EN0

.CURENTE NOI IN PEDAGOGIE»Ciclul de conferinte al Casei Scoalelor

G. G. ANTONESCUProfesor la Universitatea din Bacuresti

PSI HANALIZA

EDUCATIE

EDITURA CASEI $COALELOR1928

www.dacoromanica.ro

.CURENTE NOI IN PEDAGOGIEDCiclul de conferinte al Casei coalelor

G. G. ANTONESCUProfesor la Univarsitatea din Bueuresti

PSI HANALIZASI

EDUCATIE

EDITURA CASEI SCOALELOR1928

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

I.

Origina PsihanalizeiPag.

I. Nofiunea de subconstient I psihanaliza 5

Origina metodei psihanalitice in medicina 6III. Manifestarea interesului pentru cunoasterea sub-

constientului : In filosofio (Schopenhauer, Hart-mann); in liteeattnit 6Pascal, Rousseau, Shakes-peare, Ibsen); in muzieg (Wagner) I I

Principiile fundamentale ale Psilmnalizei

I. Da subconOientului un conflnut real. Retularea. Rea-paritia in constlinta. Deohizarea. Deplasarea ele-mentelor afective. Visele 27

Principiul continuit7itii viefii sufleteVi. Lapsus-uniIn viata zilnica; uitarea; lapsus linguae: lapsuscalami; erori vizuale 32

III. Principlul sublimärif. Infelesu/ notiunii de sublimareRolul moral si pedagogic al sublimarii 37

Aplieatii pedagogiee

L Necesitatea, din punct de vedere pedagogic, a cunoa-sterti substratului psihic al constiintei elevilor 43

Metodele de cercetarea subconstientului 50Importanta psihanalizei in solulionarea problemelor

fundamentale ale educatiei morale 52

www.dacoromanica.ro

Origina psihanalizei

I. Notiunea de subcon.stient i psihanaliza. II. Origina metodeipsihanalitice in medicinä. III. Manifes tarea interesului pentrucunoafterea subconftientului: In filosofie (Schopenhauer, Hart-mann) ; In literatura (Pascal, Rousseau, Shakespeare, Ibsen); inmuzica (Wagner).

I. Este evident interesul intens, pe care-I ma-nifestd lumea cultä din timpul nostru pentrucunoasterea substratului vietei sufletesti constiente,adicA a subconstientului. Acest interes este nunumai pur tiinjific, ci si practic, deoarece dacAviata sufleteascd constientd este conditionatà decea Subconstientk atunci o sumd de fenomenede naturd moralk pedagogick patologick etc.,nu pot fi nici lámurite suficient, nici modi-ficate, decAt dacA reusim sà cunoastem acel sub-strat. Si putem cunoaste numai readucându-IIn domeniul constientului, din care se refugiase.Asa dar, subconstientul e compus din fenomenesufletesti, cari au fost constiente, dar din mo-

www.dacoromanica.ro

6

tive pe cari le vom vedea au pdrsäsit dome-niul luminos al constientului, au cLut sub pragulconstiirltei, unde se mentin ca forte latente.

Pentru a explora aceste forte latente ale sub-constientului, proceddm printr'o analizd psihicA,pornind bine inteles dela elementele constiente,pe care le cunoastem, pentru a pkrunde prinasociatii de idei pAnd la substratul lor subconstient.Aceasta insemneazA a proceda prin metoda psih-analiticA.

Il. Origina metodei psihanalitice in medicinäOrigina metodei psihanalitice o gAsim In medi-cinA, la unii psihiatrii, cari in diagnosticarea sitratamentul boalelor mintale obtin astäzi rezultatemult mai satisfdcgoare pe calea analizei purpsihice si a terapeuticei psihologice, deck prinmijloace chimice.

cPsihanaliza zice Freud vrea sd deapsihiatriei baza psihologicA ce-i lipseste. Spre aajunge la acest scop, ea trebue sd se tie departede once presupunere de ordin anatomic, chimicsau fiziologic si sà." se sprijine numai pe notiunipur psihologice» 1).

Este curios cum psihologii, dupà ce au imitatpe fiziologi si medici, adoptAnd metoda experi-mentalä psihofiziologicg, au rAmas, multi dintreei, exclusivisti in aplicarea acestei metode , iar

1) S. Freud. Introduction d ja psychanalyse. Trad. Jonkele-vitch, Paris 1922, pag. 31-32.

www.dacoromanica.ro

7

azi cánd medicii insi-si completeazA metoda fizio-logicd cu cea pur psihologicd, ei persevereazd inmetoda imitatA. altd dat5. dupd fiziologi.

Lucrdrile asupra hipnotismului si sugestiei dina doua jumdtate a secolului al XIX-lea caspre ex. ale lui Charcat la Salpetrière si ale luiBernheim dela Nancy au provocat In maremdsura inceputurile psihanalizei, caracterizate prinstudiile asupra histeriei publicate de Breuer siFreud In 1895.

Cu ocazia unui interesant caz de histerie, In-cepe Breuer aplicarea metodei psihanalitice. O fatAIn vdrstA de 21 de ani manifesta urmAtoarelesimptome : turburarea miscdrii ochilor si a capa-cif* vizuale, dificultatea de a tine capul drept,anestezia $i contractarea extremitMilor din dreapta

uneori si a celor din stânga, tuse nervoasA, des-gust pentru alimente si, timp de cateva sdptämâni,imposibilitatea de a bea, cu toate cA simtia osete intensd. La toate acestea addogdm ca ele-ment important pentru problema noastrd cd aveamomente de absentk In care pronunta anumitecuvinte.

De acestea s'a servit medicul, pentru a-si in-cepe analiza. DupA ce o aducea In stare de hip-nozA, Ii comunica acele cuvinte, ceeace provocape bolnavA sA completeze intelesul lor prin addo-girea altor vorbe,

Faptul acesta ¡Area cd o usureazd pe pacientA

www.dacoromanica.ro

8

si cA duce la InIgurarea unora dintre simptome.In cursul mai multor sedinte hipnotice, mediculdescoperi faptele din experienta anterioard a bol-navel, cari au determinat simptomele mentionatemai sus.

Astfel, povesti pacienta, cd odatà scand vegheaaldturi de tatäl sdu bolnav, cu bratul rezemat defotoliul In care zdcea lbolnavul, adormi si visdcd un sarpe se apropia de ea, si in zadar incercasà-1 IndepArteze, cAci nu putea sä. miste bratul.Aci gAsim origina anesteziei si contractiunei demai tarziu.

An &GA, gAsindu-se In camera guvernanteisale, care-i era profund antipatick vAzu un caineband apd dinteun pahar. Din momentul acelan'a mai putut sd bea apä. Dupd ce bolnava, Instare de hipnozà, fAcu aceastd mdrturisire, i seoferi al-A, pe care ea o bAu si se desteptd dinsomnul hipnotic band. Din momentul acela simp-tomul a dispArut. Pe baza unor astfel de cerce-tdri, ajunserà Breuer si Freud la convingerea cdturburdrile histerice departe de a fi niste simplemanifestAri capricioase ale unui sistem nervosbolnav, cum erau considerate OM atunciocupd un loc bine determinat In viata indivi-dului, cd ele au o origind psihologica necunos-cutd bolnavului, cd aceastd origind o gAsim In viajasufleteascA subconstientà, cA simptomele provocatede aceasta sunt analoage sugestiilor post hipno-

www.dacoromanica.ro

9

tice care au deasemeni la bazd stari sufletestiimpuse de hipnotizator, dar inconstiente pentrucel hipnotizat si ca prin readucerea In con-stiinta a cauzelor psihice subconstiente, putemsuprima simptomele.

Rezultate de felul acesta 11 determind peFreud sh aplice analiza psihicd si In alte cazurideck cele de histerie, si mai ales sa incerce afolosi psihanaliza chiar in explicarea unor mani-festari quasi-normale, cari nu apartin chiar do-meniului patologic, si sd renunte la ajutorul hip-notismului.

In modul acesta sfera de influenta a psihana-lizei se largeste, trecand mult peste limitele pato-logiei medicale si intrand In domeniul psihologieigenerale si al altor stiinte, cari se inrudesc deaproape cu psihologia.

Pentru a ilustra rolul subconstientului in viatasufleteascä a oricarui om si raporturile posibiledintre constient si subconstient, ne vom servi deo analogie: SA ne inchipuim ca. in momentuland eu vorbesc, cineva din said vocifereaza,rade, face sgomot si nu lasa pe ceilalti sa asculteconf ei inta.

Neaparat, ea ceilalti ascultatori 11 vor scoateafard din said si, poate, cativa din ei vor bancadausa, pentruca individul turbulent sa nu mai poatareveni. Dece 1-au isgonit din said? Pentruca eradezagreabil, inoportun la un moment dat, NIA

www.dacoromanica.ro

10

opresc aci Cu analogía, spre a explica termenii.Sala de conferintA ar reprezenta constientul, iarcoridorul, subconstientul. Individul turbulent re-prezintA stArile sufletesti, cari devin dezagreabilesau inoportune si pe cari cdutdm sd le \reprimdmin subconstient, pe Cad vreme indivizii rdmasi insaid reprezintA stdri sufletesti ce pot sta impreundIn lumina const-iintei.. Paza la use reprezintdmäsurile de sigurantA, pe care le iau elementeledin constiintd, pentruca elementele dezagreabilesd nu mai revinA in constiintA. In felul acestaavem impresia cA" am scApat de o tiranie. Seîntâmpiä insd cä individul turbulent nu se'astám-pArd, face gdIdgie pe said, bate cu pumnii inusd, fluerd, etc. De unde credeam cA am sapatde el, a devenit si mai turbulent, si poate si maidezagreabil. Atunci cineva din sald iese afard, 11convinge sd fie linistit í sA asculte conferinta,Il readuce si-I ia pe garantie fatà de ceilaltiauditori cA va fi linistit. Prin aceasta s'au lAmuritcauzele, cari provocau turburarea, si conferintase va tine In liniste. Aceasta inseamnd cA" amadus in lumina constiintei, prin psihanalizà, aceleelemente turburdtoare, le-am readus la liniste,deci constientul si-a recApAtat viaja lui normalA.

