Prima Evaluare Psihanaliza

8/19/2019 Prima Evaluare Psihanaliza

1/46

LECȚIA 1

Prefață – dr. Corneliu Irimia


2/46

alte intentii. 8e rea&a un terț re&ultat din punerea mpreună a sentimentelor )i*(ndurilor elor doi+ su,ietul isi desopera o parte a intei sale pe are nii el nustia a o a'ea.

Psi"anali&a ne arată ă e/periența de sine presupune+ ntotdeauna+ )i o narare apropriei istorii 3 fără amintiri+ fără istorie personală nu e/istă un self. 9n istoriapersonală este entrală relatarea relațiilor semniati'e+ a sueselor )ie)eurilor persoanei. 7eoriile self-ului – ele are neară să larie e nseamnăpentru o persoana să e sau să ai,ă un self - onsideră a ind entrală noțiuneade narațiune. oi suntem po'estea noastră+ e/punerea noastră referitoare laeea e ni s-a ntamplat. Pentru a a'ea un sine este ne'oie de un prota*onist+ deine'a are fae lururi )i deasemenea ăruia i se fa lururi. 7reutul ere să ereor*ani&at ntr-o naratiune+ sau+ e'entual+ n mai multe narațiuni alternati'e.%aă nu e/istă o po'este despre noi n)ine+ nu e/istă un self.

Profesorul 0atei :eor*esu oferă o perspeti'ă asupra psi"anali&ei are merităun studiu amanunțit. El a seletat teme are i interesea&a n el mai inalt *rad pe

ei are intra n ontat pentru nt(ia oară u psi"anali&a. El mpărta)e)te u noiuno)tințele sale teoretie e/tensi'e preum )i ,o*ata sa e/periență liniă.Aeasta arte importantă este de o mare 'aloare pentru studentii n psi"olo*ie+pentru toți ei interesați de psi"anali&a teoretiă )i pratiă.

Corneliu Irimia

%otor n psi"opatolo*ie psi"analitiă

Pre)edintele Asoiației de Consiliere

)i Psi"oterapie Psi"analitiă

din ;uure)ti

Cu'(nt nainte

Psi"anali&a este un domeniu are susită – indiator al faptului ă ne pune n

dialo* u uni'ersul interior inte*ral+ atri,uit proieti' e/teriorului. Psi"anali&aeste un domeniu al unoaterii inter*rati'e+ a, initio+ ntru(t este =o pledoarie>pentru reuperarea in?ei umane su, toate aspetele sale+ nep(nd din &onele=@oase>+ ale dorin?ei inaepa,ile+ p(nă la ele nalte+ ale e/elen?ei in?ei+ole?ie de idealuri.

8e spune uneori u 'oe tare poate prea tareB ă psi"anli&a este depăită deatualitate+ n *enere i de unele metode psi"oterapeutie+ n spe?ă i aeasta nprimul r(nd pentru ă ar dura prea mult i nimeni nu mai este dispus să atepte.u redem nsă ă ilurile naturii pot *ră,ite prin tiin?a atuală+ dei tim ă oparte dintre etă?enii soietă?ii informatie i-ar dori aest luru+ pentru ă nu

mai au apaitatea de a atepta+ de a mai tolera frustrarea aferentă oriăruiproes de re)tere+ de a se nsrie n ilurile uni'ersale – nii măar n ele


3/46

iradiene+ (t timp i nep somnul la mi@loul nop?ii. Este plitisitor să atep?iprimă'ara+ să atep?i o plantă să reasă et. 0ai ,ine să ai de-a fae u o plantă'irtuală pe are o ontrole&i după ,unul pla i să *ăseti (tă primă'ară 'rei+"iar n toiul ierni+ n el mai 'erde omple/ a'ati sau mall.

8oietatea atuală in'ită sistemati spre e/terior i nu mai lasă timp i spa?iupersonal pentru ontatul u noi nine+ a i um n noi nine nu am *ăsi mareluru+ el mult destul =nimi>. %e aeea+ u at(t mai mult este ne'oie de eea e nseamnă fundamental psi"anali&a – o amena@are are permite reonetarea ufundamentele in?ei.

Prin urmare nu este 'or,a despre profun&ime sau superiu+ i despre faptul ăfără a ne oneta u rădăinile in?ei orie onstru?ie personală este supusă'iisitudinilor 'ie?ii i se poate surpa – prin deri'e rela?ionale+ profesionale+ prin'arii maladii *ra?ie unită?ii psi"osomatieB+ prin lipsa de sens i el mai rău+ prinproietarea a*resi'ită?ii distruti'e pe elălalt sau prin nerarea de reuperareanarisiă prin dominare. 9n aest sens+ după um se tia+ *ra?ie lui Lao 7&i+ n

marea C"ină antiă – numai el e nu dorete să onduă este un onduător,un. 7ot răul din lume este efetul pierderii ontatului u noi nine.

