LUNI | 14 IULIE 2014 | anul XVII, nr. 130 (4337) | 12 pagini | 1,50 lei

CLUJ-NAPOCA

260C Detalii în pagina 2MET

EO

1

PUBLICITATE

= 4.4179 LEI

EDUCAŢIE

Începe „bătaia“ pe locurile bugetate la UBBPentru anul universitar 2014-2015, UBB scoate la concurs peste 8.000 de locuri bu-getate, la nivel licenţă şi master. Pagina 2

ADMINISTRAŢIE

Cablurile aeriene,o poveste fără sfârşitDoar 29 de străzi nu mai au cabluri aerie-ne agăţate pe stâlpi. Planul pentru acest an include alte 87 de străzi. Pagina 3

POLITICĂ

Parlamentarii români, cei mai leneşi angajaţiParlamentarul român a muncit, în toate cele cinci luni ale sesiunii, mult mai puţin decât lucrează, într-o singură lună un sa-lariat cu program de opt ore. Pagina 10

SOCIAL

Strălucirea şi decăderea unui geniu al muziciiÎntr-o perioadă în care în ţara noastră nu se ştia aproape nimic despre muzica rock, clujeanul Rodion Ladislau Roşca a creat un hibrid între muzica electronică, psihe-delică şi rock progressive. Pagina 7

Clujul, la un pas de un aeroport nefuncţionalCu ajutorul proiectanţilor „competenţi” de la IPTANA care au avut sprijinul Consiliului Judeţean Cluj, pista de 3500 de metri a Aeroportului Internaţional Cluj nu ar fi fost bună decât pentru curse de maşini. Mai mult, aeroportul din Târgu Mureş ar fi fost mult mai performant decât cel din Cluj. Pagina 6

PUBLICITATE

Tel 0264-414076www.hotelonix.ro, onix@hotelonix.roStr. Septimiu Albini Nr. 12, Cluj-Napoca

Dacă aveţi informaţii care pot constitui o ştire, scrieţi-ne pe adresa redactia@monitorulcj.ro

A gafat cineva înainte de prezidenţiale?

După ce a anunţat vineri că vrea să majoreze taxele şi impozitele, Guvernul a hotărât totuşi să mai cugete asupra noilor modificări. Pagina 5

GUVERNUL SE JOACĂ CU NERVII ROMÂNILOR!

Uite majorarea,nu e majorarea

EDUCAŢIE

Adeverinţele de promovare, ridicate de luni şi valabile şi în străinătate

ACTUALITATE

Fostul înalt demnitar comunist Emil Bobu a încetat din viaţă

Absolvenţii de clasa a XII-a care au promovat bacalaureatul pot să folosească adeverinţele ce atestă acest fapt atât în ţară, cât şi în străinătate, iar acestea vor putea fi ridicate de luni, ora 8.00, de la unităţile de învăţământ şi sunt valabile 12 luni, anunţă Mi-nisterul Educaţiei Naţionale.

“Toţi absolvenţii de clasa a XII-a care au promovat bacala-ureatul pot să îşi ridice adeve-rinţele care atestă acest fapt în-cepând de luni, 14 iulie, ora 8.00, de la sediul unităţilor de învăţământ”, se arată într-un comunicat remis de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN).

Potrivit ofi cialilor MEN, ade-verinţele pot fi utilizate atât în ţară, cât şi în străinătate, pen-

tru înscrierea în instituţiile de învăţământ superior, fără riscul de a fi respinse.

“Toate universităţile din Româ-nia au luat act de această situaţie, iar Centrul Naţional de Recunoaş-tere şi Echivalare a Diplomelor a transmis deja specimenul de ade-verinţă emis de inspectoratele şco-lare româneşti către baza de date a reţelei internaţionale ERIC – NA-RIC”, mai precizează MEN.

Candidaţii care au promovat bacalaureatul anul acesta vor pri-mi adeverinţe, în locul diplome-lor pe care Ministerul Educaţiei intenţionează să le tipărească la Imprimeria Naţională, după ce DNA a demarat o anchetă pri-vind monopolul unei companii private pe această activitate.

Fostul înalt demnitar comunist Emil Bobu, un apropiat al soţilor Ceauşescu, a decedat la vârsta de 87 de ani, sâmbătă, la Spitalul Universitar din Bucureşti, în ur-ma unui accident vascular cere-bral ischemic. Bobu a fost inter-nat la terapie intensivă, sâmbătă dimineaţă, după ce a suferit un infarct miocardic acut. Ulterior, el a făcut şi un accidental vascular, care i-a fost fatal.

În timpul regimului Ceauşes-cu, Emil Bobu a fost, printre alte-le, ministru de Interne, viceprim-ministru, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro-mân (PCR) şi membru în Comi-tetul Politic Executiv al PCR.

După evenimentele din de-cembrie 1989, Bobu a fost con-

damnat la închisoare pe viaţă, pentru complicitate la genocid, împreună cu alţi trei membri ai Comitetul Politic Executiv - Ma-nea Mănescu, Tudor Postelnicu şi Ion Dincă. În aprilie 1990, la trei luni după condamnare, înca-drarea juridică a faptelor a fost schimbată în complicitate la omor deosebit de grav şi complicitate la tentativă de omor deosebit de grav. Totodată, sentinţa anterioa-ră a fost casată, iar Bobu a pri-mit o condamnare mai blândă - 10 ani de închisoare. La 18 iunie 1993, Tribunalul Municipiului Bucureşti a acceptat cererea de eliberare condiţionată a lui Bo-bu. În ultimii ani trăia retras în-tr-un apartament modest. A re-fuzat constant să dea interviuri.

Detalii în pagina 5

PUBLICITATE

Universitatea Babeş-Bolyai

scoate la concurs un

număr de 4.840 de locuri

bugetate, peste 9.000 de

locuri în regim cu taxă şi

2.500 de locuri pentru

învăţământ la distanţă şi

învăţământ cu frecvenţă

redusă pentru studii uni-

versitare de nivel licenţă.

La nivel master vor fi scoa-

se la concurs 3.500 locuri la

buget, peste 6.000 de locuri

la taxă și aproximativ 1.000

de locuri pentru învățământ

cu frecvență redusă. „Am

constatat cu bucurie că am

păstrat în viziunea Ministe-

rului calitatea și aprecierea

din anii precedenți. Acest lu-

cru se dovedește prin numă-

rul de locuri bugetate primi-

te: 4840 de locuri bugetate

la licență și 3500 la master.

Astfel, a crescut numărul de

locuri de la master, iar la

licență este identic cu numă-

rul din anul precedent”, afi r-

mă conf. univ. dr. Anna Soós,

prorector responsabil cu li-

nia maghiară și curriculum.

Perioada de admitere este 14-

31 iulie. Calendarul admite-

rii cuprinde perioada de în-

scrieri, probele de concurs,

afi şarea rezultatelor, depune-

rea contestațiilor, confi rma-

rea locurilor, perioada de re-

distribuire a locurilor răma-

se disponibile şi a fost stabi-

lit la nivelul fi ecărei facultăţi

din cadrul UBB. Pentru ad-

miterea în anul universitar

2014-2015 facultăţile din ca-

drul Universităţii Babeş-Bolyai

au elaborat diferite tipuri de

probe scrise sau orale pentru

testarea cunoştinţelor şi ca-

pacităţilor cognitive ale ele-

vilor. Facultăţile din cadrul

UBB vor lua în considerare

media examenului de baca-

laureat, cu pondere diferită.

Tematica de concurs şi bibli-

ografi a pentru probele scrise

se găsesc afi şate pe paginile

ofi ciale ale fi ecărei facultăţi.

Specializări noi

UBB propune pentru anul

universitar 2014-2015 și cinci

specializări noi la nivel licență:

Informatică - linia de studiu

germană; Informatică econo-

mică - linia de studiu maghia-

ră; Marketing la Sf. Gheorghe

- linia de studiu română;

Știința mediului la Sf. Gheor-

ghe - linia de studiu maghia-

ră; Administrarea afacerilor

în servicii de ospitalitate -

predare în limba engleză. De

asemenea, UBB propune opt

programe noi de master. „Con-

statăm o cerere tot mai ma-

re în ultimii ani, mai ales pe

partea de științele naturii sau,

în cazul de anul acesta, infor-

matica în limba germană”, a

afi rmat lect. dr. Christian Sc-

huster, vicepreședinte senat

UBB linia germană. Pentru

linia germană, la nivel de

licență există 413 locuri și 210

locuri la masterat, dintre ca-

re 132 bugetate la nivel licență

și 72 bugetate la masterat.

UBB va avea din 15 iulie pri-

mul program de informatică

în limba germană, care va fi

susținut de parteneri MHP- A

Porche Company și EBS.

Studenții vor avea posibilita-

tea ca după terminarea studi-

ilor să se angajeze în aceste

companii. Viitorii studenți ca-

re se înscriu pentru a studia

în limba germană au și câte-

va avantaje față de ceilalți.

„Studenții care se înscriu la

câteva dintre programele noas-

tre pot studia apoi în Germa-

nia cu speranța de a primi o

diplomă din partea universi-

tăţilor partenere din Germa-

nia. Studentul se înscrie la

noi, face un an de studiu aici,

un an de studiu i se plătește

cu o bursă în Germania, în

anul trei se reîntoarce, dă

licența la noi și primește do-

uă diplome: una din Germa-

nia, una din România”, a spus

Christian Schuster.

Cât costă admiterea şi taxele de şcolarizare?

Taxele de admitere sunt

stabilite la nivelul fi ecărei fa-

cultăţi și se încadrează între

80 și 250 lei, majoritatea

facultăților având o taxă de

150-170 lei. Taxele de şcola-

rizare pentru anul universitar

2014-2015 variază între 2.000

și 5.500 lei, în funcție de fa-

cultate. (Ana Racheleanu, Mădălina Nica, studente la Jur-nalism, FSPAC-UBB, anul II)

Astăzi încep înscrierile la Universitatea Babeş-Bolyai

PUBLICITATE

Pentru anul universitar 2014-2015, UBB scoate la concurs peste 8.000 de locuri bugetate, la nivel licenţă şi master.

2 actualitate.monitorulcj.ro luni, 14 iulie 2014

ISSN 2065 – 6408

Editor: SC MONITORUL DE CLUJ SRLoffice@monitorulcj.ro, fax 0264/597703

Director general I Sorin StanislavDirector editorial I Paul Niculescu

REDACŢIAEditori coordonatori: Sorin Mărghitaș (ediţia tipărită), Bianca Preda (online)

monitorul de cluj folosește serviciile text și fotoale agenţiilor de presă Agerpres și Mediafax.

ADMINISTRAŢIE & PUBLICITATE

ADRESA REDACŢIEISIGMA Business Center Cluj-Napoca, str. Republicii nr. 109, etaj I

Telefoane: 0264-597.700, 0264-59.77.03; 0364-401.531; fax: 0264-59.77.03E-mail: redactia@monitorulcj.ro; reclama@monitorulcj.ro;

mica.publicitate@monitorulcj.roPublicitate: 0264-599.416; Abonamente: 0264-59.77.03

CENTRE DE MICA PUBLICITATE:Sediul redacţiei – SIGMA Business Center – str. Republicii nr. 109, Et. 1

Librăria BIBLOS (standul de ziare) – P-ţa A. Iancu nr. 13

Abonamentele la monitorul de cluj se pot face la sediul redacţiei, prin Poșta Română, Apex SRL

Potrivit articolului 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului.Articolele marcate cu reprezintă materiale publicitare, iar monitorul de cluj

nu își asumă responsabilitatea pentru conţinutul acestora. De asemenea, în cazul unor agenţii de presă și personalităţi citate responsabilitatea juridică le aparţine.

Tiparul executat la Garamond Tipografie SRL.

Gabriela Dragotă – social / administraţieAnca M. Colibășanu – politicăCristina Oltean – naţional / internaţionalAndreea Leder – social / sănătateAnndreea Popa – economic

Hafia Veciunca – sportOtilia Mureşan – fotoreporterDaciana Derda – corespondent Turda,

Câmpia TurziiMircea Danciu, Ionuţ Hușanu – dtp

Director Marketing – Mihaela FleșariuMica publicitate – Iuliana Nagy

Secretariat – Iulia TodeaContabilitate – Camelia PetreanIT – Radu Moraru

Redactor responsabil de număr: Bianca PREDAeveniment@monitorulcj.ro, tel.: 0264/59.77.00 int. 125

TURDA

GHERLA

HUEDIN

DEJ

BĂIŞOARA

BELIŞ

VALEA IERII

RĂCHIŢELE

150/26

0C

Soare

18°/27° Soare

16°/27° Variabil

13°/25° Soare

17°/27° Soare

14°/24° Soare

12°/21° Soare

12°/22° Soare

18°/24° Variabil

Universitatea „Babeș-Bolyai” va da câte o tabletă fi ecărui student înscris în anul I la învăţământul la distanţă, fi ind vorba despre aproximativ 1.000 de tablete, iar condiţia pen-tru primirea acestora este fi nalizarea studiilor universitare. Prorectorul UBB, Marcel Pop, responsabil cu formarea conti-nuă, a declarat că tabletele le vor permite studenţilor accesul la platformele de comunicare și informare ale universităţii. „Un număr de 11 facultăţi ale UBB organizează la nivel licen-ţă și master cursuri la distanţă, în română și maghiară. O noutate în ceea ce privește învăţământul la distanţă, ID, este faptul că toţi studenţii din anul I vor primi tablete care să le permită accesul la platformele de comunicare și informare ale UBB. Noi estimăm că vor fi circa 1.000 de studenţi la ID, astfel că vor fi împărţite 1.000 de tablete achiziţionate de universitate. Condiţia pentru primirea acestor tablete este ca studentul respectiv să își fi nalizeze studiile universitare. Universitatea va asigura și servicii de mentenanţă pentru tabletele respective”, a spus Pop. Potrivit acestuia, ar trebui ca 25 % din taxele încasate de universităţi să fi e repartizate către învăţământul la distanţă.

Tablete gratis pentru studenţi

luni, 14 iulie 2014 administratie.monitorulcj.ro 3

PUBLICITATE

PUBLICITATE

PUBLICITATE

Gabriela DRAGOTĂadministratie@monitorulcj.ro

Mutarea cablurilor în sub-

teran trebuia să fi e înche-

iată în anul 2011, dar la

trei ani de la expirarea ter-

menului, au fost realizate

lucrări doar pe 118 kilome-

tri din cei 300. În plus,

fi rma care face lucrările

vehiculează un total de

460 de kilometri de reţea.

În anul 2008, Primăria

Cluj-Napoca şi fi rma CFO In-

tegrator au semnat un acord

prin care aceasta din urmă se

angaja ca în termen de trei

ani să facă lucrări de infra-

structură pentru introducerea

în subteran a tuturor cabluri-

lor aeriene de telecomunica-

ţii din oraş, în cadrul proiec-

tului Duct City. După ce CFO

Integrator pregăteşte terenul,

fi rmele care deţin cablurile

trebuie să le transfere în sub-

teran în termen de 45 de zi-

le. Potrivit acordului dintre

Primărie şi CFO Integrator, pâ-

nă în 2011, trebuiau să fi e în-

cheiate lucrările pe 300 kilo-

metri de infrastructură subte-

rană. Realitatea este însă cu

totul alta, iar Duct City este

departe de a fi încheiat.

În 2014, la trei ani de la ex-

pirarea termenului, CFO Inte-

grator a fi nalizat doar 80 kilo-

metri de reţea subterană, pla-

nurile pentru acest an cuprin-

zând în total aproape 119 ki-

lometri de infrastructură. “În

prezent sunt fi nalizaţi 79,3 ki-

lometri de infrastructură pe 40

de străzi, grafi cul de execuţie

pentru 2014 incluzând 118,12

kilometri pe 87 de străzi”, au

declarat reprezentanţii Birou-

lui Mass-Media din cadrul Pri-

măriei. De pe cele 40 de străzi

pe care a fost pregătit terenul

pentru mutarea cablurilor, doar

de pe 29 au dispărut cabluri-

le aeriene. Printre străzile de

pe care au dispărut cablurile

aeriene se numără Muncii, Li-

viu Rebreanu, Izlazului, Con-

stantin Brâncuşi, Corneliu Co-

posu, Calea Turzii etc.

