Prutul nr. 35

PRUTULAnul IV. Nr. 4(35) - aprilie 2004 * REVISTĂ DE CULTURĂ * Apare la Huşi * Fondator Costin CLIT

Cont.în pag.6

Cunoscătorii continentului nostru au încercat să înţeleagă plămada Europei. Ei au găsit „spiritul creştin” şi „spiritul gentilomilor”. Poporul nostru a respectat întotdeauna Biserica, comunitatea şi unirea în faţa lui Dumnezeu. Iar ţăranul român a fost dintotdeauna nobil, uneori chiar regal. Mă gândesc la Elisabeta Rizea, la Brâncuşi şi la alţii ca ei. Comunismul a lovit în aceste două fundamente ale Europei: a marginalizat credinţa şi a ucis spiritul nobil.

Regele Mihai I

Concursul Istoria mea - Eustory reprezintă o iniţiativă a societăţii civile şi este independent şi echidistant faţă de factorii politici. Ediţia I a avut loc în anul 2000 (Copilăria şi adolescenţa altădată), ediţia a II-a în 2001-2002 (Tehnici şi tehnologii în comunităţile de ieri şi de azi), iar ediţia a III-a în primăvara anului 2003. Aceasta ediţie s-a desfăşurat sub Înaltul Patronaj al domnului Ion Iliescu, Preşedintele României, după cum ediţia I s-a desfăşurat sub Înaltul Patronaj al domnului Emil Constantinescu, preşedintele din acea vreme al României. Totodată, Fundatia „Noua Istorie”, organizatorul principal al concursului Istoria mea-Eustory, a fost sprijinită în organizarea concursului de către Institutul de Cercetări Interdisciplinare Româno-Germane, de

de valorile europene şi umane. c ă t r e F u n d a ţ i a Concursul urmăreşte de asemenea Körber, de căt re Comis ia formarea deprinderilor de cercetare Naţională a României pentru istorică la tineri, cultivarea rigorii UNESCO, de către Ministerul ştiinţifice şi îmbogăţirea cunoaşterii Educaţiei şi Cercetării, de către istorice prin concentrarea atenţiei Banca Naţională a României, asupra unor teme şi subiecte care de precum şi de revistele „Magazin obicei sunt neglijate în cadrul predării Istoric” şi „Dosarele Istoriei”.şcolare a istoriei. De asemenea, Ţelul principal al concursului concursul are în vedere dezvoltarea de cercetare istorică pentru tineret capacităţii tinerilor de a înţelege este stimularea interesului tinerilor realitatea curentă, de a o reflecta în pentru trecutul istoric, dezvoltarea mod critic şi de a-şi asuma ataşamentu lu i lo r fa ţă de responsabilităţile ce le revin în cadrul comunitatea locală din care fac societăţii. - continuare în pag. 2 -parte, faţă de statul român si faţă

Istoria mea - Eustory

Punem la dispoziţie câteva informaţii culese dintr-un opis de hârtii a schitului Cruceanu, ţinutul Documente inedite Tutova (din păcate nu am consemnat numărul dosarului aflat în arhiva Episcopiei Huşilor).privind schitul

Pentru 17 iulie 1800 este consemnată mărturia ieromonahului Aftanasie, nacealnicul schitului Cruceanu Pănăşăşti, pentru carte de moşie din Hărmăneşti din Măravăt, donată schitului Cruceanu. O hotarnică din de Costin Clit16 aprilie 1817 atestă rânduirea logofătului de divan, Georgie Garnarul, pentru moşia Roşâe, la care Cei mai mulţi identifică schitul Pârveşti cu schitul

1 cercetare se prezintă Dosoftei, nacealnicul Cruceanu . Nicolae Stoicescu aminteşte schitului Cruceanu, cu două scrisori pentru părţi de „corespondenţa dintre numirile de schitul Cruceanu moşie dăruite schitului. Printr-un zapis, monahul şi Pârveşti”, printr-o primă menţiune de la 8 ianuarie

2 Niofit dărueşte în 1817 partea preotului Andrei 1717 despre schitul Crucea . În pridvorul bisericii Gânţu din hotarul moşiei Roşâei. Din 8 genar 1817 mănăstirii Pârveşti un scurt istoric aminteşte datează zapisul monahului Deofil Popoiul, A[l]bona mutarea schitului de la Crucea - Dărăşti la Pârveşti şi Maftei Tufă prin care se dă schitului partea ce s-ar pe actualul amplasament.alege din hotarul moşiei Roşâei din bătrânul Focşa. Însemnările de pe un Moliveanic, tipărit la La 25 martie 1817 Drăgan Sîrbul şi Ioana Diaconiţă Râmnic, 7290, ale iconomului Costandin Cocu, dau schitului parte de moşie din hotarul Rădeştilor despre „Către bisărici am sfinţit de când sânt în din Acsinti, Porunjiţa, precum şi din alte spiţe. slujba Protopopii din let 1824”, amintesc schitul