Pri'ită de un pratiian+ psi"anali&a este =o metaperspeti'ă> asupra omuniării+are este neesară+ prin efetele sale+ oriărei ae&ări relalionale. Anali&atransfer-ontra-trasfesferului+ de pildă+ este denumirea te"niă dată apaită?iide a iei din ,idimensionalitatea unui =@o> pentru a tii e @o se @oaă i maiales ă e/istă o multitudine de posi,ilită?i i ale*eri. %e aeea+ a o,ser'arealitatea internă+ nseamnă a o,ser'a formele de ataare-impliare rela?ională ide a tii e anume se repetă ompulsi' n otidianul rela?ional. %ispo&iti'ulpsi"analiti oferă posi,ilitatea de retere a apaită?ii de o,ser'are+ speiă

Eului+ de =testare> a realită?ii. Capaitatea de o,ser'are+ pentru ă este re&ultatulistoriei o,ietuale+ rela?ionale nu se poate modia prin solitudine auto-anali&asau alte te"nii are nu-l presupun pe elălalt+ men?in su,ietul n propriile salemar@e de fun?ionareB. ealitatea se onstituie rela?ional i+ de aeea+ numai peaeastă ale se poate modia.

Psi"anali&a nu este re'olută – ne'oia noastră de omnipoten?ă este ea are nutolerea&ă realitatea psi"iă profundă i faptul ă nu putem ontrola inontientul+8e-ul+ tomai pentru ă este =impersonal>+ adiă nu ne apar?ine a in?eontiente+ i numai a =totalită?i> psi"ie+ or timpurile atuale ne in'ită la=parti?ionare>+ la =deupare> i nu la marea perspeti'ă inte*rati'ă asupra lumii.

Psi"anali&a este+ su, aest aspet+ aliată perspeti'ei inter-e/isten?ei+interone/iunii+ uni'ersului "olo*ra i+ impliit+ 'alorilor perene propuse detoate tradi?iile lumii. Cu tiin?a e/perien?ială a interone/iunii+ nu am a@uns npra*ul de&astrului eolo*i.

7e/tul introduti' de fa?ă este o nerare de pre&entare suintă a unor oneptefundamentale ale psi"anali&ei i se spri@ină pe strutra lurărilor introduti'esemnate de era Dandor+ Itinerar de psi"anali&ă Ed. unda?iei :enera?iaB+ asile%em Famresu+ Introduere n psi"anali&a freudiană i post-freudiană Ed. 7reiBi Eu*en Papadina+ Psi"anali&ă i psi"oterapei psi"analitiă Ed. Guranlul LiterarB+ărora le mul?umes - n aest mod - pentru faptul ă mi-au fost maetri.

Pentru ă nu este posi,il să n?ele*i psi"anli&a de(t ntr-o manieră e/perien?ială+este neesar să tim ă orie formă de unoatere o*niti'ă+ oneptuală+


4/46

preum adue te/tul de fa?ă+ este numai un model al realită?ii+ o "artă a sa i nu=teritoriul>. %e aeea+ nainte de a aepta sau refu&a+ de a intra n @oul o*niti'al rela?iei u psi"anali&a i al parti&anatelor u nuan?e setariene+ este mult mai,ine să mer*e?i n a,inetul unui psi"analist reomandat a atare de 8oietateaom(nă de Psi"anali&ă sau de Asoiația de Consiliere )i Psi"oterapie Psi"analitiă

din ;uure)tiB i să &ă,o'i?i aolo un timp. Atuni 'eți putea ale*e n e/periențăde au&ă alea dumnea'oastră n psi"oterapie.

prof. uni'. dr. 0atei :eor*esu

0em,ru al Asoia?iei Interna?ionale de Psi"anali&ă - IPA

ormator i super'i&or al Asoia?iei de Consiliere i Psi"oterapie Psi"analitiă din;uureti

0em,ră a edera?iei Eurropene de Psi"anali&ăB

Preliminarii – Inon)tient+ 8u,iet+ Cunoa)tere


5/46

aptul ă psi"ismul uman poate ondus de alte =for?e> de(t ele ontient-'oli?ionale a adus repre&entării moderne a in?ei umane auto-determinate+produs al po&iti'ismului+ o sensi,ilă atin*ere.

%e-entrarea ontolo*iă a omului+ =ăderea> din &enitul omnipoten?ei ontientea fost nsă o miare nsrisă n e'olu?ia reasă a unoaterii+ marată+ n aestsens+ de *uri preum Coperni sau %ar'in. Inontientul este+ prin alătuireasău+ *eneratorul ultimei redu?ii narisie+ onsein?ă a faptului ă puterea'oli?iei i a ra?iunii este fre'ent depăită3 pentru ă ni se nt(mplă lururiinontrola,ileN das Es+ 8e-ul=ne trăiete pe noi> i nu in'ers+ "iar daă+ prinra?iune i lo*osul teori a'em impresia unor forme de ontrol.

reud a'ea ne'oie de un termen al ărui "alou semnati să indie eea e esteimpersonal n in?a noastră. %e aeea+ a ales+ pentru a apro/ima prin u'(ntulpotri'it etiu al realită?ii


6/46

Perspeti'a arte&iană este ad(n intriată n *(ndirea i lim,a@ul oidentului iontinuă să *enere&e efete asupra raportului u domeniul psi"anali&ei i arepre&entării oleti'e a aesteia.

aptul ă reud a resu,ieti'i&at unoaterea a atras psi"anali&ei ritia uneipseudotiin?e. Cu toate aestea+ teoria freudiană asupra proeselor inontientere2etă stilul arte&ian+ o,ieti'+ prin nsăi faptul ă opera freudină este o nerare de a produe =idei lare i distinte>


7/46

istori de sf(rit de seol 1K i p(nă astă&i+ psi"anali&a a e'oluat prin resurselelinie speie i a do,(ndit o ,ună di'ersitate n interiorul *rani?elor sale.