Aceastä analogie ne aratA ce intelege Freudprin psihanalizd i prin psihoterapie pe caleapsihanalizei, cum si rolul ei fatd de elementeleturbulente ale subcor*ientului,

www.dacoromanica.ro

11

II. Manifestarea interesului pentru cunoastereasubeonstientului.Noutatea cercetdrilor lui Freudconstd mai mult In tendinta de a afla cea maibund metodd pentru .studiul fenomenelor sub-constiente.

Problema insd-si a substratului psihic al con-stientului a preocupat cu mult inainte de Freudpe oamenii de culturd.

Cateva exemple luate din domenii diferite aleculturii cred cd ne vor convinge.

Din filosofie vom cita conceptiile lui Scho-penhauer si Hartmann.

Schopenhauer considerd cd fiinta universuluiIn general si a fiecdrui individ in parte estevointa. De aceasta ne putem convinge fiecareprin experientd si printr'o serioasd autoobservare,introspectiune, deci autoanalizd. Constatdm astfelcd sufletul omenesc este in esentd vointd. Eaeste elementul esential si primordial. Inteligentae element secundar, e instrumentul vointei, carecuprinde In sfera ei toate formele de activitatedela instinctul orb pdndla vointa rationald. Nicichiar In manifestdrile vointei rationale nu pre-domind ratiunea, cum am fi tentati sd credem

orientdndu-ne dupd calificarea acestei formede activitate voluntard ci si In cazul acestaelementul intelectual e subordonat vointei. El nuface decAt sd lumineze calea suveranei sale, pen-truca aceasta sd-si gdseascd cele mai bune mij-

www.dacoromanica.ro

12

loace de realizare. In fenomenele de vointareflectatd avem doar impresia cA voim aceeacegandim. De fapt &dim aceeace voim. Asa dartoate manifestArile fiintei noastre, inclusiv cele.rationale», sunt determinate, Thr'd ca noi sä neam seama, cleci In mod inconstient, de instinctsi vointd, care reprezintd substratul fiintei noa-stre. Dacd prinurmare considerAm viata sufle-teascd numai la suprafata ei constientd, nu-icunoastem adevdratul ei caracter si nu ne-oputem explica. Numai soncland mai adanc Insufletul nostru, adicd trecand de limita consti-entului spre subconstient, vom puteà gAsi expli-carea completd a fenomenului aparent din con-stiintd si Ii vom putea stabili caracterul luiadevArat.

0 explicare interesantà a subconstientului ogdsim In filosofia lui Eduard von Hartmann..Filosofia lui Hartmann este o continuare, ocompletare, am putea zice, a filosofiei lui Scho-penhauer. Aceasta contopeste, in principiul sdumetafizic fundamental, calitäti cari ,se contrazic,cari deci nu pot fi atribuite In acelas timp uneiasi aceleias fiinte. Vointa, fiinta universului, ne-oprezintA Schopenhauer ca pe o impulsiune oarbA(«blinder Drang»), un instinct nemotivat, iratio-nal ( unmotivierter Trieb»). Tot el insd admitearmonia In univers si individ, admite concor-danta tutulor Ortilor unui organism, In scopul

www.dacoromanica.ro

13

conservdrii acestuia si a speciei, admite o aco-modare completd Intre diferitele manifestäri alevointei universale.

Dar cum putem admite, cd activitatea armonicasi rationalä ar putea fi produsul unei fiintedotate numai cu instinct orb si lipsita de onceatributiuni intelectuale? La aceasta obiectiune arraspunde Schopenhauer, cA fiecare act de vointaIn parte are un scop; vointa universala 'rasan'are nici unul. Raspunsul e insuficient, cadrostul si directia manifestdrilor vointei generalenu pot fi determinate deck de Insd-si acea vointd.Prinurmare, dad admitem vointa oarbd ca prin-cipiu metafizic, fdra a renunta cu totul la finali-fate, trebue sa mai adoptam un al doilea prin-cipiu, care sa dea o directie activitatii celuidintai, lumineze calea trebue asociemvointei alogice ideea

O astfel de solutie ne-o d'a Hartmann In filo-sofia asupra inconstientului.

Inconstientul stabileste In sine legatura dintreelementul alogic si cel logic, dintre vointa siidee. Once act de vointä, zice Hartmann, im-plica In sine o idee, care-1 determind si-1 carac-terizeazd. Nu putem voi decal o stare viitoare,cad pe cea prezenta o poseddm si deci ar fiun non-sens sa o mai voim. Acea stare viitoare,pe care o voim, poate sa fie diferita de ceaprezenta, sau continuarea aceleeasi san. In primul

www.dacoromanica.ro

14

caz suntem condusi de ideea noii star, in aldoilea caz de ideea posibilitatii de incetare astarei actuale, ceeace ne face sa dorim conti-nuarea ei ; deci si intr'un caz si in celdlalt suntemcondusi de o idee. Vointa este o forma goala,care-si capätä continutul dela idee.Aceste douä. elemente, vointa si ideea, nu leconsiderd Hartmann ca fiind separate, ci ca for-mând o unitate. «In inconstient, vointa si ideeasunt legate Intr'o unitate inseparabila, nu poatefi voit ce nu e reprezentat; in constiinta, deasemeni, 'nu poate fi nimic voit, fail a fi repre-zentat, insA poate fi ceva reprezentat, fail a fivoit» 1). 0 idee inconstienta lipsita de oncelegaturi cu vointa, nu putem gasi. Oriunde,fie in instinct, fie in inspiratia artisticä, fie inhipnotism, etc., ideea inconstientä este stranslegatd de un act voluntar inconstient.

Substanta universalä, fiinta lumei, o constitueinconstientul, pe care-1 gasim räspandit in toatemanifestdrile existentei. 11 gasim : a) In instinct,cad acesta nu rezultä nici dintr'o reflexie con-tienta, nici din organizatia fizica, ci din profun-

zimea fiintei noastre, din cel mai intim caracteral fiintei individuale. Importanta acestei mani-festari a inconstientului ne-o dovedeste «eroismul,cu care se sacrifica binele individual, chiar siviaja, instinctului». (Animalele, cari Isi sacrifica

1) Ed. von Hartmann. Philosophie des Unbewussten. Vol. II,

pg. 10.

www.dacoromanica.ro

15

viaja pentru apdrarea puilor ; tineri cari se si-nucid din dragoste, etc.).

In fenomene sufletegi, ca frica de moarte,pudoarea, simpatia, iubirea pArinteasca.

In iubire. Aci trebue sa tinem searnA, Inspecial, de tendinta omului si a unor animale(cal, caini, s. a.) de a alege din sexul contrarun anumit individ ; scopul inconstient al acesteialegeri este procrearea unui individ, care sa In-trupeze In sine cat mai bine ideea spetei.

In sentiment. Oricata osteneald ne-am dasa analizam un sentiment, tot va mai rama.'neun rest neclarificat, sau mai bine zis neclarifi-cabil ; or tocmai acel rest, care nu poate fi lu-minat de ratiune, constitue esenta sentimentului.

In caracter i moralitate. Aceeace carac-terizeaza si determind activitatea noastra moraläapartine domeniului inconstientului. Astfel se ex-plicA, de ce unii oameni, cu un intelect superiorsi cu o cultura' eminentA, sunt moralmente räi,si vice-versa, oameni simpli si aproape incultisunt moralmente buni.

In artä. Simtul pentru frumos si conceptiaartistica' sunt datorite unor operatii inconstiente.Pe acestea se bazeazd activitatea constientd aartistului, care completeazd pe cea inconstientd.

In gändire. Astfel este excluderea judecd-tilor intermediare In argumentarea obisnuitA; apoifaptul ea uneori, In timpul unei tneditatiuni adanci

www.dacoromanica.ro

16

ne cuprinde o stare de inconstientg, in care atatlumea exterioarg, cgt si eul nostru dispar dinconstiintg.

In misticä. Fiinta misticei constä tocm.aiIn aparitia In constiintd, in mod involuntar siinconstient, a unui continut sufletesc ; ceeaceface ca acesta sA fie atribuit unei forte exterioaresi considerat deci ca o inspiratie demonicd saudiving.

Tot astfel gAsim inconstientul In formarealimbii, In perceptii etc.

Din literatura trecem repede asupra unor in-dicatii, pe cari le ggsim la Pascal si Rousseau,cu privire la interesul acestora pentru viata su-fleteascg inconstientd. Astfel e eloquent aforismullui Pascal: «Le coeur a ses raisons, que la rai-son ne connait pas», iar din Rousseau citAm Unfapt caracteristic mentionat In: «La sixième pro-menade». Rousseau ne povesteste ea' avea obi-ceiul de a face un ocol, când se apropia de unanumit bulevard. Intrebandu-se de unde-i prove-nea acest obiceiu, si reflectând asupra faptului,descoperi ceeace pang atunci nu bAnuisecg avea tendinta de a evita, prin acel ocol, peun cersetor, care prin atitudinea lui 11 indispunea.Inainte de a-si pune intrebarea si de a gdsiaceastg explicatie, el fdcea actul fArg nici un motivrational, adid In mod cu totul inconstient. Faptulcd a gdsit totus o explicatie, II face pe Rousseau

www.dacoromanica.ro

17

sa afirme 6: «Nous n'avons guère de mouve-ment tnachinal, dont nous ne puissions Irouverla cause dans notre coeur, si nous savions bienl'y chercher». Daca inlocuim termenul .coeur»(inimä), prin acela de subconOent, gasim laRousseau o interpretare psihanalista a faptuluipovestit.