300 kilometri pe hârtie, 460 în realitate

Dacă reprezentanţii auto-

rităţilor locale spun că este

vorba despre realizarea de lu-

crări pe o reţea de 300 de ki-

lometri, pe site-ul CFO Inte-

grator este precizată o reţea

de 460 de kilometri, ceea ce

înseamnă că lucrările sunt cu

mult mai ample şi, cel mai

probabil, se vor întinde pe o

perioadă de câţiva ani. Potri-

vit informaţiilor de pe site-ul

fi rmei, au fost adăugaţi 160

de kilometri de lucrări pentru

a acoperi întreaga zonă urba-

nă din prezent. “Reţeaua mu-

nicipală de canalizaţie pe ra-

za municipiului Cluj-Napoca

pentru pozarea cablurilor de

telecomunicaţii va avea o lun-

gime fi zică totală de aproxi-

mativ 460 km şanţ şi va aco-

peri întreaga zonă urbană a

municipiului Cluj-Napoca”,

este precizat pe site-ul CFO

Integrator.

Străzile pe care vor fi încheiate lucrările în luna iulie

Potrivit datelor oferite de

reprezentanţii Primăriei

Cluj-Napoca, în luna iulie, tre-

buie să fi e pregătit terenul pen-

tru mutarea cablurilor de pe

18 străzi. Astfel, la sfârşitul lu-

nii iulie, următoarele străzi vor

fi pregătite pentru transferarea

cablurilor de telecomunicaţii

în subteran: Horea, Căii Fera-

te, Vânătorului, Avram Iancu

numerele impare, Viilor, Mun-

citorilor, Bucureşti numere pa-

re, Godeanu, Plevnei, Fabricii

de Zahăr, Siretului, Fabricii,

Răsăritului numerele impare,

Anina, 21 Decembrie între Buf-

tea şi Cuza Vodă, Pascaly în-

tre Bistriţei şi Slănic, Bucureşti

numerele impare şi Moţilor nu-

merele impare.

În plus, grafi cul planifi cat

pentru anul 2014 include re-

alizarea lucrărilor pe 87 de

străzi din toate cartierele. To-

talul lucrărilor pe acest an es-

te de 118,12 kilometri.

Mutarea cablurilor aeriene în subteran, o poveste fără sfârşitLa trei ani de la expirarea contractului pentru introducerea în subteran a cablurilor aeriene doar 29 de străzi nu mai au cabluri agăţate pe stâlpi. Planul pentru acest an al Primăriei include 87 de străzi.

Restricţiile de circula-

ţie impuse de autorităţi

în zona podului Horea

sunt ignorate de către

şoferi şi pietoni.

Lucrările de modernizare a

Podului Horea din centrul ora-

şului îngreunează considera-

bil trafi cul rutier din zonă. În

ciuda faptului că Primăria a

amplasat semne care indică

faptul că doar mijloacele de

transport ale CTP Cluj-Napo-

ca au voie să circule peste pod

în direcţia Gării, maşinile şi pi-

etonii continuă să îl traverse-

ze, ignorând total restricţiile

de circulaţie.

Începute în urmă cu mai bi-

ne de două săptămâni, lucrările

de reparaţii la podul Horea au

complicat considerabil circulaţia

din zona Pieţei Mihai Viteazu.

Cele mai mari probleme apar în

orele de vârf ale trafi cului, când

în intersecţia dintre strada Rege-

le Ferdinand şi strada George Ba-

riţiu se creează ambuteiaje imen-

se. Şantierul se întinde pe par-

tea dreaptă a carosabilului în di-

recţia Gării, ocupând toată por-

ţiunea de trotuar şi o bandă de

circulaţie auto. Aşadar, spaţiul

prin care se poate circula este

unul foarte mic.

La o simplă observare a zo-

nei, se poate remarca faptul că

unul din motivele din spatele ha-

osului este faptul că şoferii igno-

ră în mod fl agrant semnele am-

plasate în vecinătatea lucrărilor,

care arată că doar mijloacele de

transport în comun au voie să

străbată podul. Maşinile mici

sunt, în teorie, nevoite să folo-

sească rute alternative pentru a

ocoli banda afl ată în reparaţii,

dar în practică, foarte puţini par

să respecte această regulă.

Pietonii, amendaţi de poliţişti

Nu doar şoferii se fac vinovaţi

de încălcarea regulilor impuse de

către Primărie. Se observă clar că

nici pietonii nu respectă restricţi-

ile de circulaţie. Aceştia merg pe

carosabil în paralel cu maşinile

care circulă peste pod, în loc să

traverseze spre celălalt trotuar, ne-

ştiind faptul că accesul este inter-

zis, sau pur şi simplu grăbindu-se

prea tare ca să respecte regulile.

„Nici n-am observat că n-am vo-

ie să trec pe aici,” declară un ce-

tăţean suprins în mijlocul faptei.

Ca dovadă a faptului că

restricţiile de circulaţie nu sunt

respectate, Poliţia a aplicat pâ-

nă în momentul de faţă un nu-

măr semnifi cativ de amenzi în

zonă. „Nerespectarea indicato-

rului acces interzis se sancţio-

nează cu două puncte amen-

dă şi două puncte penalizare.

Poliţia desfăşoară activităţi de

fl uidizare a trafi cului în zonă,

în colaborare cu Poliţia Locală

care dirijează circulaţia în zo-

na în care se fac lucrări la ca-

rosabil”, au declarat reprezen-

tanţii Inspectoratului de Poliţie

Judeţean Cluj. În total, 14 sanc-

ţiuni pentru nerespectarea sem-

nului de acces interzis au fost

emise de către poliţişti.

Lucrările de modernizare

a podului Horea au început

în data de 24 iunie şi vor du-

ra 45 de zile. (Flavia Dima – studentă Jurnalism, FSPAC – UBB, anul II)

45 de zile de calvar în trafic din cauza reparaţiilor la Podul Horea

ADVERTORIAL

4 administratie.monitorulcj.ro luni, 14 iulie 2014

Stresul, suprasolicitarea, gri-

jile, absenţa unei alimentaţii

sănătoase şi a exerciţiilor fi -

zice sunt principalele cauze

ale acestei boli. Vestea bună?

GlucoNature ajută la reface-

rea pancreasului şi măreşte

secreţia de insulină. În medi-

cina tradiţională chineză, che-

ia înţelegerii diabetului nu stă

în nivelul glicemiei, ci în ne-

regulile din funcţionarea cor-

pului. GlucoNature se concen-

trează pe îmbunătăţirea acti-

vităţii organismului, pentru

ca apoi glicemia să se regle-

ze în mod natural.

Cum vă ajută GlucoNature?

După 20 de ani de studii

aprofundate, cercetătorii chi-

nezi au elaborat GlucoNatu-

re ca un produs 100% natu-

ral, fără efecte secundare. Ad-

ministrarea de GlucoNature

îmbunătăţeşte microcircula-

ţia, reglează nivelul glicemiei

din sânge, îndepărtează in-

somnia, reduce efectele se-

cundare ale medicamentelor

şi, nu în ultimul rând, contri-

buie la minimizarea compli-

caţiilor specifi ce diabetului.

Rezultate benefi ce şi de durată

Încă din primele două săp-

tămâni de la începerea trata-

mentului cu suplimentul ali-

mentar GlucoNature veţi pu-

tea observa că oboseala con-

stantă dispare, tensiunea, co-

lesterolul, setea excesivă şi pof-

ta de mâncare încep să se re-

gleze, vederea se îmbunătăţeş-

te, urinaţi mai rar, somnul es-

te mai odihnitor, transpiraţi mai

puţin noaptea, iar durerile de

cap, stomac, piept, spate sau

umeri sunt simţitor diminua-

te. În plus, GlucoNature con-

tribuie la tratarea eventualelor

disfuncţii sexuale ale bărbaţi-

lor. După a treia sau a patra

săptămână, începe să scadă vi-

zibil şi glicemia. Cele mai ra-

dicale schimbări se văd după

2-3 luni, în funcţie de gravita-

tea bolii. Foarte mulţi dintre

pacienţii care au folosit Gluco-

Nature timp de câteva luni, au

reuşit să îşi reducă doza zilni-

că de insulină şi chiar mai mult,

au fost persoane care au re-

nunţat la insulină complet. În

urma rezultatelor extraordina-

re obţinute cu GlucoNature,

mai mulţi terapeuţi şi diabeto-

logi au început să recomande

pacienţilor lor acest produs.

Testimonialele (mărturiile) pacienţilor ce au început tratamentul cu GlucoNature:

Butnaru Gheorghe (Iaşi, 65 ani, nr. de telefon îl găsiţi

pe www.gluconature.ro) – persoană vindecată de dia-bet în 5 luni

“De când iau GlucoNatu-

re mă simt mult mai bine.

Nu mai îmi este aşa foame.

La diabetul ăsta seara îmi

era cel mai foame, diminea-

ţa nu. Acum când sunt obo-

sit şi mă pun la somn la ora

9, dorm fără să mă trezesc

până la 6. Până să iau Glu-

coNature mă trezeam noap-

tea să urinez de două, trei

ori. Glicemia o aveam în jur

de 210, acum o am de obi-

cei 80 sau 90. Am cam exa-

gerat de Paşti cu mâncarea

şi s-a întâmplat să mai îmi

crească şi peste 100. Mai de-

mult aveam tensiunea 16-17

acum o am in jur de 12 ma-

xim 13. Înainte mai luam al-

te produse pentru tensiune,

dar acum nu mai trebuie sa

iau nimic. De 12 ani am în-

cercat fel de fel de produse

naturiste, dar GlucoNature e

cel mai bun.

Ostache Elena (Galaţi, nr. de telefon îl găsiţi pe www.gluconature.ro) – persoană ce a renunţat la insulină în câteva zile

Am ajuns să iau 3 injecţii

pe zi. 12 unităţi dimineaţa şi

seara, şi 10 unităţi dupăma-

sa. După ce am început trata-

mentul cu GlucoNature am

reuşit să renunţ la insulină în

3 zile. Acum am glicemia 120

dimineaţa şi 140 după ce mă-

nânc. Nu mai am nici un simp-

tom de diabet şi sunt foarte

fericita că am renunţat la in-

sulină.

Achiţei Ioan (Comuna Co-zia jud. Iaşi, 74 ani, nr. de telefon îl găsiţi pe www.gluconature.ro)

"Eu am diabet de vreo 10

ani. Înainte eram obosit, mo-

leşit şi somnoros tot timpul.

La amiază dormeam câte 3

ore. Mă trezeam noaptea la

ora 2 să mănânc pentru că

îmi era foarte foame. Primul

semn al diabetului a fost scă-

derea potenţei. GlucoNature

iau de 2 luni şi mă simt foar-

te bine. Nu mai îmi este foa-

me, mănânc seara la 7 şi nu

mă mai trezesc până diminea-

ţa. Nu mă mai simt obosit,

am energie foarte mare şi au

început să mi se rezolve şi

problemele de potenţă. Pot sa

spun că am sărit în barca no-

rocoasă cu GlucoNature."

Deji Mihai (Fagaras, jud Brasov) – Tatăl lui s-a vin-decat in 5 luni cu GlucoNa-ture la 77 de ani

“Am scos medicamentul

vechi pe care îl lua şi l-am în-

locuit cu GlucoNature din Ia-

nuarie şi până acum (11.

Mai.2014) şi se simte mult mai

bine, nu mai transpiră, pofta

de mâncare e normală, nu mai

are ameţeli, tensiunea i s-a re-

glat şi corpul agreează mai

mult acest medicament. De

asemenea stă bine şi cu uri-

narea pe timp de noapte. În

concluzie i-a fost de leac şi

nu a avut reacţii adverse, doar

stare de bine. Tatăl meu are

77 ani şi înainte avea glice-

mia 160-180 iar acum o are

normală.”

Emilia Soanta (Sibiu, 57 ani, nr. de tel e pe www.gluconature.ro)

„Mă simt foarte bine du-

pă ce am început cu Gluco-

Nature, mă simt întinerită în-

tru totul, dorm mai bine, vad

mai bine, înainte nici nu mân-

cam fără ochelari, avea o foa-

me excesiva , mergeam noap-

tea la toaleta de două ori,

aveam probleme cu stoma-

cul nu mai puteam mânca ni-

mic nici gras nici sărat. Acum

mă simt mult mai bine şi pot

să mănânc orice. Glicemia

am avut-o în jur de 400 şi di-

abetologul meu a vrut să mă

treacă pe insulină dar eu am

refuzat. Acum am glicemia

în jur de 160. Nu mă mai dor

nici încheieturile, mintea mi-e

mai limpede. Am scăpat şi

de constipaţie. Mi-a scăzut şi

tensiunea. Sunt foarte mul-

ţumită de acest produs şi îl

recomand la toată lumea ce

are probleme cu diabetul.”

Acest produs extraordinar

se găseşte în toate magazine-

le naturiste.

Da ! Diabetul se poate trata !

Bianca PREDAeveniment@monitorulcj.ro

Membrii Sindicatului

Independent şi angajaţii

Aeroportului “Avram Iancu”

Cluj-Napoca au anunţat că

începând cu 17 iulie vor

picheta sediul Consiliului

Judeţean, în semn de pro-

test faţă de propunerea de

anulare a unei hotărâri

privind garantarea unui

credit de 50 de milioane de

lei de către CJ.

Ei sunt nemulţumiţi de mă-

surile propuse de conducerea

Consiliului Judeţean Cluj din lu-

na iulie 2014 a suspendării efec-

telor hotărârii de Consiliu Jude-

ţean privind garantarea unei fi -

nanţări rambursabile interne în

valoare de 50.000.000 lei, pen-

tru realizarea pistei de 3500 me-

tri. “Adunările publice se vor

desfăşura în zilele lucrătoare

de 17, 18, 21, 22 şi 23 iulie în-

tre orele 15:30- 17:30, în faţa

sediului Consiliului Judeţean

Cluj”, spun angajaţii aeropor-

tului. În opinia lor, anularea

hotărârii de Consiliu Judeţean

privind garantarea creditului

va genera începând cu luna

august, lipsa de fi nanţare, lip-

sa de disponibil, blocarea con-

turilor Aeroportului Cluj, în-

treruperea activităţilor, pierde-

rea trafi cului, închiderea des-

tinaţiilor de zbor, pierderea lo-

curilor de muncă, riscul de in-

solvenţă pentru aeroport.

Uite banii, nu sunt banii

Consiliul Judeţean Cluj a

aprobat în ianuarie o hotărâre

privind accesarea de către Ae-

roportul “Avram Iancu” a unui

credit intern în valoare de 50 de

milioane de lei, garantat de CJ,

pentru achitarea lucrărilor exe-

cutate la pista de 2.200 de me-

tri, etapa I a pistei de 3.500 me-

tri. Ciceo spune că Aeroportul

Internaţional “Avram Iancu” Cluj

mai are contractate credite pen-

tru fi nanţarea unor obiective de

investiţii, cum sunt Terminal So-

siri Pasageri şi Sistem de con-

trol de securitate integrat mul-

ti-level pe cinci nivele şi echi-

pamente de control de securi-

tate aeronautică, astfel încât fă-

ră garantarea creditului din par-

tea CJ Cluj, instituţia nu va pu-

tea accesa niciun alt credit. “Con-

ducerea CJ Cluj s-a angajat să

asigure fi nanţarea obiectivului

de investiţii pistă de decolare-ate-

rizare de 3500 metri prin alo-

cări de sume din bugetul jude-

ţului Cluj pe anul 2014. Având

în vedere solicitările CJ Cluj, ae-

roportul a contractat creditul de

50 de milioane lei necesar pen-

tru plata ratelor scadente la acest

obiectiv de investiţii. Am preci-

zat că există riscul real al blo-

cării întregii activităţi a aeropor-

tului şi al executării silite a con-

turilor bancare în situaţia în ca-

re nu se fi nalizează actele ne-

cesare garantării de către CJ Cluj

a creditului contractat de aero-

port în vederea efecturării plă-

ţilor scadente”, spunea Ciceo în

urmă cu câteva zile.

