Exercitii contabilitate.pdf

CECCAR – FILIALA DAMBOVITA

LUCRARE DE STAGIU

EXPERTI CONTABILI

CONTABILITATE

ANUL I , SEMESTRUL I

LECTOR: PROF. UNIV. DR. DIACONU GHEORGHE

STAGIAR: POSTELNICU ROXANA MARIA

ANUL 2012


1(17).O societate comerciala este subventionata,pentru o investitie cu character social,de la

bugetul statului, in baza unui contract de 3.000 um. Suma primita este folosita integral pt.

achizitia unui utilaj in anul current in valoare de 5.000 um, TVA19%. Sa se inregistreze

primirea subventiei, achizitia utilajului si amortizarea lui in primul an de functionare, stiind

ca durata de functionare este de 5 ani, amortizabil liniar.

REZOLVARE:

a) Recunoasterea dreptului de a primii subventia:

4451 Subventii = 4751 Subventii pentru investitii 3.000 um

b) Incasarea subventiei:

5121 conturi la banci = 4451 Subventii 3.000 um

c) Achizitia utilajului:

% = 404 Furnizori de imobilizari 5.950 um

2131 Echipamente tehnologice 5.000 um

4426 TVA deductibila 950 um

d) Calcul amortizare liniara: A= 5000 lei/ 5 ani = 1.000 lei/an.

Inregistrare amortizare liniara an N:

6811 = 2813 1.000 um

Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalatiilor

privind amortizarea imobilizarilor mijloacelor de transport, animalelor

si plantatiilor

e) Trecerea anuala a subventiei la venituri:

4751 Subventii pentru investitii = 7584 Venituri din subventii pt investitii 3.000 um

2(20).O societate comercială achiziţionează un mijloc fix în următoarele condiţii :valoarea

avansului acordat 2.000 lei ;preţ de cumpărare al mijlocului fix 14.000 lei;cheltuieli de

transport 1.000lei, TVA 19%. Sa seinregistreze avansul acordat, achizitia si plata furnizorului.


REZOLVARE:

a) inregistrarea avansului acordat furnizorului de imobilizari pentru achizitia mijlocului fix:

%= 5121 Conturi la banci in lei 2.380 lei

232 Avansuri acordate pentru imobilizari corporale 2.000 lei

4426 TVA deductibila 380 lei

b)inregistrarea achizitiei mijlocului fix si a cheltuielilor cu transportul acestuia pe baza facturii :

%= 404 Furnizori de imobilizari 17.850 lei

2131 Echipamente tehnologice 15.000 lei

4426 TVA deductibila 2.850 lei

c)se deconteaza fatura anterioara , retinandu-se avansul acordat si se storneaza tva aferenta

avansului :

404 Furnizori de imobilizari =% 17.850 lei

5121 Conturi la banci in lei 15.470 lei

232 Avansuri acordate pentru imob. 2.000 lei


3(26).In luna X a exercitiului N,societatea A primeste materii prime de la un furnizor fara

factura,evaluate la pretul de 1.000 lei, TVA 20%. In luna Y se primeste factura : pretul de

cumparare 1.200 lei, TVA 20%. Care sunt inregistrarile contabile?

REZOLVARE:

a) Achizitia marfii in baza aviz de insotire ( fara factura):

% = 408 Furnizori – facturi nesosite 1.200 lei

301 Materii prime 1.000 lei

4428 TVA neexigibila 200 lei

b) Primirea facturii:

408 Furnizori- facturi nesosite = 401 Furnizori 1.200 lei

4426 Tva deductibil = 4428 TVA neexigibila 200 lei


Si

% = 401 Furnizori 240 lei

301 Materii prime 200 lei


Sau

% = 401 Furnizori 1.440 lei

408 Furnizori – facturi nesosite 1.200 lei

301 Materii prime 200 lei


4426 TVA deductibila = 4428 TVA neexigibila 200 lei

c) Plata furnizorului

401 Furnizori = 5121 Conturi la banci 1.440 lei

4(32).O societatea a emis 10.000 actiuni noi ,pretul de emisiune fiind de 1.100 lei.Situatia

capitalurilor proprii inainte de emisiune se prezinta astfel: capital subscris varsat 30.000.000

(30.000 act*1.000 lei valoarea nominala) şi rezerve 6.000.000. Sa se determine valoarea unui

DS şi sa efectueze operatiile contabile.

REZOLVARE:

Capital social: 30.000.000 lei

Rezerve: 6.000.000 lei

TOTAL : 36.000.000 lei

Capitalul social este reprezentat de 30.000 actiuni.

Valoarea nominal 1.000 lei

Valoarea contabila 36.000.000 /30.000 = 1.200 lei

Cresterea capitalului propriu 11.000.000( 10.000 actiuni x 1.100)

Din care:

- Cresterea capitalului social 10.000.000 lei

( 10.000 actiuni x 1000)

- Prime de emisiune 1.000.000 lei.


Valoarea matematica contabila noua: (36.000.000+11.000.000)/ 30.000+10.000= 1.175

Dreptul de subscriptie :1.200 – 1.175 = 25

Sau 1 DS = 10.000 / [ (30.000+10.000) x (1.200-1.100)] = 25

457 Decontari cu asociatii privind capitalul = % 11.000.000

1011 Capital subscris nevarsat 10.000.000

1041 Prime de emisiune 1.000.000

.

5(38).In cursul exerciţiului N o întreprindere a angajat un proces juridic împotriva unui client

în valoare de 10.234 lei, TVA 19% inclus. Ea estimează că pentru a face faţă acestui proces

trebuie constituit un provizion, probabilitatea de pierdere a procesului

75%. Care sunt înregistrarileîncontabilitate?

REZOLVARE:

Provizioane pentru litigii necesar = Valoarea nominal a creantei ( cu TVA inclus) x Probabilitatea

de pierdere a procesului = 10.234 lei x 75% = 7.675.50 lei

6812 = 1511 7.675,50 lei

Cheltuieli de exploatare privind Provizioane pentru litigii

provizioanele

6(44). Întreprinderea Alfa achiziţionează o clădire la costul de 100.000 lei cu terenul afferent al

cărui cost este de 20.000 lei, TVA19%. Durata de utilizare a clădirii este de

50 de ani, amortizare liniară. La 31.12.N, valoarea justă a terenului este estimată la

25.000 lei.

Ce înregistrări contabile trebuie făcute conform OMFP3055/2009?

REZOLVARE:

a) Achizitie teren si constructie

% = 404 Furnizori de imobilizari 142.800 lei

2111 Terenuri 100.000 lei

212 Constructii 20.000 lei

4426 TVA deductibila 22.800 lei


b) Amortizarea cladirii pe 50 de ani : 1000.000 / 50 = 2.000

6811 = 2812 2.000 lei

Cheltuieli de exploatare Amortizarea constructiilor

privind amortizarea imobilizarilor

c) La 31.12

Cost de achizitie : 20.000 lei

Valoarea justa: 25.000 lei

2111 Terenuri = 105 Rezerve din reevaluare 5.000 lei.

7(50).Întreprinderea Alfa deţine un teren evaluat la valoarea justă de 50.000 lei, rezerva

din reevaluare disponibilă fiind de 10.000 lei. Pe teren va fi construită o clădire. Costurile

construcţiei se ridică la 200.000 lei.

Secere:

a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz;

b)să se prezinte înregistrările contabile.

REZOLVARE:

a) 1) “Terenurile si cladirile sunt active separabile si sunt contabilizate separate, chair atunci

cand sunt achizitionate impreuna. O crestere a valoarii terenului pe care se afla o cladire nu

afecteaza determinarea valorii amortizabile a cladirii “ (pct. 93(2))

2) “O imobilizarea corporala recunoscuta ca active trebuie evaluata initial la costul sau

determinat (…) in fuctie de modalitatea de intrare in entitate.” (pct. 105(1)), in cazul nostru

costul de productie. (…) Costul de productie cuprinde cheltuieli direct aferente productiei , si

anume: materiale directe, energie consumata , manopera directa si alte cheltuieli directe de

productie, precum si cota cheltuielilor indirect de productie alocata in mod rational ca fiind

legata de fabricatia acestora.

3) Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul

direct in rezerva (contul 1065 “ Rezerve reprezentand surplusul realizat din reserve din

reevaluare”) atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat. (…) Castigul se considera

realizat la scoaterea din evident contabila a activului pentru care s-a constituit rezerva din

reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit

de entitate.”


b) Receptia si punerea in functiune a cladirii, la costul de productie:

212 Constructii = 722 “ Venituri din productia de imobilizari corp” 200.000 lei

Transferarea la reserve a surplusului realizat din rezerva de reevaluare:

105 = 1065 10.000 lei

Rezerve din reevaluare Rezerve reprez.surplusul realizat din rezerve din reevaluare

8(56).La începutul exerciţiului N,societatea ALFA a achiziţionat un echipament tehnologic

la costul de achiziţie de 200.000u.m.

Managerii estimează că durata de utilitate va fi de 5 ani şi că, la expirarea acestei

perioade,vor fi angajate cheltuieli cu dezafectarea echipamentului tehnologic şi refacerea

amplasamentului în valoare de 10.000 u.m. Metoda de amortizare utilizată este cea

liniară.Pentru o finanţare echivalentă, rata curentă a dobânzi de piaţă este de

10% .La sfârşitul exerciţiului N, valoarea de piaţă a echipamentului este de 150.000 u.m.

La sfârşitul exerciţiului N+1, cheltuielile cu dezafectarea echipamentului sunt

reestimatela15.000u.m.iarratadobânziidepiaţă pentruofinanţareechivalentăvafi

din exerciţiulurmător 15%:


reestimate la 8.000 u.m. Valoarea de piaţă la31.12.N+2estedela120.000u.m.


reestimate la 5.000u.m. iar durata de utilizare a echipamentului este reestimată la 7 ani. Rata

curentă de piaţă este de25%.


reestimate la 7.000 u.m.

a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz;

b)să se prezinte înregistrările contabile.

REZOLVARE:

(1) Valoarea recunoscuta ca provizion trebuie saconstituie cea mai buna estimare la data

bilantului acosturilornecesare stingerii obligatiei curente.Cea mai buna estimare a

costurilornecesare stingerii datoriei curente este suma pe care o entitate ar plati-o, înmod

rational, pentru stingerea obligatiei la data bilantului saupentru transferarea acesteia unei terte

parti laacel moment.

(2) Acolo unde efectul valorii-timp a banilor estesemnificativ, valoarea provizionului reprezinta

valoareaactualizata acheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligatiei. În acest caz,

actualizarea provizioanelor se face întrucât, datoritavalorii-timp a banilor, provizioanele aferente

unor iesiri eresursecare apar la scurt timp de la data bilantului sunt mult mai oneroasedecât cele

aferente unor iesiri de resurse deaceeasi valoare, dar care apar maitârziu.Achizitionarea


echipamentului tehnologic si includerea in costulde achizitie a cheltuielilor actualizate

cudezafectarea.

