R A P O R T ,,YACHT CLUB AURORA’’ - Tulcea Cap.1 Introducere · comer cu am ănuntul al altor...

R A P O R T

cu privire la bilantul de mediu nivel I+II

pentru obiectivul ,,YACHT CLUB AURORA’’ - Tulcea

Cap.1 Introducere

1.1 Denumirea societãtii: S.C.,,BUSINESS SYNERGY’’SRL – Bucure�ti

1.2. Adresa: Bucure�ti, str.Delea Veche, nr. 24A, sector 2

1.3. Amplasament: In zona dig-mal din dreptul localită�ii (suburbiei)

Tudor Vladimirescu, Dunăre – bra�ul Tulcea, mal

stâng, Mm 38+650, în apropierea punctului de

trecere bac pasageri, între Mm 38+575 �i Mm

38+655(conform proces-verbal nr.5377/11.12.2008,

încheiat cu SGA Tulcea).

Fa�ă de investi�ia de apărare a localită�ii

(suburbiei)

Tudor Vladimirescu amplasamentul corespunde

profilelor P 44+8m – P42+34 m

1.4. Forma de proprietate: Societate cu răspundere limitată, cu capital privat

1.5. Regimul de lucru: Obiectivul auditat lucreazã în regim de 24 ore/zi,

7 zile/sãptãmânã, 365 zile/an.

Conform statutului societãtii obiectul de activitate, al acesteia, îl constituie în principal:

� comer� cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi �i al produselor derivate –

cod CAEN 4671

�activită�i de servicii anexe transportului pe apă - cod CAEN 5222

� comer� cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de

produse alimentare, băuturi �i tutun - cod CAEN 4711

� comer� cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de

produse nealimentare - cod CAEN 4719

� comer� cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate - cod CAEN

4778

Cap.2 Identificarea amplasamentului si localizare

2.1 Localizare si topografie

Obiectivul ,,YACHT CLUB AURORA’’ – Tulcea – se amplasează pe Dunăre –

bra�ul Tulcea, în dreptul digului de apărare al localită�ii (suburbiei) Tudor Vladimirescu.

In zona în care se propune amplasarea obiectivului, mal stâng, Mm 38+650, în

apropierea punctului de trecere bac pasageri, între Mm 38+575 �i Mm 38+655 digul �i

consolidarea de mal (lucrări ce fac parte din investi�ia ,,Apărarea împotriva inundațiilor

a localității Tudor Vladimirescu” aflată în derulare – beneficiar Direc�ia Apelor

Dobrogea – Litoral) sunt finalizate.

Vecinãtãţile amplasamentului obiectivului sunt:

� pe trei laturi - partea de nord, este �i sud - Dunărea – bra�ul Tulcea

� în partea de vest – (suburbia) Tudor Vladimirescu

Accesul la obiectiv se va realiza pe Dunãre - bra�ul Tulcea pe care sunt amplasate

cele două corpuri plutitoare �i pe digul de apărare împotriva inunda�iilor a localită�ii

(suburbiei Tudor Vladimirescu).

In zona amplasamentului există Rezervația Biosferei Delta Dunării zonă naturală

supusă unui regim special de protectie , iar în partea de vest a amplasamentului este situată

localitatea (suburbia) Tudor Vladimirescu

2.2 Geologie si hidrogeologie

2.2.1. Geologia

Braţele Dunarii împart Delta Dunării în trei zone mari, dintre care cea nordică, se

află cuprinsă între braţul Chilia şi braţul Tulcea, apoi Sulina.

Din punct de vedere geomorfologic şi ca urmare a acţiunii de colmatare a fluviului,

de acumulare şi eroziune marină, zona Deltei se împarte într-o unitate amonte, partea

fluvială (delimitată, în aval, de linia care uneşte punctele Periprava - Crişan – Ivancea -

grindul Crasnicol - Perişor) şi o unitate aval, partea maritimă (la est de linia care uneşte

punctele Periprava - Crişan - Ivancea - grindul Crasnicol - Perişor, până la ţărmul Mării

Negre).

Fundamentul Deltei e constituit din depozite care merg de la devonian la

villafranchian.

Raporturile dintre triasic şi jurasic confirmă existenţa unei falii în fundamentul

Deltei care separă horstul dobrogean de depresiunea predobrogeană.

Depozitele deltaice sunt constituite dintr-o succesiune de complexe litologice ce

corespund – unele aluvionării fluviatile, iar altele depuse ca urmare a transgresiunilor

mării din stadiile paleoeuxin, parţial Carangat, neoeuxin şi Marea Neagră veche.

Depozitele cretacice superioare sunt dezvoltate în facies epicontinental însumând o

grosime de 250-300 m.

Pleistocenul mediu este reprezentat prin pătura de depozite loessoide, constituite din

prafuri nisipoase, argiloase gălbui cu concreţiuni calcaroase şi cu particule milimetrice din

rocile de fundament.Grosimea depozitelor loessoide variază între 5–15 m.

2.2.2. Hidrogeologie

2.2.2.1.Apele de suprafaţă

Reţeaua hidrografică din zonă cuprinde:

- Fluviul Dunărea, braţul Tulcea

Brațele Dunării reprezintă arterele majore prin care fluviul asigură spa�iului

deltaic debitul lichid �i solid.

� Inainte de ramificarea fluviului, la Ceatalul Chiliei, debitul mediu multianual al

Dunării se estimează la 6.399m3/s, valoarea maximă înregistrându-se în iunie 1970

(15.540m3/s), iar cea minimă în 1921 (1.350m3/s), perioada analizată fiind 1921-

1992; anterior acestei perioade sunt men�ionate debite maxime de 17.700m3/s

(C.Mocăni�ă, 1958) �i chiar de 35.000m3/s (în anul 1897, din Rapoartele Comisiei

Europene a Dunării).

� După 1980, din analiza nivelurilor înregistrate pe bra�ul Tulcea, la sta�ia

hidrologică cu acela�i nume se constată o nouă tendin�ă de u�oară scădere a

debitelor, cu un minim în 1986.

� Varia�ia anuală a debitului lichid, la Ceatalul Chilia prezintă un minim �i un

maxim de iarnă (de amplitudini reduse), urmat de un maxim important de primăvară

�i de un minim, la fel de important, de toamnă. Perioada debitelor mari de

primăvară (aprilie-iunie), de care depinde, în bună măsură, circua�ia apei în

spa�iul deltaic, reprezintă aproximativ 33% din scurgerea anuală, în timp ce

minimul de toamnă (septembrie-noiembrie) nu acoperă decât 17-18% din scurgerea

anuală.

� Important pentru asigurarea unei circula�ii corespunzătoare a apei în Delta Dunării

nu sunt atât debitele foarte mari ale Dunării, produse pe un interval scurt primăvara

ci, în mod deosebit, existen�a unei perioade cât mai îndelungate cu debite relativ

ridicate; în acest caz, dată fiind coresponden�a dintre debite �i niveluri, se poate

asigura o circula�ie activă a apelor în zonele depresionare interioare, facilitând

evacuarea apelor încărcate cu noxe de la sfâr�itul verii.

� Bra�ul Chilia (120km lungime de la Ceatalul Chiliei) �i în prezent cel mai

important sub aspectul scurgerii, până în anul 1890 s-a caracterizat printr-o

tendin�ă de cre�tere a debitului; după 1910, când transporta 72% din debitul

fluviului la Ceatalul Chiliei, înregistrează o tendin�ă de scădere (63,8% în 1950,

63% în 1960, 60,8% în 1970, 59,1% în 1980 �i 58% în 1980).

� In aceea�i perioadă ponderea bra�ului Tulcea (având 17km între Ceatalul Chiliei

�i Ceatalul Sfântu Gheorghe), a crescut de la 28% la 42,4% în 1990, nu atât datorită

bra�ului Sfântu Gheorghe (109km lungime - în prezent 70km �i cu cel mai mare

coeficient de meandrare - 1,7) a cărui pondere a crescut relativ - pu�in peste 19-

20%, cât mai ales cre�terii rolului bra�ului Sulina (lung de 63,7km, la care se

adaugă cca. 8km - prelungirea lui în mare prin digurile laterale) de la 7-8% la

sfâr�itul secolului trecut la cca. 20% în prezent, ca urmare a rectificării �i dragării

sale continui.

� Structura reparti�iei debitelor Dunării pe cele trei bra�e este cantitativ constantă,

atât pentru anii cu debite mari, cât �i pentru anii cu debite reduse.

� Astfel, pentru anii 1970, apreciat a fi cu nivelurile deosebit de ridicate, din debitul

mediu multianual de 9.290m3/s înregistrat la Ceatalul Chiliei, bra�ul Chilia prelua

5.440m3/s (58,5%), iar bra�ul Tulcea 3.850m3/s (41,5%); în anul 1971, cu niveluri

scăzute, din cei 5.560m3/s de la Ceatalul Chiliei, 3.290m3/s (59,2%) erau prelua�i

de bra�ul Chilia �i 2.270m3/s (40,8%) de bra�ul Tulcea.

� Este de a�teptat ca, în perspectivă, dat fiind rectificarea bra�ului Sfântu Gheorghe,

a cărui lungime s-a redus prin tăierea a �ase meandre (la 69,7km) pe de o parte, �i

a lucrărilor hidrotehnice limitrofe bra�elor Chilia �i Sulina pe de altă parte, să se

producă o redistribuire între bra�e, în favoarea bra�ului Sfântu Gheorghe.

