Michael Tellinger

Anunnaki i a misiunii lor pe Pmânt
Colecia LUMEA MISTERELOR
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României Michael Tellinger Sclavii zeilor / Michael Tellinger: trad.: Rdulescu lonu - Bucureti: Editura Nicol, 2013
ISBN: 978-973-7664-53-2
© 2013, Editura N I C O L Str. Alexandru Depreanu nr. 29 Sector 1, Bucureti Tel./Fax: 021 / 222 40 93 Mobil: 0752.205.360 E-mail: [email protected] www. edituranicol. ro
ISBN: 978-973-7664-53-2
T I T L U L O R I G I N A L : Slave Species of the Gods.The Secret History of the Anunnaki and Their Mission on Earth C O P Y R I G H T © Inner Traditions International TRANSLATION C O P Y R I G H T © Editura N I C O L 2013
Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei cri nu poate fi reprodus sau transmis sub nicio form i prin niciun mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv prin fotocopiere, înregistrare sau prin orice sistem de stocare i accesare a datelor, fr permisiunea Editurii Nicol. Orice nerespectare a acestor prevederi conduce în mod automat la rspunderea penal fa de legile naionale i internaionale privind proprietatea intelectual.
Anunnaki i a misiunii lor pe Pmânt
VOLUMUL I
Not ctre cititori
Fiecare capitol a fost scris ca s formeze o mic pie s dintr-un mare puzzle - aisprezece piese care împreun
formeaz o istorie complet. Am încercat s-i iau pe cititori de mân i s-i ghidez ctre partea cea mai ascuns a fân tânii cunoaterii.
Dei unele dintre capitole vor atrage mai mult o anumit categorie de cititori, în detrimentul alteia, eu am încercat s le redactez cât mai scurt i mai concis cu putin i s transmit esenialul. Exist totui o logic ciudat a episoadelor acestei cltorii în care am ales s v port i ea devine evident în idtimul capitol.
Capitolul al XVI-lea, „Povestea umanitii”, com bin toate informaiile pe care le vei acumula din capitolele precedente i v va duce în perioada dinaintea apariiei ra sei umane i a activitii ieite din comun care avea loc pe Pmânt în acele vremuri îndeprtate, prezentând adevrul cutremurtor legat de originile speciei noastre.
Aadar, nu pierdei din vedere cronologia esut în acest puzzle. Totui, dac v gsii în dificultate sau în dez acord cu anumite capitole i nu v putei descurca... citii mcar ultimul capitol, dac nu vrei s citii toat cartea.
Lectur plcut i continuai s exploraii
Michael Tellinger
Introducere
Într-o epoc în care tehnologia ne-a permis s ne ateptm la recompense imediate i care ne pune la dispoziie soluii ra pide, omenirea pare s dein toate rspunsurile. Încrederea în noi, ca specie, este mai mare ca oricând, iar cunoaterea univer sului în care trim se dezvluie mai repede decât pot ine pasul cei mai muli dintre semenii notri. Putem s analizm i s calculm aterizarea celui mai mic fragment pe o planet aflat la 160 de milioane de kilometri distan; tim din ce este format atmosfera de pe Jupiter; putem reface organele corpului nostru, iar geneticienii pot crea viaa în orice form i mrime îi do resc. Exist totui trei întrebri fundamentale la care înc nu am fost în stare s rspundem: Cine suntem? Cum am ajuns aici? i de ce suntem aici?
Pe msur ce avansm cu fermitate pe drumul ctre un destin necunoscut, ignorana a devenit slbiciunea noastr, iar arogana a devenit o boal congenital, ameninându-ne cu propria noastr extincie. În aceast carte ne vom ocupa de cele mai recente descoperiri din tiin i tehnologie, pentru ca s ne putem întorce în trecutul îndeprtat, într-o încercare de cla rificare a originilor extrem de neclare ale umanitii. Este un paradox faptul c, oricât de avansai suntem, nu avem rspun suri definitive asupra originii i descendenei noastre. De ce este omenirea atât de obsedat de aur? i de ce sunt sclavia i aurul
numitorul comun care poate fi urmrit pân în cele mai vechi timpuri ale omenirii?
Populaia lumii este divizat între sute de religii i culte, toate pretinzând c au rspunsurile. Orice persoan cât de cât lu cid va realiza imediat c nu pot avea dreptate toate. Corect? i totui dogma religioas a inut miliarde de oameni captivi, pre dicând moartea i distrugerea, ameninându-i cu pedeapsa celui „atotputernic” pe pelerinii nesupui i promiând recompense i salvare celor care se supuneau orbete credinei.
Ultimii cincizeci de ani au adus o explozie de noi des coperiri arheologice care i-au uimit pe oamenii de tiin din întreaga lume prin cantitatea de informaie. Peste o jumtate de milion de tblie de argil au fost dezgropate i multe dintre ele au fost descifrate. Adevratul îneles i relevana acestor tblie au fost identificate de o mân de gânditori deschii la minte abia acum 30 de ani. Ceea ce iniial a fost considerat mit sau fantezie, mai ales din cauza ignoranei aa-ziilor învai, s-a demonstrat a fi o dovad documentat istoric atât de importan t încât pune la îndoial însi esena existenei noastre.
Vreau s v port într-o cltorie plin de descoperiri, fo losind cele mai noi interpretri i dezvluiri ale multor tblie care vorbesc despre evenimente din vechime, cu mult înainte ca primul cuvânt din Biblie s fi fost scris. Este ocant s afli c niciuna dintre povetile din cartea Genezei nu este origina l, ci reprezint versiuni modificate ale unor poveti mult mai vechi, descrise cu fineea detaliului în tbliele de argil anti ce. Cltoria noastr se ese din preioasele informaii detaliate care ne-au fost lsate motenire de ctre înaintai, care probabil nu i-au dat seama niciodat c vor fi tratate cu atâta suspiciune.
Coincidenele stranii care unesc în acelai panteon al „zeilor mitici” multe dintre civilizaiile strvechi sunt mult prea ciudate pentru a fi întâmpltoare. Avem acum dovada irefutabil c pe Pmânt au existat fore bizare care i-au condus pe pri mii oameni cu o mân de fier. Au inventat pedeapsa i au cerut
6 Michael Tellinger
supunere absolut de la noile populaii primitive. Vom dezvlui drumul dureros i anevoios pe care nou-apruta ras uman a trebuit s-l strbat i rolul crucial pe care l-au jucat zeitile avansate care, ulterior, au motivat existena noastr. Vom scoate la iveal groaznicul adevr c omenirea a fost fcut într-ade vr dup imaginea creatorului ei, dar c acesta nu era cel în care am fost învai s credem. Îl vom demasca pe dumnezeul din Biblie i din celelalte religii importante, artând diferena dintre Dumnezeu cu majuscul i cel cu liter mic. Acel dumnezeu care are un comportament asemntor cu cel al oamenilor, „dumnezeul rzbuntor”, pe care îl cunoatem din Biblie, este un dumnezeu „cu liter mic”. Anumite personaje vor fi recunos cute imediat, în vreme ce altele au fost atât de mult denaturate de ctre tlmacii de mai târziu, încât vor avea nevoie de puin lustruire, pentru a putea fi identificate.
Vom ridica multe întrebri, pe msur ce vom postu la teorii noi, legate de originile noastre, demistificându-1 pe Dumnezeu i permiând cititorului accesul la marea imagine de ansamblu.
Cu ajutorul tiinei i pe baza coroborrii dovezilor din miile de tblie de argil, suntem acum în msur s punem cap la cap întreaga poveste, pe care îmi place s-o numesc Marele Puzzle Uman. De ce le-a luat mii de ani populaiilor sclave din sudul Africii s progreseze de la taberele de munc pân la momentul de acum 9 000 de ani, atunci când un val brusc de civilizaie s-a rspândit în întreaga lume, din India, Orientul Apropiat, Europa i cele dou Americi? Aceast cltorie va lmuri i multele dileme arheologice referitoare la veriga lip s, clarificate cu precizie de ctre înaintaii notri avansai. Vom dispersa mitul i dogma care au inut omenirea în fric i ignoran pentru prea mult timp. Progresele pe care le-am fcut în ingineria genetic ne vor ajuta s înelegem simplu fapt c nu suntem Dumnezeu doar pentru c putem crea via.
Introducere 7
Ne desprindem de miturile arhaice care aparin Evului Mediu i punem informaii la dispoziia indivizilor cu o gândire limpede pentru a ajunge la concluzii noi. A dori s împrtesc cu fiecare cititor acelai sentiment incredibil al descoperirii pe care l-am experimentat personal atunci când am devenit contient de prostiile în care am fost forat s cred în anii mei formativi. Indiferent de cât de teribil ar prea acest nou adevr, va fi cea mai eliberatoare experien pe care o vei avea.
8 Michael Tellinger
1 Comportamentul animalelor
Chiar de când am început s fiu interesat de genetic, am fost intrigat de faptul c o parte atât de important a anatomiei noastre, genomul, o structur molecular atât de complex, ar putea s fie atât de incomplet. De fapt, adev rul este c genomul are în componena sa atât de multe pri care nu sunt folosite deloc. Este ca i cum prile inactive ale genomului ateapt un factor extern care s le active ze. i astfel o întrebare struie: ce caracteristici sau abiliti excepionale nu sunt disponibile din cauza inactivitii anu mitor pri ale genomului? Ce însuiri rmân ascunse? i cum a afectat aceast situaie evoluia noastr ca specie?
Genomul este un alt nume generic pentru întregul ar senal de gene i ADN care se regsesc în corpul unui individ. La oameni, genomul este format din 23 de perechi de cromo zomi, care conin întregul program genetic al respectivului individ, fiind localizat în fiecare celul din corpul omenesc. Acest program genetic controleaz toate informaiile care ne permit s cretem i s ne micm. Genomul este unic pentru fiecare individ si pentru fiecare specie. Din fericire, atunci când ne natem, nu tim ce ne ateapt. Este adevrat c viaa unui om se desfoar pe mai multe perioade, dar totul se rezum la un lung rol cât se poate de real, condus de
fore invizibile. Ne sunt dai în jur de aptezeci de ani pentru a ne juca rolul pe Pmânt; restul depinde de fiecare dintre noi. Intrm pe o u i ieim pe alt u. Intrm prin stânga scenei... ieim prin dreapta ei. Singura certitudine pe care o avem în prezent este aceea c vom iei. Ce vom face cu cei aptezeci de ani care ne sunt dai? Care este scopul acestei cltorii, acestui joc al vieii la care participm cu toii? Vom folosi acest timp în mod creativ, aducându-ne contribuia la binele comunitii globale, sau vom rmâne simpli spec tatori, simpli beneficiari ai tuturor facilitilor, înainte de a prsi scena?