Mai important din punct de vedere al accen-tuarii sUbconstientului sunt unele opere ale luiShakespeare si Ibsen.

0 drama a lui Shakespeare, caracteristica dinacest punct de vedere, e Macbeth.

In aceasta tragedie, vedem cum Macbeth, Inurma Implinirii unora dintre profetiile celor treivräjitoare, pe care le Intalnise Impreuna cu Banco,e framantat de gandul posibilitatii de realizare apartii celei mai importante din profetie, adicáaceea cd va ajunge rege.

Considerand pe regele Duncan ca piedica aacestei realizan, Incolte§te In sufletul sau gandulde a-1 omorl §i a-i lua tronul, intentie ce-o des-tainuqte §i sotiei sale.

Firea sa buna se opune. Sub influenta sotieisale, el refuleaza Insd elementele morale din su-fletul sat' i savarte omorul. E ales rege Inurma fugei fiilor lui Duncan.

Profetia vrajitoarelor, In ceiace-1 prive§te, fiindImplinita, vrea sa opreasca realizarea profetiei fdcutelui Banco, ca urmOi lui vor fi regi prin orno-

www.dacoromanica.ro

18

rtrea acestuia si Incercarea de a ucide pe fiul lui.Sufletul lui Macbeth nu are liniste, e vesnic

sbuciumat si nu mai e In stare sd se stdpAneascd.La o adunare, ne mai fiind stdpAn pe sine, e

chinuit de umbra lui Banco si-si trAdeazA secretul.Nici Lady Macbeth nu se mai putea stApAni.

Elementele refulate cdutau o esire, dar controlulconstiintei era puternic. In timpul < somnuluiadânc» InsA, elementele ce le refulase atAt debine in stare de veghe, cdutau sd se manifeste.

E caracteristic pasajul urmAtor:

.Medicul. --- Nu-i bolnavd atAt cdt e,De grele visuri sbuciumatd, visuriCe-i turburd odihna.

Macbeth. Vindec'olNu poti o minte turbure sd vindeci?Nu poti sa stnulgi adAnca rdacindA rdului ce-o roade? Nu poti tu,Cu antidotul dulce al uitdrii,SA-i cureti sufletu'ntesat de scdrba,Ce inima-i apasd?

Medical. E un bolnavCe mai usor se lecueste singur 0

Nu-i trebue ei doctor, nu, ci preot2)

Are nevoe de duhovnic. Aducerea In constlintd,mArturisirea cu alte cuvinte, nu medicamentele,sunt singurele ce pot s'o vindece.

Din punct de vedere al raportului dintre con-

Shakespeare. Macbeth. Trad. de M. Dragoinirescu, p.111.Shakespeare. Ibid., pag. 106.

www.dacoromanica.ro

1.4

stient si subconstient, e interesantd deosebireadintre Macbeth si sotia lui. La cel dintai pre-siunea exercitatä de constient asupra elementelorrefulate In subconstient, e mai slabA, ceeace faceposibild isbucnirea In contiintà." a elementelorrefulate, deci trAdarea de sine. La sotia luí, cen-zura constiintei e ata de puternia, Inca In starede veghe ea reuseste sà." stApaneascd once tenta-tivA de revenire In constiintà a elementelor go-nite in subconstient. Noaptea, In timpul < som-nului adane>, arid presiunea constiintei scadeconsiderabil, subconstientul Isi gdseste esiri prinvisuri, manifestAri somnambulice, etc.

Opera lui Ibsen ne oferd, de-asemenea, câtevacazuri interesante de manifestare a subconstien-tului, din care citAm cloud: .Femeia mdrii» si

.Rosmersholm- .

In «Femeia márii», persoana principald, Elida,la inceputul cAsniciei sale cu Doctorul Wangel,reuseste s'a refuleze In subconstient o sumd deamintiri din trecut, cari o leFrau de regiunea, Incare a copildrit si care determinau in sufletul eiacea atractie a márii. RefuleazA deasemeni ima-gina unui strdin, care dela prima intalnire ii

fäcuse o puternicd impresie si de care se credealegatä sufleteste. In fine refuleazd si ideia, carei a strdfulgerat un moment constiinta, cd In ale-gerea bArbatului ei nu a fost absolut liberk cia fost determinata In mare mAsurà de ImprejurAri.

www.dacoromanica.ro

20

Dupd cltdva vreme datorità mai ales nasteriiunui copil, a cdrui privire semAna cu a strAinu-lui si ai cArui ochi, prin expresia si variabilitateacoloritului lor, reamintiau continuu marea cufluxul si refluxul ei fortele latente ale sub-constientului Incep sä" se agite, infrAng rezistentaccinstientului si provoad continue stäri de neli-niste, nemultumiri, etc. Cu cAt noua incercare derefulare e mai stdruitoare, cu ata ele devin maidArze si reusesc sd se impue constiintei.

and In fata Elidei apare strdinul, acele ele-mente psihice, cari fuseserd odatA izgonite dinconstiintd, ajung s'A o domine. Aceasta Ins'a' con-tinuà sd lupte, Incercând o noud refulare a unortendinte, cari veniau In opozitie cu legArnântulElidei de a fi sotie credincioasà. In momentulInsd când doctorul Wangel li rea sotiei salelibertatea deplinä de a-si hotArI soarta, când prin-urmare once presiune a constiintei este InlAturatä,fortele, atAta vreme retinute, se declanseazd sipdtrund In centrul luminos al constiintei. LuminaputernicA a constiintei le dá cu totul alt aspect,decAt acel pe care-I avea In intunericul sub-constientului. Cunoscute fiind si puse aläturide alte sari sufletesti ale constientului, ele Isipierd puterea, pe care le-o adea subconstientulsi devin astfel inofensive.

Atunci In sufletul Elidei se produce o usuraresi o revelatie. Acum Isi dA ea bine seama, dupd

www.dacoromanica.ro

21

ce a considerat In lumina constintei ambele grupede sentimente, ea afectiunea, care o leaga desotul ei e mai intensa si superioard moralmentetutulor nazuintelor ascunse cari o chinuisera.

In «Rosmersholm», gasim doud exemple in-teresante de manifestare a subconstientului. Pri-mul la Rebeca West, care, nutrind un sentimentde iubire aproape patimas pentru Rosmer, estecontinuu Indemnata de a face sa dispard bariera,care o separa de omul iubit, adicd sosia acestuia.

Stapanità de acest sentiment, ea e continuutentata sä-i sugereze Feliciei, sotia lui Rosmer,idei si sentimente menite sa o Indeparteze deacesta si s'o Impingd spre sinucidere. and Re-beca Incepe a fi turburata de asemenea tentatiuni,se Infioard de faptul, spre care acestea o Imbol-desc, si Incearca sd reprime ant tentatiunile catsi cauza lor, adica pasiunea catre Rosmer. CumInsa represiunea e slaba si lipsita de continuitateadica intermitenta, pentruca elementele psihicereprimate reusesc adeseaori sa Infrangd cenzuraconstiintei si sä apard In centrul ei luminos, --faptele ce voia sa evite se produc.

Rebeca. Eu, $i numai eu, am facut tot ce am putut $i

am reu$it s'o duc pe Felicia pe cai ratacite. A aflat cà ai deend sa te lepezi de toate vechile datini. M'arn rugat de ea siam stAruit sa ma lase sa. plec din Rosmersholm. Dar nici pringand nu-mi trecea sa plec. Dimpotriva : vream sa stau pe loc.Dar dansei i-am spus ca ar fi mult mai bine pentru catesi trei,daca a$ pleca eu, cat mai degralia. l-am dat sa inteleaga ca, daca

www.dacoromanica.ro

as mai ramAne ad, s'ar putea s'ar putea intampla cevastiu eu ?

Rosmer. Si atunci a liberat locul. Cum ai putut cum aiputut sá. pui la cale un joc atilt de groaznic?

Rebeca. Nu cumva credeti di am putut s'A lucrez dupd pla-nuri red i si mestesugite ? Ei, pe atunci nu eram cum sunt astAzi,cAnd stau aici si vA povestesc. Si apoi lmi vine a crede ca infiecare om sunt douà feluri de vointá.. Intr'un fel ori intealtul, euvoiam sA mA scap de Felicia. Dar niciodatA n'am crezut CA astas'ar putea intAmpla cu adevArat. La fiecare pas, pe care mA in-cumetam sA-I fac mai departe, mi se pArea cA strigA ceva inmine : cIPAnA ad, niel un pas mai departe». Dar par'cA tot nuputeam sA mA opresc. Trebuia sá merg un pas inainte, numai unpas. Si pe urrná incA unul, si incA unul. Si asa s'a intamplat.CAnd apuci pe calea asta nu te mai poti opri .

$i mai departe :

«Rebeca. M'a nApAdit patima asta sAlbatecA si neinfrAnatA,o, Rosmer, patima de tine.

Rosmer. Asa dar, asta era ; patima asta te-a fAcut ca sAchicrezi», cum zici tu?

Rebeca. M'a cuprins dintr'o datA intocmai ca o furtunA pemare. O furtunA cum se deslAntue uneori lama la noi in rniazA-noapte. Te la, te maná unde vrea : si nu mai poate incape im-potrivirel )».

Al doilea exemplu de manifestare a subcon§tien-tului il gAsim In faptul observat de Rebeca cäpastorul Rosmer, In drumul spre casa sau de acasà,In mod automat, ocolqte < puntea de peste iazulmorii», care i-ar scurta considerabil drumul. Or,de pe aceasta punte se aruncase In apà Felicia,spre a se sinucide. Actul lui Rosmer nu este

22

1)17. Ibsen. Rosmersholm, trad. Laura Dragomirescu. 1923.Actul III si actul IV.

www.dacoromanica.ro

23

reflectat, deci constient, ci produsul unor stäripsihice, cari mocnesc In subconstient.