2.2.2.2.Apele subterane

Nivelul freatic este variabil, direct influenţat de nivelul Dunării şi al aportului

subteran al suprafeţei bazinale adiacente.

Conform extrasului din Harta drenajului ți inundabilității în zona suburbiei

Tudor Vladimirescu clasa de drenaj este moderată, iar adâncimea apei freatice este de

1,5 – 3,0 m.

Cap.3 Istoricul amplasamentului si dezvoltãri viitoare

3.1 Istoricul amplasamentului

*Dunărea, izvorând din Germania, adunând afluentii din zece tari si traversand patru

capitale, dupa un traseu de 2860 Km, formeaza la varsarea sa in Marea Neagra o deltă.

*Raportata la Romania, Delta Dunarii este situata in SE tarii, fiind limitata la SV de

podi�ul Dobrogei, la N trece peste granita cu Ucraina, iar la E cu Marea Neagra.

*Delta Dunarii este traversata de paralela de 45° lat N si de maridianul de 29° long. E

*Suprafata sa, impreuna cu complexul lagunar Razim-Sinoe este de 5470 Kmp, din care

732 Kmp apartin Ucrainei.

*Cel mai tânăr pământ al tării, Delta Dunarii potrivit oamenilor de stiinta î�i are originile

in urmă cu mai bine de 12 000 de ani, formându-se într-un golf al Mării Negre începând

din pleistocenul superior.

*Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa.

*În 1990 UNESCO a inclus Delta Dunarii, cea mai noua forma de relief din România,

ferita de "progresul industrializarii", printre rezervatiile biosferei.

*Al 2-lea fluviu al Europei (dupa Volga) si al 26-lea din lume, Dunarea izvoraste din

Muntii Padurea Neagra (Germania) si se varsa in Marea Neagra

*Dunărea la vârful deltei (Ceatalul Chiliei) drenează un bazin hidrografic de

805.300 Kmp, cu 120 afluen�i mai importan�i �i un debit mediu de 6.515 mc/s.

3.2 Dezvoltãri viitoare

• La ora actual – pentru obiectivul auditat nu se cunosc inten�ii privind eventuale

dezvoltări viitoare.

Cap.4 Activitãţi desfãşurate în cadrul obiectivului

4.1 Generalitãti - angajati/schimb;procese tehnologice

Managementul deşeurilor

Pe lista prioritãţilor ecologice din România, managementul deşeurilor ocupã locul al

treilea, dupã problemele privind poluarea apei de suprafaţã şi subteranã, ca şi a atmosferei.

Populaţia este afectatã în principal:

• de pericolul îmbolnãvirii datoritã rozãtoarelor şi insectelor existente în punctele de

precolectare deschise, din zonele de locuit, accentuatã şi de ridicarea neregulatã a

deşeurilor, de răspândirea acestora pe o suprafa�ă relativ mare, o depozitare

dezordonată �i neselectivă.

• de pericolele de îmbolnãvire determinate de apa de bãut contaminatã (pentru cei care

locuiesc în apropierea rampelor de de�euri)

• de mirosurile grele din punctele de precolectare a deşeurilor şi din apropierea

depozitelor, ca şi în timpul ridicãrii deşeurilor

• de pericolul pentru copiii care se joacã în apropierea punctelor de precolectare,

nepãzite, unde copiii au acces liber

• de substanţe dãunãtoare, răspândite prin apă, aer, sol

Prin îmbunãtãţirea situaţiei managementului deşeurilor, vor apãrea şi efecte pozitive

asupra locurilor de muncã.

Prin îndepãrtarea corectã a deşeurilor din orice activitate pot fi atinse, pe termen

lung, alte obiective economice, ca de exemplu îmbunãtãţirea stării de sãnãtate a

populaţiei ca şi protejarea resurselor naturale prin stoparea contaminãrii solului, a

apei, a aerului.

In ceea ce priveşte valorificarea deşeurilor, în România, la nivelul anului 1997, au

fost valorificate 12 milioane tone deşeuri, cu precãdere la locul generãrii lor.

Cota reciclãrii, raportatã la întreaga cantitate de deşeu a fost de 5,5 %.

47% din deşeurile de producţie sunt reintroduse în procesul de producţie chiar în

unitatea în care s-au format.

27% din deşeurile de producţie valorificabile, sunt valorificate de alte intreprinderi.

5% din materialele valorificabile colectate vin de la REMAT.

Numai cca.20 % din produsele reciclabile au fost comercializate, respectiv vândute

în anul 1997.

Reciclarea deşeurilor menajere

In timp ce, la anumite deşeuri industriale din România, existã cote mari de reciclare,

în domeniul deşeurilor menajere sunt foarte puţine activitãţi de reciclare.

Pentru materialele valorificabile care sunt colectate separat, de societãţile

comerciale specializate, ca pãrţi componente ale deşeurilor menajere, din statisticile

efectuate au rezultat urmãtoarele:

Tabel 1

Tip de deşeu Cota de reciclare

sticlã 6 %

metale 6 %

plastic 7 %

textile 6 %

hârtie şi carton 17 %

Sistemul de colectare a deşeurilor reciclabile este pus la punct doar într-o micã

mãsurã.

Creşterea cotei de reciclare se va realiza odatã cu aplicarea unor tehnici de colectare

avansate (sistemul recipientelor; logistica de ridicare şi transport; relaţiile publice).

Din activitatea obiectivului auditat rezultă următoarele categorii de de�euri:

� de�eurile de hidrocarburi rezultate din activitatea de cură�ire a

rezervoarelor de depozitare carburan�i;

� de�eurile menajere

� ape uzate menajere

Pentru preluarea dețeurilor de hidrocarburi rezultate din activitatea de cură�ire a

rezervoarelor de depozitare carburan�i; a eventualelor amestecuri apă – hidrocarburi, ulei

ars, beneficiarul investi�iei analizate are încheiat contract de prestări servicii cu o unitate

specializată, autorizată în astfel de activită�i, respectiv S.C.,,ECONAV”S.R.L. – contract

nr.11/03.11.2008

Pentru preluarea apelor uzate menajere rezultate din activitatea obiectivului,

beneficiarul investi�iei analizate are încheiat contract de prestări servicii cu o unitate

specializată, autorizată în astfel de activită�i, respectiv S.C.,,AQUASERV”S.A.-Tulcea,

în baza contractului de prestări servicii nr.11158/23.10.2008.

Pentru preluarea dețeurilor menajere rezultate din activitatea obiectivului,


specializată, autorizată în astfel de activită�i, respectiv S.C.,,SERVICII PUBLICE”S.A.-

Tulcea, în baza contractului de prestări servicii nr.896/04.11.2008.

Toate categoriile de de�uri prezentate mai sus sunt colectate selectiv �i sunt

preluate de unită�i specializate în domeniu (pentru fiecare categorie de de�eu), cu care s-

au încheiat contracte de prestări servicii.

Precizarea cantită�ilor de de�euri

– pe tip de de�eu – rezultate din activitatea obiectivului

,,YACHT CLUB AURORA’’ - Tulcea

După cum s-a arătat mai sus, din activitatea obiectivului auditat rezultă următoarele

categorii de de�euri:





a)De�eurile de hidrocarburi

• Corpul secundar - din cadrul obiectivului auditat - cu dimensiunile de

12,0x4,5 m = 54 mp – pe care se va amplasa o sta�ie de distribu�ie carburan�i

plutitoare cu două pompe (una de benzină �i una de motorină) �i patru rezervoare

(două pentru benzină �i două pentru motorină), capacitate 5000 l/buc x 2 buc +

6000 l/buc x 2 buc , respectiv capacitatea totală de depozitare carburan�i va fi:

10.000 l benzină �i 12.000 l motorină

Dețeurile de hidrocarburi constau în �lamul rezultat din activitatea de

cură�ire a rezervoarelor de combustibil.

In structura �lamului respective intră: de�euri lichide; semisolide �i solide.

Din analiza unor sta�ii de distribu�ie carburan�i similare, cantită�ile de

de�euri de hidrocarburi rezultate sunt:

� de�euri lichide �i semisolide – cca.50 l/5 ani

� de�euri solide – cca.20 l/5 ani

Din activitatea obiectivului analizat nu rezultă ape de santină �i nici ulei ars.

Aceste de�euri vor fi preluate de S.C.,,ECONAV”S.R.L., în baza contractului de

prestări servicii nr.11/03.11.2008

b)De�euri menajere

Dețeurile menajere ți reciclabile rezultate din activitatea obiectivului vor fi

depozitate selectiv în Europubele – amplasate pe cele două corpuri plutitoare, de unde vor

fi preluate de o societate autorizată în domeniu, cu care beneficiarul are încheiat contract

de prestări servicii.