PSD ia apărarea Consiliului Judeţean Cluj

Ministrul delegat pentru Di-

alog Social, Aurelia Cristea, es-

te de părere că la aeroport ar

fi oportună întocmirea unui

nou raport al Curţii de Conturi,

în condiţiile în care instituţia

este implicată în cercetarea ca-

re a dus la arestarea preşedin-

telui Consiliului Judeţean Cluj,

Horea Uioreanu. Ea a atras aten-

ţia că angajaţii aeroportului pot

face un protest spontan, doar

în afara timpului de muncă pen-

tru că acesta nu poate fi con-

siderat confl ict de muncă, de-

oarece există un contract co-

lectiv de muncă, iar obligaţiile

sunt respectate. “Este un pro-

test pe care cred că în primă

instanţă ar trebui să îl adrese-

ze celor care i-au adus în aceas-

tă situaţie, respectiv conduce-

rii aeroportului, care nu a luat

toate măsurile pentru a nu se

ajunge cu conturile blocate şi

de a nu se ajunge la aceste cer-

cetări care au loc în aceste mo-

mente”, a spus Aurelia Cristea.

Potrivit ministrului, la aeroport,

în urma acestor anchete care

au survenit în ultimele luni, ar

trebui realizat un nou control

de către Curtea de Conturi.

“Cred că acolo la aeroport,

până la momentul la care lu-

crurile vor fi elucidate, Curtea

de Conturi ar trebui să facă un

nou raport, având în vedere că

au apărut elemente noi şi este

important să ştim care este re-

alitatea, cine şi cum se face vi-

novat şi ce a dus la aceste dis-

funcţionalităţi, din perspectiva

modului în care a fost organi-

zată şi activitatea fi nanciar-con-

tabilă şi cea de audit şi gestiu-

nea şi managementului”, a spus

Aurelia Cristea.

Angajaţii aeroportului protesteazăÎn timp ce angajaţii aeroportului sunt nemulţumiţi de propunerea de anulare a unei hotărâri privind garantarea creditului de 50 de milioane de lei de către CJ Cluj, Aurelia Cristea, ministru delegat pentru Dialog Social, care ar trebui să fie de partea sindicaliştilor, ia apărarea CJ Cluj şi avertizează protestatarii.

Deputatul PSD Mihai Sturzu este de părere că prin reducerea taxelor aeroportuare s-ar strânge mai mulţi bani. „Nu cred că ar rezolva această problemă, dar ar fi o sursă importantă de venit pentru aeroport, o reducere a taxelor aeroportuare. Aeroportul Cluj, mă tem că s-ar putea să fi e mai scump pen-tru aviaţie decât aeroportul din New York. Este printre cele mai scumpe aeroporturi din Europa (n.red. aeroportul din Cluj-Napoca) și dacă veţi face un calcul că preferi să nu iei mulţi bani, 200 de euro cât costă o aterizare în Cluj, în loc să iei 10 euro cât e normal, cred că ar fi o soluţie. Această situ-aţie a aeroportului este una tristă”, a precizat Sturzu.

Taxe prea mari?

luni, 14 iulie 2014 economie.monitorulcj.ro 5

PUBLICITATE

Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice”-co-fi nanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională

„Investiții pentru viitorul dumneavoastră”

COMUNICAT DE PRESĂ

SC ISOQAR CEE RO SRL demarează implementarea proiectului “Dezvoltarea și creșterea competitivității S.C. ISOQAR CEE RO S.R.L. prin

achiziția de servicii de consultanță externă”

Cluj-Napoca, 14.07.2014

SC ISOQAR CEE RO SRL, cu sediul social în localitatea Cluj-Napoca, Str. Colinei, Nr. 26, Bl. C, Ap. 3, Jud. Cluj, derulează începând cu data de 16.06.2014 proiectul „Dezvoltarea și creșterea competitivității S.C. ISOQAR CEE RO sFondul European de Dezvoltare Regională, în baza contractului de fi nanțare încheiat cu Ministerul Fondurilor Europene în calitate de Autoritate de Management (AM POS CCE) prin Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice”.Valoarea totală a proiectului este de 82.066,92 lei, din care asistența fi nanciară nerambursabilă este de 46.328,10 lei.

Proiectul se implementează în localitatea Cluj-Napoca, Str. Donath, Nr. 116, Jud. Cluj pe o durată de 4 luni.

Obiectivul proiectului este dezvoltarea activității și creșterea competitivității societății pe piața serviciilor de certifi care.

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofi nantate de Uniunea Europeana, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro, http://www.fonduri-ue.ro.

Detalii suplimentare puteți obține de la:Nume persoană contact: Balahura LilianaFuncție: Director de proiectTel. 0364-142.988, Fax: 0364-142.988, e-mail: offi ce@isoqar.com.ro

Potrivit unui proiect de

modifi care a Codului

Fiscal, impozitele şi taxe-

le locale ar putea creşte

anual cu până la 50%.

Weekendul acesta a fost

unul agitat mai ales pentru

proprietarii de autoturisme cu

motoare de până la 1.600 cm3,

dar nu numai. Ministerul Fi-

nanţelor Publice (MFP) a pu-

blicat vineri un proiect de ho-

tărâre potrivit căruia clădirile

deţinute de persoane fi zice

care sunt folosite în scop ne-

rezidenţial vor fi impozitate

suplimentar, iar impozitele

pentru autoturismele mici vor

creşte chiar şi de două ori şi

jumătate. La numai o zi du-

pă vâlva creată de publicarea

acestui proiect, premierul Vic-

tor Ponta a cerut personal re-

tragerea proiectului de hotă-

râre de pe site-ul MFP, solici-

tând ca modifi cările să fi e ana-

lizate în cadrul Guvernului

înainte de începerea dezbate-

rii publice. Astfel, a apărut în-

trebarea dacă retragerea nu

vine ca urmare a faptului că

cineva a realizat repede im-

pactul negativ pe care o ase-

menea măsură l-ar avea chiar

înainte de prezidenţiale. Dez-

baterea proiectului de către

Guvern poate presupune o

amânare a adoptării acestuia,

însă nu neapărat şi o anulare

a majorărilor.

Ce prevede proiectulPotrivit proiectului de modi-

fi care a Codului Fiscal, persoa-

nele fi zice care deţin clădiri ne-

rezidenţiale vor fi taxate simi-

lar fi rmelor, prin aplicarea unei

cote cuprinse între 0,25% şi 2%

asupra valorii imobilului.

Şi impozitele la terenurile

intravilane ar fi majorate, în

funcţie de rangul şi zona lo-

calităţii, ajungându-se la creş-

teri de la 10.353 lei/hectar la

83.000 lei/hectar.

Pentru maşini, proprietarii

ar plăti un impozit majorat de

la 8 la 20 lei pentru fi ecare 200

centimetri cubi (cm3) în cazul

autoturismelor cu motoare de

până la 1.600 cm3 inclusiv şi

de la 18 lei la 30 lei/200 cm3

pentru maşinile cu o capacita-

te cilindrică cuprinsă între 1.601

cm3 şi 2.000 cm3 inclusiv. Pen-

tru autoturisme cu o capacitate

cilindrică între 2.001 cm3 şi 2.600

cm3 inclusiv, impozitul ar scă-

dea însă, de la 72 lei la 60 lei/200

cm3, respectiv de la 250 la 150

lei/200 cm3 pentru maşinile cu

motoare de peste 3.000 cm3.

În plus, din 2015, autorită-

ţile locale ar avea dreptul să

majoreze impozitele şi taxele

locale cu până la 50% faţă de

o marjă de 20% în prezent.

Câştigă tot statul

Postarea şi retragerea ulte-

rioară a proiectului vine la doar

câteva zile după ce preşedin-

tele Traian Băsescu a declarat

că a primit la promulgare le-

gea privind diminuarea CAS

şi că are semne de întrebare

privind oportunitatea măsurii,

spunând că este de părere că

Guvernul are ca ţintă acoperi-

rea defi citului rezultat prin

micşorarea CAS prin creşterea

taxei pe proprietate de 2-3 ori.

Potrivit analiştilor fi nanci-

ari, scăderea CAS va avea un

impact fi nanciar negativ asu-

pra bugetului general conso-

lidat de 4,4 miliarde lei/an

pentru fi ecare din următorii

cinci ani, în medie. O parte

din bani ar urma să fi e recu-

peraţi din „taxa pe stâlp”, ca-

re împovărează însă compa-

niile din parcurile industriale

ale Clujului, potrivit directo-

rului Tetarom, Viorel Găvrea,

suprataxându-le. Astfel, redu-

cerea CAS la angajator este

oarecum anulată pentru o bu-

nă parte din marile companii

care au decis să se dezvolte

în parcurile Tetarom din Cluj.

În plus, măsura este mai de-

grabă oportună pentru marii

angajatori decât pentru IMM-uri.

Iar în prezent, printre cei mai

mari angajatori din România

se numără multe companii de

stat, precum Poşta Română (cir-

ca 28.000 de angajaţi în 2013),

CFR SA (cca 22.400) sau Rom-

silva (cca 18.000).

Guvernul se joacă cu nervii românilor! Uite majorarea, nu e majorareaGuvernul a anunţat vineri că vrea să majoreze taxele şi impozitele. Ulterior a hotărât totuşi să mai dezbată asupra noilor modificări.

Creşterea aversiunii faţă

de risc pe pieţele interna-

ţionale, cauzată de scăde-

rea burselor europene şi

problemele majore cu

care se confruntă cea mai

mare bancă portugheză,

au conturat un traseu des-

cendent pentru leu.

Săptămâna a debutat cu o

scădere modestă a euro, cur-

sul coborând la 4,4867 lei,

aproape de minimul ultime-

lor 13 luni, de 4,3845 lei. De

marţi s-a intrat pe o pantă as-

cendentă, vineri cursul urcând

la 4,4179 lei, nivel care nu a

mai fost atins din ultima par-

te a lunii mai.

Şedinţa de vineri a fost una

cu volume de transfer mult

mai mari decât cele cu care

este obişnuită piaţa în lunile

de vară, semn că speculatorii

au decis să îşi lichideze o par-

te din poziţii, în condiţiile în

care leul nu a reuşit să coboa-

re sub pragul de 4,38.

Cursul dolarului american

a crescut de la 3,2262 la 3,2461

lei, cel mai ridicat nivel din

ultimele trei săptămâni, iar

cel al francului elveţian de la

3,6085 la 3,6381 lei, cea mai

mare medie a ultimelor şase

săptămâni. R.G.

Euro a apăsat acceleraţiaPIAŢA VALUTARĂ

10 iulie 11 iulie

Euro

4,3952 4,4179

Dolar

3,2242 3,2461

100 Forinţi maghiari

1,4172 1,4239

Francul elveţian

3,6188 3,6381

Lira sterlină

5,5199 5,5652

Gramul de aur

139,2205 139,4511

Ministrul Transporturilor,

Ioan Rus, a vizitat vineri

lotul trei al autostrăzii

Sibiu – Orăştie.

„Sunt lucrări întârziate, sunt

probleme. Trebuie găsite alte so-

luţii, unele s-au găsit”, a spus

Ioan Rus, la fi nalul inspecţiei.

Ministrul a adăugat că reprezen-

tanţii fi rmei constructoare au

promis că lucrarea va fi realiza-

tă până la fi nalul lunii noiem-

brie. „Din partea constructoru-

lui există un angajament ca pâ-

nă la fi nele lunii noiembrie din

Sebeş în Sibiu să se circule pe

această autostradă. Există o zo-

nă unde s-ar putea circula foar-

te rapid, dar nu este unde să se

poată descărca circulaţia. (...)

Aşa că stă blocată, deşi acea zo-

nă stă bine din punct de vedere

al stadiului lucrărilor”, a mai

spus Rus.

Întrebat exact de când se va

putea circula pe întreaga auto-

stradă Sibiu – Orăştie, Rus a răs-

puns: „În noiembrie. Ca să fi m

realişti spunem noiembrie, aşa

s-a angajat şi proiectantul şi con-

sultantul şi constructorul şi noi

înşine. Nu ne amăgim”.

Loturile 1, 2 şi 4 din auto-

strada Sibiu – Orăştie au fost

deschise trafi cului în decem-

brie 2013, lotul patru, de la Să-

lişte la Cunţa, fi ind încă în şan-

tier din cauza alunecărilor de

teren din zonă.

Lotul patru are o lungime

de 22 de kilometri, dintre ca-

re şase sunt afectaţi de alune-

cări de teren. Cei 16 kilometri

care sunt fi nalizaţi din respec-

tivul lot nu pot fi daţi în folo-

sinţă deoarece nu există nicio

ieşire de pe autostradă între

Sălişte şi Cunţa.

Din noiembrie se va circula pe autostrada Sibiu-Orăştie

Reducerea CAS la angajator ar putea fi acoperită doar prin creşterea altor taxe şi impozite, deci tot pe „spinarea” populaţiei

6 actualitate.monitorulcj.ro luni, 14 iulie 2014

CONCURS

Primul nume de pe listă

este Traian Mariş, care i-ar

fi dat lui Răzvan Pop suma

de 15.000 de lei pentru obţi-

nerea postului de director

al Direcţiei Silvice Cluj.

Un alt nume care fi gurează

pe această listă este cel al frate-

lui lui Gruia Stoica, Vasile Didi-

lă. Pop menţionează că acesta

a venit la Cluj unde a discutat

cu Horea Uioreanu. „Individul

a scos din buzunarul de la ha-

ină un plic mai gros, după care

a ieşit din maşină fără să spu-

nă nimic. Am fost uimit de ce

se întâmplă şi am constatat că

acesta conţine suma de 50.000

de euro”. Alt nume implicat es-

te cel al lui Dorin Aşchilean, cel

care deţine fi rma ACI Cluj, cea

care a construit Cluj Arena, ca-

re i-ar fi dat la Uioreanu suma

de 30.000 de lei.

Mai mult, procurorii DNA

Cluj, arată într-un document ofi -

cial că numele directorului Di-

recţiei Investiţii din cadrul CJ

Cluj Mariana Raţiu a fost impli-

cat în afacerea majorării sume-

lor alocate de la bugetul de stat

pentru proiectarea a nouă dru-

muri judeţene.

“Horea Uioreanu a realizat

înţelegeri cu Bota Liviu (director

general la RADPP Cluj, demisi-

onat în luna aprilie), Iuga Gavri-

lă, director tehnic la RADPP Cluj,

Raţiu Mariana şi Abrudean Mir-

cea, trasând sarcini cu privire la

stabilirea drumurilor ce urmea-

ză să fi e incluse în proiect, în

funcţie de interesele personale

sau de grup ale acestora. Pentru

obţinerea unor sume cât mai

mari în cadrul etapei de proiec-

tare şi întocmire a studiilor de

fezabilitate, la înţelegere cu Uio-

reanu Horea, s-a decis ca reali-

zarea proiectelor tehnice să fi e

contractate separat, astfel că, da-

că iniţial costurile pentru aceste

lucrări erau estimate la 105.000

euro, după divizare, când au de-

cis încheierea separată de con-

tracte, suma ce urma a fi încasa-

tă a crescut la 240.000 de euro”.

Nume grele în agenda cu şpăgi a lui Uioreanu

Bianca PREDAeveniment@monitorulcj.ro

Cu ajutorul proiectanţilor

“competenţi” de la IPTANA

care au avut sprijinul

Consiliului Judeţean Cluj,

pista de 3500 de metri a

Aeroportului Internaţional

Cluj nu ar fi fost bună

decât pentru curse de

maşini şi Clujul ar fi avut

un aeroport nefuncţional.

Mai mult, aeroportul din

Târgu Mureş ar fi fost

mult mai performant decât

cel din Cluj.