In ce priveste muzica, gäsim exemple strälu-cite In lucrdrile lui Wagner.

Caracteristic pentru opera wagneriand este ra-portul dintre text si muzicd. In multe din lucrärilewagneriene, si In special in Tetralogie si Parsifal,avem impresia clard cd textul exprimd stäri su-fletesti constiente, care pot fi mai usor expuseprin cuvinte, iar muzica ce stä la baza textului.exprimä. acel substrat psihic, care mocneste Insubconstient, din tonalitatea afectivä a constien-tului, dar lipsite fiind de lumina constiintei nupot fi exprimate prin cuvinte, si atunci imbinareamuzicei cu textul va reprezenta conexiunea sub-constientului cu constientul si ne va da deciaspectul integral al sufletului diverselor personagii.

Exemple de imbinare a constientului cu sub-constientul gäsim la Wagner chiar In unele lucrärianterioare Tetralogiei, ca spre exemplu Lohengrinsi Tannhäuser.

In Lohengrin, eroul principal ia In cä'sätoriepe Elsa, cu conditiunea ca aceasta sd nu-1 Intrebeniciodatd de origina si trecutul lui. Elsa acceptd,iar cAnd este ispititä" de a cunoaste de unde vinesi ce a fost iubitul ei, incearcd sä refuleze aceastädorintd prin cenzura constiintei, exprimaa In mo-tivul ; cNie sollst du mich befragen» (niciodatä

www.dacoromanica.ro

24

sA" nu md intrebi). Cum Insa dorinta refulatä insubconstient e foarte puternicd, iar rezistentaconstiintei slabA, elemenq reprimat reuseste sä"invingd rezistenta constiintei, si Elsa pune intre-barea fatalä, ceeace face sd-1 piardA pe Lohengrin.

In-c Tannhäuser», gAsim un raport caracteristicintre constient si subconstient, Intrucat acesteaisi schimbd rolurile, luand unul locul celuilat. Lainceputul operei, Tannhäuser trdeste in plind con-stii* impresiile puternice, pe cari le provoac'ämediul si atmosfera din grota lui Venus. Insubconstientul lui InsA se agitA amintirea duioasda Elisabetei, reprimatA odatA cu intrarea lui ingrotA, dar care din cand in cand reuseste sdinvingd rezistenta constiintei, fAcandul sa-si rea-minteascA de iubirea lui idealà si sA o doreascdcu intensitate. La un moment dat elementulrefulat triumfä, mentinandu-se In constiintA, siatunci Tannhäuser pArdseste grota lui Venus.Revenind la Elisabeta, sentimentele de iubireidealä pentru aceasta, cari fuseserA inAbusite Insubconstient, ajung elementele dominante aleconstiintei, reprimand la randul lor In adanculsubconstientului toate stArile sufletesti provocatede viata lui Tannhäuser aldturi de Venus.

La inceput, represiunea pare a fi destul deputernicA, dar cu ocazia faimosului concurs alcantdretilor din Wartburg, cArora li se cerea sdcante iubirea, Tannhäuser, fail sA-si dea seama,

www.dacoromanica.ro

25

printeo declansare energicd si spontanä" a' sub-constientului, se trezeste ,cantând imnul luiVenus.

Asa dar elementul, care dominase constiintala inceput si care fusese refulat In subconstient,Isi recapäTä suveranitatea asupra constiintei printeoisbucnire de moment, care surprinzand con-stiinta face imposibilä lupta de rezistenn.

Vedem dar cA problema substratului psihic alvietei constiente a preocupat pe o sumä" dereprezentanti de seamä' ai filosofiei, literaturii siartei, cu mult inainte de a se fi produs miscareapsihanalisti RAmânea Insä ca aceastä" problemäsä fie formulan si solutionan stiintificeste. Acestaspect stiintific, psihologic al problemei, se pro-duce In ultimele decenii.

www.dacoromanica.ro

ll

Principiile fundamentale alePsihanalizei

1. DA subconstientului un continut real. Refularea. Reaparitia IncorOinfa. Deghizarea. Deplasarea elementelor afective. litsele.II. Principiul continuitdtii vietii suflete0. Lapsus-un i in viatazilnicti . uitarea ; lapsus linguae ; lapsus calami; erori vizuale.III Principiul sublirndrii. Infelesul nottunii de sublimare. Rohllmoral fi pedagogic al sublimard.

Trecem la expunerea principiilor fundamentaleale psihanalizei.

1.Dd subconOientului un cnntinat real. Acestae reprezentat prin experientele vietei anterioare,prin urmele lAsate de faptele traite si de senti-mentele Incercate Cu ocazia acestor fapte, prindorintele care nu au fost satisfäcute, etc.. Toateaceste experiente, sentimente, dorinte au fosteliminate din constiint5, fie pentrucä indeplinin-du-si rolul lor In viata sufleteascd a individuluiau devenit inutile, fie pentrucà din cauza unorimprejurari defavorabile cum ar fi convenien-

www.dacoromanica.ro

28

tele sociale, a cAror nesocotire ar expune peindivid la nepldceri din partea societAtii ele aufost Infránate de constiintd i reprimate In sub-constient. Dar reprimarea nu inseamnä supri-mare. Iatd dece e firesc sA ne IntrebAm: cedevin aceste elemente psihice refulate In sub-constient ?

Sunt douà posibilitAti: a) Sau presiunea exerci-tatd asupra lar de constiintd scade uneoripoate dispare cu totul i atunci elementelesubconstiente isbucnesc In lumina constiintei, caun resort apAsat de o greutate, care se destinde:dacd greutatea scade, si sare cu totul In sus,dacA greutatea e inlAturatA.

b) Sau, dacd presiunea exercitatA de constiintAe de neinláturat, fortele latente ale subconstien-tului vor Incerca sa-si gAseascA iesirea pe altecdi, se vor canaliza In altd directie, uneori sevor deghiza chiar, pentruca, Inseländ cenzuraconstiintei, sA poatA fi tolerate sub altA formAdecat cea originará i sa poatä gAsi astfel osatisfactie relativA. Aceste manifestAri, sub carefenomenele subconstiente Isi ascund natura lorveritabilA, sunt cunoscute In medicinA sub denu-mirea de simptome.

Psihanaliza cautA sA demaste aceste simptomeInlAturánd masca aparentelor inselätoare, sd-i

facd pacientului constiente cauzele i originelesimptomelor. Asemenea iesiri sau descArcari se

www.dacoromanica.ro

29

produc nu numai sub forma violentA patologicA,ci foarte deseori si In viata normalä a fiecAruiadintre noi.

IatA cAteva exemple: 0 mAnie sau o ambitie,multA vreme stApânite, dacA au o intensitate mare,pot isbucni In momente cand franele constiinteisunt mai slabe, provocAnd aceeace in limbajulcomun numim scene violente, iesiri, etc.

Asemenea manifestdri, datorite unei reducen i avigilentei de cenzurd a constiintei, au fost prinsesi exprimate de intelepciuna poporului prin di-verse ziatori: «Gura pdatosului adevär grA-este» ; «In vino ventas»; «Pasdrea pe limba eipiere», etc.

Deasemeni, sentimentul de revoltd fatA de ojignire, care poate fi pentru un moment stdpAnitdin motive diferite elevul fatd -de profesor,soldatul fatd de ofiter, tanArul fatA de bark',bArbatul fatA de femee va mocni cAtAva vremein subconstient, dar la o ocazie favorabild isi vacAuta iesire, fie printr'o manifestare direct& natu-ralA, ca In cazul unei «explicatii», fie sub formAdeghizatd printr'o atitudine rece, pasivd, printr'unspirit rAutdcios, prin gesturi, priviri, s. a. m. d.In aceastd categorie intrA toate acele stdri sufle-testi, pe cari le numim resentimente.

Tot astfel se explicA faptul cd adeseori sim-patiile si antipatiile refulate In subconstient, dinspirit de obiectivitate, isi manifestA totusi pre-

www.dacoromanica.ro

30

tentiile lor, facandu-ne sa dam faptelor interpre-tad diferite. dupa autorii lor. In sensul acesta unpärinte greu va putea ramâne absolut obiectivIn aprecierea actelor copilului sau.

Nu sunt rare cazurile, In cari un profesor nueste bine vdzut de elevii sai, nu atat din cauzaunor lipsuri stiintifice sau didactice, cat mai alesdatorita antipatiei, pe care a inspirat-o. Uneoristdrile subconstiente, neputandu-si gasi usor oiesire, dar cautând-o cu once pret, provoacaacea stare de neliniste sufleteascd, de neastâmpar,exprimata. In limba franceza prin termenul ma-laise > .

Deasemeni mustrdrile de constiinta, tendintade a reprima In subconstient ideia unor faptereprobabile, ne produc acea impresie de neli-niste, ceeace explica dece mdrturisirea unor ase-menea fapte, confesiunea sau spovedania pro-voacd o usurare sufleteasca.

Dacal ideia, de care se ataseazd energia psihicaafectivä sau dorinta, nu e admisä de censuraconstiintei, ci reprimata, acea energie afectiva sedeplaseazä asupra altor idei acceptate de con-stiinta, creindu-si astfel o iesire psihica sau sedescarca prin manifestari somatice (conversiune),cum e cazul la turburdrile patologice.

Un exemplu interesant de manifestarea senti-mentelor prin deghizare ni-1 ()fell acele fete

Milne, cari, fiind constranse de convenientele

www.dacoromanica.ro

sociale sa-si stapaneasca anumite sentimente fi-resti, le schimba obiectivul, indreptându-le asupraunor animale mai mult sau mai putin simpatice,cum sunt pisicile, cainii, etc.