Cantită�ile de dețeuri menajere rezultate din activitatea obiectivului auditat

sunt calculate în conformitate cu ”Manualul privind activitățile specifice din

domeniul gestiunii dețeurilor municipale” emis de ICIM – Bucure�ti, cantită�ile

specifice de de�euri sunt:

Nr.crt Tip de�eu Cantit.specifică

(Kg/locuitor/an)

Nr.de persoane

luat în calcul

Cantitatea totală

pe tip de de�eu

tone/an

1 De�euri

menajere 310 Max.22 6,82

Total 310 6,82

In cadrul dețeurilor menajere, conform aceluia�i manual amintit mai sus, se

întâlnesc următoarele frac�iuni:

Nr.crt Frac�iunea

de�eului

Procent tip

frac�iune, din

de�eurile

menajere (%)

Cantitate totală

de�euri

menajere

(tone/an)

Cantitate totală

frac�iuni

de�euri

(tone/an)

1 Hârtie �i carton 16,5 1,125

2 Sticlă 6,2 0,423

3 Metal 5,3 0,362

4 Plastic 8,8 0,600

5 Textile 5,9

6,82

0,402

6 Alte de�euri 57,3 3,908

Total 100 6,82

c)Ape uzate menajere

• Apele uzate menajere - rezultate din cadrul obiectivului auditat – provin de

la grupurile sanitare ce deservesc personalul societă�ii �i personalul care accesează

obiectivul respectiv �i de la bucătărie.

Colectarea apelor uzate menajere provenite de la aceste puncte de consum se face

într-un tanc de ape uzate de capacitate 1200 l.

Din acest tanc apele uzate vor fi preluate de S.C.,,AQUASERV”S.A.-Tulcea, în

baza contractului de prestări servicii nr.11158/23.10.2008.

Conform breviarului de calcul anexat:

� debitele de apă uzată evacuate, sunt:

Qu zi med = 0,0462 mc/zi (0,0053 l/s)

Qu zi max = 0,508 mc/zi (0,006 l/s)

Qu orar max = 0,021 mc/h (0,006 l/s)

Echipamentul pentru colectarea şi transportul deşeurilor

Colectarea deşeurilor se face selectiv, în containere speciale, de unde vor fi preluate

de societă�i autorizate, pe tip de de�eu, societă�i cu care beneficiarul are încheiate

contracte de prestări servicii.

Descrierea fluxului tehnologic

,,MICROSTA 12” este o sta�ie de distribu�ie produse petroliere – construc�ie

metalică prefabricată – ce are în componen�ă trei compartimente:

• câte un compartiment pentru rezervoarele de depozitare carburan�i

• un compartiment pentru personalul de deservire

• un compartiment pentru pompa de distribu�ie carburan�i, prevăzută cu sistem de

control a emisiilor de COV �i sistem de recuperare vapori COV

*Pentru transferul produselor petroliere din autocisternele de transport în

rezervoarele de înmagazinare ale sta�iei se utilizează două electropompe volumetrice,

antrenate de motoare electrice, în construc�ie antiex �i furtun flexibil racordat la flanțe

recuperatoare speciale, care împiedică scurgerile accidentale.

*Pe conductele de aspira�ie �i refulare ale pompelor de transvazare sunt montate

armături sferice cu închidere rapidă – ce pot izola segmentele conductelor de la cisternă

până la rezervoare.

Pentru încărcarea cu carburan�i a rezervoarelor de înmagazinare de la cistern de

transport carburan�i, în condi�ii de maximă siguran�ă se va proceda astfel:

� pentru evitarea confuziilor, la încărcarea rezervoarelor de depozitare

carburant, pompa de transvazare benzină �i toate conductele de benzină s-au vopsit cu

ALBASTRU, iar pompa de transvazare motorină �i toate conductele de motorină s-au

vopsit cu NEGRU

� se conectează întrerupătoarele electropompelor de pe fa�a frontală a

tabloului

� se cite�te nivelul carburantului existent în compartimentul ce urmează a fi

încărcat, cu ajutorul riglei de nivel cu citire optică �i se interpretează citirea respectivă

� se face legarea autocisternei de transport la priza de împământare cu cle�tele

de masă din dotare

� se racordează furtunul de admisie al pompei de transvazare a carburantului

dorit la conducta autocisternei, prin în�urubare.Nu se admit scăpări de carburant.

� se deschid robinetele de pe furtunul de admisie �i conducta de refulare a

pompei de transvazare

� se apasă butonul de pornire (negru) al electropompei de transvazare aferente

� oprirea alimentării cu carburant se poate face manual prin ac�ionarea

butonului de oprire (ro�u) al electropompei de transvazare sau automat, la atingerea

nivelului maxim în compartiment, la comanda traductorului electric de nivel – comandă

semnalizată acustic �i luminos la tabloul de comandă

Opera�ia de încărcare a unui compartiment al rezervorului durează cel mult 30

minute.

Pentru protejarea elementelor mecanice ale pompei de transvazare, aceasta este

prevăzută cu un filtru cu sită metalică, montată pe conducta de admisie.

La terminarea opera�iei de încărcare se efectuează:

- citirea nivelului de carburant din rezervor

- se închid robinetele

- se desface furtunul de admisie de la racordul autocisternei �i se decontează

legătura de împământare a autocisternei

Dacă în timpul încărcării rezervorului apar scurgeri de carburan�i, instala�ia de

detec�ie atmosfere poten�ial explozive va semnaliza optic �i acustic �i va opri

func�ionarea

electropompelor de transvazare la atingerea pragului (prag de prealarmă) de 20%

LIE (limită instala�ie atmosfere explozive).

Pentru a putea relua opera�ia de încărcare trebuiesc îndepărtate scurgerile din

cuvele electropompelor �i deschise gurile de ventilare de pe peretele spate .

Pe timpul opera�iei de încărcare a rezervoarelor nu este permisă �i nici

posibilă func�ionarea firmei luminoase �i nici a pompei de livrare carburan�i.

*In compartimentele rezervoarelor – la circa 300 mm, fa�ă de pardoseală – este

montat senzorul semiconductor în construc�ie ex al instala�iei de detectare

atmosfere explozive – o măsură suplimentară de siguranță în funcționarea

obiectivului

*In spa�iul destinat personalului de deservire sunt amplasate:

• tabloul de comandă �i automatizare (ce con�ine echipamentele electrice de

for�ă �i distribu�ie, aparatura AMC – pentru controlul �i supravegherea instala�iilor)

• stingătoare de incendiu tip P 50 cu pulbere �i N2 – care prin comandă

manuală �i/sau automată – dată unui electroventil – descarcă con�inutul stingătoarelor în

compartimentele rezervoarelor de stocare carburan�i (acolo unde este cazul)

Nivelul de echipare �i automatizare al sta�iei de distribu�ie carburan�i

,,MICROSTA 12” este adecvat tipului de exploatare (func�ionare non – stop, unul sau

două schimburi pe zi) având asigurate supravegherea spa�iilor unde sunt amplasate

rezervoarele de depozitare carburan�i; asigurare antiefrac�ie; alarmă sonoră în caz

de pericol de incendiu sau în caz de detec�ie de atmosfere poten�ial explozive,

ac�ionarea automată �i/sau manuală a sistemului PSI.

In compartimentele pentru rezervoarele de depozitare carburan�i, în jurul

acestora, este realizată câte o cuvă etan�ă de reten�ie a scurgerilor de carburan�i

ce pot să apară în mod accidental (fisuri sau spargeri).

Cuva de reten�ie poate prelua volumul de scăpări �i este realizată din tablă

de o�el de 4 mm grosime, sudată etan�.

Eventualele scăpări sunt detectate �i semnalizate de instala�ia de detec�ie

atmosfere explozive.

4.2 Materiale de constructie

Nu este cazul.

4.3 Stocarea materialelor - depozite de materii prime, rezervoare subterane

Conform celor precizate în prezentul raport, sta�ia de distribu�ie produse

petroliere ,,MICROSTA 12”

• un compartiment pentru rezervoarele de depozitare carburan�i

• Corpul secundar - cu dimensiunile de 12,0x4,5 m = 54 mp – are amplasat pe

el sta�ia de distribu�ie carburan�i plutitoare cu două pompe (una de benzină �i una de

motorină) �i patru rezervoare (două pentru benzină �i două pentru motorină), capacitate

5000 l/buc x 2 buc + 6000 l/buc x 2 buc , respectiv capacitatea totală de depozitare

carburan�i va fi: 10.000 l benzină �i 12.000 l motorină

• Alimentarea rezervoarelor se face de pe mal, din mijloace de transport auto –

cisterne PETROM, prin intermediul unui furtun flexibil, racordat cu flan�e

recuperatoare speciale, care împiedică scurgerile accidentale.

• Compartimentul rezervoarelor de depozitare carburant este dotat cu barieră antipol

de 12 ml �i stoc de substan�ă absorbantă de 25 Kg.

In cadrul obiectivului auditat nu sunt prezente rezervoare de depozitare subterane.

DESEURI PRODUSE, COLECTATE, STOCATE TEMPORAR

a)Deşeuri nepericuloase

Managementul deşeurilor este una din activitãţile aflate pe lista prioritãţilor ecologice

din România.

Dezvoltarea economicã a ţãrii este strâns legatã, atât de calitatea vieţii şi a mediului

înconjurãtor cât şi de situaţia managementului deşeurilor.

Prin îmbunãtãţirea situaţiei managementului vor apãrea şi efecte pozitive asupra

locurilor de muncã.

Indepãrtarea corectã a deşeurilor din locuinţe, de la locurile de muncă, poate determina,

pe termen lung, atingerea altor obiective economice, ca de exemplu îmbunãtãţirea stării

de sãnãtate a populaţiei, ca şi protejarea resurselor naturale prin stoparea contaminãrii

solului, a apei şi aerului.