9ntru(t orpusul teoreti onstruit de reud a fost *enerat i remaniat n raportu o,ser'a?ia liniă+ orie ritiă a psi"anali&ei pentru a 'alidă+ tre,uie săfoloseasă aeleai metode de eretare.

reud i-a ntemeiat unoaterea pe fondul paradi*mati e/istent i+ n aestsens+ putem o,ser'a =urme>+ uneori onsistente+ ale unor autori sau domenii deeretare+ um ar su*estiolo*ia i tiin?a "ipno&ei.

In2uen?ele *(ndirii freudiene din &ona terapeutiii mediale au fost multiple.9nep(nd de la preursorul ran& riedri"B Anton 0esmer+ la Games ;raid+pionier al studiilor tiin?ie asupra "ipno&ei+ la *(nditori preum fondatorul=Dolii 8u*estiei> de la anS Am,roise-Au*uste Lie,ault sau HippolSte;ern"eim+ părintele teoriei su*esti'ită?ii. Pornind de la e/perimentele de su*estiepost-"ipnotiă ale lui HippolSte ;ern"eim la are a partiipat n anul 1KB n

are su,ietul e/euta+ la ie)irea din starea "ipnotiă+ omen&ile administrate ntransă fără a putea spune moti'ul+ reud a e/plorat moti'ele pentru aresu,ietul uită e'enimentele traumatie.

9nsă personalitatea are a'ea să l in2uențe&e n mod deisi' pe reud a fostneurolo*ul )i psi"iatrul Gean 0artin C"arot )i a sa apetență pentru realitatealiniă+ mai mult de(t pentru teorie3 =la t"eorie+ West ,ien+ mais a nWempe"epas les faits dWe/ister>


8/46

renunțat la aeastă perspeti'ă+ n anul 1KK+ pentru ă nțeles faptul ărealitatea internă este onstituită prin prelurarea+ n diferite *rade uneori p(năla a eludareB a elei e/terne. ealitatea internă este o onstru?ie n arefantasma este priritarăB ale ărei le*i de fundamentare reud i-a propus să le n?elea*ă.

%in aest punt+ teoria traumei s-a de&'oltat n două dire?ii3

1. teoria li,idoului i dinamia inontientului+ nep(nd u fenomenelere&isten?ei i fun?ionarea proeselor primare+ ondensarea+ deplasarea etN

5. teoria transferului i modalitatea de denire a rela?iei terapeutie.

Pentru ă s-a onsiderat a un ="ipnoti&ator medioru> i =nu a reuit niiodatăsă i impună unui ,olna' o senă la are se atepta>


9/46

asoia?ie impusă+ paientelor unosute su, numele de 0iss LuS i Elisa,et"'on .

Prin te"nia asoia?iei impuse+ reud n?ele*e at(t moti'ul pentru are trauma nupoate rememorată prin diultatea de a ela,ora e'enimentului traumati+ eeste e dureros+ de&a*rea,il sau n ontradi?ie u moralaB+ (t i faptul ă e/istăo for?ă are se opune rememorării. Ca urmare+ desoperă fenomenul re&isten?ei+are are aeeai sursă u for?a are ,lo"ea&ă rememorarea.

%in priina fenomenului re&isten?ei+ asoia?ia impusă i orie formă de impunerenu mai putea o te"niă utilă n reonstituirea traseului spre traumă. ea?iaele,rei paiente EmmS 'on .+ la te"nia sa =u 'ă mia?i ! u mai 'or,i?i !u mă atin*e?i !>B i-a permis lui reud să se situea&e ntr-o po&i?ie diferită ndemersul terapeuti+ prin are să ofere paientului =spa?iu>+ să i permită să'or,easă li,er.

%e,utul aestei metode+ are a de'enit asoia?ia li,eră+ este 1 mai 1K. Prin

aeastă remaniere te"niă+ atin*erea &iă a fost nlouită u un alt ordin de=atin*ere>+ ea mental-asoiati'ă iar planul &i a fost nlouit u el sim,oli.Pentru a failita =atin*erea> mentală+ asoierea li,eră+ este neesar adesărarea prin omportament+ prin at+ să e limitată.

