Psihanaliza

In 1896 semnifica metoda terapeutica. Pina la zilele noastre a ajuns sa insemne o metoda de investigatie, o teorie, o doctrna de interpretare a psihicului uman. Despre Freud a fost numit “Cristoph Columb al Inconstientului” (Pavelcu) pe de alta parte a fost ”un edificiu maret cu un continut scirbos”. Freud a vb despre inceputurile miscarii psihanalitice. –creatia sa. Charcot- vb despre tulburarle de comport, etimologia acestora-pshanaliza isterica- consecinta a unor amintiri pe care bolnavii le pastreaza. Janet- aprecia ca bolnavul ar putea sa nu fie constient de amintirea traumatizanta si vb despre “subconstient prin dezagregarea psihologica”. Studierea bolnavului in stare de somnambulism provocat. Freud si Breur <<Studii despre isterie>>. Breuer a folosit metoda cathartica la cazul fetei de 21 ani insa a abandonat-o dar la insistentele lui Freud revine asupra ei. Aceasta metoda are drept efect curatarea, o descarcare adevarata a efectelor patogene. Care permite pacientului sa evoce si chiar sa traiasca evenimentele traumatice de care sunt legate aceste efecte, ceea ce le asigura abreactia. Prin abreactie se intelege o descarcare emotionala prin care subiectul se elibereaza traumatic, permitindu-I astfel sa nu devina sau sa (nu) ramina patogen. La cel de-al II Congres de psihanaliza organizat si tinut la Nurenberg, este fondata Asociatia Psihanalitica Internationala. Tot acum s-au constituit ad hoc 3 grupari locale : berlin-Abraham, Zurich-Jung, Viena-Adler, Ungaria-Ferenczi. DUpa aia Freud exclude din cadrul psihanalizei pe Jung, Adler, Rank, Ferenczi.-psihanalisti dizidenti. Primii 2 renunta la sexualitate in psihanaliza, vointa de putere, complex de inferioritate. I-au ramas credinciosi- Abraham-Germania, Jones-Anglia, reich-Austria. PSIHANALIZA CA SISTEM Conform opticii lui Freud, pulsiunile inconstiente reprezinta factorul principal si determinant al vietii. A) prima este sistemul: Inconst, preconst si constient. Acestea sunt concepute ca niste instante autonome. Miscarea regresiva (desc) se concretizeaza in reprimari si refulari, iar cea progresiva (asc) in deplasari si sublimari. B) a doua are in vedere personalitatea : Id, Ego, Superego .Sinele este considerat ereditar, in el, organizarea somatica, isi au sorgintea instinctele, care-si gasesc aici o prima expresie psihica intr-o forma necunoscuta noua. O parte a Sinelui sufera o dezv speciala care actioneaza ca un intermediary intre sine si lume. Acesta e numit Eul. El reprezinta ceea ce numim ratiune si intelepciune. Supraeul- inchegarea in perimetrul eului a unei structure special, prin care se prelungeste influenta paterna si materna. El reprezinta o a 3 putere de care eul trebuie sa tina seama. El conciliaza intre Id si Ego. Freud distinge si un eu-ideal care, spre deosebire de eu omul obisnuit repreznta omul asa cum ar trebui sa fie, modelat de o cenzura morala puternica. El satisfice toate conditiile pe care trebuie sa le satisfaca esenta superioara a omului. Fortele pulsionale- de viata, autoconservare-Eros, cele de distrugere, agresive-Thanatos. Prelungire a psihanalizei- psihologia eului. FREUD Creatorul psihanalizei si al scolii de psihanaliza din Viena apoi din Europa. Incepe sa uitilizeze met cathartica, alaturi de Breuer. Cu care publica Studii asupra isteriei. Lucrari clasice: Interpretarea viselor, Despre vis, Trei eseuri asupra sexualitatii. Texte teoretice: Cazul Dora, Micul hans si Omul cu sobolanii.-5 psihanalize. Teoria sa vizeaza: determinismul sexual al conduitelor, inconstientul, structura dinamica a aparat psihic constient din cele 3 instante ale ansambl pulsiunil instinct si inconst la om, ale eului si supraeului. El distinge 2 zone: inconstientul propriu-zis ce contine instinctele mostenite, legate mai ales de viata biologica, preconstientul include fenomenele recente care aspira sa treaca pragul constiintei: vise, reverie, inspiratii. Principiul fundamental al psih freudiene: orice proces psihic este strict determinat de motive inconstiente ce se propulseaza sub forma unor forte emotionale- propensiuni spre placeri din care libidoul este una si cea mai puternica. El considera ca totul, absolut totul graviteaza in jurul instinctului sexual- similar foamei, setei, poftei de a absorbi. Concluzie: Bazele psih lui freud- 1. Psihanalistul explica viata prioritar prin instinct, acestea sunt primordial. Din suita lor este evident cel sexual. 2. Complexul Oedip consta in atractia si repu;sia sexuala a copilului fata de parinti, in ansamblu parintele de sex opus inspira acestuia dorinte incestuoase: baaitul fata de mama si fetei fata de tata, la amidoi gelozia fata de celalalt. 3. Personalitatea e divizata in Id , Ego, Superego. 4. In viata omului adult apar structure repetitive formate in coplarie, correlate cu speranta vindecarii nevrozelor prin retrairea experientei infantile. Karen Horney despre valori constructive ale psih lui freud: a) determinismul strict al fenomenelor si process psihice. B) motivatia inconst care determina actiuni si atitudini C) atitudinile comportamentului in ansamblu sau sunt consecinte ale fortelor emotionale. Izvoarele psihanalizei: Nietzsche-referiri la inconstient, filozofia lui Schopenhauer, Eduard von hartmann-Filozofia inconstientului. Mama-indiana- organ spiritual cu functii multiple, in care se acumuleaza date ale inconst si care constituie nucleul individualitatii psihice. ADLER.