20 0 6 Asigurãri - comunicarelibera.files.wordpress.com · Clasa a XI Ministerul Educaþiei ºi...

Clasa aXI

Ministerul Educaþiei

ºi Cercetãrii

ZAI TVA

2 60 0

AsigurãriManual

- a Ruta directãRuta directã

9 789738 754959

ISBN(10) 973-87549-5-XISBN(13) 978-973-87549-5-9

Valentina CapotãTanþa-Camelia Chitcã Florica Popa

Florian LixandruAndrei Nae

Constantin Ghimpãu

As

igu

rã

ri

Man

ual

pen

tru cla

sa a

XI-a

cyan magenta yellow black

AsigurãriManual pentru clasa a XI-a

filiera tehnologicãprofil servicii, ruta directã

calificãrile profesionale:Tehnician în activitãþi economice

Aprobat de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii cu Ordinul nr. 4742 din 21.07.2006

Valentina Capotã

Tanþa-Camelia Chitcã

Florica Popa

Florian Lixandru

Andrei Nae

Constantin Ghimpãu-Codreanu

Asigurãri – Manual pentru clasa a XI-a

Copyright © 2006 Akademos Art

Toate drepturile asupra acestei ediþii aparþin editurii Akademos Art.Reproducerea integralã sau parþialã a acestei lucrãri este interzisãfãrã acordul prealabil scris al editurii Akademos Art.

Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului Educaþiei ºi Cercetãrii nr. 4742 din21.07.2006 în urma evaluãrii calitative organizate de cãtre Consiliul Naþional pentruEvaluarea ºi Difuzarea Manualelor ºi este realizat în conformitate cu programa analiticãaprobatã prin Ordin al ministrului Educaþiei ºi Cercetãrii nr. 3172 din 30.01.2006

Referenþi:• prof. univ. dr. Nicolae DARDAC• prof. metodist gr. I Duþã DOINA

Editura Akademos ArtAleea Botorani 2, Bucureºti, sector 5Tel./Fax: 021/411.76.80Tel.: 0742.15.42.36

ISBN (10) 973-87549-5-XISBN (13) 978-973-87549-5-9

PRINTED IN ROMANIA

V.I.S. PRINT SRLstr. Garoafei nr. 1, Bucureºti, sector 5Tel./Fax: 021/420.67.17

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

Asigurãri : manual pentru clasa a XI-a / Valentina Capotã,Florian Lixandru, Tanþa-Camelia Chitcã,... - Bucureºti :Akademos Art, 2006ISBN (10) 973-87549-5-X ; ISBN (13) 978-973-87549-5-9

I. Capotã, ValentinaII. Lixandru, FlorinIII. Chitcã, Tanþa-Camelia

368(075.35)

Cuvânt înainte

Manualul de faåã se adreseazã elevilor de liceu în dorinåa de ale forma o gândire economicã æi se doreæte a fi o abordaremodernã, actualã, conform cerinåelor în domeniul asigurãrilor.

Manualul a fost elaborat în conformitate cu noua programãæcolarã, respectând cadrul curricular.

Conåinutul cuprinde o gamã variatã de probleme, punând o bazãsolidã abordãrii cu succes a studiului asigurãrilor în ciclul liceal.

Testele finale asigurã o recapitulare temeinicã a cunoætinåeloracumulate, constituind un util material pentru activitatea în clasã,individualã sau pe grupe de elevi.

Tuturor elevilor care vor parcurge acest manual le dorimperformanåe cât mai bune æi le urãm

SUCCES!

4

1.1 CARACTERIZAREA TRÃSÃTURILORCONTRACTULUI DE ASIGURARE

Bunãstarea individului ºi a colectivului din care face parte, poate fi produsãprintr-un ansamblu de mecanisme: piaþa, familia, comunitatea, statul.

• Piaþa acþioneazã prin alocarea resurselor, prin spiritul de competiþie ºi prinvenituri (salariu, profit, dobândã, rentã).

• Familia îi acordã individului suportul financiar ºi moral de care are nevoie.• Comunitatea intervine prin acþiunea societãþii civile.• Statul acþioneazã prin asigurãri ºi protecþie socialã.

Interacþiunea individului cu mediul extern

Asigurãrile sociale reprezintã o formã de protecþie pe care societatea o acordãmembrilor sãi.

Asigurãrile oferã un sprijin care contracareazã efectele diferitelor riscuri la careomul ºi patrimoniul acestuia sunt supuse.

Despre asigurãrile sociale se poate spune cã sunt un tip de securitate socialã ºi, deasemenea, acestea reprezintã un sector al politicilor sociale.

Asigurarea este definitã ca fiind operaþia financiarã ce decurgedintr-un contract sau dintr-o obligaþie prevazutã de lege, prin careasigurãtorul se obligã ca în schimbul unei sume primite periodic sãdespãgubeascã pe asigurat pentru pierderile pe care acesta le-arsuferi în urma unor întâmplãri independente de voinþa lui.

1Unitatea ANALIZA ASIGURÃRILORÎN ECONOMIE

5

Integritatea corporalã, viaþa omului, ca ºi avutul dobândit de el,sunt adesea ameninþate de felurite pericole.

Împotriva acestora el luptã cu toate mijloacele, pe care minteale-a conceput de-a lungul timpului. Printre acestea, un loc aparte îlocupã asigurãrile, care dispun de o panoplie bogatã în armedefensive.

Societãþi de asigurare, asociaþii mutuale, organisme publice,privatesau mixte, de garantare ºi asigurare se angajeazã sã protejeze – nu înmod gratuit – persoanele fizice ºi juridice ameninþate de fenomeneori evenimente aleatorii, generatoare de prejudicii greu - dacã nuimposibil – de suportat de cei care acþioneazã în mod solitar.

Istoria asigurãrilor în România a început sã fie scrisã anterioranului 1871, prin manifestãri ale protecþiei pe baze mutuale, ce auapãrut în Transilvania încã din secolul al-XIV-lea.

Dupã tratatul de la Adrianopole din anul 1829, au apãrut înBucureºti, la Iaºi ºi în porturile dunãrene reprezentanþe ale unorcompanii strãine din Austria, Italia, Anglia ºi Ungaria. Acestereprezentanþe practicau asigurãri de transport, de incendiu ºi asigurãride viaþã.

Anul 1871 este un an de referinþã pentru asigurãrile dinRomânia, prin faptul cã în luna martie, printr-un Înalt DecretDomnesc s-a înfiinþat prima societate de asigurãri româneascã,DACIA, cu un capital social de trei milioane lei.

În anul 1873, a fost creatã a doua societate româneascã deasigurãri,România, cu un capital social de douã milioane lei.

Aceste societãþi româneºti de asigurare, aveau ca membrifondatori ºi ca membri în consiliile lor de administraþie, personalitãþimarcante ale scenei politice, economice ºi sociale din acea vreme,precum: B.Boerescu – ministru al afacerilor strãine,T. F. Negroponte,G. GH. Cantacuzino,M. Ghermani,Th. Mehedinþeanu, St. Ioanide, C.Derousºi, A. Halfon,V. C. Porumbaru, Alexandru Zissu ºi Beizadea D.Grigore Ghica, Principele Al. B. ªtirbei,Mihail Kogãlniceanu.

În 1881, cele douã societãþi au fuzionat, societatea Dacia-România devenind una dintre cele mai puternice societãþi deasigurare din þara noastrã .

În anul 1915, a luat fiinþã Casa de Asigurãri a Ministerului deInterne care a fost reorganizatã în 1936.

În anul 1942 s-a transformat în Regia Autonomã aAsigurãrilor de Stat, regie care deþinea monopolul asigurãrilorbunurilor de stat ºi comunale. În anul 1949 a fost transformatã înSocietate Comercialã de Stat de Asigurãri.

Din anul 1942 s-au inclus noi ramuri în asigurãri: casco,rãspundere civilã, stricãciuni maºini, accidente, de viaþã, inundaþii ºigrindinã. În anul urmãtor s-au înfiinþat ºi asigurãri pentruurmãtoarele riscuri: transport, furt, rãspundere civilã generalã,accidente corporale ºi geamuri.

În anul 1865 s-a fãcut prima propunere privind asigurareaanimalelor. La sfârºitul anului 1910, ministrul agriculturii, Al.Constantinescu a prezentat primul proiect de lege pentru asigurareaanimalelor.

Tsunami (2004)

Mihail Kogãlniceanu

G. GH. Cantacuzino

6

Principalele acte normative care au reglementat activitatea de asigurare au fosturmãtoarele:

1. Codul comercial din 1886;2. Legea pentru constituirea ºi funcþionarea întreprinderilor private deasigurare ºi reglementare a contractului de asigurare din 7 iulie 1930, cumodificãrile ulterioare din 9 aprilie 1931, 12 martie 1932 ºi 10 aprilie 1936;

3. Legea pentru convertirea în lei a anumitor prestãri prevãzute în unelecontracte de asigurare din 24 martie 1937;

4. Decretul lege din 1 octombrie 1941 privind acoperirea riscului de rãzboi înasigurãrile de viaþã (pe baza tarifelor suplimentare de prime legiferate);

5. Decretul lege din 29 martie 1941 privind interzicerea constituirii de noisocietãþi de asigurare în România.

Societãþile practicau, potrivit legii, asigurãri grupate în urmãtoarele cinci ramuri:

1. Incendiu 2. Viaþã 3. Accidente 4. Transport5. Fenomenemeteo (grindinã)

Potrivit legii pentru constituirea ºi funcþionarea întreprinderilor private deasigurãri ºi reglementarea contractului de asigurare, comerþ de asigurare ºi reasigurareputeau exercita numai societãþile anonime pe acþiuni.

Dupã Primul Rãzboi Mondial, au apãrut încã 22 de societãþi deasigurare, dintre care unele erau succesoare ale societãþilor strãine deasigurare:

• Steaua României care a preluat portofoliul lui Munchener;• Prima Ardeleanã care a preluat portofoliul lui ErsteUngarische;• Adriatica, societate italianã.

Dupã anul 1927, Guvernul a autorizat înfiinþarea societãþilorstrãine în România, printre care ºi Norwich, Phoenix, Standard.

Izbucnirea celui de-al Doilea Rãzboi Mondial ºi intrareaRomâniei în rãzboi, a condus la declinul activitãþii de asigurãri, astfelsocietãþile engleze Caledonian-România, Norwich Union F.D. ºi SunInsurance LTD ºi-au predat portofoliul societãþii Vatra Dornei ºi ºi-auîncetat activitatea.

Dupã terminarea rãzboiului, în anul 1945, mai funcþionau înRomânia numai 13 societãþi româneºti ºi 5 reprezentanþe strãine.

Sigla companiei de asigurãriPhoenix

7

Printre aceste societãþi româneºti se numãrau ºi Generala, Dacia-România, Asigurarea Româneascã, Steaua Româneascã.

Societãþile româneºti colaborau cu societãþile cu capital strãin, cufilialele sau reprezentanþele pentru România ale societãþilor strãine(din Italia, Austria, Germania).

Revoluþia din decembrie 1989 a generat modificãri în toatedomeniile vieþii social-economice din þara noastrã, inclusiv îndomeniul asigurãrilor ºi reasigurãrilor. Trecerea la economia de piaþãa dus la modificarea structurii organizatorice a asigurãrilor ºi areasigurãrilor.

Conform legii asigurãrilor nr. 47 din 16 iulie 1991, organizarea ºifuncþionarea societãþilor comerciale din domeniul asigurãrilor serealizeazã astfel:

a. societãþi de asigurãri, societãþi de asigurãri-reasigurãri ºisocietãþi de reasigurãri. Acestea au în comun faptul cã acceptãriscuri în schimbul primelor plãtite de asiguraþi saureasiguraþi, în funcþie de aria activitãþii desfãºurate: asigurare,asigurare ºi reasigurare sau numai reasigurare;

b. societãþi de intermediere sau agenþi de intermediere, care negociazã ºi încheiecontracte de asigurare cu societãþile prezentate la punctul anterior;

c. societãþi care presteazã alte servicii privind încheierea ºi executarea unorcontracte de asigurare-reasigurare.

În România societãþile comerciale din domeniul asigurãrilor se pot constitui cucapital român precum ºi cu capital mixt. Persoanele fizice ºi juridice strãine potparticipa numai în asociere cu persoane fizice ºi juridice române.

Imagine de la Revoluþia Românãdin 1989

Societãþile comerciale strãine ºi asociaþiile de asigurãtori strãini pot înfiinþareprezentanþe în þara noastrã, în condiþiile legii cu respectarea urmãtoarelor condiþii:

a. sã aibã personalitate juridicã în þara de origine;b. în ultimii 10 ani sã fi desfãºurat activitate în domeniul asigurãrilor;c. sã nu se afle în stare de încetare de plãþi, de faliment sau alte situaþii similare;d. sã depunã la o unitate bancarã din România o garanþie în numerar;e. sã obþinã în prealabil, avizul Oficiului de supraveghere de asigurare ºireasigurare aparþinând Ministerului de Finanþe.

8

Reprezentanþele înfiinþate în România, pot încheia numai :a. contracte de asigurare ºi reasigurare cu persoane fizice sau juridice strãine oripentru bunuri propietate a acestora;

b. contracte de reasigurare cu societãþi de asigurãri, societãþi de asigurãri-reasigurãri ºi societãþi de reasigurãri române.

Pe data de 31 decembrie 1990 a luat fiinþã, în locul Administraþiei Asigurãrilor deStat, trei societãþi comerciale în domeniul asigurãrilor:

1. Societatea Asigurarea Româneascã S.A., care a preluat activele asigurãrilorfacultative de viaþã;

2. Societatea Astra S.A. a preluat activele societãþilor mixte;3. Agenþia Carom S.A. a preluat activitatea privind constatarea daunelor,stabilirea ºi plata despãgubirilor în cazul de pagube produse în România, cândrãspunderea revine unor asiguraþi societãþi de asigurare din strãinãtate.

Ulterior, apar ºi alte companii cu capital privat românesc sau ºi cu capital strãin(þinând cont de faptul cã legea nu permitea înfiinþarea unei societãþi cu capital integralstrãin), marea lor majoritate având sediile în Bucureºti, aºa cum ar fi:

• În anul 1992 se înfiinþeazã societãþile Agras, Asigurare Reasigurare Ardaf,Roumanie Assurance International.

• În anul 1994 se înfiinþeazã societãþileAsitrans,Asigurãri Ion Þiriac-ASIT (careîn anul 2000 ºi-a schimbat numele în Alliantz Þiriac Asigurãri, prin cumpãrareapachetului majoritar de acþiuni de cãtre compania Alliantz din Germania),Arinco Societate de Asigurãri (care ulterior îºi schimbã numele înInteramerican România Asigurãri), Sar Transilvania.• În anul 1995 se înfiinþeazã societãþile Omniasig, Sara-Asig (care în 1996 ºi-aschimbat numele în Sara Merkur, prin cumpãrarea pachetului majoritar decãtre compania Merkur Versicherung din Austria).

• În anul 1996 se înfiinþeazã societãþile Asiban Societatea de Asigurare ºiReasigurare,Atlasib Societate de Asigurãri.

9

• În anul 1997 se înfiinþeazã societatea Nationale Nederlanden Asigurãri de Viaþã(care în 1998 îºi schimbã numele în Nederlanden Asigurãri de Viaþã, iar în anul2001 devine Ing Nederlanden Asigurãri de Viaþã).• În anul 1999 se înfiinþeazã societatea Comercial UnionAsigurãri de Viaþã (careîn anul 2002 îºi schimbã numele în Aviva Asigurãri de Viaþã).

În anul 1994 ia naºtere, la iniþiativa a treisprezece societãþi,Uniunea Naþionalã aSocietãþilor de Asigurare ºi Reasigurare din România – UNSAR.

În prezent, UNSAR are ca membri un numãr de 21 de societãþide asigurare-reasigurare.

Aproape toate naþiunile lumii au dezvoltat programe deasigurãri sociale.

Cu mici deosebiri de la þarã la þarã, acestea au urmãtoareledimensiuni comune:

1. sunt urmare a unor riscuri;2. sunt stabilite prin lege;3. oferã beneficii financiare indivizilor afectaþi;4. obþinerea beneficiilor e condiþionatã de contribuþie.

Problemele asigurãrii sunt abordate sub aspect economico-financiar, dar ºi din punct de vedere juridic.

Pentru a fi operantã, asigurarea trebuie sã capete formã juridicã,formã ce i-o conferã contractul.

Prin contractul de asigurare, asiguratul se obligã sãplãteascã o primã asigurãtorului, iar acesta se obligã cala producerea unui risc sã plãteascã asiguratului saubeneficiarului, despãgubirea sau suma asiguratã(indemnizaþie) în limitele ºi la termenele convenite.

TRÃSÃTURILE CONTRACTULUI DE ASIGURARE:

a. Contract consensual, adicã este un contract încheiat numai princonsimþãmântul pãrþilor. Acest contract este valabil din momentul exprimãriiacordului de voinþã cu privire la conþinut de cãtre asigurat ºi asigurãtor .Conform legii consimþãmântul pãrþilor se realizeazã în scris.

b. Contract aleatoriu, adicã la încheierea contractului pãrþile nu cunosc existenþasau felul avantajelor patrimoniale ce vor rezulta din contract, deoareceobligaþiile asumate de asigurat ºi asigurãtor depind de un eveniment incert ºiviitor. Dacã evenimentul pentru care se solicitã încheierea contractului ar ficert, iar producerea ar fi cunoscutã de cãtre pãrþi, riscul urmând a fi acoperit decãtre asigurãtor, asigurarea nu ar avea sens.

Semnarea contractului

10

c. Contract sinalagmatic, adicã pãrþile contractante îºi asumã obligaþii reciproceºi interdependente.

ASIGURATUL ASIGURÃTORUL

Se obligã sã facã declaraþii de risc exacteatât la încheierea contractului cât ºi laproducerea evenimentului asigurat ºi înacelaºi timp el se obligã sã achiteprimele de asigurare datorate.

Se obligã sã acopere riscul asiguratului,iar în cazul producerii acestuia sã acordeindemnizaþia cuvenitã.

În cazul în care asiguratul nu îºi respectã integral obligaþiile faþã de asigurãtor , eldecade din drepturi, contractul este lovit de nulitate sau rãmâne valabil pentru osumã mai micã.

d. Contract cu titlu oneros, adicã este un contract în care fiecareparte urmãreºte sã obþinã un folos, contraprestaþie înschimbul obligaþiei asumate.

Asiguratul beneficiazã de protecþia asigurãtorului care preiaasupra sa riscul asigurat în schimbul unei plãþi sub forma primei deasigurare sau a cotizaþiei, în funcþie de situaþie. În cazul asigurãrilor depersoane, asiguratul are posibilitatea de a încheia asigurarea înfavoarea unui terþ care devine beneficiarul asigurãrii.

e. Contract de adeziune, este contractul redactat ºi imprimat de asigurãtor la carea aderat asiguratul. De exemplu, în cazul asigurãrilor de persoane, asiguratulîntocmeºte poliþe de asigurare tip, în care toate condiþiile contractuale (termende valabilitate, suma asiguratã, cotã de primã etc.) sunt standard.

f. Contract de bunã credinþã, este contractul ce presupune ca executarea sã sefacã cu bunã credinþã de cãtre pãrþi. Asigurãtorul acceptã preluarea riscului saudeterminã cuantumul despãgubirii pe care urmeazã sã o acorde pe baza datelorºi informaþiilor date de cãtre asigurat. În cazul în care informaþiile oferiteasigurãtorului nu au fost corecte, reaua credinþã a asiguratului se sancþioneazãconform legii.

g. Contract succesiv, este contractul cu eºalonare în timp. Asigurãtorul seangajeazã sã acopere un risc pe o perioadã foarte scurtã cu plata integralã aprimei la încheierea contractului (de exemplu asigurarea de cãlãtorii) sau operioadã lungã de timp cu plata anualã sau semestrialã a primei (de exemplu,asigurare de viaþã).

Asigurarea contractualã constituie o modalitate de dobândire a securitãþiiindividuale de cãtre asiguraþi.

Existenþa asigurãrii este legatã de necesitatea constituirii unui fond de resursebãneºti destinat indemnizãrii pagubelor provocate de anumite evenimente.

Fondul de asigurare îmbracã o formã bãneascã:• se formeazã în mod descentralizat pe seama sumelor de bani pe care le achitãpersoanele fizice ºi juridice interesate de înlãturarea pagubelor pe care ar urmasã le suporte, dacã s-ar produce anumite evenimente;

11

• se constituie în vederea acoperirii unorpagube provocate de evenimente viitoare ºinesigure;• se utilizeazã în mod centralizat pentru:

1. acoperirea pagubelor provocatede evenimentele asigurate laasigurãrile de bunuri ºi cele derãspundere civilã, respectiv platasumelor asigurate la asigurãrilede persoane;

2. finanþarea unor acþiuni legate deprevenirea pagubelor;

3. constituirea unor fonduri derezervã la dispoziþia societãþiicomerciale sau a organizaþieimutuale de asigurãri.

• se formeazã pe seama contribuþiei membrilor comunitãþii de risc, iar utilizarea luipentru acoperirea despãgubirilor, respectiv a sumelor asigurate, cuvenite celorîndreptãþiþi, se face în conformitate cu principiul mutualitãþii.