:ra?ie =urei prin 'or,ire>+ a etapă neesară n de'enirea psi"anali&ei+ reud areali&at 'aloarea terapeutiă a u'(ntului+ a repre&entant riptat+ deri'at alinontientului+ eea e l 'a orienta n dire?ia e/plorarii psi"ismului a=ar"eolo*ie a profun&imilor>.

8u, aspet te"ni+ asoierea li,eră se ndepărtea&ă de metoda atartiă ntemeiată pe modelul desărării imediate. Asoia?ia li,eră permite totodată+

prin reulul ela,orărilor teoretie+ treerea de la modelele simpliste aleaumulării i desărării ener*iei+ la dinamiile omple/e ale transformării sale+are presupum aumularea i proesarea ener*iei psi"ie.

Prin metoda asoia?iei li,ere+ reud desoperă rolul se/ualită?ii are @ustiăa,andonarea teoriei traumei3 =nii un simptom isteri nu pornete doar dintr-osin*ură e/perien?ă reală+ i de eare dată+ amintirea tre&ită prin asoia?ie+a?ionea&ă mpreună u o e/perien?ă mai timpurie n alitate de au&ădeterminati'ă a simptomului>N =indiferent de la e a& sau de la e simptompornim+ n nal a@un*em pe tăr(mul trăirii se/uale>.


10/46

realită?ii+ se onturea&ă+ des"i&(nd por?ile spre teoreti&area refulării+ atrian*ulării timpurii et.

Etiolo*ia patolo*iei psi"ie este n?eleasă n perspeti'a stadială a de&'oltării+ peale ărei punte de disontinuitate reud le 'a oneptuali&ate prin traumatism+/a?ie et. 8ensul urei psi"analitie onstă+ astfel+ n remanierea puntelor dedisontinuitate ale de&'oltării+ are de'in aesi,ile numai prin =re*resie>.

Pe măsură e adrul analiti este sta,ilit i importan?a fenomenului transferuluide'ine ardinală+ interpretarea este instrumentul te"ni fundamental+ are nu afost neesar n metoda atartiă sau asoia?ia impusă3 interpretarea estemi@loul de reonstituire a istoria infantile a paientului.

7eoria transferului permite reor*ani&area rela?iei terapeutie+ a adrului. 7ransferul se poate manifesta u laritate daă anumite ondii?ie de adru suntrespetateN amena@ările te"nie permit de&'oltarea transferului i numai nanumite ondi?ii+ anali&a transferului. %e aeea+ reud i-a dat seamă ă

paientul nu poate in'itat la masă i ă nu este reomandată nii o altăintera?iune u paientul n afara adrului


11/46

; 9ntre somati i psi"i. Psi"anali&a nu separă orpul de psi"i+ n?ele*(nd at(tfaptul ă meta,olismul ,iolo*i este ntotdeauna nso?it de unul psi"i+ (t iontinuitatea psS"e-soma su, aspetul ener*eti. Perspeti'a psi"osomatiăpresupune aeastă ontinuitatea+ are se re2etă at(t n simptomul on'ersiei+(t i n somati&are. 9n a&ul somati&ării ener*ia se desară diret n orp

ntru(t e/istă un deit de proesare psi"iă+ 8u, aest aspet+ G. Cain arată nPsi"anali&ă i psi"osomatiă faptul ă ,oala psi"osomatiă pare =să sape>domeniului sim,oli.

J. Prinipiul onstanțeiT"omeosta&iaTir'ana


12/46

Prinipiul su,iaent onsta n faptul ă starea or*aniă+ proesele 'ie?ii repre&intă=o dero*are> de la starea anor*aniă+ ne-'ie+ n sensul n are+ n lipsa struturilorneesare+ ener*ia nu poate aumulată i se desară diret i total. 8tareaanor*aniă presupune+ dei+ ă e"ili,rul ener*eti este reali&at prin desărareatotală a ener*iei. 8tarea de &ero ener*eti este el mai sta,il palier+ n timp e

orie stare ener*etiă este supusă dinamiii i insta,ilită?ii+ neesit(ndimportante resurse re*latorii.

9ntru(t desărarea totală a ener*iei este el mai sta,il palier+ reud aonsiderat n %inolo de prinipiul plăerii ă sopul oriărei or*ani&ări 'itale estestarea anor*aniă+ spre are tinde.

Ideea stării anor*anie a sop a reluat-o n 1K15 ele,ra paientă a lui Gun*+8a,ina 8pielrein )i a pu,liat-o+ n %istru*erea drept au&ă a de'eniri3 =u din nt(mplare+ anumi?i loso *rei+ um a fost Ana/a*ora+ au ăutat n proesuldiferen?ierii in?ei+ ple(nd de la elementele ori*inare+ sursa răului uni'ersal.Aest rău onstă n faptul ă eare partiulă a in?ei noastre tinde să re'ină la

ori*inea sa>


13/46


14/46

Prima+ prin ale*erea termenului =8ine>+ a fost efetul traduerii oa,ularuluiPsi"anali&ei 1KKUB+ a ărui menire a fost i aeea de a statua n lim,a rom(năterminolo*ia psi"analitiă.