În ciuda celor 6,5 miliarde1 de oameni care populeaz Pmântul, rasa uman este o specie mai degrab primiti v i fragil. Indiferent de cât de inteligeni i pricepui ne considerm, adesea afim elemente ale unui comportament animalic, care poate duce la decimarea speciei noastre într-o clipit. Am purtat rzboaie împotriva semenilor notri de-a lungul istoriei i continum s facem acelai lucru i în noul mileniu. Se pare c exist întotdeauna o justificare de o moral fr cusur pentru aciunile noastre. De la Cain i Abel la George W. Bush, întotdeauna cei puternici îi asu presc i îi elimin pe cei slabi. Vechiul Testament nu este o poveste frumoas despre compasiune i iertare. De fapt, este chiar opusul. Este vorba despre ochi pentru ochi, des pre cum s ucizi brbai, femei, copii i animale în numele zeului i, adesea, despre individualizarea dumanilor dup nume, reprezentându-i ca personaje negative sau ca discipoli ai diavolului. Se pare c zeul i-a ales tabra înc de la bun început. Are favoriii si i mai sunt i „ceilali”. Întotdeauna am crezut c Dumnezeu despre care am fost învat ar trebui s fie mai iubitor i imparial.
1 Estimare valabil în anul 2005. În prezent, populaia Pmântului a depit pragul de 7 miliarde de locuitori (n.t.)
10 Michael Tellinger
Biblia este plin de profei i de ali indivizi care, timp de mii de ani, au avut o legtur direct cu dumnezeu i care au primit în mod regulat instruciuni pentru ca s fac anu mite lucruri. Atunci când citim Biblia, nu este doar firesc, ci este de ateptat s credem fr obiecii c un numr de oa meni alei au primit regulat instruciuni de la dumnezeu. Nu numai c au primit instruciuni clare i avertismente, au pri mit instruciuni în form fizic, sub forma celor 10 Porunci i recompense materiale, cum ar fi pmânt sau vite. Dar cele mai impresionante interaciuni dintre dumnezeu i om au fost numeroasele vizite pe care dumnezeu le-a fcut personal unor indivizi. Dac nu putea ajunge personal, trimitea îngeri s se ocupe de orice situaie care cerea o rezolvare. Fiinele divine împreau idei, împreau vin i pâine i, inevitabil, executau anumite sarcini încredinate de dumnezeu. Toi aceti indivizi par s fi fost brbai. i toi cei care au contri buit la alctuirea versetelor Bibliei au fost brbai. Dac „El” ne-a fcut pe toi egali, a avut o problem legat de credi bilitatea femeilor? Sau dumnezeu a fost doar personificarea unei societi dominate de brbai? Rmâne simplul fapt is toric c dumnezeu a interactionat cu omul. Astzi, astfel de afirmaii legate de interaciunea fizic cu Dumnezeu ar fi ridicole i aspru criticate. De ce? Probabil pentru c astfel de evenimente, întâmplate în preistorie, nu ne mai pot afecta astzi? Prem s acceptm lucrurile care s-au întâmplat în vechime, reduse aproape la nite poveti fantastice ale luptei noastre pentru libertate. Sau din cauza faptului c suntem prea speriai ca s analizm faptele, supunându-le discuiei în spaiul public, de frica urmrilor? Aceste întrebri mi-au tulburat aproape întreaga existen.
Cine i când a hotrât c Biblia a ajuns la o conclu zie? Este suficient, acesta este sfâritul i trebuie scris ultimul capitol! Cu siguran acesta a fost un alt om, inspirat de Dumnezeu i condus de Duhul Sfânt! Oare lupta pentru
Sclavii zeilor 11
adevr i salvare continu? Cu siguran atrocitile comi se pe Pmânt nu s-au redus; cu siguran oamenii de pe Pmânt au nevoie de îndrumare extern i de instruciuni de la Dumnezeu pentru a putea face fa iadului zilnic i crimelor, pentru a rspunde dictatorilor, pentru a supravieui colonizrii, rasismului, invaziilor i altor invenii ale minilor diabolice. Înclinaia spre cruzime a speciei noastre a atins proporii insuportabile. Facem legi în calitate de oameni civilizai numai pentru ca s fie abuzate i folosite împotri va noastr de ctre oameni mai puin civilizai, cu o bun cunoatere a sistemului legal. Aceia care propovduiesc pacea i dragostea i care întorc i cellalt obraz au devenit victime le slbite ale propriei lor filosofii.
Acum, mai mult ca niciodat, oamenii au nevoie de salvare. Au nevoie s cread i s se bazeze pe ceva real, într-o perioad în care toate speranele par s fi disprut. i atunci de ce scripturile nu merg mai departe? De ce Dumnezeu nu mai transmite în continuare înelepciune prin unul din tre profeii Si? Sau prin mai muli? Muli susin c sunt în legtur cu Dumnezeu în mod regulat. Muli comunic mesajul lui Dumnezeu în biserici pline sau în alte locuri de rugciune. Cum rspunde comunitatea în faa indivizi lor care vorbesc despre miracole uluitoare i care aud vocea lui Dumnezeu i care au rspunsul? În multe cazuri, aceti profei moderni întemeiaz un cult, cu un numr de discipoli care vor rspunde orbete la fiecare porunc, în vreme ce în alte situaii devin simple pârghii care funcioneaz defectuos.
i atunci, ce-ar trebui s-i spun un judector din seco lul al XXI-lea unuia care i-a legat fiica de numai zece ani pe o mas în curtea din spate a casei i care a fost prins de poliie în vreme ce o înjunghia sau îi tia gâtul? Dac el pretinde c Dumnezeu i-a cerut s-o sacrifice pentru a-i dovedi supune rea fa de atotputernicul zeu, ar trebui s fie considerat ca un exemplu modern de credin sau ca psihopat? i totui,
îl considerm pe Avraam drept credincios în Dumnezeu i conductor al oamenilor, pentru c s-a supus ordinului lui Dumnezeu de a-i ucide propriul fiu. Biblia îl numete „sa crificiu”. L-am considera la fel dac s-ar întâmpla în ziua de azi, într-o suburbie înfloritoare din Johannesburg sau Paris?
În prezent, în lume se desfoar o activitate religioas confuz. Mii de religii, toate furite de mâna omului, toate susinând c dein rspunsul. Doar adepii lor vor fi salvai de ctre creator i se vor sclda în plcerile paradisului. Se pare c au din ce în ce mai muli bani, exercit mai mult putere i sunt mai aproape de urechea lui Dumnezeu.
i astfel începe disputa religioas, i astfel afim vizibil latura primitiv a strii noastre incipiente de evoluie. Pot fi controlate aceste trsturi primitive de ctre genele inactive? Ne uitm înapoi la fostele mari civilizaii i ne simim supe riori într-un anumit fel. Faptul c nu putem explica multe lucruri care s-au întâmplat în preistorie este repede mini malizat cu expresii de genul: „Cui îi pas de egipteni... sunt mori cu toii.” În lumina tuturor realizrilor i descoperirilor noastre tiinifice, pe msur ce evolum, dogma religioas devine mai puternic. Se pare c aceast dogm, care în acest caz ar putea fi numit fanatism, este direct legat de bani. Cu cât este mai bogat o naiune, cu atât mai uor îi poate impune vederile religioase în faa altei naiuni. Statele Unite ale Americii pot afirma c sunt o societate liber sub toa te aspectele, dar acest lucru este posibil în principal datorit comunitii cretine care reunete 96% din populaie. Nu este niciun pericol s permit minoritii de religii puse pe escro cherii s-i piard timpul cu salvarea lor lipsit de noim.
i atunci începem s ne uitm la cine suntem de fapt i la drumul pe care l-am parcurs ca specie pe aceast planet, doar pentru ca s ne dm seama c nu echivaleaz nici mcar cu baza aisbergului. Suntem uimii în faa fosilelor de dino zaur i vorbim despre cum trebuie s fi fost pe Pmânt atunci
Sclavii zeilor 13
când era cutreierat de dinozauri. Avansm ipoteze de genul „60 de milioane de ani” de când au murit dinozaurii, „200 de milioane de ani” de când T-Rex a produs o catrastrof i „400 de milioane de ani” care ne fac s ne inem respiraia la fosilele insectelor, expuse în muzee. Apoi începem s compa rm perioade de timp cu evenimente importante care au avut loc în intervalul nostru de referin. Primul Rzboi Mondial, acum 100 de ani; Leonardo da Vinci, acum 500 de ani; vikingii acum 1 200 de ani; Iisus, acum 2 000 de ani; pira midele, acum 4 000 de ani; ultima er glaciar, acum 13 000 de ani; pân în acest punct, cei mai muli dintre noi au rmas fr puncte de referin.
i brusc, într-o zi, se întâmpl ceva miraculos. Ne-am ridicat ochii pe bolta înstelat a nopii, la miliardele de stele, i am încercat s ne imaginm infinitul. Cineva arat spre Marte sau Jupiter. i atunci te uii printr-un telescop i vezi pen tru prima oar Saturn i inelele sale, i câiva dintre sateliii si i imediat realitatea, aa cura era, se schimb întru câtva. Totul devine ceva mai mare.Te uii la constelaia Alfa Centauri i îi dai seama c lumina celei mai apropiate stele de Pmânt face 5 ani pân ajunge la noi, cltorind cu 300 000 de km/s. Mergi la o conferin a unui astronom i vezi poze ale unor galaxii atât de îndeprtate, încât este imposibil s-i imgi- nezi acea distan. Galaxii aflate la miliarde de ani-lumin. Aglomerri de galaxii, aflate la 5 miliarde de ani-lumin; cua- sari extraordinar de fierbini, aflai la marginea cunoscut a Universului, la o deprtare de 12 miliarde de ani-lumin, iar la 13,8 miliarde de ani - doar întuneric. Nimic. Rmâi într-o stare de contemplaie tcut i încerci s înelegi realitatea a ceea ce tocmai ai fost martor. Tocmai ai privit dincolo de limita universului cunoscut, acolo unde nu exist nimic.
Dar, când te trezeti de diminea i încerci s ex plici revelaia unui grup de prieteni apropiai, acetia îi împrtesc entuziasmul pentru fix 15 secunde, înainte ca
unul dintre ei s spun: „Ai vzut filmul la tare de asear, de la TV?”
Cu toate încercrile valoroase i, uneori, descoperirile remarcabile ale arheologilor, înc nu putem s indicm origi nea omenirii. Sigur c o mulime de oameni de tiin v vor contrazice i v vor da tot felul de dovezi i probe, doar pen tru ca s fie reluate de o nou serie de oameni de tiin peste cinci ani. Toate sunt speculaii premeditate, care ne sunt prezentate fie ca ipoteze tiinifice, fie ca dogm religioas. Dar, în realitate, totul sfârete prin a deveni o manipulare în plus a pieselor Marelui Puzzle Uman. Nu putem spune cu certitudine când a pit pe Pmânt pentru prima dat omul civilizat i nu putem spune când a fost creat omul i cum a evoluat.
S recunoatem: ultimele dou secole au adus des coperiri uimitoare legate de civilizaiile strvechi, orae pierdute i o înelegere mai atent a oamenilor care au stat la baza dezvoltrii acestor culturi antice - culturi care afiau o remarcabil cunoatere i înelegere a tiinei i a cosmosului. A fost nevoie de zeci de ani pentru a descifra diferitele texte i stiluri de scrieri ale multor culturi apuse. Cu toat cunoaterea i experiena, înc nu am descifrat scri erea din zona Balcanilor i a Dunrii i nici pe cea Indus2. Diversitatea acestor civilizaii din China antic, diferite le culturi din cele dou Americi, hieroglifele egiptenilor, scrierile cuneiforme ale sumerienilor, oraele pierdute din Asia i-au icanat în egal msur pe istorici i pe arheo logi. Am fost surprini s descoperim biblioteci antice, cum ar fi cea a regelui Ashurbanipal3 din Nineve4, care coninea
