DEFINIREA PUERICULTURII SI PEDIATRIEI

Puericultura si pediatria sunt domenii de activitate si , in acelasi timp , stiinte care au obiect comun de preocupare si de studiu: copilul din momentul nasterii si pana la adolescenta.

• PUERICULTURA

(lat. puer═copil; cultura═crestere)

– se ocupa de copilul sanatos;

– este alcatuita din ansamblul de mijloace prin care se asigura creterea si dezvoltarea somato-psihica normala a organismului uman de la conceptie si pana la adolescenta.

- studiaza perioada de crestere si perfectionare a functiilor somato-psihice si de integrare sociala , particulare varstei copilului.

– este o pediatrie preventiva, reprezentand latura profilactica a pediatiei generale.

– se adreseaza deopotriva copilului, familiei si societatii, in vederea ameliorarii starii de sanatate, performantelor fizice si intelectuale ale individului.

Puericultura cuprinde:

- Puericultura preconceptionala cuprinde studiul ansamblului de masuri ce asigura o dezvoltare armonioasa a genitorilor.

- Puericultura prenatala - se ocupa de dezvoltarea intrauterina normala a produsului de conceptie pana la nastere.

• Puericultura postnatala

- asigura masurile de ingrijire, igiena, alimentatie corespunzatoare;

- faciliteaza dezvoltarea psiho-afectiva si somatica a copiilor in familie si societate;

- se are in vedere si cresterea rezistentei organismului prin mijloace specifice si nespecifice.

• PEDIATRIA

(gr. pais, paidos ═ copil ; iatreia ═ tratament).

- se ocupa cu descrierea, diagnosticul si tratamentul bolilor copilului de la nastere la 18ani.

• Pediatria→ - grupeaza bolile pe aparate si sisteme

- exista boli caracteristice copilariei : malformatii congenitale, afectiuni legate de momentul nasterii, rahitismul carential si vitamino-rezistent, convulsii febrile, boli infecto-contagioase, etc.

- sunt boli care se intalnesc si la varsta adulta ,insa la copil au uneori manifestari si evolutie diferite : bronsita, pneumonia, insuficienta cardiaca, hepatita cronica,enterocolitele.

• Perioadele copilariei – impartirea pe perioade bine delimitate tine seama de particularitatile de dezvoltare, de ritmul in care se desfasoara acestea si de patologia specifica fiecarei perioade.

- 1-28 zile – nou-nascut

- 1-12 luni – sugar

- 1-3 ani – anteprescolar sau copil mic

- 3- 6-7 ani – prescolar

- 6-7 -16 ani – scolar

- 16-18 ani – adolescent.

Varsta copilariei este particulara in evolutia biologica a omului; ea incepe o data cu nasterea si se termina in jurul varstei de 12-14 ani.

Este urmata apoi de tranzitia spre varsta de adult, trecand printr-un moment critic (biologic si psiho-social) – pubertatea –cand se produce in organism o adevarata furtuna hormonala si se contureaza o personalitate contradictorie si greu adaptabila uneori.

Urmeaza perioada de definitivare a procesului de crestere si se maturizeaza functiile organismului si cele psiho-afective. Este perioada de adolescenta , foarte importanta in structura psiho-sociala a tanarului.

D.p.d.v. biologic se realizeaza maturarea organelor sexuale si poate incepe activi-tatea de reproducere, iar mecanismele de aparare devin apropiate de cele ale adultului.

In perioada de adolescenta activitatea psiho-intelectuala se dezvolta mult, predominand componenta instructiva. Adolescentul este supus unui efort de adaptare sociala, efort care poate fi asimilat cu o a doua nastere. Personalitatea complexa a adolescentului poate genera reactii cu implicatii morale, sociale, juridice si comportamentale particulare.

ELEMENTE DE DEMOGRAFIE

DEMOGRAFIA este stiinta care studiaza populatiile umane d.p.d.v.al numarului, structurii si repartizarii geografice a acestora.

Studiul demografiei se face prin ancheta demografica.

Aprecierea starii de sanatate a populatiei infantile se face prin analiza unor indicatori statistici demografici.

INDICATORI STATISTICI DEMOGRAFICI

• Natalitatea - reprezinta nr.de nascuti vii la 1000 de locuitori,intr-o anumita perioada (de obicei 1 an).