Cea de a doua+ orespunde traduerii primului 'olumul al 7ratatul

ui de Psi"anali&ă Contemporană al reputa?ilor eretători ai Xni'ersită?ii din Xlm+Helmut 7"omb+ Horst cb"ele 1KKKB are propune+ prin aportului lui asile %em.Famresu+ o e"i'alen?ă proliă semnati a termenului =das Es>+ prin formasu,stanti'ată a pronumelui impersonal =8e>.

7a,louri semantie produse prin aeastă ale*ere se situea&ă aproape derealitatea liniă pe are reud a dorit să o re2ete3 dorin?a 8e trăiete+ durerea8e suferă 8e-ul mă suferă pe mineB. 7ermenul =8e> a fost preluat i ntraduerea lurării %i?ionarul Psi"anali&ei


15/46

- Este or*ani&at prin omple/e


16/46

repre&intă e"ili,rul dinami al unor for?elor psi"ie. om re'eni asupra aesteiteme fundamentale.

Psi"anali&a s-a ntemeiat pe o dimensiune ,iolo*iă i+ de aeea a preluat imodele ale ,iolo*iei. Psi"anali&a este o psi"olo*ie a pulsiunii i nu a instintului+ ntru(t se referă la repre&entarea psi"iă a fun?iilor somatie i la modul n areaestea sunt ela,orate psi"i. Pulsiunea este repre&entantul psi"i al instintuluii+ prin faptul ă este un onept liant ntre psi"i i somati+ este e/presiaprinipiului ontinuită?ii. 9n Pulsiuni i destine ale pulsiunilor+ reud denite aestonept3 =Pulsiunea este un onept limită ntre psi"i i somati+ a repre&entantpsi"i al stimulilor are i&'orăs din interiorul orpului i a@un* n su2et+ a omăsură a ererii de tra'aliu are este impusă psi"iului+ a urmare a le*ăturiisale u eea e este orporal.>


17/46

Pe de altă parte+ dsărarea diretă a pulsiunii este inompati,ilă u ri*orileulturale. %e aeea+ proesul de umani&are a nsemnat amorsarea )i de&'oltareameanismelor de reten?ie pulsională+ n speial n fa?a se/ualită?ii i a*resi'ită?ii.

elația soială este ntemeiată pe proese su,limatorii+ efet al retențieipulsionale. etenția este efetul onstituirii 8upraeului are se reali&ea&ă pe fond*rupal+ n omunitate


18/46

0odalitatea n are ener*ia psi"iă poate =proesată>+ respeti' ela,oratăsauT)i le*ată sunt indiati'e pentru apaitatea Eului. Eul are limite n ela,orareaener*iei+ dinolo de are+ ener*ia este desărată diret+ n maniere =primiti'e>.

%e,ordarea Eului prin a2u/uri de ener*ie inontrola,ilă produ alterarea sau"iar suspendarea apaită?ii de testarea a realită?ii i a stării de ontiin?ă.

%e aeea+ starea de ontiin?ă poate suspendată atuni (nd ener*ia psi"iă numai poate proesată n maniera a,ituală+ ntru(t e/istă ntr-un unatum multprea mare. %e aeea+ apaitatea de testare a realită?ii+ apaitatea de o,ser'arei ontiin?a sunt posi,ile a efet al e'olu?iei apaită?ilor de reten?ie iela,orare pulsională. Eul i ontiin?a nu sunt posi,ile daă se men?in ăile=primare> ale desărării ener*etie direte. Capaitatea de autoBo,ser'are esteun indiator al de&'oltării psi"ie iar n patolo*iile se'ere aeasta dispareepisoade delirante+ "aluinatoriiB.

Prin urmare+ ener*ia psi"iă se poate3

1. desăra n modalită?i ursi'eN

5. desăra n modalită?i disontinui+ pusee+ raptusN

J. ,loa+ in"i,a i men?ine n stare latentă n 8eN a& n are se onstituie proesede ontra-in'estire prin for?e e*ale+ u osturi ener*etie mari.

C. Perspeti' struturală


19/46


20/46

Prima strutură+ denumită =topiă>+ a i orie alt model psi"analiti+ a fosttreptat ontituită nep(nd din anii 1KV i este pre&entă n lurarea anului 1K66+Interpretarea 'iselor.

9nep(nd u anul 1K16+ este pre*ătită remanierea primei topii+ a ărei primămodiare+ intermediară+ este pre*ătită n anul 1K1U prin te/tul Pentru aintrodue narisismul.

9n 1K1V+ prin Pulsiuni i destine ale pulsiunilor+ reud s"i?ea&ă dualismula*resi'itate-se/ualitate pe are l 'a prei&a n 1K56+ n %inolo de prinipiulplăerii+ prin oneptul lini de ompulsiune la repeti?ie i l 'a artiula+ n 1K5U+u pro,lematia maso"ismului. Con2itul+ elementul de esen?ă al 'ie?ii psi"iese produe ntre pulsiunile narisie autoonser'ati'eB i ele o,ietale+ alo-erotie+ are ?in de pulsiunea se/uală.