Valoarea actualizataa cheltuielilor cu dezafectarea=10.000 x 1/(1+0,1)5=6.209.

(1)

2131 Echipamente tehnologice = % 206.209 lei

404 Furnizori de imbilizari 200.000 lei

1513 Provizioane pentru dezafectarea imob. 6.209 lei

4426 TVA deductibila =404 Furnizori de imobilizari 48.000 lei

Amortizare si actualizarea provizionului :

6811 = 2813 206.209:5=41.242 lei

Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imob. Amortizarea instalatiilor

666 = 1513 6209x0,1=620,9 lei

Cheltuieli privind dobanzile Provizioane pentru dezafectarea imob.

31.12.N

VDC=206.209-41.242=164.967

Valoare de inventar=150.000

Depreciere=14.967

6813 = 2913 14.967 lei

Cheltuieli de expl.privind ajustarea pentru deprecierea imob. Ajustari pentru deprecierea imob.

Sold213 :206.209

Sold2813 : 41.242

Sold1513 : 6.830

Sold2913 : 14.967

Amortizarea in exercitiul N+1:

Cheltuiala cu amortizarea=Valoarea ramasa/Durata ramasa=150.000/4=37.500

% = 2813 Amortizarea instalatiilor 41.242 lei

6813Cheltuieli de expl.privind ajustarea pentru deprecierea imob 37.500 lei

2913Ajustari pentru deprecierea imob 3.742 (14967/4)

31.12.N+1

666 = 1513 6.830 x 0,1=683

Cheltuieli privind dobanzile Provizioane pentru dezafectarea imob.


Valoareaactualizata a cheltuielilor cu dezafectarea=15.000 x 1/(1+0,15)3=9.863

Sold 1513 : 7.513

Presupunem ca valoarea neta contabila inainte de ajustarea provizionului coincide cu valoarea

justa:

213 = 1513 9.863-7.513=2.350

Echipamente tehnologice Provizioane pentru dezafectarea imob.

6813 = 2913 2.350 lei

Cheltuieli de expl.privind ajustarea pentru deprecierea imob Ajustari pentru deprecierea imob

Sold213 :206.209+2.350=208.559

Sold2813 :41.242+41.242=82.484

Sold1513 :9.863

Sold2913 :14.967-3.742+2.350=13.575

Amortizarea in exercitiul N+2

Cheltuiala cu amortizarea=Valoarea ramasa/Durata ramasa=(213-2813-2913)/3==(208.599-

82.484-13.575)/3=

% =2813 Amortizarea instalatiilor 42.025 lei

6813Cheltuieli de expl.privind ajustarea pentru deprecierea imob 37.500 lei

2913Ajustari pentru deprecierea imob 4.525(13.575/3) lei

666 = 1513 9.863 x 0,15=1.479 lei

Cheltuieli privind dobanzile Provizioane pentru dezafectarea imob

31.12.N+2

Valoarea actualizata a cheltuielilor cu dezafectarea=8.000 x 1/(1+0,15)2=6.049

Sold 1513=9.863+1.479=11.342

Diminuarea provizionului cu dezafectarea

1513 = 2131 1.342-6.049=5.293 lei

Provizioane pentru dezafectarea imob. Echipamente tehnologice

VNC=213-2813-2913=(208.559-5.293)-(82.484+42.025)-(13.575-4.525)=69.707


Valoarea de inventar=120.000

Apreciere=50.293

Se anuleaza provizionul pentru depreciere:

2913 = 7813 9.050 lei

Ajustari pentru deprecierea imob. Venituri din ajustari pentru deprecierea imob.

Sold213 :203.266 lei

Sold2813 :124.509 lei

Sold1513 :6.049 lei

Amortizarea in exercitiul N+3:


124.509)/2=39.379 lei

6813 = 2813 39.379 lei

Cheltuieli de expl.privind ajustarea pentru deprecierea imob. Venituri din ajustari pentru

deprecierea imob.

666 = 1513 6.049 x 0,15=907 lei


31.12.N+3

Valoarea actualizata a cheltuielilor cu dezafectarea=5.000 x 1/(1+0,25) 7-4

=2.560

Sold 1513=6.049+907=6.956

Diminuarea provizionului cu dezafectarea

1513 = 213 6.956-2.560=4.396 lei

Provizioane pentru dezafectarea imob Echipamente tehnologice

Sold213:203.266-4.396=198.870

Sold2813:124.509+39.379=163.888

Sold1513:2.560


Amortizarea in exercitiul N+4


163.888)/3=11.661

6813 = 2813 11.661 lei

Cheltuieli de expl.privind ajustarea pentru deprecierea imob. Venituri din ajustari pentru

deprecierea imob.

666 = 1513 2.560 x 0,25=640 lei


31.12.N+4

Valoarea actualizata a cheltuielilor cu dezafectarea=7.000 x 1/(1+0,25)2=4.480

Sold 1513=2.560+640=3.200

Cresterea provizionului cu dezafectarea:

213 =1513 4.480-3.200=1.280 lei

Echipamente tehnologice Provizioane pentru dezafectarea imob

Sold213:198.870+1.280=200.140

Sold2813:163.888+11.661=175.549

Sold1513:4.480

9(62).La sfarsitul anului N, societatea Alfa efectueaza reevaluarea cladirii pe care o detine

in urmatoarele conditii:

- valoarea de intrare = 400.000 lei;

-amortizarea cumulata=100.000lei

- valoarea justa la data reevaluarii = 500.000 lei;

- durata ramasa de utilizare = 10 ani;

- reevaluarile nu sunt recunosute din punct de vedere fiscal.

La sfarsitul anului N+1 societatea Alfa obtine un rezultat contabil de 80.000lei. Cum se inregistreaza in contabilitate impozitele curente si amanate urmare a recunoasterii

in contabilitat e areevaluarii activelor?


REZOLVARE:

a) se elimina valoarea amortizarii cumulate :

2812 Amortizarea constructiilor = 212 Constructii 100.000 lei

b) calculul valorii ramase: 400.000 – 100.000 = 300.000 lei

- calculul diferentei din reevaluare: 500.000-300.000 = 200.000 lei

- inregistrarea diferentei din reevaluare:

212 Constructii = 105 Rezerve din reevaluare 200.000 lei

c) calculul amortizarii anuale la valoarea reevaluata: 500.000 / 10 = 50.000 lei/an

- calculul amortizarii anuale la valoarea istorica: 300.000/10 = 30.000 lei/an

- in anul N+1 se inregistreaza o amortizare de 50.000 lei

6811 Cheltuieli de expl privind amortizarea imob. = 2812 Amortizarea constructiilor 50.000

d) la sfarsitul anului N+1:

valoarea contabila= 500.000-50.000= 450.000 lei

baza impozabila = 400.000-100.000 -30.000 = 270.000 lei

VC-BI = 450.000-270.000=180.000 lei

Rezulta o datorie temporara din impozit amanat 180.000 x 16% =28.800 lei

e) se inregistreaza datoria temporara din impozit amanat:

105 Rezerve din reevaluare = Impozit pe profit amanat 28.800

Impozitele amanate aferente elementelor creditate direct in capitalurile proprii se contabilizeaza

tot pe seama capitalurilor proprii, neafectand contul de profit si pierdere.

10(68).O societate de productie achizitioneaza un utilaj in urmatoarele conditii:

- pretul de cumparare al instalatiei 200.000 EUR;

- cheltuieli cu montajul facturate de furnizor 20.000 EUR;

- costuri de amenajare a sectiei de productie in vederea montarii instalatiei (facturate de o

firma specializata) 4.000 lei;


- costuri cu instruirea personalului ce va manevra instalatia respectiva 3.000 lei;

- onorariul arhitectului 7.000 lei;

- costuri de testare a functionarii instalatiei 5.000 lei;

- incasari din vanzarea esantioanelor de produse chimice, produse in procesul de testare

a instalatiei 2.000 lei;

- costuri cu promovarea noilor produse ce vor fi obtinute cu ajutorul instalatiei 3.000 lei;

- pierderi initiale din exploatare obtinute inainte ca instalatia sa ajunga la parametrii

tehnici de operare 2.000 lei;

- costuri de demontare a instalatiei la sfarsitul duratei de viata utila estimate la 10.000

lei;

- costuri cu salariile personalului de conducere din societatea comerciala respectiv

8.000 lei;

- curs valutar 4 lei/EUR. Calculati costul de achizitie.

REZOLVARE:

Pret de cumparare = 200.000 euro * 4lei/euro =800.000

+Cheltuieli de montaj =20.000 * 4lei/euro=80.000

+Costuri de amenajare a amplasamentului =4.000

+Onorariu architect =7.000

+Costurile de testare mai putin incasarile provenite din vanzarea produselor obtinutein procesul

de testare =(5.000 - 2.000)=3.000

+Costuri de demontare=10.000 (în măsura în care costul este recunoscut ca un provizion pe baza

IAS 37, Provizioane, active şi datorii contingente)

COST: 904.000

Cf. IAS.16 „Imobilizari corporale” Costul unei imobilizări corporale este format din preţul de

cumpărare, taxele vamale, taxele nerecuperabile, precum şi toate celelaltecheltuielile direct

legate de punerea în funcţiune a activului; toate cheltuielile direct legatede punerea în funcţiune a

activului; toate reducerile comerciale sunt scăzute pentrucalculul preţului de cumpărare.

Exemple de costuri direct atribuibile sunt:(a) costul de amenajare a amplasamentului;(b) costuri

iniţiale de livrare şi manipulare;(c) costuri de montaj;(d) onorariile arhitecţilor şi inginerilor

etc.(e) costurile estimate pentru demontarea şi mutarea activului, respectiv, costurile derestaurare

a amplasamentului, în măsura în care costul este recunoscut ca un provizion pe baza IAS 37,

Provizioane, active şi datorii contingente.

Cheltuielile administrative şi celelalte cheltuieli de regie nu sunt un component al

costuluiimobilizărilor corporale, numai daca ele pot fi direct atribuite achiziţionării activului

sau punerii în funcţiune a acestuia. Pierderile iniţiale din exploatare efectuate înainte ca activulsă

atingă parametrii planificaţi sunt recunoscute ca şi cheltuială.


11(74).Societatea Comercială „X” a primit de la un deponent mărfuri în consignaţie

evaluatela300.000. Comisionulconsignaţiei 20%. Contabilizaţi operaţiile aferente.