Cruceanu (biserica cu hramul Sf.Nicolae) şi schitul 3Pârveşti (biserica Sf. Nicolae) . Cont.în pag.3

STRATEGII DE IMAGINE

de drd. Silviu Buburuzan,Bucureşti

Tentativa de identificare a modelelor politice şi a celor domneşti efectuată până în prezent a evidenţiat o serie de elemente utilizate pentru proiectarea în conştiinţa contemporanilor a unor elemente creatoare de imagine, necesare realizării actului de conducere.

Caracteristicile menţionate apar în timp, pe măsura cristalizării şi consolidării statului, precum şi a instituţiilor sale. În linii mari putem vorbi de câteva etape majore în sensul adoptării şi utilizării unor modele. O astfel de etapă ce poate fi luată în considerare ar fi sfârşitul secolului al XIV-lea, când începe să fie adoptat modelul politic bizantin în Moldova. În paralel se definitivează ierarhiile interne, iar statul se integrează în familia de principi pendinte de împăratul de la Constantinopol.

O modificare a acestui model are loc în altă etapă a evoluţiei statului moldovean, înspre a doua jumătate a secolului al XVI-lea, în momentul în care înregistrăm apariţia germenilor unui model autohton, naţional ce nu s-a putut dezvolta datorită dezechilibrului zonal generat de dispariţia Ungariei de pe harta politică a Europei şi intrarea Moldovei sub o mult mai strânsă tutelă otomană.

Altă oscilaţie înregistrată în a doua jumătate a celui de-al şaisprezecelea veac o constituie adoptarea de către Alexandru Lăpuşneanu a modelului „Alexandru cel Mare”.

Pentru toată perioada investigată avem însă constantă prezenţa modelului bizantin, care, în ciuda oscilaţiilor înregistrate, a ghidat comportamentul domnilor moldoveni.

Privită în ansamblul ei, perioada analizată ne arată o evoluţie paralelă a modelului politic adoptat şi a modelului comportamental domnesc. Spunem paralelă şi nu sincronă, în ciuda faptului că cele două modele interferează, deoarece modelul comportamental este supus unor fluctuaţii generate de evoluţia situaţiei interne şi externe, în special de marile dezechilibre înregistrate în jurul ţării.

În rândurile care urmează mă voi opri mai cu seamă la indicatorii de imagine ce contribuie la crearea modelului politic de tip bizantin.

Acad.Dan Berindei

Ion Iliescu, preşedintele României

de Mihai Rotariu

PRUTUL* Anul IV * Nr. 4(35) * aprilie 2004 *

2

siguranţă a evidenţiat atât diversitatea motivaţiilor acestor acţiuni, cât şi consecinţele lor benefice, atât pentru indivizii în cauză, cât şi pentru comunităţile din care aceştia au făcut parte.

Diversitatea formelor de întrajutorare umană este uriaşă. Organizatorii nu au intenţionat să impună un mod anume de abordare a temei concursului, dar au încurajat prezentarea unor situaţii istorice concrete, extrase din trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat al comunităţilor din care fac parte participanţii la concurs. Au fost încurajate totodată originalitatea abordării şi contactul nemijlocit cu diversele categorii de izvoare istorice.

Evaluarea s-a desfăşurat în două etape. Juriile au fost formate din specialişti cu experienţă ştiinţifică şi didactică, profesori din învăţământul universitar şi preuniversitar, cercetători şi alţi experţi. Fiecare lucrare a fost supusă la cel puţin două evaluări independente, iar lucrările premiate au fost judecate de cel puţin 4 evaluatori.

Întreaga activitate de evaluare s-a desfăşurat sub îndrumarea Consiliului Ştiinţific, care a elaborat criteriile de evaluare şi a luat decizia finală în ceea ce priveşte atribuirea premiilor. Decizia Consiliului Ştiinţific este definitivă şi nu poate fi contestată în faţa nici unei instanţe.