9n noua topiă+ dualismul pulsional+ a e/presie a struturii dialetie a teorieianalitie+ este reformulat. oul model este inte*rat unui onte/t teoreti amplu n

are *ăsim aspira?ia de a de&lui =misterul ,iosferei>. 8ummum al *enerali&ăriidialetie+ sunt pulsiunile de 'ia?ă denumite+ *ra?ie simpatiei lui reud pentrumitolo*ia *reaă+ ErosB i pulsiunea de moarte


21/46

J. Qmul este mult mai moral de(t tie prin araterul nulear inontient al8upraeul are fun?ionea&ă onform prinipiul datoriei i al moralei "eteronome aEu-ului.

9nep(nd u te/tul Eul i 8e-ul 1K5JB reud 'a ontura perspeti'a asupra 8e-ului+ pe are o 'a men?ine n opera sa+ at(t n ea de a treia prele*ere din oionferin?e de psi"anali&ă 1KJ5B+ intitulată %iferitele instan?e ale personalită?iipsi"ie+ (t i n lurarea re&umati'ă Compendiu de psi"anali&ă 1KJB.

9n 1K5J+ reud e/pliă proesul de formare al Eu-lui+ onsiderat a o parte a 8e-ului+ modiată de lumea e/terioară+ prin intermediul =sistemului perep?ie-ontiin?ă> P – CB. 8upraeul este onsiderat a un ni'el de diferen?iere n adrulEu-lui+ reali&ată n perioada oedipiană. efulatul este separat de Eu prinre&isten?e indiate prin ele două liniiB i e/istă o &onă o-su,stan?ială a 8e-uluiu Eul+ impliit a 8upraeului.

Con?inuturile 8e-ului sunt formate din repre&entan?i psi"ii ai instintelor i din

refulat+ din tendin?e pulsionale respinse de instan?ele soiali&ate. 8e-ul estefundamentul personalită?i i este unia instan?ă la ale ărei on?inuturi nnăsute+onstituite dintr-un fond pulsional+ se adău*ă+ prin onto*ene&ă+ on?inuturido,(ndite prin refulare.

Eul


22/46

1. ontrol pulsionalN

5. perep?ieN

5. ontrol motriN

J. seundari&area proeselor mentale3 ordonare diaroniă+ antiipareNJ. testarea realită?ii+ diferen?ierea realită?ii interne de ea e/ternăN

U. modiarea realită?ii.

8upraeul


23/46

1. Eul ideal este entrat spre lumea interioară+ refu&ă alteritatea i+ dea eea+este atotputerni i ma*iN este asemănător u eul-plăere-puriat


24/46

Cadrul analiti


25/46

Este o onsein?ă a modelului de&'oltării psi"ie pe are reud l-a reali&at de-alun*ul liniii sale. 8ano*ene&a presupune treerea *radată de o fun?ionare detipul desărării imediate i a arului re2e/ la posili,itatea+ treptat maiadapatată+ de a am(na desărarea i o,?inerea plăerii+ de a tolera frustrarea.%e altfel+ fun?iile Eului+ are ulminea&ă u ele ale ontiin?ei+ sunt efetul

aumulărilor =ener*etie> onseuti'e am(nării desărării.

Psi"opatolo*ie psi"analitiă


26/46


27/46

asimptomatie

traumatie

simptomatie Psi"o&e

Per'ersiuni

e'ro&e

oso*raepsi"iatriă

e/ita,ilisaue/plo&i'i

insta,iliNasteniiNpsi"asteniiN isteriiN

timopa?iNparanoi&i

ea?ii lastress

ea?iipatolo*ie

eurastenia

Psi"astenia

Isteria

7ul,urareaafeti'ă

Paranoia

8"i&ofrenia

Parafrenia

Per'eriise/ual

Psi"opatii 8tărireati'e

e'ro&e

Psi"o&e Psi"opatii

e'ro&e asimptomatie


28/46

%esemnea&ă ate*oria de su,ie?i u strutură psi"opatolo*iă e par a responsa,ili de propria lor =nenoroire> sau nu pot suporta să do,(ndeasă eeae i dores intens


29/46

Pentru reud sindromul neurasteni este "etero*en )i a preferat să l deupea&e n sindroame mai ,ine onturate. %e aeea+ neurastenia nu se mai a2ă n adrulne'ro&elor simptomatie+ i n el al ne'ro&elor atuale


30/46

se/ualitatea infantilă se manifestă ntr-o manieră nerefulată ntru(t refulareaeste a,sentă.

8e/ualitatea infantilă este onstituită din pulsiuni par?iale i+ de aeea+ opilul areo dispo&i?ie per'ersă polimorfă. Per'ersiunea onstituie persisten?a sau reapari?iaunor omponente par?iale ale se/ualită?ii onseuti' u re*resia la un stadiu nare e/istă o /a?ie li,idinală.