REZOLVARE:

a) Se inregistreaza bunurile primite in consignatie intr-un registru separat.Se inregistreaza

extrabilantier:

8033 Valori materiale primate in pastrare sau custodie = 999 Contrapartida 300.000

b) Vanzarea marfurilor

5311 Casa in lei = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 300.000

5311 Casa in lei = 7588 Alte venituri din exploatare 60.000

c) Primirea facturii

371 Marfuri = 401 Furnizori 300.000

d) Achitarea deponentului

462 Creditori diversi = 5311 Casa in lei 300.000

e) Se inregistreaza iesirea extrabilantiera

999 = 8033 Valori materiale primate in pastrare sau custodie 300.000

12(80).Furnizorul „A” livrează clientului „B” pe propria răspundere marfă în valoare de

1.000lei+TVA19%.Cuocaziarecepţieifapticecomisiaderecepţieconstatăunminus

lamarfalivrată decătrefurnizorînsumă de 100 lei.

REZOLVARE:

a) Inregistrarea mărfurilor efectiv primite (900 lei+ TVA), fără luarea în considerare

afacturii primite, care se returnează furnizorului

:

%= 408 Furnizori facturi nesosite 1.071 lei

371 Marfuri 900 lei

4428 TVA neexigibila 19% 171 lei

b) Înregistrarea facturii corecte venită de la furnizor şi a TVA-ului devenit exigibil la

decontarea cu bugetul statului:

408 Furnizori facturi nesosite = 401 Furnizori1071 lei

4426 Tva deductibila= 4428 TVA neexigibila171 lei


13(86).Societăţile comerciale „A”şi„B”,încheie un contract de asociere în participaţie,în scopul

realizării unei activităţi de producţie, în următoarele condiţii:

- Contabilitatea asocierii se vaţine de societatea „A”; - Amortizarea utilajelor puse la dispoziţie de către societatea „B” se va transmite societăţii „A” în

baza unui decont lunar;

-Cotadeparticiparelaprofitsaupierdereacelordouăsocietăţiestede50%pentru

societatea„A”,50%pentrusocietatea„B”.

După prima lună de activitate a asocierii situaţia se prezintă astfel:

-S-auînregistratcheltuieliîn valoarede6.000lei,astfel:

-Cheltuieli cu materiile prime:2.000lei;

- Cheltuieli cu materialele auxiliare : 130 lei;

-Cheltuieli cu salariile personalului:2.500lei;

-Contribuţii sociale,pentru salariile personalului:720lei;

- Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor: 650 lei, din care 500 lei, amortizarea

utilajelortransmisă prindecontdecătresocietatea„B”.

-S-auobţinutvenituridinvânzareaproduselorfinite în valoare de 8.000 lei; Să se

înregistreze încontabilitate operaţiunile.

REZOLVARE:

Facem abstractie de TVA si conturile specifice pentru inregistrarea cheltuielilor cu contributiile

sociale aferente salariilor:

a) Se inregistreaza cheltuielile totale la asociatul A:

601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 2.000

6021 Cheltuieli cu materiale auxiliare = 3021 Materiale auxiliare 130

641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal salarii datorate 2.500

645 Chelt. privind asigurarile si protectia soc. = 431 Asigurari sociale 720


6811 Chelt. de expl. privind amortiz. imob. = 281 Amortiz. privind imob. corp. 150

458/B Decontari din operatii in participare = 281 Amortiz. privind imob. corp 500

b) Se inregistreaza veniturile totale din vanzarea produselor finite la asociatul A:

411 Clienti = 701 Venituri din vanzarea produselor finite 8.000

c) Se inregistreza repartizarea catre asociatul A a veniturilor si cheltuielilor, cota de

participare 50%:

458/A Decontari din operatii in participare = 601 Cheltuieli cu materiile prime 1.000

458/A Decontari din operatii in participare = 6021 Cheltuieli cu materiale auxiliare 65

458/A Decontari din operatii in participare = 641 Cheltuieli cu salariile personalului 1.250

458/A Decontari din operatii in participare = 645 Chelt. privind asig. si protectia soc. 360

458/A Decontari din operatii in participare = 6811Chelt.privind amortiz. imob 75

458/A Decontari din operatii in participare = 458/0B Decontari din operatii in part 250

701Venituri din vanzarea prod finite = 458/A Decontari din operatii in participare 4.000

d) Se inregistreza repartizarea catre asociatul B a veniturilor si cheltuielilor, cota de participare

50%:

458/B Decontari din operatii in participare = 601 Cheltuieli cu materiile prime 1.000

458/B Decontari din operatii in participare = 6021 Cheltuieli cu materiale auxiliare 65

458/B Decontari din operatii in participare = 641 Cheltuieli cu salariile personalului 1.250

458/B Decontari din operatii in participare = 645 Chelt. privind asig. si protectia soc 360

458/B Decontari din operatii in participare = 6811 Chelt. privind amortiz. imob 75

458/B Decontari din operatii in participare = 458/B Decontari din operatii in part. 250

701Venituri din vanzarea prod finite = 458/B Decontari din operatii in participare 4.000

14(92).Unuisalariatiseînchiriazădecătreentitatealacarelucreazăolocuinţăpentrucare

plăteşteochirielunară de 200 lei plus TVA 19%.


REZOLVARE:

a) Inregistrarea creantei in legatura cu salariatul:

4282 = % 238 lei

706 200 lei

4427 38 lei

b) Retinerea din salariu a sumei datorate:

421 = 428 238 lei

15(98).SC PROD SRL este amplasată într-o localitate de rangul III şi înregistrată la categoria de

folosinţă „terenuri cu construcţii”.Suprafaţa totală a terenului care se află

in proprietatea societăţii este de 2.560mp.Clădirea administrativă şi hala de producţie

au o suprafaţă construită la sol de 550mp, silozul pentru depozitarea cerealelor ocupă

o suprafaţă de 1.200 mp, iar platformele şi aleile betonate din inciunta proprietăţii ocupă

o suprafaţă de 810mp.

REZOLVARE:

Art 258 Cod Fiscal Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul numarul de metri patrati de teren, rangul localitatii

in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform incadrarii

facute de consiliul local.

(2) In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la categoria de

folosinta terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei

terenului, exprimata in hectare, cu suma corespunzatoare din table:

Zona din cadrul

localitatii

Rangul localitatii (lei/ha)

0 I II III IV V

A 8.921 7.408 6.508 5.640 766 613 .

Art 257 Cod Fiscal Impozitul pe teren nu se datoreaza pentru:

a) terenul aferent unei cladiri, pentru suprafata de teren care este acoperita de o cladire;

Am considerat terenul ca fiind situat in: Categoria „terenuri cu construcţii”, Rang III, Zona A

Teren supus impozitarii:

2560mp-550mp(sediu+hala)-1210mp(siloz)= 810 mp

Impozitul pentru 1ha teren= 4300 lei


810mp/10000=0.081ha

0.081ha*5640 lei=456,84 LEI

Inregistrarea contabila:

a) constituirea obligatiei

635 = 446 456,84 LEI

Chelt cu alte imp.,taxe si varsaminte asimilate Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

b) achitarea impozitului

446 = 5121 456,84 LEI

Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate Conturi la banci in lei

16(104).O rafinărie livrează unei staţii „Peco” 20.000 tone de motorină, la preţul de 3.000

lei/to + TVA 19%. În preţul de livrare este inclusă şi acciza în cuantum de 336

Euro/tonă,la un curs stabilit de1 Euro=3,7348lei.Preţul de producţie este de 1.650

lei/tonă.

REZOLVARE:

a) Inregistrarea motorinei la preţ de producţie:20.000 to * 1.650 lei/tonă = 33.000.000 lei

345 = 711 33.000.000 lei

Produse finite Variaţia stocurilor

b) livrarea motorinei către staţia „Peco”, cu evidenţierea pe factură a accizei datorate:

20.000 to * 3.000 lei = 60.000.000 lei,

din care acciza:20.000 to * 336 Euro * 3,7348 lei = 25.097.856 lei

4111 = % 71.400.000

Clienţi

701 34.902.144

Venituri din vânzarea

produselor finite

446 25.097.856

Alte impozite şi taxe– analitic accize

4427 11.400.000

TVA colectată


c)plata accizelor la bugetul de stat:

446 = 5121 25.097.856

Alte impozite şi taxe Conturi la bănci în lei– analitic accize

d)descărcarea gestiunii de produsele finite vândute:

711 = 345 33.000.000

Variaţia stocurilor Produse finite

e) încasarea facturii

5121 = 4111 71.400.000

Conturi la bănci în lei Clienţi

La cumpărător accizele vor fi înregistrate în costul mărfurilor achiziţionate:

% = 401 71.400.000

Furnizori

371 34.902.144

Mărfuri

371 25.097.856

Mărfuri(suma aferentă accizei)

4426 11.400.000

TVA deductibilă


LUCRARE DE STAGIU

EXPERTI CONTABILI

FUZIUNI SI DIVIZARI INTRPRINDERI


LECTOR: PROF. UNIV. DR. DIACONU GHEORGHE


ANUL 2012


1 (39). SC ALPHA SA – absorbanta a SC BETA SA, preia prin fuziune, activul acesteia

constand din cladiri 10.000 lei si disponibil la banca 5.000 lei si emite in schimb 1.000 actiuni

noi cu o valoare nominala de 14/actiune. Ulterior, prima de fuziune se incorporeaza in capitalul

social.

REZOLVARE:

Valoare activ preluat de la SC Beta SA = 10.000 +5.000 = 15.000 lei

Valoare actiuni emise = 1.000 actiuni x 14 lei/actiune = 14.000 lei

Prima de fuziune = 15.000 - 14.000 =1000 lei

Inregistrarile contabile la SC Beta SA societatea absorbita:

- transferul activelor:

461 Debitori diversi = 7583 Venituri din cedarea activelor 15.000 lei

- scaderea din gestiune a activelor transferate:

6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatiuni de capital = % 15.000 lei

212Cladiri 10.000 lei

5121 Conturi la banci 5000 lei

- Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli:

121 Profit si pierdere = 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatiuni de capital

si

7583Venituri din cedarea activelor si alte operatiuni de capital = 121 Profit si pierdere

- transferul elementelor de datorii si capitaluri proprii

% = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul

1012 Capital social


106 Rezerve

117 Rezultat reportat

121 Profit si pierdere

Regularizarea conturilor 461 Debitori diversi si 456 Decontari cu asociatii privind capitalul

Inregistrarile contabile la SC Alfa SA sunt urmatoarele:

- Inregistrarea aportului net rezultat din fuziune

456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1012 Capital subscris si varsat 14.000 lei

1.000 actiuni x 14 lei/actiune

- Inregistrarea primirii elementelor de activ de la SC Beta :

% = 456Decontari cu asociatii privind capitalul 15.000 lei

212 Cladiri 10.000 lei

5121 Conturi in lei la banci 5.000 lei

- Inregistrare prima de fuziune:

456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1042 Prima de fuziune1.000 lei

- Incorporare prima de fuziune in capitalul social:

1042 Prima de fuziune = 1012 Capital social 1.000 lei.

2(867).O societate-filialã F a înregistrat la începutul exerciţiului N-1 cheltuieli de constituire de 12.000

lei, amortizabile în 5 ani. În schimb, grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit şi

pierdere.