Prin urmare, asigurarea exprimã relaþii de distribuire ºi redistribuirea valorii adãugate brute, relaþii care apar în procesul constituirii ºiutilizãrii fondului de asigurare în vederea desfãºurãrii neîntrerupte aactivitãþii economice, pãstrãrii integritãþii bunurilor asigurate,protejãrii persoanelor fizice, împotriva anumitor evenimente carele-ar putea afecta viaþa ori integritatea corporalã, precum ºi onorãriiobligaþiilor de rãspundere civilã ce revin persoanelor fizice ºi juridicefaþã de terþi.

FUNCÞIILE ASIGURÃRILOR:

1. Funcþia de repartiþie ce se manifestã, în primul rând, în procesul de formare afondului de asigurare, la dispoziþia organizaþiei de asigurare, pe seama primeisuportate de persoanele fizice ºi juridice cuprinse în asigurare.În al doilea rând aceastã funcþie se manifestã în procesul de dirijare a fonduluide asigurare cãtre destinaþiile sale legale ºianume: plata indemnizaþiei de asigurare,finanþarea unor acþiuni cu caracterpreventiv, acoperirea cheltuieliloradministrativ-gospodãreºti ale organizaþieide asigurare ºi constituirea unor fonduri derezervã.

2. Funcþia de control ce urmãreºte modul cumse încaseazã primele de asigurare ºi altevenituri ale organizaþiei de asigurare, cum seefectueazã plãþile cu titlu de indemnizaþie deasigurare, cheltuielile de prevenire a riscurilor,cheltuieli administrativ-gospodãreºti, corecta

Navã scufundându-se

Imagine dintr-o piaþã aglomeratã din New York

12

determinare a drepturilor cuvenite asiguraþilor,gospodãrirea judicioasã a fondului de asigurare ºi arezervelor legal constituite, îndeplinirea integralã ºi latermen a obligaþiilor financiare ale asigurãtorului faþãde stat ºi de terþi.

Abordarea din punct de vedere financiar nuevidenþiazã faptul cã asigurarea se realizeazã prinintermediul societãþilor comerciale de asigurare,care îºi desfãºoarã activitatea pe o piaþãconcurenþialã.

Asigurarea ca ramurã prestatoare de serviciieste în momentul în care o societate comercialã deasigurare, în schimbul primelor încasate de lapersoanele fizice ºi/sau juridice, oferã acestora unserviciu ºi anume obligaþia de a prelua asupra sa

efectele negative ale producerii unui anumit eveniment sau complex de evenimente.Societatea de asigurãri de viaþã nu este numai prestatoare de servicii în favoarea

asiguraþilor, dar ºi un intermediar financiar între persoanele fizice asigurate, careplãtesc prime eºalonat, ºi persoane juridice ºi fizice care au nevoie de resurse financiaresuplimentare.

Cele arãtate scot în evidenþã faptul cã asigurãrile de viaþã oferã persoanelor fizicenu numai o protecþie de asigurare, dar ºi un instrument de economisire ºi defructificare a resurselor bãneºti.

Rolul de intermediar financiar îl îndeplinesc mai cu seamã societãþile de asigurãride viaþã, deºi ºi societãþile de asigurãri de bunuri ºi de rãspundere civilã dispun deanumite resurse financiare temporar libere, pe care le oferã spre plasare pe piaþã.

Societãþile de asigurare apar pe piaþa financiarã cu oferta de capital de împrumutorientatã cãtre diverºi solicitanþi de resurse financiare.

OFERTA SOCIETÃÞILOR DE ASIGURARE SE ADRESEAZÃ:

1. bãncilor comerciale, interesate sã primeascã depuneri pe diferite termenepentru majorarea resurselor lor de creditare;

2. societãþilor comerciale de producþie, preocupate sã-ºi majoreze capitalul activ;3. autoritãþilor publice centrale ºi locale, aflate în cãutare de resurse deîmprumut pentru acoperirea deficitelor bugetare sau pentru finanþarea unorinvestiþii importante din fonduri extrabugetare;

4. deþinãtorilor de terenuri ºi imobile destinate vânzãrii.În România, sfera asigurãrilor obligatorii s-a restrâns la minimum dupã

desfiinþarea monopolului de stat asupra asigurãrilor.Asigurarea obligatorie se aseamãnã cu asigurarea contractualã prin faptul cã îºi

procurã fondurile de care are nevoie pentru plata indemnizaþiilor din primele încasatede la asigurat .

Asigurarea obligatorie este mai ieftinã pentru asiguraþi decât asigurareacontractualã care, fiind selectivã ºi mai restrânsã, este mai scumpã .

New York Stock Exchange (the „NYSE“)

13

DicþionarAgent de asigurare - Persoana fizicã sau juridicã abilitatã,

în baza autorizãrii asiguratorului, sã negocieze sau sãîncheie, în numele ºi în contul asigurãtorului,contracte de asigurare cu terþii.

Asigurat – Persoana care încheie un contract de asigurarecu o companie de asigurãri, de stat sau privatã.

Asigurãtor - Compania de asigurãri

Beneficiar - Persoanã îndreptãþitã sau desemnatã încontractul de asigurare sã încaseze sumele cuvenite încazul producerii unui eveniment asigurat.

Bonificaþii - Reduceri ale primelor de asigurare, înanumite condiþii.

Certificat de Asigurare - Document emis pentru a oferidovada existenþei asigurãrii.

Contract de comision - Contract comercial prin careAsiguratul (comitentul) predã Comisionarului sprecomercializare (distribuþie) în sistem de custodie,marfã stabilitã prin contract.

Cuantumul prejudiciului - Reprezintã contravaloarearãspunderilor, costurile ºi cheltuielile în sarcinaasiguratului rezultate în urma producerii unuieveniment asigurat.

Culpã - Vinovãþia asiguratului, manifestatã sub formaimprudenþei sau neglijenþei, care a cauzat unprejudiciu unei terþe persoane.

Cutremur de pãmânt - Miºcare seismicã bruscã a scoarþeiterestre, orizontalã, verticalã sau de torsiune, datoratãunui dezechilibru fizic produs în interiorul acesteia,având origine vulcanicã, tectonicã sau de prãbuºire.

Daunã - Prejudiciu material ori financiar apãrut în urmaproducerii riscului asigurat.

Datorie netã - Valoarea totalã a creditelor, inclusivdobânzile aferente, din care se scad, dupa caz,urmãtoarele: sumele (avansurile) achitate de clienþi;garanþiile lichide: depozite constituite la bãnci, scrisoride garanþie bancarã etc.; alte lichiditãþi puse ladispoziþia creditorului pentru garantarea rambursãriicreditului.

Eroarea - Reprezintã fapta asiguratului, sãvârºitã personalde persoana fizicã sau prepuºii sãi în cazul societãþiicivile profesionale, ca urmare a unei false reprezentãriasupra unei situaþii de fapt sau de drept.

Eveniment asigurat - Riscul asigurat, definit în condiþiilecontractuale din producerea cãruia au rezultat dauneasupra interesului asigurat; manifestarea actului deimprudenþã sau neglijenþã, comis de Asigurat sau deprepuºii acestuia în perioada asiguratã, care a cauzatprejudicii unui terþ.

Eveniment neprevãzut - Se considerã cã un evenimenteste neprevãzut, dacã Asiguratul sau reprezentanþiisãi nu au putut sã-l prevadã la timp, înainte deproducerea lui.

Furtuna - Miºcare a aerului determinatã de starea vremii,cu o vitezã minimã a vântului de 8. Dacã la loculpagubei nu se mai poate constata aceastã vitezã,dupã producerea evenimentului, viteza va ficonsideratã ca reprezentativã în cazul în careAsiguratul va dovedi cã miºcarea aerului a produspagube similare la bunuri ºi construcþii la fel derezistente, aflate în împrejurimi, sau dacã paguba aputut fi produsã numai prin furtunã, avându-se învedere construcþia ireproºabilã a clãdirii asigurate saua clãdirii în care se gãsesc bunuri asigurate.

Forþã majorã - Situaþie invocatã de una dintre pãrþi,doveditã cu documente emise de autoritãþile publicecompetente, imprevizibilã, insurmontabilã ºiindependentã de voinþa pãrþilor, exoneratoare derãspundere.

Inundaþie - Acoperirea unei porþiuni de uscat cu o marecantitate de apã. Asigurãtorul acordã despãgubiri înaceste cazuri pentru bunurile distruse total sau parþial,dacã pagubele înregistrate sunt urmare a acþiuniinemijlocite a apei provenite din inundaþii.

Incendiu - Focul care a luat naºtere în afara loculuidestinat lui sau pe care l-a pãrãsit ºi care este în staresã se extindã prin propria putere.

Neglijenþa - Forma de manifestare a culpei Asiguratuluiºi/sau a prepuºilor sãi, care nu a prevãzut posibilitateaproducerii unui prejudiciu ca urmare a activitãþiidesfãºurate, deºi trebuia ºi putea sã-l prevadã.

Omisiunea - Fapta Asiguratului, sãvârºitã personal depersoana fizicã sau prin prepuºii sãi în cazul societãþiicivile profesionale, ca urmare a trecerii cu vederea,neglijenþei, în sensul îndeplinirii unor îndatoriri legalece îi incubã în virtutea obligaþiilor sale profesionale.

Paguba - Contravaloarea daunei suferitã de asigurat.

14

Poliþa de asigurare - Documentul emis de asigurãtor înbaza ºi cu respectarea prezentelor condiþii de asigurareºi a convenþiei cadru de asigurare, prin care sestabilesc condiþiile specifice (limita rãspunderii/poliþa,perioada de asigurare, prima de asigurare, franciza) încare se încheie asigurarea unui risc specificat. Aceastacuprinde: formularul de poliþã, condiþiile de asigurareprecum ºi alte anexe sau suplimente care suntconvenite între Asigurat ºi Asigurãtor ca fãcând partedin Contractul de asigurare.

Prejudiciu –vãtãmare corporalã sau deces al uneipersoane, cu excepþia situaþiilor în care vãtãmarea saudecesul a survenit din cauza ºi în cursul exercitãriiatribuþiilor de serviciu decurgând dintr-un contract demuncã sau de ucenicie încheiat de acea persoanã cuAsiguratul; avarierea sau distrugerea de bunuri care nuaparþin Asiguratului sau unui prepus al sãu, produse înperioada de valabilitate a poliþei de asigurare.

Reprezentanþi - Proprietarul, acþionarii ºi alte persoanealese sau numite în conformitate cu prevederile legaleºi autorizate sã reprezinte Asiguratul.

Risc - Eveniment viitor, posibil dar incert, având dreptconsecinþã o pagubã.

Suma asiguratã - Suma înscrisã în poliþa de asigurare pecare o primeºte Beneficiarul în cazul decesuluiAsiguratului în perioada de asigurare sau Asiguratul în

cazul supravieþuirii; în plus de aceasta, Beneficiarul vamai primi o sumã de bani, al cãrei cuantum nu poatefi precizat, rezultatã prin valorificarea participãrii lafondul de beneficii financiare. Suma pentru care s-afãcut asigurarea reprezintã maximumul rãspunderii.Asiguratorului în cazul producerii unuia sau maimultor evenimente asigurate.

Terorism - Acþiuni subversive organizate în scopuriideologice, politice, economice sau sociale, întreprinsede indivizi sau grupuri, ºi orientate împotriva unorpersoane sau organizaþii economice: cu scopul de aimpresiona opinia publicã ºi de a crea impresia uneiinsecuritãþi sociale (terorism) sau cu scopul de adezorganiza transportul public sau activitateasocietãþilor prestatoare de servicii sau producãtoare(sabotaj).

Vehicul - Orice autovehicul desemnat pentru cãlãtorieterestrã ºi propulsat prin putere mecanicã, dar care nucirculã pe ºine.

Vãtãmare corporalã - Vãtãmarea violentã a organismului,care are loc ca urmare a unui accident.

Valoare de asigurare - Limita maximã pânã la careAsigurãtorul rãspunde pentru unul sau mai multeevenimente asigurate ºi în funcþie de care sestabileºte mãrimea primei de asigurare.

Asigurãrile contracareazã efectele diferitelor riscuri.

Prin contractul de asigurare, asiguratul se obligã sã plãteascã o primãasigurãtorului, iar acesta se obligã ca în cazul producerii unui risc, sã plãteascãasiguratului sau beneficiarului suma convenitã.

Recapitulare� Asigurãrile sociale reprezintã o formã de protecþie pe caresocietatea o acordã membrilor ei .

� Contractul de asigurare este:

• consensual; • aleatoriu;• sinalagmatic; • cu titlu oneros;• de adeziune; • de bunã credinþã;• succesiv.

� Asigurarea este obligatorie sau contractualã .

ªtiaþi cã...

• Celebrul vas TITANIC a fost asiguratla COMMERCIAL UNION ºi în urmaplãþii despãgubirii, compania nu adat faliment, chiar a înregistrat unprofit de 100.000 lire sterline înanul respectiv.

• În anul 1995 s-a renunþat lamonopolul statului în domeniulasigurãrilor, exercitat prinAdministraþia Asigurãrilor de Stat.

15

Sã aplicãm ce am învãþat !Alãturi de colegii tãi sau singur, identificã cel puþin 5 trãsãturi caracteristice ale

contractului de asigurare.

Exerciþii

Rezolvând urmãtorul aritmogrif cu ajutorulinformaþiilor aflate în lecþie, vei descoperi peverticala haºuratã cuvântul lege:

1. contract încheiat numai prin consimþãmântul pãrþilor ;2. contractul la încheierea cãruia pãrþile nu cunosc existenþa avantajelor patrimoniale;3. contractul în care pãrþile îºi asumã obligaþii reciproce ºi interdependente;4. contractul cu eºalonare în timp.

Proiect

Utilizând internetul, gãseºte informaþii despre contractul de asigurare, apoipune-le în potofoliul tãu .

Rezolvaþi:

1. Contractul de asigurare prezintã urmãtoarele trãsãturi caracteristice:a) consensual; b) sinalagmatic; c) aleatoriu;d) oneros; e) securitate individualã.

Indicaþi trãsãtura falsã.

2. Durata asigurãrii reprezintã:A. perioada de timp în care rãmân valabile raporturile de asigurare stabilite princontractul de asigurare;

B. un element specific asigurãrilor facultative;C. durata asigurãrii diferã dupã cum este vorba de asigurãri facultative de bunuri(generale) sau asigurãri facultative de viaþã;

D. la asigurãrile de bunuri (generale),durata este cuprinsã de regulã între 3 ºi 12 luni;E. la asigurãrile de viaþã, durata asigurãrii este mai îndelungatã.

Se cere varianta corectã ºi completã.a)A+B+C+D+E; b)A+B+C+D;c)A+B+C; d)A+B; e)A.

3. La asigurarea sub aspect economic:a) fondul de asigurare îmbracã forma bãneascã;b) fondul de asigurare se formeazã în mod descentralizat pe seama primelor deasigurare;

c) asigurarea presupune existenþa unei comunitãþi de risc;d) toate cele trei variante de mai sus;e) asigurarea îmbracã forma unei ramuri prestatoare de servicii.

Se cere varianta corectã de rãspuns.

16

4. Contractul de asigurare îºi pierde valabilitatea atunci când:1. ªansa de realizare a evenimentului este de 100%.2. ªansa de nerealizare a evenimentului este de 100%.3. ªansa de nerealizare a evenimentului este de 50%.4. ªansa de realizare a evenimentului este de 50%.5. A expirat durata asigurãrii.

Varianta corectã este:a) 1+4; b) 1+2+5; c) 1+5; d) 3+4; e)3+4+5

5.Asigurãrile de daune:1. au caracter de despãgubire;2. reunesc asigurãrile de bunuri ºi asigurãrile de rãspundere civilã;3. au drept scop repararea prejudiciului care ameninþã patrimoniul asiguratului;4. reprezintã o mãsurã de prevedere, de capitalizare a unor sume de bani;5. sunt asigurãri contra pagubelor.

Varianta corectã este:a) 1+4+5 b) 2+4+5 c) 1+2+3+5 d) 3+4+5 e) 4+5

6. În materie de asigurãri, cazul asigurat este:a) evenimentul asigurat care s-a produs ºi pentru înlãturarea consecinþelor lui s-aîncheiat asigurarea;

b) un eveniment viitor;c) un eveniment care s-a produs prin fapta intenþionatã a beneficiarului asigurãrii;d) un eveniment posibil;e) un eveniment care s-a produs.

7. Contractul de asigurare se poate dovedi prin:1. martori;2. emiterea ºi trimiterea unui document de asigurare;3. cererea de platã a primei;4. un început de dovadã scrisã.

Varianta corectã este:a) 1+2+3 b) 2+3 c) 1+2+3+4 d) 1+4 e) 3+4

8. Neîndeplinirea obligaþiei de înºtiinþare a asiguratorului despre producereaevenimentului asigurat, în termenul prevãzut în contractul de asigurare:

a) duce la rezilierea contractului de asigurare;b) acordã asigurãtorului dreptul de a refuza plata indemnizaþiei, dacã din acestmotiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat ºiîntinderea pagubei;

c) acordã asigurãtorului, în toate situaþiile, dreptul de a refuza plata indemnizaþiei;d) permite asigurãtorului sã diminueze indemnizaþia de despãgubire;e) conduce la decãderea din drepturi a asiguratului.

9. Contractul de asigurare se reziliazã de drept, dacã:1. înainte de a începe obligaþia asigurãtorului, riscul asigurat nu s-a produs sauproducerea lui a devenit posibilã;

17

2. dupã începerea obligaþiei asigurãtorului, producerea riscului asigurat a devenitimposibilã;

3. sumele datorate de asigurat, cu titlu de primã, nu sunt plãtite în termenulprevãzut în contractul de asigurare;

4. bunul asigurat este înstrãinat, în lipsa de prevedere contrarã în contractul deasigurare;

5. suma asiguratã este mai mare decât valoarea realã a bunului.

Varianta corectã este:a) 1+3+4 b) 2+3 c) 2+3+4 d) 1+2 e) 3+4+5

Întrebãri de control

1. Definiþi, conform legii, contractul de asigurare, cãutând sã surprindeþi cât maimulte elemente caracteristice.

2. Prezentaþi trãsãturile caracteristice ale contractului de asigurare, din punct devedere juridic.

3. Prezentaþi cadrul legislativ al asigurãrilor din þara noastrã.

18

1.2 IDENTIFICAREA ELEMENTELORASIGURÃRILOR

În vederea cunoaºterii condiþiilor ºi modului de realizare a asigurãrii, trebuieprezentate mai întâi elementele ce intervin în activitatea curentã din acestdomeniu.Cunoscând sensul acestor noþiuni,pot fi înþelese ºi aplicate corect prevederile actelor

normative care reglementeazã asigurãrile de bunuri, persoane ºi rãspundere civilã.

Elementele asigurãrii:

1. Asigurãtorul este persoana juridicã, societate de asigurãri,care în schimbul primei de asigurare de la asigurat îºi asumãrãspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor sauserviciilor asigurate

2. Asiguratul este persoana fizicã sau juridicã ce se asigurãîmpotriva unor evenimente ce pot apãrea în viaþa sa, care îºiasigurã bunurile împotriva unor calamitãþi naturale sauaccidente sau care se asigurã pentru prejudiciul pe care îlproduce unor terþe persoane .

3. Beneficiarul asigurãrii este persoana care are dreptul sãîncaseze despãgubirea sau suma asiguratã, fãrã însã ca aceastasã fie parte la contractul de asigurare .

Terþa persoanã care devine beneficiarul asigurãrii este indicatãde cãtre asigurat în contractul de asigurare, sau este desemnatã încursul executãrii contractului de asigurare prin declaraþie scrisã,comunicatã de asigurat societãþii de asigurare, ori prin testament.

Beneficiarul asigurãrii poate fi: soþul/soþia, copiii sau altepersoane stabilite de cãtre asigurat.

4. Contractantul asigurãrii este element specific asigurãrilorfacultative. Contractantul asigurãrii este persoana fizicã saujuridicã care poate încheia o asigurare, fãrã însã ca aceasta sãobþinã calitatea de asigurat. Astfel, un agent economic poateîncheia o asigurare de accidente pentru salariaþii sãi, care înacest caz au calitatea de asiguraþi.

5. Contractul de asigurare este actul juridic prin care se reglementeazãraporturile juridice dintre pãrþile contractante.

Este format dintr-un ansamblu de documente cuprinzând:• cererea de asigurare;• poliþa de asigurare;• condiþiile contractuale pentru asigurarea de bazã ºi condiþiile contractualepentru clauzele suplimentare ataºate.

Uzual, atunci când expresia “contract de asigurare’’ se foloseºte, va fi înþeleasã caincluzând toate aceste componente.

Încheierea unei negocieri

19

CONDIÞII CONTRACTUALE:O primã condiþie este aceea cã producerea evenimentului

pentru care se încheie asigurarea, sã fie posibilã, deoarece dacã unanumit bun nu este ameninþat de nici un fel de risc, asigurareaacestuia nu devine necesarã.

Adoua condiþie se referã la faptul cã evenimentul trebuie sã aibãun caracter întâmplãtor.

Aceasta înseamnã cã pentru a se putea încheia o anumitãasigurare nu este admisã existenþa nici unei posibilitãþi a pãrþilorparticipante la asigurare de a cunoaºte bunurile sau persoanele carevor fi supuse evenimentului, nici intensitatea acestuia ºi nicimomentul realizãrii lui.

A treia condiþie are în vedere faptul cã acþiunea evenimentuluieste necesar a fi înregistratã în evidenþa statisticã.

Datele din evidenþa statisticã referitoare la un anumit evenimentpermit stabilirea pe o perioadã îndelungatã a frecvenþei ºi intensitãþiiproducerii acestuia.