2 Corespunztoare zonei fluviului Ind, cel mai mare i mai impor tant fluviu din Pakistan, (n.t)
3 Ashur era zeul conductor al asirienilor. (n.t.) 4 Ora antic asirian, situat pe malul fluviului Tigru, capital a im
periului Asirian, (n.t.)
Sclavii zeilor 15
aproximativ 30 000 de tblie de argil, acoperite de scriere cuneiform, care indic vastele cunotine pe care le aveau aceste civilizaii pierdute.
Este ciudat s descoperim întinsa cunoatere a astro nomilor de acum mai bine de 6 000 de ani, cu informaii detaliate despre propriul nostru sistem solar. Citim despre zeiti antice care au cltorit în nave venite din stele i care au stpânit Pmântul i despre conflictele i trdrile dintre aceste zeiti. Citim despre oameni mrei care au realizat lu cruri mree în trecutul îndeprtat i despre înelepciunea pe care zeii venii din stele au împrtit-o omului. Abilitatea de a extrage metale preioase din minereul brut înc de acum 9 000 de ani, împreun cu producia de aur, cupru, cositor i bronz, indic o înelegere deplin a procedeelor de prelucrare a metalelor. Ruinele antice din cele dou Americi, cu semne vizibile de extracie minier, explic de ce a existat o inimagi nabil bogie de aur în aceast parte a lumii, cu mult înainte ca exploratori cum ar fi Columb, Cortes sau ali slbatici s fi pus piciorul pe aceste meleaguri acum câteva sute de ani. Dovezile inexplicabile care atest mineritul în sudul Africii înc de acum o sut de mii de ani nu pot fi acceptate nici mcar de cei mai temerari arheologi.
Cunoaterea procedurilor medicale i a manipulrii genetice, crearea lui „Adamu” - o nou specie - sunt docu mentate minuios de anticele tblie de argil, care au fost de curând înelese de aa-ziii oameni inteligeni. Puterea mijloacelor de comunicaie fr fir i cunotinele în materie de geofizic pentru a putea anticipa dezastrele; toat aceast bogie de informaie ne privete direct în fa. i totui, nu putem accepta faptul c s-ar putea s nu fim vârful de lan ce al inteligenei care a existat pe aceast planet. Odat cu evoluia rapid a computerului, abilitatea de a documenta i a potrivi datele legate de aceast inteligen antic ne face s o înelegem mai bine. Dar ce facem cu toate aceste informaii
atunci când suntem pui în faa acestor poveti incredibi le din preistorie? Avem dou opiuni. Fie credem c le-au fost lsate generaiilor viitoare pentru ca s le foloseasc i s construiasc pe baza lor, fie renunm la ele ca fiind gunoiul halucinant al unor idioi primitivi din Epoca de Piatr, care nu merit atenia noastr.
Având în vedere c acum nu mai mult de cinci sute de ani, oamenii erau ari pe rug dac îndrzneau s sugereze c Pmântul nu este centrul universului, c trupul omenesc era înc o nav misterioas care era studiat i disecat de oamenii de tiin îndrznei care îi riscau vieile la primele ore ale dimineii i c am descoperit ultimele trei planete din sistemul nostru solar de-abia în ultimii 200 de ani, acestea reprezint semne clare c nu suntem o ras superioar.
Suntem o subspecie. Arogana este slbiciunea noastr, iar ignorana este o boal congenital care, în cele din urm, ne ve distruge. Dogma ne-a consumat, iar frica ne contro leaz. Dar de ce suntem atât de orbi în privina faptelor i a dovezilor care ne înconjoar? De ce suntem atât de obsedai de religiile populare, care, în cele mai multe dintre cazuri, se închin unui zeu care folosete recompensa i pedeapsa ca forme de control? Dac toi avem un creator comun, ar trebui s avem acelai set de reguli privind felul în care ne supunem creatorului, dar este clar c lucrurile nu stau aa. Conflictele religioase au sfâiat istoria noastr de milenii i înc atârn deasupra noastr ca un cancer care ateapt s ne devoreze.
În aceast carte vom descoperi c dezordinea în care trim este rezultatul direct al statutului nostru de ras bas tard, cu un comportament animalic imprevizibil, ascuns în spiralele ADN-ului nostru. Inteligena noastr a fost suprimat, cunoaterea noastr a fost tears, sperana noas tr de via a fost scurtat genetic, iar memoria ne-a fost tears. Suntem inferiori, mutaii clonate genetic ale marilor
Sclavii zeilor 17
civilizaii din trecut, lsai în urm pentru ca s adunm i s punem laolalt piesele Marelui Puzzle Uman.
Am fcut progrese remarcabile în domeniul ingineriei genetice, dar, doar pentru c am fost în stare s decodificm genomul, asta nu înseamn c tim totul despre el. Din contr, cu cât învm mai multe despre genom, cu atât ne minunm mai mult de complexitatea lui. Se pare c înelegem princi piul de baz al celor dou spirale, dar suntem departe de a înelege toate funciile. Ceea ce creeaz cu adevrat o stare de perplexitate este faptul c seciuni întinse ale genomului par s fie oprite. Da, este ciudat s aflm c pri mari ale ge nomului nu sunt active. Acest tip de descoperire se detaeaz în faa tuturor proceselor evoluiei. Dar adevrul este c ge nomul a fost creat din abunden, cu mult mai mult A D N în celulele noastre decât am avea nevoie pentru forma primitiv în care ne aflm.
Acest lucru ridic o întrebare. Dac genomul con troleaz toate caracteristicile i funciile corpului, atunci ce rmâne necontrolat de prile inactive ale genomului? Cred cu trie c aceasta este întrebarea ultim pe care trebuie s i-o pun omenirea. Ce puteri secrete sunt reinute de prile inactive ale structurii noastre genetice?
S aruncm o scurt privire la istoria descoperirilor din domeniul geneticii. Dei exist dovezi evidente asupra activitii genetice i a desfurrii ei înc de acum 250 000 de ani, omul modern a redescoperit genomul de-abia la ju mtatea secolului al XX-lea.
În 1866, Gregor Mendel 5 a publicat rezultatele cerce trilor sale asupra factorilor ereditari în culturile de mazre, dar de-abia în anii '50 ai secolului trecut structura chimic a ADN-ului a fost redescoperit de savanii moderni. Care i-au gsit i un nume în cele din urm: acid dezoxiribonucleic.
5 Gregor Mcndel (1822-1884), om de tiin i clugr augustin de origine austriac, considerat printele geneticii (n.t.)
Oamenii implicai în aceast descoperire capital au fost Maurice Wilkins6, Rosalind Franklin7, Francis H. C, Crick8
i James D. Watson9. Cu aceast descoperire, ei au pus bazele unei noi ramuri a tiinei: biologia molecular. În aceeai de cad, Watson i Crick au fcut istorie, atunci când au realizat modelul primei molecule de ADN, reprezentându-i structu ra dublu spiralat i dovedind c genele determin ereditatea. În 1957, Arthur Kornberg10 a reuit s reproduc o molecul de A D N într-un tub. În 1963, F. Sanger11 a dezvoltat pro cedura diviziunii pentru proteine. În 1966, a avut loc marea desctuare, odat cu descoperirea codului genetic. Oamenii de tiin puteau acum s prevad caracteristicile studiind molecula de ADN. Aceasta a dus foarte repede la ingineria genetic i la consilierea genetic.
6 Maurice Hugh Frederick Wilkins (1916-2004), fiziolog i bi olog de origine britanic, laureat al Premiului Nobel pentru medicin în 1962 (n.t.)
7 Rosalind Elsie Franklin (1920-1958), biolog i fiziolog britanic, ale crei studii asupra structurii moleculare a contribuit la descoperirea structurii ADN-ului (n.t.)
8 Francis Harry Compton Crick (1916-2004), biolog, fiziolog, lau reat al premiului Nobel pentru medicin în 1962, creditat alturi de James Watson pentru descoperirea structurii moleculei de A D N (n.t.)
9 James Dewey Watson (n. 1928), biolog i genetician american, laureat al premiului Nobel pentru medicin în 1962, creditat alturi de Francis Crick pentru descoperirea structurii moleculei de A D N (n.t.)
10 Arthur Kornberg (1918-2007) biochimist american, laureat al premiului Nobel pentru medicin în 1959, pentru descoperirea mecanis melor sintezei biologice a A D N (n.t.)
11 Frederick Sanger (n. 1918), biochimist britanic, dublu laureat al Premiului Nobel pentru chimic, singurul om de tiin care a primit aceas t distincie de dou ori, pentru munca sa în domeniul structurii proteinei, în special cea a insulinei (n.t.)
Sclavii zeilor 19
În 1972, Paul Berg12 a produs prima molecul de A D N recombinat, iar în 1983, Barbara McClintock1 3 a primit pre miul Nobel pentru descoperirea c genele îi pot schimba poziia în interiorul cromozomului. La sfâritul anilor '80 ai secolului trecut, o echip internaional de oameni de tiin a demarat dificila i solicitanta munc de a alctui harta genomului uman i tot atunci a avut loc i prima condamnare pentru crim, bazat pe amprenta ADN-ului, în Portland, Oregon. În 1990, terapia genelor a fost folosit pe subieci umani pentru prima dat. În 1993, dr. Kary Mullis1 4 a desco perit procedura PCR 1 5, pentru care a primit premiul Nobel. În 1994, FDA 1 6 a autorizat primele produse de consum mo dificate genetic. Acestea au fost roiile FlavrSavr, modificate genetic pentru a obine un gust mai bun i durat de depo zitare mai mare.
În 1995, dovezile judiciare pe baza recoltrii de pro be A D N ineau primele pagini ale ziarelor , în procesul lui
12 Paul Berg (n. 1926), biochimist american, profesor emerit al Universitii Standford, laureat al premiului Nobel pentru chimie în 1980, împreun cu Walter Gilbert i Frederick Sanger pentru contribuia adus la studierea acizilor nucleici (n.t.)
13 Barbara McClintock (1902-1992), om de tiin american, la ureat a premiului Nobel pentru medicin, în 1983, unul dintre cei mai respectai citogeneticieni din toate timpurile (n.t.)
14 Kary Banks Mullis (n. 1944), om de tiin american, laureat al premiului Nobel pentru chimie în 1993, pentru îmbuntirea tehnicii de reacie în lan a polimerilor (n.t.)
15 PCR (polymerase chain reaction) - tehnologie aplicat în bio logia molecular care const în amplificarea uneia sau a câtorva buci de ADN, care vor genera pân la câteva milioane de copii ale unei anumite secvene de ADN (n.t.)
16 FDA (The Food and Drug Administration) - o agenie a Departamentului de Sntate i Servicii Publice din Statele Unite ale Americii, având rolul de a supraveghea sigurana hranei, produsele far maceutice, vaccinurile, produsele obinute din tutun, transfuziile de sânge, echipamentele medicale i cele veterinare (n.t.)
