PsihoLogie in tenis

5
PSIHOLOGIE SOCIALĂ Psihologia in tenis A greși pe terenul de sport este un lucru firesc. Desigur depinde cât de mult, cât și când greșești, contează dacă înveți ceva din greșelile pe care le-ai făcut sau dacă din contră te pun la pământ și-ți demonstrează că nu ești bun de nimic. Dar greșeala nu contează, ci consecințele ei: încrederea în sine și soarta meciului. Ca oameni avem tendința de a rămâne prinși în greșelile noastre. Nu ne iertăm pentru că am greșit și rămânem într-un cerc vicios în care nu ducem lipsă de critici la adresa noastră sau a

description

psihologia sociala in tenis

Transcript of PsihoLogie in tenis

PSIHOLOGIE SOCIAL

Psihologia in tenis

A grei pe terenul de sport este un lucru firesc. Desigur depinde ct de mult, ct i cnd greeti, conteaz dac nvei ceva din greelile pe care le-ai fcut sau dac din contr te pun la pmnt i-i demonstreaz c nu eti bun de nimic.

Dar greeala nu conteaz, ci consecinele ei: ncrederea n sine i soarta meciului.

Ca oameni avem tendina de a rmne prini n greelile noastre. Nu ne iertm pentru c am greit i rmnem ntr-un cerc vicios n care nu ducem lips de critici la adresa noastr sau a altora, gnduri negative, sentimente de inferioritate, nemulumire etc.

Aa se ntmpl i cu copiii cnd greesc pe terenul de sport. Ei ns sunt ntr-un proces de dezvoltare care nc nu a ajuns la maturitatea emoional i a gndirii pentru a putea iei eficient dintr-un asemenea cerc.

De aceea rolul major al prinilor i antrenorilor este acela de a le spune i arta copiilor prin comportamentul lor cum pot iei din cercul vicios al gndurilor i emoiilor negative, al criticii excesive i nemulumirii de sine.

Un impact negativ asupra dezvoltrii copilului l au acei prini care asist la meciurile lui i n loc s l ncurajeze pentru loviturile bune sau pentru jocul per ansamblu ei ncep s l critice i s-i reproeze anumite lovituri greite.

n tenis, momentele importante sunt urmate de cele mai multe ori de cderi n plan psihologic.

S ne imaginm c un juctor tocmai a ncheiat un punct lung, cu cel puin 20 de lovituri. Sau a ncheiat un game dup nu mai puin de 10 egaliti. Poate juctorul a fcut break sau i s-a fcut break de ctre un juctor incomod. Muli consider c dup un astfel de moment totul devine mai simplu pentru cel n cauz ns nu este chiar aa.

Allen Fox, doctor n psihologie, antrenor i fost sfertfinalist la Wimbledon, analizeaz n cartea sa Tennis:Winning the Menthal Matchcele mai importante momente psihologice din timpul unui meci de tenis.

Fox numete momentele cruciale din meci momente de tranziie. Ceva important s-a petrecut pe teren, i acel lucru va avea consecine. De obicei, unul din juctori este dezamgit de cele petrecute avnd o cdere n joc. n acel moment acel juctor trebuie s fac dou lucruri. S se asigure c nu va cdea psihic i s profite de orice ocazie ce se ivete. Fox ofer cte sfaturi juctorilor pentru momentele cheie ale meciului.

Dup un punct lung i dificil

Chiar i la nivel nalt, punctele lungi i dificile sunt urmate de puncte scurte. Se greesc multe mingi la retur, fcndu-se greeli rapide deoarece unul din juctori nu este pregtit pentru nc un duel lung. Juctorul care este la servici trebuie s ncerce mai degrab s pun primul servici n teren dup un raliu lung, dect s ncerce un as. Un serviciu bine plasat poate fi eficient mpotriva juctorilor obosii, relaxai sau pur i simplu nepregtii pentru a lua mingea repede. Dac adversarul servete, atunci cel care se afl la primire trebuie s ncerce s obin un procentaj ridicat la retur n dauna unui punct obinut rapid. De asemenea este important ca unul din juctori s i asume riscul de a fi implicat ntr-un nou raliu de durat pentru c se poate ca adversarul s nu fie dispus.

Dup un game lung i tensionat

Cnd un game cere o concentrare ndelungat, juctorii sunt predispui ca n game-ul urmtor s se relaxeze. Acest lucru se ntmpl, conform lui Fox, deoarece ei ar trebui s-i consolideze avantajul obinut anterior. Un juctor trebuie s arate cel mai solid joc al su n urmtorul game i nu s se relaxeze. El nu trebuie s renune la nimic i s-i asume responsabilitatea de a juca acel game att ct este nevoie automotivndu-se permanent. Asumarea acestor gameuri dificile nu fac ca juctorul s ctige tot timpul punctele dar l va intimida pe adversar i i va arta c nu este dispus s renune la nici un punct.

Dup realizarea breakului

Cel mai bun moment pentru a face break este imediat dup pierderea serviciului. Juctorul care face breakul este predispus la o anumit relaxare sau conservare, deoare tie c trebuie s-i in serviciul pentru a-i consolida avantajul. Potrivit lui Fox, juctorul care i pierde serviciul trebuie s arate cel mai bun tenis al su n game-ul urmtor i s nu renune nici un moment. El trebuie s fie atent la modul n care joac, evitnd mingile foarte lungi. Adversarul trebuie s simt astfel presiune pentru ca cel aflat la primire s ntoarc jocul n favoarea sa. Pe de alt parte, dac juctorul tocmai a fcut breakul, el trebuie s ncerce s-i ridice nivelul de joc i s devin mult mai agresiv. Avnd un break n fa, el trebuie s profite de oportunitile care se ivesc pentru a-i domina adversarul.

Adversarul rateaz diverse mingi de break

Cnd un juctor trebuie s serveasc dup ce a ratat mai multe mingi de break n game-ul anterior, el deseori nepregtit s se concentreze n pstrarea propriului servici. Acel moment este cel mai bun pentru orice juctor de a face break. Dezamgirea din gameul precedent poate fi mare pentru orice juctor, astfel c el, de cele mai multe ori, nu este pregtit mental s reia jocul. Orice juctor ar trebui s profite ntr-o asemenea situaie.

n tenis sunt multe cazuri de juctori cu un bagaj tehnic excepional i un fizic fcut pentru sport, dar din cauza unui psihic slab nu au reuit sa performeze la adevrata lor valoare i s i etaleze adevratul lor potenial.BIBLIOGRAFIE:

1. Tennis:Winning the Menthal Match Allen Fox2. http://www.clujulliber.ro3. http://www.coachcorner.ro/tag/tenis-psihologie/4. http:// http://www.opentenis.ro/