Se cer înregistrãrile de preconsolidare a amortizãrii în bilanţul anului N, dacã se utilizeazã metoda de

consolidare pe solduri.

REZOLVARE:


In bilantul individual intocmit de F, la 31.12.N, sunt inscrise cheltuieli de cercetare de

10.000 lei.

In vederea intocmirii situatiilor financiare consolidate se elimina cheltuielile de cercetare

din categoria imobilizarilor necorporale:

721 Venituri din productia de imobilizari necorporale= 203 Cheltuieli de cercetare 10.000 lei

Retratarea cheltuielilor de cercetare genereaza impozite amanate.

Valoarea contabila a imobilizarii necorporale

(valoarea din situatiile financiare consolidate) 0 lei

Baza fiscala

(valoarea din situatiile financiare individuale ale lui F) 10.000 lei

Diferenta temporara deductibila: 10.000 lei

Activ de impozit amanat: 10.000 x 16% = 1.600 lei

Creanta privind impozitul amanat = Venituri din impozitul amanat 1.600


LUCRARE DE STAGIU

EXPERTI CONTABILI

EXPERTIZA CONTABILA


LECTOR: LECTOR. UNIV. DR. LEUSTEANU DOINA



ANUL 2012

1(6). Explicaţi care sunt situaţiile de incompatibilitate în cazul expertizei contabile?

RASPUNS: Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu cea de martor în aceeaşi cauză,

calitatea de martor având întâietate. Expertul contabil se află în incompatibilitate dacă există

împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă, el, soţul(ia) sau vreo rudă apropiată,

în soluţionarea cauzei într-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil să fie

subiectiv. Pot fi asimilate cu «împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă»,

următoarele situaţii în care s-ar putea găsi expertul contabil:

Dacă, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia din părţile în proces, s-a

pronunţat asupra unor aspecte, ori a luat parte la întocmirea actelor primare, a evidenţelor

tehnico-operative sau la elaborarea situaţiilor financiare care fac obiectul dosarului supus

judecăţii.

Dacă, în calitate de expert contabil, şi-a exprimat o primă opinie în aceeaşi cauză supusă

judecăţii, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii. În particular,

expertul contabil care a efectuat o expertiză extrajudiciară la cererea unei părţi în proces se află

în incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Dacă îndeplineşte condiţiile de

independenţă şi de competenţă, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de

parte.Expertii contabili trebuie sa nu se afle intr-o situatie de incompatibilitate.

Situatiile de incompatibilitate sunt:

-o alta calitate anterioara in aceeasi cauza ( martor, reprezentant, judecator, procuror etc)

-un interes direct sau prin intermediul unei rude sau a sotului in solutionarea cauzei intr-un

anume fel;

-este cuprins in structura uneia din partile in proces;

-exprimarea anterioara a unei opinii privind cauza sau aspecte ale acesteia in calitate de organ de

control, conducator etc.;

-executarea operatiunilor contabile si de evidenta operativa in cadrul contabilitatii ce urmeaza a

se expertiza.

2(13). Care sunt prevederile reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare

şi extrajudiciare?


RASPUNS: Sediul reglementarilor legale privind expertizele contabile judiciare si extrajudiciare

se afla in OG 65/1994, privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor

autorizati, cu modificarile ulterioare. Potrivit acestor reglementari legale, efectuarea de expertize

contabile judiciare si extrajudiciare este dreptul exclusiv al expertilor contabili.Aceasta

exclusivitate rezulta din art. 6 lit. d din OG 65/1994, care stipuleaza ca “….efectuarea de

expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice in

conditiile prevazute de lege”. Potrivit art. 7 din OG 65/1994 “expertii contabili pot sa-si exercite

profesia individual sau se pot constitui in societati comerciale potrivit legii”. Coroborand cele

doua texte legale ale OG 65/1994, rezulta ca in toate cazurile expertizele contabile judiciare si

extrajudiciare pot fi elaborate numai de catre profesionistii care au dobandit legal, in conditiile

OG 65/1994 calitate de expert contabil. Aceste lucrari nu pot fi elaborate de catre contabilii

autorizati si nici de catre alti profesionisti.

Expertize contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedura civila , Codul de

procedura penala , alte legi speciale.Expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara

unui proces justitiar si sunt reglementate de contracte realizate intre expertul contabil si

beneficiar.

Lucrările efectuate de către alţi profesionişti , chiar dacă sunt denumite Rapoarte de expertiză

contabilă şi chiar dacă respectă metodologia de elaborare a acestora, sunt simple lucrări de

specialitate şi nu au calitatea legală de expertize contabile.

3(16). Care este finalitatea expertizelor contabile?

RĂSPUNS: Caracteristica esenţială a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare este că

acestea au un scop definit în momentul solicitării şi acceptării lor de către experţi. Acest scop

definit se concretizează în obiectivele, respectiv întrebările la care trebuie să răspundă expertul

contabil.

Scopul expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare mai este şi utilizarea acestora dar

numai în contextul în care au fost solicitate. Întrucât expertul contabil îşi exprimă fundamentat

răspunsul la fiecare obiectiv (întrebare) stabilit(ă), înaintea efectuării expertizei contabile, aceste

răspunsuri nu pot fi extrapolate (generalizate) nici în timp şi nici în spaţiu. Ele sunt specifice

expertizei respective.

O consecinţă a faptului că răspunsurile formulate de expertul contabil în expertizele

judiciare şi extrajudiciare nu constituie opinii ci doar lămuriri, consultanţe de specialitate,

expertizele contabile nu au ca finalitate (scop) publicitatea lor. Ele sunt cel mult transparente în

folosul celor care justifică un interes material şi/sau moral în consultarea şi utilizarea lor.

4(19). Care este modul de comunicarte a concluziilor expertizelor contabile?

RĂSPUNS:Modul de comunicare a conţinutului şi a concluziilor expertizelor contabile intră în

zona confidenţialităţii:

În cazul expertizelor contabile judiciare, atât experţii contabili, numiţi din oficiu, cât şi la

recomandarea părţilor sunt obligaţi să depună raportul de expertiză contabilă la organul judiciar

care a dispus expertiza contabilă, unde toţi cei interesaţi, inclusiv părţile implicate în proces, pot


să-l consulte. Expertul este dator să-şi depună lucrarea cu cel puţin 5 zile înainte de termenul

stabilit pentru judecată. Pe cale implicită rezultă că expertiza contabilă trebuie depusă la instanţa

de judecată care a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin această procedură se evită

comunicarea (informarea) preferenţială a conţinutului şi concluziilor expertizelor contabile

judiciare către unii utilizatori ai acestora.

a. În cazul expertizelor contabile extrajudicare locul şi data depunerii lucrării trebuie să

rezulte din contractul încheiat între solicitant şi expert. Dacă locul depunerii expeetizei

extrajudiciare nu rezultă cu claritate din contract, acesta trebuie să fie registratura

generală de la sediul solicitantului.

Nerespectarea procedurilor de comunicare a conţinutului şi a concluziilor expertizelor

contabile constituie o încălcare a obligaţiilor expertului contabil privind secretul şi

confidenţialitatea în expertiza contabilă şi poate atrage răspunderea disciplinară, civilă şi/sau

penală a expertului contabil, după caz.

LUCRARE DE STAGIU

EXPERTI CONTABILI

AUDIT



LECTOR: EC. NAICU CORNELIA


ANUL 2012

1(25).Care sunt informatiile pe care auditorul trebuie sa le colecteze in etapa de acceptare

amandatului?

RASPUNS:Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile

necesarefundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, si acestea se refera la:

- cunoasterea globala a intreprinderii :

În afara elementelor de identificare a intreprinderii, auditorul caută să obtina elementele care sa

ii permit aprecierea celor mai importante riscuri existente, retinand observatii cum ar fi:

-control intern insuficient sau cu carenţe notabile;

-contabilitate neţinută corect si la timp;

-atitudinea conducatorilor faţă de respectarea legii si a organelor publice si administrative;

-personal incompetent;

-rotatia cadrelor prea mare şi anormală;

-dezechilibre financiare, pierderi mari, activitati in declin, ceea ce compromite viitorul

exploatarii;

-riscuri fiscale;

-conflicte sociale;

-riscuri juridice;

-independenta exercitiilor nerespectata;

-situatii conflictuale intre conducatori, actionari etc.;

-cazuri anterioare de limitare a controlului;

-onorarii insuficiente la auditorii anteriori;

- alte constatari care ar putea influenţa decizia de acceptare a mandatului.


-examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor;

Orice nou mandat trebuie examinat in raport cu regulile de independenta si de

incompatibilitate fixate prin normele interne ale profesiei.

Auditorul trebuie să examineze:

-lista clientilor săi sau ai societatii de expertiză în care lucrează, pentru a se asigura că nu

există deja o activitate remunerată din partea întreprinderii respective;

-situatia sa si a membrilor de familie in legatura cu eventualele interese in intreprinderea in

cauză.

-examenul competentei;

Lipsa experientei in anumite sectoare poate face dificilă misiunea auditorului; el trebuie săse

asigure că propriile competente, ale personalului său salariat sau ale colaboratorilor folositi sunt

suficiente pentru exercitarea misiunii.

-contactul cu fostul auditor sau cenzor: Auditorul trebuie sa se informeze in legatura cu motivele demisiei sau refuzului de reinnoire a mandatului

fostului auditor sau cenzor si, mai ales, dacă nu cumva au fost dezacorduri in ce priveste: respectarea

normelor legale, aplicarea măsurilor stabilite, stabilirea onorariilor etc.

-decizia de acceptare a mandatului;

După analiza factorilor de risc, auditorul poate lua următoarele decizii:

-acceptă un mandat fără riscuri aparente;

-acceptă mandatul, însă va necesita o supraveghere şi măsuri particulare;

-refuză mandatul.

-fisa de acceptare a mandatului.

O astfel de fişă poate servi ca act justificativ al deciziei de acceptare a misiunii. Ea are ca

obiective:

-posibilitatea de a colecta informatiile de baza pentru identificarea intreprinderii, a

conducerii sale, a obiectului de activitate, a taliei sale etc.;

-de a materializa lucrările efectuate inaintea acceptarii:

analiza situatiei întreprinderii si a riscurilor sale;

contactele cu predecesorul în profesie;

vizitarea intreprinderii si contacte cu conducerea;

-de a indica bugetul necesar;

-de a formaliza procedurile de acceptare;

-de a asigura îndeplinirea obligatiilor profesionale care decurg dintr-o astfel de

acceptare:

scrisoare catre conducerea societatii;

scrisoare catre auditorul anterior sau cenzor (dacă e cazul);

scrisoare de acceptare a mandatului (dacă s-a decis astfel).

2(26). Prezentati principalele lucrari ce trebuiesc efectuate intr-o misiune de audit statutar

in etapa deorientare si planificare a auditului statutar .