Aceste date stau la baza încheierii asigurãrii, deoarece fãrã eleasigurãtorul nu poate stabili probabilitatea producerii evenimentuluiasigurat.

Dacã însã probabilitatea producerii evenimentului pentru carese încheie asigurarea este cunoscutã, asigurãtorul poate determinavolumul rãspunderii sale ºi cuantumul primei de asigurare ce revineîn sarcina asiguratului.

A patra condiþie presupune ca producerea evenimentului sã nudepindã de voinþa asiguratului sau a beneficiarului asigurãrii.

În cazul în care asiguratul sau beneficiarul asigurãrii a contribuit,direct sau indirect, la producerea riscului asigurat, pentru ca astfel sãpoatã primi despãgubirea de asigurare sau suma asiguratã, acesta vapierde toate drepturile conferite de asigurare ºi va suporta rigorile legii.

6. Riscul asigurat este evenimentul care odatã produs, datoritãefectelor sale, sã oblige pe asigurãtor sã plateascã asiguratuluisau beneficiarului asigurãrii, despãgubirea sau suma asiguratã.

Riscul asigurat este folosit în sensul de probabilitate a produceriievenimentului împotriva cãruia se încheie asigurarea.

Cu cât acest eveniment are o frecvenþã mai mare, cu atât este maimare pericolul de producere a pagubei ºi apare necesarã asigurarea.

7. Evaluarea în vederea asigurãrii este element specificasigurãrilor de bunuri.

Evaluarea în vederea asigurãrii reprezintã operaþiunea prin carese stabileºte valoarea bunurilor în vederea cuprinderii lor în asigurare.

Pentru ca un anumit bun sã poatã fi cuprins în asigurare, estenecesar sã se cunoascã cât mai precis valoarea acestuia, fiindcãdespãgubirea pe care o plãteºte asigurãtorul, în cazul producerii risculuiasumat, se stabileºte ºi în funcþie de valoarea bunurilor asigurate.

Valoarea cu care sunt cuprinse bunurile în asigurare este necesarsã fie stabilitã în deplinã concordanþã cu valoarea realã a acestora,deoarece orice exagerare (în plus sau minus) poate avea consecinþenegative fie pentru asigurãtor, fie pentru asigurat.

Inundaþiile din România 2004

Atacul terorist din S.U.A(11.09.2001)

Distrugere produsã cu intenþie

Vilã de lux

20

8. Suma asiguratã este partea din valoarea de asigurare pentru care asigurãtorulîºi asumã rãspunderea în cazul producerii evenimentului pentru care s-aîncheiat asigurarea.

Suma asiguratã reprezintã în toate cazurile limita maximã arãspunderii asigurãtorului ºi constituie unul din elementele care staula baza calculãrii primei de asigurare. În cazul asigurãrilor de bunuri,suma asiguratã poate fi egalã sau mai micã decât valoarea bunurilorrespective.

La asigurãrile de bunuri obligatorii, suma asiguratã se stabileºtepe baza normelor de asigurare, iar la cele facultative în funcþie depropunerea asiguratului, fãrã însã ca ea sã poatã depãºi valoareabunului din momentul încheierii asigurãrii sau, pentru unele bunuri,sumele stabilite de asigurãtor.

În cazul asigurãrilor de persoane ºi al celor de rãspundere civilã, deoarece nuexistã valoare de asigurare, suma asiguratã se stabileºte în mod diferit, pentruasigurãrile obligatorii sau pentru asigurãrile facultative.

La asigurãrile obligatorii, suma asiguratã are un cuantum precis determinat prinlege.

La asigurãrile facultative de persoane ºi de rãspundere civilã, suma asiguratã sestabileºte pe baza propunerii asiguratului ºi în limita prevederilor din actele normative.

9. Norma de asigurare este element specific asigurãrilor de bunuri prin efectullegii .

Norma de asigurare reprezintã suma asiguratã, stabilitã prin lege, pe unitatea deobiect asigurat, ea fiind întâlnitã numai în cazul asigurãrilor de bunuri obligatorii.Suma asiguratã pentru un bun se obþine fãcând produsul între norma de asigurare ºinumãrul unitaþilor de obiect asigurat.

10. Prima de asigurare reprezintã suma de bani dinainte stabilitã pe careasiguratul o plãteºte asigurãtorului, pentru ca acesta sã-ºi poatã constituifondul de asigurare necesar achitãrii despãgubirii de asigurare sau a sumeiasigurate la producerea riscului asigurat.

Din primele de asigurare încasate asigurãtorul îºi constituie, lângã fondul necesarachitãrii despãgubirilor sau a sumelor asigurate ºi alte fonduri prevãzute prindispoziþiile legale ºi îºi acoperã cheltuielile privind constituirea ºi administrareafondului de asigurare.

Pentru a calcula volumul primelor de asigurare ce se încaseazã de la asiguraþi seînmulþeºte suma asiguratã cu o cotã de primã tarifarã stabilitã de compania de asigurãrisau de autoritaþi (în cazul asigurãrilor obligatorii).

11. Durata asigurãrii reprezintã perioada de timp în care rãmân valabileraporturile de asigurare între asigurãtor ºi asigurat aºa cum au fost ele stabiliteprin contractul de asigurare.

Durata asigurãrii este un element specific asigurãrilor facultative ºi pe totparcursul ei cele douã pãrþi care intervin în asigurare trebuie sã respecte obligaþiile cele revin din contractul de asigurare: asigurãtorul este obligat sã plãteascã asiguratuluidespãgubirea pentru pagubele produse bunurilor cuprinse în asigurare de riscurileasigurate sau suma asiguratã ce îi revine asiguratului sau beneficiarului asigurãrii laproducerea evenimentului asigurat, iar asiguratul are obligaþia de a plãti primele deasigurare la termenele dinainte stabilite.

Autoturism

21

În cazul asigurãrilor de bunuri durata asigurãrii poate fi de trei luni, ºase luni sauun an. În cazul asigurãrilor de viaþã contractul de asigurare se încheie pentru o perioadãde 5-10 sau 15 ani (se pot încheia ºi asigurãri facultative pe termen nedeterminat).

Durata asigurãrii facultative influenþeazã mãrimea primei de asigurare ce este însarcina asiguratului.

12. Paguba sau dauna reprezintã pierderea (în expresiebãneascã) intervenþia la un bun asigurat ca urmare aproducerii fenomenului împotriva cãruia s-a încheiatasigurarea.

Paguba poate fi:• totalã în cazul în care bunul a fost distrus în întregime;• parþialã atunci când pierderea este mai micã decat valoareabunului.

13. Despãgubirea de asigurare este suma de bani pe careasigurãtorul o datoreazã asiguratului în vederea compensãriipagubei produse de riscul asigurat. Despãgubirea deasigurare poate fi egalã sau mai micã decât paguba.

14. Cazul asigurat este evenimentul pentru care a fost încheiatã asigurarea.

15. Franºiza este partea de daunã care rãmâne în sarcina asiguratului ºi care sededuce din cuantumul despãgubirii pentru fiecare eveniment asigurat.

• Franºiza temporalã este perioada de timp calculatã în numãr de zile sausãptãmâni ºi menþionatã în Poliþã, pentru care nu se platesc nici un fel de sumeasigurate sau compensaþii.

16. Fondul de asigurare este format din partea de investiþii alocatã din prima deasigurare, ºi a cãrui valoare creºte anual în funcþie de dobânda obþinutã decãtre societate.

17. Vârsta de asigurare se referã la vârsta pe care trebuie sã o aibã asiguratul (încazul asigurãrilor de viaþã).

18. Poliþa de asigurare este documentul emis de asigurãtor înbaza ºi cu respectarea prezentelor condiþii de asigurare ºi aconvenþiei cadru de asigurare, prin care se stabilesc condiþiilespecifice (limita rãspunderii/poliþa, perioada de asigurare,prima de asigurare, franºiza) în care se încheie asigurareaunui risc specificat. Aceasta cuprinde: formularul de poliþã,condiþiile de asigurare, precum ºi alte anexe sau suplimentecare sunt convenite între asigurat ºi asigurãtor ca fãcândparte din contractul de asigurare.

19. Reasigurarea constã în cedarea de cãtre asigurãtor, cãtrealte societãþi, a pãrþii din riscul subscris care depãºeºtereþinerea sa proprie.

Imagine de la inundaþiile dinRomânia 2004

Încheierea unei poliþe de asigurare

22

20. Prima de reasigurare se stabileºte într-un cuantum determinat pentru oanumitã acoperire prin reasigurare sau într-o cotã procentualã care se aplicã lavolumul primelor încasate de asigurãtor, aferente acoperirii prin reasigurare.• Prime brute subscrise – primele încasate ºi de încasat, inclusiv primele dereasigurare încasate ºi de încasat, aferente tuturor contractelor de asigurare ºicontractelor de reasigurare, care intrã în vigoare în perioada de referinþã,înainte de deducerea oricãror sume din acestea;• Prime nete subscrise – primele brute subscrise din care se deduc sumeleplãtite ºi de plãtit drept prime de reasigurare;• Prime brute încasate – totalul primelor încasate, inclusiv primele dereasigurare încasate în perioada de referinþã, înainte de deducerea oricãrorsume din acestea;• Prime nete încasate – primele brute încasate din care se deduc sumele plãtitedrept prime de reasigurare.

21. Coasigurare – operaþiunea prin care doi sau mai mulþi asigurãtori subscriuacelaºi risc, fiecare asumându-ºi o cotã-parte din acesta.

DicþionarCuantumul prejudiciului - Reprezintã contravaloarea

rãspunderilor, costurile ºi cheltuielile în sarcinaasiguratului rezultate în urma producerii unuieveniment asigurat.

Daunã (pagubã) parþialã - Avarierea sau furtul unor pãrþicomponente ale bunurilor asigurate, astfel încâtreaducerea în starea dinaintea produceriievenimentului asigurat poate fi fãcutã prin repararea,recondiþionarea sau înlocuirea unor pãrþicomponente.

Daunã (pagubã) totalã - Furtul sau avarierea bunurilorasigurate într-un asemenea grad încât refacerea prinrepararea, înlocuirea ori recondiþionarea pãrþilor saupieselor componente nu mai este posibilã ori costulacestora ar depaºi 85 % din suma asiguratã.

Franºiza - Partea de daunã care rãmâne în sarcinaasiguratului ºi care se deduce din cuantumuldespãgubirii pentru fiecare eveniment asigurat.

Franºiza temporalã - Perioada de timp calculatã înnumãr de zile sau sãptãmâni ºi menþionatã în Poliþã,pentru care nu se plãtesc nici un fel de sume asiguratesau compensaþii.

Furt prin efracþie - Furtul în urma cãruia rãmân urme cãfaptuitorii l-au sãvârºit, intrând în încãperea încuiatãprin spargerea pereþilor, uºilor, legãturilor saudispozitivelor de închidere (broaºte, chei, lacãte,zãvoare, etc).

Riscuri de tip P&I - Riscuri privind rãspunderile, costurilesau cheltuielile ce cad în sarcina armatorilor ºi/sauoperatorilor de nave si prepuºilor acestora, rezultatepe timpul exploatãrii navelor maritime, fluviale saualtor instalaþii si utilaje plutitoare asimilate navelor.

Uzurã - Deprecierea calitãþilor unui bun, stabilitã înfuncþie de vechime, întrebuinþare ºi starea deîntreþinere a acestuia.

Valoarea de rãscumpãrare - Suma de bani pe careasigurãtorul o plãteºte contractantului în cazul în careacesta renunþã la contract în primii trei ani de laînceperea contractului.

În actele normative privind asigurãrile sunt reglementate:

• raporturile dintre persoanele fizice ºi juridice care iau parte la asigurare, încalitate de asiguraþi ºi societãþile de asigurãri în calitate de asigurãtori;• bunurile ºi persoanele care sunt cuprinse în asigurare;• riscurile acoperite prin asigurare;• drepturile ºi obligaþiile ce revin pãrþilor din asigurare.

23

RecapitulareELEMENTELE ASIGURÃRII SUNT:

ªtiaþi cã...

• Asigurarea la un loc a mai multorriscuri presupune prime deasigurare mai reduse decât în cazulîn care s-ar proceda la asigurareaseparatã a fiecãrui risc.

• În perspectivele aderãrii Românieila Uniunea Europeanã se impunecunoaºterea prevederilor legaleprivitoare la încheiereacontractelor de asigurãri: cândcontractantul asigurãrii îºi arereºedinþa obiºnuitã sauadministraþia centralã pe teritoriulstatului membru unde este situatriscul, contractului de asigurare i seaplicã legea acestui stat membru.

1. Asigurãtorul;2. Asiguratul;3. Beneficiarul asigurãrii;4. Contractantul asigurãrii;5. Contractul de asigurare;6. Riscul asigurat;7. Evaluarea;8. Suma asiguratã;9. Norma de asigurare;10. Prima de asigurare;11. Durata asigurãrii;

12. Paguba sau dauna;13. Despãgubirea;14. Cazul asigurat;15. Franºiza;16. Fondul de asigurare;17. Vârsta de asigurare;18. Poliþa de asigurare;19. Reasigurarea;20. Prima de reasigurare;21. Coasigurare.

Sã aplicãm ce am învãþat!Identificã cel puþin 7 elemente ale asigurãrii.

Exerciþii

Rezolvând urmãtorul aritmogrif cu ajutorul informaþiilor aflate în lecþie, veidescoperi pe verticala haºuratã numele asigurare:1. persoanã juridicã care în schimbul primei de asigurare încasate de la asiguraþi îºi asumãrãspunderea de a acoperi pagubele.

2. ori!3. eveniment produs care datoritã efectelor sale obligã pe asigurãtor sã plãteascã asiguratuluisuma asiguratã.

4. persoanã fizicã sau juridicã care îºi asigurã bunurile, în schimbul primei de asigurare.5. evenimentul asigurat care a fost deja produs.6. parte eºalonatã a unei obligaþii de platã, procent.7. sumã de bani dinainte stabilitã pe care asiguratul o plãteºte asigurãtorului.8. sumã de bani pe care asigurãtorul o datoreazã asiguratului.9. obligativitatea unei firme de asigurãri de a acoperi riscul falimentului.

24

Proiect

Utilizând internetul, gãseºte informaþii despre evenimente împotriva cãrora se încheieasigurãri.

Rezolvaþi:

1. Se fac urmãtoarele afirmaþii legate de prima de asigurare:A) Prima de asigurare reprezintã suma de bani dinainte stabilitã, plãtitã deasigurat asigurãtorului, pentru ca acesta sã-ºi poatã constitui fondul deasigurare necesar achitãrii despãgubirii la producerea riscului asigurat.

B) Cota de primã tarifarã este diferenþiatã ca nivel, în funcþie de ramura deactivitate, felul bunului, intensitatea producerii riscurilor etc.

C) Prima netã este destinatã formãrii fondului necesar achitãrii despãgubirilor ºisumelor asigurate.

D) Adaosul serveºte la formarea resurselor bãneºti necesare acopeririicheltuielilor privind constituirea ºi administrarea fondului de asigurare, afondurilor de rezervã etc.

Alegeþi varianta corectã:a) toate variantele sunt false;b) toate variantele sunt adevãrate;c) toate variantele sunt incomplete;d) Ae) C+D.

2. Reasigurarea:a) constã în cedarea de cãtre asigurãtor, cãtre alte societãþi, a pãrþii din risculsubscris care depãºeºte reþinerea sa proprie.

b) în acest caz, o parte din pagubã cade în sarcina asiguratului;c) partea din valoarea pagubei dinainte stabilitã se numeºte franºizã;d) franºiza utilizatã în acest caz este numai cea atinsã;e) prin acest principiu se evitã cheltuielile de evaluare, constatare a pagubelor etc.la pagubele de volum mai redus.

3. Despãgubirea (indemnizaþia) de asigurare reprezintã:a) este suma de bani pe care asigurãtorul o datoreazã asiguratului în vedereacompensãrii pagubei produse de riscul asigurat. Despãgubirea de asigurarepoate fi egalã sau mai micã decât paguba.

b) indemnizaþia de asigurare ce nu poate depãºi 80% din pagubã;c) se calculeazã în mod unitar, cu principiul rãspunderii proporþionale;d) se plãteºte de asigurãtor la casieria acestuia;e) asigurã întotdeauna acoperirea pagubei survenite ca urmare a produceriiriscului asigurat.

4. Prima de asigurare reprezintã:a) o sumã de bani dinainte stabilitã, pe care asiguratul o plãteºte asigurãtorului,pentru ca acesta sã-ºi poatã constitui fondul de asigurare;

b) din primele de asigurare încasate, asigurãtorul îºi poate constitui ºi alte fonduriprevãzute de lege;

25

c) prima de asigurare se calculeazã înmulþind suma asiguratã cu cota de primãtarifarã;

d) cota de primã tarifarã se mai numeºte ºi primã brutã;e) toate variantele de mai sus.

5. Contractul de asigurare este un contract consensual, deoarece:a) se încheie valabil prin simplul consimþãmânt al pãrþilor;b) pãrþile îºi asumã obligaþii reciproce ºi interdependente;c) la încheierea acestuia, pãrþile nu cunosc existenþa sau întinderea exactã aavantajelor patrimoniale ce vor rezulta pentru ele din contract;

d) toate clauzele se eºaloneazã în timp;e) toate variantele de mai sus.

6. Coasigurarea:a) în materia asigurãrilor de persoane;b) operaþiunea prin care doi sau mai mulþi asigurãtori subscriu acelaºi risc, fiecareasumându-ºi o cotã-parte din acesta;

c) în principiu, în materia asigurãrilor obligatorii a bunurilor.

Alcãtuiþi un tabel sintezã cu elementele asigurãrilor:

Nr.crt.Denumire elementeasigurãri

Definiþie Caracteristici Observaþii

1

...

26

1.3 CLASIFICAREAASIGURÃRILOR

Asigurãrile de bunuri, persoane ºi rãspundere civilã pot fi clasificate dupã maimulte criterii:

1. dupã domeniul la care se referã2. dupã obiectul de activitate3. dupã forma juridicã de realizare a asigurãrilor4. dupã riscul cuprins în asigurare5. dupã sfera de cuprindere în profil teritorial6. dupã raporturile ce se stabilesc între asigurãtor ºi asigurat

A. DUPÃ DOMENIUL LA CARE SE REFERÃ, ASIGURÃRILE POT FI:

1. Asigurãrile de bunuri – au ca obiect diferite valori materialeaparþinând persoanelor fizice sau juridice, care pot fi supuseacþiunii unor fenomene naturale sau accidentelor. În þara noastrãfac obiectul asigurãrilor de bunuri, mijloacele de producþie fixe ºicirculante, autovehiculele, navele maritime, fluviale ºi aeronaveleºi alte categorii de bunuri aparþinând populaþiei.

2. Asigurãrile de persoane – au ca obiect persoana fizicã în sine,ele încheindu-se pentru diminuarea consecinþelor negativecauzate de calamitãþi naturale, accidente, boli sau pentru platasumelor asigurate în legãturã cu producerea unor elemente înviaþa persoanelor.

Caracteristic pentru asigurãrile de persoane este faptul cã prinintermediul lor se realizeazã protecþia economicã pentru cazulproducerii decesului ori invaliditãþii asiguratului.

3. Asigurãrile de rãspundere civilã – asigurãtorul îºi asumãobligaþia de a plãti despãgubirea pentru prejudiciul adus deasigurat unor terþe persoane, prejudiciu ce poate fi cauzat prinproducerea unor accidente ce au ca urmare vãtãmarea corporalãsau deces, avarierea sau distrugerea unor bunuri sau alte pagubepentru care asiguratul rãspunde conform legii.

Prin asigurãrile de rãspundere civilã se realizeazã protecþiapatrimoniului asiguratului, pentru cã, în cazul în care el produce unprejudiciu unor terþe persoane, nu apeleazã la acesta pentru a-lacoperi, fiindcã asigurãtorul ºi-a asumat raspunderea ºi acordãdespãgubirea cuvenitã.

B. DUPÃ OBIECTUL DE ACTIVITATE

Societãþile comerciale din domeniul asigurãrilor din þara noastrãpot practica urmãtoarele categorii de asigurãri:

1. -asigurãri de viaþã2. -asigurãri de persoane

Hotelul Buj al Arab

27

3. -altele dacât cele de viaþã4. -asigurãri de autovehicule5. -asigurãri maritime ºi de transport6. -asigurãri de aviaþie7. -asigurãri de incendiu ºi alte pagube de bunuri8. -asigurãri de rãspundere civilã9. -asigurãri de credite ºi garanþii10. -asigurãri de pierderi financiare din riscuri asigurate ºi asigurãri agricole

C. DUPÃ FORMA JURIDICÃ DE REALIZARE

Asigurãrile de bunuri, persoane ºi rãspundere civilã se clasificã în asigurãri:obligatorii (prin efectul legii) ºi facultative (contractuale).

1. Asigurãrile obligatorii rezultã din interesul economic ºi social al întregiicolectivitãþi pentru apãrarea avuþiei naþionale, menþinerea continuitãþiiprocesului de producþie ºi protejarea victimelor unor accidente.

Asigurarea obligatorie se poate introduce atunci când bunurile unui importantnumãr de persoane fizice ºi juridice sunt ameninþate de anumite riscuri astfel încâtfiecare deþinãtor al bunului respectiv ar putea avea de suportat pagube la producereariscurilor respective. Astfel, pentru ca agenþii economici sau populaþia sã poatã primidespãgubirile necesare acoperirii pagubelor produse de calamitãþi naturale sauaccidente unor bunuri (clãdiri, animale, culturi agricole etc), se poate institui asigurareaacestora obligatorie.

