fel de teama, sa laseinhibitiile la o parte, sa-si creeze stilul propriu delucru mergand pe intuitie si realizand o legaturasufleteasca unica, deosebita cu fiecare client inparte. Si-i doresc ca de-a lungul carierei fiecaresesiune de terapie prin muzica sa-i devina oprovocare in sens pozitiv bineinteles. Si sa segandeasca ca niciodata nu exista experiente purnegative, ca intotdeauna are ceva de invatat chiar sidintr-un esec.

Cum iti vei dezvolta munca in urmatorii 10 ani?Incercand metode si tehnici noi de lucru, luandfiecare sesiune de meloterapie ca pe o nouaprovocare, participand la mai multe traininguri deperfectionare si promitandu-mi mie ca niciodata nuvoi ajunge la o rutina in sesiunile de meloterapie. Sivreau sa va multumesc din suflet pentru toatadedicatia si daruirea si pentru sprijinul acordat in totiacesti 10 ani de colaborare.


“Z.V. este un tanar cu care am incercat maimulte tehnici de lucru dar care nu au datrezultate mai bune decat cele folosite in terapiaprin muzica. Acest tanar este diagnosticat curetard psihic sever cu elemente de autism.Lucrez de doi ani cu el, de 6 luni am inceput cuterapia prin muzica, programul este de 30 min.pe saptamana. Acest tanar nu a comunicatniciodata verbal dar de cand l-am introdus inactivitati de terapie prin muzica a inceput sacomunice verbal, asculta muzica la radio, imitace vorbesc prezentatorii in diverse emisiuni, imitacolegii care comunica verbal, deci a spart zidultacerii. Acum l-am introdus intr-un grup format din2 tinere care comunica verbal si el,interactioneaza foarte bine intre ei, le imita pecele doua tinere cand canta din voce, rostindjumatati de cuvinte: Ex. fetele spun: elefant-elspune: "fant”. Prima data cand cele doua tinere l-au auzit vorbind au ramas blocate pentru catevasecunde, dupa care mirate mi-au spus:z.v.vorbesteeee!”(Aura Filip, Centrul Pilot de ServiciiComunitare, Techirghiol)

“Toate acestea m-au ajutat in lucrul cucopiii cu nevoi speciale si mai ales a celor cucomportament provocator, in lucrul cu autistiiajutand la socializarea acestora cu mai multausurinta. In toti acesti ani am tot schimbatgrupurile si am trait toate emotiile posibileimpreuna cu ei. Cu siguranta am avut si esecuri,dar cele mai multe rezultate in lucrul cu acesticopii au dus la imbunatatirea comunicarii, lacalmarea momentelor de agresivitate, lamentinerea contactului vizual cu cei din jur.”(Eleonora Bobaru, Complexul de ServiciiComunitare ‘Cristina’, Constanta)

“Lucrez cu un client, prescolar cu tulburaride comportament. A fost foarte greu sa sedeschida, sa-si manifeste emotiile adecvat,devenind furios, agresiv si necooperant.Meloterapia mi-a oferit alternative de lucru cuacest client, iar acestuia oportunitatea de a sebucura si a explora mediul, de a trai emotiipozitive, altele decat cele simţite in ceea maimare parte a timpului, si toate acestea cu ajutorulmuzicii. Datorita muzicii a invaţat sa devina mairelaxat, sa se bucure de compania celuilalt, sastie cum sa-si exprime emotiile, indiferent care arfi acestea.”(Maia Indrie, Centrul Scolar pentru EducatieIncluziva Nr.1, Oradea)

“Am lucrat individual cu o fetita cu mutismelectiv, care nu comunica cu mine la inceput niciprin desen. Singurul mod de manifestare al ei infata mea erau niste batai firave la xilofon. Azivorbeste cu mine, cu alte fetite - si in grup, si cuadultii, uneori cantam, strigam, dansamimpreuna. Mai are dificultati in a vorbi in fataclasei, dar continuam sa lucram. Ea acumintelege si raspunde la comenzi simple, ridicaanimalul de plus despre care e vorba in cantec,reda o succesiune de sunete. Ea este unexemplu pur, in sensul ca cu ea am lucrat doarcu muzica. (in cazul celor de la gradinita am avutsi alte interventii).”(Monica Szabo, Centrul Scolar pentru EducatieIncluziva Nr.1, Oradea)

ProgreseIn fiecare an, solicitam rapoarte anuale de la Partenerii Locali pentru a ne ajuta sa intelegem mai binemunca lor continua cu muzica. In mod inevitabil citim despre multele provocari pe care le intampina si vomdiscuta cateva dintre acestea in Sectiunea de Intrebari si Raspunsuri la paginile 8-12. In orice caz, avem deasemenea ocazia sa citim despre progresele facute si suntem incantati ca anul aceasta au fost atat demulte! Mai jos veti gasi cateva pe care am dori sa le impartasim cu voi.