David Ciceo, directorul Ae-

roportului Internaţional Cluj, a

atras atenţia conducerii CJ Cluj,

în speţă lui Ioan Oleleu, vice-

preşedintele CJ Cluj şi coordo-

natorul lucrărilor la noua pis-

tă de la aeroport, încă din sep-

tembrie 2013 că există proble-

me grave la proiectul tehnic al

celor de la IPTANA. Mai mult,

Ciceo arată că deşi proiectul re-

alizat de SC IPTANA SA la no-

ua pistă conţinea grave erori şi

neconformităţi care au fost adu-

se la cunoştinţa conducerii CJ

Cluj, “unii reprezentanţi ai con-

ducerii CJ Cluj au exercitat pre-

siune în repetate rânduri, obli-

gând conducerea aeroportului,

contrar legii, să încheie un nou

contract de proiectare tot cu SC

IPTANA SA”.

Într-un raport privind fi na-

lizarea lucrărilor la pista de ate-

rizare-decolare 3500 metri şi

trimis către Ioan Oleleu, Mari-

ana Raţiu, Sanda Oltean (arhi-

tect şef al judeţului la acea da-

tă) şi Simona Gaci, trimis îna-

inte cu o lună şi jumătate îna-

inte de inaugurarea noii piste,

Ciceo precizează că „există pro-

bleme urgente şi majore care

trebuie rezolvate pentru des-

chiderea noii piste”.

“În privinţa problemelor ur-

gente şi majore care trebuie a

fi rezolvate pentru deschide-

rea noii piste de decolare-ate-

rizare sunt cele constatate ca

urmare a faptului că proiec-

tantul SC IPTANA SA a prevă-

zut în proiectul tehnic iniţial

performanţe operaţionale in-

ferioare comparativ cu cele ale

pistei existente: distanţele de-

clarate disponibile pentru no-

ua pistă (distanţe inferioare

celor pentru pista actuală, ne-

corelarea infrastructurii noii

piste construite cu performan-

ţele operaţionale posibile a fi

atinse), nu au fost incluse ce-

rinţele pentru asigurarea de-

colării în condiţii de vizibilita-

te redusă şi nu au fost inclu-

se cerinţele şi echipamentele

necesare pentru asigurarea ope-

rării balizajului pentru catego-

ria II (categoria II comparativ

cu categoria I existentă pentru

pista actuală ar fi permis ope-

rarea la vizibilitate orizontală

şi verticală mult mai mică)”,

se arată în documentul citat.

Vechea pistă mai bună decât noua pistă

La acea dată, Ciceo spunea

în raport că “prin proiectul teh-

nic încheiat pentru pista de

aterizare-decolare de 2100 me-

tri, SC IPTANA SA a prevăzut

performanţe operaţionale mult

mai reduse faţă de vechea pis-

tă a aeroportului, dar şi faţă

de caracteristicile tehnice ale

pistei de aterizare-decolare a

Aeroportului Internaţional Târ-

gu Mureş, care este competi-

torul nostru principal. Avem

motive rezonabile şi întemeia-

te să considerăm că proiecta-

rea unor performanţe operaţi-

onale mai reduse pentru noua

pistă a aeroportului clujean

comparativ cu cele ale pistei

Aeroportului Internaţional Târ-

gu Mureş a fost realizată în

mod intenţionat”.

O angajată IPTANA, în confl ict de interese

Ciceo îşi baza afi rmaţiile pe

faptul că Daniela Drăghici, an-

gajată a SC IPTANA SA, şefă de

proiect la obiectivul “Pistă deco-

lare-aterizare 3500 metri la Ae-

roportul Internaţional Cluj” a

pres tat servicii de proiectare pen-

tru Aeroportul Târgu Mureş prin

SC Green Expert Group SRL.

“Faptul că Daniela Drăghici

a realizat proiecte pentru Aero-

portul Internaţional Târgu Mureş

este confi rmat şi prin documen-

taţia de atribuire ataşată invita-

ţiei de participare publicată în

SEAP. De asemenea, menţio-

năm că anterior semnării con-

tractului şi pe parcursul derulă-

rii acestuia, conducerea SC IP-

TANA SA ne-a asigurat că niciun

angajat care lucrează pentru

proiectul aferent Aeroportului

Internaţional Cluj nu mai lu-

crează pentru proiecte similare

la Aeroportul Internaţional Târ-

gu Mureş, fapt ce s-a dovedit

ulterior a fi fals”, a mai trans-

mis Ciceo angajaţilor CJ Cluj.

Aeroportul din Cluj, deschis numai vara?

Dacă s-ar fi mers în continu-

are cu proiectul celor de la IP-

TANA aeroportul clujean s-ar fi

afl at în situaţia de a funcţiona

doar pe timpul verii, cu pierderi

fi nanciare majore pentru judeţ.

“Neconectarea balizajului

axial a fost făcută în mod inten-

ţionat pentru a defavoriza Ae-

roportul Internaţional Cluj com-

parativ cu Aeroportul Internaţi-

onal Târgu Mureş. Această lip-

să de conectare a balizajului axi-

al la sursa de alimentare cu ener-

gie electrică ar fi dus la apariţia

unor întârzieri majore în peri-

oada de operare octombrie-mar-

tie, perioadă caracterizată de

apariţia ceţii pe aeroportul clu-

jean. Defi cienţa de funcţionali-

tate a sistemului de balizaj ar fi

generat Aeroportului Internaţi-

onal Cluj atât pierderi fi nancia-

re majore, cât şi pierderi de tra-

fi c aerian, dar şi numeroase in-

conveniente atât pentru clienţii

aeroportului, companii aeriene

şi pasageri, cu impact negativ

asupra judeţului Cluj. În cazul

în care nu s-ar fi reactualizat

proiectul tehnic, Aeroportul In-

ternaţional Cluj ar fi înregistrat

performanţe mult mai slabe fa-

ţă de Aeroportul Internaţional

Târgu Mureş, fapt ce ar fi deter-

minat unii operatori aerieni să

aleagă pentru operare acest ae-

roport în detrimentul celui din

Cluj-Napoca. În cazul în care

nu s-ar fi obţinut îmbunătăţirea

performanţelor operaţionale exis-

ta posibilitatea retragerii com-

paniei aeriene Lufthansa de pe

Aeroportul Cluj, fapt care ar fi

dus mari prejudicii CJ Cluj şi

aeroportului”, mai spune Ciceo.

Siguranţa trafi cului aerian, în pericol?

Având în vedere faptul că

proiectul tehnic la noua pistă

de 3500 metri a fost întocmit

cu o serie de omisiuni şi erori

grave, contractul de prestări ser-

vicii încheiat cu SC IPTANA SA

a fost rezoluţionat. “Proiectul

tehnic şi completările ulterioa-

re aduse acestuia de către pro-

iectantul SC IPTANA SA dacă

ar fi fost puse în execuţie ar fi

creat un potenţial pericol pen-

tru siguranţa trafi cului aerian.

Lipsurile şi erorile majore de

proiectare au fost recunoscute

şi acceptate de către reprezen-

tanţii SC IPTANA SA şi au fost

consemnate într-un proces ver-

bal din august 2013. Urmare a

solicitărilor primite din partea

CJ Cluj, Aeroportul Internaţio-

nal Cluj a încheiat cu SC IPTA-

NA SA un nou contract de pres-

tări servicii cu aceeaşi temă.

Pentru fi nalizarea proiectului

au apărut o serie de difi cultăţi

datorită existenţei unor vicii as-

cunse, a unor erori şi lipsuri

deosebit de grave în documen-

taţia întocmită de SC IPTANA

SA, erori legate de legislaţia în

construcţii şi de reglementări-

le în domeniul aviaţiei civile.

Pentru exemplifi care menţio-

năm erorile asumate de SC IP-

TANA SA privind gardul peri-

metral al cărui amplasament a

fost stabilit în mod eronat, pre-

cum şi greşeala de proiectare

prin omiterea centurii de beton

contrar standardelor de securi-

tate şi siguranţă în domeniul

aviaţiei civile care ar fi trebuit

să fi e cunoscute de către pro-

iectant”, a conchis Ciceo.

Cum se apără CJ Cluj?

Referitor la susţinerile ce pri-

vesc proiectul tehnic realizat

de SC IPTANA SA şi anume că

acesta conţinea grave erori şi

neconformităţi ce au fost adu-

se la cunoştinţa conducerii CJ

Cluj, conducerea CJ Cluj spu-

ne că nu i s-a comunicat docu-

mente (acţiuni în instanţă, no-

tifi cări) din care să reiasă an-

trenarea de către Aeroportul

Cluj a răspunderii SC IPTANA

SA. “Apreciem ca aceste susţi-

neri ale conducerii aeroportu-

lui ca fi ind nesustenabile, ne-

fondate şi tendenţioase”, de-

clară reprezentanţii CJ Cluj.

„În încercarea de a se clari-

fi ca aspectele privind respon-

sabilităţile proiectanţilor au fost

demarate discuţii atât la sediul

CJ Cluj, cât şi la aeroport. În

cadrul discuţiilor, în timp ce se

discutau argumentele pentru

care SC IPTANA SA ar trebui

să plece sau să rămână în con-

tract, aspectul a fost tranşat de

David Ciceo care a surprins pe

toată lumea prin faptul că a

mulţumit conducerii CJ Cluj

pentru această întâlnire afi r-

mând că «s-a salvat prietenia

dintre el şi reprezentanţii IPTA-

NA», dând de înţeles că pen-

tru asigurarea îndeplinirii ce-

rinţelor legale privind în speci-

al calitatea în construcţii, ela-

borarea documentaţiilor tehni-

ce va fi continuată de către SC

IPTANA SA. Se consideră şi

susţine cu tărie că solicitarea

respectării legislaţiei în vigoa-

re, respectiv a contractelor de

achiziţie afl ate în derulare adre-

sată conducerii Aeroportului

Cluj nu poate fi asimilată unui

mijloc de presiune, cu atât mai

puţin unor instrumente de con-

strângere”, arată conducerea

CJ Cluj într-un punct de vede-

re la acuzaţiile lui Ciceo.

Aeroportul din Cluj, la un pas să aibă o pistă de liniuţe

luni, 14 iulie 2014 social.monitorulcj.ro 7

Într-o perioadă în care în

ţara noastră nu se ştia

aproape nimic despre muzi-

ca rock, clujeanul Rodion

Ladislau Roşca a creat un

hibrid între muzica electro-

nică, psihedelică şi rock

progressive. Era renumit la

începutul anilor ’80 şi pen-

tru faptul că îşi înregistra

propriile compoziţii pe apa-

ratură rudimentară.

În timp ce tinerii din peri-

oada comunistă ştiau doar de

Iris, Compact, Semnal M sau

Holograf, în Cluj, Rodion La-

dislau Roşca sau Rodion cum

îi spun toţi cei care îl cunosc,

îşi crea propriul sound, total

diferit de ceea ce se crea în

studiourile vremii. Compozi-

ţiile lui nu semănau cu nimic

din ce se cânta în România.

În piesele pe care le cânta cu

trupa lui din anii ’80, Rodion

G.A., el a utilizat, fără să îşi

dea seama, tehnica numită

“sampling” prin care folosea

anumite părţi dintr-o melodie

pentru a compune alte melo-

dii. De exemplu, lua partea

de tobe de la o piesă şi o fo-

losea în alte cinci piese fără

ca nimeni să îşi dea seama.

Îşi înregistra singur piesele,

pe aparatură rudimentară şi

a creat un hibrid între muzi-

ca electronică, psihedelică şi

rock progressive. Era un star

al vremurilor de atunci.

După 30 de ani de tăcere a ajuns în topurile internaţionale

După ce în perioada Epocii

de Aur a strălucit câţiva ani cu

formaţia Rodion G.A.,a urmat

o etapă de aproape 30 de ani în

care a lăsat deoparte muzica.

Viaţa lui Rodion a cotit la 180

de grade atunci când, în 2011,

grupul bucureştean Future Nu-

ggets, care se ocupă de redes-

coperirea talentelor uitate, a dat

de el prin intermediul unui clip

postat pe Youtube. L-au văzut,

l-au plăcut şi l-au “adoptat”. Ei

au început să înveţe melodiile

compuse de Rodion în anii ’80

şi la ceva timp au avut câteva

concerte în Bucureşti, iar în 2012

a concertat şi în cadrul TIFF.

După un timp, Rodion a re-

uşit să semneze un contract pe

şapte ani cu casa de discuri bri-

tanică Strut Records, care îl aju-

tă să scoată, în 2013, primul ma-

terial discografi c, numit “The

Lost Tapes” („Benzile pierdute”

– n.red.). Materialul este lăudat

de către criticii de muzică stră-

ini şi a intrat în multe topuri in-

ternaţionale care desemnau ce-

le mai bune relansări muzicale

ale anului 2013.

Întâlnire de gradul trei cu părintele muzicii house

În iarna acestui an Rodion

le-a cântat şi străinilor. A mers

în două concerte internaţionale

şi nu oriunde, ci în două cluburi

de renume, ARMA 17 din Mos-

cova şi Berghain din Berlin. Ro-

dion spune că o parte din publi-

cul de la concerte nu a ştiut cum

să reacţioneze la muzica lui, iar

alţii au venit la el şi i-au spus că

este un zeu al muzicii. “Erau câ-

teva fete, stăteau şi se uitau mi-

rate şi din când în când mai şu-

şoteau ceva”, afi rmă Rodion.

În Berlin a apucat să schim-

be câteva impresii cu Alexander

Robotnick, cunoscut ca părinte-

le muzicii house/techno. Robot-

nick chiar l-a insultat, fără să-şi

dea seama, atunci când clujea-

nul i-a dat să asculte una din pie-

sele lui. Robotnick a spus des-

pre ea că „are ceva ţigănesc”. Ro-

dion s-a simţit deranjat de afi r-

maţia lui Robotnick. „A dat şi el

drumul la gură, fără să se gân-

dească”, comentează Rodion.

Animalele, câteva scule pentru muzică şi casa, singura lui avere

Creaţiile muzicale care i-au

impresionat pe străini au fost

create într-un studio improvizat

de Rodion. Iniţial, el a locuit în

Cluj-Napoca, dar de 10 ani s-a

mutat în Aşchileu Mare, la 30

de kilometri de municipiu, un-

de stă singur. Singurele sufl ete

care îi sunt alături sunt câinele,

piţigoii şi găinile pe care nu le

taie niciodată, le lasă să moară

de moarte bună, pentru că nu-i

place să omoare animale. Are

grijă de ele, le vaccinează, le dă

de mâncare, iar ele îi dau ouă.

Nu numai găinile o duc bine la

casa lui Rodion. Câinele Muchi

stă lungit în cuşca izolată cu po-

listiren şi placată cu rumeguş

presat, iar piţigoii au la intrarea

în casă opt suporturi unde-şi

pot trage sufl etul.

Ordine în dezordine. Cum arată o casă de artist

Lucrurile din casa lui Rodion

sunt aşezate într-o ordine ştiută

doar de el: difuzoarele stau în

pod, sub mormane de haine,

peste care a plouat atunci când

acoperişul vecinului a venit pes-

te casa lui, cutii în care a pus cu-

ie, culese de pe drum şi îndrep-

tate cu migală. Magnetofonul,

chitara electrică şi clapa de 1.000

de dolari pe care tocmai şi le-a

cumpărat stau pitite lângă gea-

mul ce dă înspre drum. Are un

calculator vechi, al cărui moni-

tor este aşezat între patru bolţari

şi la care ascultă muzică albane-

ză la un set de boxe Genius, chiar

dacă el are zeci de difuzoare în

pod. Pe astfel de instrumente a

fost creată muzica pe care le-a

cântat-o tinerilor din Bucureşti,

Cluj, Moscova şi Berlin.