În asigurãrile obligatorii, raporturile dintre asigurat ºi asigurãtor, drepturile ºiobligaþiile lor sunt stabilite prin lege.Aceasta înseamnã cã asigurarea ia fiinþã în virtutealegii, fãrã a se cere acordul de voinþã al celor care deþin bunurile respective sau alpersoanelor fizice sau juridice ce intrã sub incidenþa legii. Astfel, în þara noastrã, au fostcuprinse în asigurarea obligatorie o serie de bunuri (exemplu clãdiri), ºi au fostasiguraþi obligatoriu cãlãtorii în traficul intern pe cãile ferate, rutiere ºi pe apã ºi întransporturile aeriene publice.

În România, în prezent, sunt asiguraþi obligatoriu deþinãtorii deautovehicule (persoane fizice ºi juridice) pentru cazurile de rãspunderecivilã, respectiv pentru pagubele ºi vãtãmãrile corporale produse prinaccidente de autovehicule pe teritoriul þãrii.

Asigurarea de rãspundere civilã auto se practicã sub formãobligatorie aproape în toate þãrile din Europa.

Trãsãturile ce deosebesc asigurãrile obligatorii de asigurãrilefacultative sunt legate de obiectul ºi sfera asigurãrii, de modul destabilire a sumei asigurate, de durata asigurãrii etc.

În asigurarea obligatorie sunt cuprinse toate bunurile de acelaºi fel aparþinândpersoanelor fizice sau juridice, precum ºi persoanele fizice sau juridice ce întrunesccondiþiile prevãzute de lege. Înseamnã, deci, cã este o asigurare totalã. Fiind totalã,asigurarea obligatorie exclude posibilitatea selecþiei riscurilor, permiþând o dispersareoptimã a acestora.

Suma asiguratã se stabileºte prin lege sub forma unor norme de asigurare peunitãþi de bunuri asigurate, ceea ce înseamnã cã asigurarea obligatorie este o asigurarenormatã. Normele de asigurare pot fi absolute ºi relative. În stabilirea normelor deasigurare absolute, se porneºte de la bunurile de acelaºi fel care au valoarea cea mai

28

micã pentru a nu da posibilitatea asiguraþilor care au astfel de bunuri sã primeascã, încaz de pagubã o despagubire mai mare decât valoarea bunului. În astfel de cazuriasigurarea obligatorie se completeazã cu o asigurare facultativã, care sã acoperediferenþa dintre valoarea realã a bunului ºi norma de asigurare. În cazul asigurãriiobligatorii a deþinãtorilor de autovehicule pentru cazurile de rãspundere civilã, sumaasiguratã privind pagubele produse la bunuri prin accidente de autovehicule estestabilitã sub forma de limitã minimã ºi limitã maximã pentru prejudiciul materialcauzat terþelor persoane.

Asigurarea obligatorie este farã termen, acþionând tot timpul cât existã bunulasigurat. În cazul în care un bun asigurat obligatoriu a fost înlocuit dintr-un anumitmotiv cu altul, asigurarea rãmâne valabilã în continuare. Rãspunderea ºi obligaþiilecelor douã pãrþi care intervin în asigurare nu sunt limitate în timp.

În cazul asigurãrii obligatorii, rãspunderea asigurãtorului ia naºtere în modautomat din momentul în care asiguratul intrã în posesia bunului respectiv.

La asigurarea obligatorie, plata despãgubirii cuvenite asiguratului în cazulrealizãrii riscului asigurat poate sã nu fie condiþionatã de achitarea prealabilã a primeide asigurare, deoarece termenul la care acesta trebuie achitat este stabilit prin lege. Încazul când primele scadente n-au fost achitate de asigurat în termen, asigurãtorul aredreptul sã solicite plata majorãrilor de întârziere, putând totodatã, sã reþinã dindespãgubirea de asigurare primele de asigurare restante. Asigurãtorul are dreptul de aaplica ºi alte mijloace legale împotriva asiguraþilor care nu plãtesc primele la asigurãrileobligatorii.

2. Asigurãrile facultative iau naºtere pe baza contractului de asigurare încheiatîntre asigurãtor ºi asigurat. Asigurãtorul este obligat sã accepte asigurareafacultativã propusã de asigurat, dacã acesta corespunde prevederilor din actelenormative în vigoare.

Este necesar ca persoana care solicitã încheierea asigurãrii sã fie de acord cu plataprimelor de asigurare ºi sã respecte toate obligaþiile ce-i revin în perioada valabilitãþiicontractului de asigurare.

Asigurãrile facultative se încheie fie pentru bunuri, persoane, rãspundere civilãori riscuri necuprinse în asigurãrile obligatorii, fie în vederea completãrii acestorasigurãri pentru ca asiguraþii sã aibã posibilitatea sã primeascã, în caz de pagubã, odespãgubire sau o sumã asiguratã mai mare.

Asigurarea facultativã are anumite trãsãturi specifice care decurgdin faptul cã ea poate lua naºtere numai pe baza acordului de voinþãal celor douã pãrþi ce intervin în asigurare. Asigurarea facultativã(spre deosebire de asigurarea obligatorie), nu este totalã, eacuprinzând numai o parte din bunurile de acelaºi fel existente înposesia persoanelor fizice sau juridice la un moment dat.

În cazul asigurãrii facultative, suma asiguratã nu este stabilitã pebaza unor norme, ci în funcþie de propunerea asiguratului ºi avândca limitã maximã valoarea realã a bunului în momentul încheieriiasigurãrii, iar la asigurãrile de persoane, anumite sume stabilite prinregulamentul de asigurare.

29

În comparaþie cu asigurãrile obligatorii, asigurãrile facultative au avantajul cã suntmai mobile, deoarece oferã condiþii pentru stabilirea acestora în funcþie de interesele ºiposibilitãþile materiale ale asiguraþilor.

Asigurarea facultativã este valabilã numai o anumitã perioadã de timp, rigurosstabilitã în contractul de asigurare, iar rãspunderea asigurãtorului înceteazã, indiferentdacã în aceastã perioadã s-a produs sau nu riscul asigurat, reînnoirea asigurãriirãmânând la latitudinea asiguratului.

Asigurarea facultativã intrã în vigoare numai dupã îndeplinirea condiþiilorprevãzute în contractul de asigurare, printre care cea mai importantã este plata de cãtreasigurat a primei de asigurare. În situaþia în care apar unele pagube înainte de plataprimei de asigurare sau dupã trecerea termenului prevãzut pentru achitarea ei,asigurãtorul nu acordã despãgubirea respectivã.

Dacã privim asigurarea obligatorie ºi pe cea facultativã prin prisma aportului loradus la formarea fondului de asigurare, remarcãm faptul cã, în practica internaþionalã,încasãrile din primele de asigurare provenite de la asigurãrile facultative deþinponderea hotãrâtoare în totalul primelor de asigurare încasate de societãþile deasigurare.

D. DUPÃ RISCUL CUPRINS ÎN ASIGURARE

În România:

1. Asigurãrile împotriva incendiului, trãsnetului, exploziei,miºcãrilor seismice, etc. Bunurile care se asigurã contraacestor fenomene sunt, clãdirile, construcþiile, utilajele ºiinstalaþiile, mijloacele de transport, inventarul gospodãresc,mobilierul ºi obiectele de uz casnic etc…

2. Asigurãrile contra grindinei, furtunii, uraganului, ploilor torenþiale,inundaþiilor, prãbuºirii sau alunecãrilor de teren, etc…; împotriva acestorriscuri se asigurã, de regulã, culturile agricole ºi rodul viilor.

3.Asigurãrile pentru boli epizootii, accidente care se practicã în cazul animalelor.

4. Asigurãri contra avariilor ºi altor riscuri specifice (rãsturnãri, ciocniri,derapãri), la care sunt supuse mijloacele detransport ºi încãrcãturile aflate pe acestea.În aceastã categorie intrã asigurãrilemijloacelor de transport ºi ale mãrfurilor întimpul traficului intern ºi internaþional.

5. Asigurãri împotriva unor evenimente ceapar în viaþa oamenilor ca, de exemplu,deces, boli, accidente, etc…-care pot duce lapierderea temporarã sau definitivã acapacitãþii de muncã - în cazul asigurãrilorde viaþã .

6. Asigurãri pentru cazurile de rãspunderecivilã, care se referã la prejudicii cauzateterþelor persoane prin accidente deautovehicule, prin exercitarea unei anumiteactivitãþi etc...

Imagine de la inundaþiile din România 2004

30

În Uniunea Europeanã:

1. Accidente - inclusiv accidente de muncã ºi boli profesionale:a) prestãri forfetareb) prestãri indemnitarec) combinaþiid) persoane transportate

2. Boli:a) prestãri forfetareb) prestãri indemnitarec) combinaþii

3. Corpuri de vehicule terestre

4. Corpuri de vehicule feroviare

5. Corpuri de vehicule aeriene

6. Corpuri de vehicule maritime, lacustre ºi fluviale

7. Mãrfuri transportate (inclusiv bagajele ºi orice alte bunuri)

8. Incendiu ºi fenomene naturale

9. Alte daune cauzate bunurilor

10. Rãspunderea civilã pentru vehicule terestre cu propulsieproprie

11. Rãspunderea civilã pentru vehicule aeriene

12. Rãspunderea civilã pentru vehicule maritime, lacustre ºifluviale

13. Rãspunderea civilã generalã

14. Credit :a) insolvabilitateb) credite la exportc) vânzarea în rated) credit ipotecare) credit agricol

15. Cauþiune:a) cauþiune directãb) cauþiune indirectã

16. Pierderi pecuniare diverse, care sunt urmarea acþiuniiunor factori ca:

a) riscuri de folosireb) insuficienþa generalã a încasãrilorc) timp nefavorabild) pierderi de beneficiie) menþinerea cheltuielilor generalef) cheltuieli neprevãzuteg) pierderi de chirie sau de venituri

Accident feroviar

Vasul de croazierã Titanic

Inundarea unui teren agricol

31

h) pierderea valorii estimate în banii) pierderi pecuniare necomercialej) alte pierderi pecuniare

17. Protecþia juridicã

18. Asistenþã

În S.U.A.:

a) Asigurarea proprietãþii (averii) ºi a accidentelor:

1. Asigurarea automobilelor pentru rãspundere, coliziune ºi alteriscuri

2. Asigurarea multirisc a proprietarilor de case3. Asigurarea multirisc a proprietarilor de ferme ºi acomercianþilor

4. Asigurarea recoltei5. Asigurarea contra incendiilor ºi alte ramuri înrudite deasigurare

6. Asigurarea de rãspundere generalã7. Asigurarea contra neglijenþei în medicinã8. Asigurarea pentru compensarea salariilor muncitorilor9. Asigurarea de garanþie ºi fidelitate10. Asigurarea împotriva furtului prin efracþie ºi a actelor detâlhãrie

11. Asigurarea cazanelor cu aburi, a maºinilor, a instalaþiilor12. Asigurarea articolelor din sticlã, a geamurilor, a oglinzilor13. Asigurarea maritimã internã14. Asigurarea maritimã externã15. Asigurarea împotriva riscurilor nucleare

b) Asigurãri de viaþã

E. DUPÃ SFERA DE CUPRINDERE ÎN PROFIL TERITORIAL

Asigurãrile pot fi grupate în: asigurãri interne ºi asigurãri externe

1. Asigurãrile interne au caracteristic faptul cã pãrþile contractante domiciliazãîn aceeaºi þarã, bunurile, persoanele ºi rãspunderea civilã care fac obiectul lor seaflã pe teritoriul aceleeaºi þãri, iar riscurile asigurate se pot produce pe acelaºiteritoriu. Primele de asigurare, despãgubirile ºi sumele asigurate se exprimã ºise plãtesc, de regulã, în monedã naþionalã.

Asigurãrile interne includ asigurãrile de clãdiri, construcþii, culturi agricole,animale, obiecte de uz casnic ºi autovehicule aparþinând populaþiei; asigurãrile depersoane; asigurãrile de rãspundere civilã.

2. Asigurãrile externe au caracteristic faptul cã apar în legãturã cu persoane,rãspunderea civilã sau bunuri care ies în afara limitelor teritoriale ale þãrii încare se încheie contractul de asigurare. Una din pãrþile contractante saubeneficiarul asigurãrii domiciliazã în altã þarã, sau obiectul asigurãrii ori risculasigurat se aflã, respectiv se poate produce pe teritoriul unei alte þãri.

Imagine de la atacul terorist dinSUA (11 septembrie 2001)

32

Pentru cã la aceste asigurãri primele deasigurare ºi despãgubirile se exprimã ºi/sau seplãtesc în valutã, asigurãrile sunt cunoscute subnumele de asigurãri în valutã.

În categoria asigurãrilor externe întâlnim,asigurarea mãrfurilor care fac obiectul comerþuluiexterior ºi timpul transportului; asigurarea navelormaritime, a navelor de pescuit oceanic ºi a naveloraeriene care fac parte din flota civilã; asigurareaautovehiculelor aparþinând persoanelor fizice saujuridice dintr-o þarã, care circulã în afarateritoriului þãrii respective.

F. DUPÃ FELUL RAPORTURILOR CE SE STABILESC ÎNTREASIGURÃTOR ªI ASIGURAT:

Asigurãrile pot fi grupate în: asigurãri directe ºi asigurãri indirecte sau reasigurãri.

1. Asigurãrile directe au specific faptul cã raporturile de asigurare se stabilescdirect între asiguraþi ºi asigurãtor, fie prin intermediul contractului de asigurare,fie în baza legii.

2. Reasigurarea apare ca un raport ce se stabileºte de fiecare datã între douãsocietãþi de asigurare, dintre care una are calitatea de reasigurat (cedent), iarcealaltã de reasigurãtor. Reasigurarea are la bazã contractul de reasigurare, prinintermediul cãruia reasiguratul cedeazã unui reasigurãtor o parte dinrãspunderile pe care ºi le-a asumat prin contractul de asigurare ºi o parte dinprimele de asigurare încasate. Reasigurãtorul îºi asumã rãspunderea de aparticipa la acoperirea pagubelor care se pot produce bunurilor cuprinse încontractul de asigurare.

Reasigurarea reprezintã o asigurare a asigurãtorului direct între persoane juridice(instituþii sau societãþi de asigurare).

Asigurãrile externe suntdeterminate de relaþiile economice

ale unei þãri cu alte þãri.

33

DicþionarInsolvabilitate - situaþie în care se aflã un debitor ale

cãrui bunuri sunt de o valoare mai micã decâttotalitatea obligaþiilor care ar urma sã fie satisfãcutecu acele bunuri.

Ipotecã - drept real pe baza cãruia creditorul poate vindebunul imobil primit în garanþie de la debitor, în cazulcând acesta nu îºi plãteºte în termen datoria.

Avarie-stricãciune - deteriorare (însemnatã) suferitã de onavã, de o maºinã, de o construcþie etc.

Asigurãrile de bunuri, persoane ºi rãspundere civilã în funcþie de domeniul lacare se referã sunt: asigurãri de bunuri ºi de persoane, asigurãri obligatorii ºifacultative, asigurãri interne ºi asigurãri externe.

RecapitulareClasificarea asigurãrilor se realizeazã dupã:• domeniul la care se referã,• forma juridicã de realizare a asigurãrilor,• obiectul de activitate,• riscul cuprins în asigurare,• sfera de cuprindere în profil teritorial• felul raporturilor stabilite între asigurãtor ºi asigurat.

Sã aplicãm ce am învãþat !A. Alãturi de colegii tãi sau singur, identificã cel puþin 6 categorii deasigurãri dupã obiectul de activitate.

B. Rezolvând urmãtorul aritmogrif cu ajutorul informaþiilor aflate în lecþie, veidescoperi pe verticala haºuratã cuvântul RISC:

1. Asigurãri ce au caracteristic faptul cã pãrþile contractante domiciliazã în acceaºi þarã.2. Dupã criteriul obiectului de activitate, cele mai importante asigurãri sunt……3. Raport ce se stabileºte între douã societãþi de asigurare, una în calitate de reasigurat, iar cealaltãde reasigurãtor.

4. Asigurãri ce iau naºtere pe baza contractului de asigurare încheiat între asigurãtor ºi asigurat(altele decât cele obligatorii).

ªtiaþi cã...

• În 1990, Departamentul Americanpentru Sãnãtate ºi Servicii apublicat lucrarea Social SecurityThroughout the World în caregrupeazã prestaþiile din sistemulde securitate socialã în:- bãtrâneþe, invaliditate, urmaºi- boalã, maternitate- accidente de muncã ºi boliprofesionale- ºomaj- beneficii pentru familii.

C. Utilizând internetul, gãseºte informaþii despre asigurãrile de bunuri, persoane ºirãspundere civilã.

34

D. Rezolvaþi

1. Identificaþi varianta adevãratã referitoare la clasificarea asigurãrilor:a) Dupã domeniul la care se referã, asigurãrile se împart în asigurãri de bunuri,asigurãri de persoane ºi asigurãri de rãspundere civilã.

b) Dupã forma juridicã de realizare, asigurãrile se grupeazã în asigurãri obligatoriiºi asigurãri facultative.

c) Dupã sfera de cuprindere în profil teritorial, asigurãrile se pot grupa în asigurãriinterne ºi asigurãri externe.

d) Dupã felul raporturilor ce se stabilesc între asigurãtor ºi asigurat, asigurãrile sepot grupa în asigurãri directe ºi asigurãri indirecte.

e) Toate variantele de mai sus.

2. În legãturã cu asigurãrile facultative, identificaþi afirmaþia corectã:a) Asigurarea facultativã este valabilã numai o anumitã perioadã de timp;b) La asigurarea facultativã, rãspunderea asigurãtorului acþioneazã doar în cadrulacestui interval de timp;

c) Asigurarea facultativã intrã în vigoare numai dupã îndeplinirea condiþiilorprevãzute în contract;

d) La asigurarea facultativã, una dintre clauzele cele mai importante este plata deasigurat asigurãtorului a primei de asigurare;

e) Toate variantele de mai sus.

3. Definiþia reasigurãrii este urmãtoarea:a) Reasigurarea apare ca un raport ce se stabileºte de fiecare datã între douãsocietãþi de asigurare, dintre care una are calitatea de reasigurat (cedent), iarcealaltã de reasigurãtor .

b) Reasigurarea avantajeazã nu numai pe asigurãtor, dar ºi pe asigurat.c) Reasigurarea se încheie numai între societãþi de asigurãri.d) Reasigurarea produce efecte numai între reasigurat ºi reasigurãtor .e) Contractul de asigurare are caracter confidenþial ºi se bazeazã mai mult pecutumã ºi mai puþin pe prevederi legislative.

Se cere rãspunsul corect ºi complet.

4. Contractul de reasigurare:a) are caracter facultativ, obligatoriu sau mixt;b) contractul de reasigurare este documentul prin intermediul cãruia reasiguratulcedeazã unui reasigurãtor o parte din rãspunderile pe care ºi le-a asumat princontractul de asigurare ºi o parte din primele de asigurare încasate.

c) are avantaje numai pentru asigurãtor;d) are efecte numai pentru o parte, de regulã asigurãtor;e) are avize din partea CSA, conform Normelor acesteia.

E. Întrebãri de control

1. Cum se clasificã asigurãrile din România?

2. Faceþi o comparaþie între asigurãrile interne ºi cele externe practicate decompaniile de asigurãri.

3. Definiþi noþiunile de asigurãri obligatorii ºi asigurãri facultative.

35

1.4 COMPLETAREA POLIÞEI DE ASIGURARE

Poliþa de asigurare se va completa în dublu exemplar cuaceleaºi date, cu pix cu pastã, cu litere mari, fãrã ºtersãturisau modificãri.În cazul în care se completeazã greºit, se va cere o nouã poliþã de

asigurare, se va relua acþiunea de completare ºi se va solicita asistenþãîn completarea acesteia.

La rubrica „Asigurat” veþi scrie datele personale ale titularuluipoliþei, respectiv nume, prenume, numãr telefon.

La rubrica „Obiectul asigurãrii” se vor trece datele de identificareale obiectului asigurãrii , de exemplu dacã este vorba despre asigurareaunei locuinþe se va descrie tipul acesteia „Garsonierã” sau„Apartament cu trei camere”.

De asemena, trebuie sã se noteze în poliþã carateristicile obiectului asigurãrii caidentificare precisã a acestuia.

Urmãtoarea rubricã pe o poliþã de asigurare, indiferent de tipul acesteia, este deobicei reprezentatã de valoarea de asigurare, aceastã sumã vã va da dreptul la odespãgubire adecvatã în cazul producerii evenimentului asigurat, iar suma asigurãrii vafi scrisã în lei.

Urmãtoarea rubricaþie din poliþa de asigurare este reprezentatã de „Prima deasigurare”, ce se obþine prin înmulþirea procentului ce reprezintã prima de asigurarecu valoarea asigurãrii.

Unele poliþe oferã ca rubricaþie urmãtoarea titulaturã „Reducere cu X% a primeipentru plata integralã” ce se va completa numai dacã se va achita integral prima deasigurare. În acest caz, se va completa suma rezultatã din înmulþirea primei deasigurare cu „X%”.

În cazul în care se va achita integral prima de asigurare, se va trece în poliþã larubricaþia „Prima de asigurare redusã cu X” subforma unei sume rezultate prin scãderea din primade asigurare completatã mai devreme .

De exemplu:Dacã valoarea asiguratã este de 15,000.00 lei,prima de asigurare va fi15,000.00 × X% = N lei

Dacã se va alege plata integralã a primei deasigurare, atunci se va completa ºi rubrica„Reducere cu X% a primei pentru plataintegralã” cu suma rezultatã dupã aplicareaformulei de mai sus.

