Michael End e (1929-1995) a redescoperit intr-o rT erne domi-nati de luciditate gi lipsiti de afecte teritoriile aproape pier-dute ale fantasticului qi ale visului. El se numiri azi printrecei mai cunoscufi scriitori germani. in afari de cirfi pentrucopii gi tineret, a mai scris gi texte poetice pentru volumeilustrate sau povestiri destinate adullilor, piese de teatru gi

poezii. Multe dintre clrlile lui au fost ecranizate sau difuzateca teatru radiofonic. A obfinut pentru opera sa numeroasepremii germane Ei internafionale. Ci4ile lui au fost tradusein peste 40 de limbi si au fost vAndute peste24 de milioanede exemplare.

Regina Kehn (n. 1962, Hamburg) a absolvit in 1990 Uni-versitatea de $tiinle Aplicate din Hamburg, Seqia de design,

media, informare. Ilustreazl cer,ti pentru copii gi adolescenqi

gi colaboreazd cu diverse publicaqii din Germania. Printrec54ile pentru care a creat ilustrafii se numiri voiume sem-

nate de Michael Ende, Cornelia Funke, Jo Pestum qi al1ii. in1996, Art Directors Club i-a oferit rnedalia de bronz pentruilustralie. in prezent, Regina Kehn locuiegte in Hamburgimpreunl cu familia ei.

MirhartEdo

Dlunmi cupoRlnmi

Ilustralii de Regina Kehn

Traducere din germanide Ncra Iuga

AflirUR

Cuprins

t S Ora cinci

2 €) Cinci gi opt minute.

3 m Cinci gi unsprezece minute. . . . . .

4 G) Cinci gi douizeci gi treide minute

5 f;) Cinci gi treizeci de minute

6 O Cinci gi patruzeci gi cincide minute

7 S) Cinci gi cincizeci de minute . . . . .

8 O) ora gase.

9 C) $ase gi cinci minute

10 G $ase gi cincisprezece minute. . . . .

11 G $ase gi doulzeci de minute

12 0 $ase gi treizeci de minute

13 fi $ase gitreizeci gi cincide minute

$ase gi patruzeci de minute

5

8

1l

2)

33

38

4t

43

46

56

60

67

71

76t4ffi

11 ffi $ase pi patruzeci gi cincide minute

16 fi $ase gi cincizeci de minute

17 0 Ora gapte.

18 m $apte gi cinci minute

L9 & $apte;i zece minute

20 # $apte qi cincisprezece minute. . . .

2l G $apte pi douizeci de minute . . . . .

22 ffi $apte gi douizeci qi treide minute

23 & $apte gi douizeci gi cincide minute

24 ffi $apte gi treizeci de minute

25 Q) gapte qi treizeci gi patrude minute

26 * $apte qi patruzeci de minute. . . . . I27 fr $apte gi patruzeci qi cinci

de minute

29 C Ora opt

30 C3 Opt 9i cinci minute tde minute 243

80

u89

9l

96

102

105

ro7

109

118

L2*

32 O Opt gi treizeci de rnirrute l@33 O Opt gi patruzeci gi cinci

de minute 170

176

18r

186

19r

I98

34 0 Ora noui.

35 # NouI qi cincisprezece minute. . . .

de minute

36 * Noui gi douizeci de minute. . . . .

37 0 Noui gi treizeci de minute

38 f,j Noui Fi patruzeci gi cinci

13

39 S Ora zece 20I

227

229

2351

I

40 8 Zece gi cincisprezece minute . . . . 2O4

4l s Zece gi treizeci de minute 2Og

42 I Zece pi patruzeci de minute 215

€ S Zece qi cincizeci gi gase

de minute

M * Unsprezece gi opt minutel

45 ffi Unsprezece gi cincisprezeceminute.