Consătenii nici nu prea ştiu dacă e poet sau muzician

De 10 ani de când s-a mutat

în Aşchileu, Rodion a devenit,

fără doar şi poate, vedeta satu-

lui. Oamenii fi e îl tratează cu

indiferenţă, fi e îl consideră ne-

bun. Totuşi, aproape toţi îi re-

cunosc talentul muzical, chiar

dacă nimeni nu ştie exact ce fel

de muzică face. „Mă, ce face

Rodion, cu ce se ocupă? Scrie

poezii, face muzică, ce?”, în-

treabă, în glumă, primarul din

Aşchileu, Ioan Porumb, pe ci-

neva din Primărie. Acesta spu-

ne despre Rodion că este un om

liniştit care îşi vede de treburi-

le lui. „Nu deranjează pe ni-

meni. De asta nici oamenii nu îl

cunosc aşa bine şi îl judecă une-

ori. Ca să vii la ţară, trebuie în

primul rând să pleci de la sat,

ori el nu a făcut asta.” Întrebat

dacă Primăria are de gând pe vi-

itor să-l onoreze pe Rodion cu

titlul de cetăţean de onoare, pri-

marul spune că şansele sunt des-

tul de mici. „Ca să îl faci cetă-

ţean de onoare, ar trebui să fa-

că ceva palpabil pentru comuna

noastră. Să creeze locuri de mun-

că, ceva. Ori el stă acolo, în tre-

burile lui. E puţin probabil”, con-

chide Ioan Porumb.

E original, e crazy

Dacă consătenii habar nu

au despre muzica lui Rodion,

Andrei Dinescu, membru al

grupului Future Nuggets, cei

care l-au redescoperit, spune

că muzica lui este diferită şi

originală, la fel ca şi persona-

litatea lui. „E un experiment

psihosocial să stai în preajma

lui. E unul dintre singurii ar-

tişti români care m-au inspirat.

E original, e crazy. Rodion e di-

ferit. Mi-a plăcut muzica lui din

prima”, explică Andrei Dinescu.

El mai spune despre artistul

clujean că a avut o viaţă grea,

nu şi-a cunoscut tatăl, şi-a cres-

cut singur fi ica. După anii ’90,

a fost nevoit să vândă covrigi

ca să poată supravieţui.

Este subiectul unui documentar

Omul care îl cunoaşte, poa-

te, cel mai bine este Sorin Lu-

ca, producător şi regizor inde-

pendent care s-a hotărât să-l

transforme pe Rodion în perso-

naj de fi lm. Astfel, în 2009, aces-

ta şi-a luat camera de fi lmat în

spate şi a pornit spre Aşchileu,

unde, în reprize întinse pe du-

rata unui an, a fi lmat scenele

care vor alcătui un documentar

ce va fi prezentat spre sfârşitul

anului. „Era o perioadă în care

Rodion încă stătea ascuns bine,

neştiut de nimeni. Pe atunci nici

chiar Rodion nu mai avea pla-

nuri muzicale”, spune Luca. El

îl aseamănă pe Rodion cu bala-

urul din basme, care stă deasu-

pra unei comori. “El nu e sărac,

în fapt. Are muzica lui, are min-

tea lui. Are lucruri pe care alţii

nu le au”, încheie regizorul.

(Valentin ŞTEFAN – student master Jurnalism, FSPAC –UBB, anul I)

d ă P i ă i d â d i f t it ă â dă i i

Rodion din Aşchileu: strălucirea şi decăderea unui geniu al muzicii electronice româneştiA creat un stil muzical nou, a strălucit în perioada comunistă şi este subiectul unui film documentar, dar cu toate acestea acum trăieşte modest într-o casă în Aşchileu, împreună cu câteva găini şi un câine. Va reuşi să renască din propria cenuşă?

„Poate unora li se pare că mă laud cu muzica mea, dar asta nu e o laudă, e pur și simplu o frustrare de-a mea. Știu că sunt bun, că am făcut muzică așa cum nu a mai făcut nimeni și pentru asta nu am fost răsplătit niciodată. Sunt trist pentru că atunci când eram tânăr eram sigur că o să ajung să fac lucruri mari în muzică, de asta am și păstrat toate benzile, magnetofoanele, difuzoarele, tot. Acum am ajuns bătrân, nu știu cât mai trăiesc, dacă mor anul ăsta sau nu, și nu am primit nimic pentru tot ce am făcut. Că au zis despre mine cum că aș cânta bine, da, așa este, dar aprecierile nu mă ajută cu nimic. Degeaba zice lumea că tu cânţi bine, la sfârșit tot mori de foame” – Rodion Ladislau Roșca.

Ce spune Rodion despre muzica lui

VEZI FOTO ŞI VIDEO AICI

8 MICA PUBLICITATE www.monitorulcj.ro | luni, 14 iulie 2014—

VA

LAB

IL P

EN

TRU

PE

RS

OA

NE

FIZ

ICE

—

TALON DE MICĂ PUBLICITATE

Redacţia nu-şi asumă responsabilitatea pentru conţinutul anunţurilor. Trimiţând acest talon vă exprimaţi acordul privind utilizarea datelor

înscrise pe talon în scopuri de marketing şi publicitate.

Completaţi CITEŢ acest talon şi veţi beneficia GRATUIT de două anunţuri de mică publicitate! Anunţurile pt. rubricile „Acorduri de mediu“, „Citaţii“, „Pierderi“, „Matrimoniale“

şi „Mulţumiri prezi că toare“ se taxează integral.Depune TALONUL DE MICA PUBLICITATE la sediul redacţiei, str. Republicii nr. 109, Et. 1 sau librăria BIBLOS (standul de ziare) – P-ţa A. Iancu nr. 13 (lângă „alimentara sănătăţii“)

GRA-

TUIT

NUME ŞI PRENUME:

ADRESĂ:

TELEFON:

E-MAIL

TEXTUL ANUNŢULUI:

Monitorul de Cluj nu este responsabil în nicio circumstanță pentru acuratețea sau conținutul anunțurilor publicate, nu răspunde moral sau material pentru eventualele prejudicii pe care cineva le-ar suferi în urma publicării acestora. Răspunderea pentru autenticitate aparține exclusiv autorilor anunțurilor.

IMOBILIARE

VÂNZĂRI/CUMPĂRĂRI

APARTAMENTE

¤ Vând ap. cu 2 camere, depen-dinţe, ultracentral, la casă, con-strucţie din cărămidă, în supr. de 56 mp utili, + 3 beciuri, ultracen-tral, aproape de Cinema Florin Piersic și P-ţa Agroalimentară, termopan, faianţă, parchet, ușă metalică. Inf. la tel. 0762-258062. (7.7)

¤ Vând apartament cu 2 camere, în supr. de 55 mp, zonă ultracen-trală, la casă, construcţie din cără-midă, zona P-ţa Mihai Viteazul, renovat recent, geamuri la stradă, curte interioară, contorizat, C.T., cheltuieli mici, pretabil pentru ca-binete, sediu fi rmă, depozit sau locuit. Exclus agenţii sau interme-diari! Tel. 0762-258062. (7.7)

¤ Vând apartament cu 4 camere, decomandate, în zonă liniştită, cart. Gheorgheni, bloc termoizo-lat, et. 3. Inf. şi relaţii suplimenta-re la tel. 0264-530173 sau 0744-260 707, între orele 8:00-10:00 şi 20:00 – 22:00.

P.F. cumpăr apartament cu 2-3 camere, în cart. Mărăşti,

Gheorgheni sau Zorilor.

Sunaţi la tel. 0740-607307.

CASE/CABANE

¤ Cumpăr casă/vilă singur în cur-te în Grigorescu (P-ţa 14 iulie, E. Grigorescu, Donath, O.Goga), Gheorgheni (Arieţului, Artelor, V. Lupu, T. Ionescu, Albini), Bulgaria (P-ţa 1848, Clujana) cu un singur nivel, suprafaţă utilă 100-150 mp, pivniţă, pod, garaj, teren sau grădină min 400 mp, front min 16 m, aproape de mijloacele de transport în comun. TEL 0748-111294 (1.6)

¤ Vând casă în zonă rezidenţială, în cart. Borhanci, Aleea Violetelor nr. 1, teren în supr. de 607 mp, la parter, living, bucătărie, baie, WC, cămară, la etaj 3 camere, ba-ie, balcon, terasă, hol, baie, WC. Inf. la tel. 0264-550331 sau 0725-442163. (4.7)

Vând vilă în Gura Râului jud. Sibiu.

Toate utilităţile, zona superbă, direct de la proprietar.

Informații la 0722-275170.

P.F. vând casă cu 2 camere, bucătărie, cu teren, supr. totală 2500 mp, în com.

Tureni. Exclus agenţii.

Inf. la tel. 0724-134630 sau 0723-172514.

TERENURI

¤ Cumpăr Teren 500 mp pentru construcţie case înșiruite liber sau cu casă demolabilăîn zona Grigorescu (P-ţa 14 iulie, E. Gri-gorescu, Donath, O.Goga), Ghe-

orgheni (Arieţului, Artelor, V. Lu-pu, T. Ionescu, Albini), Bulgaria (P-ţa 1848 Clujana), Front min A6M, Aproape de mijloace de transport în comun. Tel 0748-111294 (1.6)

¤ P.F. vând teren pentru con-strucţii în Cluj-Napoca, str. Bercaș nr. 34, supr. 3900 mp, cu front de 19,5 și 200 m lungime, cu C.F., P+2 sau case înșiruite, cu toate utilităţile pe teren, preţ ne-gociabil. Tel. 0741-100529 (1.6)

¤ P.F. vând teren pentru con-strucţii în Cluj-Napoca, str. Dealul Fînaţelor FN la 100 m de staţia autobuz nr. 39 în suprafaţă de 6200mp front la stradă de 160m cu toate utilităţile pe tren. Merită văzut, preţ negociabil. Tel. 0741-100529 (1.6)

¤ Vând teren construcţii de 1060 mp, 7500 mp și 3000 mp, toate în cart. Mănăștur, str. Câmpului, toate cu acte în regulă. Inf. și re-laţii suplimentare la tel. 0748-193982. (4.7)

¤ P.F. vând teren pentru construc-ţii, str. Dealul Fânaţelor, la 100 m de autobuzul nr. 39, supr. 6200 mp, front la stradă 160 m, cu toa-te utilităţile pe teren, preţ negoci-abil. Tel. 0741-100529. (6.7)

¤ P.F. vând teren pentru construc-ţii în Cluj-Napoca, str. Becaș nr. 34, supr. 3900 mp, cu front de 19,5 m și 200 m lungime, cu C.F., P+2 sau case înșiruite, cu toate utilităţile pe teren, preţ negocia-bil. Inf. la tel. 0741-100529. (6.7)

¤ Vând teren în Cluj-Napoca, str. Oașului, supr. 13000 mp, front 60 m, preţ negociabil. Inf. suplimen-tare la tel. 0735-171954. (7.7)

¤ Vând teren central în supr. de 100 mp, front 20 ml la drum de servitute, cu C.F. și C.U., P+6, preţ 250 euro mp. Inf. suplimen-tare la tel. 0745-251703.

¤ Vând 2 parcele de teren lângă lacul din Chinteni, supr. 613 mp, front 18 ml la drum judeţean, preţ 15 euro mp. Inf. și relaţii su-plimentare la tel. 0745-251703.

Vând TERENîn supr. de 3000 mp, în Floreşti, zona RAR.

Informaţii la tel. 0740-107062.

¤ Vând teren în intravilanul Cluju-lui, surp 500 mp, la distanţa de 1,5 km de Iulius Mall, cu utilităţi, apă, curent, cu C.F. în regulă. Inf. suplimentare la tel. 0752-397165 sau 0745-501314.

¤ Vând teren, suprafaţă: 4000 mp, cu toate utilităţile la stradă (16 km de Cluj) – Vechea Deuşu, intravilan, zonă liniştită. Preţ – 18 Euro mp. Informaţii telefon: 0722-990855.

P.F. vând TEREN pentru construcţii în Şelimbăr, jud.

Sibiu, lângă motelul Dracula, intravilan, 1.175 mp,

deschidere 24 m la DN1.

Inf. la tel. 0722-562.915

¤ Vând teren în zona Tetarom 2 (fosta livadă de pomi – IAS), cen-trura spre Apahida. Inf. şi relaţii suplimentare la tel. 0264-416242, după ora 20, Fam. Molnar.

P.F. vând 1145 mp de teren intravilan cu C.F. la Rudar, la 200

m de str. D.D. Rosca, front la drum de servitute 36,6 m. Terenul este

plan, situat într-o poiană.

Informații la tel. 0756-091346.

SPAŢII

¤ P.F. vând două garaje subtera-ne, în cart. Bună Ziua, str. M. Za-ciu nr. 10-18, cu C.F. în regulă, cu ușă automată, primul proprie-tar, preţ negociabil. Inf. la tel. 0741-100529. (6.7)

ÎNCHIRIERI

SPAŢII

¤ Proprietar, dau în chirie spaţiu comercial în Mărăști, cu vitrină la stradă, în staţia de autobus, zo-na Loto-Prono-Cinema Mărăști. Tel. 0744-219124. (4.4)

SCHIMBURI

APARTAMENTE

¤ P.F. schimb ap. cu 3 camere, str. Nicolae Titulescu (Pata), con-fort sporit, supr. 90 mp, P/4, parter înalt, geamuri termopan, balcon închis, parchet, ușă meta-lică, centrală, cu casă sau teren. Sunaţi la tel. 0744-219124. (4.7)

¤ Schimb ap. cu 2 camere + depen-dinţe, ultracentral, la casă, construc-ţie din cărămidă, în supr. de 56 mp utili, + 3 beciuri, ultracentral, aproape de Cinema Florin Piersic și P-ţa Agroalimentară, termopan, fa-ianţă, parchet, ușă metalică. Doresc casă, singur în curte, + grădină, la nevoie plătesc diferenţă. Inf. la tel. 0762-258062. (7.7)

CASE

P.F. schimb casă cu 2 camere, bucătărie, cu teren, supr. totală 2500 mp, în com. Tureni, cu apartament

în Cluj-Napoca.Exclus agenţii.

Inf. la tel. 0724-134630 sau 0723-172514.

LOCURI DE MUNCĂ

SC Betak SAAngajează

muncitori necalifi caţiRelaţii la sediul fi rmei

Cluj-Napoca Bd. Muncii nr 16 sau la tel 0264-415718

între orele 8.00-16.00. (1.5)

¤ Angajez șofer categ. C, distri-buţie în ţară. 07452-07359, 0721-229912. (3.3)

¤ Tânără, nefumătoare, caut loc de muncă, în domeniile babysitter, cu-răţenie, menaj ușor. Ofer și cer seri-ozitate. Sunaţi la tel. 0741-455348.

Angajez persoane pentru cules cireșe, în zona livada

Steluța (pomi înalți).Sunați la tel. 0758-356073.

¤ Tânără, caut loc de muncă în domeniul gastronomic, experien-ţă de 3 ani, cu diplomă, în hote-luri sau pensiuni, numai în Cluj-Napoca. Ofer și rog seriozita-te. Tel. 0753-913845.

Angajez femeie serioasă pentru îngrijire doamnă

vârstnică, în Turda. Program de lucru între

orele 16.30-21.30. Inf. la telefon 0756-055644.

¤ Caut de lucru ca ŞOFER, experi-enţă 18 ani (şi pe comunitate), cat. B şi C, cunoscător al lb. ger-mane şi engleze. Rog şi ofer serio-zitate. Sunaţi la tel. 0752-397165 sau 0745-501314.

Tânăr serios, absolvent al Facultăţii de Știinţa și Ingineria Mediului, caut de lucru în Cluj-Napoca, conform pregătirii sau în alt domeniu.

Telefon 0756-312841, Cosmin.

SERVICII

¤ P.F. efectuez transport mărfuri generale cu ”Ford Transit” decapo-tabil, de 1500 kg, la cele mai mici preţuri, materiale de construcţii, molozi, cherestea la rampa de gu-noi Pata-Rât. Preţ mic, negociabil. Tel. 0741-100529. (1.6)

¤ Reparaţii la domiciliul clientului: frigidere congelatoare, vitrine frigo-rifi ce, clime auto. Deplasări în afara loc. Cluj-Napoca, reduceri pentru pensionari și studenţi, garanţie. NON-STOP! Inf. și relaţii suplimen-tare la tel. 0755-367251. (5.7)

¤ P.F. efectuez transport mărfuri generale cu “Ford Tranzit” decapotabil,de 1500 kg, la cele mai mici preturi, materiale de construcţii, molozi, cherestea la rampa de gunoi Pata-Rât. Preţ mic, negociabil, al orice oră. Su-naţi la tel. 0741-100529. (7.7)

¤ Topograf, execut lucrări de topo-grafi e și cadastru. Mă deplasez gra-tis la cleint pentru consultanţă. Nu precep TVA. Inf. și relaţii suplimen-tare la tel. 0749-276922. (7.7)

¤ Depanare TV la domiciliul cli-entului, cu garanţie. Tel. 0264-547523, 0744-877328.