Psi"anali&a apliată


31/46

reud+ 8.+ Au-delh du prinipe du plaisir 1K56B+ n Essais de psS"analSse+ PaSot+Paris+ 1K1.

reud+ 8.+ Le 0oi et le a 1K5JB+ n Essais de psS"analSse+ PaSot+ Paris+ 1K1.

reud+ 8.+ ou'elles onfrenes sur la psS"analSse 1KJ5B+ :allimard+ Paris+

1K.reud+ 8.+ Pour introduire le narissisme 1K1UB+ n La 'ie se/uelle+ P.X..+ Paris+1KMK.

reud+ 8.+ Pulsion et destins des pulsions 1K1VB+ n 0tapsS"olo*ie+ :alimard+Paris+ 1KM.

:rodde4+ :.+ Le li're du a+ :allimard+ Paris+ 1KJ.

Hermann+ I.+ PsS"analSse et lo*igue+ %enojl+ Paris+ 1K.

Gones+ E.+ La 'ie et lWku're de 8i*mund reud+ III+ Les derniYres annes 1K1K-

1KJK+ P.X..+ Paris+ 1KMK.

Laplan"e+ G.+ Pontalis+ G.+-;.+ oa,ularul psi"anali&ei+ Humanitas+ ;uureti+1KKU.

Laplan"e+ G.+ Pro,lmatigues I+ lWAn*oisse+ P.X..+ Paris+ 1K1.

Laplan"e+ G.+ ie et mort en psS"analSse+ lammarion+ 1KK.

7"omb+ H.+ cb"ele+ H.+ 7ratat de psi"anali&ă ontemporană+ I+ undamente+ 7rei+;uureti+ 1KKK.


32/46

arată ă ;reuer ar ontinuat să ?i 'adă paienta Al,re"t Hirs"mller3P"Ssiolo*ie und PsS"oanalSse im Le,en und Oer4 Gosef ;reuers. ;ern+ 1KB.


33/46


34/46


35/46

Le?ia 5

LECȚIA 5 - CQLIC7XL P8IHIC


36/46

8timulii din realitatea e/ternă pot pro'oa un a2u/ de e/ita?ie imposi,il deontrolat. Eul se poate apăra n aeste a&uri prin refu&ul i falsiarea realită?ii.e*area realită?ii este posi,ilă prin operarea unui li'a@ n Eu.

e*resia


37/46

5. ondi?iile de de&'oltare au fost mult prea ,une. %atorită priipiului onstan?ei+determinată de ne'oia sa de e"ili,ru+ po&i?ia eonomiă li,idinalăB are onferăsatisfa?ie ma/imală este păstrată. Condi?iile are să permită satisfa?ie e/esi'ănu sunt fre'ente n arealul de&'oltării. %e aeeea+ onser'area po&i?iei li,idinalede ma/imă satisfa?ie se impune n onte/tul diultă?ii de a se re*ăsi aelai

ni'el de satisfa?ie i ntr-o or*ani&are ulterioară. %e aii deri'ă at(t metafora=ăderii> din paradisul ori*inar i ea a =nostal*iei ori*inii>.

%aă ntr-un stadiu ulterior de de&'oltare se nt(mpină ondi?ii traumatie+psi"ismul aută să ela,ore&e e/ita?ia de,ordantă printr-o miare re*resi'ă+ dere'enire n etapa n are tensiunea psi"iă a putut =drenată> orespun&ător.Prin aeastă =re*rupare> re*resi'ă e/ita?ia 'a ela,orată onform ăilordisponi,ile n perioada la are s-a re*resat.

atorii are determină /a?ia sunt e do,(ndi?i+ prin speiul rela?iilor de o,ieti al traumei+ e nnăsu?i+ prin strutura i fondul pulsional.

J. e/istă 2utua?ii e/treme ntre frustrare i satisfa?ie e/esi'ă fre'ent dinre*istrul autoonser'ati'B+ ntru(t pentru a sus?ine satisfa?ia pulsională+ aformă a e"ili,rului eonomi+ se pot refula anumi?i repre&entan?i pulsionali. Xne/emplu prototip este situa?ia n are mama linitete an*oasa su*arul "rănindu-l.

Apărarea eului


38/46


39/46

unui omportament onsiderat ne*ati' de ătre antura@B este pierdereaafe?iunii+ u onsein?e ne*ati'e asupra narisismului.


40/46

uinea+ repre&intă o apărare ontra uplului e/"i,i?ionism-'oaiorism a urmare arefulării repre&entan?ilor aestor pulsiuni par?iale onseuti'ă aoperirii orpuluiu 'eminte.

%upă reud+ aoperirea pro*resi'ă a orpului este re&ultatul ontri,u?iei ulturalea femeii+ respeti' a ?esutului


41/46


42/46

mama "istrioniă 'a putea a*resi'ă u persoane+ reprimarea a*resi'ită?ii indseleti'ă.


43/46

Qrie mod de separare a dimensiunilor 'ie?ii otidiene presupun i&olareaN dee/emplu+ i&olarea 'ie?ii profesionale de ea familială sau rela?ională+ n *enere.

I&olarea apare i n rela?ia ntre urentul tandru iu,ireB i el sen&ual dorin?ăse/ualăB. 8u,ietul nu poate iu,i persoana pe are o dorete se/ual i poate dorise/ual persoana pe are o iu,ete.