Sistemele de colectare şi transport a deşeurilor

Dețeurile menajere ți reciclabile rezultate din activitatea obiectivului vor fi

depozitate selectiv în Europubele – amplasate pe cele două corpuri plutitoare, de unde vor

fi preluate de o societate autorizată în domeniu, cu care beneficiarul are încheiat contract

de prestări servicii.





4.4.Emisii în atmosferã- emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosferã

Având în vedere activită�ile ce se vor derula în cadrul obiectivului analizat,

considerând momentul întocmirii prezentului bilan� ,,momentul zero”, pentru

determinarea concentraţiilor de noxe din aer – la momentul zero - s-au efectuat determinări

ale concentra�iilor de noxe din aer (NO2, CO; SO2; COV) �i deteminări pentru nivelul

de zgomot în zona dig-mal din vecinãtatea amplasamentului studiat (conform punctului Z1

– figurat pe plan�a nr.2, anexată la bilan�ul de mediu).

Determinarea concentra�iilor de noxe din aer s-a realizat cu ajutorul analizorului

portabil de gaze tip Mx 21 Plus, echipat cu senzori – câte un senzor pentru fiecare tip de

poluant, din dotarea INCDDD Tulcea.

Aparatul de�ine Certificat de etalonare nr.05.03-476/2006 emis de Institutul

Na�ional de Metrologie �i Buletin de verificare metrologică nr.0163648/03.06.2008

emis de Biroul Român de Metrologie Legală – Laboratorul 05.03. – Concentra�ii gaze.

Rezultatul măsurătorilor concentra�iilor de noxe din aer, cu ajutorul analizorului

portabil de gaze, sunt prezentate în cele două grafice, anexate prezentului bilan� - unul

pentru concentra�iile din aer a poluan�ilor: NO2; CO; SO2, iar cel de-al doilea pentru

concentra�iile din aer a poluantului COV.

Urmărind valorile concentra�iilor poluan�ilor analiza�i, prezenta�i în graficele sus

men�ionate �i în tabelele anexate, se observă că la to�i poluan�ii analiza�i,

concentra�iile determinate au valori situate sub cele maxime admise, încadrându-se în

limitele impuse de Ordinul 462/1993 al al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei

Mediului (în prezent Ministerul Mediului)

Principalele noxe, evacuate în atmosferă, rezultate din func�ionarea obiectivului,

sunt:

� compu�ii organici volatili degajaţi în cadrul activită�ilor de

- încãrcare a rezervoarelor de depozitare

- de depozitare a carburanților prin conductele de aerisire a rezervoarelor

- alimentare cu carburant a navelor, ambarcațiunilor

� zgomotul generat de ambarca�iunile care accesează obiectivul

Conform celor prezentate mai sus sursele de impurificare a atmosferei, specifice

Stațiilor de distribuție carburanți, prin care se distribuie benzinã + motorinã, sunt :

- activitatea de umplere a rezervoarelor

- rezervoarele de depozitare a carburanţilor prin conductele de aerisire

- alimentarea ambarca�iunilor la pompele de distribuţie a carburanţilor

Poluanţii caracteristici acestor surse sunt compuşii organici volatili (COV).

Sursele de impurificare a atmosferei specifice statiei de distributie a carburantilor au

urmãtoarele caracteristici :

- evacuãri permanente de hidrocarburi de la rezervoarele de carburanti;

- emisia de hidrocarburi de la rezervoare este variabilã, functie de cantitatea de

carburant depozitatã;

- evacuãri intermitente de hidrocarburi de la pompele de distributie a carburantilor

în timpul alimentãrii ambarca�iunilor ;

- evacuãri ( de scurtã duratã ) la alimentarea rezervoarelor de depozitare cu

carburant .

Capacitãţile rezervoarelor de stocare carburant sunt :

- pentru benzinã – 2 rezervoare x 5,0 mc (6,0 t)= 10,0 mc

- pentru motorinã 2 rezervoare x 6,0 mc (7,2t) = 12,0 mc

Capacitatea max. de stocare luatã în calcul = 10 mc + 12 mc = 22 mc

Rezultã urmãtoarele capacitãti :

Benzinã (STAS 176 - 80) : 10 mc

Motorinã (STAS 240 - 80): 12 mc

TOTAL 22 mc

In calcul se considerã cã zilnic se distribuie max. 1 mc = 1,2 t carburant (conform

datelor furnizate de beneficiar prin tema de proiectare) din care :

50 % motorinã = 0,6 t/zi x 30zile/lunã = 18 t/lunã = 2 alimentări/ lunã

50 % benzinã = 0,6 t/zi x 30zile/lunã = 18 t/lunã = 2 alimentări/ lunã

Alimentarea cu carburanti se va face :

- cu cisterna auto de 10 t astfel :

- pentru motorinã de max.2 ori pe lunã;

- pentru benzinã de max.2 ori pe lunã.

Calculul noxelor degajate în cele trei faze prezentate anterior, se face ţinând seama

de urmãtoarele:

- la umplerea rezervoarelor statiei se degajã 0,88 Kg noxe/mc carburant;

- la depozitarea produselor petroliere se degajã 0,12 Kg noxe/mc carburant;

- la alimentarea ambarca�iunilor se degajã 1,4 Kg noxe/mc carburant.

In situaţia mai sus prezentatã rezultã urmãtoarele debite masice Di de COV, ce pot

fi evacuate în atmosferã :

1. debitul masic maxim la stocarea carburantilor

D1 = (0,12 kg / mc/zi x 22 mc) / 24 h/zi = 0,11 kg / h

Programul de lucru al statiei = 24 h/zi

2. debitul masic maxim la umplerea rezervoarelor pentru o tranşã de 10 t ( 12 mc ) este :

D2 = 0,88 kg / mc x 12 mc = 10,56 kg / umplere

Considerând cã timpul de umplere a rezervoarelor dureazã cca. 2 h (circa ½

ore/rezervor), rezultã:

D2 = 10,56 : 2 = 5,3 kg / h

3. debitul masic mediu la alimentarea ambarca�iunilor ( 1,2 t/zi = 1 mc/zi )

1,4 kg/mc x 1 mc / zi

D3 = _________________ = 0,058 kg / h

24 ore

Conform căr�ii tehnice a sta�iei de distribu�ie produse petroliere ,,MICROSTA

12”

func�ionarea pompelor de alimentare ambarca�iuni concomitant cu alimentarea

rezervoarelor de stocare carburant este interzisă �i nici nu este posibilă.

In această situaţie sa vor desfãşura simultan două activitãţi, respective stocarea

carburantilor �i umplerea rezervoarelor:

D TOT = D1 + D2 = 0,11 + 5,3 Kg/h = 5,41 kg / h = 1,5 g / s

Odatã cu evacuarea în atmosferã a COV, are loc şi evacuarea de Pb (sub formã de

tetraetil de Pb) conţinut în benzinã.

Pentru benzina PREMIUM (STAS 176-80), conţinutul în tetraetil de Pb este max

0,3 ml/l (0,3‰).

Din debitul masic de COV, 6 % reprezintã tetraetilul de Pb.

In aceastã situatie rezultã urmãtoarele debite masice:

1. la stocarea carburantului

D1Pb = 0,11 x 6% = 0,0066 Kg/h = 0,0018 g/s

2. la umplerea rezervoarelor

D2Pb = 5,3 x 6 % = 0,318 Kg/h = 0,088 g/s

3. la alimentarea ambarca�iunilor

D3Pb = 0,058 x 6% = 0,0035 Kg/h=0,0009 g/s

D tot Pb = 0,0018 + 0,088 + 0,0009 = 0,0907 g/s = 0,327 Kg/h

Dupã cum rezultã din calcul, debitul de tetraetil de Pb este 0,327 Kg/h, debit > de

0,1 kg/h dar < 3 Kg/h conform limitelor prevãzute de Ord. 462/93 emis de MAPPM

(cap.7; pct.7.1)

4.5.Alimentarea cu apã, efluenti tehnologici si menajeri, sistemul de canalizare al

apelor pluviale

a)Alimentarea cu apă potabilă se face din re�eaua de alimentare cu apă a

municipiului Tulcea.Apa preluată din re�eaua oră�enească este stocată într-un rezervor

de înmagazinare, capacitate 1000 l, amplasat pe ponton, pe un stelaj metalic.

Din acest rezervor, prin intermediul unei instalatii de pompare cu hidrofor, sunt

alimentate punctele de consum din cadrul obiectivului auditat.

Tot din acest rezervor, apa este distribuită �i ambarca�iunilor acostate, la

solicitarea acestora.

Pentru băut se va utiliza apă îmbuteliată (apă plată sau minerală)

Alimentarea cu apă pentru nevoi igienico-sanitare va fi preluată din Dunăre, va fi

tratată local prin filtrare �i dezinfec�ie cu ajutorul instala�iilor de filtrare (cu cartu�

filtrant) �i dezinfec�ie, montate pe conductă

b)Evacuarea apelor uzate

Punctele de consum de la care rezultă ape uzate menajere sunt:

• bucătărie �i două băi

Evacuarea �i colectarea apelor uzate menajere provenite de la aceste puncte de

consum se face într-un tanc de ape uzate de capacitate 1200 l.

