Psihoand Medicationin Romana
3
Droguri i T erapie Talk afecta creierul în diferite moduri ș Medicam ente ps ihiatrice i psih oterapie au cea mai m are part e acel a i scop: să ne ș ș facă să se simtă mai bine mental si emotional . Cu toate acestea, se pare ca bunu l simț să presupunem că fac acest lucru prin diferi te mijloace, prim a care ac ionează chimic ț pe creier si din urmă modificarea mintea i gndurile dumnea!oastră. Cu toate ș acestea , dac ă gn di i acest ce! a mai mult i cons ideră că cr eierul nostru sunt min ile ț ș ț noastre " la urma urmei, fiecare a trăit gnd i sentiment are bază în creier " rezultă că, ș dacă !ă petrece i timpul pe canapea pro!erbi ala terapeutu lui, orice beneficiu !a în ț cele din urmă nu înregistra numai în modificări la modul în care crezi, dar i în ș modificări la ni!el neural. #aptul este, orice fel de tehnică psihologic este asociat cu modificari cerebrale " ia în considerare modul mindfulness meditatie a fost legata cu contrac ie de ami gdala, o r egiune ne uronal e implica te în emo ii de prelu crare. ț ț $ceasta ridică o întrebare interesantă: %unt schimbari în creier induse de psihoterapie identici sau diferi i din cele induse de medicament antid epresi! & ' noua meta"a naliza ț (un fel de cercetare care se uita la rezultatele din mai multe studii anterioare) a publicat recent in *rain +maging and *eha!ior se uită la acest lucru foarte în trebare în legătură cu dep resie major a. Cerceta torii, pe bază de la mai multe ins titu ii din +talia, ț spun rezultatele lor sugereaza psihoterapie si medicamente afecteaza creierul in moduri diferite, dar complementare. Maddalena *occia si colegii ei se uita la creier"de scanare rezultate din - de eperimente care au implicat sute de pacienti tratati cu medicamente (medicamente cea mai mare parte /rozac"ca cunoscute ca inhibitori selecti!i"ai recaptării serotoninei, care lu crează pentru a cre te cant itatea d e sero tonină la dis pozi ia ș ț neuroni), i 0- eperimente care au implicat sute de pacienti care s"au angajat ș psihoterapie (terapie cogniti! co mportamentala cea mai mare parte, de obicei, prescurtată a C*T, dar, de asemenea, inclusi! terapia interpersonal a si terapia psihodinamica). %tudiile care cercetatorii au analizat, în general, a luat forma de a compara modele de acti!ita te in creierul pacien ilor după tratame nt, compara ti! cu inainte de tratament. ' ț medie de peste aceste rezultate au arătat că unele dintre modificările creierului asociate cu droguri si psihoterapie tratament au fost suprapun, dar au eistat i unele ș diferen e izbitoare i importa nte. ț ș Tratamente de droguri au a!ut tendinta de a fi asociata cu cresteri ale acti!itatii cerebrale in sistemul limbic i alte structuri sub"corticale, inclusi! în insula. $ceste ș zone sunt în mare parte asociate cu procesarea emotionala, i insula, în special, este ș implicat în reprezentarea statele noastre corporale interne. *occia si colegii ei caracterizat aceste efecte terapeutice ca 1de jos în sus1, i au declarat că ar putea fi ș legate de atenuarea simptomelor psihosomatice, cum ar fi dureri in piept si oboseala, care sunt adesea asociate cu depresia majora. 2n schimb, ps ihoterap ie părea să ducă la modific ări ale modelelo r de acti!are în păr i ț ale corteului frontal i corteul temporal " zonele creierului cunoscute a fi asociate ș cu gandirea despre noi în ine i s ă stocarea i prelucra rea aminti ri. Cerceta torii ș ș ș caracterizat aceste efecte ca 1de sus în jos1, în legătură cu modul în care interpretăm
Transcript of Psihoand Medicationin Romana
7/23/2019 Psihoand Medicationin Romana
http://slidepdf.com/reader/full/psihoand-medicationin-romana 1/3
Droguri i Terapie Talk afecta creierul în diferite moduriș
Medicamente psihiatrice i psihoterapie au cea mai mare parte acela i scop: să neș ș
facă să se simtă mai bine mental si emotional. Cu toate acestea, se pare ca bunul simț
să presupunem că fac acest lucru prin diferite mijloace, prima care ac ionează chimicț pe creier si din urmă modificarea mintea i gndurile dumnea!oastră. Cu toateș
acestea, dacă gndi i acest ce!a mai mult i consideră că creierul nostru sunt min ileț ș ț