CURSURI

¤ P.F.A. înscriu pentru califi care la Cercul Militar Cluj cursanţi pentru: fotograf, cameraman, acustici-an-DJ, depanator radio-tv și orga-nizator de protocol și evenimente. Detalii și programări pentru seria septembrie-decembrie 2014 la te-lefon: 0725521945. (1.6)

VÂNZĂRI/CUMPĂRĂRI

AUTO/MOTO

¤ Vând autoturism ”Dacia Break”. Poate fi utilizat sau folosit pentru Programul RABLA, preţ 2000 RON, negociabil. Inf. suplimenta-re la tel. 0264-432680. (5.7)

¤ VÂND SUPERNOVA asigurare şi revizie tehnică la zi, an fabricaţie 2001, km reali 79.000, motor 1,4, injecţie benzină (Rena-ult Clio), tinichigeria şi vopsitul fă-cută recent. Preţ 1.200 Euro. Infor-maţii la telefon 0766-484.462.

UZ CASNIC

¤ Vând mașină de cusut ”Singer”, seria N 167709 și încălzitor de apă de 5 l, de montat pe robinet. Pre-ţuri negociabile. Inf. la tel. 0264-487028. (4.7)

¤ Vând mașină de cusut marca ”Neckermann”, producţie germană, în perfectă stare de funcţionare, preţ 2500 RON. Inf. și relaţii supli-mentare la tel. 0364-882575. (4.7)

ELECTRO

¤ Vând orgă ”Altarus 3000”, în sta-re foarte bună, video ”Panasonic”, recorder NV-J35. Inf. suplimentare la tel. 0748-193982. (4.7)

¤ Vînd foarte ieftin: contactori în-tre 10-400 A, ISOL-uri de 16-630 A, strea triunghi 63 A, AC 3, 40 A, motoare mici de 0,55-0,75/1500; 1,5/1000, de 380 V, manometru cu contact 0-600 bari. Tel. 0722-886013. (6.7)

¤ Vând TV „Goldstar” și radio, ambe-le vechi. Relaţii la tel. 0364-881964.

¤ Vând generator electric 220 V, marca Einhell 800/1, nou. Inf. la tel. 0740-542305, între orele 18-20.

MOBILIER

¤ Vând mobilă sufragerie, cana-pea extensibilă, cu husă de piele, măsuță hol + 4 scaune, cuier hol cu ladă, pentru încălțăminte, 10 scaune din PVC și dulap de metal cu 3 uși. Inf. suplimentare la tel. 0748-193982. (4.7)

DIVERSE

¤ Vând aparat de făcut Kürtös Kalacs, cu 6 role, pe curent 220V, nou, marcă străină, aparatul este nou. Preţ negociabil. Tel. 0741-100529 (1.6)

¤ P.F. vând garaje subterane, în cart. Bună-Ziua, str. M. Zaciu nr. 10-18 cu C.F. în regulă, cu ușă automată, primul proprietar, preţ negociabil. Inf. la tel. 0741-100529 (1.6)

¤ Vând URGENT blugi de toate cu-lorile și mărimile, în stare foarte

bună, preţ 7 RON/buc. Inf. la tel. 0264-591965. (4.7)

¤ Vând scule de grădină, șape, gre-ble, lopeţi, stropitoare, rangă, menghină, scule, electrozi, drujbă. Inf. la tel. 0748-193982. (4.7)

¤ Vând coniac de 47° și rachiu de fruncte de 53°, preţ 30 RON, re-spectiv 25 RON. Calitate super. Su-naţi la tel. 0264-591965. (4.7)

¤ Vând ţeavă din cupru 15 ml, ø 1/2, fi er pătrat de 4 cm, 12 ml, 5 kg cositor, 20 ml jgheaburi. Relaţii la tel. 0748-193982. (4.7)

¤ Vând două carpete și un covor cu dim. 270 x 3 m, la preţul de 60 RON. Inf. la tel. 0264-591965. (4.7)

¤ Vând frigider, masă, aspirator, radiouri, costum naţionale, diferite obiecte, dantele, lucruri de mână, etc. Inf. la tel. 0721-096181. (4.7)

¤ Vând patine role din piele nr. 36-38, aproape noi, preţ 30 RON. Sunaţi la tel. 0264-591965. (4.7)

¤ Vând 6 buc. x 9 m conductă me-talică, cu diametrul de 70 mm, jgheaburi și burlane din tablă gal-vanizată, în star ebună, la preț mi-nim. Inf. la tel. 0264-432680. (5.7)

¤ Vând vin alb demisec, preţ 8 RON/l, producţie proprie, canti-tate mare. Inf. suplimentare la tel. 0722-515094. (4.7)

¤ Vând aparat de făcut kürtös ka-lács, cu 6 role pe curent 220 V, nou, marcă străină. Preţ negocia-bil. Inf. la tel. 0741-100529. (4.7)

¤ Vând un lămâi (copăcel) de apar-tament sau birou, aprox. 1 m, foar-te ramifi cat. Dacă dispuneţi de loc și lumină sunaţi la tel. 0754-708973. Preţ negociabil. (4.7)

¤ Vând familii de albine, roiuri de albine și polen crud. Inf. suplimen-tare la tel. 0722-515094. (4.7)

¤ Desfi nţez gospodărie: vând 10 scaune PVC, scule pentru grădină-rit, furtun apă, două răngi din fi er, 20 m fi er pătrat, 12 m ţeavă din cupru, banc de lucru, dulap de metal cu 3 uși, rafturi expunere marfă și roabă din metal. Inf. la tel. 0748-193982. (4.7)

¤ Ofer loc de veci în Cimitirul Cor-doș. Inf. la tel. 0740-082073. (4.7)

¤ Cumpăr tocător de sfeclă furaje-ră, ofer preţul pieţii. Sunaţi la tel. 0741-100529. (4.7)

¤ Vând ţuică de prune originală din jud. Bihor, de cea mai bună calita-te. Inf. la tel. 0740-323779. (7.7)

¤ Vând toaletă ecologică portati-vă, de 20 de litri,. Informatii la tel. 0740-542305, între orele 18-20.

DONAŢII

¤ Donez lemne de foc, fag-brad. Inf. la tel. 0748-193982. (4.7)

COLECŢIONARI

¤ Vând benzi de magnetofon (BASF, AGFA, SONY) înregistrate o singură dată, 360/540 m, muzică ușoară. Tel. 0755-920694. (5.5)

¤ Colecţionari! Vând casete au-dio, video, discuri, benzi magne-tofon. Tel. 0755-920694. (4.5)

¤ Vând cartele telefonice Româ-nia și străine, peste 500 de modele(sport, faună, etc.), fără cip, preţ negociabil la cantitate. Tel. 0755-920694. (5.5)

¤ Vând colecţie de timbre, colec-ţie de ceasuri de buzunar, noi, cu lanţ, marca “Heritage”, brichete cu gaz, pixuri. Inf. la tel. 0759-020427. (5.5)

ANIMALE

¤ Vând 2 porci de tăiat pentru crescut, aprox. Între 100-200 kg, pe ales, din 10 bucăţi, hrănit cu cereale și lucernă. Fără concen-trat, preţ 10 RON/kg, în cart. Gheorgheni-Sopor, preţ 10 RON/kg. Asigur loc de sacrifi care în Cluj-Napoca. Inf la tel 0741-100529 sau 0751-095924. (1.6)

¤ Caut gazdă pentru PISIC sterili-zat, deparazitat, vaccinat, cu car-net de sănătate completat la zi. Este foarte cuminte, educat, iubi-tor și dornic de mângâieri. O companie foarte plăcută. A fost crescut numai în apartament și hrănit cu mâncare uscată (boa-be). Asigurăm pentru un an hra-na, nisipul și asistenţa medicală. Tel 0757-350321 (2.7)

PIERDERI

¤ SC Automad COM SRL, RO 1608889, J12/100/2004, Cluj-Napoca str. Băișoara nr. 9 pierdut certifi cat constatator nr. 3517/2008. Îl delar nul.

¤ Pierdut carnet de student eliberat de UTCN facultatea ETTI pe numele Popa Adrian Nicolae. Îl declar nul.

LICITAŢII

PRIMĂRIA COMUNEI MĂRGĂU

cu sediul în localitatea Mărgău, nr.204, jud. Cluj,telefon/fax 0264/276191

organizează la sediul acesteia în dată de 21.07.2014, ora 10, licitaţie de prestări servicii exploatare masa lemnoasa cu oferta scrisă în plic pentru un volum de 842 mc. și masa lemnoasa pe picior cu strigare pentru un volum de 258 mc.Preselecţia va fi în dată de 18.07.2014.

NOTIFICARENotifi căm creditorii S.C. SELTRANS S.R.L. cu sediul în

localitatea Cluj-Napoca, str. Luceafărului, nr. 1, ap. 14, Jud. Cluj, Număr de ordine în registrul comerţului J12/3821/2005, C.U.I. 18087469, că s-a deschis procedura generală a insolventei împotriva acesteia potrivit sentinţei civile nr. 1926/25.06.2014 pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. 540/1285/2014.

Termene: depunere declaraţii de creanţă 11.08.2014; tabel preliminar 01.09.2014; contestaţii la tabelul preliminar - 5 zile de la data publicării tabelului preliminar în BPI; soluţionare raport 54 din Legea nr. 85/2006- 3.09.2014, tabel defi nitiv, soluţionare contestaţii 17.09.2014.

Informaţii suplimentare la administratorul judiciar TERPE CRISTINA, tel. 0745-206573.

luni, 14 iulie 2014 www.monitorulcj.ro 9

ANUNŢURI PUBLICE

S.C. CIKAUTXO RO RUBBER & PLASTIC S.R.L. cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. Pavel Roșca, nr. 1, ap. 7, judeţul Cluj, în calitate de titular, anunţă publicul interesat asupra depunerii Raportului privind impactul asupra mediului pentru proiectul "Construire fabrică de subansambluri auto, împrejmuire şi utilităţi", în municipiul Câmpia Turzii, str. Laminoriștilor, nr. 163, judeţul Cluj.

Tipul deciziei posibil a fi luată de către APM Cluj poate fi emiterea sau respingerea acordului de mediu.Raportul privind impactul asupra mediului poate fi consultat la sediul A.P.M. Cluj din Calea Dorobanţilor, nr. 99, Cluj-Napoca, cod 400609, ţel. 0264 410 722, fax 0264 412 914, jud. Cluj și la sediul S.C. CIKAUTXO RO RUBBER & PLASTIC S.R.L., cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. Pavel Roșca, nr. 1, ap.7, judeţul Cluj, în zilele de luni-vineri, între orele 9-14:00, precum și la următoarea adresă de internet http://apmcj.anpm.ro.

Dezbaterea publică a Raportului privind impactul asupra mediului va avea loc la Primăria Municipiului Câmpia Turzii, în data de 06.08.2014, începând cu orele 16:00.

Publicul interesat poate transmite în scris comentarii/opinii/observaţii privind documentul menţionat la sediul A.P.M. Cluj, Calea Dorobanţilor, nr. 99, bl. 9B, cod 400609, tel. 0264-410722, fax 0264-412914, e-mail: offi ce@apmcj.anpm.ro până la data de 06.08.2014.——————————————————————

Veresiu Adriana, titular al proiectului „Elaborare PUD şi construire imobil, împrejmuire, amenajări, racorduri şi branşamente, operaţiuni notariale“ anunţă publicul interesat asupra luării deciziei de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca, de a nu solicita efectuarea evaluării de impact asupra mediului și continuarea procedurii privind emiterea aprobării de dezvoltare pentru proiectul propus a fi amplasat în municipiul Cluj-Napoca, str. Constantin Brâncuși nr.19, Jud Cluj.

Proiectul deciziei de încadrare și motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99, în zilele de luni: 12.30-17.00, marţi și joi: 12.30-16.30; miercuri, vineri: 8.30-13.00, precum și la următoarea adresă de internet offi ce@arpmcj.anpm.ro.

Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 5 zile de la data publicării prezentului anunţ, până la data de 16.07.2014.

CONVOCARE

Consiliul de Administrație al S.C. FIN CONSTRUCT S.A., cu sediu în Gherla, str. Depozitelor nr. 2, județul Cluj, având J12/186/1991, CIF RO201578, în conformitate cu prevederile Legii 31/1990, republicată și completată, convoacă A.G.E.A. în data de 14.08.2014, care va avea loc în localitatea Iclod nr. 356, judeţul Cluj, la ora 17, tel. 0744-70 43 35, având următoarea ordine de zi-

1. aprobarea luării unui împrumut în valoare de 40.000 lei, care va fi garantat cu terenul înscris în CF 50836 Iclod, nr. cadastral 113

2. diverse;

În situaţia în care A.G.E.A., nu este statutară, adunarea se va ţine a doua zi, în același loc și la aceeași oră.

Președinte C.A.Bumb Mihaila

ASTĂZI LA TV

TVR 1

10:50 Campionatul Mondial Brazilia 2014 (r) Finala mare: Germania - Argentina13:00 Germana...la 1 (emis. info.)14:00 Telejurnal (emis. info.)15:00 Teleshopping (promo)15:30 Maghiara de pe unu (emis. mag.) 16:50 Legendele palatului: Luna îmbrăţișează Soarele (sud cor., 2012, s. rom., ep. 11)17:30 Legendele palatului: Luna îmbrăţișează Soarele (sud cor., 2012, s. rom., ep. 12)18:10 Vreau să fi u sănătos (emis. mag.)18:45 Nimic prea bun pentru un cowboy (can., 1998, com. rom., ep. 6)19:35 România.ro19:45 Sport20:00 Telejurnal (emis. info.)21:10 Aripioară sau picior? (fra., 1976, com.)23:00 Mașini, teste și verdicte (mag. auto)23:40 Festivalul Internaţional de Circ de la Massi (r)

ANTENA 1

12:00 Mireasă pentru fi ul meu (reality show) - Sezonul 313:00 Observator (emis. info.) 14:00 Mireasă pentru fi ul meu (reality show) - Sezonul 316:00 Observator (emis. info.) 17:00 Acces direct (talk show) 19:00 Observator (emis. info.) 20:00 Observator special (emis. info.) 20:30 Clona ucigașă (sua, 2001, acţiune)22:30 Un show păcătos (div.)

PRO TV

11:00 Brigada pestriţă (sua, 2010, com. de fam.) (r)13:00 Știrile Pro TV14:00 Tânăr și neliniștit (sua, 1973, s. tv, ep. 4751)15:00 Vremea dreptăţii (can.-sua, 2007, f. pol.)17:00 Știrile Pro TV17:30 La Măruţă (div.)19:00 Știrile Pro TV20:30 Bani însângeraţi (sua, 2008, acţiune)

22:30 Știrile Pro TV23:05 Chuck (sua, 2007, s. de acţ., sezonul 5, ep. 2)

KANAL D

12:30 Știrile Kanal D (emis. info.)13:30 Te vreau lângă mine (rea-lity show)16:00 Teleshopping (promo)16:45 Plaja lui Teo (mag. de div.)18:45 Știrea zilei (emis. info.)19:00 Știrile Kanal D (emis. info.)20:00 Feriha (tur., 2011, s. dr.)22:15 WOWbiz (div.)

ACASĂ TV

12:45 Teleshopping (promo)13:00 Spune-mi că ești a mea (mex., 2013, s. rom.) (r)14:30 Bucătăria iadului (sua, 2005, reality show)15:30 Abisul pasiunii (mex., 2012, s. dr.)16:30 Rosa Diamante (sua-mex., 2012, s. rom.)17:30 Clona (braz., 2001, s. tv)18:30 Soţ de închiriat (sua, 2013, s. rom.)19:30 Pentru că te iubesc (mex., 2013, s. rom.)20:30 Spune-mi că ești a mea (mex., 2013, s. rom.)22:00 Legături riscante (sua, 2012, s. dr.)23:00 Casa de alături (sua, 2011, s. de acţ.)0:00 Lara (cro., 2011, s. dr.)