Din acest tanc apele uzate vor fi preluate de S.C.,,AQUASERV”S.A.-Tulcea, în

baza contractului de prestări servicii nr.11158/23.10.2008.

Din activitatea obiectivului auditat nu rezultă ape uzate de santină.

4.6 Producerea si eliminarea deseurilor

Sistemele de colectare şi transport a deşeurilor

In ceea ce prive�te sistemul de colectare �i transport a de�eurilor rezultate din

activitatea obiectivului, respectiv:

� de�euri de hidrocarburi rezultate din activitatea de cură�ire a rezervoarelor

de depozitare carburan�i;

� de�euri menajere


se fac următoarele precizări:

Pentru preluarea dețeurilor de hidrocarburi rezultate din activitatea de cură�ire a

rezervoarelor de depozitare carburan�i; a eventualelor amestecuri apă – hidrocarburi, ulei

ars, beneficiarul investi�iei analizate are încheiat contract de prestări servicii cu o unitate

specializată, autorizată în astfel de activită�i, respectiv S.C.,,ECONAV”S.R.L. – contract

nr.11/03.11.2008

Pentru preluarea apelor uzate menajere rezultate din activitatea obiectivului,


specializată, autorizată în astfel de activită�i, respectiv S.C.,,AQUASERV”S.A.-Tulcea,

în baza contractului de prestări servicii nr.11158/23.10.2008.





4.7.Alimentarea cu energie electricã

Alimentarea cu energie electrică a obiectivului auditat se realizează prin intermediul

unui racord la re�eaua de distribu�ie din suburbia Tudor Vladimirescu.

4.8 Protectia si igiena muncii

Activitatea care se va desfă�ura în cadrul obiectivului auditat – comerț cu ridicata

a combustibililor solizi, lichizi ți al produselor derivate ți activități de servicii anexe

transportului pe apă - se realizează în aer liber, cu mijloace tehnice cu poluare redusă,

astfel încât la această activitate nu se impune luarea unor măsuri cu caracter deosebit în

afara utilizării echipamentului de protec�ie �i de lucru.

Protec�ia muncii pe cele două corpuri plutitoare este asigurată prin respectarea

normelor tehnice de exploatare a utilajelor din dotarea fiecărui compartiment.

Obiectivul este dotat cu materiale igienico - sanitare pentru efectuarea

opera�iunilor de men�inerea igienei la nivelul compartimentelor.

De asemenea se impune completarea periodică a stocurilor, truselor sanitare de la

locul de muncă.

4.9.Prevenirea si stingerea incendiilor

In ceea ce prive�te protec�ia împotriva incendiilor a celor două corpuri plutitoare,

Inspectoratul pentru Situații de Urgență ,,DELTA” - Tulcea, prin adresa

nr.1416548/03.10.2008, precizează că obiectivul analizat nu necesită autoriza�ie de

securitate la incendiu, dar beneficiarul are obliga�ia de a respecta legisla�ia specifică în

domeniul situa�iilor de urgen�ă

Pentru prevenirea si stingerea incendiilor, în cadrul obiectivului auditat sunt prevăzute

următoarele:

� Pe timpul operației de încărcare a rezervoarelor nu este permisă ți nici posibilă

funcționarea firmei luminoase ți nici a pompei de livrare carburanți.

� In compartimentele rezervoarelor – la circa 300 mm, față de pardoseală – este

montat senzorul semiconductor în construcție ex al instalației de detectare atmosfere

explozive – o măsură suplimentară de siguranță în funcționarea obiectivului

� In spațiul destinat personalului de deservire sunt amplasate:












4.10.Zgomotul si vibratiile

La nivelul obiectivului auditat nu au fost identificate surse importante, generatoare de

zgomot.

Ca sursă principal de zgomot amintim ambarca�iunile care accesează obiectivul, dar

aceste ambarca�iuni, prin autoriza�iile de acces în Delta Dunării, ele se supun

prevederilor Regulamentului de Navigatie pe Dunăre care contine toate elementele de

navigatie : senal, siguranta, conditii extreme, iluminare pe timp de zi si noapte, nivel de

zgomot, etc

Zgomotul respectiv, nu este de naturã sã afecteze vecinãtãtile şi nici sã aibã efecte

negative asupra fortei de muncã.

Nivelul de zgomot perceput în zona amplasamentului – limitrof suburbiei Tudor

Vladimirescu, trebuie să se încadreze în limita maximã de 60 dB(A) admisã de STAS

10009/1988, tab.1, alin.1.

Din mãsurãtorile privind nivelul de zgomot, efectuate la ,,momentul zero” - în

zona amplasamentului auditat în data de 09.02.2009 - (conform punctului Z1 – figurat pe

plan�a nr.2, anexată la bilan�) – se observă nivelul de zgomot în zona studiată are

valoarea medie de 60 dB(A), cu un maxim de 65 dB(A) �i un minim de 50 dB(A).

Determinarea nivelului de zgomot s-a realizat cu ajutorul sonometrului digital

DT - 8852 - din dotarea INCDDD Tulcea.

Sonometrul de�ine Certificatul de calitate ți garanție nr.812177/16.12.2008

emis de furnizor �i Certificat de etalonare nr.09.01 – 433/2008 emis de Institutul

Na�ional de Metrologie.

4.11.Securitatea zonei

Accesul la obiectivul auditat se realizeazã pe douã tipuri de cãi, respectiv:

� rutier – pe digul de apărare al localită�ii (suburbiei) Tudor Vladimirescu �i

� naval – pe Dunăre – bra�ul Tulcea

Izolarea amplasamentului celor două corpuri plutitoare (delimitare terestră laterală)

se va realiza cu panouri din plasă de sârmă pe ramă metalică �i stâlpi metalici, pentru

control acces

Pentru accesul personalului care deserve�te obiectivul sunt prevăzute două pasarele

metalice de acces de pe mal, cu lungimea de 19,5 m �i respectiv 8 m.

Pentru iluminarea zonei, perimetrul protejat este prevãzut cu corpuri de iluminat

fluorescente montate pe stâlpi metalici.

Din cele prezentate mai sus rezultã cã asigurarea securitãtii zonei este bunã.

4.12. Administratie

Obiectivul auditat va fi administrat de S.C.,,BUSINESS SYNERGY’’SRL –

Bucure�ti, str.Delea Veche, nr. 24A, sector 2 – societate cu răspundere limitată, cu capital

privat.

Cap.5 Calitatea solului

5.1.Efecte potentiale ale activitãtii de pe amplasamentul auditat

• Referitor la poluãrile anterioare ale amplasamentului, se poate face menţiunea cã

acestea nu sunt cunoscute �i nici nu se conturează existen�a unor poluări ale

amplasamentului, anterioare func�ionării obiectivului

In cadrul obiectivului auditat, amplasat pe Dunăre – bra�ul Tulcea, activită�ile

care se desfă�oară sunt:

- comer� cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi �i al produselor derivate

- activită�i anexe transportului pe apă

In ceea ce prive�te posibilitatea de poluare a solului din activitatea obiectivului

analizat sunt de luat în calcul următoarele:




� evacuarea apelor uzate

Conform celor precizate mai sus posibilitatea de poluare a solului ar rezulta din

activită�ile de colectare, gestionare a de�eurilor de hidrocarburi; a de�eurilor menajere;

a apelor uzate menajere.

Dar, pentru toate aceste de�euri beneficiarul are contracte de preluare cu societă�i

autorizate în domeniu.

Referitor la starea solului, din punct de vedere al continutului în sãruri, se poate

afirma cã solul din vecinătatea amplasamentului analizat, conform extrasului din Harta

salinităţii, pe o adâncime de 0 – 100 cm adâncime, se prezintã ca un sol cu salinitate

slabă

Din analiza valorilor concentraţiilor poluanţilor, la probele de sol prelevate din zona

amplasamentului studiat – la momentul zero - se observă că, în marea lor majoritate –

pentru to�i poluan�ii identifica�i �i analiza�i, valorile rezultate sunt situate în jurul

celor normale, cu u�oare depă�iri ale acestor valori la anumi�i poluan�i, valori care nu

ating pragurile de alertă.

5.2. - Efecte potentiale ale activitãtilor învecinate.

Vecinătă�ile obiectivului sunt:

- localitatea (suburbia Tudor Vladimirescu)

Ca poluan�i ce pot rezulta din localitate, cu influen�ă negativă asupra

amplasamentului putem aminti evacuările necontrolate de ape uzate menajere, care pot

determina cre�terea concentra�iilor de poluan�i din apele Dunării.

DESCRIEREA ŞI REZULTATELE INVESTIGAŢIILOR

A. Probe de sol

1. Descrierea investigatiilor realizate, justificarea acestora.

Având în vedere activită�ile prezentate mai sus, ce se vor derula în cadrul

obiectivului auditat, considerând momentul întocmirii prezentului bilan� ,,momentul

zero”, pentru determinarea concentraţiilor de noxe din sol – la momentul zero - s–au

prelevat:

- probe de sol din forajul F1, situat în vecinãtatea amplasamentului studiat

�i s-au efectuat determinări ale concentra�iilor de poluan�i din sol

2. Descrierea tuturor reperajelor de sondaje executate, structura geologicã si

tehnicile de lucru

a) Forajele pentru probele de sol

- F1 - situat în imediata vecinãtate a amplasamentului obiectivului analizat

Din acest foraj s-au prelevat probe de sol pe adâncimea de 0 - 80 cm

3. Rezultatele analizelor efectuate si compararea acestora cu valorile pragurilor

din Reglementarea privind evaluarea poluãrii mediului (Ord. 756/03.11.1997)

Rezultatul analizelor de laborator, pentru probele de sol prelevate în data de

09.02.2009, din punctele forajului: F1 – sunt prezentate în buletinul de analizã

nr.14/16.02.2009

Probele de sol au fost prelevate, din 20 în 20 cm, pânã la adâncimea de 0,80 m .