O. J. Simpson. În 1997, a fost clonat primul animal adult, oaia Dolly. În 1998, Senatul american a anchetat scandalul Clinton/ Lewinsky pe baza probelor ADN, iar în anul 2000, J. Craig Venter, împreun cu Francis Collins, au anunat împreun definitivarea hrii genomului uman. Aceasta a fost o mare realizare i a durat cu zece ani mai puin decât se ateptase iniial. În 2003, Craig Venter a dat startul unei expediii la nivel global pentru obinerea i studierea microbilor din di verse medii, de la oceanele lumii la centrele urbane. Aceast misiune va avea ca rezultat o privire cuprinztoare asupra ge nelor care formeaz lumea vast a vieii microbiene. i acum suntem în plin er genetic. Prima companie al crei obiect de activitate este clonarea animalelor i-a deschis porile în 2004, în Statele Unite ale Americii. În esen, am devenit creatori de specii. i astfel am devenit „dumnezeu” pentru speciile pe care le crem.
Cu cât descoperim mai mult din Leagnul Omenirii din Africa de Sud, cu atât putem lega genetic diferitele rase de oameni de pe Pmânt de o mân de oameni din sudul Africii; cu cât obinem mai multe probe de ADN din mitocondria feminin, conform crora primul om s-a nscut acum aproximativ 250 000 de ani, cu atât mai mult prile puzzle-ului par s se potriveasc. În aceast carte vom studia dovezile scrise care plaseaz un asemenea grup de oameni primordiali în sudul Africii, acum aproximativ 200 000 de ani, cam în aceeai perioad în care se presupune c a fost creat Adam. Atunci când am început s pun cap la cap aces te informaii, m îndoiam c ceva atât de fantastic ar putea fi posibil. Dar, dac v îngduii libertatea gândului i a posibilitii, vei descoperi o poveste incredibil, cu o viziune clar asupra trecutului i vei începe s descoperii marii pai pe care i-a fcut omenirea pân în prezent.
Aceasta ne aduce înapoi la vechea întrebare: „Cine sun tem... i de ce suntem aici?” Nu este o întrebare retoric, este
Sclavii zeilor 21
probabil una dintre cele mai complexe ghicitori pentru spe cia noastr, care merit o nou cercetare i, posibil, o abordare mai puin convenional, dac dorim s obinem rspunsuri noi i reconfortante. Dar trebuie s ne pregtim pentru ca s facem fa unor rspunsuri la care nu ne ateptm. Asta este ceea ce a vrea s v împrtesc prin aceast carte. Ceea ce la început ar putea s par o poveste înfiortoare se va dovedi a fi cea mai eliberatoare experien, o experien care m-a adus mult mai aproape de Dumnezeu decât a fi crezut vreodat c este posibil. Înc o dat trebuie s v atrag atenia asupra diferenei dintre Dumnezeu, creatorul universului i a tuturor lucrurilor din el, i dumnezeu, una dintre multe zeiti care au cutreierat pmântul de-a lungul mileniilor, folosin du-se de puterea, tehnica i cunoaterea care le-au permis s conduc omenirea.
Exist veti bune pentru cei care cred în teoria creaiei, i anume c omul a fost creat de Dumnezeu i i-au fost date anumite legi dup care s triasc. Aceia care cred în teoria evoluiei vor trebui s fac fa unor surprize. Tbliele su meriene descoperite sugereaz c Adam a fost creat aici, pe Pmânt, i c este o imagine a creatorului su. Dar cine l-a creat pe Adam i când va dezvlui c el a fost creat pentru un scop precis aici pe Pmânt, de ctre specii avansate de zei, acum aproximativ 250 000 de ani. Vom afla în continuare c Adam a fost creat din fondul genetic al raselor avansate de oameni de pe Pmânt i un hominid mai puin evoluat, care cutreiera prin sudul Africii. Dar cine erau aceti oameni avansai i de unde au aprut ei? i de ce nu exist nicio do vad fosil a existenei lor?
Trebuie s v reamintesc din nou dilema pe care o avem în fa atunci când analizm asemenea teorii ciudate, pentru c aproape, dac nu chiar toate, faptele pe care le ana lizm provin din tbliele de argil care au fost descifrate în ultimii 50 de ani ai secolului al XX-lea. Trebuie s facem o
alegere personal, dac s credem c ceea ce este scris în aceste tblie este aproape de adevr sau sunt nite prostii haluci nante, din timpuri în care mintea oamenilor nu a funcionat bine. Eu, unul, am hotrât s accept valoarea a ceea ce a fost scris. Nu-mi pot imagina nicio secund c mii de oameni ar fi petrecut milioane de ore de munc istovitoare pentru a crea aceste tblie, dac informaia coninut de ele nu ar fi fost relevant. Sunt convins c aveau lucruri mai bune de fcut decât s încerce s creeze confuzie asupra originilor noastre pentru generaiile viitoare. Pân la urm nu ne-am schimbat atât de mult; i noi dorim s lsm dovezi asupra inteligenei i realizrilor noastre, nu numai pentru generaiile viitoare ci i pentru speciile avansate din universul vast. Altfel de ce am trimite în spaiu probe pline cu accesorii, materiale video, compact discuri, cri, fotografii, emisiuni TV i alte sim boluri ale existenei noastre în spaiu? În mintea noastr i în ciuda prerii multora, exist o mic speran ca o form avansat de via s existe undeva în univers. Dac exist, sperm s o impresionm cu genialitatea noastr sau s o dezamgim cu ignorana noastr, totul depinzând de cât de evoluat ar fi pân la momentul la care va recepiona în mod accidental „corabia noastr spaial”.
Întotdeauna m-a uimit felul în care oamenii ignor complet istoria. Pentru muli, ceea ce s-a întâmplat în trecut pur i simplu nu conteaz. Dar, dac nu tim cine suntem i de unde venim, oare cum putem începe s înelegem încotro ne îndreptm în drumul nostru spre progres i evoluie?
Aa c muncim din greu i vism la zile mai bune. Ne închidem în capsule de confort, ne punem ochelarii de cal i încercm s nu ne îndeprtm prea mult de linia confor mismului. Considerm c, dac muncim din greu sau dac muncim inteligent, vom dobândi o anume recompens atunci când toate se vor sfâri. Ne facem polie de asigurare, pentru ca s ne rspltim progeniturile, i pensii pentru ca
Sclavii zeilor 23
s ne descurcm în ultimii ani ai notri pe aceast planet. Procrem ca i cum am fi programai s facem asta. Pare a fi un pas natural în procesul nostru de maturizare. i, fr s o tim, suntem condui de propriul genom, într-o încercare de a supravieui, în vreme ce ADN-ul nostru evolueaz spre desvârire. Pe acest drum al evoluiei, el deblocheaz prile secrete care au fost oprite de anumii alchimiti în trecutul nostru îndeprtat.
Ne rugm pentru sntate, bogie i fericire. Unii vi seaz la viaa etern i muli se roag pentru salvare, dar în adâncul fiecruia pare s mocneasc dorina arztoare de a afla rspunsuri la marea întrebare a omenirii: „Cine sunt i de ce sunt aici?”
Istoria ne d multe indicii despre cine am putea fi. i, prin adunarea laolalt a evenimentelor i tipurilor compor tamentale din trecut, ne d anumite indicii despre direcia în care ne îndreptm. Dac vom supravieui pentru a ajunge acolo, aceasta este o alt întrebare. Totui, istoria nu rspun de întotdeauna cu claritate la întrebarea cine suntem i de unde venim. Istoricii, arheologii i antropologii înfieaz trecutul nostru într-un mod foarte previzibil. Dincolo de disputa dintre creaioniti i evoluioniti, povestea despre umanitate i neamul omenesc a devenit aproape un basm i cei mai muli dintre oameni nu vor s le fie întrerupt aceast poveste. Omenirea a aprut din cenu, în pofida celor mai grele condiii: am supravieuit i ne-am înmulit în vreme ce ne-am rspândit pe tot Pmântul. Am descoperit focul, fierul, bronzul, argintul i aurul. Am dobândit deprinderi noi, am ales s ne facem ferme în loc s cutreierm, ne-am îngropat morii, am învat s trim în comuniti organi zate, am învat s scriem i am construit orae pentru ca s ne protejm de bieii ri. Apoi am învat s facem nego, am descoperit democraia, am descoperit mecanizarea, teh nica, am ajuns la stele i în tot acest timp ne-am ucis unii pe
alii în numele zeului nostru, al regelui nostru sau pentru alte motive perfect justificate. Este un adevrat miracol c am supravieuit dup toate astea. Este clar c undeva în ADN-ul nostru este o gen violent care joac un rol proeminent în comportamentul uman.
Aceasta este o poveste foarte bun, dar se refer numai la ultimii 6 000 de ani. Înainte de acetia, povestea devine neclar i aranjarea momentelor în timp pare s nu se mai potriveasc. Întrebarea legat de veriga lips devine mai important ca oricând. Genomul nostru a evoluat pân la punctul la care putem s cugetm la aceste întrebri i s punem sub semnul întrebrii anumite convenii. Dar aceast evoluie pare s fie mai mult spiritual sau mental. Evoluia corporal este îndoielnic. Dac nu am evoluat fizic cu ade vrat în ultimii 6 000 de ani, de la egipteni i sumerieni, de ce s credem c am trecut prin schimbri corporale dramatice cu 10 000 de ani înainte? Se pare c genomul nostru a evo luat numai în ceea ce privete partea mental, ca i cum am fi avut de recuperat un handicap. Acest dezechilibru genetic pare s indice un fel de falsificare, care a avut loc în trecutul îndeprtat.
Supravieuirea celor mai bine pregtii a fost înbriat ca unul dintre argumentele cele mai importante ale evoluionismului. Termeni ca „selecia natural” au fost introdui i prezentai ca probe irefutabile. Este posibil s fi fost aa în cazul protozoarelor, al dinozaurilor sau al cai lor, dar nu este cazul în ceea ce privete tiparele preistorice evoluioniste ale oamenilor. Salturile dramatice în procesul evoluiei, care formeaz o parte a argumentaiei mele, indi c oribilul adevr c suntem o specie sclav, creat anume pentru a îndeplini o funcie pmânteasc pe aceast planet. Ne rmâne nou s adunm indiciile i s le strângem pen tru a formula un rspuns logic. Unii nu vor gsi niciun sens în logica mea, dar unii poate vor deveni mai tolerani fa
Sclavii zeilor 25
de întrebrile necunoscute i interzise ale trecutului. Unul dintre cele mai mari obstacole care trebuie depit este acela c exist o posibilitate real de a avea de-a face cu doi zei: unul cu majuscul i unul cu liter mic. Diferena dintre cei doi ar trebui s fie evident, iar preistoria noastr pare s fie plin cu evenimente care tind s favorizeze nevoile i capriciile celui din urm. Am fost înelai înc de la început s credem c o anumit form avansat de zeitate ar fi de fapt Dumnezeu? Dac este adevrat, el este cel care ne-a dat le gile, scripturile i pedeapsa? Am fost creai dup chipul su? Exist o cantitate copleitoare de dovezi scrise care indic acest lucru. Începem s lum mai în serios erudiia antic, acordându-i respectul pe care îl merit, sau rspundem scla viei copleitoare prin dogm i înlturm toat aceast tiin antic? V voi lsa s tragei propriile concluzii.