Manifestäri similare gdsim si la fetele preatinere la varsta, chid incepe efervescenta afec-tiva, imediat dupd epoca pubertatii i cand senti-mentele nu si-au gasit Inca. obiectivul natural.

0 forma' importantä de manifestare deghizataa stärilor subconstiente sunt visele.

In timpul somnului, energia latentd aflatoareIn subconstient, profitand de relaxarea presiuneiconstientului si deci de reducerea la minimum acenzurei exercitata de constiintd, se manifestai cudestuld putere, dar, din prudentd, In mod de-ghizat. Am zis «din prudentà, , caci dacd acel.continut latent'> nu s'ar deghiza, spre a deveni.manifest., cenzorul, ()rick de putin atent ar fi,s'ar alarma si ar provoca trezirea, adicd reveni-rea la starea de veghe si deci reprimarea ener-gicd a tentativelor subconstiente. Asa dar con-tinutul psihic manifest, pe care ni-1 ofera visul,nu este identic cu continutul real, latent al sub-constientului, ci o manifestare mascata a acestuia.

Cu cat opozitia cenzurei constientului e maimare, cu atat va fi mai accentuata deghizarea,deci cu atat visul va parea mai nelogic, maiconfuz, mai contradictoriu. La copii In general,aproape nu exista diferenta intre continutul real

www.dacoromanica.ro

32

§i cel manifest, nu se face deghizarea sau e foarteredusa, pentruca cenzura lipse#e sau e foarteslaba.

Amintirea visului e cu atat mai transformatä,cu cat a trecut mai multà vreme dela producerealui, din cauza interventiei con#iintei. Uitareavisului, c* deformarea continutului latent in vis,e o manifestare a activitatii exercitatá de cenzurd.Visele pot fi provocate de experientele zilei, saude stimulente somatice; esentialul 11 gasim Irish*In elementele latente ale incontientului. Einteresanta, In desfawrarea viselor, deplasareaintensitatii psihice: Un element foarte importantIn continutul latent poate fi lipsit de importantdIn cel manifest i unul cu totul secundar poatefi centrul visului. " Ac.

Explicarea acestui fapt o g'äsim pedeoparte Intendinta de deghizare, pedealta In caracterulafectiv, care garanteaza dinamismul, i care poatefi mai accentuat la o idee mai putin importanta,deck la una centrará ca sens logic. Un rolimportant al visului este de a face posibild reali-zarea imaginar.A a unor dorinte nesatisfacute.

II. Principiul continuitAtii vietii suflete0i.Procesele psihice nu ne apar niciodata izolate,ci sunt totdeauna strans legate de fenomenele,cari le preced i de cele care le succed. Acestdeterminism psihic, care garanteazd unitatea or-ganicä a vietei suflete#i, trebue privit din douà

www.dacoromanica.ro

33

puncte de vedere. IntAi, viata constientd e con-tinuu determinatd de cea subconstientd ; al doileatot ce ne apare in viata constientd ca inexplicabil,accidental, capricios, uneori miraculos, Isi gdsestecauza si conditiile de manifestare in subconstient.

Determinismul faptelor sufletesti trebue inter-pretat si in sensul cd procesele psihice, in specialcele cu o tonalitate afectivd pronuntatd si dorin-tele, rdmase in subconstient din epoci anterioare,conditioneazd viata sufleteascd a prezentului. Astfelde fenomene sufletesti din epoca infantild suntbaza permanentd a dezvoltdrii psihice ulterioare.

In legdturd Cu aceasta mentiondm importantaprimilor sapte ani de educatie pentru tot restulvietii.

Discontinuitatea vietei psihice nu e deck oiluzie datorità ignorantei noastre asupra influenteiinconstiente a unor procese mai noi sau maivechi, cari s'au mentinut in adâncul subcon-stientului ca forte latente. Adeseori tendintelenaturale ale copilului sunt reprimate de educatordin motive, care intereseazd pe adult : ceremcopilului sd se poarte ca un om mare. Acestetendinte refulate nu-si pierd puterea lor dinamicd.

Exemplul cel mai caracteristic pentru ilustrareaprincipiului continuitätii vietei psihice 11 gdsimIn interpretarea diverselor «lapsus»-uri ale vieteizilnice. Notele esentiale ale unui «lapsus» sunturmdtoarele : el trädeazd o turburare trecdtoare

www.dacoromanica.ro

34

a unei functiuni, care deobicei se manifestd nor-mal. Turburarea poate fi recunoscutd foarte re-pede de subiect ca o eroare. El nu reuseste Insdsd descopere dela inceput cauzele, cari au pututdetermina asemenea manifestdri eronate, ceeace-1face S.A le atribue IntâmplArii sau lipsei de atentie.CitAm ckeva 'din formele mai importante, subcare ne apare lapsusul.

Intai sub forma uitärii, provocatd de tendintade a nu evoca lucruri dezagreabile sau penibile.In cazul acesta subconstientul are un rol ne-gativ, inhibitoriu, fatd de tendinta constiintei dea descoperi idei, cari nu ne sunt prezente Inmemorie Astfel uitArn numele unor persoane saulocul unor obiecte dezagreabile.

Alte cazuri : a) Ne propunem sd invitdm lamasd pe o persoand fatd de care avem anumiteobligatii, dar care ne este antipaticd. La primaIntalnire Ii comunicdm invitatia, promitând cadata sd i-o transmitem prin scrisoare. CurandInsa uitä'm de scrisoare, iar mai tArziu ne facemnoud Insi-ne reprosul de a nu fi respectat promi-siunea.

Cineva primeste In acelas timp un cek siavizul de plata unei . datorii. Se grdbeste sd-siincaseze cekul, dar uitä sA-si pldteascd datoria.

Scrim unei persoane, care ne este indife-rentd sau antipaticd. In momentul cand *camde acasd, uitdm scrisoarea pe birou ; a doua zi

www.dacoromanica.ro

35

o luä'm In buzunar, dar o uitdm si acolo. Atreia zi, regdsind-o, o trimetem prin cineva lacutie, dar uitdm sd-i punem timbre. In schimb,scrisoarea adresatà unei persoane profund sim-patice ne grdbim s'o timbrdm si esim In modspecial spre a o pune la cutie.

d) 0 studentä avea, In aceeas dupd amiaz5,curs la Universitate si o invitatie la un ceai dan-sant. Trebue sd mentiondm cd In epoca In carese Intamplà faptul, studentilor li se cerea carteade identitate la intrarea in facultate. Studentapleacd de acas5 cu intentia de a merge la curs,dar... uitä carnetul pe masA si atunci nu-i mairdmâne altceva de fAcut, cleat sä" utilizeze invi-tatia pe care n'o uitase, si sd mearga la ceaiuldansant.

Alt lapsus interesant e lapsus linguae. andspunem o vorbd hi locul alteia, cea dintAi repre-.zintA in majoritatea cazurilor o ideie reprimatd,pe care deci nu aveam intentia s'o &dam.

Cateva exemple:0 doamnd cunoscua prin energia, cu care-si

conducea menajul si, mai ales, barbatul, vorbinddespre consultul sotului säu cu un medic zice :«bArbatul meu a consultat un medic asupra re-gimului, pe care trebue sd-1 duca. MedicuNi-aspus sä manânce si sd bea tot ce vreau eu»(In loc de: «ce vrea el»).

0 thard scriitoare, vorbind despre operile

www.dacoromanica.ro

36

lui Vlahutd, zicea : «am foarte buud pdrere despre-toate operele mele», In loc sd zicd de toateoperele lui».

0 domnisoard vrea sd evite a pronuntanumele unei persoane simpatice In fata alteia,spre ex., a logodnicului. Inteo zi, vorbind cuel despre o prietend, In loe sd o numeascd peaceasta, spune numele refulat.

Altd datd,. vrand sd-si cheme logodnicul, itstrigd Cu numele celuilalt.

0 profesoard simpatizeazd pe un tandr, alcdrui nume e omonimul unei plante. Adeseori,cand alege exemple pentru lectiile de gramatid,se serveste de acest nume de plantd.

0 doamnd, mare amatoare de poker, gd-sindu- se la un dineu si vroind sd refuze un felde mancare pe care i-1 prezenta chelnerul, IIspune acestuia : passe.

Alt fel de lapsus e Lapsus calami (erori Intextele serse). Explicarea acestor erori e aceeasca a erorilor In vorbire.

Un exemplu : 0 domnisoard, scriind unui domndespre care crezuse candva cd o va lua in cdsd--torie si care nu se putuse decide, termind scri-soarea: «Sper cd esti sAndtos si nemultumit»(In loe de multumit). Eroarea constä In addo-girea unei singure silabe.

Tot prin interventia subconstientului, putetaexplica unele erori vizuale. Cateva exemple :

www.dacoromanica.ro

37

Dorinta de a vedea venind o persoana, lacare tii si pe care o astepti, te face sä o asemenicii oameni, cu care uneori nu seamand debe.

Se Intamplä adesea sà." nu salutam o per-soand dezagreabila din scapare de vedere, deia trecut pe langä noi.

Dificulta tea de a regäsi un obiect se explicäuneori tot astfel :

Punem un obiect, evocator de amintiri ne-pläcute sau pe care-1 poseddm dela o persoanddezagreabilä, Intr'un loc cu totul izolat si neo-bisnuit, si-1 uitdm acolo.

Uitarea unui obiect intr'o casd, care ti-esimpatica, exprimä adeseori regretul de a te des-pärti de persoane agreabile si dorinta de a reveniIn acea casa.

r) Un elev de liceu, cdruia ii displace studiulmatematicei, isi gaseste greu caetul de probleme,spre a se auca de lucru.