În cazul rubricaþiei „Prima de asigurareredus cu X%” aceasta se va completa cu suma ce varezulta din scãderea valorii N din prima deasigurare.

În cazul rubricaþiei „Modalitate de platã”, seva preciza clar modul în care se va plãti sumarespectivã.

Completarea contractului de asigurare

36

Dacã se va alege plata integralã a primei de asigurare, se va înscrie la rubricaþia„Integral” valoarea primei de asigurare înscrisã la rubrica „Prima de asigurare redusãcu 10 %”.

Dacã se alege plata în douã rate a primei de asigurare, se va înscrie în dreptul„Ratei I” ºi „Ratei II” câte o jumãtate din suma înscrisã la rubrica „Primã deasigurare”.

La rubrica „Asigurat” se va scrie în clar numele ºi prenumele ºi apoi se va semna.

Exemplu de calcul:

Pentru plata integralã

• valoare asiguratã – 15,000.00 lei

• cota de primã – 0,14%

• prima de asigurare – 21.00 lei

• reducere cu 10% dacã se plãteºte integral – 2.10 lei

• prima de asigurare redusã cu 10% – 18.90lei

• modalitate de platã integralã – 18.90lei

Pentru plata parþialã

• valoare asiguratã – 15,000.00 lei

• cota de primã – 0,14%

• primã de asigurare – 21.00lei

• modalitate de platã în rate :

– rata I-10.50 lei la sfarºitul lunii „x”

– rata II-10.50 lei panã la data „n”

Plata primei de asigurare la termenele stabilite se poate face:

• în numerar, la sediul firmei de asigurare

• prin transfer bancar în contul firmei asigurãtoare

• prin mandat poºtal în contul firmei asigurãtoare

• la domiciliul asiguratului, prin solicitarea expresã adresatã firmei asigurãtoare.

37

Tipuri de poliþe de asigurare:

1. Cerere de asigurare de viaþã

40

2. Contract de asigurare a autovehiculelor pentru avarii ºi furt (faþã)

41

-(verso)

42

3. Contract de asigurare a bunurilor aparþinând persoanelor fizice:

43

4. Contract de asigurare obligatorie auto

44

5. Poliþa asigurare obligatorie auto

DicþionarSUMA ASIGURATÃ – este partea din valoarea de

asigurare pentru care asigurãtorul îºi asumãrãspunderea în cazul producerii fenomenului(evenimentului) pentru care s-a încheiat asigurarea.Suma asiguratã reprezintã în toate cazurile limitamaximã a rãspunderii asigurãtorului ºi constituie unuldin elementele care stau la baza calculãrii primei deasigurare.

NORMA DE ASIGURARE – reprezintã suma asiguratã,stabilitã prin lege, pe unitatea de obiect asigurat, cafiind întâlnitã numai în cazul asigurãrilor de bunuriobligatorii. Fãcând produsul între norma de asigurareºi numãrul unitaþilor de obiect asigurat, obþinemsuma asiguratã pentru bunul respectiv.

PRIMA DE ASIGURARE – reprezintã suma de banidinainte stabilitã pe care asiguratul o plãteºteasigurãtorului, pentru ca acesta sã-ºi poatã constituifondul de asigurare necesar la producerea risculuiasigurat. Din primele de asigurare încasate,

asigurãtorul îºi constituie, pe lângã fondul necesarachitãrii despãgubirilor sau a sumelor asigurate, ºi altefonduri prevãzute prin dispoziþiile legale ºi îºi acoperãcheltuielile privind constituirea ºi administrareafondului de asigurare.

DURATA ASIGURÃRII – reprezintã perioada de timp încare rãmân valabile raporturile de asigurare întreasigurãtor ºi asigurat, aºa cum au fost ele stabilite princontractul de asigurare.În cazul asigurãrilor de bunuri, durata asigurãrii poatefi un an sau chiar mai puþin, de exemplu, 3 sau 6 luni.La asigurãrile de viaþã, durata asigurãrii poate fi multmai îndelungatã, contractul de asigurare putându-seîncheia pentru o perioadã de 5-10 sau 15 ani.

DESPÃGUBIREA DE ASIGURARE – este suma de bani pecare asigurãtorul o datoreazã asiguratului în vedereacompensãrii pagubei produse de riscul asigurat.Despãgubirea de asigurare poate fi egalã sau maimicã decât paguba, în funcþie de principiul derãspundere al asigurãtorului aplicat la acoperireapagubei.

Poliþa de asigurare se va completa în dublu exemplar cu aceleaºi date, cu pixcu pastã, cu litere mari, fãrã ºtersãturi sau modificãri.În cazul în care se completeazã greºit se va cere o nouã poliþã de asigurare, seva relua acþiunea de completare ºi se va solicita asistenþa în completareaacesteia.

45

ProiectPe piaþa româneascã sunt 43 de societaþi de asigurare ºi cel putin 15-20 de

companii destul de prezente pe canalele media pentru a fi recunoscute de potenþialulclient. Însã eu, clientul, nu ºtiu pe care dintre ele sã o aleg pentru cãm-am hotãrât sã-micumpãr douã poliþe. Una de frica hoþilor pentru aparatura din casã, recentachiziþionatã, iar alta dupa ce mi-am schimbat ºi bãtrâna Dacie cu un Renault Megane.Pentru mine, hamletiana întrebare a fost unde? Chin maxim, fiindcã erau banii mei ºinu puteam risca o investiþie pãguboasã. M-a luminat un specialist întâlnit într-o vizitãla o cunoºtinþã comunã. Mi-a schiþat criteriile pe baza cãrora pot alege liniºtit. Vi leîmpãrtãºesc pentru a vã scuti de neliniºti.

Societatea de asigurãri aleasã ar trebui :• Sã posede o largã reþea teritorialã;• Sã dispunã de un capital social adecvat claselor de asigurãri practicate;• Sã facã parte din organizaþii profesionale de profil;• Sã aibã contracte de reasigurare cât mai bune;• Sã ofere materiale de informare transparente;• Sã fie cât mai specializatã pe tipul de poliþã ales;În plus ar trebui:• Ca textele condiþiilor de asigurare sã fie clare ºi cuprinzãtoare;• Ca tarifele practicate sã fie cât mai avantajoase pentru clienþi;• Ca franºizele sã fie cât mai mici;• Ca limitele maxime de despãgubire sã fie cât mai mari;• Ca procedurile în caz de daunã sã fie cât mai simple ºi mai operative;Dupa ce am þinut cont de aceste criterii, am ales ºi am ales bine. Deºi, recunosc,

n-am verificat capitalul social. Dacã pentru dumneavoastrã nu e suficientã experienþamea, puteþi apela în ultimã instanþã la consultanþa unui broker de asigurãri.

RecapitulareLa rubrica „Asigurat” veþi scrie datele personale ale titularului poliþei, respectiv

nume, prenume, numãr telefon.La rubrica „Obiectul asigurãrii”, se vor trece datele de identificare ale obiectului

asigurãrii.Trebuie sã se noteze în poliþã carateristicile obiectului asigurãrii ca identificare

precisã a acestuia.„Prima de asigurare” se obþine prin înmulþirea procentului ce reprezintã prima de

asigurare cu valoarea asigurãrii.În cazul în care se va achita integral prima de asigurare, se va trece în poliþã la

rubricaþia „Prima de asigurare redusã cu X” sub forma unei sume rezultate prinscãderea din prima de asigurare completatã mai devreme .

În cazul rubricaþiei „Modalitate de platã“ se va preciza clar modul în care se vaplãti suma respectivã.

Plata primei de asigurare la termenele stabilite se poate face prin:• numerar;• prin virament bancar;• prin mandat poºtal;• la domiciliul asiguratului.

46

Sã aplicãm ce am învãþat!A. Descoperã singur care va fi prima de asigurare, dacã suma asiguratã este de35,000.00 lei iar n=0,16%!

B-ExerciþiiRezolvând urmãtorul aritmograf cu ajutorul informaþiilor aflate în lecþie, veidescoperi pe verticala haºuratã cuvântul pix.1. document emis de cãtre o instituþie de asigurare, prin care aceasta certificã încheierea unuicontract de asigurare a vieþii sau a bunurilor materiale ale cuiva.

2. stricãciune, deteriorare suferitã de un bun.3. expediþie a mãrfurilor dintr-o þarã în alta în scop de vânzare sau schimb comercial.

C. Cu ajutorul internetului, realizeazã un referat pe tema „Prima de asigurare”.D.1. La rubricaþia „Asigurat” se va scrie:

a-numele firmeib-datele personale ale titularului poliþeic-numãrul de telefon al asiguratuluid-vârsta asiguratului

2. La rubrica „Obiectul asigurãrii” se va scrie:a-denumirea obiectuluib-propietarul obiectuluic-datele de identificare ale obiectului asigurãriid-culoarea obiectului

3. Suma asigurãrii va fi:a-scrisã în valutãb-scrisã numai în literec-scrisã numai în cifred-scrisã în lei

4. Plata primei de asigurare se poate face prin:a-numerar, transfer bancar, mandat poºtal, la domiciliul asiguratului;b- numerar, transfer bancar, mandat poºtal,c- numerar, transfer bancard- numerar

E. Alcãtuiþi un tabel cu paºii de calculare, respectiv calculele efective, a valorilor ce seînscriu în poliþa de asigurare.Nr.crt. Denumire valoare Calculul valorii Observaþii1...

47

2Unitatea EFICIENÞA ACTIVITÃÞIISOCIETÃÞILORDEASIGURÃRI

2.1 IDENTIFICAREA CARACTERISTICILORPIEÞEI ASIGURÃRILOR

Piaþa asigurãrilor reprezintã, în general, locul unde se întâlneºte,în mod reglementat, cererea cu oferta de asigurãri;

La intrarea in vigoare a Tratatului de la Roma, la 1 ianuarie1958, piaþa asigurãrilor din fiecare þarã membrã a comunitãþiieconomice europene funcþiona în conformitate cu reglementãrilenaþionale juridice ºi administrative, referitoare la contractul deasigurare. Acestea se diferenþiau de la o þarã la alta.

În 1938 s-a adoptat de cãtre olandezi contractul de asigurarecuprins în codul comercial, iar în 1942 de cãtre italieni.

Tratatul prin care se instituia Comunitatea EconomicãEuropeanã consacrã patru libertãþi fundamentalemenite sã asigurebuna funcþionare a Pieþei Comune ºi anume:

• libera circulaþie a mãrfurilor• libera circulaþie a persoanelor• libera circulaþie a serviciilor• libera circulaþie a capitalurilor.

Libertatea persoanelor, serviciilor ºi capitalurilor se referã ºi laactivitatea de asigurare.

Statele semnatare ale Tratatului de la Roma au convenit sãalãture în cursul perioadei de tranziþie restricþiile referitoare lalibertatea de stabilire a rezidenþilor unui stat membru pe teritoriulaltui stat membru, precum ºi restricþiile privind crearea de agenþii,sucursale sau filiale de cãtre rezidenþii unui stat membru pe teritoriulaltui stat membru.

Tratatul garanteazã libertatea de stabilire, care permite uneisocietãþi a cãrui sediu social se aflã într-un stat membru sã deschidã osucursalã sau o agenþie pe teritoriul altui stat membru, în condiþiilereciprocitãþii.

Statele membre ale Tratatului de la Roma au mai convenit sãînlãture în mod treptat, în cursul perioadei de tranziþie, restricþiilevizând libera prestare de servicii de cãtre resortisanþii unui statmembru pe teritoriul altui stat membru. Tratatul garanteazãlibertatea de prestare de servicii, care permite unei societãþi stabilitepe teritoriul unui stat membru de a exercita activitãþi pe teritoriul

Bursa din New York

Comisia Europeanã – sala deºedinþe

48

altui stat membru, fãrã a trebui sã dispunã de unsediu acolo ºi fãrã discriminare faþã de societãþilecare dispun de sediu.

Statele semnatare ale Tratatului de la Roma auconvenit sã elimine în mod treptat în cursulperioadei de tranziþie, restricþiile la circulaþiacapitalurilor, aparþinând persoanelor rezidente înstatele membre, precum ºi discriminãrile bazate penaþionalitatea sau rezidenþa pãrþilor, ori pelocalizarea plasamentelor.

Tratatul garanteazã libertatea miºcãrilor decapital ºi permite oricãrui cetaþean sau oricãreisocietãþi din Comunitatea Economicã Europeanãsã efectueze transferuri de capital în spaþiulcomunitar ºi sã utilizeze instrumente financiareoferite pe ansamblul pieþelor din statele membre.

Directiva adoptatã de Consiliu la propunerea Comisiei, în cooperare cuParlamentul European, ºi dupã consultarea Comitetului Economic ºi Social esteobligatorie pentru orice stat membru al Comunitãþilor Europene în ceea ce priveºteobiectivele de atins.

Directivele Europene în domeniul asigurãrilor, altele decât cele de viaþã, se referãla accesul la activitatea nesalarialã a asigurãrilor directe, practicatã de societãþilestabilite pe teritoriul unui stat membru, precum ºi la exercitarea acestei activitãþi.

Activitãþile de asigurare vizate acoperã urmãtoarele riscuri:1. accidente (inclusiv accidente de muncã ºi boli profesionale)2. boli3. vehicule terestre4. vehicule feroviare5. vehicule aeriene6. vehicule maritime, lacustre ºi fluviale7. mãrfuri transportate8. incendiu ºi elemente naturale9. alte daune cauzate bunurilor

10. rãspundere civilã pentru vehicule terestre11. rãspundere civilã pentru vehicule aeriene12. rãspundere civilã pentru vehiculemaritime lacustre ºi fluviale

13. rãspundere civila generalã14. credit15. cauþiune16. pierderi pecuniare diverse17. protecþie juridicã18. asistenþã

Pentru a putea desfãºura activitãþi deasigurare este necesarã obþinerea unei autorizaþiiadministrative prealabile, ce este valabilã înîntreaga Comunitate.

Comisia Europeanã

Mall

49

Societatea de asigurãri va mai trebui:a. sã îºi limiteze obiectul social la activitatea de asigurãri ºi laoperaþiunile ce decurg direct din ea, excluzând orice altãactivitate comercialã

b. sã prezinte un program de activitatec. sã posede un minim de fonduri de garanþied. sã fie condusã de persoane care îndeplinesc condiþiile cerutede onorabilitate, calificare sau experienþã profesionalã.

Desãvârºirea pieþei interne comunitare a fãcut necesarãadoptarea de cãtre autoritãþile comunitare a unor directive care sãpermitã societãþilor de asigurãri având sediul în Comunitate sã-ºidesfãºoare activitatea în diverse state din cadrul Comunitãþii.

Pentru a putea realiza activitãþi în cadrul Comunitãþii, în regim de stabilire sau deliberã prestare de servicii, o societate de asigurãri de viaþã are nevoie de o autorizaþiedin partea autoritãþilor competente ale statului membru de origine.

Autorizaþia se acordã pe fiecare din cele nouã ramuri:a. asigurãri de supravieþuire, deces, mixte etcb. asigurare de nupþialitate, asigurare de natalitatec. asigurãri de viaþã ºi asigurãri de rentã legate de fonduri de investiþiid. asigurare de sãnãtate pe termen lung, nereziliabilãe. operaþiuni ce se referã la asociaþii constituite în vederea capitalizãrii în comun acotaþiilor membrilor lor ºi a repartizãrii rezultatelor astfel obþinute, fie întremembrii supravieþuitori, fie între succesorii celor decedaþi

f. operaþiunile de capitalizareg. operaþiunile de gestionare a fondurilor colective de pensiih. operaþiunile efectuate de societãþile de asigurãri vizate de codul francez alasigurãrilor

i. operaþiunile care depind de durata vieþii oamenilor, definite sau prevãzute delegislaþia asigurãrilor sociale, în cazul în care acestea sunt practicate sauadministrate de societãþi de asigurãri pe propriul lor risc.

În România, cererea potenþialã este mare, dar cea efectivã este redusã, datoritãslabei culturi economice ºi a lipsei resurselor bãneºti.

Cererea de asigurare se concretizeazã în contracte de asigurare încheiate depersoane fizice ºi juridice.

Oferta de asigurare este concretizatã de produsele societãþilor specializate(autorizate sã funcþioneze ºi capabile din punct de vedere financiar sã desfãºoare oastfel de activitate de asigurare).

Piaþa poate avea:• concurenþa perfectã ºi/sau• concurenþa imperfectã.

Piaþa cu concurenþã perfectã are urmãtoarele caracteristici:1. Atomizarea pieþei;2. Libertatea de intrare-ieºire;3. Descentralizarea deciziilor;4. Transparenþa pieþei;5. Omogenitatea produsului de asigurare.

50

Piaþa cu concurenþã imperfectã este atunci când cel puþin una din trãsãturilepieþei cu concurenþã perfectã nu caracterizeazã o piaþã la un moment dat.

Piaþa asigurãrilor este o piaþã impurã, imperfectã.

Societãþile de asigurãri aflate în concurenþã pe piaþa de asigurãri exercitã unul dincomportamentele:

1. de concurenþã perfectã;2. de concurenþã imperfectã;3. managerial.

TOP 10 – Companii de asigurãri din România

COMPANIE PRIME BRUTE SUBSCRISE

RONm.

1. ALLIANZ-ÞIRIAC 287,00

2. ASIROM 210,25

3. ASTRA 133,25

4. OMNIASIG 128,00

5. ING Asigurãri de Viaþã 106,50

6. ASIBAN 106,00

7. BCR Asigurãri 86,00

8. ARDAF 78,75

9. UNITA 76,00

10. GENERALI 66,75

Indicatorii care stabilesc dimensiunea pieþei asigurãrilor sunt:

1. Numãrul contractelor încheiate în perioada de referinþã;2. Numãrul poliþelor în vigoare;3. Valoarea anualã a primelor de asigurare;4. Cuantumul sumelor asigurate în perioada de referinþã;5. Valoarea totalã a angajamentelor asumate de societãþile de asigurãri la unmoment dat.

Indicatorii care cuprind gradul de implicare al asigurãrilor în viaþaeconomico-socialã sunt:

1. Ponderea asigurãrilor în P.I.B. ºi în P.N.B.:2. Ponderea asigurãrilor în ocuparea forþei de muncã;3. Ponderea asigurãrilor pe piaþa capitalului de împrumut;4. Eficienþa folosirii capitalului ºi a forþei de muncã.

Societãþile de asigurare s-au orientat mai mult spre asigurãrile de persoane, alteledecât cele de viaþã, asigurãri de bunuri împotriva incendiilor, calamitãþilor, asigurãrilede viaþã ºi asigurãri pentru autovehicule.

51

Riscurile de asigurare mari obligã la reasigurare, iar aceasta pepiaþa internaþionalã se face în funcþie de credibilitatea ºi siguranþa pecare o oferã societatea respectivã.

Factorii care au determinat creºterea rapidã a activitãþii deasigurare ºi reasigurare pe piaþa internaþionalã a asigurãrilor sunt:

1. creºterea economicã fãrã precedent a þãrilor industrializatedupã cel de-al doilea rãzboi mondial, progresul tehnic ºidezvoltarea socio-umanã sub toate aspectele care au fãcut sãaparã noi necesitãþi;

2. schimbãrile intervenite în structura pieþelor de asigurãri înmai multe pãrþi ale lumii, determinate de mãsurile adoptate înunele þãri, în scopul excluderii sau limitãrii activitãþiicompaniilor strãine de asigurãri pe teritoriul lor;

3. îmbunãtãþirea climatului în domeniul afacerilor directe;4. mondializarea serviciilor financiare, în general, ºi a serviciilor de asigurãri înspecial.

Pe piaþa internaþionalã a asigurãrilor ºi reasigurãrilor, se întâlnesc urmãtoarelecategorii de firme, care alcãtuiesc piaþa de profil:

1. asigurãtorii ºi reasigurãtorii;2. intermediarii, brokerii de asigurare ºi agenþii de asigurare;3. firmele ce oferã servicii specializate asociate activitãþii de asigurare.

Siguranþa ºi securitatea financiarã reprezintã punctul central al oricãror aprecierisau evaluãri ale societãþilor de asigurare. Se folosesc o serie de indicatori economico-financiari cu caracter general sau specific ºi unele aprecieri cu caracter managerial,maigreu de mãsurat economic.

Rating-ul este un indicator care exprimã capacitatea companiei deasigurare-reasigurare de a face faþã obligaþiilor de platã cãtrecreditori. Din punct de vedere al clienþilor, rating-ul exprimãabilitatea de a plãti daunele produse de riscul asigurat.

Dicþionar:Broker - agent de bursã care mijloceºte încheierea contractelor comerciale între vânzãtor ºi

cumpãrãtor sau a unor servicii.

Pecuniar - care þine de bani; propriu banilor; bãnesc.

Piaþa asigurãrilor reprezintã locul unde se întâlneºte cererea cu oferta deasigurãri;Pentru a putea desfãºura activitãþi de asigurare este necesarã obþinerea uneiautorizaþii administrative prealabile .

52

RecapitularePiaþa poate fi: piaþã cu concurenþã perfectã sau imperfectã.

Piaþa cu concurenþã perfectã are urmãtoarele caracteristici:

1. atomizarea pieþei;2. libertatea de intrare-ieºire;3. descentralizarea deciziilor;4. transparenþa pieþei;5. omogenitatea produsului de asigurare.