2 Celula
Corpul omenesc este într-adevr un miracol al creaiei. Arat cu fermitate un eveniment extraordinar care a dus la apariia noastr. Corpul nostru este format din miliarde i miliarde de celule care alctuiesc diferitele pri ale corpului: celulele inimii, celulele ficatului, celulele muchilor i aa mai departe. În interiorul nucleului fiecrei celule se gsete ma terialul genetic care determin cam tot ceea ce ine de noi, de când suntem concepui i pân murim.
Înainte de a cltori înapoi în timp pentru ca s re descoperim paii evoluiei omenirii, s aruncm o privire rapid asupra acelor lucruri minuscule aflate în interiorul celulei i care ne modeleaz: genele i genomul. Le consi der ca fiind amprentele lui Dumnezeu. Aici este locul unde sunt inute codurile întregii noastre existene i aici este lo cul în care Dumnezeu a jucat rolul su omnipotent, atunci când a fost creat viaa în univers. Folosesc aceast expresie în sens poetic i pentru mai mult efect, aa c nu o luai la modul propriu, ci mai degrab înlocuii-o cu propria teorie despre felul în care a fost creat universul. Una dintre între brile fundamentale cu care m-am luptat timp de 30 de ani este de ce îmbtrânim i de ce murim? O astfel de întreba re le-ar putea prea prosteasc celor mai muli dintre noi,
de vreme ce toi am fost condiionai s acceptm moartea ca pe ceva inevitabil. Auzim mereu c singurul lucru de care putem fi siguri în via este c într-o zi din viitor vom muri. Ce se întâmpl dup moarte este o întrebare pe care omul o dezbate dintotdeauna, dintr-o multitudine de unghiuri, iar noi vom încerca s-i gsim un rspuns pân la finalul acestei, cri. Totui, m-am ferit în mod voit de o dezbatere spiritual extins, concentrându-m mai degrab pe aspectele fizice ale fiinei noastre i cum au evoluat ele pentru a ne modela în forma actual. Unii vor obiecta c este imposibil s separi planul spiritual de cel fizic, dar sper s demonstrez c limi tele fizice, prestabilite de ctre ADN-ul nostru la momentul concepiei, sunt cele care dicteaz ritmul sau capacitatea noastr de evoluie spiritual. Dar, chiar i în aceast stare de relativ primitivism, predispuse la boli, corpurile noastre sunt miracole ale creaiei. Acelora pentru care biologia i chimia nu le sunt strine le cer îngduina de a-mi permite s-i fa miliarizez i pe ceilali cititori cu anumite informaii. Pentru a pune lucrurile în ordine la acest nivel celular, s aruncm o privire rapid la celul i la coninutul acesteia, fcând cunotin cu o serie de termeni care v vor ajuta s înelegei unele explicaii viitoare.
Celula i coninutul acesteia
Suprafaa celulei este acoperit cu o membran din plasm, iar
coninutul este format din citoplasm, care conine diferite organite,
printre care i nucleul.
Membrana plasmatic controleaz fluxul de materiale care în
tr i ies din celul, fie pasiv - prin difuzie -, fie activ, prin transport.
Suprafaa este acoperit de vezicule sau vacuole, care sunt nite
increscene ale membranei. Se consider c acestea reprezint cile
de acces principale în i din interiorul celulei pentru moleculele mari.
sau genom), care determin caracteristicile fiecrui individ în parte.
Elemente ale acestor caracteristici vor fi transmise generaiei urm
toare de progenituri, datorit aciunii ADN-ului. Aceasta se numete
transfer ereditar de ADN i este ceea ce copiii motenesc de la prinii
lor. O jumtate a ADN-ului provine de la mam, cealalt jumtate pro
vine de la tat.
Citoplasma reprezint întreaga seciune dintre peretele celular
i nucleu i este locul unde se desfoar metabolismul i unde au loc
toate reaciile chimice. Rata de transfer este controlat de enzime. Dar
secreia de enzime este controlat de ctre ADN.
Citoplasma conine o serie de organite:
• Reticulul Endoplasmatic (RE) este o matri organizat din
caviti paralele orizontale interconectate. Acesta reprezint sis
temul de transport intercelular.
• Ribozomii sunt ataai din loc în loc pe prile laterale ale reti
culului endoplasmatic, situaie în care acesta se numete reticul
endoplasmatic reticulat. Aici se fabric proteinele. Unele dintre
aceste proteine, printre care enzimele i hormonii digestivi, sunt
folosite de celul, în vreme ce altele sunt secretate. Reticulul en
doplasmatic izoleaz i transport proteinele, care au fost create
de ctre ribozomi.
• Aparatul Golgi este alctuit din reticul endoplasmatic moa
le i fr ribozomi. Se consider c are un rol în producerea i
transportul lipidelor i steroizilor. În apropiere, exist un numr
de vezicule care conin granule secretoare. Se crede c aparatul
Golgi este un punct de întâlnire, prin care materialele neprelucra
te pentru secreii sunt filtrate înainte de a prsi celula.
• Mitocondria este organita prin intermediul creia se desfoar
respiraia la nivel celular. Mitocondria este, de asemenea, respon
sabil pentru toat energia pe care o consum celula. În medie,
numrul de mitocondrii este de 1 000 pentru fiecare celul, dar
sunt cu mult mai multe în coada spermatozoidului.
Sclavii zeilor 29
cromozomi
chimici compleci în subuniti mai simple. De asemenea, sunt
responsabili pentru eliminarea organitelor moarte sau chiar a în
tregii celule, dac este nevoie.
• Cromatina reprezint materialul genetic din interiorul nucleului,
Îns celulele nu plutesc pur i simplu prin corp. Numeroase celu
le sunt adunate împreun pentru a forma organele i esuturile. Potrivit
ultimei estimri, în corpul omenesc exist între 50 i 100 de miliarde
de celule, dar numrul lor este în continu schimbare, în fiecare or a
unei zile. Devine i mai complex, pentru c oamenii mai mari au mai
multe celule decât oamenii mai mici i, pân la urm, nimeni nu are
un rspuns definitiv asupra numrului de celule din corpul omenesc.
Pentru a demonstra complexitatea acestei estimri, imaginai-v c
fluxul celulelor din sânge este de opt milioane pe secund. Atunci când
vorbim despre astfel de cantiti este greu de precizat cu acuratee un
anumit numr.
Celulele care formeaz diferitele pri ale anatomiei noastre
provin din celulele stern, care iau natere la scurt timp dup fertilizare
i formeaz embrionul. Ele se divid continuu i se transform în toate
organele i celulele care formeaz anatomia noastr. Este la fel ca
o uzin care continu s produc o larg varietate de produse finite.
Fiecare prticic a corpului nostru a pornit de la o celul stern. Câteva
luni mai târziu, copilul se nate i, doar dac nu are o malformaie
genetic grav, este complet perfect i gata s se dezvolte într-un
adult. Corpul su pare pregtit pentru via, dar genomul su este de
parte de a fi pregtit. La fel ca prinii si, copilul are un genom care
va controla toate funciile sale vitale, dar genomul su este la fel de
incomplet ca i cel al prinilor care au contribuit în mod colectiv la cel
al progeniturii.
Îmi amintesc cu intensitate acea zi. Era în 1975 i st team la ora de biologie în liceul meu din Randfontein, Africa de Sud. Biologia era una dintre materiile care mi-au plcut în mod natural, una dintre cele la care eram bun. Secretul era s fii atent în clas. Reducea enorm volumul de munc pe care trebuia s-l desfor acas pe cont propriu. Cellalt secret era acela de a pune cât mai multe întrebri, pentru a anticipa ceea ce putea pica la examen. Profesoarei îi lua o eternitate s deseneze o celul animal pe tabl i apoi s se dea înapoi ca s-i admire capodopera. „Aa... cine tie ce este asta?”, a întrebat cu mândrie în voce. A început s explice fiecare parte a celulei, apoi a continuat cu faptul curios c celulele se divid la fiecare câteva ore în esuturi i în alte esuturi la fiecare câteva zile. Celulele noi se nasc i sunt imediat pre gtite pentru procesul de diviziune celular (mitoz). E prea frumos ca s fie adevrat, m-am gândit eu. Era formula per fect pentru viaa venic. Dac adugam Ciclul Krebs în aceast ecuaie, procesul prin care energia se obine din hran la nivelul celulei, pentru a menine alimentaia corpului, mi
Sclavii zeilor 31
se prea evident c celulele sunt structurile perfecte pentru a menine corpul la maturitatea deplin i atunci obinerea vieii venice prea doar o simpl formalitate. Am ridicat mâna i am pus întrebarea care probabil mi-a schimbat felul în care astzi m gândesc la via i la moarte. „i atunci de ce murim, dac celule noi se nasc tot timpul i sunt alimentate de alimentele pe care le consumm?”, am întrebat. „Murim pentru ca asta este ceea ce se întâmpl”, a spus ea. A conti nuat explicându-ne faptul c procesul de mitoz pare s se desfoare pentru un anumit timp, un numr de cicluri i de ani, apoi procesul începe s încetineasc brusc. Se nasc mai puine celule, care ajung btrâne i fragile i cu pereii celulari slbii, expuse atacurilor agenilor patogeni, pân înceteaz complet s se mai divid. Acest proces se rspândete în toate prile corpului pân când, în cele din urm, murim.
Într-un fel, aceast explicaie nu mi-a fost suficien t i mi s-a prut c profesoara pierde din vedere o parte important a ecuaiei. Trebuia s existe un fel de mecanism de control care putea i trebuia manipulat pentru a învinge acest proces de încetinire a diviziunii celulare, care ducea în cele din urm la moarte. Dar, în 1975 nu tiam absolut ni mic despre genetic, iar profesoara nu era nici ea mai bine informat. Din acea zi am crezut întotdeauna c trebuie s fie posibil o procedur simpl care s fac reversibil proce sul de îmbtrânire. Atunci când genetica a devenit tiina la mod la sfâritul secolului al XX-lea, totul a început s aib sens. Destul de ciudat, pân în anul 2004, oamenii de tiin au avut înc dubii în ceea ce privete cauzele îmbtrânirii. Unii dintre ei înc nu au ajuns la concluzia evident c, la fel ca toate celelalte funcii anatomice i fizice, i îmbtrâni rea poate fi controlat prin intermediul genomului. Nu doar celula ca întreg continu s se divid, ci i toate prile ce lulei se construiesc i se drâm de-a lungul ciclului su de via. Celula este în permanen activ i fiecare parte a ei se