46 ffi Unsprezece gi douizeci pi qase

de minute 24O

47 * Unsprezece gi treizeci gi qase

48 0 Unsprezece gi patruzeci qi cincide minute 248

49 0 Unsprezece gi patruzeci qi nouide minute

50 S Unsprezece gi cincizeci gi douide minute

51 ff Unsprezece gi cincizeci;i cincide minute 256

52 * Ora douisprezece 258

25L

254

Descoperl gi o alti carte de Michael Ende,

in curs de apariqie la Editura Arthur:

|im Nisturel 13 silbatici

Capitolul intAi

qi cei

in care povesteaincepe cu o bufniturd

in Lummerland eraweme flumoasi mai tot timpul.

Dar existau, fireqte, gi cAteva zile in care ploua. Erau

rare, dar parci tocmai de-asta turna cu gileata. $i ast-

fel de zi era qi cea in care incepe povestea noastri.

Ploua qi ploua gi tot ploua.

Jim Nisturel stitea in bucitirioara doamnei Waas;

era acolo Ei prinfesa Li Si, care avea doui siptimAni de

vacanli. De fiecare dati cAnd venea in vizitf,, ii aducea

cAte-un cadou simpatic lui Jim. Odati ii adusese un

glob de sticli care avea iniuntru un peisaj mandalier

peste care ningea cAnd il scuturai. Alti dati ii adusese

o umbreli de soare din hArtie colorati sau o ascufitoare

practice, in formi de locomotivi.insi de data asta ii aduse o minunati cutie de vop-

sele mandalieri. Cei doi copii steteau la misufa din

bucitirie, unul in fap altuia, 9i pictau. Doamna Waas

se atezase intre ei. igi pusese ochelarii qi citea cu voce

tare dintr-o carte groasi de poveqti, in timp ce cro$eta

un fular pentru biiat.Era o poveste frumoasi qi fascinanti, numai ci Jim

privea mereu preocupat afari pe fereastri, pe care se

Redactori: Mihaela Dobrescu, Alina IoanTehnoredactor: Crengufa RonteaDTP copertS: Alexandru Dag

I SB N 978-606 -7 88- | L9 -6

Michael EndeD er satanarchiioliig enialkohdllische Wunschpunsch

Copyright @ 1989 ,2AO7 by Thienemann Verlag (Thienemann Ver-lag GmbH), Stuttgart/Wien

Aceastl carte a apirut cu sprijinul oferit de TRADUKI, o refea pen-tru promovarea literaturii din care fac parte: Ministerul Federal alAfacerilor Europene qi Internalionale din Republica Austria, Mi-nisterul Afacerilor Externe din Republica Federali Germania, fun-dagia culturali Pro Helvetia din Elveqia, KulturKontakt Austria,Institutul Goethe, Agenfia Sloveni de Carte JAK, Ministerul Cultu-rii din Republica Croa;ia, R.esortul pentru Culturi al guvernuluiprincipatului Liechtenstein, Funda(ia Cultural5 Uechtenstein si Fun-dafla S. Fischer.

tradukiT@ of the translation: S. Fischer Foundation by order of TMDUKI

@ Eclitura Arthur, 2016, pentru prezenta edifieEditura Arthur este un imprint al Grupului Editorial ART.

I ffi ora cinci

in aceasti ultimi dupi-amiazl a anului, bezna

se lisd mai repede ca de obicei. Nori negri intune-caseri cerul gi viscolul mltura, de ore bune, Parcul

Mort.in interiorul Vilei ,,Coqmarul" nu se clintea ni-

mic - doar pAlpAirea focului igi agita flScirile verziin ciminul descoperit, cufundAnd laboratorul demagie intr-o lumini spectralS.

Pendula de deasupra ciminului igi puse in mig-care zdrSnginind maginiria. Obiectul cu pricinaera un fel de ceas cu cuc, numai cI ultrastilizatullui cadran reprezenta un deget suferind pe care

lovea ritmic un ciocan.

- Auu! lipi el. Auu! - Auu! ' Auu! - Auu!Agadar era ora cinci.Consilierul secret pentru treburi wljitoreqti, pe

nume Beelzebub Erezinus, era cuprins de-o bunidispoziqie subite ori de cAte ori auzea pendula bi-tAnd, dar in aceastl seari de Revelion ii aruncl

t_l)

mai curAnd o privire plini de amirlciune. ii fHcu

un semn de ,,lasi-m5-n pace" cu mAna, ca unullipsit de chef gi se infrgurl in fumul pipei sale. inspatele frunlii incruntate clocea fel de fel de gAn-

duri. $tia ci avea si intAmpine nepliceri mult rnai

mari, gi asta cAt de curAnd, cel tirziu pe la miezulnopfii - la trecerea dintre ani.