“Client ‘A’ nu comunica verbal, astfelneputand sa-si exprime dorinta a devenit agitat siviolent. In acel moment am hotarat sa mergem lacabinetul de meloterapie. L-am lasat sa-si aleagainstrumentul preferat (toba mare si sinelul), le-amanipulat timp de 15 minute, eu fiind langa el siacompaniindu-l cu tamburina. Dupa aceastasesiune, Iosif s-a linistit si comunicand non-verbalm-a ajutat sa inteleg ce doreste.”(Mugioiu Cristina-Simona, ‘Speranta’, Sibiu)

18


Detalii de Contact ale Partenerilor LocalAsociatia Down Oradea RomaniaPiata 1 decembrie (Cresa)Etaj 1Cod 410073Oradea

Contact Felicia Unguru, Tel: 0259 41 95 01, Email: [email protected]

Centrul de Educatie Speciala ‘Speranta’, TimisoaraStrada Fagului Nr. 17300561 Timisoara

Contact Temi Stoi, Tel: 0256 49 50 05, E-mail:[email protected]

Centrul de Recuperare si Reabilitare pentru Persoane cu Handicap,CighidComuna Ciumeghiujud Bihor 3682

Contact Dana Nistor, Tel: 0298 62 16 01

Centrul de Plasament, BecleanStr. Liviu Rebreanu Nr. 22A, 425100jud Bistrita-Nasaud

Contact Sorin Chindris, Tel: 0263 34 37 31

Complex de Servicii Comunitare ‘Cristina’, ConstantaStrada Pandurului nr.120Constanta 8700

Contact Veli Ghiunur, Tel: 0241488 661

Centrul Pilot de Servicii Comunitare pentru Persoane cu Handicapsi Formare de Personal, Constantastr. Eroilor, nr.28,loc. Techirghiol,jud. Constanta

Contact Iliana Liliana, Tel: 0241 736 100

Centru de Plasament Sf. Spiridon, BotosaniStr. Maresal Antonescu Nr.8Botosani

Contact Mihaela Codruta, Tel: 0231 51 60 10

Centru de Zi ‘Sf. Maria’, ClujStr. Strugurilor 18Cluj 3400

Contact Anca Illies, Tel: 0264 41 40 22, E-mail:[email protected]

“Ladislau Tacsi” Centre, TimisoaraStr. Slavici Ion bl. 14Timisoara

Contact Laila Onu/Mihaela Panciu, Tel: 0256 22 16 00, E-mail:[email protected]

Fundatia de Sprijin Comunitar, BacauStr. Livezilor nr. 1sc. A, ap. 2Bacau

Contact: Lenuta Nastac, Tel: 0234 585 640

Organizatia Terapia prin Arta, TimisoaraStr Odobescu Nr. 56a,Timisoara 1900

Contact Mirela Navligu, Tel: 0256 493 775

Centrul Scolar pentru Educatie Incluziva Nr. 1, OradeaStr. Ciorogaru Roman, nr. 48OradeaBihor

Contact Monica Szabo, Tel: 0359 800 552, E-mail:[email protected]

Scoala Pentru Surzi, VasluiStr. Mihail Kogalniceanu Nr. 25Vaslui 6500

Contact Tatiana Draghici, Tel: 0235 31 15 54, E-mail:[email protected]

Centrul Scolar pentru Educatie Inclusiva Nr.1, BistritaStr. Alba lulia nr. 20Bistrita, Bistrita-Nasaud

Contact Viorica Cretu, Tel: 0263 237 038 E-mail: [email protected]

Trust Orfelinat UngureniCentrul de Informare Pediatrica C.P. 105, O.P. 1Bacau, 5500

Contact Cornelia Nechifor, Tel: 0214 231 929 , E-mail: [email protected]

Casa Luminii, SibiuStr. Plopilor, Nr. 16Sibiu

Contact Florentina Schiau, Tel: 0269 21 25 99

Complexul de servicii comunitare pentru copilul cu handicap, SibiuStr. Transilvaniei, Nr. 2-4,Sibiu

Contact Simona Benchea, Tel: 0269 226 294

Centrul de Zi “Podul Lung”, TimisoaraStr. Fagului Nr. 17Timisoara 1900

Contact Camelia Giosan, E-mail: [email protected]

19


Music as Therapy InternationalThe Co-op Centre

11 Mowll StreetLondon

SW9 6BG

Registered charity no. 1070760

Trustees: The Reverend Patsy Kettle, Gerald Orman Esq,Sarah Clarke, Lady Catherine Lester,

Chris Bloomfield, Dr Hannah Reid

Tel/Fax: +44 (0)20 7735 3231E-mail: [email protected]

[email protected]@musicastherapy.org

www.musicastherapy.org


R Newsletter 2009 pauls1.qxp:Layout 1 23/9/09 20:30 Page 1 ... Newsletter 2009.pdf · Intrebari si...

Documents

Transcript of R Newsletter 2009 pauls1.qxp:Layout 1 23/9/09 20:30 Page 1 ... Newsletter 2009.pdf · Intrebari si...