I&olarea re&ol'ă i on2itul de am,i'alen?ă prin faptul ă su,ietul iu,ete sauurăte e/usi' un o,iet.

I&olarea se manifestă prin pau&e+ n are perep?ia sau ati'itatea paresuspendată. %e aeea+ i&olarea poate reali&ată prin orie proedeu are ntrerupere suesiunea repre&entărilor+ preum ritualuri sau formule are ?in de=lim,a@ul de lemn>.

Proie?ia


44/46

9norporare – introie?ie - identiare

Limita dintre e/terior i interior are a prototip orpul. %e aeea+ introie?ia sefundamentea&ă pe norporare+ a prototip orporal al introte?iei. Introie?ia nueste oprete nsă la limita orporală+ i se referă la aparatul psi"i. Prin introie?iesunt =aduse> n Eu o,iete e/terne.

La r(ndul său+ introie?ia repre&intă prototipul identiării are presupuneasimilarea unui aspet al o,ietului i transfomarea pe ,a&a saB.

0eanismul introie?iei este fundamental n melanolie.

%eBne*area


45/46

Pentru a men?ine ulpa,ilitatea refulată poate inter'eni proie?ia. Aeasta se nt(mplă atuni (nd tre,uie @ustiată o a?iune repro,a,ilă. A?iunea esteomisă din 'ina altuia.

9mpăr?irea ulpa,ilită?ii este un fator de rela?ie n *rup. Apărarea mpotri'aafetelor a?ionea&ă i n a&ul n are e'enimentul are a pro'oat ulpa,ilitateeste po'estit+ astfel n(t să st(rneasă admira?ie n lo de reprouriB.

Apărarea ontra afetelor se poate fae prin3

0odiare alitati'ă - afetul se transformă n an*oasă onform primei teoriiasupra an*oaseiB sau se transformă n ontrariu.

orma?iunea rea?ională a afetelor - onstă n ataarea de repre&entareaafetului opus. 9n aest sens+ ura@ul poate o forma?iune rea?ională a friii+tupeul ontra ulpa,ilită?ii+ pudoarea o forma?iune ontra e/"i,i?ionismului et.

;loareal sau refularea afetelor. Apărarea fa?ă de afet este onsein?a unei

situa?ii ini?iale n are Eul a fost de,ordat de e/ita?ie. 0eanismele de apărarelurea&ă n dire?ia onstituirii i perfe?ionării unei ontrain'esti?ii prin arede&'oltarea de an*oasă să poată stăp(nită.

Consein?a proesului de apărare onstă n ,loarea la ni'el inontient aafetelor i aeasta n poda faptului ă afetul este un proes de desărare+are nu poate refulat preum repre&entarea. %e aeea+ e/istă afeteinontiente+ preum sentimente de ulpa,ilitate inontiente.

Am(narea desărării afetelor - onstă n desărarea treptată i nt(r&iată aafetului. 8itua?iile speie aeste apărări ?in de deărarea a*resi'ită?ii i adurerii psi"ie. %e e/emplu+ n tra'aliul de doliu are repre&intă o modalitate dedesărare am(nată a afetului. Amnarea inter'ine n a&ul oriăror situa?ii deperiol e/trem n are desărarea afeti'ă este ,loată n momentul riti+ dinra?iuni adaptati'e i reali&ată ulterior.

%eplasarea afetelor – se fae de la o repre&entarea la alta+ eea e permitedesărarea. Afetul tree de la o repre&entare la alta prin asoia?iile e/istente ntre ele două repre&entări i prin faptul ă ea de a doua repre&entare estein'estită mai sla, de(t prima.

%esărarea prin e"i'alen?e - are a sop disoierea afetului de repre&entare.8u,ietul atri,uie altui e'eniment sau repre&entări afetul pe are-l trăiete.

%esărarea este permisă prin mi@loirea unei alte semnia?ii. Afetul se poatedesăra i prin e"i'alen?e somatie+ meanism are fundamentea&ă modelulpsi"osomati.

9n ura analitiă se urmărete le*area afetului de repre&entarea are l-a *enerat.

;i,lio*rae3

reud+ 8.+ =Inontientul>+ n reud+ Qpere III+ Psi"olo*ia inontientului+ Ed. 7rei+;uureti+ 5666.

Ionesu+ D.+ Gaguet 0.-0.+ L"ote Claude+ 0eanismele de apărare+ Polirom+;uureti+ 5665.


46/46

:or*os+ C.+ ademeum n psi"iatrie+ Ed. 0edială+ ;uureti+ 1KKV.

Laplan"e+ G.+ Pontalis+ G.-;.+ oa,ularul psi"anali&ei+ Humanitas+ ;uureti+ lKKU.

Predesu+ .+ oord.+ Psi"iatrie+ 'ol. I i II+ ;uureti+ 1KK-1KK.

Prima Evaluare Psihanaliza

Documents

Transcript of Prima Evaluare Psihanaliza