reînnoiete. Atunci când anumite pri sau organite nu mai sunt folositoare - cum ar fi excesul de mitocondrii -, acestea sunt pur i simplu dezmembrate i distruse la nivel molecu lar. Adevrul este c odat nscute, celulele sunt organisme perfecte care ar trebui s continue s triasc i s se divi- d atâta timp cât sunt hrnite. Aceasta este o întrebare grea pentru filosofi, acum când celula original s-a multiplicat în dou i are o dubl existen. Ca un magician cu baloanele acelea lungi i subiri la petrecerea unui puti, o rsucire aici i una dincolo i dintr-un balon apar dou baloane. Înc vreo câteva manevre neînsemnate i baloanele au devenit un mic cel, un iepure sau chiar o inim pulsând. Aceasta este ma gia pe care o fac celulele în corpurile noastre.
Fig 2.2 Celula uman cu ADN-ul în nucleu
Sclavii zeilor 33
În ultimii ani, au aprut câteva teorii noi cu privire ia îmbtrânirea i moartea celulelor, dar niciuna dintre ele nu indic precis cauzele pentru care celulele devin fragile i „casante” pe msur ce îmbtrânesc. Una dintre teoriile po pulare cu privire la îmbtrânire se refer la telomer17. Acesta protejeaz ADN-ui împotriva deteriorrilor care pot aprea în timpul copierii. Se crede c telomerii de la marginea gene lor se uzeaz sau se deterioreaz, i atunci când se întâmpl acest lucru ADN-ul se poate deteriora i el. Aceast situaie poate conduce la mutaii i schimbri care pot duce la îm btrânirea i moartea celulei. Aceasta este totui o ipotez, alturi de multe altele, i nimeni nu are autoritatea ca s emi t o concluzie definitiv. i atunci, în capitolele urmtoare, voi folosi aceast hib din fabrica de tiin, pentru a-mi pos tula ipotezele. ADN-ul deteriorat începe s transmit mesaje sau coduri greite ctre celule i componentele lor, ceea ce conduce la secreia de enzime sau chimicale nepotrivite, care fac ca funcionarea celulei s nu se mai desfoare la capaci tate maxim, apoi aceasta încetinete i moare.
Aceasta este o legtur important cu argumentaia mea din capitolele urmtoare. Din cauza programrii greite i a declanrii incorecte a rspunsurilor genetice, este posi bil ca celulele din corpul nostru s moar i, ca o consecin logic, s murim i noi. Aadar, dac informaia genetic greit de la nivelul celular conduce la tumori i cancere i la alte boli care pun în pericol viaa, putem presupune c informaia genetic exact va face opusul? S in celulele în via pentru totdeauna? Aceasta este ipoteza asupra creia geneticienii îi canalizeaz atenia. Am fcut progrese mari în identificarea diverselor gene care controleaz un mare nu mr de activiti fizice, iar rata de succes în ceea ce privete
17 Telomere - regiune a celulei, care conine o secven repetitiv de nucleotide, aflat la captul unui cromozom, care are rolul de a proteja cro mozomul împotriva deteriorrii sau fuziunii cu ali cromozomi vecini, (n.t.)
genoterapia i înlocuirea genelor este în continu cretere. Pe scurt, prin identificarea genelor deteriorate putem s încer cm înlocuirea lor cu gene sntoase.
Dar, dac în anumite situaii nu putem face asta, ce alte alternative avem? Celulele stern! Succesul înregistrat prin introducerea celulelor stem în esuturile deteriorate a surprins pe toat lumea. În vreme ce toi s-au concentrat cu încpânare pe genetic, cercetarea în domeniul celulelor stem a adus o explozie de rezultate uimitoare. Prin injectarea celulelor stem într-un esut deteriorat, doctorii au recon struit inimi, ficai i chiar i ochi. Recuperarea organelor este aproape un miracol, esutul deteriorat regenerându-se în câteva zile sau sptmâni. Un pacient care avea doar 10% din muchiul inimii funcional, s-a recuperat în proporie de 90%, în doar dou sptmâni, dup ce a primit o injecie cu celule stem în zona afectat a inimii. De aceea dezbaterea asupra clonrii umane a devenit atât de încins. Oamenii de tiin i-au dat seama acum c celulele stem din embrionii umani pot fi folosite pentru ca s vindecm tot felul de boli incurabile, pentru ca s producem organe noi i pentru ca s întinerim aproape orice parte a corpului nostru. Celulele stem apar pentru prima dat la aproximativ o lun de la fer tilizare. Ele sunt prinii tuturor celulelor din corpul nostru.
Teoretic, celulele stem pot fi recoltate de la un embrion prematur, care este de fapt o versiune clonat a ta, dup care embrionul poate fi îndeprtat. O asemenea risip de embri oni reprezint motivul pentru care clonarea terapeutic este atât de controversat. Dar aceast tehnic ofer tratamente atât de importante pentru salvarea vieilor omeneti încât muli oameni o consider justificat. În Marea Britanie este permis cercetarea în domeniul clonrii terapeutice, dar este interzis inseminarea oricrui embrion uman clonat. Aceast interdicie are ca scop împiedicarea oricrei persoane de a crea o clon.
Sclavii zeilor 35
Celulele stern pot fi gsite, de asemenea, i în corpurile adulilor, acolo unde au rolul de a repara i menine starea celorlalte celule. Celulele stern adult par s fie uor diferite, ceea ce înseamn c ele au început deja transformarea într-un anume tip de celule. Totui, ele prezint un mare grad de flexibilitate.
O alt posibil surs pentru celulele stem se gsete în sângele recoltat din cordonul ombilical al nou-nscutu- lui, imediat dup natere. Unii prini aleg s înghee i s conserve acest sânge, astfel încât copilul lor s poat apela la aceast rezerv de celule stem, dac va avea nevoie de ea vre odat în timpul vieii. Am încredere c oamenii de tiin din întreaga lume sunt deja ocupai s reproduc celulele stem în laborator, dar miracolul acestor celule este încastrat adânc în secretele genomului. Pân când nu vom începe s descoperim unele dintre prile neexplorate ale genomului i codificarea pe care o au, nu vom înelege adevratul mecanism al celule lor stem. Aadar, acum c am descoperit un posibil miracol al vieii s ne întoarcem la deficienele structurii genetice in complete care se furieaz prin celulele noastre.
Proiectul Genomului Uman a fost lansat în 1990, iar scopul su a fost acela de a descifra i a amprenta întregul ADN al unui reprezentant uman, care a fost ales dintr-un grup de donatori anonimi. Costul? Trei miliarde de do lari! A fost considerat echivalentul biologic ale aselenizrii. Rezultatele au luat prin surprindere întreaga omenire în fi ecare etap a proiectul, pe msur ce grupul de oameni de tiin continua s fac noi descoperiri. Estimarea original a fost c proiectul va dura în jur de 20 de ani, dar, graie dezvoltrii rapide a industriei informaionale, a durat numai 10 ani. În iunie 2000, s-a anunat c genomul uman a fost în întregime secvenializat. Secvena este o list care conine ordinea structural a celor patru elemente chimice care se gsesc de-a lungul unei molecule de ADN. Aceste elemente
chimice sunt notate cu literele A, T, C i G i exist trei mi liarde de combinaii ale lor în cadrul celor 23 de cromozomi din corpul nostru, formând o secven unic care conine programul codificat de cretere al unei anumite persoane. Mesajul ascuns din interiorul codului controleaz absolut tot ceea ce ine de noi; indic motenirea pe care am primit-o i ne predetermin viitorul. Este vorba despre instruciunile pentru fabricarea proteinelor i milioane de alte activiti se crete care înc nu au fost descoperite.
Pentru oamenii de tiin, marea surpriz a fost repre zentat de genele active care formeaz doar pri minuscule din întregul genom. În mod incredibil, ele reprezint doar 3% din totalul ADN-ului prezent în cromozomii notri. Genele se gsesc fie individual, fie adunate în grupuri mai mari, dar între fiecare secven de gene se afl benzi lungi de ADN, care nu par s conin niciun fel de cod. Aceste benzi sunt acum numite de ctre oamenii de tiin „ADN rezidu al”, în principal pentru c înc nu au reuit s-i dea seama ce mesaj secret conin. Aceast situaie a dat natere unei dez bateri interesante, care va dura pân când adevrata relevan a acestor seciuni de ADN în stare latent va fi explicat. Din fericire, oamenii de tiin au învat din arogana pre decesorilor i, în înelepciunea lor, au hotrât s amprenteze întregul genom uman, inclusiv reziduurile, în cazul în care ar putea avea o importan nedescoperit înc. Le-a luat doar câiva ani pentru ca s îneleag c acele gene-deeu jucau într-adevr un rol important în structura genomului. Este evident acum c poziionarea acestor seciuni de ADN în stare latent este o parte integrant a întregii structuri. Mai multe informaii despre aceste lucruri vor aprea odat cu trecerea timpului.
Nu are niciun sens ideea c cea mai important struc tur molecular din corpul nostru, care este, de asemenea, i principalul mecanism de control, ar fi fost creat incomplet
Sclavii zeilor 37
sau cu defect. Insinuez c, la momentul creaiei, genomul a fost construit pentru a fi complet funcional. Dar, pentru c nu este nici complet i funcional pe de-a întregul, încer cm s teoretizm întregul su potenial i întregul nostru potenial, aa cum ar fi dictate de ctre genomul perfect. În fiecare sptmân, oamenii de tiin descoper noi gene care conin mecanisme de control specifice pentru anumite pri ale corpului. Gene care controleaz culoarea ochilor, a prului, înlimea, secreia enzimelor, pielea, sexul i chiar i o gen care va hotrî dac vei fi sau nu homosexual. Pentru fiecare caracteristic sau funcie exist un grup anume de gene care controleaz acea parte a corpului. Înc înainte de a ne nate, în vreme ce cretem în uter, genomul hotrte cum se vor divide primele celule i cum vor modela acestea unicitatea fiinei noastre.
Se pare c, pe msur ce genomul nostru evolueaz, ne permite s evolum pe dou niveluri: un nivel fizic i un nivel spiritual sau mental. Este foarte ciudat c evoluia sau dezvoltarea noastr ca specie pare s fie legat de descope ririle tehnologiei, realizrile tiinei i maturitatea spiritual. Cu cât evolum mai mult, cu atât sunt mai impresionante descoperirile noastre. Cu cât punem întrebri mai complexe, cu atât mai provocatoare sunt obiectivele pe care ni le fixm — excepie fcând perioadele cum a fost aceea a Evului Mediu, atunci când toat erudiia pare s se fi pierdut i a fost în locuit de opresiune, dictatur i cruzime. Pare incredibil c toat înelepciunea universului, abilitatea de a construi structuri care îi taie respiraia, aa cum sunt piramidele i filosofia cu vederi largi, toate au disprut, doar pentru ca s fie înlocuite de o societate opresiv. Dar înc o dat am ieit în eviden ca o specie lupttoare i am continuat s punem întrebri agere despre originile noastre, am descoperit elec tricitatea, atomul i am ajuns la stele. Am emis teorii despre cltoria cu viteza luminii, cltoria în timp i chiar despre