In cadrul probelor analizate, s–au identificat urmãtoarele elemente chimice în sol:

� cadmiu

� cupru

� crom

� nichel

� plumb

� zinc

Analizând valorile concentraţiilor poluanţilor, din probele de sol prelevate:

♦ pentru forajul F1 situat în imediata vecinãtate a amplasamentului obiectivului

analizat, se observã urmãtoarele:

� pentru Cadmiu - valoarea concentraţiei poluantului analizat nu atinge pragul

de alertã de 5 mg/Kg, precizat de Ordinul 756/1997, al Ministerului Apelor, Pădurilor şi

Protecţiei Mediului (în prezent Ministerul Mediului)

� pentru Cupru – în general, se observã că valorile concentraţiei poluantului

respectiv se situează în jurul valorilor normale, cu o u�oară depă�ire a acestora în

intervalul 0 – 20 cm.Dar valoarea determinată pentru adâncimea de 0 – 20 cm a forajului

F1 este mult mai mică decât valoarea prag de alertă.

� pentru Crom – concentraţiile în sol la acest poluant au valori ce descresc o

dată cu adâncimea forajului.Valorile concentra�iilor în sol, determinate pentru poluantul

Cr sunt situate mult sub valoarea pragului de alertă, dar peste valorile normale.

� pentru Nichel – concentraţiile poluantului au valori mai mari (peste limitele

normale ) la partea superioarã a forajului, respectiv la adâncimea situatã între 0 –20 cm, iar

aceste valori scad odată cu adâncimea forajului.

Pe toatã adâncimea forajului respectiv, concentraţiile poluantului Ni, depãşesc

valorile normale dar nu ating valorile praguri de alertã.

� pentru Plumb – concentraţiile poluantului Pb - au valori descrescătoare pe

adâncimea forajului, valori situate sub valorile normale

� pentru Zinc – concentraţiile poluantului Zn - au valori descrescătoare pe


B. PROBE DE AER

1.Descrierea investigaţiilor realizate, justificarea acestora

Având în vedere activită�ile ce se vor derula în cadrul obiectivului analizat,

considerând momentul întocmirii prezentului bilan� ,,momentul zero”, pentru

determinarea concentraţiilor de noxe din aer – la momentul zero - s-au efectuat determinări

ale concentra�iilor de noxe din aer (NO2, CO; SO2; COV) �i deteminări pentru nivelul

de zgomot în zona dig-mal din vecinãtatea amplasamentului studiat (conform punctului Z1

– figurat pe plan�a nr.2, anexată la bilan�).








limitele impuse de

Ordinul 462/1993 al al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului (în

prezent Ministerul Mediului)

Determinarea concentra�iilor de noxe din aer s-a realizat cu ajutorul analizorului

portabil de gaze tip Mx 21 Plus, echipat cu senzori – câte un sensor pentru fiecare tip de

poluant, din dotarea INCDDD Tulcea.

Aparatul de�ine Certificat de etalonare nr.05.03-476/2006 emis de Institutul

Na�ional de Metrologie �i Buletin de verificare metrologică nr.0163648/03.06.2008

emis de Biroul Român de Metrologie Legală – Laboratorul 05.03. – Concentra�ii gaze.

Senzorii, deplasabili �i interschimbabili, sunt alcătui�i din câte un sensor

electrochimic �i componente electronice, între care �i o memorie ,,EEPROM” în care

OLDHAM a înregistrat caracteristicile proprii senzorului (gama de măsură, diver�i

coeficien�i de corec�ie, alarme VLE, seria numerică, etc).

Cu ajutorul detectorului sus prezentat, în data de 09.02.2009, au fost determinate

concentra�iile din aer, în zona obiectivului auditat, a următorilor poluan�i: SO2, NO2,

CO, COV

Conform graficelor prezentate în anexele la bilan� - concentra�iile determinate,

comparative cu limitele maxime admise, sunt conform tabelelor, de mai jos:

TABEL valori noxe în aer măsurate în data 09.02.2009 în zona amplasamentului obiectivului ,,YACHT CLUB AURORA’’ şi limitele maxime admise pentru poluanţi în aer

Valori max.determinate în zona amplasamentului la momentul zero (1 măsuratoare) - mg/mc

Nr. crt

Poluant ppm mg/mc

Limită (mg/mc) conf. Autoriza�ie integrată de

mediu I II Valori medii

1 COV 1 1,2 15 0,0-0,00 - 0,00

Valori max.determinate în zona amplasamentului la momentul zero (1 măsuratoare) - mg/mc

Nr. crt

Poluant ppm mg/mc

Limită (mg/mc) conf. Autoriza�ie integrată de

mediu I II Valori medii

1 SO2 1 1,2 35 0,0-0,00 - 0,00 2 CO 1 1,2 100 0,0-0,00 - 0,00 3 NO2 1 1,2 350 0,0-0,00 - 0,00

Măsurătorile au fost efectuate în următoarele condi�ii meteorologice:

� Tempertură maximă: 40C � Diminea�ă: - � Umiditate: 56%

� Precipita�ii: 0 � Vânt: direc�ie NNV , viteză 14 Km/h Din valorile măsurate pentru poluan�ii prezenta�i mai sus se observă că aceste valori

se incadrează în limitele normale.

C.PROBE DE APA

1.Descrierea investigaţiilor analizate, justificarea acestora

In vederea determinării concentra�iilor de poluan�i din resursa de apă de

suprafa�ă din Dunăre – bra�ul Tulcea - a fost prelevată o probă de apă, din zona

amplasamentului care a fost supusă analizei în laboratorul INCDDD Tulcea.

2.Descrierea reperajelor de sondaje

Punctul din care s–a prelevat proba de apã este localizat pe planul de situaţie anexat

la bilanţul de mediu.

3.Rezultatele analizelor şi compararea acestora cu limitele de încãrcare a

apelor evacuate

Pentru a determina gradul de poluare al apelor în zona amplasamentului obiectivului

auditat ,,la momentul zero” a fost prelevată o probă de apă din zona amplasamentului

respectiv (conform punctului A1 – figurat pe plan�a nr.2, anexată la bilan�).

Rezultatul analizelor de laborator pentru proba de apă prelevată din punctul A1

este prezentat în buletinele de analiză nr.15/16.02.2209, respectiv nr.16/16.02.2009,

anexat la bilan�.

Urmărind valorile concentra�iilor poluan�ilor analiza�i, prezenta�i în buletinele

sus men�ionate, se observă:

� pentru metale: în cadrul probelor de apă prelevate �i analizate au fost

identificate următoarele metale: Zn �i Pb

Pentru poluan�ii respectivi, concentra�iile determinate, au valori situate sub

limitele indicate de Normativul NTPA 001/2005.

� pentru indicatorii fizico-chimici: în cadrul probelor de apă prelevate �i

analizate au fost determinate următoarele valori pentru poluan�ii identifica�i:

• pentru pH – valoarea determinată de 8,3 este situată sub limita maximă de 9,0

precizată de Normativul NTPA 001/2005

• N-NH4 - valoarea determinată de 0,333 mg/dmc este situată sub limita

maximă de 3,0 mg/dmc precizată de Normativul NTPA 001/2005

• CCO-Cr - valoarea determinată de 9,948 mgO2/dmc este situată sub limita

maximă de 125,0 mgO2/dmc precizată de Normativul NTPA 001/2005

• H2S- valoarea determinată de 0,498 mg/dmc este situată sub limita maximă

de 0,5 mg/dmc precizată de Normativul NTPA 001/2005

• CBO5- valoarea determinată de 2,209 mgO2/dmc este situată sub limita

maximă de 25 mgO2/dmc precizată de Normativul NTPA 001/2005

• Substanțe extractibile - valoarea determinată de 62,00 mg/dmc depă�e�te

valoarea maximă de 25 mg/dmc precizată de Normativul NTPA 001/2005

• Fenoli - valoarea determinată de 0,002 mg/dmc este situată sub limita

maximă de 0,3 mg/dmc precizată de Normativul NTPA 001/2005

• Suspensii - valoarea determinată de 71,40 mg/dmc depă�e�te valoarea

maximă de 60 mg/dmc precizată de Normativul NTPA 001/2005

•

Pentru to�i poluan�ii analiza�i din proba de apă prelevată de pe amplasament – la

momentul zero - ale căror concentra�ii au fost prezentate mai sus, se observă depățiri

ale limitelor maxime admise pentru; substan�e extractibile �i suspensii, conform

prevederilor Normativului NTPA 001/2005, astfel:

* pH = 6.5 – 8.5

*Suspensii = 35 (60) mg/l

*CBO5 = 20(25) mg/l

*Substanţe extractibile = 20mg/l

Cap. 6 - CONCLUZII ŞI RECOMANDÃRI

Având în vedere activitãtile care se desfãsoarã în cadrul obiectivului auditat,

• comerț cu ridicata a combustibililor solizi, lichizi ți al produselor derivate

• activități de servicii anexe transportului pe apă

activită�i pentru care sunt prevăzute amplasarea �i realizarea următoarelor lucrări:

� Amplasarea a două corpuri plutitoare, fără sistem de propulsie:

• Corpul principal - cu dimensiunile de 46,0x8,6 m = 395,6 mp – pe care se

vor monta posturi de acostare pentru 18 ambarca�iuni.Pe acest corp principal vor fi

amplasate:

� un magazin de desfacere a produselor nautice

� un birou

� un spa�iu de depozitare

� două cabine pentru cazare personal – capacitate 1 persoană/cabină

� o bucătărie

� un grup sanitar de serviciu

� un grup sanitar pentru personalul societă�ii

� un hol

� spa�iu tehnic

• Corpul secundar - cu dimensiunile de 12,0x4,5 m = 54 mp – pe care se va

amplasa o sta�ie de distribu�ie carburan�i plutitoare cu două pompe (una de benzină �i

una de motorină) �i patru rezervoare (două pentru benzină �i două pentru motorină),

capacitate 5000 l/buc x 2 buc + 6000 l/buc x 2 buc , respectiv capacitatea totală de

depozitare carburan�i va fi: 11.000 l benzină �i 11.000 l motorină

în cadrul bilan�ului de mediu nivel I+II �i a raportului la bilan� s-au analizat

efectele amplasării �i func�ionării acestui obiectiv, în zona dig-mal din dreptul

localită�ii (suburbiei) Tudor Vladimirescu, Dunăre – bra�ul Tulcea, mal stâng, Mm

38+650, în apropierea punctului de trecere bac pasageri, între Mm 38+575 �i Mm

38+655, precum �i

pe alte amplasamente studiate �i prezentate în cadrul bilan�ului sus amintit, asupra

tuturor factorilor de mediu:apă, aer, sol, a�ezări umane.

a)Pentru factorul de mediu APA

Pentru a determina gradul de poluare al apelor în zona amplasamentului obiectivului

auditat ,,la momentul zero” a fost prelevată o probă de apă din zona amplasamentului

respectiv (conform punctului A1 – figurat pe plan�a nr.2, anexată la bilan�).

Rezultatul analizelor de laborator pentru proba de apă prelevată din punctul A1

este prezentat în buletinele de analiză nr.15/16.02.2209, respectiv nr.16/16.02.2009,

anexat la bilan�.

Urmărind valorile concentra�iilor poluan�ilor analiza�i, prezenta�i în buletinele

sus men�ionate, se observă:

*pentru to�i poluan�ii analiza�i din proba de apă prelevată de pe amplasament –

la momentul zero – sunt înregistrate depățiri ale limitelor maxime admise pentru;

substan�e extractibile �i suspensii, conform prevederilor Normativului NTPA

001/2005

b)Pentru factorul de mediu AER

b1)Pentru determinarea concentraţiilor de noxe din aer – la momentul zero - s-au

efectuat determinări ale concentra�iilor de noxe din aer (NO2, CO; SO2; COV) �i

deteminări pentru nivelul de zgomot în zona dig-mal din vecinãtatea amplasamentului

studiat (conform punctului Z1 – figurat pe plan�a nr.2, anexată la bilan�).








limitele impuse de

Ordinul 462/1993 al al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului (în prezent

Ministerul Mediului)

b2) Nivelul de zgomot perceput în zona amplasamentului – limitrof suburbiei Tudor

Vladimirescu, trebuie să se încadreze în limita maximã de 60 dB(A) admisã de STAS

10009/1988, tab.1, alin.1.

Din mãsurãtorile privind nivelul de zgomot, efectuate la ,,momentul zero” - în

zona amplasamentului auditat în data de 09.02.2009 - (conform punctului Z1 – figurat pe

plan�a nr.2, anexată la bilan�) – se observă nivelul de zgomot în zona studiată are

valoarea medie de 60 dB(A), cu un maxim de 65 dB(A) �i un minim de 50 dB(A).

c)Pentru factorul de mediu SOL

Pentru determinarea concentraţiilor de noxe din sol – la momentul zero - s–au

prelevat:

- probe de sol din forajul F1, situat în vecinãtatea amplasamentului studiat

Rezultatul analizelor de laborator, pentru probele de sol prelevate în data de

09.02.2009, din punctele forajului: F1 – conform planului de situa�ie anexat (Plan�a

nr.2) - sunt prezentate în buletinul de analizã nr.14/16.02.2009

Analizând valorile concentraţiilor poluanţilor, din probele de sol prelevate:

♦ pentru forajul F1 situat în imediata vecinãtate a amplasamentului obiectivului

analizat, se observã urmãtoarele:

� pentru Cadmiu - valoarea concentraţiei poluantului analizat nu atinge pragul

de alertã de 5 mg/Kg, precizat de Ordinul 756/1997, al Ministerului Apelor, Pădurilor şi

Protecţiei Mediului (în prezent Ministerul Mediului)

� pentru Cupru – în general, se observã că valorile concentraţiei poluantului

respectiv se situează în jurul valorilor normale, cu o u�oară depă�ire a acestora în

intervalul 0 – 20 cm.Dar valoarea determinată pentru adâncimea de 0 – 20 cm a forajului

F1 este mult mai mică decât valoarea prag de alertă.

� pentru Crom – concentraţiile în sol la acest poluant au valori ce descresc o

dată cu adâncimea forajului.Valorile concentra�iilor în sol, determinate pentru poluantul

Cr sunt situate mult sub valoarea pragului de alertă, dar peste valorile normale.

� pentru Nichel – concentraţiile poluantului au valori mai mari (peste limitele

normale ) la partea superioarã a forajului, respectiv la adâncimea situatã între 0 –20 cm, iar

aceste valori scad odată cu adâncimea forajului.

Pe toatã adâncimea forajului respectiv, concentraţiile poluantului Ni, depãşesc

valorile normale dar nu ating valorile praguri de alertã.

� pentru Plumb – concentraţiile poluantului Pb - au valori descrescătoare pe


� pentru Zinc – concentraţiile poluantului Zn - au valori descrescătoare pe


Posibilitatea de poluare a solului ar rezulta din activită�ile de colectare, gestionare

a de�eurilor de hidrocarburi; a de�eurilor menajere; a apelor uzate menajere.

Dar, pentru toate aceste de�euri beneficiarul are contracte de preluare cu societă�i

autorizate în domeniu.

Referitor la starea solului, din punct de vedere al continutului în sãruri, se poate

afirma cã solul din vecinătatea amplasamentului analizat, conform extrasului din Harta

salinităţii, pe o adâncime de 0 – 100 cm adâncime, se prezintã ca un sol cu salinitate

slabă

Din analiza valorilor concentraţiilor poluanţilor, la probele de sol prelevate din zona

amplasamentului studiat se observă că, în marea lor majoritate – pentru to�i poluan�ii

identifica�i �i analiza�i, valorile rezultate sunt situate în jurul celor normale, cu u�oare

depă�iri ale acestor valori la anumi�i poluan�i, valori care nu ating pragurile de alertă.

d)Pentru a�ezările umane din zonă

După cum rezultă din datele prezentate la punctele a; b; c; din acest capitol – date

analizate la momentul zero – privind func�ionarea obiectivului, s-au analizat efectele

func�ionării acestui obiectiv asupra apei, aerului �i solului – factori al căror grad de

poluare – are influen�ă direct asupra factorului uman din zonă.

Din analizele efectuate se poate vedea că la momentul zero – există un nivel de

poluare al apei – neinfluen�at de func�ionarea obiectivului.

Din datele tehnice privind modul de realizare �i instruc�iunile de exploatare

ale acestui obiectiv se observă că au fost luate măsuri de siguran�ă sporite – atât la

realizarea obiectivului cât �i pentru perioada de exploatare a acestuia, astfel:

� Pentru preluarea dețeurilor de hidrocarburi rezultate din activitatea de cură�ire a

rezervoarelor de depozitare carburan�i; a eventualelor amestecuri apă –

hidrocarburi, ulei ars, beneficiarul investi�iei analizate are încheiat contract de

prestări servicii cu o unitate specializată, autorizată în astfel de activită�i, respectiv

S.C.,,ECONAV”S.R.L. – contract nr.11/03.11.2008

� Pentru preluarea apelor uzate menajere rezultate din activitatea obiectivului,

beneficiarul investi�iei analizate are încheiat contract de prestări servicii cu o

unitate specializată, autorizată în astfel de activită�i, respectiv

S.C.,,AQUASERV”S.A.-Tulcea, în baza contractului de prestări servicii

nr.11158/23.10.2008.

� Pentru preluarea dețeurilor menajere rezultate din activitatea obiectivului,

beneficiarul investi�iei analizate are încheiat contract de prestări servicii cu o

unitate specializată, autorizată în astfel de activită�i, respectiv S.C.,,SERVICII

PUBLICE”S.A.-Tulcea, în baza contractului de prestări servicii nr.896/04.11.2008.