III. Principiul sublimdrii. Procesele sufletesti,pe cari prin psihanalisd le descoperim In sub-constient, constituesc o energie latentä, care-sicauta posibilitati de descarcare.

Care sunt aceste posibilitäti ?ha un caz. and presiunea constientului e

puternica si perseverentd, descarcarea se produce,clupd cum stim, prin degnizari si simptome, cariuneori pot duce la nevroze si cari nu transforma

www.dacoromanica.ro

38

acea energie latentd, ci o mascheazd numai, pentrua reduce vigilenta censorului constiintii.

Alt caz. Dacd prin psihanalizil constatám c.Iprocesele psihice refulate in subconstient, nunumai a nu sunt periculoase vietei normale aindividului, dar li sunt chiar utile si cd refularealor se datoreste, fie unei timiditáti prea accen-tuate a individului fatá de exigentele mediuluisocial, fie unui rigorism exagerat si rdu Intelesal societátii fatá de individ, atunci este firesc si,.In multe cazuri, necesar, sd ridicám cu totulpresiunea inhibitoare a constiintei si sd lAsArnastfel liberd manifestarea elementelor reprimate.

Ce vom face Insä" In cazul când o energielatentá a subconstientului se constatá prin psiha-nalizá a fi periculoasd vietei morale si sociale aindividului ? Ridicarea presiunei, In cazul acesta,ar lnsemna un atentat la culturä si civilizatie..Mentinerea presiunei stim Insá cd poate provocaacele manifestári deghizate, cari duc moralmentela perversiuniprin manifestarea mascatd a unorporniri instinctive periculoase lar fiziceste lanevroze (ca spre ex. histeria). Ne mai rámáne Insdo posibilitate de mare importantd din punct devedere moral si pedagogic si anume sä Incercáma utiliza acea energie latentä, schimbAndu-i direc-tia initiald si punand-o in serviciul unor scopuriadmise de moralä si educatie. Dupä cum in lumeafizid, o energie naturalá, lásatá la voia intamplà-

www.dacoromanica.ro

39

ni, poate provoca dezastre (un curent puternicde apd, care produce inundatii), dar canalizatd,directionatá, poate fi de un real folos pentruprogresul economic (indiguirea curentului de apà

utilizarea lui pentru punerea In miscare a uneifabrici), tot astfel energiile naturale psihice potfi puse In serviciul crimei si al dezordinei socialeprin lipsä de educatie sau printeo educatie gre-sitd, dar pot contribui si la progresul social sila Ináltarea morald a individului, dacä au fostbine directionate printr'o educatie aleasá.

Un puternic instinct combativ poate duce laanarhie si sälbáticie, dar bine canalizat poateduce la cavalerism, la eroism si uneori la asce-tism, printr'o atitudine eroicA si combativA fatáde propriile noastre porniri inferioare.

latá dece Pestalozzi, când cere dezvoltareaarmonicd a tutulor fortelor naturale, adaugáacestea trebue sd se facd inteo atmosferä moralá

religioasd, cáci numai astfel vom fi sigurifortele naturale sunt puse In serviciul binelui.Ne explicArn deasemenea dece Rousseau sau EllenKey considerá pe om bun dela naturá si punrezultatele rele ca si pe cele bune ale dezvoltáriifortelor naturale In sarcina educatiei. Oare ei nucunoscuserd copii IndärAtnici, Incdpätânati, com-bativi, pânäla agresiune, prin dotatie naturalá?Fard Indoiald c'd da. Socotiau insd cA acestea nusunt decât manifestarea negativA a unor forte

www.dacoromanica.ro

40

pretioase, cari pot fi utilizate cu mai mare succesIn directia pozitia Copilul poate deveni un omactiv, energic, In urmArirea unor scopuri folosi-toare societAtii, dupä cum poate deveni un erouIn apdrarea patriei sale. Aceastá transformare.i canalizare a unor energii latente dinsubcongient, spre a le face din inutile saudäunätoare, folositoare, atál individului, atqi societätii, o numim sublimare. Prin accen-tuarea sublimdrii, psihanalistii nu numai cA Inld-turA acuzarea cd doctrina lor ar fi imoraläprinfaptul cd ar sprijini opera de declansare a in-stinctelor sdlbatice ci scot In luminä rolulmoral si pedagogic de o importantA covârsitoareal psihanalizei. Aceasta pedeoparte, fAcAndu-ne sAcunoastem substratul psihic din subconstient, nefereste de surprizele extrem de nepldcule ce ne-arputea oferi acel vulcan al sufletului individual,pedealtAparte, dandu-ne indemnul de a utilizaenergiile latente descoperite prin analiza psihicApentru realizarea unor scopuri superioare alevietei individuale si sociale, manifestà o tendintdmoralizatoare.

A ne Inchipui cä putem face educatia unuiindivid, fdrä sà."-1 cunoastem, este o absurditatepsihologicA si pedagogia iar a afirma cA-1 cu-noastem fArd a fi pdtruns cu privirea explora-loare OM In subconstient, care e o conditieesentiald a vietei psihice constiente, este o naivi-

www.dacoromanica.ro

41

tate; dupd cum In domeniul fizic naivitate estea-ti Inchipui cd ai cunoscut figura unui om, ce-tiapare mascat, numai dupd cuvinte i gesturi,fárd a-i inldtura masca, spre a-i vedea trAsäturilefigurei reale §i expresia ei. -

Elucidarea acestui al treilea principiu funda-mental al psihanalizei suhlimarea ne-a pus Insitua.tia de a scoate In evidentä unul din celemai importante raporturi, poate chiar cel maiimportant, ale psihanalizei cu educatia.

www.dacoromanica.ro

III

Aplicatii pedagogiceI. Necesitatea, din punct de vedere pedagogic, a cunom,sterii sub--

stratului psihic al conshintei elevilor.II. Metodele de cercetareasubconstientului. III. Importan fa psihanalizei M solutionareaproblemelor fundamentale ale educatiei morale.

I. Necesitatea, din punct de vedere pedagogic, dea cunoaste substratul psihic al constiintei elevuluine apare evidentd, dacd ne gandim la atatearesentimente, ranchiune, antipatii, urmate uneoride urA si revoltd, cari mocnesc refulate in sub-constientul elevului, provocate fiind In constiintäde unele nedreptAti, jigniri, umilinte si adeseoride cuvinte sau atitudini ale profesorului, gresitinterpretate de elevi.

Cateva exemple: Un profesor elvetian a intre-prins o anchetà asupra efectelor psihice alepedepselor. In special asupra ecoului, care-1 arepedeapsa corporalä in subconstient. El a datelevilor sdi urmdtoarea temd : Scrieti cum v'atisimtit, cand ati fost loviti ? Fiti sinceri, aci nuitrddez pe nici unul dintre voi.

www.dacoromanica.ro

44

Iatä unele rdspunsuri mai interesante:

«De catva timp se intAmpla, aproape in fiecare zi, sa spargcate o farfurie scrie o fetita.

Odatä tata imi spuse: «daca se mai intamplä, randul viitor tesnopesc in bataie. A doua zi dupä asta, pe cand spálam vasele,.sparsei o cana de lapte. Mi se fäcu frica, adunai repede cioburilesi le aruncai. Atunci veni tata cu o curea. De frica läsai sa-miscape i celelalte vase, si mà luä la batae. Dupä aceia, cand else indeparta, Il amenintai cu pumniti, lar inima imi clocotiade mame» 1).

*

«Odata am intarziat pädure. Revenind acasä, tatäl meu1mi dadu o palma atat de tare, incat cazui jos. Cand ma ridicai,primi inca o loviturä, bical mi se fäcu un mare cucui in cap.L-am blestemat pe tata in gandul meu si tare imi venea sI. arunccu pietre dupä el.

Dar nu puteam spune nimic si ma abtinui« 2).

**

«Eram incà mic, cand furai cateva chibrituri. Ce-mi trecu prinminte, sä iau o mana de paie, s'A ma duc in pättil l sä. le daufoc. Lucru ce si fäcui. Tocmai in acel moment veril mama si mdbatu. Dar deabia am asteptat sä plece, si de necaz le dädui iarfoc i fugii» 3).

*

Venisem de curand la scoalä i imi placea s'A palävresc. D-naprofesoara ma strigä. Eu mä speriai foarte tare. Cand ea incercasä. ml bata., de teamä trasei mana la o parte Atunci m'ä lud depar. De frica, nici nu puteam plange. M'A stäpanii i socotii caaceasta nu e o profesoara dräguta. Multa vreme mi-a fost teama.;si astäzi tremur cand o vad".4)

H. Zulliger. Psychanalytische Erfahrungen aus der Volks-schulpraxis. pag. 18.

Zulliger, Op. cit. Pag. 18.Zulliger. Op. cit. Pag. 20.Zulliger, op. cit. pag. 20.

www.dacoromanica.ro

45

In general, elevii citeazd cazuri petrecute Infamilie si evitä sd le citeze pe cele din scoald,ceeace este usor explicabil. Concluzia, la careajunge profesorul, pe baza unui mare numAr derdspunsuri, este urmdtoarea: <sbatem si ne inchi-puim cà prin aceasta scoatem la iveald elemen-tele nobile din sufletele tinere. In loc de aceastanutrim bestia».

Inainte de rdzboi, pe cand eram profesor sila Seminarul Nifon, aveam un elev, care la in-ceputul anului se ardta foarte rezervat, inactivinchis In sine. Cam nu-1 avusesem elev maiInainte, am cerut asupra lui relatii dela cdtivadin fostii lui profesori, cari mi-au spus cd esteun elev slab, apatic, care nu meritd multâ atentie.

Dupil cateva luni, cu ocazia unei teme scrise,elevul presupus slab mi-a fdcut o lucrare excep-tional de bund, pe care am notat-o cu 10, siasupra cdreia, spre a-mi forma convingerea de-plink i-am cerut elevului unele explican i si co-mentarii orale, ce au fost edificatoare.