RASPUNS:

In aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile

intreprinderii,zonele sale de risc, domeniile si sistemele semnificative, informatii care sa-i

permita orientarea si planificarea controalelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care

nu vor servi realizariiobiectivelor misiunii de audit.

Principalele lucrari din aceasta etapa sunt:

1.Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii

2.Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative

3.Redactarea Planului de misiune (planului de audit)

4.Elaborarea programului de munca

3(30). Exemplificati modul in care paote fi amenintata independenta unui cabinet, o

societate sau membrii acestora ca urmare a unor cauze datorate manifestarilor de

familiarism.

RASPUNS:

Manifestarile de familiarism au loc atunci când, în virtutea unor relatii strânse cu un client, cu

cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru

al acestora, devine prea întelegator fata de interesele clientului (un membru al

cabinetului/societatii are un membru de familie cu functie de raspundere în întreprinderea

clientului; un fost partener al cabinetului/societatii gestioneaza patrimoniul clientului si are

influenta importanta asupra realizarii obiectului contractului încheiat cu clientul, acceptarea de

daruri, în afara de cazul când valoarea acestora este nesemnificativa, de catre membrii

cabinetului/societatii, de la client sau de la persoanele care gestioneaza patrimoniul clientului).

4(33). In ce constau masurile de protejare a independentei stabilite in interiorul propriilor

sisteme si proceduri ale cabinetelor/societatilor ?

Astfel de masuri constau în:

- importanta independentei acordata de conducerea cabinetului/societatii si modalitatea

de implicare a membrilor echipelor de profesionisti contabili în audit;

- politici si proceduri de implementare si monitorizare a controlului calitatii nivelului

de asigurare al angajamentului cu clientul;

- politici de independenta privind identificarea amenintarilor la adresa independentei,

evaluarea importantei acestor amenintari si identificarea masurilor de protejare;

- politici interne si proceduri de supraveghere a respectarii aplicarii politicilor si

procedurilor privind independenta;

- politici si proceduri care sa permita identificarea intereselor sau relatiilor dintre

cabinete/societati si membrii acestora cu clientii;

- politici si proceduri privind monitorizarea evitarii obtinerii veniturilor

cabinetului/societatii de la un singur client;


- modalitatea de folosire a diferitilor parteneri si echipe pentru prestarea unor servicii

profesionale care reprezinta parti dintr-un contract încheiat cu un client;

- politici si proceduri care sa interzica membrilor cabinetului/societatii si altor

persoane, care nu fac parte din echipa de audit si servicii conexe, sa influenteze

rezultatul nivelului de asigurare angajat;

- comunicarea sincronizata a politicilor si procedurilor cabinetului/societatii, inclusiv

orice schimbari ale acestora, tuturor colaboratorilor si angajatilor, incluzând instruirea

corespunzatoare si formarea lor continua;

- desemnarea unui membru cu experienta al managementului cabinetului/societatii

drept delegat responsabil pentru supravegherea functionarii adecvate a sistemului de

protejare a independentei;

- mijloace de a informa partenerii si personalul de conducere al clientilor si al

entitatilor lor raportoare ca trebuie sa ramâna independenti fata de cabinetul/societatea

prestatoare de servicii profesionale;

- un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurile

stabilite;

- politici si proceduri pentru a însarcina colaboratorii si angajatii cabinetului/societatii

sa comunice nivelurilor superioare orice chestiune privind independenta si

obiectivitatea care îi preocupa; acestea include si informarea membrilor

cabinetului/societatii asupra procedurilor deschise împotriva lor;

- includerea suplimentara în echipa a unui profesionist contabil care sa supravegheze

lucrarile efectuate sau pentru a da recomandarile necesare cerute. Aceasta persoana ar

putea fi angajata din afara cabinetului/societatii/grupului sau sa fie cineva din interiorul

lor, care nu a fost membru al echipei de audit si servicii conexe;

- consultarea unei terte persoane, cum ar fi un comitet de administratori independenti,

un organism profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil;

- rotirea personalului cu functii de conducere;

- comentarea problemelor privind independenta cu comitetul de audit sau cu alte

persoane din conducerea clientului;

- elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a

naturii serviciilor prestate si a marimilor onorariilor percepute;

- politici si proceduri care sa protejeze membrii echipelor de audit si servicii conexe sa

nu ia decizii manageriale sau sa-si asume responsabilitati care, de drept, revin

clientului;

- implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din

nivelul de asigurare al angajamentului;

- implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu

necesita un nivel de asigurare acordat clientului, în masura în care acesta îsi asuma

responsabilitatea serviciilor prestate;

- eliminarea unei persoane din echipa de audit si servicii conexe, când are participari

financiare personale care pot crea o amenintare la adresa independentei.

Când masurile de protejare a independentei, aratate mai înainte, sunt insuficiente

pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil amenintarile la adresa independentei


sau când cabinetul/societatea considera necesar sa nu elimine activitatile, situatiile sau

interesele care creeaza amenintarea, atunci singura masura utila va fi aceea de a refuza

contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest

contract.

5(34). In ce constau masurile de protejare a independentei dispuse de profesie, legislatie

sau reglementari ?

RASPUNS:

Masuri de protejare a independentei prin norme legale

cerinte de educatie, instruire si experienta pentru accesul la profesie

cerinte de formare continua

standard profesionale, monitorizare si metode disciplinare

control extern al sistemului de control al calitatii serviciilor profesionale prestate de

societatea de expertiza contabila sau audit

legislatie care guverneaza cerintele de independenta a profesieisi a profesionstilor

contabili

6(36).Caracteristicile fraudei – prezentare si exemple.

RASPUNS:

Caracteristici ale fraudei

Deaturări ale situatiilor financiare pot apărea fie ca rezultat al unei fraude, fie al unei erori.

Factorulcare face distinctia între fraudăşi eroare este măsura în care actiunea ce a stat la baza

denaturăriisituatiilor financiare esteintentionatăsau neintentionată.Deşi frauda este un concept

juridic larg, în contextul ISA1, auditorul este interesat de frauda ce producedenaturări

semnificative ale situatiilor financiare.

Existădouătipuri de denaturări intentionate ce suntrelevante pentru auditor:

-denaturări ce rezultădin raportarea financiarăfrauduloasă

-denaturări ce rezultădin deturnarea de active.

Auditorul poate suspecta sau, mai rar, identifica producerea fraudei, dar auditorulnu

facedeterminări juridiceasupra faptului dacăfrauda a avut într-adevăr loc.

Raportarea financiarăfrauduloasăpoate fi săvârşităprin următoarele:

-falsificarea înregistrărilor contabile sau a documentatiei justificative pe baza cărora

sunt întocmite situatiile financiare;

- Denaturarea sau omiterea intentionatădin situatiile financiare a evenimentelor, tranzactiilorsaua

altor informatii importante;

- Aplicarea greşită(intentionat) a principiilor de contabilitate în privinta valorilor,

clasificării,modalitătii de prezentare sau descriere.


Frauda poate fi comisăde conducere prin evitarea controalelor utilizând tehnici precum:

-Înregistrări fictive în registrul jurnal, în special în apropierea sfârşitului unei de

perioadecontabile pentru a manipula rezultatele din exploatare sau pentru a atinge alte obiective;

- Ascunderea sau neprezentarea faptelor care ar putea afecta valorile înregistrate în

situatiilefinanciare;

- Implicarea în tranzactii complexe pentru a prezenta eronat pozitia financiarăsau

performantafinanciarăa entitătii;

- Modificarea înregistrărilorşi termenilor aferenti unor tranzactii importanteşi neobişnuite.

Deturnarea de activeimplicăfurtul activelor unei entitătişi este deseori comisăde angajati în

valorirelativ micişi nesemnificative. Totuşi, poate implicaşi conducerea, care este mai în

măsurăsă mascheze sau săascundădeturnările astfel încât săfie greu de detectat.

Deturnarea de active poateavea loc în mai multe moduri, inclusiv prin:

- Delapidarea încasărilor (de exemplu, colectarea eronatăa creantelor sau deturnarea

încasăriloraferente conturilor de creante foarte vechi (prescrise), către conturile bancare

personale);

- Furtul activelor corporale sau a proprietătii intelectuale (de exemplu, furtul din stocuri

pentruuz personal sau pentru vânzare, furtul activelor scoase din uz, pentru revânzare,

întelegerea secreta cu un competitorşi dezvăluirea unor informatii de naturătehnicăîn

schimbul plătii);

- Determinarea unei entitati la plata unor bunurişi servicii pe care nu le-a primit (de

exemplu,plăti către furnizori fictivi, comisioane secrete/mita plătite de vânzători către

agentii deachizitii ai entitătii în schimbul umflarii preturilor, plăti către angajati fictivi);

Utilizarea activelor unei entităti pentru uzul personal (de exemplu, utilizarea activelor entitătiica

garantie pentru un împrumut personal sau un împrumut pentru o parte afiliată).

Deturnarea de active este deseori însotităde înregistrări sau documente false sau

înşelătoarepentru a ascunde faptul căactivele au dispărut sau căau fost puse gaj fărăo obtinerea

uneiautorizări corespunzătoare.

7(38). Prezentati intr-o maniera succinta continutul dosarului permanent pentru fiecare

sectiune.

REZOLVARE:

Dosarul permanent se organizeaza în sectiuni (parti) care usureaza clasarea documentelor si

consultarea lor. Fiecare sectiune poate fi materializata printr-un despartitor comportând un

sumar al continutului. Ţinerea la zi se efectueaza pe sumar, indicând data introducerii

documentului.

Dosarul permanent se subdivide în sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea

organismului profesional, dupa cum urmeaza:


- PA (dosarul permanent, Sectiunea A) intitulata "Generalitati";

- PB (dosarul permanent, Sectiunea B) intitulata "Documente privind controlul

intern";

- PC (dosarul permanent, Sectiunea C) intitulata "Situatii financiare si rapoarte

privind exercitiile precedente";

- PD (dosarul permanent, Sectiunea D) intitulata "Analize permanente";

- PE (dosarul permanent, Sectiunea E) intitulata "Fiscal si social";

- PF (dosarul permanent, Sectiunea F) intitulata "Juridice";

- PG (dosarul permanent, Sectiunea G) intitulata "Interventii externi";

8(39). Prezentati intr-o maniera succinta continutul dosarului exercitiului pentru fiecare

sectiune.

REZOLVARE:

Dosarul exercitiului este bine sa fie împartit pe sectiuni (parti) pentru a usura utilizarea sa. În

general se foloseste o împartire în 10 sectiuni (parti) simbolizate de la A la J, astfel:

- EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) intitulata "Acceptarea misiunii";

- EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) intitulata "Sinteza misiunii si rapoarte";

- EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) intitulata "Orientare si planificare";

- ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) intitulata "Evaluarea riscului legat de

control";

- EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) intitulata "Controale substantive";

- EF (dosarul exercitiului, Sectiunea F) intitulata "Utilizarea lucrarilor altor

profesionisti";

- EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) intitulata "Verificari si informatii specifice";

- EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) intitulata "Lucrarile de sfârsit de misiune";

- EI (dosarul exercitiului, Sectiunea I) intitulata "Interventii cerute prin reglementari

diverse";

- EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea J) intitulata "Controlul conturilor consolidate";

9(41).Prezentati succint continutul unei scrisori de misiune de audit.