Existen�a acestor contracte eviden�iază gestionarea corespunzătoare a

de�eurilor rezultate din func�ionarea obiectivului – cu efecte favorabile asupra

impactului func�ionării acestuia asupra factorului uman din zonă.

d1)Referitor la studierea altor amplasamente pentru obiectivul auditat se fac

următoarele precizări:

� din analiza variantelor de amplasament propuse �i studiate, �inând seama de toate

avizele emise de autorită�i competente – cu precizările ți condițiile exprese din

aceste avize – inclusiv de impactul acestui obiectiv asupra tuturor factorilor de

mediu (impact analizat în cadrul acestui studiu) rezultă că amplasamentul propus,

pentru care s-au ob�inut toate avizele necesare, corespunde cerin�elor avizatorilor

care au legătură cu acest amplasament, fără a adduce prejudicii factorului uman din

zonă

Din punct de vedere al impactului asupra factorilor de mediu, inclusiv asupra

ațezărilor umane, o eventuală realocare a amplasamentului, nu presupune o

diminuare sau o amplificare a acestui impact.

In ceea ce prive�te impactul obiectivului auditat asupra a�ezărilor umane din zonă

se mai fac următoarele precizări:

- din punct de vedere al siguranței navigației pe Dunăre, amplasamentul

celor două corpuri plutitoare este avizat de Autoritatea Navală Română – Căpitănia

Zonală Tulcea, prin avizul nr.9559/10.11.2008, fiind singura locatie acceptata pe distanta

de 1 Mm.

- pentru stația de distribuție carburanți amplasată pe unul din cele două

corpuri plutitoare s-a obținut avizul tehnic pentru emisiile de COV, prin care se atestă

faptul că microstația respectivă, prin măsurile ți soluțiile adoptate, corespunde

cerințelor specifice impuse de normativele în vigoare

- stația de distribuție carburanți prezentată mai sus, este prevăzută cu

sistem de recuperare vapori, verificat funcțional ți calitativ, de o societate atestată în

domeniu, conform procesului – verbal nr.2254/MS din 13.11.2008

- pentru sta�ia de distribu�ie carburan�i, prin procesul – verbal nr.85-7/1995

se confirmă (la punctul 4 din acest proces-verbal) că respectă prevederile actelor

normative în vigoare privind protecția vieții oamenilor, mediului ambient, a

echipamentelor ți instalațiilor.

Conform căr�ii tehnice a acestui produs, stația de distribuție carburanți, a fost

concepută ți proiectată pentru o exploatare în condiții de maximă siguranță, atât din

punct de vedere al protecției muncii cât ți din punct de vedere al siguranței contra

incendiilor.

*In compartimentele rezervoarelor – la circa 300 mm, fa�ă de pardoseală – este

montat senzorul semiconductor în construc�ie ex al instala�iei de detectare

atmosfere explozive – o măsură suplimentară de siguranță în funcționarea

obiectivului

*In spa�iul destinat personalului de deservire sunt amplasate:












In compartimentele pentru rezervoarele de depozitare carburan�i, în jurul

acestora, este realizată câte o cuvă etan�ă de reten�ie a scurgerilor de carburan�i

ce pot să apară în mod accidental (fisuri sau spargeri).

Cuva de reten�ie poate prelua volumul de scăpări �i este realizată din tablă

de o�el de 4 mm grosime, sudată etan�.

Eventualele scăpări sunt detectate �i semnalizate de instala�ia de detec�ie

atmosfere explozive.

Din datele prezentate mai sus, se poate observa că obiectivul auditat, este realizat cu

respectarea tuturor actelor normative în vigoare privind protecția vieții oamenilor,

mediului ambient, a echipamentelor ți instalațiilor – în vederea asigurării unui nivel

ridicat de protecție pentru toți factorii de mediu analizați – inclusiv pentru vie�ile

�i siguran�a oamenilor din zona amplasamentului pentru care s-au ob�inut toate

avizele favorabile, necesare amplasării unui astfel de obiectiv între Mm 38+575 �i

Mm 38+655.

Siguran�a oferită de obiectivul analizat, atât în ceea ce prive�te modul de

realizare cât �i cerin�ele �i condi�iile impuse pentru o exploatare în siguran�ă,

impactul obi�nuit asupra factorilor de mediu – nu justifică modificarea

amplasamentului avizat de toate institu�iile ce au competen�ă în zona respectivă.

d2) Referitor la riscul de poluare, accidental, a apei din Dunăre acesta este destul

de redus, conform celor precizate mai sus privind măsurile de siguran�ă avute în vedere la

realizarea �i exploatarea obiectivului auditat.

In plus la ora actuală– la momentul zero - nivelul de poluare al apei din Dunăre

este conform buletinelor de analiză nr. 15/16.02.2009 �i nr.16/16.02.2009 pentru proba de

apă prelevată din Dunăre – zona Mm 38 + 650, unde se observă depățiri ale limitelor

maxime admise pentru; substan�e extractibile �i suspensii, conform prevederilor

Normativului NTPA 001/2005.

d3)Referitor la posibilitățile de poluare accidentală a amplasamentului de către

clienții beneficiarului, se fac următoarele precizări:

� Ambarcatiunile carora se adresează activitatea obiectivului auditat sunt cele

exclusiv pentru agrement : barci rapide, motor yacht-uri, veliere, cruisere fluviale si

maritime, barci de pescuit, toate avand pescaje maxime situate intre 0.30 - 2.5 m.

Pentru aceste ambarca�iuni există două variante de motorizare :

• motoare inboard ( motorul este situat in interiorul ambarcatiunii) si

• motoare outboard ( motorul este situat in exteriorul ambarcatiunii).

Din punct de vedere al alimentarii cu carburant exista deasemenea doua categorii de

rezervoare :

� cele incorporate in nava si

� cele portabile.

In cazul celor portabile ( tip canistră ) alimentarea se face la bordul statiei unde, orice

scurgere accidentală este preluată de tava special construită in dreptul pompei de

distributie carburanti.

In cazul rezervoarelor incorporate deversarile accidentale sunt evitate prin sistemul

de alimentare a rezervorului prevazut ( la ambarcatiunile moderne) cu mecanism de prea-

plin care impiedica evacuarea combustibilului in afara pâlniei de alimentare.

In cazul in care acest sistem se presupune ca nu este functional ( lucru putin probabil

intrucât nu se poate alimenta in cazul unei defectiuni) un alt mod de protectie (sistem de

siguran�ă) il reprezintă furtunul de oprire automata a pompei de distributie (

când combustibilul se apropie de partea superioara a pâlniei de alimentare, pistolul

detecteaza compusii organici volatili si se opre�te automat).

In ceea ce priveste navigatia ambarcatiunilor de agrement pe Dunare, ele se supun

aceluiasi regulament ca si in cazurile oricarei alte nave, RND ( Regulamentul de Navigatie

pe Dunare) care contine toate elementele de navigatie : senal, siguranta, conditii extreme,

iluminare pe timp de zi si noapte, etc.

In cadrul Regulamentului de Ordine Interioara al Yacht Club Aurora va fi

prevazut ( conform normelor in vigoare folosite in toate porturile de profil moderne )

ca toti clientii care intentioneaza sa acosteze si sa plece de la amplasament sa

foloseasca o frecventa VHF ( stabilita de Capitania Tulcea) pentru evitarea

aglomerarii navale a zonei.

In cadrul aceluiasi regulament se va stipula ca viteza maxima admisa la

acostare si /sau plecare sa fie de maxim 5km/h, evitandu-se astfel provocarea de

valuri care ar putea afecta atat securitatea navelor acostate la amplasament cat si

stabilitatea digului de aparare.

Se menționează faptul că nerespectarea acestor condiții ( reducerea vitezei la

acostare, respectarea regulamentului intern, folosirea tuturor mijloacelor de

semnalizare, etc) stipulale de altfel si in RND, atrage dupa sine sanctionarea

comandantului navei in culpa, ajungându-se până la suspendarea dreptului de a

conduce o ambarcatiune.

Regulamentul de Navigație pe Dunăre se aplica pe parcursul cailor navigabile

romanesti, ca si in acvatoriile porturilor, locurilor de adapostire si punctelor de

incarcare-descarcare fara a incalca dispozitiile speciale ale autoritatiilor competente

stabilite pentru aceste porturi, adaposturi si puncte, impuse de conditiile locale sau de

operatiunile de incarcare-descarcare.

Conducatorii navelor care naviga pe Dunare precum si celalalte persoane prevazute in

Regulamentul de Navigație pe Dunăre, trebuie sa se conformeze Dispozitiilor

fundamentale de navigatie pe Dunare si regulilor locale stabilite de tarile dunarene si

administratiile fluviale speciale pentru sectoarele de Dunare respective.

In baza analizelor efectuate, a rezultatelor ob�inute pentru acestea, în baza

studierii impactului asupra tuturor factorilor de mediu prezenta�i in studiu, se

consideră că obiectivul auditat îndepline�te condi�iile necesare pentru

func�ionarea în siguran�ă pe amplasamentul pentru care s-au ob�inut toate avizele

�i autoriza�iile necesare până în acest moment.

Intocmit,

ing.Sbarcea Vasilica

R A P O R T ,,YACHT CLUB AURORA’’ - Tulcea Cap.1 Introducere · comer cu am ănuntul al altor...

Documents

Transcript of R A P O R T ,,YACHT CLUB AURORA’’ - Tulcea Cap.1 Introducere · comer cu am ănuntul al altor...