- este un obiectiv central al politicilor demografice;

- scaderea ei duce la grave perturbari in echilibrul populatiilor si modifica structura pe varste.

• Fertilitatea – nr.de nascuti vii intr-un an de zile la 1000 de femei fertile (15 – 49 ani).

- Modificarile profunde in viata socio-economica (urbanizarea,scolarizarea prelungita,schimbarea rolului femeii in societate,migratia) au generat efecte negative asupra fertilitatii.

• Nuptialitatea – nr.de casatorii contractate la 1000 de locuitori.

Corelat cu natalitatea, fertilitatea si divortialitatea, acest indicator permite aprecierea reala a fenomenului demografic intr-o populatie.

• Morbiditatea infantila reprezinta totalitatea imbolnavirilor la copii in decursul unei anumite perioade. Ea difera dupa grupele de varsta, astfel :

> la nou-nascut : afectiuni legate de traumatisme obstetricale sau incom-patibilitate feto-materna de Rh, malformatii congenitale,in primul rand cardiace.

> la sugar : boli acute ale aparatului respirator in sezonul rece (bronhopneumonii,in special) si ale aparatului digestiv in sezonul cald + malformatiile congenitale,in special de cord.

> la anteprescolar : cele de la sugar si boli infecto-contagioase de etiologie virala.

• > la prescolar: creste incidenta bolilor infecto-contagioase caracteristice colectivitatilor, apar noi probleme legate de intoxicatii, accidente. Este “varsta imprudentei”. Cazurile de bronhopneu-monie devin mai rare, crescand incidenta pneumoniilor ca urmare a imbunatatirii mecanismelor de aparare antiinfectioasa, procesele infectioase fiind mai bine delimitate.

• la scolar : patologie mai complexa, incluzand afectiunile intalnite la adulti; persista incidenta bolilor infecto-contagioase, ca rezultat al contactului din colectivitati, apare R.A.A., sunt mai frecvente accidentele de circulatie, se contureaza mai bine bolile psihice. Mai bine reprezentata este patologia renala, hepatica, sangvina.

• Mortalitatea infantila = nr.decese 0-1 an x 1000/ nr.total nascuti vii in aceeasi perioada.

Cauzele mortalitatii infantile sunt, in principal: bolile acute grave ale aparatului respirator, digestiv, malformatiile conge-nitale incompatibile cu viata, infectiile, intoxicatiile.

PUERICULTURA ANTENATALAFecundarea ovulului de catre spermatozoid

↓Produs de conceptie( ou, zigot)

↓ diviziuni celulare succesive Embrion

↓factori teratogeni- determina malformatii congenitale la nou-nascut

↓Fat

(dupa 3 luni de viata intrauterina)↓

Nou-nascutDaca factorii nocivi actioneaza in perioada de sarcina de la 3 la 9 luni,

pot apare avort spontan, suferinta la nastere, nastere prematura, moartea fatului in utero,fetopatii.

•

Factorii teratogeni : - tulburari utero-placentare si hormonale;- infectii virale:rubeola,gripa,hepatita B,HIV,

poliomielita,rujeola,herpes,citomegalvirus.- infectii bacteriene : sifilis, TBC.-infectii parazitare : toxoplasmoza.- factori endocrini : diabetul zaharat matern- factori imuni : izoimunizarea Rh si ABO , boli

autoimune.- factori mecanici : traumatisme - factori iatrogeni : tetracicline, iod, testosteron,

progesteron.-factori chimici - radiatii X, U.V.

•

• Durata totala a sarcinii: 280 zile.

Eliminarea produsului de conceptie

– inainte de 6 luni = avort

- 28-37 saptamani = nastere prematura

- 37-40 saptamani = nastere la termen

- dupa 280 zile = postmatur.

Factori care influenteaza evolutia fatului in viata intrauterina :

• Varsta mamei• Starea de boala a mamei ( boli acute sau

cronice decompensate )• Eforturi fizice (trepidatiile repetate, ridicarea

de greutati )• Alimentatia (subalimentatia, supraalimentatia,

dezechilibre in principii nutritive );• Conditiile socio-economice, de viata si de

locuit ale mamei;

• Iradierea

• Unele medicamente : tetraciclina, chinina

• Conditiile de igiena ale sarcinii

• Factori psihici, stresul familial sau social

• Factori de mediu

• Ereditatea

• Incompatibilitatea feto-materna de Rh.