REZOLVARE:

Continut:

-obiectivul auditului situatiilor financiare;

-responsabilitatea conducerii intreprinderii;

-intinderea lucrarilor de audit;

-forma oricariu raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii deaudit;

-riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative;

-necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document.


10(43).Tehnici de control pentru obtinerea elementelor probante, prezentare si

exemplificare.

REZOLVARE:

Pe tot parcursul misiunii sale, auditorul urmareste obtinerea elementelor probante care sa îi

permita sa dea certificarea asupra situatiilor financiare,utilizand diverse procedee si tehnici care

privesc:

- controlul asupra pieselor justificative si control de verosimilitate;

- observarea fizica;

- examenul analitic.

Pentru obtinerea elementelor probante, tehnicile de control folosite sunt:

-inspectia fizica si observatia, care constau în a examina activele,conturile sau in a observa

maniera de aplicare a procedurilor;

-confirmarea externa (directa), care consta in a obtine de la tertiiintreprinderii informatii asupra

soldurilor conturilor bilaterale sau asupra operatiilor derulate;

-examenul documentelor primite de catre intreprindere, care servesc capiese justificative sau la

controlul operatiilor respective;

-examenul documentelor emise de catre intreprindere: copii facturi, conturi,balante, etc.;

-control aritmetic;

-analize, estimari si confruntari între informatii si documente;

-examen analitic,care consta în:

- efectuarea de comparatii între datele care rezulta din situatiilefinanciare si datele anterioare,

posterioare si previzionale aleintreprinderii;

- analiza abaterilor si tendintelor;

- studiul si analiza elementelor neobisnuite care rezulta din comparatiileefectuate;

-informatii verbale obtinute de la conducere si de la alte cadre dinintreprindere.

a) Tehnica sondajului


Tinand seama de numarul de operatii efectuate de intreprindere, auditorul nupoate verifica

integral, de exemplu, rulajele sau soldurile unui cont. El cautaelementele probante pe un esantion

adecvat, utilizand tehnica sondajului cel maibine adaptat fiecarei situatii.

Sondajul este definit ca o tehnica care consta in selectionarea unui anumitnumar sau parti dintr-o

multime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obtinere aelementelor probante si extrapolarea

rezultatelor obtinute asupra esantionului laintreaga masa sau multime. Tehnica sondajului sate

reglementata de StandardulInternational de Audit (ISA) nr. 530.

Sondajele pe care le realizeaza auditorul in cursul misiunii sale sunt de douanaturi diferite:

-in unele cazuri, in general cu ocazia verificarii fuctionarii controlului intern,auditorul cauta sa

demonstreze ca elementele care constituie masa, multimea,prezinta o caracteristica comuna (de

exempla, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumpararilor); sondajele efectuate in

astfel de cazuri sunt sondaje asupraatributiilor;

-in alte cazuri, in general cu ocazia controlului conturilor, auditorul cauta saverifice valoarea data

unei rnultimi sau unei mase; acestea suntsondaje asupravalorilor.

Auditorul poate folosi in general doua tipuri de sondaje:sondajulstatistic sisondajulnestatistic ,

bazat exclusiv pe experienta sa profesionala; acesta din urma,insa, nu permite o extrapolare

riguroasa a rezultatelor obtinute asupra esantionului laintreaga masa sau multime. Alegerea intre

cele doua tipuri de sondaje depinde depregatirea profesionala a auditorului si de gradul de

credibilitate pe care acestadoreste sa il dea concluziilor sale.

Oricare ar fi insa tipul de sondaj, este important sa fie respectate cateva reguliriguroase privind

decizia asupra eaantionului si pentru parcurgerea unor etapeobligatorii.

b) Tehnica observarii fizice

Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ, însa ea nu

aduce decat o partee din elementele probante necesare ai anume numaiexistenta bunului

respectiv; celelalte elemente probante ca: proprietatea asuprabunului, valoarea atribuita etc.

trebuie verificate prin alte tehnici.

Actiunile întreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au caobiectiv

asigurarea ca:

-intreprinderea a prevazut mijloace corespunzatoare care permitrecenzarea activelor in conditii

de fiabilitate; aceasta faza a interventiei consta instudierea procedurilor de inventariere si se

situeaza deci inaintea inventarieriipropriu-zise;


-aceste mijloace sunt puse in aplicare in mod satisfacator; aceasta faza consta in verificarea

faptului ca persoanele insarcinate cu inventarierea aplica in mod corectprocedurile si se situeaza

in timpul inventarierii popriu-zise;

-lucrarile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceasta fazaconsta in a controla

daca cantitatile recente sunt cele utilizate pentru evaluareasumei stocurilor si se situeaza deci

dupa inventarierea propriu-zisa.

c) Confirmarea externa (directa)

Este o procedura care consta in a cere unui tert, avand legaturi de afaceri cuintreprinderea

verificata, sa confirme direct auditorului infonnatiile privind existentaoperatiilor, a soldurilor etc.

Auditorul are latitudinea de a determina conditiile siintinderea acestei proceduri.

Procedura se demareaza cu acordul conducerii întreprinderii supusa controlului;daca aceasta nu

se arata favorabila pentru o astfel de procedura, auditorul se poategasi in una din urmatoarele

doua situatii:

-sau considera ca tehnicile compensatorii de control ii aduc elemente suficientede proba;

-sau considera ca alte controale nu-l conduc la elemente probante fata delimitele impuse de

conducerea intreprinderii, care va suporta consecintele necesarecu privire la certificare.

Standardul International de Audit (ISA) nr. 505 defineste principalele cazuri incare auditorul are

obligatia sa procedeze la folosirea tehnicii confirmarii directe:

-confirmarea unor cauze in baza carora s-au realizat unele tranzactii;

-confirmarea de catre banci a soldurilor conturilor si alte informatiiconsiderate necesare;

-confirmarea conturilor de clienti si debitori;

-confirmarea stocurilor in depozite vamale, in consignatie si alte stocuri la terti;

-valori mobiliare cumparate prin intermediari financiari; imprumuturi de la terti;

-confirmarea soldurilor conturilor de furnizori si creditori.

Confirmarea poate sa fie pozitiva, atunci cand tertul solicitat isi exprima acordulasupra

informatiei primita sau furnizeaza chiar el informatia, sau negativa, atunci candtertului solicitat i

se cere sa nu raspunda decat in cazul in care nu este de acord cuinformatia care i s-a prezentat.

Auditorul trebuie sa ia în consideratie orice fapt de natura si puna in discutiefiabilitatea

raspunsului obtinut la cererea de confirmare externa (directa).


Procedurile si principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare, inlegatura cu

utilizarea de catre auditor a procedurii confirmarii externe (directe) ca mijlocde obtinere a

elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul International de Audit (ISA) 505,

aplicabil incepand cu auditul situatiilor financiare ale anului 2001.

d) Procedurile analitice

Procedurile analitice cuprind compararea informatiilor financiare aleintreprinderii:

-cu informatiile comparabile ale exercitiilor precedente;

-cu rezultatele stabilite de întreprindere - bazate pe bugete sau pe previziuni -sau estimate de

-cu informatiile similare din sectorul de activitate din care face parte întreprinderea;

Procedurile analitice sunt utilizate in diferite etape ale misiunii de audit sianume:

- proceduri de audit

(etapele anterioare);

-in controalele substantive pentru gasirea elementelor probante;

-ca mijloc de revizuire a coerentei de ansamblu a situatiilor financiare (etapa V -

seama de unii factori precum:

-obiectivele procedurilor analitice si gradul de fiabilitate al lor;

-disponibilitatea informatiilor si fiabilitatea lor;

-sursele informatiilor disponibile; sursele externe independente sunt, îngeneral, mai fiabile decat

sursele interne;

-caracterul comparabil al surselor disponibile;

- cunostintele dobandite cu auditurile precedente etc.

Tehnica procedurilor analitice este reglementata prin Standardul International de Audit (ISA) nr.

520.

11(36). Exprimarea unei opinii aspura situatiilor financiare auditate este responsabilitatea:

a) Auditorului intern

b) Auditoarului extern

c) Contabililui sef

12(37). Care este responsabilitatea auditorului de a lua in considerare frauda la auditarea

situatiilor finaciare.

REZOLVARE:

În planificarea si efectuarea misiunii de audit, auditorul trebuie sa ia în considerare riscul unor

denaturari semnificative în situatiile financiare datorate fraudei si erorii.

Factorul care face diferenta între frauda si eroare este daca actiunea care a avut ca rezultat o


denaturare a situatiilor financiare este intentionata sau neintentionata.

În contextual standardului ISA 240, termenul "eroare" se refera la o denaturare neintentionata

aparuta în situatiile financiare cum ar fi:

1. o greseala aparuta în colectarea si procesarea datelor pe baza carora sunt întocmite

situatiile financiare;

2. o estimare contabila incorecta aparuta din trecerea cu vederea sau interpretarea gresita a

faptelor;

3. o greseala în aplicarea politicilor contabile referitoare la evaluare, recunoastere sau

prezentare de info.

Termenul "frauda" se refera la o actiune cu character intentionat, întreprinsa de una sau mai

mulite persoane din rândul conducerii, al salariatilor sau tertilor, actiune care implica folosirea

înselaciunii în scopul obtinerii unui avantaj injust sau ilegal.

Din conceptual juridic vast de frauda auditorul financiar e interesat de actiunile frauduloase ce

cauzeaza o denaturare semnificativa în situatiile financiare anuale. Trebuie mentionat ca

auditorii financiari nu stabilesc din punct de vedere legal daca frauda a aparut sau nu.

ISA 240 distinge între frauda manageriala, care implica unul sau mai multi membrii ai

conducerii si frauda cu asocierea asociatilor, în care sunt implicate angajatii unei societati.

În ambele tipuri de frauda exista posibilitatea implicarii si unor terte persoane.

ISA 240 precizeaza existenta a doua tipuri de denaturari intentionate ce sunt relevante în

contextual misiunii de audit financiar.

Denaturari aparute:

1.în urma raportarii financiare frauduloase;

2.din delapidarea activelor.

Raportarea financiara frauduloasa presupune denaturari sau omisiuni intentionate ale

valorilor sau prezentarilor de informatii în situatiile financiare în scopul inducerii în eroare a

utilizatorilor.

Raportarea financiara frauduloasa poate implica:

1. fapte de înselaciune constând din manipularea, falsificareaînregistrarilor contabile sau

a documentelor justificative pe bazacarora sunt întocmite situatiile financiare;

2. interpretarea eronata sau omiterea intentionata a tranzactiilor, informatiilor

semnificative din situatiile financiare;

3. aplicarea gresita în mod intentionat a politicilor contabile referitoare la evaluarea,

clasificarea, descrierea de informatii.

