Periartrita scapulohumerala

PSH provoaca redoare si limitarea miscarilor, datorita structurilor periarticulare (ligamente, capsula, tendoane, bursa, muschi) prin leziuni degenerative si/sau inflamatoare.

Prezinta 5 forme clinico-anatomo-functionale:

1. umar dureros simplu;

2. umar acut hiperalgic;

3. umar mixt;

4. umar blocat;

5. umar pseudoparalitic.

Tratamentul kinetic urmareste ameliorarea durerii, reducerea inflamatiei si a tendintei la fibroza si recuperarea mobilitatii articulare.

Umarul dureros simplu – cu stadiul acut, subacut si terminal.

In stadiul acut nu se executa miscari cu membrul superior afectat, dar se pot incerca contractii izometrice cu rezistenta, recomandandu-se tehnica “hold-relax”.

Stadiul subacut permite miscari pasive pentru mobilizarea articulatiei scapulohumerale, trecand apoi la miscari pasivo-active si active asistate.Miscarile afectate in acest stadiu sunt flexia, abductia, si rotatia externa.

Stadiul terminal determina refacerea fortei musculare, a stabilitatii si miscarile controlate a umarului.

Umarul acut hiperalgic – necesita imobilizarea absoluta a bratului in abductie de 70* si usoara flexie.

Umarul mixt – prezinta un deficit de mobilitate cu structuri contractile si necontractile ale articulatiei.

a) pentru structurile necontractile se realizeaza posturari, mobilizari pasive si autopasive.

b) pentru structurile contractile se recomanda mobilizari pe schema Kabat D1F cu contrarezistenta progresiva si exercitii “hold-relax” cu tensiune izometrica ce va creste treptat realizand o relaxare musculara.

Grupele de muschi deficitare in acest stadiu sunt deltoid, trapez, biceps si coracobrahial, urmarindu-se in special cresterea fortei musculare.

Umarul blocat – contine acelasi tratament kinetic cu al umarului dureros simplu si al umarului mixt, prin posturari corecte si mobilizari precoce a membrului superior.

Umarul pseudoparalitic – in tratamentul de kinetoterapie prezinta 2 tipuri de recuperare functionala si anume recuperarea fara atela si recuperarea cu atela.

a) recuperarea fara atela, in care kinetoterapia se realizeaza din pozitie joasa a bratului in 4 etape.

Etapa 1 dureaza 10-15 zile si cuprinde exercitii pentru:

mobilizarea globala a umarului;

dinamizarea alungirii axiale a coloanei cervicale;

relaxare;

cot si mana;

izometria deltoidului

Etapa 2 este formata de alte doua saptamani, in care exercitiile devin mai complexe si solicitante:

ex de tip codman, fara ingreunare;

miscari activo-pasive si auto-pasive cu ajutor;

miscari active.

Etapa 3 se instaleaza la aproximativ o luna, in care exercitiile active vor indeplinii functiile de flexie, abductie si adductie.

Etapa 4 reprezinta etapa de refacere functionala, cand toate miscarile active sunt posibile, urmarind tonifierea musculara, stabilitatea si mobilitatea controlata a umarului.

b) recuperarea pe atela se foloseste cand durerile sunt intense si exista impotenta functionala, in cazuri grave de rupturi tendinoase mari.

Aici este identic cu prima forma de recuperare, cuprinzand tot 4 etape.

Etapa 1 (10-15 zile), in care nu se solicita articulatia scapulohumerala.Se recomanda:

ex respiratorii;

ex izometrice pentru deltoid;

ex de mobilizare a membrului superior;

ex pentru coloana cervicala;

ex ale cotului si maineii pe atela.

Etapa 2 (4 saptamani) nu solicita zona lezionata, dar se incearca o intretinere functionala a umarului cu ex progresive:

ex pentru mobilizare pasiva de abductie si flexie, de la nivelul atelei spre zenit;

ex fara atela, dar cu sustinere de catre kinetoterapeut;

ex de tip Codman, fara greutate;

ex active asistate cu executia unor miscari uzuale.

Etapa 3, cand bolnavul poate sa ridice o greutate de 1 kg de la nivelul atelei pana la zenit,scotandu-se atela.Dureaza aproximativ 6 saptamani, iar programul kinetic se aseamana cu cel din etapa 3-recuperarea fara atela.

Etapa 4 este etapa de refacere fuctionala, avand acelasi sistem cu cel din etapa 4-recuperare fara atela.