AceastA constatare m'a determinat sA chem peelev la o conversatie particulard, In cursul cdreia1-am Intrebat dece, fiind inteligent si studios, sefine totUsi Intr'o continud rezervd, tinzand paredsd-si ascundd calitàfile i activitatea ?

La aceastd Intrebare, elevul a rdspuns cA deoa-

www.dacoromanica.ro

46

rece de atAta vreme a fost considerat mai intaide profesori, apoi $i de multi colegi de-ai sAi

ca un element inferior, s'a resemnat $i a inceputsi el sd creadd cA aceia vor fi avut dreptate.Dupà ce i-am arAtat cA resemnarea, neincredereain sine $i atitudinea quasi-ostilà fatd de profesorisunt efectul unor resentimente vechi fatd de cei,cari 1-au depreciat, Innusite In adâncul sufletului,dar totu$i active; dupd ce am scos din nou inevidentd calitätile, pe cari le reveleazd lucrareasa, 1-am convins ca, deocamdatd cel putin lamine, sà-$i iasä." din atitudinea rezervatà $ilucreze cu tot sufletul. Acest procedeu unit cuincurajerile continue, pe cari, ulterior, le-amacordat elevului, au avut drept rezultat cA randla sfar$itul anului el a devenit nu numai la mine,ci aproape la toti profesorii unul dintre f runta$iiclasei.

Interesante sunt $i acele manifestAri ale $co-larilor, inexplicabile In aparentA, dar cari 1$i auimportantd In viaja $i activitatea lor.

Un profesor elvetian poveste$te despre unelev al ski urmAtoarele:

«Erwin Fischer e un copil normal, du are nici un semn de de-cadentA, dar nu e nici un chip de pus la icoanA. li plac mai

1) Citat de II. Zulliger, op. cit. Pag. 104.

www.dacoromanica.ro

47

mult vacantele, decAt scoala. Nu e prost, dar niel nu are vre-ointeligentà sclipitoare.

Dela un timp s'a produs insA in purtarea lui o schimbare ne-asteptatà: in loe sà-1 vezi venind la scoalà cu pantalonii rupti

cu haina murdarA, a inceput sd-si pene hainele, sà-si ingri-jeascA parul, fata, cu un cuvânt intreaga lui tinutà. Lua partemai putin la jocuri, lar in clasd era mai putin silitor. Mai alesin ora de matematicä era cu totul neatent. L-am suiprins decateva ori uitându-se in oglindd.

Am constatat cà devenise foarte slab la matematicA. Mi-erateamd cA rnA fuel si mi-am propus observ cu atentie.

Intr'o excursie stam de vorbd cu el. Intre altele imi spuse cáa rAmas surprins cum, inteuna din zile, gasindu-se inteun ma-gazin, n'a putut sá adune 1.50 fr. cu 2.75 fr.

povesti intampIarea: ranzAtoarea servia pe Anna Hess (oscoldrità de aceeasi varstà cu el). VanzAtoarea intrebä pe Anna :1.50 fr. cu 2.75 fr. cat fac...? Anna nu putu sa rdspundd. Atuncivânzatoarea imi zise: spune-i tu, Erwin I Dar in momentul acela-niel eu nu putui sO spun exact, lar oamenii din magazin incepurAsd râdá. Noi ne fdcurAm rosii ca focul... eu totus n'am fost slabsocotitor...!).

Cunosteam pe Anna. ¡mi fusese elevd acum patru ani, cand.eu predam incä in scoala medie. Era foarte slabA la matematicA.

cAnna Hess?* intrebaiu eu pe bäiat, cercetOtor, l observaiu*cum sangele i se ridicà in obraz. ACe-ai putea sà-mi spui de ea?».

si mä priveste cu pdtrundere sa vadà ce minA fac.-gAnna este...* i iar se opreste.

Ce este?"Anna este... scumpa mea!"Imi oprii rAsul cu greutate. Acum incepu treacd prin

Tninte dece bdiatul n'a putut sd rezolve socoteala In magazin,pentruce e mai slab acum ca mai inainte la aritmetica. Cat declelicat crutà el slabiciunile scumpei lui !

Par'ca si-ar spune :Anisoara mea nu are dece sd se rusineze cd n'a putut sd re-

zolve indatd socoteala In magazin, dad nici eu, bunul socotitor,n'am reusit s'o rezole sau dacd Ana nu socoteste.bine, nu trebuesd se rusineze cd eu socotesc bine".

Ii spusei si eu ca am observat dela un timp cd nu mai soco-teste tot atat de bine la aritmeticd. Incepurdm sà vorbim despreplanurile lui de viitor. Erwin ma.' asigurà ca.' pe niciuna alta,

www.dacoromanica.ro

48

de Ana, nu va voi s'a ja in cäsiltorie. Si pentru Ana a inceputsä-si ingrijeasca tinuta. Cand va iesi din scoalä, va intra la unmecanic, spre a deveni un bun lucrdtor, ca sä cästige ceva si s'opoatä lua In dsätorie.

Dar atunci trebue deasemenea sä. pott bine socoti, nu e asà?Si pentrucä Ana nu socoteste tocmai bine, trebue sa se g,äseasc'dcineva in familie, care sâ stie sä socoteascä. Tu trebue sa com-pletezi lipsurile Anei; In Cisatorte trebue ajutor reciproc !`'

Aceasta i se pärit evident.Deatunci socoteste cu atäta rävnä.; ca de Cate ori trec pe längä

pupitrul lui, in ora de matemancä, trebue sä rnä abtin mult de anu räde".

Profesorul elvetian mentionat mai sus a fAcutdeasemenea o interesantä incercare de a provocape elevi sä descopere ei insi-si elementele sub-constiente, cari determinál in activitatea lor anu-mite lapsusuri. In acest scop profesorul incepeprin a povesti si interpreta un caz foarte ciardin propria sa viata.

cOciatä, aveam duren de mäsele. Trebne data' mäseatta afarägändli eu. Dacä plec la 3' la garä, sosesc tocrnai la timp ladentist Dar pänäla ora 3, durerile de mäsele dispärura

Indiferent, p/eacä, imi spuse sotta, iar eu ii räspunseisigur". Mä pregätesc si plec. Cand ma clepärtasem destul de casäbdgat de seamä cä um uitat portmoneul in altä hainä i cä n'amla mine rucio centima. Alerg numaiciecit inapoi spre casd, janpunga si apoi In fuga la gard. Dar tocmai atunct trenul itni sburäpe dinaintea ochilor. Ce sd fac? sä mä dile pe jos in oras? Nufoloseste la nimic, dci a sost dupä ora 4 si niciun dentist nu,m'ar mai primi. Md reintorsei spre casä. Cu toate acestea nu eramintr'o situatie de pläns, cäci durertle de mäsele mä lásaseraDeodatä imi adusei aminte cä am in buzunarul hainei mele ohârtie de 50 franci asa cä n'as mai fi fost silit sä alerg sprecasä dupd pungá, si n'as fi pterdut trenul...

www.dacoromanica.ro

40

Intreaga clasa rase. Oricine inteles ce sens se ascunde tnapoiafen omenelor.

Acum vor povesti i copiii».

* *

fetita scrisese o compunere despre nunta lui Welti. In a-ceasta compunere era o propozitie, pe care camaradele sale augasit-o caraghioasä. Din cauza aceasta, fetita lud caetul de com-puneri acasä. II uitä insA la bunica sa, pe care o vizitase in drumspre casa. Ea asezä caetul, ca sä nu-1 poatà vedea nimeni, subun maldar de ziare, ce se aflau intr'un colt al sobei i serviaula atatarea focului uita acolo. A doua zi, fetita nu-1 mai gasiniclieri. In dal-sit isi aduse aminte ca a uitat caetul la bunicasa. Si fetita se infricosa la gandul ca baträna femeie ar fi pututsA arda caetul. Bänuiala se adeveri. ¡mi spuse intamplarea si maasigura cA nu-i vinovata de ce s'a intamplat.

Diva ce am analizat cazul, copilul a inteles de ce a uitatcaetul».

Alt caz: «Mereu trebuia sa dau mancare epurilor de casä.Fäceam aceasta cu foarte multa neplacere. °data am läsat dinnebdgare de seamd usa cotetului deschisa. lepurii sarirä din adä-post in gradinä. Pratele melt zise: Cat de usor ar fi putut sa serataceascä. $i padurea e atat de aproape!» Mi-am zis pe urnaca mi-ar fi fost indiferent, c'äci n'ar fi mai trebuit atunci sa-ihränesc».

* *

Alt caz: Cand mama späla, am facut o prostie. Ea imi spuse canu voiu primi nimic la patru. Dupä aceia mA trimise. aduczahar pentru ceaiu. Dar in loe de zahär, adusei soda. De sigurnu facusem aceasta cu intentie. Pe drum, am uitat ce trebue saaduc i socotii cA soda. (Inconstientul s'a rasbunat pe mama, deoarece n'a voit sa-mi dea ceaiui la patru).

«Unul dintre lucrätorii tatalui meu ma trimise la un magazinsä-i cumpar un pachet de tutun. Am uitat 11.1sä ceiace imi spuse

www.dacoromanica.ro

60

si adusei chocolada In loc de tutun. El rase de mine si-mi &duo bucatica din ea,.

** *

Tinem sä mentionäm ca un caz special refu-larea unor elemente morale si a unor sentimentealtruiste din cauza mediului räu, a prejudecAtilor,etc., adicd refularea unor tendinte superioarepentru a da curs liber pornirilor inferioare saupentru a nu pArea ridicol.