Piaþa cu concurenþã imperfectã este atunci când cel puþin una din trãsãturilepieþei cu concurenþã perfectã nu caracterizeazã o piaþã la un moment dat. Piaþaasigurãrilor este o piaþã impurã, imperfectã.

Sã aplicãm ce am învãþat!A. Alãturi de colegii tãi sau singur, identificã cel puþin 5 riscuri acoperite de riscurilede asigurare, altele decât cele de viaþã.

B. Exerciþii

Rezolvând urmãtorul aritmogrif cu ajutorul informaþiilor aflate în lecþie, veidescoperi pe verticala haºuratã cuvântul piaþã:

1. Reprezintã locul unde se întâlneºte, în mod reglementat cererea cu oferta2. Bãnesc3. Piaþa unde se întâlneºte cererea cu oferta de asigurãri4. Suma de bani investitã într-o afacere5. Localitatea unde s-a semnat tratatul din 1 ianuarie 1958

C. Proiect

Utilizând internetul, gãseºte informaþii despre piaþa asigurãrilor de viaþã, apoicompleteazã-þi portofoliul.

D. Rezolvaþi

1. Caracteristicile unei pieþe de asigurare considerate perfecte sunt:a) Omogenitatea produsului, transparenþa pieþei, libertatea de intrare-ieºire aparticipanþilor pe ºi de pe piaþã;

b) Omogenitatea produsului, atomizarea pieþei, libertatea de intrare aparticipanþilor pe ºi de pe piaþã;

c) Omogenitatea produsului, transparenþa ºi atomizarea pieþei, libertatea deintrare-ieºire a participanþilor pe piaþã ºi descentralizarea deciziilor;

ªtiaþi cã...

Statul membru de origine poatedecide sã nu aplice o dobândã unicãmaximalã la anumite contracte.

53

d) Omogenitatea produsului, transparenþa ºi atomizarea pieþei, centralizareadeciziilor, libertatea de ieºire de pe piaþã;

e) Transparenþa pieþei, centralizarea deciziilor, miºcarea liberã a capitalurilor.

2. Oferta de asigurare de pe piaþa asigurãrilor vine din partea urmãtorilor factori:1. societãþi comerciale de asigurare;2. organizaþii de asigurare de tip mutual;3. tontine;4. organizaþii de asigurare;5. asociaþii familiale.

Se cere varianta corectã ºi completã:a) 1+2; b) 1+2+3; c) 1+2+3+4; d) 1+2+3+4+5; e) 5.

3. Ce tipuri de societãþi formeazã oferta de asigurãri?a. societãþi de capital, cooperatiste, asociaþiile, asigurãtorii de stat;b. organizaþii frãþeºti, bursele de asigurãri;c. societãþile comerciale pe acþiuni, asigurãtorii de stat;d. societãþi comerciale pe acþiuni ºi cu rãspundere limitatã.

4. Precizaþi trãsãturile caracteristice ale pieþei concurenþiale perfecte:a. existenþa unui numãr mare de societãþi de asigurãri pe piaþã;b. atomicitate, transparenþã, omogenitatea produsului, descentralizarea deciziilor,libertatea de intrare-ieºire;

c. compensarea financiarã a pagubelor, prevenirea pagubelor, economisirea;d. sumele de asigurare nu se majoreazã, iar primele de asigurare se pot indexa.

5. Ce indicatori se pot utiliza în stabilirea dimensiunii pieþei asigurãrilor?a. PIB, PNB, eficienþa folosirii capitalului ºi a forþei de muncã;b. ponderea în ocuparea forþei de muncã ºi ponderea pe piaþa capitalurilor deîmprumut;

c. numãrul poliþelor anulate la un moment dat ºi numãrul contractelor deasigurare încheiate;

d. numãrul contractelor încheiate ºi cuantumul sumelor asigurate în perioada dereferinþã, numãrul poliþelor în vigoare, valoarea anualã a primelor de asigurare.

6. Precizaþi care au fost principalele cauze care au determinat pierderile la anumitecategorii de asigurãri în România?

a. lipsa credibilitãþii pe piaþa internaþionalã, puterea financiarã redusã;b. lipsa personalului specializat în domeniul asigurãrilor;c. riscuri de asigurare mari, numãr mare de societãþi de asigurare, nerealizareaunei bune selecþii a deþinãtorilor de poliþe:

d. nivelul primelor scãzut, asiguraþii solicitã mai des despãgubiri (datoritãdrepturilor contractuale), nu s-a realizat o dispersie a riscului .

7. Ce condiþii trebuie sã îndeplineascã o societate pentru a obþine autorizaþia defuncþionare?

a. informarea statului în detaliu asupra situaþiei societãþii ºi asupra ansambluluiactivitãþii sale;

b. societatea trebuie sã adopte una din formele de organizare prevãzute delegislaþia în vigoare a acelui stat, sã prezinte un program de activitate a acelui

54

stat, sã prezinte un program de activitate ºi sã facã dovada cã dispune de marjade solvabilitate prevãzutã de directivã;

c. de a aplica acele mãsuri prevãzute de directivã, eventual prin recurgerea lainstanþele judecãtoreºti;

d. de a lua cu privire la persoanele care controleazã societatea,mãsurile adecvate ºinecesare pentru a se încredinþa cã activitatea este conformã cu dispoziþiile legale.

8. Ce factori au creat premisele creºterii activitãþii de asigurare pe piaþainternaþionalã a asigurãrilor?

a. asigurãrile oferã locuri de muncã, participarea la oferta de împrumut pe piaþafinanciarã, influenþeazã procesul de intermediere financiarã ºi balanþa de plãþi aþãrii;

b. diminuarea incertitudinii economice ºi mijlocirea reluãrii activitãþii economiceîntrerupte temporar;

c. crearea valorii adãugate prin crearea consumului intermediar (chirii, materialde birou etc.);

d. creºterea economicã a þãrilor industrializate, îmbunãtãþirea climatului îndomeniul afacerilor externe, globalizarea serviciilor financiare, schimbãrilesurvenite în structura pieþelor de asigurãri.

9. Ce semnificaþie are “rating-ul” din punct de vedere al clienþilor?a. metodã de apreciere a gradului de eficienþã a plasamentelor de investiþii;b. abilitatea de a plãti daunele;c. mãrimea obligaþiilor pe care le poate asuma societatea de asigurare;d. gradul de capitalizare al societãþii ºi puterea financiarã.

10. Care sunt actorii pieþelor internaþionale ale asigurãtorilor?a. societãþile de acþiuni, societãþi mutuale, asociaþii;b. asigurãtorii ºi reasigurãtorii, intermediarii ºi firmele ce oferã servicii specializateasociate activitãþii de asigurare;

c. societãþi de capital, burse de asigurãri ºi asigurãri de stat;d. companii de asigurãri.

11. Conform legii, Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor are urmãtoarele atribuþii:1. elaboreazã sau avizeazã proiecte de acte normative;2. supravegheazã situaþia financiarã a asigurãtorilor;3. ia mãsurile necesare pentru ca activitatea de asigurare sã fie gestionatã curespectarea normelor prudenþiale specifice;

4. participã, în calitate de membru, la asociaþiile internaþionale ale autoritãþilor desupraveghere în asigurãri;

5. aprobã transferul de portofoliu.Precizaþi varianta adevãratã:a) toate variantele sunt adevãrate;b) 1+2+3; c) 2+3+4; d) 2+3+4e) toate variantele sunt incomplete, existând restricþii din partea MinisteruluiFinanþelor, conform legii 32/2000.

E. Întrebãri de control1. Definiþi conceptul de piaþã a asigurãrilor.2. Care companie de asigurãri de viaþã deþine poziþia fruntaºã pe piaþa asigurãrilordin România?

55

2.2. CARACTERIZAREA INDICATORILORDE EFICIENÞÃ

Pentru a avea o imagine corectã asupra eficienþei activitãþii deasigurare, este necesar sã cunoaºtem raportul dintre efectulobþinut ºi efortul depus în legãturã cu aceastã activitate, ºi

rezultatele financiare obþinute de un asigurãtor.Efectul obþinut de pe urma activitãþii de asigurare, prin

acordarea de despãgubiri ºi sume asigurate se concretizeazã încrearea condiþiilor care permit continuitatea proceselor economicedin diferite ramuri ºi sectoare, menþinerea integritãþii proprietãþiiaparþinând unor persoane juridice sau fizice ºi realizarea de cãtrepopulaþie a unormãsuri suplimentare de prevedere ºi economisire.

Efortul pentru obþinerea efectului de pe urma activitãþii deasigurare este fãcut atât de asiguraþi, care plãtesc prime de asigurare,cât ºi de asigurãtor, care organizeazã, conduce ºi participã direct larealizarea asigurãrilor de bunuri, persoane ºi rãspundere civilã,precum ºi al asigurãrilor ºi reasigurãrilor în valutã.

Eficienþa activitãþii de asigurare este necesar a fi privitã atât dinpunct de vedere al intereselor asigurãtorului care ºi conduceactivitatea pe baza principiului gestiunii financiare, cât ºi din punct devedere al intereselor asiguraþilor.

Pentru asigurator, asigurãrile sunt cu atât mai eficiente, cu câtcheltuielile ocazionate de platã a despãgubirilor, a sumelor asigurateºi cele privind formarea ºi administrarea fondului de asigurare suntcât mai reduse.

Pentru asiguraþi, eficienþa asigurãrilor este cu atât mai mare, cu cât despãgubirilepe care ei le primesc la producerea riscului asigurat sunt mai apropiate de valoareadaunei înregistrate, iar timpul care trece de la data producerii fenomenului sau aevenimentului asigurat, pânã la încasarea despãgubirilor, respectiv a sumei asigurate,este cât mai redus.

Un factor important care acþioneazã în domeniul asigurãrilor este caracterulaleatoriu al fenomenelor generatoare de pagube. Acest caracter impune ca analizaeficienþei activitãþii de asigurare sã se facã pe o perioadã de timp cãt mai îndelungatã,deoarece numai în acest mod se pot desprinde concluzii clare privind rezultatele finaleobþinute.

În aprecierea activitãþii de asigurare, este necesar sã se þinã seama atât derezultatele obþinute de asigurãtor, cât ºi de cele obþinute de asiguraþi. Dacã, dintr-unanumit motiv, trecem cu vederea rezultatele pe care le obþine asigurãtorul sau cele pecare le obþin asiguraþii, înseamnã cã, de fapt, ne rezumãm la o analizã parþialã care nupermite desprinderea influenþei tuturor factorilor care intervin în asigurare.

Ideal ar fi ca despãgubirile pe care le plãteºte asigurãtorul sã fie cât mai apropiatede valoarea pagubelor produse de riscuri asigurate. Pentru ca acest lucru sã se poatãrealiza, este necesar sã stabileascã un nivel cât mai ridicat al primelor de asigurare, cenu în toate cazurile concordã cu interesele ºi posibilitãþile asiguraþilor, deoareceasigurarea devine prea costisitoare.

Metode de economisire (nebancare)

56

Activitatea de asigurare este necesar sã fie organizatã în aºa fel,încât, sã se poatã interveni prompt pentru înlãturarea urmãrilorproducerii riscurilor asigurate, iar cheltuielile cu administrarea ei sãfie cât mai reduse. Se impune ca activitatea de asigurare sã fie astfelorganizatã ºi condusã, încât, sã permitã asigurãtorului, sã obþinã unanumit profit din care o parte se cuvine bugetului de stat sub formãde impozit. Se poate afirma cã aprecierea eficienþei activitãþii deasigurare este necesar sã se facã folosindu-se indicatori care sã reflecteatât rezultatele obþinute de asigurãtor, cât ºi eficienþa pentru asiguraþi.

Pentru a se putea face o apreciere obiectivã a eficienþei activitãþiide asigurare este necesar sã se fololseascã un sistem adecvat deindicatori.

Pentru stabilirea ºi aprecierea rezultatelor financiare obþinute de asigurãtor seutilizeazã urmãtorii indicatori:

1 - volumul primelor încasate;2 - nivelul protecþiei prin asigurare a riscurilor din societate;3 - productivitatea muncii în domeniul asigurãrilor;4 -suma medie asiguratã ce revine pe un contract de asigurare;5 - prima medie încasatã pe un contract de asigurare;6 - prima medie pe locuitor;7 - gradul de acoperire prin asigurare;8 - gradul de acoperire a daunei;9 - costul relativ al activitãþii de asigurare.

1. Volumul primelor încasate:

Rata daunei este unul din indicatorii utilizaþi pentru aprecierea rezultatelorfinanciare obþinute de asigurãtor.

El aratã în ce raport se aflã despãgubirile sau sumele asigurate plãtite de asigurator,faþã de primele de asigurare încasate.

Rata daunei se exprimã în procente ºi poate fi mai micã, egalã sau mai mare desutã la sutã. Cu cât rata daunei înregistreazã valori mai mici decât 100, cu atât situaþiafinanciarã este mai favorabilã pentru asigurator.

Asiguratorul efectueazã ºi alte cheltuieli decât cele cu platadespãgubirilor ºi a sumelor asigurate. Este necesar ca pentruaprecierea cât mai exactã a rezultatelor financiare obþinute deasigurator, sã se utilizeze ºi indicatorul denumit costul relativ alactivitãþii de asigurare, care se obþine prin raportul dintre totalulcheltuielilor ocazionate de asigurare, la totalul încasãrilor obþinutedin primele de asigurare ºi din alte surse. Costul relativ al activitãþii deasigurare aratã în procente, cât reprezintã cheltuielile de asigurare faþãde veniturile realizate din activitatea de asigurare.

Pentru aprecierea nivelului rezultatelor financiare obþinute de osocietate de asigurãri, se poate utiliza indicatorul rata venitului net.Acest indicator se calculeazã fãcând raportul dintre diferenþa întretotalul veniturilor ºi totalul cheltuielilor înregistrate într-o anumitãperioadã (de obicei un an), la totalul veniturilor.

Aprecierea rezultatelor pe baza ratei daunei ºi a costului relatival activitãþii de asigurare poate fi efectuatã ºi în profil teritorial.

Inundaþii

Consultanþã telefonicã

57

Aceasta permite societãþii de asigurãri sã afle cauzele ce au dus la înregistrarea unorrezulate diferite la sucursale judeþene limitrofe ºi face posibilã aflarea cãilor de urmat învederea reducerii cheltuielilor efectuate la anumite categorii de bunuri cuprinse înasigurare.

2. Nivelul protecþiei prin asigurare a riscurilor din societate(gradul de cuprindere în asigurare):

Acest indicator apare ca un raport între totalul bunurilor(persoanelor) asigurate ºi totalul bunurilor (persoanelor) asigurabile.

Mãrimea gradului de cuprindere în asigurare influenþeazã directrezultatele obþinute la asigurãrile facultative.

Gradul de cuprindere în asigurare aratã, în procente, cât dinnumãrul bunurilor este asigurat.

Cu cât acest indicator înregistreazã valori mai apropiate de 100,cu atât înseamnã cã asigurarea facultativã respectivã este maidezvoltatã.

Mãrimea gradului de cuprindere în asigurare influenþeaza directrezultatetele obþinute la asigurãrile facultative.

De regulã, cu cât gradul de cuprindere în asigurare este mai ridicat, cu atâtexistã mai multã certitudine cã se va înregistra un raport mai favorabil întredespãgubirile plãtite ºi primele încasate.Aceastã afirmaþie se bazeazã pe faptul cã un grad de cuprindere în asigurare mai

ridicat permite realizarea unei dispersii mai uniforme a riscurilor.Creºterea gradului de cuprindere în asigurare depinde în mare mãsurã de calitatea

activitãþii desfãºurate de organele asigurãtorului care se ocupã cu contractarea deasigurãri.

Gradul de cuprindere în asigurare poate fi utilizat pentru aprecierea nivelului dedezvoltare al asigurãrilor facultative atât la nivelul societãþii de asigurãri, cât ºi la nivelulfiecãrei sucursale.

Cantitatea ºi calitatea activitãþii desfãºurate de personalul care se ocupã cuîncheierea asigurãrilor facultative pot fi apreciate pe baza unor indicatori, cum suntnumãrul mediu de asigurãri contractate de un lucrãtor, suma medie asiguratã, primamedie aferentã unui contract, productivitatea muncii unui lucrãtor.

3. Productivitateamuncii în domeniulasigurãrilor

Productivitatea muncii unui lucrãtor dinasigurãri se obþine raportând încasãrile din primelede asigurare la numãrul total de lucrãtori.

Acest indicator se poate calcula atât la nivelulunui trimestru, cât ºi anual.

Numãrul mediu de asigurãri contractate, sumamedie asiguratã, prima medie încasatã pe uncontract ºi productivitatea muncii pe un lucrãtorpot fi calculaþi atât la nivelul unei sucursale, cât ºi lanivelul societãþii de asigurãri.

Evoluþie financiarã

ªedinþã de analizã a activitãþii

58

Eficienþa asigurãrilor pentru asiguraþi poate fi apreciatã pe baza unor indicatoricum sunt: durata medie de lichidare a daunelor, gradul de acoperire prin asigurare,gradul de acoperire a daunei.

4. Sumamedie asiguratã ce revine pe un contract de asigurare

Se calculeazã ca un raport între totalul sumelor asigurate ºi numãrul total alcontractelor de asigurare încheiate.

Suma medie asiguratã se utilizeazã ca indicator pentru aprecierea rezultatelornumai în cadrul asigurãrilor facultative de viaþã.

În cazul în care contractele de asigurãri de viaþã sunt încheiate pentru sumeasigurate mai mari, personalul care se ocupã de contractãri a desfãºurat o activitate decalitate superioarã.

Acest indicator se poate calcula atât pentru întregul stoc de asigurãri existente launmoment dat, cât ºi separat pentru asigurãrile contractate într-o anumitã perioadã detimp.

5. Primamedie încasatã pe un contract de asigurare

Prima medie încasatã pe un contract se obþineraportând totalul încasãrilor din prime, la numãrulcontractelor de asigurare încheiate.

Acest indicator se poate calcula atât în cazulasigurãrilor de bunuri ºi de persoane, cât ºi în cazulasigurãrilor de rãspundere civilã.

Are o semnificaþie deosebitã în cazul asigu-rãrilor de viaþã, deaoarece acestea, încheindu-se peun termenmai lung, ne vor arãta nivelul de atragerede numerar de la populaþie.

6. Primamedie pe locuitor

Numãrul mediu de asigurãri contractate de unlucrãtor din domeniul muncii de achiziþie secalculeazã ca un raport între numãrul total alasigurãrilor facultative contractate într-o anumitãperioadã de timp ºi numãrul lucrãtorilor care seocupã cu încheierea de asigurãri.

7. Gradul de acoperire prin asigurare

Gradul de acoperire prin asigurare se calculeazã ca un raport între suma asiguratãºi valoarea realã a bunului asigurat.

Acest indicator ne aratã, în procente, în ce raport se aflã suma asiguratã faþã devaloarea realã a bunului asigurat.

Acest indicator are semnificaþie numai dacã se calculeazã separat pentru fiecarebun cuprins în asigurare.

Plãþi

59

8. Gradul de acoperire a daunei

Gradul de acoperire a daunei aratã, în procente, în ce raport seaflã despãgubirea faþã de paguba produsã.

Acest indicator se poate urmãri separat, pe feluri de bunuricuprinse în asigurare.

Nivelul acestui indicator diferã în funcþie de principiul derãspundere, care se aplicã la categoria respectivã de bunuri.

Indicatorii utilizaþi pentru aprecierea nivelului de dezvoltare, alasigurãrilor facultative, a cantitãþii ºi a activitãþii desfãºurate delucrãtorii care se ocupã cu încheierea de asigurãri ºi a rezultatelorobþinute de asiguraþi pot fi folosiþi atât în analiza la nivel macro cât ºiîn analiza la nivelul fiecãrei sucursale.

9. Costul relativ al activitãþii de asigurare

Acest indicator îºi justificã existenþa datoritã manifestãrii ºi altor cheltuieli decâtcele cu platã, despãgubirilor ºi sumelor asigurate.

Acest indicator se obþine prin raportarea totalului cheltuielilor ocazionate deactivitatea de asigurare, la totalul încasãrilor obþinute din primele de asigurare ºi dinalte surse.

Costul relativ al activitãþii de asigurare aratã, în procente, cât reprezintã cheltuielilede asigurare faþã de veniturile realizate din activitatea de asigurare.

În mod normal, acest indicator este mai mic decât sutã la sutã, însã pot sã aparã ºisituaþii când este mai mare.

În acest caz, înseamnã cã în perioada respectivã asigurãtorul n-a reuºit sã acopere,cu încasãrile din primele de asigurare ºi din alte venituri, cheltuielile totale pe care le-aefectuat.

În toate cazurile, costul relativ al activitãþii de asigurare este mai mare decât ratadaunei, pentru cã ºi totalul cheltuielilor efectuate de asigurãtor este mai mare decâttotalul despãgubirilor plãtite.

Costul relativ minus rata daunei exprimã, în procente, cheltuielile ocazionate deconstituirea ºi administrarea fondului de asigurare.

Rata daunei ºi costul relativ al activitãþii de asigurare se calculeazã atât pentrufiecare an în parte, cât ºi pentru întreaga perioadã de analizã.

Aceºti indicatori se utilizeazã mai ales pentru aprecierea rezultatelor obþinute de osocietate de asigurãri în întregul sãu.

Ei pot fi utilizaþi ºi pentru formarea unei imagini privind rezultatele obþinute desucursalele acesteia.

Explozie

DicþionarBeneficiarul asigurãrii - Insurance beneficiary - persoana

care are dreptul sã încaseze despãgubirea sau sumaasiguratã fãrã ca aceasta sã fie parte la contractul deasigurare. În anume situaþii, terþa persoanã caredevine beneficiarul asigurãrii este indicatã în modexpres de cãtre asigurat în contractul de asigurare.