Magicianul qedea in fotoliul lui cu sprijinitorilaterale pentru cap pe care il confecgionase dinscAnduri de sicriu in urml cu patru sute de ani unvampir cu inzestrare manualS deosebit5. Pernele

erau din blinuri de vArcolaci care, firegte, se rose-

serl un pic intre timp. Mobila asta, o piesi veche

de familie, Erezinus o linea la loc de cinste, deqi el

era mai curAnd un progresist, in pas cu vremurilenoi, cel pulin in ce privea profesia lui.

Pipa din care pufria reprezenta un craniu micu!cu ochi de sticli verde care se aprindeau de cAte

ori inhala fumul. Norigorii volatili formau in aer fel

de fel de figuri ciudate: numere qi formule magice,

qerpi ce se incoliceau, lilieci, fantome mici qi mai

ales semne de intrebare.Beelzebub Erezinus ofti adAnc qi incepu si mi-

soare laboratorul de la un capit la altul. O s5-i cearisi dea socotealS, nu avea niciun dubiu. Dar cu cine

urma si aibi de-a face? $i ce ar fi putut sI scorneascl

6l

in sprijinul aplririi sale? $i mai ales: aveau s5-iaccepte argumentele?

Figura lui inaltS, scheletici dispirea intr-unhalat de casi larg din mltase verde-otrav5. (Ver-dele-otravi era culoarea preferatl a Consilieruluisecret pentru treburi vrijitoregti.) Capul lui mic ;ichel pirea zbArcit ca un mir putred. Pe nasul in-covoiat avea nigte ochelari uriagi cu rame negre gi

lentile lucioase; erau atAt de groase, incAt ii mireauochii anormal de mult. Urechileii erauindepirtatecle cap ca toartele unei oale gi gura i se subliase, deparci ar fi avut obrazul tSiat cu lama de birbierit.Una peste alta, nu era tipul care si-qi inspire incre-dere din prima clip5. Dar chestia asta nu-l deranjape Erezinus cAtu;i de pugin; nu fusese niciodatitun contemporan sociabil. Prefera si rimAni pe cAt

posibil doar cu el insugi gi si acfioneze pe ascuns.

t,

2 ecinci si oPtrninute

Odati, cAnd mlsura odaia in lung gi-q lat, asaltat

de gAnduri, s-a oprit brusc gi a inceput si-qi scar-

pine chelia.

- Cel pu$n elixirul 92 ar trebui si fie gata,

mormii el, micar atAt. Numai de nu mi-ar stricadin nou socotelile motanul ista nenorocit.

Se duse la gemineu.

in flScirile verzi, pe un trepied din fier, era a$e-

zat un vas de sticl5 in care fierbea, de capul ei, osupici; doar ce-o vedeai qi te apuca greafa. Era

neagri ca picura gi mucilaginoasi ca balele mel-cilor. CAnd amesteca in chestia aia cu un bastonag

de cristal, asculta, pradi gAndurilor, urletul pi

schei5liitul viscolului care zgAlfAia obloanele f'eres-

trelor. Supica mai avea, din plcate, inci mutrt de

clocotit pAni la punctul maxim de flerbere, cAnd

se prefhcea in licoarea doriti.Abia cAnd era, in sfhrqit, gata, avea si devind un

remediu ftri gust, pe care il puteai amesteca in

sl

orice biuturS. Toli oamenii care qi-o procurau de-vcneau brusc convingi cI tot ce provenea din pro-tlucfia lui Erezinus servea progresului omenirii.Magicianul avea de gAnd s-o distribuie imediattlupi Anul Nou in toate supermarketurile din orag.

Acolo urma si fie vAnduti sub numele de ,,Dietavoiosului".