noastre " la urma urmei, fiecare a trăit gnd i sentiment are bază în creier " rezultă că,ș
dacă !ă petrece i timpul pe canapea pro!erbiala terapeutului, orice beneficiu !a înț
cele din urmă nu înregistra numai în modificări la modul în care crezi, dar i înș
modificări la ni!el neural. #aptul este, orice fel de tehnică psihologic este asociat cumodificari cerebrale " ia în considerare modul mindfulness meditatie a fost legata cucontrac ie de amigdala, o regiune neuronale implicate în emo ii de prelucrare.ț ț
$ceasta ridică o întrebare interesantă: %unt schimbari în creier induse de psihoterapieidentici sau diferi i din cele induse de medicament antidepresi!& ' noua meta"analizaț
(un fel de cercetare care se uita la rezultatele din mai multe studii anterioare) a publicat recent in *rain +maging and *eha!ior se uită la acest lucru foarte întrebare înlegătură cu depresie majora. Cercetatorii, pe bază de la mai multe institu ii din +talia,ț
spun rezultatele lor sugereaza psihoterapie si medicamente afecteaza creierul inmoduri diferite, dar complementare.Maddalena *occia si colegii ei se uita la creier"de scanare rezultate din - deeperimente care au implicat sute de pacienti tratati cu medicamente (medicamentecea mai mare parte /rozac"ca cunoscute ca inhibitori selecti!i"ai recaptăriiserotoninei, care lucrează pentru a cre te cantitatea de serotonină la dispozi iaș ț
neuroni), i 0- eperimente care au implicat sute de pacienti care s"au angajatș
psihoterapie (terapie cogniti! comportamentala cea mai mare parte, de obicei, prescurtată a C*T, dar, de asemenea, inclusi! terapia interpersonala si terapia psihodinamica).%tudiile care cercetatorii au analizat, în general, a luat forma de a compara modele deacti!itate in creierul pacien ilor după tratament, comparati! cu inainte de tratament. 'ț
medie de peste aceste rezultate au arătat că unele dintre modificările creieruluiasociate cu droguri si psihoterapie tratament au fost suprapun, dar au eistat i uneleș
diferen e izbitoare i importante.ț șTratamente de droguri au a!ut tendinta de a fi asociata cu cresteri ale acti!itatiicerebrale in sistemul limbic i alte structuri sub"corticale, inclusi! în insula. $cesteș
zone sunt în mare parte asociate cu procesarea emotionala, i insula, în special, esteș
implicat în reprezentarea statele noastre corporale interne. *occia si colegii eicaracterizat aceste efecte terapeutice ca 1de jos în sus1, i au declarat că ar putea fiș
legate de atenuarea simptomelor psihosomatice, cum ar fi dureri in piept si oboseala,care sunt adesea asociate cu depresia majora.2n schimb, psihoterapie părea să ducă la modificări ale modelelor de acti!are în păr iț
ale corteului frontal i corteul temporal " zonele creierului cunoscute a fi asociateșcu gandirea despre noi în ine i să stocarea i prelucrarea amintiri. Cercetatoriiș ș ș
caracterizat aceste efecte ca 1de sus în jos1, în legătură cu modul în care interpretăm
7/23/2019 Psihoand Medicationin Romana
http://slidepdf.com/reader/full/psihoand-medicationin-romana 2/3
lumea i locul nostru în ea, ceea ce face sens a!nd în !edere că un obiecti! major deș
C*T este de a modifica obiceiurile de gndire nefolositoare.Cercetatorii au spus aceste efecte neuronale distincte de antidepresi!e i psihoterapieș
sugerează că cele două tipuri de tratament nu sunt pur i simplu dublarea sus, faptș
care ia determinat pe acelea i modificări prin diferite mijloace. 2n schimb, rezultateleș
scanării creierului sugerează cele două forme de tratament sunt cu contrastante, efectecomplementare, unul dintre ei a modifica acti!itatea in zonele creierului superior încorteul frontal, iar cealaltă !izează structuri profund emo ionale. 2n cele mai buneț
cazuri, aceste efecte ar putea consolida unul pe altul: /oate cine!a care are mai putinesimptome fizice este mai pu in probabil să slink într"o depresie profundă, i cine!a cuț ș
mai putine ganduri negati!e intruzi!e este mai pu in probabil de a dez!olta simptomeț
fizice$ceastă idee ca tratamentele de droguri i psihoterapie au efecte diferite, darș
complementare asupra creierului este in concordanta cu cercetarile care arata ca