metauniversuri. Dintr-odat nu mai prem atât de iguri de cunotinele noastre, ne întrebm cu o curiozitate crescând încotro ne îndreptm, dar înc nu tim de unde venim. Este dorina noastr nestvilit de a ajunge în spaiu, un indiciu despre locul de unde se poate s fi venit? Este foarte posibil i vom examina dovezile din Antichitate care par s susin foarte convingtor acest teorie. Nu putem pune o limit dezvoltrii noastre mentale i spirituale. Aadar, dac fizicul i mentalul sunt legate, atunci ar trebui s nu mai existe nicio limit pentru evoluia noastr fizic. O asemenea evoluie fizic nu va fi neaprat vizibil de dinafar, dar efectele ei vor fi simite cu siguran la nivel celular i molecular, acolo unde genomul este cel mai activ.
Fr ca muli dintre noi s-i dea seama sau s aib pregtirea anterioar pentru a înelege motivele, corpurile noastre lupt încontinuu pentru un genom complet sau per fect: unul care s fi reactivat neasfâritul ir de ADN rezidual Acesta este principiul fundamental al evoluiei. Propriul ge nom este într-o stare continu de evoluie, un proces nesfârit de autodesvârire, repornind i scanând propria structur i completând încontinuu prile lips. Procesul evoluiei înce pe cu însi genomul. La fel cum computerul ne permite s scanm o fotografie i s transformm o imagine întunecat într-una cu lumin perfect, la fel i genomul repar prile întunecate, inactive, deblocându-le i reactivându-le pentru a-i desfura funciile specifice pentru care au fost create. Doar pentru c geneticienii înc nu i-au dat seama la ce folo sesc toate benzile de A D N în stare latent, asta nu înseamn c evoluia va stagna i ne va atepta s înelegem. Încet, dar sigur, evolum atât fizic, cât i mental, pe msur ce genomul se reactiveaz. Este ca o renatere dintr-un somn lung, un somn din care omenirea se trezete. Un somn al ignoranei i uitrii. Se spune adesea c oamenii mai puin inteligeni par s fie mai fericii cu ceea ce au. Ei nu întreab de ce: accept
Sclavii zeilor 39
pur i simplu ceea ce le este dat i îi vd de via fr s pun prea multe întrebri. Îi pun vieile în mâinile zeului lor, ori care ar fi acesta, si cred c într-o zi sufletele lor vor fi salvate din ghearele diavolului. Este o scpare mrea pentru unii i un motiv suficient de bun ca s continue s fie indifereni.
Am observat semne de uoar cretere a procesu lui evolutiv în ceea ce privete fizicul i psihicul nostru. Amigdalele noastre ne fac mai mult ru decât bine, apendi cele ne este înlturat cu mult înainte de a ne putea ucide prin erupie, iar media speranei de via la nivel global a crescut sensibil din Evul Mediu. Este posibil ca toate acestea s aib de-a face cu mediul social i economic, cu regimul alimentar i clima, dar este la fel de posibil s nu aib. Pentru fie care petic de resuscitare genetic aprut în celule, trupurile i minile noastre evolueaz. Din ce în ce mai muli oameni se consider mai degrab spirituali decât religioi. În ultimii 2 000 de ani, am asistat la apariia a mii de noi religii i secte, pe msur ce oamenii au început s caute rspunsuri noi i s fie deschii la realiti noi.
Prevd c în viitor, pe msur ce vom descoperi mai mult din structura ADN-ului, vom descoperi puterea i înelepciunea care eman din genom, a crei complexitate nu o putem înelege în prezent. Dar avem abilitatea de a digera SF-ul în cantiti mari, aa c, dac pentru moment este prea mult pentru tine, pref-te c este o mic excursie SF i savureaz-o.
De ce trebuie ca o parte atât de desvârit a creaiei, aa cum este ADN-ul, s fie format din reziduuri de neîneles în proporie de 97%? Cu siguran Dumnezeu nu face greeli! i atunci este posibil ca genele inactive s fi fost dezactivate intenionat de cineva, atunci când omul modern a fost creat, în zorii omenirii? Este posibil s fi existat un grup de fiine înzestrate cu suficient pricepere i cunoatere, care s fi planificat i executat aceast procedur? Trebuie s
fi avut un motiv sau un scop pentru a crea o fiin sau poate chiar o specie nou cu un genom a crui dezvoltare s fie oprit. În ultimii douzeci de ani, oamenii de tiin au con cluzionat i au stabilit cu o marj de eroare relativ mare c Eva i Adam au fost creai în intervalul 180 000-250 000 de ani. Cine ar fi putut avea asemenea cunotine de genetic acum 250 000 de ani i ce motiv s fi avut pentru a crea o fiin mai primitiv, mai puin evoluat, aa cum este omul? Rspunsul ar putea fi ascuns în miile de texte antice, care timp de secole au fost ignorate. În cartea sa, Vieile personale ale faraonilor, Joyce Tyldesley a artat c acum 2 000 de ani primii arheologi nu erau decât „infami vântori de comori”. tiau prea puine lucruri despre tiina în care erau implicai, nu tiau s citeasc hieroglife sau alte texte antice, uneori nu erau în stare s fac diferene între un text scris i arta decorativ. Sptorii erau obsedai de gsirea pieselor mo numentale uriae, pentru ca s-i impresioneze pe amatorii de art i s-i atrag pe curioi în muzee. Cunoaterea care a fost înmagazinat în mii de tblie de argil a fost pierdut pentru omenire timp de secole, adunat în stive, în muzeele lumii. Nimeni nu i-a putut imagina c oamenii primitivi din timpurile strvechi ar fi putut avea ceva de spus. Cei care au crezut în asemenea concepii eronate aveau s-i revizuiasc pân la urm convingerile.
Pentru moment s ne întoarcem la posibilitatea unui genom perfect i s ne imaginm pentru o clip ce aptitudini am avea dac structura noastr genetic ar fi complet i per fect funcional, dac poriuni întinse ale genomului nostru nu ar fi dezactivate. S examinm câteva dintre problemele i anomaliile fizice obinuite pe care le-am putea depi dac ADN-ul nostru ar fi intact. Lista este foarte lung i atinge fiecare aspect al fiinei noastre. Pe list ar fi toate tipurile de cancer, procesul de vindecare, nefuncionarea unui organ, mutaiile i abilitatea de a ne adapta repede unor condiii
Sclavii zeilor 41
externe dure, vederea, auzul, deformaiile i alte imperfeciuni fizice i, evident, îmbtrânirea i moartea. Acestea sunt doar câteva dintre beneficiile de care omenirea ar profita având un genom complet funcional. Prin deducie, vor fi gene care vor controla toate aceste caracteristici ale corpurilor noastre i noi vom avea posibilitatea de a manipula aceste gene în orice fel ne-am dori. În mod ciudat, am menionat deja subiectele care s-au bucurat de atenia oamenilor de tiin. Ai încercat vreodat s prinzi o opârl de grdin obinuit i s rmâi cu coada în mân? Sau s-a întâmplat s sapi o groap în p mânt pentru planta pe care ai primit-o de la mama ta i s tai în dou o râm? Coada opârlei va crete la loc destul de re pede, iar râma nu va muri, va crete din nou pân la lungimea iniial. Dac asemenea creaturi primitive au capacitatea de a-i regenera membrele sau alte pri vitale din anatomia lor, ar trebui, fr discuie, s ne dea posibilitatea i nou, o specie mult mai avansat, s facem la fel, dac am putea s ne re activm anumite pri ale genomului. Celelalte caracteristici mai complicate au legtur cu prile mentale i spirituale ale psihicului nostru. Ideea de a fi nscui cu toate amintirile i cunotinele prinilor notri a fost dezbtut timp de zeci de ani. Puterea de interacionare cu alii prin intermediul ESP 1 8
sau prin citirea gândurilor cuiva a fost prezentat ca funcia unei fiine mult mai evoluate. Materializarea gândurilor i teleportarea legat de materializarea fizicului în jurul spiritu lui ne-ar permite s cltorim în timp i spaiu. Pe scurt, am deveni superoameni i am tri venic. Dar o asemenea stare evoluat de existen ar avea de îndeplinit câteva condiii. Partea fizic i cea spiritual trebuie s evolueze în tandem i în perfect armonie una cu cealalt. Una nu o poate depi pe cealalt. Trebuie realizat o coexisten între fizic i spirit, un fel de coexisten yin i yang. Dac una ar evolua mai repede sau mai lent decât cealalt, am avea un dezechilibru
18 Percepia extrasenzoriale (n.t.)
între cele dou caracteristici care s-ar manifesta printr-o se rie de efecte imprevizibile, tipare comportamentale instabile, un comportament antisocial violent i melodramatic i cine tie ce alte efecte. De fapt, este exact tipul de comportament cu care am crescut pe aceast planet. Acesta trebuie s fie motivul pentru care noi, ca specie, suntem aa de nestator nici. Motivul pentru instabilitatea noastr poate fi atribuit ciocnirii ritmurilor diferite de evoluie ale prilor fizice i spirituale ale fiinelor noastre. Faptul c unii oameni evolu eaz mai repede decât alii este o posibil cauz de conflict, agresiune i neînelegere.
Faptul c genomul nostru evolueaz pentru a deveni un genom complet ar putea fi evident i din felul în care corpurile noastre se comport la anumite boli, care în tre cut ne-ar fi ucis i astzi sunt inute sub control de sistemul nostru imunitar. Pe latura spiritual, evoluia genomului este anunat de întrebrile mai complicate pe care ni le punem legat de originea noastr, Dumnezeu i univers. Datorit progreselor din astronomie rmânem uimii de imensitatea universului i muli oameni accept faptul c este posibil s nu fim singura form de inteligen superioar din acest univers. În 1990, astronomii erau înc de prere c planetele nu erau distribuite aleatoriu în univers. Câiva ani mai târziu, dup mai multe descoperiri neateptate, ei au estimat c o mic parte dintre stele ar putea avea planete care s-au format în jurul lor, la naterea respectivelor stele. Dup doar câiva ani, au ajuns la concluzia c formarea planetelor i existena siste mului solar sunt parte integrant a ceea ce se întâmpl atunci când nebula19 d natere la noi stele i galaxii. Dintr-odat, plini de noile cunotine, astronomii au început s descopere multe sisteme solare noi, cu planete, i continu s o fac i în ziua de azi.
19 Nor interstelar, format din praf, hidrogen, heliu i gaze ionizate (n.t.)
Sclavii zeilor 43