TRANSILVANIA

12:00 Minunile Lui Tămaș (div.)14:00 Big Boletus (div.) (r)15:00 Casa Poporului (talk show) (r)16:00 Știri Look TV (emis. info.) 16:30 Business Expres (emis. info.)17:00 Ziua bună (emis. mag.)18:30 Știri Look TV (emis. info.) 19:30 România de la A la Z (emis. mag.) 20:30 Big Boletus (div.)21:30 Știri Look TV (emis. info.) 22:00 Business Expres (emis. info.)22:30 Cinema Live (emis. mag.) (r)23:00 Cenzurat! (div.)

UTILAJE profesionalepentru

INDUSTRIA ALIMENTARĂ.Noi şi second hand.

Telefon 0740.399.838.

PUBLICITATE

10 politica.monitorulcj.ro luni, 14 iulie 2014

PUBLICITATE

Anunţ privind repetarea licitaţei publice cu strigarepentru vânzarea unor bunuri provenite din casările efectuate

în cadrul INCDO INOE-2000 fi liala ICIA Cluj-NapocaINCDO INOE- 2000 fi liala Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică INCD

Cluj-Napoca, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Donath nr. 67, vinde prin licitaţie publică cu strigare următoarele bunuri casate:

MAȘINĂ DE ROLUIT TABLĂ MANUALĂ Preţ de pornire licitaţie:330 lei

PRESĂ MECANICĂ PMCI 16N Preţ de pornire licitaţie:3500 lei

FOARFECĂ GHILOTINĂ FG-3-1250 Preţ de pornire licitaţie:2900 lei

PRESĂ DE ÎNDOIT TABLĂ PIT 25 Preţ de pornire licitaţie: 3600 lei

La licitaţiile de vânzare a bunurilor casate, poate participa orice persoană fi zică sau juridică, care depune până la data de 17.07.2014, ora 10:30 documentele solicitate în documentaţia de vânzare. Documentaţia de vânzare la licitaţie se poate obţine gratis de la secretariatul ICIA Cluj-Napoca str. Donath nr. 67 sau pe e-mail: adrian.aciu@icia.ro

Conform Hotărârii nr. 841 din 23 octombrie 1995 modifi cată de Hotărârea nr. 966 din 23 decembrie 1998 și Hotărârea nr. 411 din 5 mai 2005, pentru încheierea contractului de vânzare se aplică licitaţia de vânzare cu strigare.

Ofertele se judecă după criteriul: preţul cel mai mare.

Preţul va fi exprimat în lei.

Licitaţia va avea loc la sediul vânzătorului, str. Donath nr. 67 în data de 17.07.2014, ora 12:00.

Pentru informaţii suplimentare vă puteţi adresa la sediul nostru sau la telefon 0264-420590.

Persoană de contact: IDT II Aciu Adrian tel. 0755-038703, e-mail: adrian.aciu@icia.ro.

DIRECTOR,

Dr. ing. Mircea Chintoanu

Călătoria apei începe la

Priza de Apă Hăşdate,

aceasta este amplasată pe

cursul râului Hăşdate în

apropierea cascadei Ciucaş.

De acolo, prin cădere libe-

ră, prin conducta de aducţi-

une, conductă cu un diame-

tru de 600 mm şi o lungime

de aproximativ 14 km, apa

brută ajunge la Staţia de

Tratare a apei din Hăşdate.

Primul popas pe care îl face

apa în cadrul Staţiei de Tratare

este în turnul de amestec. Aici,

în funcţie de calitatea apei (tur-

biditate, încărcătură organică)

sunt adăugate trei elemente: clor

– cu rolul de a dezinfecta apa,

coagulant – fl oculant cu rolul de

a face ca suspensiile din apă să

adere şi astfel, să se depună pe

fundul decantorului şi cărbune

activ ce are rolul de a reacţiona

cu materia organică din apă.

După turnul de amestec apă

ajunge în Bazinul Decantor, ba-

zin ce are o capacitate de 5.000

mc (echivalentul a 250.000 de

sticle de apă plată de 2 litri), aici

ea se linişteşte şi se decantează,

“mizeria” din apă se va depune

pe fundul bazinului unde, cu

ajutorul podului raclor, este îm-

pinsă spre cele 3 başe de evacu-

are afl ate pe fundul acestuia, prin

care este eliminată, ajungând în

paturile de nămol. În partea su-

perioară a bazinului se formea-

ză un strat de apă curată de aici

apa pătrunde prin orifi ciile ţevi-

lor radiale şi ajunge în canalul

de fugă. După ce este colectată

în canalul de fugă, apa ajunge

în fi ltrele de nisip.

Filtrele de nisip sunt compu-

se din patru baterii a câte 2 fi l-

tre ce lucrează în tandem. Aces-

te fi ltre sunt nişte bazine în ca-

re se afl ă un strat de aproxima-

tiv 1 metru de nisip cuarţos fi n.

Pe fundul fi ltrelor sunt ampla-

sate crepinele, acestea fi ind niş-

te site foarte fi ne, prin care doar

apa foarte curată poate trece.

Impurităţile fi ne şi nisipul din

fi ltre fi ind reţinut de acestea.

Apa intră în fi ltre prin partea

superioară şi apoi gravitaţional

străbate stratul de nisip şi cre-

pinele, toate impurităţile rămâ-

nând captive în stratul de nisip.

Acest nisip poate fi curăţat prin

spălare inversă cu apă curată.

Din fi ltrele de nisip, apa ajun-

ge în Bazinul Stoc Tampon de

1.500 mc. Acesta este ultimul

popas pe care apa îl face în ca-

drul Staţiei de Tratare. Aici se

reglează concentraţia de clor din

apă pentru ultima dată şi apoi

cu ajutorul a cinci pompe, apa

este pompată spre bazinele de

apă din Călăraşi Gara şi de aco-

lo apa ajunge prin cadere libe-

ră la consumatorii fi nali, adică

populaţia oraşului Câmpia Tur-

zii şi a localităţilor limitrofe.

Întreaga staţie este controla-

tă de operatori în sistemul SCA-

DA, prin intermediul PC-ului,

sistem ce controlează staţia de

dozare a coagulantului – fl ocu-

lantului, a carbunelui activ, sta-

ţia de clorinare, pompele, vane-

le şi fi ltrele de nisip.

CAMPANIA „PENTRU MEDIU, PENTRU SĂNĂTATE”

Călătoria apei de la Sursă până la robinet

PUBLICITATE

d f ă D ă l ă Di fil l d i i j

Guvernatorul BNR Mugur

Isărescu este personalita-

tea politică în care românii

au cea mai mare încredere,

acesta fi ind cotat cu 29%,

potrivit unui sondaj CSOP.

Isărescu (foto) este urmat de

Victor Ponta – 25%, Sorin Opre-

scu – 21% şi Klaus Iohannis –

20%.. Aceştia sunt urmaţi de

Traian Băsescu – 15%. Vasile

Blaga şi Emil Boc au încrederea

a 12% dintre respondenţi, în

timp ce Elena Udrea este cota-

tă la capitolul încredere cu 9%.

Tendinţe

În privinţa tendinţelor, Tra-

ian Băsescu este în scădere,

iar la Mugur Isărescu şi Vic-

tor Ponta se obsevră o uşoa-

ră tendinţă de creştere.

Klaus Iohannis se afl ă în

staţionare, după o scădere des-

tul de abruptă de la 24% cât

avea în febuarie.

La partide şi alianţe, Uni-

unea Social Democrată, de la

Putere, nu reuşeşte să adune

jumătate din intenţiile de vot.

Dacă acum ar fi alegeri par-

lamentare, USD ar lua 40%,

PDL – 15%, PNL – 15%, UD-

MR – 6%, PPDD – 4%, PMP

– 4%, PRM – 4% şi Forţa Ci-

vică – 3%. A.M.C.

În ce personalităţi politice au românii încredere şi pe cine ar vota

Parlamentarul român a

muncit în plen, în toate

cele cinci luni ale sesiunii

proaspăt încheiate, mult

mai puţin decât lucrează,

într-o singură lună, un

salariat cu program stan-

dard de opt ore. Pe de altă

parte, doar 30% din legile

adoptate au fost iniţiative

parlamentare, restul

venind de la Guvern.

Un salariat cu program stan-

dard de opt ore, care lucrea-

ză, în medie, 22 de zile în fi -

ecare lună, totalizează circa

176 de ore la serviciu lunar.

Senatorii au cumulat, în ce-

le 36 de şedinţe de plen din fe-

bruarie până în iunie, inclusiv

în sesiunea extraordinară din

iulie, aproape 104 ore de lucru,

în care au dezbătut şi votat pro-

iecte de legi, ordonanţe ori au

susţinut declaraţii politice, po-

trivit Mediafax. În cazul depu-

taţilor, este vorba de 35 de şe-

dinţe de plen, care reprezintă

în total aproape 94 de ore. Aşa-

dar, parlamentarii s-au situat,

în ceea ce priveşte orele petre-

cute în plen în toate cele cinci

luni de zile cât a durat sesiu-

nea parlamentară, sub numă-

rul de ore muncite, doar într-o

singură lună, de către un sala-

riat cu program standard.

Pe de altă parte, în această

sesiune activitatea parlamen-

tară a fost suspendată timp de

o lună de zile pe perioada cam-

paniei pentru europarlamen-

tare. Chiar şi în afara acestei

perioade, prezenţa parlamen-

tarilor la şedinţele s-a dovedit

în nenumărate rânduri greu de

întrunit. Şedinţele de plen, fi e

ale Senatului, fi e ale Camerei

Deputaţilor, au fost suspenda-

te în mai multe cazuri după

ce aleşii au decis să părăseas-

că reuniunile, astfel încât nu

a mai fost întrunit cvorumul

– prezenţa minimă a jumăta-

te plus unu din membrii Ca-

merei respective.

Cea mai scurtă şedinţă de plen

Alteori, şedinţele de plen au

fost deschise pentru a se anun-

ţa că nu vor avea loc, din cau-

za absenţei masive a parlamen-

tarilor. A fost cazul Camerei

Deputaţilor, pe 13 mai, când

durata şedinţei a fost o premi-

eră pentru istoria Parlamentu-

lui din ultimii ani: 24 de secun-

de. Pentru activitatea lor par-

lamentară, deputaţii şi senato-

rii primesc lunar o idemniza-

ţie de cel puţin 5.000 de lei în

fi ecare lună, inclusiv în perioa-

da vacanţelor parlamentare, do-

uă luni de zile în timpul verii

şi o lună în timpul iernii.

Parlamentarii legiferează ce le cere Guvernul

În sesiunea parlamentară

au fost aprobate în Camera

Deputaţilor şi în Senat 110

acte normative, care au de-

venit legi ca urmare a pro-

mulgării şi publicării în Mo-

nitorul Ofi cial. Cu toate aces-

tea, iniţiatorul cu cele mai

multe acte normative promo-

vate nu a fost instituţia par-

lamentară, ci Guvernul, ca-

re a iniţiat 67% din proiec-

tele care au primit acceptul

parlamentarilor şi au deve-

nit legi. De cealaltă parte,

parlamentarii au fost iniţia-

tori a 31% dintre legile vo-

tate şi intrate în vigoare în

această sesiune parlamenta-

re, adică 27 de legi.

Parlamentarii, cei mai leneşi angajaţiParlamentarul român a lucrat în plen, în 5 luni, mai puţin decât salariatul obişnuit într-o lună.

Mugur Isărescu – 29%, Victor Ponta – 25%, Sorin Oprescu – 21%, Klaus Iohannis – 20%, Traian Băsescu – 15%, Călin Popescu Tăriceanu – 14%, Cătălin Predoiu – 14%, Mihai Răzvan Ungureanu – 13%, Emil Boc – 12%, Vasile Blaga – 12%, Mircea Geoană – 11%, Theodor Stolojan – 11%, Monica Macovei – 11%, Corneliu Vadim Tudor – 10%, Crin Antonescu – 10%, Ion Iliescu – 1o%, Elena Udrea – 9%, Adriean Videanu – 7%, Cristian Diaconescu – 7%, Dan Diaconescu – 6%, Dan Voiculescu – 5%, Kelemen Hunor – 5%, Gabriel Oprea – 5%.

Topul celor preferaţi de români

luni, 14 iulie 2014 sport.monitorulcj.ro 11

Halep, campioană la BucureştiSimona Halep a câștigat prima ediţie a turneului BRD Bucharest Open, dotat cu premii totale în valoare de 250.000 de dolari. Tenismana română s-a impus în fi nală în faţa italiencei Roberta Vinci (24 WTA), scor 6-1, 6-3, du-pă o oră și opt minute de joc. Pentru succesul de la București, Halep va primi 280 de puncte WTA și un cec în valoare de 43.000 de dolari, în timp ce Vinci va încasa 21.400 de dolari și 180 de puncte WTA. Acesta este al op-tulea titlu la simplu din carieră pentru Simona Halep, după suc-cesele de la Nurnberg, 's-Herto-genbosch, Budapesta, New Haven, Moscova, Sofi a (toate în 2013) și Doha (2014). La dublu feminin, perechea Elena Bogdan/Alexandra Cadanţu a învins în ul-timul act al competiţiei cuplul Cagla Buyukakcay/Karin Knapp (Turcia/Italia), scor 6-4, 3-6, 10-5, după o oră și 35 de minute.

Chițu și Ohâi, bronz la Grand Slam IJF din Rusia

Andreea Chiţu și Loredana Ohâi (foto) au cucerit medalii-le de bronz la categoriaa 52 de kilograme, respectiv 57 de kilograme, la Grand Slam IJF de la Tyumen (Rusia). Chiţu a câștigat grupa C după victorii repurtate în faţa sportivelor Ilona Buriacenko (Rusia) și Laura Gomez (Spania), dar în semifinale a cedat în faţa câș-tigătoarei ulterioare a medali-ei de aur, nipona Misato Nakamura. În recalificări, Chiţu a învins-o pe Roni Schwartz (Israel), câștigând astfel medalia de bronz. La aceeași categorie, Larisa Florian a pierdut în recalificări în fața israeliencei Roni Schwartz. Florian obţinuse an-terior în grupa A o victorie, în faţa Antoninei Kirevskaia (Rusia) și o înfrângere, cu Erika Miranda (Brazilia). La 57 de kilograme, Loredana Ohâi a câștigat grupa D, după ce le-a învins pe Kifayat Asimova (Azerbaidjan), Vlora Bedeti (Slovenia) și Ketleyn Quadros (Brazilia). În semifinale, clu-jeanca a cedat în fața lui Marti Malloy (SUA), dar în re-calificări, Ohâi a învins-o pe Cheng-Ling Lien (Taipei), care trecuse în meciul anterior de Corina Căprioriu. În grupa B a categoriei, Căprioriu a bifat o victorie, cu Camila Minakawa (Israel) și o înfrângere, cu Sabina Filzmoser (Austria). La categoria 48 de kilograme, Monica Ungureanu a fost eli-minată din primul tur.

Halilhodzic, la TrabzonsporAntrenorul bosniac Vahid Halilhodzic, care a condus Algeria în optimi la Cupa Mondială 2014, a fost numit antrenor la Trabzonspor. Clubul turc nu a oferit detalii privind contractul cu tehnicianul de 61 ani, care a refuzat prelungirea contractului de selecționer al Algeriei, deși președintele alge-rian Abdelaziz Boutefl ika a in-sistat să rămână. Criticat ade-sea înaintea CM 2014, bosnia-cul a reușit să califi ce naționala africană pentru prima oară în optimi și a fost primit ca un erou la Alger. Pentru Halilhodzic va fi al doilea man-dat la Tranzonspor, unde a mai lucrat în 2005/2006.

Pe scurt

Raluca a ajuns să facă

performanţă în ciuda

multor voci care o

vedeau departe de acest

sport imediat după peri-

oada junioratului.

Născută în vara lui 1985, în-

tr-o familie de oameni normali,

muncitori în fabrică, Raluca nu

se încadrează în categoria spor-

tivilor ce s-au născut cu micro-

bul sportului pe care îl practi-

că. Ca dovadă stă şi multitudi-

nea de sporturi încercate până

a se opri la volei.