E caracteristic In acest sens atitudinea elevilorsobri si bine educati, cari luptd cu ei Insi-si (cuconstiinta) ca sä" se deprindd a bea si a fuma,spre a fi la fel cu ceilalti si a nu fi luati In rAsde acestia. De asemenea caracteristicA e lupta,pe care o duc oamenii seriosi si modesti contrapropriilor lor principii morale, logice sau estetice,spre a se conforma modei. Acestia se adapteazAgreu si nu In mod brusc.

In fine, nu putem trece cu vederea concesiilemorale si estetice, pe care trebue sä" le faa ofatä cu ereditate bunä si ectaatie aleasä, spre aaccepta dansurile moderne si continua scurtarea rochiilor. SA nu uitä'm nici pe studentii novicidin anul IntAi, cari vin la Universitate cu boa-t-It-ea ferma de a lucra serios, dar curând refuleazdaceastä nobild pornire, fiind luati In rá's si satuitipArinteste de studentii mai vechi, cari au expe-rientA.

II. Metode de cercetarea subconOientului.

www.dacoromanica.ro

51

Asemenea cazuri concrete ne fac sä" vedem §imai ciar necesitatea pentru educator de a explorafundamentul subcon§tient In sufletul elevilor.

Cum vofn face asemenea explordri, adid decari metode ne vom servi In cercetarea fenome-nelor subcon§tiente?

Fiind vorba de studiul unor fenomene con-crete, va trebui sä. proceddm. inductiv. InductiuneaInsA e conditionatA sau de observatie sau deexperiment i In unele cazuri de ambele.

Care din acestea e mai indicatd?Observatia directä sau experimentul ?Experimentul ne va fi putin folositor. IntAiu,

pentrud In cercetarea pedagogid in general,deci i atunci când e vorba de fenomenele sufle-te§ti subcon#iente, el prezinta lipsuri mari.

Al doilea, pentrud In cercetarea fenomenelorsubcoqtiente in special, mijlocul esential dupdcum am putut constata din numeroasele indicatii§i exemple de mai sus este auto-observarea§i auto-analiza, deci introspectiunea.

In urrnd poate sä" intervinä observarea altora,adid a celor studiati de dtre cel care-i studiazà,ca un sprijin, pe care acesta il acordA observAriide sine a celor dintAi. Cu alte cuvinte educa-torul, observAnd pe elev, il determind vi-1 ajutAa se observa pe sine. Esentialul rAmâne insd auto-observarea.

In ce prive§te experimentul, el nu poate avea

www.dacoromanica.ro

52

In psihanaliza decAt rolul cu totul secundar deauxiliar, intrucat faciliteaza educatorului aflareacelor mai bune mijloace spre a-1 determina peelev la auto-observare §i la acceptarea concursuluioferit de educator, spre a indruma uwr §i acce-lera observarea de sine.

Aceste consideratiuni asupra metodelor de cer-cetare in pedagogie au determinat dnstitutulPedagogic Roman» ca la alcatuirea f4ei pentrustudiul individualitätii elevilor sa acorde pre-ponderentä" observatiei directe, §i-1 va determinaca la viitoarea revizuire a fiei sa introduca incontinutul ei §i elenientele necesare pentru studiulfenomenelor subcon§tiente In viata sufleteasca aelevului.

III. lmportanta psihanalizei in solutionareaproblemelor fundamentale ale educatiei morale.Educatia moral:a este domeniul, In care studiulsubcontientului prezinta cea mai mare impor-tar*. In acest domeniu, chiar solutionarea pro-blemelor principiale este conditionata de cunoa-terea i interpretarea vietei suflete§ti subcon§tiente.

In adevar, In pedagogia morala a timpuluinostru, constatam douà directive mai accentuate,opuse §i luptând una contra alteia. Una afirmaca. educatia caracterului trebue facuta prin cons-trângere ; cealalta neaga eficacitatea acestui pro-cedeu §i cere o disciplina libera. Pe care din

www.dacoromanica.ro

53

aceste douA directive o vom urma ? Psihologiacon§tientului le considerA pe amAndouà ca eficace,Intruck s'a constatat cd §i pe o cale §i pe cealaltA,educatorul poate forma elevilor anumite deprinderi.

Dacd prinurmare ne-am limita numai la datelepsihologiei :con§tientului, criteriul de alegere Intrecele douà metode ambele posibile psihologi-ce§te ar trebui sA-1 cAutAm aiurea deck Inpsihologie. Si atunci, firesc ar fi sd ne referim laconceptia despre lume §i viatA, precum §i la con-ceptiile sociale ale educatorului sau ale statului,care organizeazA educatia tineretului.

Astfel o conceptie autocratd sau o organizaresociald dictatorialA va preferi probabil ca mijlocde educatie constrAngerea. 0 conceptie democra-ticd va alege desigur disciplina liberA, care faceposibilA supunerea prin convingere, deci ordineasocialA consimtità de cetAteanul liber.

In modul acesta problema noastrA ar pdreasolutionati DacA intervin insA datele, pe cari leavem asupra vietei suflete§ti subcon§tiente §iasupra influentei considerabile, pe care aceastao exercitA asupra con§tientului, atunci inaintede a putea interveni conceptiile filosofice §i so-ciale pentru Indrumarea educatiei morale vatrebui sA" punem din nou chestiunea consideratApanA acum tran§atA, dacd psihologia admite Inaceea§ mAsurA ambele solutiuni metodice: §i con-strAngerea §i disciplina liberd. RAspunsul In cazul

www.dacoromanica.ro

54

acesta va diferi mult de cel anterior. CercetArilepsihanalitice, In special cele referitoare la eleviide scoalA, ne apropie din ce In ce mai mult deconvingerea cA mai ales la elevii mai mari nue recomandabild constrAngerea, Intruck aceastaprovoacA dupd cum am vAzut din mai multeexemple citate mai sus continue refuldri, deciresentimente, rezerve, ranchiune, urA, etc. StA-

pAnirea acestora, prin presiunea exercitatA directde constiinta elevului si indirect de vointa edu-catorului, face posibild impresiunea cA elevuleste asa cum II dorim noi. AceastA impresiunetrAdeazA InsA numai o aparentA, o mascA pe careel si-o impune, spre a ne complace si a obtineastfel unele avantaje sau mai bine zis spre aevita multe neplAceri. In adAncul sufletului sduInsA se agitA elementele refulate, a cAror energieafectivA se va manifesta mai curAnd sau maitArziu, fie prin deghizAri, fie prin isbucniri vio-lente, fie prin apatie, fie chiar prin simptomepatologice. In rezumat : toate consecintele releale oprimArii subconstientului, asa cum le-amarAtat mai sus, sunt favorizate si accentuate prin-teo educatie bazatA pe constrAngere. . .

Disciplina liberd va avea un efect contrar, deoarece prin faptul cA bazeazd once atitudine so-licitatA elevului pe propria convingere a acestuia

convingerea rationald sau afectivk dupd vArstaelevului reduce considerabil acele refuldri In

www.dacoromanica.ro

55

subconvtient, atat de dAunAtoare raporturilor din-tre elev vi educator vi provocatoare de atitudinifalse. lar dud, datoria unor Imprejurdri inde-pendente de vointa educatorului, asemenea refu-lAri se produc totuvi, ele pot fi uvor descope-rite vi fAcute inofensive de cAtre un educator,care, apelând continuu la convingerea elevuluivi la supunerea voitA, vi-a cavtigat simpatia viincrederea lui. Rqaducerea In convtiintA a ele-mentelor psihice subconvtiente e considerabilfacilitatA In cazul acesta, cAci disciplina liberA

presupune convingere, convingerea presupuneluminA, iar lumina convtiintA.

i4a dar rolulpedagogic alpsihanalizei estede a ne face sä cunoa0em i sä influentärnintegral sufletele elevilor nogri. Educatia insensul unei influente profunde, care sA trans-forme sufletul elevului, nu e posibilA, decat cu-noscand In Intregime vi realmente viata lui su-fleteascA. A ne mArgini numai la manifestArilesufletevti superficiale este ca vi cum ne-am mul-tumi cu o mascA In locul realitAtii. Or, dacA Inrelatiile noastre sociale e greu vi poate cA nicinu e Intotdeauna de dorit sA se InlAture masca

sub care se ascund sufletele semenilor no-vtri, când este vorba de sufletele copiilor, pecari ii educdm, trebue sd smulgem masca vi sdprivim realitatea cu toatA sinceritatea. Evident

www.dacoromanica.ro

56

pentru aceasta nu e suficient a cunoaste me-todele psihanalitice. Conditiunea esentiala estede a avea un nurnär cat mai mare de profesori

cu suflet curat. i atunci sufleteleelevilor nogri ni se vor deschide.

www.dacoromanica.ro

DE ACELA5 AUTOR:

Studii asupra filosofiei germane contimporane (epuizat).Studii asupra educaliei morale si estetice (epuizat).Pestalozzi si Educatia Poporului. Editia Ill (Biblioteca Peda-

gogica a Casei Scoalelor No. 12).Herbert Spencer si pedagogia utilitaristä. Edifia IV. (Biblio-

teca Pedagogicd a Casei Scoalelor No. 10).Baza Pedagogicä a reorganizärii Inväjämântului. <cCultura

Nalionala,, 1923.Din Problemele pedagogiei moderne. (Edifia II, adaugità).

«Cartea Româneascd», 1924.Un Institut Pedagogic Romän. Bucuresti, 1926.Istoria Pedagogiei Doctrinele Fundamentale ale Pedagogiei

Moderne. (Editura Casei Scoalelor) 1927.Uniuersitatea, Inuälätorul si Culturalizarea Satelor. Bucu-

resti, 1927.Educalie si Culturä. (Editura «Cultura Rom'aneasca). Bucu-

resti, 1928

TIPOGRAFIA ION C. VACÄRESCU Str. Umbrei, 4

www.dacoromanica.ro