Delapidarea activelor presupune furtul activelor unei entitati ce poate fi realizat printr-o

varietate de modalitati, cum ar fi:

- completarea de chitante frauduloase;

- furtul de active fizice;

- determinarea unei societati sa faca plata pentru bunuri sau servicii

nereceptionate.

Frauda presupune motivatia de a savârsi o frauda si oportunitatea evidenta de a face astfel.

Indivizii /persoanele pot fi motivate sa delapideze activele pentru ca, de exemplu, au tendinta de

a cheltui mai mult decât îsi pot permite.

Raportarea financiara frauduloasa poate fi comisa pentru ca conducerea e supusa unor presiuni

prin interior/exterior, de a atinge o tinta de câstiguri nerealista.


Responsabilitatea primara pentu prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor apartine

conducerii unei societati.

Conducerea societatii trebuie sa instituie un climat adecvat privind standardele de etica,

aplicarea lor în cadrul societatii si sa stabileasca controale corespunzatoare pentru prevenirea si

detectarea fraudelor si erorilor din cadrul societatii.

Conducerea entitatii e responsabila de stabilirea unui mediu de control, implementarea si

functionarea eficienta a sistemulor contabile si de control intern, menite sa previna si sa

detecteze fraudele si erorile.

Responsabilitatea auditorului financiar consta în exprimarea unei opinii cu privire la situatiile

financiare anuale.

În acest scop, el trebuie sa obtina o asigurare rezonabila ca situatiile financiare nu sunt

denaturate semnificativ de fraude sau erori.

Un audit nu garanteaza ca toate denaturarile semnificative vor fi detectate datorita unor limitari

cum ar fi: folosirea testelor, a rationamentului profesional.

Riscul de a nu detecta o denaturare semnificativa cauzata de fraude este mai mare decât riscul

de a nu descoperi o denaturare cauzata de erori datorita faptului ca fraudele implica actiuni

sophisticate si organizate atent cu scopul de a tainui efectuarea lor, cum ar fi falsurile,

declaratiile incorecte facute intentionat auditorului.

Capacitatea auditorului de a detecta o frauda depinde de factori cum ar fi: frecventa si marimea

actelor de manipulare, nivelul de conducere la care se situeaza cei implicati.

Riscul ca auditorul sa nu detecteze o denaturare semnificativa aparuta din frauda manageriala e

mai mare în cazul fraudei savârsita cu asocierea asociatilor pentru ca persoanele din conducere

se afla într-o pozitie care le presupune integritatea si care le permite sa nu tina cont de

procedurile de control, dictând subordonatilor sa înregistreze incorrect tranzactiile sau sa le

tainuiasca.

În desfasurarea angajamentului de audit, auditorul trebuie sa manifeste o atitudine de

skepticism profesional, luând în considerare aspectele care maresc riscul unor denaturari

semnificative, în situatii financiare datorate fraudei sau erorii.

În procesul de planificarea activitatea de audit, auditorul trebuie sa discute cu membrii echipei

sale cu privire la vulnerabilitatea societatii, la denaturari semnificative în situtatii financiare

datorate fraudei/ erorii.

În aceasta etapa, auditorul va chestiona membrii conducerii pentru a putea obtine o întelegere a

evaluarii facute de conducere cu privire la risculca sit fin sa fie denaturatesemnif de

fraudesauerori.

El trebuia sa înteleaga sistemele contabile si de control intern pe care conducerea le-a stabilit cu

scopul de a aborda un astfel de risc.

Chestionarea conducerii urmareste obtinerea de informatii cu privire la faptul daca conducerea,

managementul e la curent cu orice frauda care a afectat entitatea sau daca suspecteaza o frauda

pe care o investigheaza.

Pe baza evaluarii facute de auditorul financiar, cu privire la riscul inerent si riscul de control,

auditorul trebuie sa proiecteze teste detaliate de audit care sa reduca pâna la un nivel acceptabil

de scazut riscul ca denaturari rezultate din fraude si erori ce sunt semnificative pentru situatii

financiare sa nu fie descoperite.


LUCRARE DE STAGIU

EXPERTI CONTABILI

EVALUAREA INTREPRINDERILOR


LECTOR: EC. ACHIHAI RETA


ANUL 2012


1(6). Estimarea de cãtre experti a unor rate de actualizare diferite poate avea ca explicatie:

a)o perceptie diferitã despreriscuri;

b)niveldiferit deinformare si documentare;

c)nu este posibilão astfel de situatie.

2(22). Care dintreurmãtoarele elemente potconstitui niveluri ale ratei de capitalizare?

a)dobânda la împrumutulde stat;

b)rata de remunerare a activelor fixe;

c)dobânda bancarã.

3(86). Definiti valoarea justa.

Niciun concept contabil nu este in prezent mai dezbatut decat valoarea justa,care este o

consecinta a principiului true and fair view. Insa termenul este tradus diferit in diverse limbi: just

(juste) in franceza, real (reeele) in olandeza, rezonabil (razonable) in spaniola, valoare actuala

atribuibila (beizulegender zeitwert) in germana, fair value fara nicio traducere in italiana.

Nimeni nu a tradus valoarea justa ca valoare fidela, ceea ce este bine.Valoarea justa nu

este definita nici de Cadrul general IASB, nici de cel american. Insa valoarea justa este definita

de IASB astfel: suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie, de

bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretu1

este determinat obiectiv. Este vorba, deci, de o estimare, si nu de o constatare ca in cazul valorii

de piata. Valoarea justa cuprinde valoarea de piata si tinde sa acopere toate valorile izvorate din

estimarile bazate pe calcule economice.

Vechiul standard IAS 32 precizeaza ca atunci cand activitatea pietei este slaba, cand

volumul tranzactiilor este slab in raport cu numarul instrumentelor financiare de negociat,

cursurile pietei nu pot reflecta valoarea justa a instrumentului. In aceste cazuri, cand cursul pe o

piata nu este disponibil, pot fi adesea utilizate tehnici de estimare pentru a determina valoarea

justa cu o fiabilitate suficienta pentru a satisface exigentele acestei norme.Aceeasi norma

precizeaza ca atunci cand un instrument nu este negociat pe o piata organizata, nu este oportun

pentru intreprindere sa se determim si sa se publice o singura suma care sa reprezinte o estimare

a valori juste. Ar fi mult mai utila publicarea unui interval de valori in care valoarea justa a

instrumentului financiar sa poata in mod rezonabil sa se gaseasca.


Aceasta ultima precizare nu se mai regaseste in IAS 39, recunoscind prin aceasta lipsa de

fiabilitate a valorii juste in absenta unei piete organizate.Rezulta ca fiabilitatea si, prin urmare,

pertinenta valorii juste sunt legate de caracterul activ al pietelor pe care instrumentele financiare

trebuie evaluate. IAS 39 urmareste sa trateze in cadrul aceleiasi norme instrumente diferite din

punct de vedere al naturii lor econornice, al formei lor juridice si al utilizarii lor, precum

creantele, imprumuturile, produsele derivate: swaps,options, futures, forwards. De asemenea,

standardul amintit mai sus vizeaza operatii realizate atat de intreprinderile industriale si

comerciale, cat si de institutiile de credit si de asigurare, ale caror obiective si finalitati nu pot fi

comparate. Normalizatorul se gaseste astfel confruntat cu situatii eterogene,in contexte

economice si financiare atit de diferite, astfel incat aceste standarde nu pot contribui in mod

favorabil la adoptarea unor solutii coerente sicompatibile cu finalitatea tranzactiilor.Conceptul de

valoare justa se opune principiului prudentei si evaluarii la costul istoric.

Avantajele si calitatile valorii juste pot fi sintetizate astfel:

- caracterul predictiv: valoarea justa reprezinta cea mai buna baza de previziune a fluxurilor

financiare viitoare;

- comparabilitatea: valoarea justa reflecta valoarea actualizata a tuturor instrumentelor, indiferent

de natura lor;

- coerenta: valoarea justa este adaptata gestiunii active a riscurilor financiare;

- complexitatea redusa: un model de evaluare unic este mai simplu decat unmodel care permite

aplicarea diferitelor metode de costuri si de valoare;

- neutralitatea: valoarea justa este independenta de intentia si de calitatea partilor, de data de

origine a operatiilor, de natura instrumentelor.

Exista mai multe modele privind evaluarea la valoarea justa:

1) Evaluarea la valoarea justa doar a anumitor instrumente financiare;

2) Evaluarea tuturor instrumentelor financiare la valoarea justa;

3) Evaluarea la valoarea justa a anumitor elemente din situatiile financiare;

4) Evaluarea tuturor elementelor de activ, de datorii si de capitaluri proprii la valoarea justa.

4(119)..Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea întreprinderii. Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata

este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.

Valoarea intreprinderii este echivalenta cu valoarea prezenta a tuturor fluxurilor viitoare care

deriva din dreptul de proprietate asupra capitalurilor firmei. Pe scurt, putem spune ca valoarea

intreprinderii este orientata spre viitor. Pe o piata investitorii analizeaza intreprinderile pe baza

performatelor lor evidente de a genera, dupa cumparare, venituri sau fluxuri financiare libere atat

din activitatea de exploatare (operational) cat si din afara exploatarii.

Ca regula generala, cu cat este mai mare incertitudinea referitoare la performantele viitoare ale

intreprinderii, cu atat riscul perceput va fi mai mare si prin urmare valoarea mai mica.


LUCRARE DE STAGIU

EXPERTI CONTABILI

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII



ANUL 2012


1(2).Calculațişiinterpretațisituațianetăauneiîntreprindericareprezintăurmătoareasituațiefin

anciară:

Indicator 31.12.n

Imobilizări 1500

Stocuri 400

Creante 250

Disponibilități 30

Datoriimaimarideunan 2500

Datoriimaimicideunan 350

Dincaredatoriibancarepe termenfoartescurt 5

REZOLVARE:

Active Totale = imobilizari + stocuri + creante + disponibilitati =1500+400+250+30 = 2180.

Datorii totale = datorii pe termen mai mare de un an + datorii sub un an =2500+350 = 2850.

Situatia neta = 2180-2850 = -670

Din analiza datelor tabelului se constată o situaţie netă negativa, care reflectăo gestiune

economică nesănătoasă, care poate duce la faliment.