Dar mai avea de agteptat pAni atunci. O aseme-

nea intreprindere necesita timp - gi tocrnai aici era

punctul vulnerabil.Consilierui secret pentru treburi w5jitorqti igi

lLrse pipa deoparte gi-gi l5si privirea si colinde prinpcnumbra laboratorului. Reflexul flScirilor verzizvAcnea in ristirnpuri peste rnunfii de cirli noi gi

vechi, unde se glseau toate formulele qi refetele pe

care le folosea Erezinus pentru experimentele lui.l)in col;urile intunecate ale silii clipeau, cu tAlcurirrscurse; retorte, pahare, sticle qi tuburi cilindricespiralate, prin care se ridicau lichide in toate culo-lile pentru ca apoi si cad5, s5 picure, si scoati,rburi. Pe lingi astea se mai aflau acotro cCImplltere

;i aparate electrice cu lSrnpi minuscule scAnteind

t'ontinuu gi scofAnd zumzete gi piuituri. intr-o nigiintunecati pluteau neincetat bile lurninoase, roqii

i;i albastre, in sus gi-n jos, iar intr-un suport de cris-t.rl erau vilStuci de fum care se contractau in rHs-

timpuri, formAnd o floare fantomatici.I

lq

Erezinus era, dupi cum am mai spus, pe cul-mile progresului modern, ba chiar, in unele pri-vinfe, i-o luase intru cAwa inainte.

Doar la respectarea termenelor era un intArziatiremediabil.

3 C Cinci si unspre zeceminute

O tuse ugoari il ftcu si tresarS.

Se uiti imprejur.in fotoliul cel vechi, cu sprijinitori laterale pen-

lru cap, gedea cineva.

,,Aha, se gAndi el, incepe. Acum si te vid!"Fireqte ci un magician - gi mai ales unul de talia

Iui Erezinus - e obiqnuit si-i calce pragul fel de felrle creaturi ciudate, fie gi neanunfate sau neinvi-tate; dar, de cele mai multe ori, astea-s duhuricc-qi poartl capul sub bra! sau aritiri necurate, cu

t rei ochi qi gase mAini, sau balauri care scuipi foc

ri.lu cir€ stie ce alte monstruozitigi. Aga ceva

n-avea cum si-l sperie pe Consilierul secret pentru

treburi vrljitoregti, doar era familiarizat cu aseme-

nca intAmpl5ri, ista era traiul lui zilnic.Dar vizitatorul de azi era cu totul altfel. Pirea la

lbl de normal ca oricare om de pe stradl - aproape

ruspect de normal. $i tocmai acest lucru il scotea

pe Erezinus din minli.

t,,

lndividul purta un pardesiu impecabil, negru,

o gambetS, tot neagrS, pe cap, minupi negre;i pi-

nea o servieti neagri pe genunchi. Faqa lui era

c'omplet inexpresiv[, doar foarte paiidS, aproape

albi. Ochii lipsili de culoare erau cam bulbucagi,

sc holba frri si clipeasci. Nu avea gene.

Erezinus i;i lud avAnt ;i se duse glong la musafir.

- Cine suntefi? Ce ciutagi aici?

Celilalt intArzie cu rispunsul. il fixe pe interlo-cutorul siu pre! de un minut, cu ochii lui reci de

hroasc5, apoi ii zise cu o voce lipsiti de rnodulapie:

- Am plicerea si vorbesc cu Consilierul secret

pentru treburi wijitoregti, dr. Beelzebub Erezinus?

- Aveli plicerea. $i?

- Permitefi-rni sd mi prezint"

FirX si se ridice de pe scaun, vizitatorul igi s5lt5

un pic gambeta; pentru o secundS pe |easta luialbl gi lucioasi apiruri doi negi mici rogiatici, care

arttau ca nigte furuneuli purulenqi.

- Numeie meu e Ascaride - Maledictus Asca-

ride, daci imi permitegi.

Magicianr.rl era decis in continuare sd nu se lase

irnpresionat.

- $i ce vI d5 dreptul si mi deranjaqi?

- Oh, spuse domnul Ascaride, fHri si schileze

vreun zAmbet, imi ingiduili o observafie, domnul

l"