-Psihologia individuala- indivizibilitatea individului, importanta acestuia p/u stiinta si viata. (psih holistica). Ideea: tendinta inconstienta spre superioritate. Sentimentul de inferior declanseaza mechanism compensarii si supracompensarii. S de I , nevoia de securitate, deopotriva agresivitatea reprezinta “motoarele” dezv si evolutiei. Aspectul psihoterapeutici sale- educatia- posibilitatile fizice si spihice, mediul, familia, fratii, stilul de viata. Se simtea respins de mama de aceea nu putea accepta ideea complexului Oedip. Infiinteaza Societatea de psihologie Individuala. In 1907 publica “Studii asupra inferioritatii organelor”- in cadrul careia releva ca indivizii afectati organic, manifesta o supracompensatie si vor depasi aptitudinile medii. Adler considera ca nu doar trebuintele sexuale populeaza inconstientul, ci si alte componente precum: frica, minia, amorul propriu, instinctual gregar care graviteaza si se grupeaza in jurul eului. Conceptele-cheie: Sentimentul de inferioritate si compensare-sustine ca la fiecare om se produce imbolnavirea acelui organ care a fost mai putin dezv din copilarie. Prin antrenamente si exerc, se pot compensa asemenea defecte. Complexul de inferioritate- este sursa suferintei omenesti. Se dezv in copilarie avind 3 cauze: deficient unui organ, hipertutelarea si rejetul parintilor. Tendinta spre superioritate- se concretizeaza in supraaprecierea propriilor calitati intelectuale sau fizice. O considera legea fundamentala a vietii omenesti. Stilul de viata- se fixeaza la 4-5 ani , nu sufera modificari radicale. Este strins legat de sentimental comuniunii. Eul creativ- principalul concept al teoriei adleriene.Sensul Eului- fiecare om are sansa de a-si elabora propriul stil de viata, de a fi stapinul propriei sorti. Interesul social- se dezv in mediul social, mai ales in familie. Relatiile bune ale mamei cu sotul, cu ceilalti copii, cu vecinii si rudele servesc drept model de imitatie p/u copil. Finalismul fictiv- se exprima in tendinta omului de a-si atinge scopurile de viata propuse. Daca sunt exaggerate- se transforma intr-o fictiune. Ordinea nasterii copiilor in familie este factorul principal care determina montajele stilului de viata. Desi citiva copii se nasc in aceeasi familie ei au experiente sociale diferite, din aceasta cauza si personalitatea lor se formeaza diferit. PERSONALITATEA, nutreste un scop, sensul activitatii sale il constituie vointa de putere. Adler vb despre insuficienta organica care conduce la sentim de inferioritate-la copil el apare de la 2 ani si se manifesta in dorinta de a fi mare si puternic. Fiecare om este animat de “vointa de putere”, el cauta si desfasoara in afara un instinct de dominatie, incompatibil cu viata din mediul social. Vointa de putere este forta motrice a intregii vieti psihice. JUNG. Psihologia analitica(psihologie complexa). Doctorat tema- Contributii la psihol si patologia fenomenelor zise oculte. A respins, aidoma lui Adler, libidoul. Manifestarile sale: conservarea si reproducerea (ambele instinct vechi, profund inradacinate in viata omului, peste ele se suprapun instinctual gregar, frica, minia, curiozitatea). Respinge refularea . 2 niveluri: personal- ce tine de individ si colectiv- ce are in vedere colectivitatea, inaintasii. Arhetipuri- persona-umbra, anima-animus, bunica si batrinul intelept. Arhetipuri: magicul, eroul, copilul, mama, Dumnezeu, moartea, puterea. Persona- este masca pe care o imbraca persoana cind vine in contact cu ceilalti si il reprezinta asa cum vrea el sa apara in societate. Umbra- arhetipul finite inferioare, ansamblul de pulsiuni care apartine aceluia care nu vrea sa fim, dar acre suntem. Anima-animus- reflecta bisexualitatea constitutional a embrionului. Sinele- cel mai important arhetip, incluzind toate aspectele inconstientului, confera unitate si stabilitatea intregii personalitati. Bunica si batr intelept- functioneaza, primul la femeile care considera fiintele din rpeajma lor copii, tiranizindu-le. Al doilea, la barbat, arhetipul cunoasterii cu tendinte megalomane. Lucrarea Tipuri psihologice- expune principalele functii ale psihicului- rationale: gindirea si simtirea, irationale: intuitia si senzatia. Tipuri de personalitate: introvertul- orientate spre starea interna de suflet , isi construiesc comportamentul reiesind din idei, norme si convingeri proprii. Extravertitul- sunt orientate spre exterior, se descursa si orienteaza bine in emdiul social, actiunile lor sunt ghidate de norme si legi sociale. Daca raportul dintre ele este egal vb despre ambiversie sau tipul ambivert. Psihanaliza a fost extrapolate si in explicarea vietii sociale, culturale, ajungindu-se la ceea ce s-a numit pansexualism (teorie ce exagereaza rolul instinctului sexual, generalizindu-l) adica la justificarea tuturor fenomenelor prin sexualitate. DOUGALL creatorul hormismului. Faptul initial al comportamentului este atractia instinctive catre scop. Tendinta omului spre a face si realiza ceva este de natura instinctive. Din suita instinctelor- instinctual de agresiune, cele de dezgust , gregar.