pacientii cu depresie de multe ori recupera cel mai mare succes atunci cnd seangajează o combinatie de psihoterapie si medicamente psihiatrice. De eemplu, nueistă cercetare sugerează că completarea tratamentului medicamentos cu
psihoterapia poate duce la mai durata de remediere a simptomelor pacienti. 3oiledescoperiri de asemenea sens a!nd în !edere că zonele creierului re!elate aicimodificate de droguri i psihoterapie sunt acelea i zone în care, potri!it unui studiuș ș
trecut, pacientii cu depresie prezintă adesea func ionarea anormală fa ă de controaleț ț
sanatosi. 2n acest sens, medicamente si tratamente !orbesc poate fi !ăzută care!enirea diferite parti ale creierului la un mod de func ionare care se aseamănă cuț
cele obser!ate la persoanele care nu sunt deprimat.De i aceste noi descoperiri par pentru a picta o imagine curată, este important săș
realizăm că lucrurile de!in mult mai complicate atunci cnd etinde întrebarea la alteforme de boli psihice. De eemplu, un comentariu publicat anul trecut de 45 dearticole a constatat că, în cazul de tulburare obsesi!"compulsi!a (T'C) i tulburare deș
panică, a apărut psihoterapie si tratamente de droguri pentru a a!ea efecte în maremăsură similare asupra creierului. De asemenea, în timp ce tratamentulmedicamentos i !orbesc pentru T'C ac ionat pentru a re!eni modele de acti!are aș ț
creierului cu cele obser!ate la persoanele sanatoase (cum a fost i cazul pacien ilor cuș ț
depresie din nou de cercetare), tratamente pentru tulburarea de panica nu a făcut. $i
putea spune că, în cazul tulburării de panică, schimbările aduse de creier tratament pare a fi compensatorii, mai degrabă dect 1normalizare1 " creierul nu a re!enit lastarea sănătoasă ca atare, dar i alte modificări neuronale au fost aduse cu pri!ire laș
care a contribuit compensa dificultă ile asociate cu boala.ț 2n mod e!ident, acesta este un domeniu complicat de studiu. i este de zile foarteȘ
de!reme pentru domeniul, de asemenea. $ceasta cercetare noi sa uitat la modul dedroguri i psihoterapie modificat modele de acti!are in creierul pacientilor cuș
depresie, dar ceea ce despre modificările la structura creierului sau de modul diferiteregiuni ale creierului sunt conectate i comunice unul cu celălalt& 6ste, de asemenea,ș
demn de remarcat faptul că multe dintre studiile efectuate pana in prezent nu ainclude scanari compara ie creierului de pacienti pe o listă de a teptare pentruț ș
tratament. $cest lucru înseamnă că cel pu in unele dintre modificările creieruluiț
7/23/2019 Psihoand Medicationin Romana
http://slidepdf.com/reader/full/psihoand-medicationin-romana 3/3
atribuite psihoterapie ar putea într"ade!ăr să fie doar o parte din cursul natural al boliii recuperarea de la ea, mai degrabă dect un rezultat direct al procesului deș
psihoterapie (o problemă metodologică similară afecteaza cercetarea in eficacitateade tratamente pentru boli psihice, deoarece starea de spirit si simptome ale oamenilor!ariază în mod natural7 grupuri de control adec!ate sunt întotdeauna necesare pentru
a !erifica dacă pacien ii nu ar fi ajuns mai bine cu un placebo sau doar recuperatețnatural " poate chiar mai rapid " fără nici un tratament).$ceste neajunsuri parte, acest este un domeniu interesant sa ma uit la " cu timpul, de iș
unii psihologi i pacien ii nu pot găsi ideea atrăgătoare, este posibil am putea fiș ț
capabil de a utiliza scanari ale creierului pentru a monitoriza dacă un curs de psihoterapie are speră"efecte asupra creierului. De asemenea, afla mai multe despremodul de terapie !orbesc schimbă creierul ar putea semnalizeze noi directii decercetare de droguri"tratament. 6ste uneori tentant pentru a !edea psihoterapie ca un
proces misterios, de nepătruns pentru cercetarea tiin ifică. Dar neurostiintele in cursș ț
de dez!oltare de psihoterapie ar putea genera noi indicii spre forme mai eficiente deterapie !orbi, medicamente mai bune, i modalită i mai eficiente de a combina celeș ț
două " toate imbunatatirea sansele ca cei care suferă !a primi i rămne mai bine.ș
Dr. Christian 8arrett (/s9ch;riter), o tiin ă de noi contribuind scriitor, este editorș ț
de Cercetare Digest blog *ritish /s9chological societaii. <ltima sa carte este Mituriecelente ale creierului.