Brokeraj – Brokerage1. comisionul ºi venitul din onorarii, încasat de cãtreun broker de asigurãri;2. termen american care descrie o companie deintermediere în asigurãri;3. onorariul plãtit unui broker care intermediazãobþinerea unei reasigurãri pentru un birou cedent.

Borderou - Bordereau - lista detaliatã de prime ºi daunepregatitã lunar.

B. Exerciþii

Rezolvând urmãtorul aritmogrif cu ajutorul informaþiilor aflateîn lecþie, vei descoperi pe verticala haºuratã cuvântul prima:1. întâiul2. nivelul de cuprindere exprimat %3. valoare obþinutã în urma unui calcul ce este consideratã caracteristicã pe unanumit segment

4. nivelul economic superior5. persoana ce a încheiat o poliþa de asigurare.

60

RecapitulareIndicatorii de eficienþã pe care îi putem întâlni în mod uzual sunt:

1-volumul primelor încasate,2-nivelul protecþiei prin asigurare a riscurilor din societate,3-productivitatea muncii în domeniul asigurãrilor,4-suma medie asiguratã ce revine pe un contract de asigurare,5-prima medie încasatã pe un contract de asigurare,6-prima medie pe locuitor,7-gradul de acoperire prin asigurare,8-gradul de acoperire a daunei,9-costul relativ al activitãþii de asigurare.

Sã aplicãm ce am învãþatA. Descoperã alãturi de colegii tãi metodele de analizã a situaþilorexistente alcãtuind un tabel sintetic:

Nr.crt.

Denumiremetodã

Definiþie Caracteristici Funcþii Observaþii

1

ªtiaþi cã...

• În acelaºi timp, conforminformãrilor oficiale ale MinisteruluiAdministraþiei ºi Internelor (M.A.I.),numãrul autovehiculelorînmatriculate se ridicã la circa3,7 milioane. Prin comparareaacestui indicator cu dateleraportate la CSA de cãtresocietãþile de asigurare, rezultã,prin urmare, un grad de cuprindereîn asigurarea RCA de circa 85%.

• Ion Luca Caragiale a fost agent deasigurãri al Societãþii NAÞIUNEA înanul 1883.

• Primul contract de reasigurare afost încheiat, potrivit unor surse înanul 1370, de cãtre genovezulGiuliano Grillo, care asigurase untransport maritim pe itinerariulGenova-Sluys (Bruges). Întrucâtcãlãtoria între Cadix ºi Bruges eraconsideratã extrem de periculoasã,angajatorul a cãutat sã scape deangajamentul sãu prea hazardat. Înacest scop el a încheiat un contractcu asiguratorii Goffredo Benavia ºiMartino Sacco, care, în schimbulunei prime, au acceptat sã acopereorice daunã care ar fi putut survenipe distanþa Cadix- Burges.

C. Proiect

Realizeazã un referat în care sã prezinþi schematic toate tipurile de indicatoricunoscuþi.

61

D. Rezolvaþi

1. Care este numãrul de indicatori stabiliþi ca fiind utilizaþi pentru aprecierearezultatelor?

a. 12b. 9c. 8d. 4

2. Nivelul protecþiei prin asigurare a riscurilor din societate (gradul de cuprindere înasigurare):

a. aratã în ce raport se aflã despãgubirile sau sumele asigurate plãtite de asigurator,faþã de primele de asigurare încasate.

b. apare ca raport între totalul bunurilor (persoanelor) asigurate ºi cele asigurabilec. aratã forþa firmei de asigurãrid. nu este semnificativ ca indicator

3. Prima medie pe locuitor:a. Numãrul mediu de asigurãri contractate de un lucrãtor din domeniul muncii deachiziþie se calculeazã ca un raport între numãrul total al asigurãrilor facultativecontractate într-o anumitã perioada de timp ºi numãrul lucrãtorilor care seocupã cu încheierea de asigurãri.

b. Acest indicator se obþine prin raportarea totalului cheltuielilor ocazionate deactivitatea de asigurare, la totalul încasãrilor obþinute din primele de asigurareºi din alte surse.

c. Costul relativ al activitãþii de asigurare aratã în procente, cât reprezintãcheltuielile de asigurare faþã de veniturile realizate din activitatea de asigurare.

d. În mod normal, acest indicator este mai mic decât sutã la sutã, însã pot sa aparãºi situaþii când este mai mare.

4. Gradul de acoperire prin asigurare:a. Acest indicator se poate calcula atât în cazul asigurãrilor de bunuri ºi depersoane, cât ºi în cazul asigurãrilor de rãspundere civilã.

b. Are o semnificaþie deosebitã în cazul asigurãrilor de viaþã deoarece, acesteaîncheindu-se pe un termen mai lung, ne va arãta nivelul de atragere de numerarde la populaþie.

c. Gradul de acoperire prin asigurare se calculeazã ca un raport între sumaasiguratã ºi valoarea realã a bunului asigurat.

d. nici o afirmaþie nu este adevãratã.

E. Întrebãri de control

1. Indicaþi cãile de ameliorare a eficienþei activitãþii de asigurare la nivelulcompaniilor de profil.

2. Care sunt indicatorii specifici de apreciere a eficienþei activitãþii de asigurare?3. Cum se calculeazã prima medie încasatã per contract?

62

2.3. CALCULUL INDICATORILORDE EFICIENÞÃ

Calculul indicatorilor de eficienþã se va face respectând formulele:

1. Volumul primelor încasate

Rd = rata dauneiD = totalul despãgubirilor sau sumelor asigurate plãtite de asigurãtorP = totalul primelor de asigurare încasate de asigurãtor

2. Nivelul protecþiei prin asigurarea riscurilor din societate

Gn = reprezintã gradul de cuprindere în asiguraren = numãrul bunurilor asigurateN = numãrul bunurilor asigurabile

3. Productivitateamuncii în domeniul asigurãrilor

W = productivitatea medie a muncii pe un lucrãtorLs = numãrul total de lucrãtoriP = totalul încasãrilor din primele de asigurare

4. Sumamedie asiguratã ce revine pe un contract de asigurare

Sma = suma medie asiguratãSa = totalul sumelor asigurateNi = numãrul total al contractelor de asigurare încheiate

SaSma =—–Ni

PW =—

Ls

nGc =— × 100

N

DRd =— × 100

P

63

5. Primamedie încasatã pe un contract de asigurare

Pm = prima medie încasatã pe un contractP = totalul încasãrilor din primele de asigurareNc = numãrul total al contractelor de asigurãri încheiate

6. Primamedie pe locuitor

Nac = numãrul mediu de asigurãri contractate de un lucrãtorAc = numãrul asigurãrilor contractate într-o anumitã perioadãLc = numãrul lucrãtorilor care se ocupã cu încheierea de asigurãri

7. Gradul de acoperire prin asigurare

Gaa = reprezintã gradul de acoperire prin asigurareS = suma asiguratãF = valoarea realã a bunului în momentul încheierii asigurãrii

8. Gradul de acoperire a daunei

Gad = gradul de acoperire a dauneiD = despãgubirea acordatã asigurãtoruluiP = valoarea pagubei produse la bunul asigurat

9. Costul relativ al activitãþii de asigurare

Ca = reprezintã costul relativ al activitãþii de asigurareC = totalul cheltuielilor efectuate de asigurãtor (plãþi de despãgubiri, de sume

asigurate ºi cheltuieli privind constituirea ºi administrarea fondului deasigurare)

P = totalul primelor de asigurare ºi al altor venituri încasate de asigurãtor

CCa =— × 100

P

DGad =— × 100

P

SGaa =— × 100

F

AcNac =—–Lc

PPm =—Nc

64

DicþionarTaxa de poliþã - Policy fee - în cazul poliþelor de asigurare

de viaþã, la stabilirea primei de asigurare esteîncorporatã o taxã, de cãtre companii, ce are ca scopacoperirea costurilor de administrare ale companiei,care sunt fixe, indiferent de valoarea asigurãrii; variazãde la un asigurãtor la altul ºi uneori de la un tip depoliþã la altul.

Titluri de credit - Debentures - documente de valoareemise de companii în schimbul unor împrumuturi petermen lung, de obicei între 10 ºi 40 de ani; deþinãtoriiunor astfel de titluri au dreptul la o ratã fixã a dobânziiîn fiecare an, indiferent dacã acea companie care aemis titlurile înregistreazã profituri sau nu.

Transferul de risc - Risk transfer - se produce când o partetransferã efectele financiare ale daunei sale unei alteparþi. În asigurãri, asiguratul transferã posibilitatea dedaunã cãtre asigurãtor în schimbul primei; prinaceasta, asiguratul transformã incertitudinea uneidaune relativ mari în certitudinea unui cost anual mairedus, însã fix.

Cele mai întâlnite forme de asigurare de viaþã sunt:� Cu acumulare de capital (poliþa pe o perioadã datã, cu suma asiguratã, cepoate fi plãtitã fie în caz de deces, fie la încheierea perioadei de asigurare);

� Pe întreaga viaþã - suma asiguratã este plãtitã numai la deces;� La termen - denumitã ºi asigurare temporarã - suma asiguratã se plãteºtenumai în cazul în care decesul se produce în perioada asiguratã;

� Descrescãtoare la termen - spre deosebire de cele la termen, suma asiguratãdescreºte de la un an la altul.

Sã aplicãm ce am învãþatA. Descoperã alãturi de colegii tãi metodele de aplicare pentrucalcularea indicatorilor învãþaþi, pe baza unor valori fictive alesealeatoriu, alcãtuind un tabel sintetic ºi apoi reprezentaþi graficvalorile obþinute.

Nr.crt.

Denumireindicator(metoda)

Formula ºi valorilefictive alese pecomponentele formulei

Calcululefectiv

Observaþii

1

ªtiaþi cã...

• Fitch Raitings, a introdus în 1924cunoscutele ratinguri „AAA” – „D”pentru a rãspunde necesitãþii de aevalua obiectiv siguranþa financiarãa companiilor.

• În anul 1911 a fost încheiatã primaasigurare aviaticã pentru un zbortransatlantic. Marea Britanie a fostîn fruntea dezvoltãrii pieþeiasigurãrilor aviatice.

O forma graficã (exemplu):

65

B. Exerciþii

Rezolvând urmãtorul aritmogrif cu ajutorulinformaþiilor aflate în lecþie, vei descoperi peverticala haºuratã cuvântul calcul.1. -valoare ce o scot din buzunar pentru a acoperi o cheltuialã2. -temperatura se mãsoarã în.....3. -la terminarea facultãþii obþii......4. -document semnat de asigurãtor ºi asigurat5. -subdiviziune monetarã6. -moneda naþionalã

C. Proiect

Realizeazã un referat sintezã, sub formã tabelarã, care sã cuprindã toate formuleleindicatorilor pe care i-ai învãþat.

Nr. crt. Denumire Formulã Observaþii1...

D. Rezolvaþi

1. Un autovehicul este asigurat la douã societãþi de asigurare diferite, A ºi B.Contractul de asigurare încheiat cu societatea A vizeazã avariile, suma asiguratãfiind de 1,000.00 lei. În contractul de asigurare încheiat cu societatea de asigurãriB, autovehiculul este asigurat împotriva cazurilor de furt prin efracþie, pentrusuma de 7,000.00 lei. Ca urmare a unei defecþiuni la partea electricã, bunul suferão pagubã de 5,000.00. Despãgubirea va fi plãtitã:

a. de societatea de asigurare B;b. de cele douã societãþi de asigurare, conform regulii egalitãþii;c. de cele douã societãþi de asigurare, conform regulii proporþionalitãþii;d. de cele douã societãþi de asigurare, þinând cont de sistemul de acoperire înasigurare, aplicabil în cauzã;

e. de societatea de asigurare.

2. În legãturã cu asigurarea pentru avarii, identificaþi rãspunsul corect:a) Pot fi asigurate toate tipurile de autovehicule;b) Aceastã asigurare poate fi încheiatã de persoane fizice ºi juridice cu domiciliul,sediul sau reºedinþa în România;

c) Nu se acordã despãgubiri pentru cheltuielile fãcute în vederea limitãriipagubelor produse;

d) Uzura autovehiculului este calculatã în cotã fixã;e) Se pot acorda despãgubiri pentru pagube produse prin întrebuinþareaautovehiculului.

66

3. La asigurarea bunurilor în timpul transportului pe calea feratã, rãspundereaasigurãtorului începe:

a) din momentul încãrcãrii bunurilor în vagoane;b) din momentul primirii bunurilor de cãtre transportator;c) dupã 24 de ore de la expirarea zilei în care s-au achitat primele;d) la 5 zile de la expirarea zilei în care s-au plãtit primele de asigurare;e) la 3 zile dupã ce s-a încheiat contractul de asigurare.

4. În legãturã cu asigurãrile de rãspundere civilã, identificaþi afirmaþia falsã:a) Prin asigurãrile de rãspundere civilã, se pot acoperi pagubele produse deasigurat unor terþe persoane în anumite condiþii, cât ºi pagube proprii;

b) Asigurãrile de rãspundere civilã mai au ºi un rol social mai importantcomparativ cu celelalte tipuri de asigurãri;

c) În asigurãrile de rãspundere civilã, culpa asiguratului este una din condiþiile debazã care se cere a fi îndeplinitã pentru ca asigurãtorul sã indemnizeze terþiipãgubiþi;

d) În asigurãrile de rãspundere civilã, în calitate de beneficiari, pot apãrea numaiterþe persoane necunoscute în momentul încheierii contractului de asigurare;

e) Aceste asigurãri pot fi atât obligatorii, cât ºi facultative.

E. Rãspundeþi la întrebãri

Alcãtuiþi o schemã arborescentã cu indicatorii utilizaþi în practicã.

67

RÃSPUNSURI TESTE

I. Analiza asigurãrilor în economie

1. Caracterizarea trãsãturilor contractului de asigurãri

A. Contractul poate fi :1. Consensual 2. Aleatoriu 3. Sinalagmatic4. Oneros 5. De bunã credinþã Etc…

B.

C. Vã recomandãm utilizarera unui motor de cãutare pe internet de tipul “GOOGLE”.

D.

E.1. Prin contractul de asigurare, asiguratul se obligã sã plãteascã o primã asiguratorului, iaracesta se obligã ca la producerea unui risc sã plãteascã asigurãtorului sau beneficiarului,despãgubirea sau suma asiguratã (indemnizaþia) în limitele ºi la termenele convenite.

2. • Contract consensual, adicã este un contract încheiat numai prin consimþãmântul pãrþilor.• Contract aleatoriu, adicã la încheierea contractului pãrþile nu cunosc existenþa sau felulavantajelor patrimoniale ce vor rezulta din contract, deoarece obligaþiile asumate deasigurat ºi asigurãtor depind de un eveniment incert ºi viitor.• Contract sinalagmatic, adicã pãrþile contractante îºi asumã obligaþii reciproce ºiinterdependente.• Contract cu titlu oneros, adicã este un contract în care fiecare parte urmãreºte sã obþinãun folos.• Contract de adeziune este contractul redactat ºi imprimat de asigurãtor la care a aderatasiguratul.• Contract de bunã credinþã, este contractul ce presupune ca executarea sã se facã cubunã credinþã de cãtre pãrþi.• Contract succesiv, este contractul cu eºalonare în timp.• Legea constituie, alãturi de contract, o altã formã juridicã de realizare a asigurãrii .

3. Principalele acte normative:- Codul comercial din 1886;- Legea pentru constituirea ºi funcþionarea întreprinderilor private de asigurare ºi reglementarea contractului de asigurare din 7 iulie 1930, cu modificãrile ulterioare din 9 aprilie 1931, 12martie 1932 ºi 10 aprilie 1936;- Legea pentru convertirea în lei a anumitor prestãri prevãzute în unele contracte de asiguraredin 24 martie 1937;- Articolele 557-621 ale Codului comercial care modificã prevederile art. 49-96 ale legii asigurãrilor;- Decretul lege din 1 octombrie 1941 privind acoperirea riscului de rãzboi în asigurãrile de viaþã(pe baza tarifelor suplimentare de prime legiferate);- Decretul lege din 29 martie 1941 privind interzicerea constituirii de noi societãþi de asigurareîn România.

1 2 3 4 5 6 7 8 9

E E A C C D D C E

1 C O N S E N S U A L

2 A L E A T O R I U

3 S I N A L A G M A T I C

4 O N E R O S

68

2. Identificarea elementelor asigurãrilor

A. Elemente ale asigurãrii:1-Asigurãtorul 2-Asiguratul 3-Beneficiarul asigurãrii4-Contractantul asigurãrii 5-Contractul de asigurare 6-Riscul asigurat7-Evaluarea în vederea asigurãrii 8-Suma asiguratã

B.

C. Se recomandã folosirea unui motor de cautare de exemplu”GOOGLE” (inundaþii, trãznet,cutremur, accidente).

D.

E

1 2 3 4 5 6

D A A A A B

1 A I G U R A T O R U L

2 S A U

3 R I S C

4 A S I G U R A T

5 R I S C U L

6 N O R M A

7 P R I M A

8 D E S P A G U B I R E

9 R E A S I G U R A R E A

Nr.crt.

Denumireelementeasigurãri


1 Asigurãtorul

-Asigurãtorul este persoana juridicã, societate deasigurãri, care în schimbul primei de asigurare dela asigurat îºi asumã raspunderea de a acoperipagubele produse bunurilor sau serviciilorasigurate.

Poate fi numai persoanã juridicã cetrebuie sã funcþioneze respectândcadrul legislativ în vigoare

2 Asiguratul

-Asiguratul este persoana fizicã sau juridicã ce seasigurã împotriva unor evenimente ce pot apãreaîn viaþa sa, care îºi asigurã bunurile împotriva unorcalamitãþi naturale sau accidente sau care seasigurã pentru prejudiciul pe care îl produce unorterþe persoane .

Poate fi atât persoanã fizicã cât ºijuridicã

3Beneficiarulasigurãrii

-Beneficiarul asigurãrii este persoana care aredreptul sã încaseze despãgubirea sau sumaasiguratã , fãrã însã ca aceasta sã fie parte lacontractul de asigurare.

Terþa persoanã care devinebeneficiarul asigurãrii este indicatãde cãtre asigurat în contractul deasigurare , sau este desemnat încursul executãrii contractului deasigurare prin declaraþie scrisã ,comunicatã de asigurat societãþiide asigurare , ori prin testament .Beneficiarul asigurãrii estedesemnat ºi prin condiþiile deasigurare (soþ , moºtenitorii legalietc).

69

Nr.crt.



4Contractantulasigurãrii

-Contractantul asigurãrii este element specificasigurãrilor facultative. Contractantul asigurãriieste persoana fizicã sau juridicã care poate încheiao asigurare, fãrã, însã, ca aceasta sã obþinã calitateade asigurat

Un agent economic poate încheiao asigurare de accidente pentrusalariaþii sãi, care în acest caz aucalitatea de asiguraþi.

5Contractul deasigurare

-Contractul de asigurare este actul juridic princare se reglementeazã raporturile juridice dintrepãrþile contractante.

Este format dintr-un ansamblu dedocumente cuprinzând cererea deasigurare, poliþa de asigurare,condiþiile contractuale pentruasigurarea de bazã ºi condiþiilecontractuale pentru clauzelesuplimentare ataºate.

6 Riscul asigurat

-Riscul asigurat este evenimentul care odatãprodus , datoritã efectelor sale, sã oblige peasigurãtor sã plateascã asiguratului saubeneficiarului asigurãrii , despãgubirea sau sumaasiguratã.

Riscul asigurat este folosit în sensulde probabilitate a produceriievenimentului împotriva cãruia seîncheie asigurarea. Cu cât acesteveniment are o frecvenþã maimare, cu atât este mai marepericolul de producere a pagubeiºi apare necesarã asigurarea.

7Evaluarea învedereaasigurãrii

Evaluarea în vederea asigurãrii reprezintãoperaþiunea prin care se stabileºte valoareabunurilor în vederea cuprinderii lor în asigurare.

-Evaluarea în vederea asigurãriieste element specific asigurãrilorde bunuri.

8 Suma asiguratã

-Suma asiguratã este partea din valoarea deasigurare pentru care asigurãtorul îºi asumãrãspunderea în cazul producerii evenimentuluipentru care s-a încheiat asigurarea.

Suma asiguratã reprezintã în toatecazurile limita maximã arãspunderii asigurãtorului ºiconstituie unul din elementelecare stau la baza calculãrii primeide asigurare. În cazul asigurãrilorde bunuri, suma asiguratã poate fiegalã sau mai micã decat valoareabunurilor respective.

9Norma deasigurare

Norma de asigurare reprezintã suma asiguratã,stabilitã prin lege, pe unitatea de obiect asigurat,ea fiind întâlnitã numai în cazul asigurãrilor debunuri obilgatorii.

-Norma de asigurare este elementspecific asigurãrilor de bunuri prinefectul legii. Suma asiguratã pentruun bun se obþine fãcând produsulîntre norma de asigurare ºi numãrulunitãþilor de obiect asigurat

10Prima deasigurare

-Prima de asigurare reprezintã suma de banidinainte stabilitã pe care asiguratul o plãteºteasigurãtorului, pentru ca acesta sã-ºi poatãconstitui fondul de asigurare necesar achitãriidespãgubirii de asigurare sau a sumei asigurate laproducerea riscului asigurat.