A făcut baschet, karate şi atletism

La 12 ani, pe când era la

„Traian Vuia”, a participat

la o selecţie în volei, sport

de care nu s-a mai dezlipit.

Până să-şi găsească menirea,

Raluca a cochetat cu mai

multe sporturi, dar niciunul

nu a uns-o la inimă. „Până

să fac volei am făcut aproa-

pe toate sporturile posibile:

baschet, handbal, atletism,

chiar şi karate sau judo”, po-

vesteşte Raluca.

Era printre cele mai bune

de la echipă şi era păcat să-şi

irosească talentul. Profesoara

ei de educaţie fi zică şi sport a

sfătuit-o să meargă la CS Uni-

rea, la echipa antrenată „Am

fost foarte supărată şi am plâns,

nu voiam să plec de acolo. Eu

eram bună în echipa mea, iar

doamna Honorina avea numai

jucătoare… extrem de bune,

eram un începător pe lângă

ele. Dar, acum, nu-mi pare

rău că am plecat. Dacă nu mă

duceam, probabil nu mai fă-

ceam volei în ziua de astăzi”,

dezvăluie Bucur.

Contrar aşteptărilor, a avut

evoluţii destul de bune la Uni-

rea, chiar dacă i-au trebuit

aproape 3 ani ca să intre ca

titulară într-un meci: „Era o

diferenţă de valoare şi de vâr-

stă destul de mari. Mă sim-

ţeam un pic stângace pe lân-

gă fetele alea pline cu experi-

enţă, dar am tras de mine să

ajung şi eu la valoarea lor. La

Baia Mare am intrat prima oa-

ră titulară şi am făcut un meci

foarte bun, nu-l voi uita, dar

după aia tot rezervă am fost,

stai liniştit (râde)”.

350 de lei, primii bani câştigaţi din volei

Pe la 18 ani a debutat la

Universitatea Cluj. Deşi nu era

o conjunctură foarte fericită,

a profi tat de retrogradarea echi-

pei în Divizia A2 şi de faptul

că toate fetele au fost date afa-

ră după ratarea obiectivului:

„Junioarele de la Unirea şi câ-

teva de la Turda au făcut o fu-

ziune şi am fost aduse aici.

Multe n-aveam experienţă, dar

am promovat chiar în primul

an”, mărturiseşte Raluca. Au

promovat doar pe foaie însă.

Din cauza problemelor fi nan-

ciare au fost obligate să rămâ-

nă un an în aceeaşi ligă. Tot

un an a mai durat până să

ajungă în Divizia A1.

Tot în aceeaşi perioadă a câş-

tigat şi primii bani din volei. „Pe

vremea aia, voleiul nu era un

sport bogat. Nu puteai spune

că trăieşti din ceea ce câştigi la

volei. La 18-19 ani am început

şi eu să câştig din volei. Aveam

salariu în jur de 350 de lei”, sus-

ţine sportiva de 29 de ani.

După 3 ani petrecuţi în A1,

„studentele” au retrogradat.

Raluca voia însă o nouă pro-

vocare. A plecat la Craiova,

un loc unde nu-şi imagina că

va juca vreodată: „Aveam

oroare de Craiova. Am zis că

nu voi juca acolo sub niciun

motiv, dar a fost o experien-

ţă plăcută, la care nu mă aş-

teptam”. În primul an, au avut

obiectiv salvarea retrogradă-

rii, pe care l-au îndeplinit cu

brio. În următorul sezon, ol-

tencele şi-au depăşit limitele

şi au reuşit să se califi ce în

cupele europene. Din păcate

pentru Raluca, aventura în Ol-

tenia ajunsese la fi nal.

A vrut să se lase de volei

După episodul „Craiova”,

s-a dus în Serbia, la Dinamo

Azotara, echipă cu care a sem-

nat pe un an. Aventura de

acolo a fost un adevărat coş-

mar pentru Raluca. La înce-

put a jucat ca titular, dar şi-a

pierdut repede postul, ajun-

gând să şlefuiască banca de

rezerve. „A fost un colectiv

extraordinar acolo, dar eu am

jucat cel mai slab volei din

cariera mea. Nu ştiu de ce,

m-am blocat, deşi eram pre-

gătită şi aveam un antrenor

bun”, rememorează clujean-

ca. Sătulă să fi e rezervă, vo-

leibalista a plecat după doar

o jumătate de an şi a ajuns

acasă cu gândul de a nu mai

juca volei niciodată. „Am ajuns

acasă în decembrie, aveam

24-25 de ani. Nu era momen-

tul să mă retrag, dar am zis

că eu nu mai joc volei. Gata”,

explică Raluca. Numai ambi-

ţia a făcut-o să continue.

„Eu sunt foarte ambiţioa-

să de felul meu. Singură am

decis că pot continua să joc

volei. Am venit la Cluj, fete-

le evoluau atunci în prima li-

gă, eram foarte bucuroasă că

m-am reîntors”, povesteşte

sportiva. Primul meci de la

revenire a fost ca un cadou

pentru psihicul ei de atunci:

şi-a bătut fosta echipă de la

Craiova, scor 3-0.

În acelaşi an şi-au îndepli-

nit obiectivul după ce au bă-

tut adversara tradiţională la

evitarea retrogradării: CSM Si-

biu. Norocul nu le-a mai su-

râs şi în următorul sezon, pen-

tru că au retrogradat.

Au promovat cu victorii pe linie

În sezonul 2013-2014, Uni-

versitatea Cluj a trecut la pas

de adversarele din campionat

şi a promovat en-fanfare în

Divizia A1. Raluca s-a numă-

rat printre jucătoarele de ba-

ză care au pus osul la reveni-

rea „studentelor” pe prima

scenă a voleiului românesc.

Ajunsă la 29 de ani, clu-

jeanca e foarte încrezătoare

în privinţa viitorului sezon.

„Sunt 100% sigură că o să ne

menţinem în Divizia A1 şi o

să facem un pic mai mult. Eu

sper să fi m în primele 8 echi-

pe. Noi suntem optimişti, ne

dorim asta şi o să muncim din

greu”, promite Bucur.

Voleibalista a vorbit şi des-

pre relaţia cu antrenorul Dă-

nuţ Ciontoş şi responsabilita-

tea de a fi căpitan: „Am o re-

laţie bună cu antrenorul şi

pentru că nu mai sunt aşa tâ-

nără, îmi permit să vorbesc

altfel cu el, mi se pare că sun-

tem foarte deschişi. Referitor

la poziţia de căpitan, eu nu

simt nimic în plus, poate sunt

anumite lucruri ce le discut

eu în numele echipei, dar atât.

Singura diferenţă e leucoplas-

tul de pe echipament. Aici am

jucat cel mai mult şi poate de

asta am fost aleasă căpitan.

Dacă eram la altă echipă, era

altceva”, explică Raluca Bu-

cur. Bogdan OBUF (student la FSPAC-UBB, anul II)

Un căpitan cu greutateÎn vârstă de 29 de ani, Raluca Bucur este unul dintre pilonii care au pus umărul la revenirea Universităţii Cluj pe prima scenă a voleiului românesc, d upă un sezon cu victorii pe linie.

Raluca Bucur este „creierul“ Universităţii Cluj

RALUCA BUCUR | voleibalistă

„Sunt 100% sigură că ne vom menţine în Divizia A1. Sper să fi m în primele opt echipe la fi nalul sezonului“

Data și locul nașterii: 20 august 1985, Cluj-Napoca Înălţime: 1.75 metri Pasiuni: volei, laptenis, fotbal Sportivi preferaţi: Mesut Ozil (Arsenal Londra),

Ibrahimovic (PSG), Marcelo (Real Madrid), Novak Djokovic, Simona Halep.

CV Raluca Bucur

SPORTSPORT.luni, 14 iulie 2014

Graffiti, vandalizat de fanii „șepcilor”Fanii CFR-ului au realizat cel mai mare graffi ti al unei echipe de fotbal din România, însă supor-terii rivalei din oraș l-au vandali-zat imediat. Graffi ti-ul a fost conceput pe gardul de beton de la intrarea în stadionul „Dr. Constantin Rădulescu”, fi ind ilustrate în acesta mai multe clădiri reprezentative din oraș. Desenul nu a rezistat foarte mult, fi ind distrus cel de fanii Universității. Pe graffi ti-ul mur-dărit, cel mai des a apărut nu-mărul 1919 (anul înfi nțării clu-bului Universitatea Cluj, n.red.). „Reprezentanţii de seamă ai fenomenului ultras de la noi din ţară, neputincioși fi ind în a realiza asemenea proiecte, s-au gândit să se semneze pentru a-și culege și ei puţin din roadele victoriei. Nici cea mai joasă spe-ţă de cocălari nu ar face așa ce-va. Ne mirăm cum de au reușit să o ducă până la capăt, fără să greșească. Nici măcar spray-uri-le luate din piaţa nu prind pe zid... Frustrare, neputinţă, inferi-oritate. Desenul se poate repa-ra... Rușinea de a cădea în peni-bil, niciodată!”, au postat fanii feroviarilor pe pagina de Facebook. (Radu Bărăian)

Pe scurt

SPORT

Un căpitan cu greutateÎn vârstă de 29 de ani, Raluca Bucur este unul dintre pilonii care au pus umărul la revenirea Universităţii pe prima scenă a voleiului românesc. Pagina 11

Halep, campioană la BucureştiTenismana română s-a impus în fi -nală în faţa italiencei Roberta Vinci (24 WTA), scor 6-1, 6-3. Pagina 11

Grupa A1. Brazilia 7 p2. Mexic 7 p3. Croaţia 3 p4.Camerun 0 p

GRUPA B1. Olanda 9 p2. Chile 6 p3. Spania 3 p4. Australia 0 p

GRUPA C1. Columbia 9 p2. Grecia 4 p3. Coasta de Fildeș 3 p4. Japonia 1 p

GRUPA D1. Costa Rica 7 p2. Uruguay 6 p3. Italia 3 p4. Anglia 1 p

GRUPA E1. Franţa 7 p2. Elveţia 6 p3. Ecuador 4 p4. Honduras 0 p

GRUPA F1. Argentina 9 p2. Nigeria 4 p3. Bosnia 3 p4. Iran 1 p

GRUPA G1. Germania 7 p2. SUA 4 p3. Portugalia 4 p4. Ghana 1 p

GRUPA H1. Belgia 9 p2. Algeria 4 p3. Rusia 2 p4. Koreea 1 p

CUPA MONDIALĂ BRAZILIA 2014

Olanda - medaliata cu bronz a CM din Brazilia

1. James Rodriguez (Columbia) – 6 goluri2. Thomas Mueller (Germania) – 5 goluri3. Lionel Messi (Argentina) – 4 goluri4. Robin van Persie (Olanda) – 4 goluri5. Neymar (Brazilia) – 4 goluri6. Arjen Robben (Olanda) – 3 goluri7. Andre Schuerrle (Germania) – 3 goluri8. Karim Benzema (Franța) – 3 goluri9. Xherdan Shaqiri (Elveția) – 3 goluri10. Enner Valencia (Ecuador) – 3 goluri

Marţi, 8 iulie

ora 23:00 Brazilia – Germania 1-7 (0-5)

Miercuri, 9 iulie

ora 23:00 Olanda – Argentina 0-0 (2-4 d. pen.)

Sâmbătă, 12 iulie

ora 23:00 Brazilia – Olanda 0-3 (0-2)

FINALA MAREDuminică, 13 iulie

ora 22:00 Germania – Argentina

GOLGHETERI:

SEMIFINALE: FINALA MICĂ

TROFEUL CUPEI MONDIALE

Hafia VECIUNCAsport@monitorulcj.ro

„Şepcile roşii” au disputat

sâmbătă două partide

amicale, contra Arieşului

Turda şi Someşului

Apahida (liga a IV-a).

„Studenţii” trag din greu

la antrenamente şi în meciu-

rile de verifi care pentru a fi

în formă maximă înaintea du-

elurilor din Cupa Ligii, Liga I

şi Cupa României. Universi-

tarii au disputat sâmbătă do-

uă partide amicale în compa-

nia modestelor formații Arieșul

Turda și Someșul Apahida. În

primul joc, „alb-negrii” s-au

impus cu 4-1, prin golurile

marcate de Jula (2), Viveiros

și Stojanovic. În al doilea meci,

„șepcile” au înscris o căruță

de goluri. Lemnaru a punctat

de cinci ori, iar Sauvadet, Bo-

boc și Neag au completat lis-

ta marcatorilor.

Au adus un stoper croat

Pentru Mihai Teja, amica-

lul cu Arieșul a fost un bun

prilej de a-l testa pe croatul

Dino Skvorc. Stoperul de 24

de ani a evoluat ultima da-

tă în Cipru, la NEA Salami-

na, echipă la care a bifat 32

de partide. În carieră a mai

jucat la Lokomotiv Zagreb,

Varazdin, Mechelen și Bei-

tar Jerusalim. O decizie în

privința lui Skvorc va fi lu-

ată în aceste zile.

Nu mai mută echipa

Fanii au mai primit o altă

veste din partea conducerii

universitare. Ofi cialii clubului

„studențesc” au dat asigurări

că nu s-a pus în calcul muta-

rea echipei din Cluj. „Socie-

tatea comercială va continua

sub acelaşi nume, aşa cum

noi am dorit încă de la bun

început. Cei de la FRF ne-au

anunţat, iniţial, că nu putem

schimba sediul social dacă

menţinem particula Cluj în

denumire. Asta se vede şi în

cronologia actelor trimise. Mai

exact, noi am depus o cerere

exclusiv pentru schimbarea

sediului social, pe data de 12

iunie, iar abia pe 30, văzând

că nu primim nici un răspuns,

am trimis şi documentele de

modifi care a numelui socie-

tăţii. Azi totul s-a clarifi cat şi

sper să nu mai existe inter-

pretări. Vom trimite o scri-

soare către acţionari pentru

revocarea Adunării Generale

în care trebuia să se discute

schimbarea denumirii”, a

punctat Marieta Anastases-

cu, administratorul judiciar

al Universităţii Cluj.

„Nu m-aș putea uita în ochii tatălui meu dacă aș muta echipa”

Vlad Munteanu a ținut și

el să lămurească situația pri-

vind o posibilă mutare a echi-

pei în capitală. „Membrii Co-

mitetului Executiv şi condu-

cerea Federaţiei Române de

Fotbal au înţeles că în spate-

le solicitării noastre de a schim-

ba sediul social stau strict mo-

tivele juridice şi nicidecum

vreo intenţie de a muta echi-

pa. Nu s-a pus niciodată aceas-

tă problemă şi nici nu va în-

căpea vreo discuţie în acest

sens. FC Univesitatea e Cluj,

asta o ştim cu toţii. Împreu-

nă, noi cei care suntem vre-

melnici aici, la „U”, şi fanii,

care vor exista întotdeauna

lângă echipă, vrem să facem

tot ce ne stă în putinţă pen-

tru a creşte acest brand. Îi aş-

teptăm pe fani alături de noi

în bătăliile din noul sezon,

pentru că în această primăva-

ră am demostrat că împreună

putem fi de neoprit”, a susținut

Vlad Munteanu. „Nu mi-aş

permite niciodată să mă uit

în ochii tatălui meu, să-i spun

că i-am schimbat numele echi-

pei sau am mutat echipa la

care a evoluat 4 ani de zile.

Nu se va întâmpla acest lu-

cru, ne vom disputa meciuri-

le în Cluj”, a adăugat admi-

nistratorul special al clubului.

Îşi turează motoarele pentru duelurile din Liga IUniversitatea Cluj a intrat în linie dreaptă cu pregătirile pentru noul sezon, ce stă să înceapă.

Emil Jula (foto la minge) a marcat de două ori în poarta Arieşului

Panagopoulos – Jovanovic, Mateus, Skvorc, Târnăcop – Bucșa, Paulinho –   Achim, Stojanovic, Viveiros – Jula. Au mai jucat: Niculescu, Calcan, Boboc, M. Popescu

„U” Cluj cu Arieşul