Atunci când Sir Fred Hoyle i Chandra Wickramasinghe au reintrodus conceptul antic grec de panspermie20, la începutul anilor 70, i au sugerat s viaa a ajuns pe Pmânt din spaiu, aa cum a fcut-o pe nenum rate planete din univers, cei mai muli dintre noi nu tiau de existena acestor planete, iar aceast teorie a fost luat în râs de cei mai muli savani, ca fiind absurd. Astzi, panspermia este acceptat de majoritatea oamenilor de tiin. Aceti doi celebri oameni de tiin au dovedit fr nicio îndoial c viaa a ajuns pe Pmânt din spaiu i continu s soseasc i în prezent, sub form de virui, bacterii, spori i alte or ganisme microscopice. Este posibil s fi jucat un rol capital în originea vieii pe Pmânt, acum 3,5 miliarde de ani, i au avut un rol hotrâtor în marii pai ai evoluiei speciilor. Mai mult, Fred Hoyle a prezentat dovezi care sprijin ideea c teoria evoluionist se desfoar în salturi, opus opini ei darwiniene, potrivit creia evoluia se desfoar treptat, odat cu trecerea timpului. i ce are asta de-a face cu cuta rea identitii noastre? Totul!
Aceste dovezi susin ideea c omenirea nu este ulti ma verig a unui proces evolutiv care a început cu aa-zisele maimue i a continuat cu primii hominizi care s-au trans format în oameni inteligeni. De asemenea, susine ideea c Adam sau primul om a fost creat printr-o aciune tiinifico- medical contient acum aproximativ 200 000 de ani. Aceast afirmaie este susinut de studierea atent a cromozomului Y, prezent la populaia masculin i de ajungerea la o dat similar. Este o coinciden faptul c aceast dat preistoric determinat tiinific este susinut de anunul fcut în 1994 de oamenii de tiin care studiau mitocondria din ADN-ul feminin i care au plasat-o pe Eva cam în
20 Panspermia este o ipotez conform creia viaa care exist în univers se rspândete prin intermediul meteoriilor, asteroizilor i plane- toizilor (n.t.)
aceeai perioad? Aceste descoperiri tiinifice vin s susin ipoteza c Adam a fost creat, iar la început a fost singur, ul terior fiind creat o femeie-partener din „esena lui”. Pare un mare basm pe care l-am citit în Biblie de mai bine de 3 000 de ani. i atunci de unde s-au inspirat autorii Bibliei? Pe msur ce descâlcim timpurile imemoriale ale omenirii, vom face cunoscute originile multor poveti ale Vechiului Testament, care au fost înregistrate pentru eternitate pe mii de tblie de argil cu scriere cuneiform, cu mult înainte ca primul cuvânt din Biblie s fi fost scris. Mai mult, putem trage asemenea concluzii i putem s le gsim un îneles da torit tuturor descoperirilor din domeniul biologiei, scoând la lumin puterea ADN-ului, care se afl în interiorul celulei umane.
Sclavii zeilor 45
3 Creierul
Ce este acel lucru pe care îl numim creier? Este o bu cat dezgusttoate de esut moale, prins în craniile noastre, care ne permite s formulm gânduri, s contemplm asupra sinelui i s ne punem la îndoial contiina. Obinuim s fim spirituali, s-i zpcim pe oameni, s ne certm cu alii i înc un milion de alte lucruri care sunt prea mici pentru ca s le bgm de seam. Îl abuzm cu alcool i droguri, forându-i limitele la maximum. Creierul este un organ foarte fragil i de aceea este bine protejat de craniu. Dar creierul ne i pedepsete pentru abuzul pe care îl facem contra corpurilor noastre. Ne d dureri de cap i de cauzeaz o larg gam de probleme. Ne poate crea i dureri emoionale, atunci când nu exist niciun semn de traum fizic. Creierul poate transmite mesaje amestecate i ne poate face s auzim voci, s ne ima ginm demoni i s înnebunim.
Creierul este de departe cel mai misterios i mai com plex organ din corpul omenesc. Este cea mai mare minune a fiinei noastre. I-a intrigat pe doctori i pe oamenii de tiin secole de-a rândul i este posibil s fac acest lucru alte secole de acum înainte. Spre deosebire de genom, ac tivitatea cerebral nu poate fi amprentat. Adevrul este c tim foarte puine lucruri despre creier i despre felul în care
funcioneaz. tim totul despre enzimele i elementele chi mice implicate, resorturile pe care le declaneaz fiecare zon i care este efectul final, dar aceasta este doar o reacie în lan vizibil, care poate fi uor urmrit. Ceea ce nu putem explica sunt chestiunile invizibile: care este reacia care se întâmpl de fapt în creier între stimul i rspuns i care ne permite s formulam un argument sau s izbucnim în lacrimi, s simim mil sau remucare, sau o asemenea ur încât s rspundem cu violen.
Neurologii i-au petrecut ultimii zeci de ani studiind anatomia creierului, funciile, fiziologia, biochimia i biolo gia molecular, dar toat aceast munc nu a fcut decât s sublinieze cât de puine lucruri tim despre acest organ mis terios. Inteligena a fost întotdeauna msurat dup mrimea creierului diferitelor specii. De aceea se spune c suntem cea mai inteligent sau cea mai evoluat specie de pe pmânt. i totui, balenele au creierul mai mare decât oamenii, unde le plaseaz acest amnunt?
Iat o scurt list comparativ a greutii în grame a creierului unor animale, pus la dispoziie de Universitatea din Seattle, statul Washington. Ne foreaz s reconsiderm ideea c „mai mare este mai detept” sau este ceva mai presus decât creierele mai mari ale câtorva specii de pe Pmânt?
GREUTATEA MEDIE ÎN GRAME
Balen de Groenlanda Balen - delfin
1 300 - 1 400 350-466
7 800 6 930 6 000 4 680 4 320 5 620 2 738 2 670
Sclavii zeilor 49
Pitecantrop Cmil Giraf
Tigru Leu
1 500 - 1 600 1 020-1 126 850 - 1 000
762 680 582 542 532 498
465 - 540 425-458
263,5 240 234 140 137
Pe baza informaiilor de mai sus, delfinul cu bot gros ar trebui s fie cu puin mai inteligent decât oamenii, în vreme ce elefanii i balenele ar trebui s fie cu mult mai detepte. Din ceea ce tim, poate c sunt. Dar, în prezent, mai exist câteva ri care permit vânarea i uciderea barbar a acestor specii evoluate.
Creierul i cea mai mare extensie a sa, Medulla oblongata21, pot fi descrise ca o mas de celule nervoase interconectate care controleaz întreaga activitate a sistemu lui nervos central. Între aceste dou structuri se realizeaz controlul tuturor activitilor voluntare i involuntare ale corpului uman. Printre activitile involuntare se numr
Medulla oblongata — jumtatea inferioar a prii posterioare a creierului - conine centrii nervoi care controleaz procesele cardiace, res piratorii, vasomotorii. (n.t.)
respiraia, pulsul, presiunea arterial, activitatea muchilor i toate activitile implicate în procesul digestiv, asta doar pen tru a enumera câteva dintre ele. Activitatea voluntar este, în principiu, orice activitate în care este angajat corpul, dup ce aceast aciune a fost planificat la nivel mental. Unele dintre ele, cum ar fi mersul, vorbitul sau chiar scrisul la calculator, pot aprea ca reacii involuntare, pentru c muchii notri sunt antrenai s le execute. Milioane de alte activiti se în cadreaz în acelai timp în ambele categorii. Se estimeaz c reeaua de comunicaie a creierului poate executa miliarde de calcule i conexiuni pe minut. În aceast reea exist o serie de juctori importani. Neuronii sau celulele nervoase, care transport rapid impulsurile nervoase dintre punctul de stimulare i organul afectat, neurotransmitorii, care permit transmiterea mesajului între neuroni i organe i receptorii sau celulele receptoare, care primesc mesajul la suprafaa or ganului, cum ar fi ochiul.
În creier exist în jur de o sut de miliarde de neu roni dar mai exist i de 10-15 ori mai multe celule gliale22. Aparent, acestea desfoar anumite funcii de susinere i hrnire a neuronilor, dar adevrata lor funcie este înc necunoscut. Lungimea total estimat a fibrelor nervoase din interiorul creierului este de aproximativ 160 000 de ki lometri. Pentru a ne face o idee despre cât de complex este creierul i întregul su sistem nervos central nu trebuie decât s analizm ochiul. Este situat în apropierea creierului, iar nervul optic msoar cinci centimetri. În acest nerv sunt 1,2 milioane de fibre nervoase care trimit i recepioneaz mesajele dintre creier i ochi în mod constant. Chiar i atunci când dormim, creierul controleaz ochiul prin
22 Celulele gliale sau celule nevroglice au rolul de susinere i hr nire a neuronilor, (n.t)
intermediul MRO23, adic a micrii rapide a ochiului. Dac vreodat ai avut dubii despre existena unui Dumnezeu - creator suprem, care a pus la punct toate lucrurile acestea în univers -, creierul este un punct de plecare foarte bun. Dar creierul controleaz i activitile care sunt considerate ca fi ind spirituale i a cror natur este mai misterioas, cum ar fi contiina, gândul, motivul, emoia, dragostea, scopul, pasiu nea i altele. Acestea sunt apanajul creierului i vor constitui o provocare pân vom înva s le înelegem. Deocamdat, tot ceea ce putem face este s speculm.
nucleul
dendritele
Fig 3.1 Neuronul
Cineva, cândva, la un moment dat în trecut, a fcut afirmaia c noi ne folosim doar 10% din capacitatea cre ierului. Presa a preluat imediat aceast afirmaie i aceast minciun a devenit parte a culturii populare i a miezului articolelor. Exist un numr de exemple interesante care menin vie aceast teorie. Trebuie s atrag atenia asupra
23 Micarea rapid a ochilor este faza somnului în care se produc cele mai multe i mai intense vise. Pe timpul acestei faze a somnului ochii se mic repede i activitatea neuronilor creierului este asemntoare cu cea a strii de veghe, din acest motiv se mai numete i somn paradoxal (n.t.)
Sclavii zeilor 51
diferenei subtile a unor afirmaii a oamenilor de tiin care privesc problema pornind de la premisa c potenialul creierului este infinit. Mrturiile lor sunt, aadar, un suport nesemnificativ al conceptului infinitii creierului, aa cum a fost el schiat de neurologul australian, laureat al Premiului Nobel, Sir John Eccles.
Un alt om de tiin, John Lorber, a efectuat în Marea Britanie o serie de autopsii pe corpurile unor pers

Michael Tellinger

Documents

Transcript of Michael Tellinger

Nicole Michael Portfolio 3-9

Atingerea lumilor spirituale michael laitman

Michael Jackson

Ghidul Spiritual - Michael Molinos

Michael Baden & Linda Kenney - Tacerea

Michael & Inessa Garmash

Oz, Amos - Sotul Meu Michael

Michael J.losier - Legea Atractiei

Povestea fara sfarsit - Michael Ende fara...Title Povestea fara sfarsit - Michael Ende Author Michael Ende Keywords Povestea fara sfarsit - Michael Ende Created Date 12/11/2019 12:22:11

Michael Curtis Ford - Căderea Romei

Michael Laitman - Atingerea Lumilor Spirituale

205787297 IERTAREA Michael Dawson

Michael Frayn - Alarme Si Excursii

Michael Strauss - Maretia Imperiului Inca

Michael Crichton - Frica [Ibuc.info]

Teoria competitivitatii Michael Porter.docx

Michael Newton-1-Calatoria Sufletelor

IERTAREA Michael Dawson

Michael Crichton - Next

Michael Crichton - Next_v1.0.pdf