Din primele de asigurare încasateasigurãtorul îºi constituie, lângãfondul necesar achitãriidespãgubirilor sau a sumelorasigurate, ºi alte fonduri prevãzuteprin dispoziþiile legale ºi îºi acoperãcheltuielile privind constituirea ºiadministrarea fondului de asigurare.Pentru a calcula volumul primelorde asigurare ce se încaseazã de laasiguraþi, se înmulþeºte sumaasiguratã cu cota de primã tarifarãstabilitã pentru fiecare 100 sau 1000unitaþi monetare.

70

Nr.crt.



11Durataasigurãrii

-Durata asigurãrii reprezintã perioada de timpprin care rãmân valabile raporturile de asigurareîntre asigurãtor ºi asigurat aºa cum au fost elestabilite prin contractul de asigurare.

Durata asigurãrii este un elementspecific asigurãrilor facultative ºipe tot parcursul ei cele douã pãrþicare intervin în asigurare trebuie sãrespecte obligaþiile ce le revin dincontractul de asigurare:asigurãtorul este obligat sãplãteascã asiguratuluidespãgubirea pentru pagubeleproduse bunurilor cuprinse înasigurare, de riscurile asigurate sausuma asiguratã ce îi revineasiguratului sau beneficiaruluiasigurãrii la producereaevenimentului asigurat, iarasiguratul are obligaþia de a plãtiprimele de asigurare la termeneledinainte stabilite.

12Dauna saupaguba

-Paguba sau dauna reprezintã pierderea (înexpresie bãneascã), intervenþia la un bun asigurat,ca urmare a producerii fenomenului împotrivacãruia s-a încheiat asigurarea.

Paguba poate fi totalã, în cazul încare bunul a fost distrus înîntregime, ºi parþialã atunci cândpierderea este mai micã decâtvaloarea bunului.

13Despãgubireade asigurare

-Despãgubirea de asigurare este suma de banipe care asigurãtorul o datoreazã asiguratului învederea compensãrii pagubei produse de risculasigurat.

Despãgubirea de asigurare poate fiegalã sau mai micã decât paguba.

14 Cazul asigurat-Cazul asigurat (sau sinistru) este evenimentulasigurat care a fost deja produs.

Acest caz trebuie sã fie posibil ºi sãnu fie sigur.

15 Franºiza

-Franºiza este partea de daunã care rãmâne însarcina asiguratului ºi care se deduce dincuantumul despãgubirii pentru fiecare evenimentasigurat.

-Franºiza temporalã- perioada detimp calculatã în numar de zile sausãptãmâni ºi menþionatã în poliþa,pentru care nu se plãtesc nici unfel de sume asigurate saucompensaþii

16Fondul deasigurare

-Fondul de asigurare este format din partea deinvestiþii alocatã din prima de asigurare, ºi a cãruivaloare creºte anual în funcþie de dobândaobþinutã de cãtre societate.

Reprezintã baza dezvoltãriisocietãþii.

17Vârsta deasigurare

-Vârsta de asigurare se referã la vârsta pe caretrebuie sã o aibã asiguratul (în cazul asigurãrilor deviaþã).

Este un element foarte important.

18Poliþa deasigurare

-Poliþa de asigurare este documentul emis deasigurãtor în baza ºi cu respectarea prezentelorcondiþii de asigurare ºi a convenþiei cadru deasigurare, prin care se stabilesc condiþiile specifice(limita rãspunderii/poliþa, perioada de asigurare,prima de asigurare, franºiza) în care se încheieasigurarea unui risc specificat.

Aceasta cuprinde: formularul depoliþã, condiþiile de asigurareprecum ºi alte anexe sausuplimente care sunt conveniteîntre asigurat ºi asigurãtor cafãcând parte din contractul deasigurare.

71

1. Asigurãtorul

2. Asiguratul

3. Beneficiarul asigurãrii

4. Contractantul asigurãrii

5. Contractul de asigurare

6. Riscul asigurat

7. Evaluarea în vederea asigurãrii

8. Suma asiguratã

9. Norma de asigurare

10. Prima de asigurare

11. Durata asigurãrii

12. Dauna sau paguba

13. Despãgubirea de asigurare

14. Cazul asigurat

15. Franºiza

16. Fondul de asigurare

17. Vârsta de asigurare

18. Poliþa de asigurare

19. Reasigurarea

20. Prima de reasigurare

21. Coasigurarea

Nr.crt.



19 Reasigurarea-Reasigurarea constã în cedarea de cãtreasigurãtor, cãtre alte societãþi, a pãrþii din risculsubscris care depãºeºte reþinerea sa proprie.

Este obligatorie, fiind stabilitã prinlege.

20Prima dereasigurare

Prima de reasigurare se stabileºte într-uncuantum determinat pentru o anumitã acoperireprin reasigurare sau într-o cotã procentualã care seaplicã la volumul primelor încasate de asigurãtor,aferente acoperirii prin reasigurare.

-Prime brute subscrise- primeleîncasate ºi de încasat, inclusivprimele de reasigurare încasate ºide încasat, aferente tuturorcontractelor de asigurare ºicontractelor de reasigurare, careintrã în vigoare în perioada dereferinþã, înainte de deducereaoricãror sume din acestea; Primenete subscrise primele brutesubscrise din care se deduc sumeleplãtite ºi de plãtit drept prime dereasigurare; Prime brute încasatedin totalul primelor încasate,inclusiv primele de reasigurareîncasate în perioada de referinþã,înainte de deducerea oricãrorsume din acestea; Prime neteîncasate- primele brute încasatedin care se deduc sumele plãtitedrept prime de reasigurare.

21 Coasigurarea-Coasigurare – operaþiunea prin care doi sau maimulþi asigurãtori subscriu acelaºi risc, fiecareasumându-ºi o cotã-parte din acesta.

3. Clasificarea asigurãrilor

A. Dupã obiectul de activitate: B.1. -asigurãri de viaþã2. -asigurãri de persoane3. -altele dacât cele de viaþã4. -asigurãri de autovehicule5. -asigurãri maritime ºi de transport6. -asigurãri de aviaþie

C. Se recomandã folosirea unui motor de cãutare, de exemplu ”GOOGLE”. (asigurãri de bunuri,asigurãri de persoane, asigurãri de rãspundere civilã).

D. 1 2 3 4

E C, D A B

1 I N T E R N E

2 V I A Þ Ã

3 R E A S I G U R A R E

4 F A C U L T A T I V E

72

E. 1. Asigurãrile de bunuri, persoane ºi rãspundere civilã pot fi clasificate dupã mai multecriterii:

-dupã domeniul la care se referã;-dupã obiectul de activitate;-dupã forma juridicã de realizarea a asigurãrilor;-dupã riscul cuprins în asigurare;-dupã sfera de cuprindere în profil teritorial;-dupã raporturile ce se stabilesc între asigurãtor ºi asigurat.

2.

ASIGURÃRILE INTERNE ASIGURÃRILE EXTERNE

Asigurãrile interne au caracteristic faptul cãparþile contractante domiciliaza în aceeaºi þarã,bunurile, persoanele ºi rãspunderea civilã carefac obiectul lor se aflã pe teritoriul aceleiaºi þãri,iar riscurile asigurate se pot produce pe acelaºiteritoriu. Primele de asigurare, despãgubirile ºisumele asigurate se exprimã ºi se plãtesc, deregulã, în monedã naþionalã.Asigurãrile interne includ asigurãrile de clãdiri,construcþii, culturi agricole, animale, obiecte deuz casnic ºi autovehicule aparþinând populaþiei;asigurãrile de persoane; asigurãrile derãspundere civilã.

Asigurãrile externe au caracteristic faptul cã aparîn legaturã cu persoane, rãspunderea civilã saubunuri care ies în afara limitelor teritoriale aleþãrii în care se încheie contractul de asigurare.Una din pãrþile contractante sau beneficiarulasigurãrii domiciliazã în altã þarã sau obiectulasigurãrii ori riscul asigurat se aflã, respectiv sepoate produce, pe teritoriul unei alte þãri. Pentrucã, la aceste asigurãri, primele de asigurare ºidespãgubirile se exprimã ºi/sau se plãtesc învalutã, asigurãrile sunt cunoscute sub numele deasigurãri în valutã.În categoria asigurãrilor externe întâlnim,asigurarea mãrfurilor care fac obiectul comerþuluiexterior în timpul transportului; asigurareanavelor maritime, a navelor de pescuit oceanic ºia navelor aeriene care fac parte din flota civilã;asigurarea autovehiculelor aparþinândpersoanelor fizice sau juridice dintr-o þarã, carecirculã în afara teritoriului þãrii respective.

3. Asigurãrile obligatorii rezultã din interesul economic ºi social al întregii colectivitãþi pentruapãrarea avuþiei naþionale, menþinerea continuitãþii procesului de producþie ºi protejareavictimelor unor accidente.Asigurãrile facultative iau naºtere pe baza contractului de asigurare încheiat între asigurãtorºi asigurat.

4. Completarea poliþei de asigurare

A. „Prima de asigurare” se obþine prin înmulþirea procentului ce reprezintã prima de asigurarecu valoarea asigurãrii.N = 0,16%35,000.00 × n% = y

B.

C. Se recomandã folosirea unui motor de cautare de exemplu”GOOGLE”. (Prima de asigurare)

D.1 2 3 4

B C D A

1 P O L I T A

2 D E T E R I O R A R E

3 E X P E D I E R E

73

E.

Nr. crt. Denumire valoare Calculul valorii Observaþii

Pentru plata integralã

1 -valoare asiguratã-150000000 lei 15,000.00

2 -cota de primã-0,14% 15,000.00 × 0,14% = 21.00

3 -prima de asigurare-210000 lei 21.00

4 -reducere cu 10% dacã se plãteºte integral-21000 lei 21.00 × 10% = 2.10

5 -prima de asigurare redusã cu 10%-189000 lei 21.00 – 2.10 = 18.90

6 -modalitate de platã integralã-189000 lei 18.90

Pentru plata parþialã

1 -valoare asiguratã-150000000 lei 15,000.00

2 -cota de primã-0,14% 15000.00 × 0,14% = 21.00

3 -primã de asigurare-210000 lei 21.00

Modalitate de platã în rate :

4 -rata I-105000 lei la sfârºitul lunii „x” 21.00/2 = 10.50

5 -rata II-105000 lei pânã la data „n” 21.00 – 10.50 = 10.50

II. Eficienþa activitãþii societãþilor de asigurare

1. Identificarea caracteristicilor pieþei asigurãrilor

A. Cinci riscuri acoperite de asigurare, altele decât cele de viaþã:1. -acidente2. -boli3. -vehicule terestre4. -vehicule feroviare5. -vehicule aeriene6. -vehicule maritime

B.

C. Se recomandã folosirea unui motor de cãutare pe Internet, tip “Google”. (Piaþa asigurãrilor deviaþã)

D. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

C A C B D A B D B B E

1 P I A T A

2 C A P I T A L

3 A S I G U R A R I L O R

4 I N V E S T I T I E

5 R O M A

74

E. 1. piaþa asigurãrilor reprezintã locul unde se întâlneºte cererea cu oferta de asigurãri.

2. Se va preciza compania de asigurãri ce se aflã pe primul loc in domeniul asigurãrilor deviaþã din România. Pentru o bunã documentare ºi pentru eficienþã, utilizaþi Internetul.

2. Caracterizarea indicatorilor de eficienþã

A.

B.

C. Se recomandã folosirea unui motor de cãutare pe Internet, tip “Google”.

D.

E.1. Cheltuielile cu despãgubirile ºi cele cu formarea ºi administrarea fondurilor de asiguraresunt mai reduse.

2. Pentru stabilirea ºi aprecierea rezultatelor financiare obþinute de asigurãtor, se utilizeazãurmãtorii indicatori :

1-volumul primelor încasate;2-nivelul protecþiei prin asigurare a riscurilor din societate;3-productivitatea muncii în domeniul asigurãrilor;4-suma medie asiguratã ce revine pe un contract de asigurare;5-prima medie încasatã pe un contract de asigurare;6-prima medie pe locuitor;7-gradul de acoperire prin asigurare;8-gradul de acoperire a daunei;9-costul relativ al activitãþii de asigurare.

3. Prima medie încasatã pe un contract se obþine raportând totalul încasãrilor din prime, lanumãrul contractelor de asigurare încheiate.

Acest indicator se poate calcula atât în cazul asigurãrilor de bunuri ºi de persoane, cât ºi încazul asigurãrilor de rãspundere civilã.

Are o semnificaþie deosebitã în cazul asigurãrilor de viaþã, deoarece, acestea încheindu-sepe un termen mai lung, ne va arãta nivelul de atragere de numerar de la populaþie.

1 2 3 4

B B A C

1 P R I M U L

2 P R O C E N T

3 M E D I E

4 M A C R O

5 A S I G U R A T

Nr. crt. Denumirea metodei Definiþie Caracteristici Funcþii Observaþii

1

2

75

3. Calculul indicatorilor de eficienþã

A. Treceþi rezultatele într-un tabel ºi reprezentaþi indicatorii sub formã graficã.

Nr.crt.

Denumire indicator(metoda)

Formula ºi valorile fictive alese pe componenteleformulei

Calculul efectiv Observaþii

1 Volumul primelor încasate

Rd=(D/P)100Rd=rata dauneiD=totalul despãgubirilor sau sumelor asigurate plãtitede asigurãtorP=totalul primelor de asigurare încasate de asigurãtor

2Nivelul protecþiei prinasigurare a riscurilor dinsocietate

Gc=(n/N)100Gn=reprezintã gradul de cuprindere în asiguraren=numãrul bunurilor asigurateN=numãrul bunurilor asigurabile

3Productivitatea muncii îndomeniul asigurãrilor

W=P/LsW=productivitatea medie a muncii pe un lucrãtorLs=numãrul total de lucrãtoriP=totalul încasãrilor din primele de asigurare

4Suma medie asiguratã cerevine pe un contract deasigurare

Sma=(Sa/Ni)Sma=suma medie asiguratãSa=totalul sumelor asigurateNi=numãrul total al contractelor de asigurare încheiate

5Prima medie încasatã peun contract de asigurare

Pm=P/NcPm=prima medie încasatã pe un contractP=totalul încasãrilor din primele de asigurareNc=numãrul total al contractelor de asigurãri încheiate

6 Prima medie pe locuitor

Nac=Ac/LcNac=numãrul mediu de asigurãri contractate de unlucrãtorAc=numãrul asigurãrilor contractate într-o anumitãperioadãLc=numãrul lucrãtorilor care se ocupã cu încheierea deasigurãri

7Gradul de acoperire prinasigurare

Gaa=(S/F)100Gaa=reprezintã gradul de acoperire prin asigurareS=suma asiguratãF=valoarea realã a bunului în momentul încheieriiasigurãrii

8Gradul de acoperire adaunei

Gad=(D/P)100Gad=gradul de acoperire a dauneiD=despãgubirea acordatã asigurãtoruluiP=valoarea pagubei produse la bunul asigurat

9Costul relativ al activitãþiide asigurare

Ca=(C/P)100Ca=reprezintã costul relativ al activitãþii de asigurareC=totalul cheltuielilor efectuate de asigurãtor (plãþi dedespãgubiri, de sume asigurate ºi cheltuieli privindconstituirea ºi administrarea fondului de asigurare)P=totalul primelor de asigurare ºi al altor venituriîncasate de asigurãtor

76

TIPURI DE REPREZENTÃRI GRAFICE:

Reprezentarea prin coloane

Reprezentarea prin benzi

Reprezentarea prin figuri geometriceReprezentarea prin piramide

Reprezentarea prin conuri

77

Reprezentarea prin cilindri

Reprezentarea prin histogramã

Alte reprezentãri

etc....

Nu trebuie sã vã limitaþi doar la aceste tipuri de reprezentãri grafice. Folosiþi întreaga gamã detipuri.

78

B.

C.

1 C O S T

2 G R A D E

3 L I C E N T A

4 C O N T R A C T

5 U N I T A T E

6 L E U

Nr. crt. Denumire Formula Observaþii

1Volumul primelorîncasate

Rd=(D/P)100Rd=rata dauneiD=totalul despãgubirilor sau sumelor asigurate plãtite de asigurãtorP=totalul primelor de asigurare încasate de asigurãtor

2Nivelul protecþiei prinasigurare a riscurilor dinsocietate

Gc=(n/N)100Gn=reprezintã gradul de cuprindere în asiguraren=numãrul bunurilor asigurateN=numãrul bunurilor asigurabile

3Productivitatea munciiîn domeniul asigurãrilor

W=P/LsW=productivitatea medie a muncii pe un lucrãtorLs=numãrul total de lucrãtoriP=totalul încasãrilor din primele de asigurare

4Suma medie asiguratãce revine pe un contractde asigurare

Sma=(Sa/Ni)Sma=suma medie asiguratãSa=totalul sumelor asigurateNi=numãrul total al contractelor de asigurare încheiate

5Prima medie încasatãpe un contract deasigurare

Pm=P/NcPm=prima medie încasatã pe un contractP=totalul încasãrilor din primele de asigurareNc=numãrul total al contractelor de asigurãri încheiate

6 Prima medie pe locuitor Nac=Ac/LcNac=numãrul mediu de asigurãri contractate de un locuitorAc=numãrul asigurãrilor contractate într-o anumitã perioadãLc=numãrul lucrãtorilor care se ocupã cu încheierea de asigurãri

7Gradul de acoperireprin asigurare

Gaa=(S/F)100Gaa=reprezintã gradul de acoperire prin asigurareS=suma asiguratãF=valoarea realã a bunului în momentul încheierii asigurãrii

8Gradul de acoperire adaunei

Gad=(D/P)100Gad=gradul de acoperire a dauneiD=despãgubirea acordatã asigurãtoruluiP=valoarea pagubei produse la bunul asigurat

9Costul relativ alactivitãþii de asigurare

Ca=(C/P)100

Ca=reprezintã costul relativ al activitãþii de asigurareC=totalul cheltuielilor efectuate de asigurãtor (plãþi de despãgubiri, desume asigurate ºi cheltuieli privind constituirea ºi administrareafondului de asigurare)P=totalul primelor de asigurare ºi al altor venituri încasate deasigurãtor

D.

E. Schema arborescentã:

1 2 3 4

E A B A

79

BIBLIOGRAFIE

• Iulian Vacãrel, Florian Bercea,Asigurãri ºi reasigurãri, ediþia a II-a, Editura Expert,Bucureºti.

• Cace,Asigurãrile sociale, Editura Expert, Bucureºti.

• Lege privind asigurãrile în România numãrul 136 din 29 decembrie 1995 publicatãîn Monitorul Oficial, partea I, numãrul 303 din 30 decembrie 1995.

• Lege privind constituirea, organizarea ºi funcþionarea societãþilor comerciale îndomeniul asigurãrilor numãrul 47 din 16 iulie 1991, publicatã în MonitorulOficial, partea I, numãrul 151 din 19 iulie 1991

• Lege privind societãþile comerciale numãrul 31 din 16 noiembrie 1990 publicatã inMonitorul Oficial, partea I, numãrul 126-127 din 17 noiembrie 1990.

• Lege privind regimul investiþiilor strãine numãrul 35 din 3 aprilie 1991 publicatã înMonitorul Oficial, partea I, numãrul 73 din 10 aprilie 1991.

• HG privind înfiinþarea unor societãþi comerciale pe acþiuni în domeniulasigurãrilor numãrul 1279 din 8 decembrie 1990 publicatã în Monitorul Oficial,partea I, numãrul 145 din 17 decembrie 1990.

• HG privind aprobarea înfiinþãrii Bãncii de Export Import a României, numãrul 189din 22 martie 1991, publicatã în Monitorul Oficial, partea I, numãrul 71 din 3aprilie 1991, cu modificãrile aprobate prin HG numãrul 239/1992, publicatã înMonitorul Oficial, partea I, numãrul 139 din 22 aprilie 1992.

• HG privind atribuþiile Oficiului de supraveghere a activitãþii de asigurare ºireasigurare, numãrul 574 din 23 august 1991, publicatã în Monitorul Oficial,partea I, numãrul 182, din 11 septembrie 1991.

• HG privind înfiinþarea Comitetului Interminestrial de garanþii ºi credite de comerþexterior, numãrul 844 din 20 decembrie 1991, publicatã în Monitorul Oficial,partea I, numãrul 2 din 9 ianuarie 1992.

80

Cuprins

Cuvânt înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3

ANALIZA ASIGURÃRILOR ÎN ECONOMIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4

1.1 CARACTERIZAREA TRÃSÃTURILORCONTRACTULUI DE ASIGURARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4

1.2 IDENTIFICAREA ELEMENTELOR ASIGURÃRILOR . . . . . . . . . . . . . .18

1.3 CLASIFICAREA ASIGURÃRILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26

1.4 COMPLETAREA POLIÞEI DE ASIGURARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35

EFICIENÞA ACTIVITÃÞII SOCIETÃÞILOR DE ASIGURÃRI . . . . . .47

2.1 IDENTIFICAREA CARACTERISTICILORPIEÞEI ASIGURÃRILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .47

2.2. CARACTERIZAREA INDICATORILOR DE EFICIENÞÃ . . . . . . . . . .55

2.3. CALCULUL INDICATORILOR DE EFICIENÞÃ . . . . . . . . . . . . . . . . . .62

Rãspunsuri teste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .67

Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .79

20 0 6 Asigurãri - comunicarelibera.files.wordpress.com · Clasa a XI Ministerul Educaþiei ºi...

Documents

Transcript of 20 0 6 Asigurãri - comunicarelibera.files.wordpress.com · Clasa a XI Ministerul Educaþiei ºi...