2(5).Analizațipozițiafinanciarăauneiîntreprinderidinsectoruldesfaceriicuamănuntuldeprodu

sealimentare:

Indicator 31.12.n

Imobilizări 40000

Stocuri 2000

Creante 500

Disponibilități 1000

Capitaluriproprii 30000

Datoriimaimarideunan 5000

Datoriideexploatare 8500

Datoriibancarepetermenfoartescurt 0

REZOLVARE:


BILANT:

Active imobilizate =40.000

Active curente = stocuri + creante + disponibilitati ==2.000 + 500 + 1.000 = 3.500

TOTAL ACTIVE = 43.500

Capital si rezerve = 30.000

Datorii pe ternem lung = 5.000

Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f.scurt=8.500

TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 43.500

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO- FINANCIARI

1. Indicatori de lichiditate:

a) Indicatorul lichiditatii curente

Active curente (Indicatorul capitalului circulant) / Datorii curente X 100 =

3.500/8.500 X100 = 41

-active curente = stocuri + creante + disponibilitati =2.000+500+1.000=3.500

-datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori)=8.500

* valoarea recomandata acceptabila > 100;

* ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

b) Indicatorul lichiditatii imediate

(Active curente - Stocuri ) Datorii curenteX100=(Indicatorul test acid) = (3.500-2.000)/8.500

X100=17,64

* acoperire deficitara de lichiditate imediata.

2. Indicatori de risc:

a) Indicatorul gradului de indatorare

Capital imprumutat / capital propriu X 100 = 5.000/30.000 X 100 = 16.66%

Sau

Capital imprumutat/ capital angajat X 100 = 5.000 (5.000+30000) X100 = 14.28%

* capital imprumutat = credite peste un an;

* capital angajat = capital imprumutat + capital propriu.

3(23).Săsecalculezesoldurileintermediaredegestiuneîncazulsocietățiialecăreiinformațiifinanci

aresuntprezentate maijosşisăseanalizezeevoluțiaacestora:

Indicator 31.12.n(u.m.) 31.12.n+1(u.m.)

Venituridinvânzareamărfurilor 0 1000


Producțiavândută 20000 22000

Producțiaimobilizată 0 1000

Cheltuielicumateriiprime 3000 4000

Costulmărfurilorvândute 0 800

Cheltuielisalariale 7000 7800

Cheltuielicuamortizarea 300 400

Cheltuielicuchirii 1500 1500

Cheltuielicudobânzi 1400 1500

Impozit peprofit

1000 1000

REZOLVARE:

Soldurile intermediare de gestiune constituie o prezentare economica a contului

derezultate.In fapt , sunt indicatori sub forma de solduri , numite si marje , care punin evidenta

etapele formarii rezultatului exercitiului , in stransa conexiune cu structura de venituri si

cheltuieli aferente activitatii unei intreprinderi.In practica franceza , intreprinderile au obligatia de a

elabora “tabloul soldurilorintermediare de gestiune” , care constituie o sursa

suplimentara de informatiipentru determinarea si analiza rezultatelor pe diferite trepte ale formarii lor.In

realitate , tabloul soldurilor intermediare de gestiune nu constituie decat o altavarianta de

prezentare a contului de rezultate.El propune un alt mod de grupare aveniturilor si

cheltuielilor , precum si evidentierea mecanismului de formare aprincipalilor indicatori de

rezultate si performante.Soldurile intermediare de gestiune sunt:

marja comerciala

-productia exercitiului

-valoarea adaugata

-excedentul brut de exploatare

-rezultatul explotarii

-rezultatul current al exercitiului

-rezultatul exceptional

- rezultatul net al exercitiului.

I) Marja comerciala=Venituri din vanzarea marfurilor – Costul marfurilor vandute

II) Productia exercitiului=Productia vanduta+Productia stocata

III) Valoarea adaugata=Productia exercitiului+Marja comerciala – (Cheltuieli

cumaterii prime si materiale+Lucrari si servicii executate de terti)

IV) .Rezultatul brut al exploatarii=Valoarea adaugata+Subventii de exploatare-Impozitesi taxe-Cheltuieli

salariale

V) Rezultatul exploatarii=Rezultatul brut al exploatarii-Cheltuieli cu amortizarea

VI) .Rezultatul current=Rezultatul exploatarii+Venituri financiare-Cheltuieli financiare

VII) Rezultatul exceptional=

VIII) Rezultatul net al exercitiului = Rezultatul current-Impozit pe profit


Marja comerciala < 0 arata ca rezultatul obtinut este nefavorabil.O marja comerciala redusa

implica cheltuieli generale riguroase , respectiv reducereacosturilor privind personalul si

economii asupra cheltuielilor de stocaj , transport.

Valoarea adaugata evidentiaza performanta comerciala a intreprinderii , respectivcapacitatea sa

de vanzare si productie.

Excedentul brut din exploatare reprezinta ceea ce ramane intreprinderii pentrufinantarea

activitatii si finantarea investitiilor , iar daca raman si disponibilitati ,acestea sunt folosite pentru

remunerarea asociatilor si actionarilor.

Excedentul brutde exploatare studiaza impactul cheltuielilor cu personalul si al impozitelor

sitaxelor asupra acestui sold intermediar de gestiune.

Rezultatul exploatarii caracterizeaza performantele comerciale si financiare ale uneiintreprinderi

, independent de politica financiara si fiscala.

Spre deosebire de rezultatul brut al exploatarii , acest sold tine cont de amortizare si

constituireaprovizioanelor.Acesta pune in evidenta rezultatul degajat din exploatare , dupa luarea

in considerare a tuturor cheltuielilor de productie si comercializare si ariscurilor de

exploatare.Rezultatul current reprezinta rezultatul obtinut din operatiunile normale , obisnuiteale

intreprinderii.Acest indicator permite aprecierea impactului politicii financiarea intreprinderii

asupra rentabilitatii.Diferenta dintre rezultatul current si cel al exploatarii este expresia

politiciifinanciare a intreprinderii , a deciziilor luate pe acest plan.Rezultatul net contabil

corespunde sintezei rezultatului current siexceptional,corectat cu urmatoarele elemente:

-participarea salariatilor la rezultate

-impozit pe profit

Se observa ca rezultatul net al exercitiului este pozitiv , ceea ce inseamna ca interprinderea este

rentabila.

Rezultatul net pozitiv al exercitiului reflecta rentabilitatea generala a intreprinderii , adica ceea ce

ii ramane interprinderii dupa achitarea tuturor cheltuielilor din anul respective

.

Nr.

Crt.

Element de calcul 31.12.n 31.12.n+1

1 Venituri din vanzarea marfurilor

(ct.707)

0 1000

2 Cheltuieli privind marfurile (ct.607) 0 800

3 Marja comerciala (1-2) 0 200

4 Productia vanduta (ct.701-706+708) 20000 22000

5 Variatia stocurilor

6 Productia imobilizata(ct.721+722) 0 1000

7 Productia exercitiului (4+5+6) 20000 23000

8 Consumuri intermediare inclusiv

cheltuieli provenite de la terti (gr.60

exclusic 607, gr. 61 si gr.62 exclusiv

621)

4500 5500

9 Valoarea adaugata (3+7-8) 15500 17700

10 Venituri din subventii (6411) 0 0


11 Cheltuieli cu impozite si taxe (gr. 63) 0 0

12 Cheltuieli cu personalul (gr. 64+621) 7000 7800

13 Excedentul brut din exploatare

(9+10-11-12)

8500 9900

14 Alte venituri din exploatare si venituri

din provizioane

15 Alte cheltuieli de exploatare

16 Cheltuieli cu amortizarea si

provizioanele

300 400

17 Rezultatul din exploatare (13+14-

15-16)

8200 9500

18 Venituri financiare

19 Cheltuieli financiare 1400 1500

20 Rezultatul curent( 17+18-19) 7800 8000

21 Venituri extraordinare 0 0

22 Cheltuieli extraordinare 0 0

23 Rezultatul extraordinar (21-22) 0 0

24 Rezultatul brut al exercitului

(20+23)

7800 8000

25 Impozitul pe profit 1000 1000

26 Rezultatul net al exercitiului (24-25) 6800 7000

4(28).săsecalculezecapacitateadeautofinanțareşiautofinanțareaporninddelainformațiile

prezentatemaijos:

Indicator u.m.

Venituridinvânzareamărfurilor 1000

Producțiavândută 14000

Producțiastocată 500

Subvențiideexploatare 2000

Venituridinvânzareamijloacelor

fixe

600

Cheltuielicumateriiprime 2000

Costulmărfurilorvândute 700

Cheltuielisalariale 8000

Cheltuielicuamortizarea 1000

Cheltuielicuprovizioane 200

Cheltuielicuchirii 200

Cheltuielicuasigurărisociale 1000

Valoarea netă contabilă a

elementelordeactivcedate

400


Impozite şitaxe 300

Venituridindobânzi 200

Venituridindiferențefavorabilede

cursvalutar

200

Cheltuielicudobânzi 800

Cheltuielicuprovizioanefinanciare 100

Impozit peprofit 300

Ratadedistribuireaprofitului 25%

REZOLVARE:

EBE= VA +Subventii-Impozite si Taxe-Cheltuieli cu personalul

EBE – excedentul brut al exploatarii

VA- valoarea adaugata

VA= MC+QE-Consumuri intermediare

MC- marja comerciala

QE- productia exercitiului

MC=Venituri din vanzarea marfurilor-Costul marfurilor vandute=1000-700=300

QE=QV+/-QS+/-QI =14.000+500=14.500

VA=300+14500-(2.000+200)=12.600

EBE =12.600-(8000+1000)=3.600

RE =EBE +Venituri din vz activelor-Ch cu activele vandute-Ch cu amortizarea –Ch cu

provizioanele pt exploatare+Ven din prov privind exploatarea=3600+600-400-1000-200=2.600

RE- rezultatul exploatarii

RC- rezultatul current

RC = RE+Ven. financiare- Ch.financiare =2.600+(200+200)-(800+100)=2.100

RB=RC+Ven extr-Ch.extr=2.100

RN=2.100-300 =1.800

RB- rezultatul brut

RN – rezultatul net

I) Capacitatea de autofinanatare CAF este:

CAF =EBE

+Alte venituri din exploatare

-Alte cheltuieli pentru exploatare

+Venituri financiare (fara reluari asupra provizioanelor )

-Cheltuieli financiare (fara amortizari si provizioane financiare calculate )

+Venituri extraordinare ( f a r a v en i t u r i d i n c es iu n ea e l em en t e l o r d e

ac t i v ; co t e p a r t i d i n subventii virate asupra rezultatului exercitiului )

-Cheltuieli extraordinare (fara valoarea net contabila a elementelor de activ cedate )

-Impozitul pe profit

CAF = 3.600+0-0+400-800-300=2.900


II)

CAF= RN

+Ch cu amortizarea si provizioanele calculate

-Ven. din provizioane

+Valoarea net contabila a elementelor de activ cedate

-Venituri din vanzarea activelor

-Subventii pt investitii virate asupra rezultatului exercitiului

CAF = 1.800+(1.000+200+100)-0+400-600=2.900

Autofinantarea =CAF-Dividende distribuite=2.900-450=2.450

Dividende =1.800*25%=450

Exercitii contabilitate.pdf

Documents

Transcript of Exercitii contabilitate.pdf