Premiile au recompensat un anumit standard profesional al lucrărilor, şi nu au urmărit stabilirea unui clasament absolut al autorilor. De aceea, Fundaţia „Noua Istorie” a avut în vedere

Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti atribuirea unui număr relativ mare de premii, care a fost, însă,

(1996-2000) corelat şi cu numărul şi calitatea lucrărilor prezentate:3 premii I

- acad. Dan Berindei, preşedintele secţiei de (în bani), 5 premii II (în bani),10 premii III (în bani), 30-40 premii

ştiinţe istorice şi arheologie a Academiei IV (în cărţi şi abonamente la reviste de specialitate)

Române Pe lângă aceasta, s-a avut în vedere acordarea unor premii

- prof. dr. Mihai Bărbulescu (Univ. Babeş-Bolyai suplimentare pentru profesorii îndrumători şi pentru unităţile

din Cluj)şcolare ai căror elevi au obţinut rezultate deosebite. De

- prof. dr. Nicolae Bocsan (Univ. Babeş-Bolyai asemenea, fiecare participant a primit un certificat care să ateste

din Cluj)contribuţia sa la concursul Istoria mea-Eustory.

- prof. gr.I Doru Dumitrescu, inspector general Câştigătorii premiilor I şi II vor fi incluşi şi în procesul de

M.E.C.selecţie pentru Academiile organizate de Fundaţia Körber pentru

- conf. dr. Lukacs Antal (Univ. Bucureşti)premianţii concursurilor din reţeaua EUSTORY.

- prof. dr. Corneliu Lungu (Direcţia Generală a Arhivelor Naţionale) Discursul domnului - conf. dr. Mirela-Luminiţa Murgescu (Univ. Istoria mea - Bucureşti)

- conf. dr. Toader Nicoară (Univ. Babeş-Bolyai Bogdan Murgescudin Cluj)Eustory

- prof. dr. Gh. Vlad Nistor (Univ. Bucureşti) Domnule preşedinte, dragi prieteni ai - urmare din pag. 1 - - conf. dr. Alexandru-Florin Platon (Univ.

concursului nostru, doamnelor şi domnilor,Al.I.Cuza din Iaşi)

Concursul se desfăşoară la nivel - prof. dr. Alexandru Zub (Institutul de Istorie “În primul rând, în naţional, fiind parte a reţelei EUSTORY, „A.D.Xenopol” din Iaşi)

c a l i t a t e d e sprijinită de Fundaţia Körber. În cadrul Au participat atât candidaţi individuali, cât şi organizator naţional reţele i EUSTORY se organizează echipe de coautori. De asemenea, a fost permisă al concursului şi concursuri naţionale de cercetare istorică în asistenţa din partea cadrelor didactice sau a altor m e m b r u a l 14 ţări europene: Germania, Belarus, adulţi, dar cu condiţia ca acest sprijin să fie comitetului executiv Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Norvegia, reflectat riguros în răspunsul la un chestionar al reţelei “Eustory”, vă Polonia, România, Rusia, Scoţia, Slovenia, ataşat lucrării.mulţumesc tuturor Ţara Galilor, Ucraina. În România, tematica Participanţii au trebuit să prezinte rezultatul pentru participarea şi şi regulile concrete de desfăşurare sunt unei investigaţii istorice asupra unui subiect i m p l i c a r e a stabilite în mod independent de către un concret subsumat temei generale a concursului. dumneavoastră atât Consiliu Ştiintific format din reputaţi istorici În şedinţa din 18 ianuarie 2003, Consiliul Ştiinţific în bunul mers al din Bucureşti, Cluj şi Iaşi. Ca membri ai a decis tema generala Ajuta-ţi aproapele. concursului cât şi în acestui Consiliu Ştiinţific au fost desemnaţi Solidaritate umană în comunităţi ieri şi azi. desfăşurarea acestei domnii: Însemnătatea temei este evidentă. În c e r e m o n i i d e - prof. dr. Bogdan Murgescu (Univ. condiţiile unei afirmări tot mai puternice a premiere. Concursul Bucureşti) - coordonatorul naţional al individualismului, este important ca acesta să fie “Istoria mea-Eustory” concursului, membru al Comitetului întregită printr-o consolidare a legăturilor sociale. reprezintă o iniţiativă Executiv al reţelei Eustory. Studierea formelor de solidaritate umană şi a a societăţii civile şi - prof. dr. Alexandru Barnea, preşedintele opţiunilor indivizilor de a împleti activitatea este independent şi Fundaţiei „Noua Istorie”, decan al proprie cu acţiunea în folosul semenilor cu

Prof. univ. Ioan Scurtu

Costin Clit, prof.dr. Alexandru Barnea,Mihai Rotariu

Prof. Bogdan Murgescu

Prof. dr. Alexandru Barnea

Răzvan Teodorescu

Premierea huşenilor depreşedintele Ion Iliescu

PRUTUL * Anul IV * Nr. 4(35) * aprilie 2004 *

3

echidistant faţă de factorii politici. Ţelul principal al concursului de cercetare istorică pentru tineret este stimularea interesului tinerilor pentru trecutul istoric, dezvoltarea ataşamentului lor faţă de comunitatea locală din care fac parte, faţă de statul român şi faţă de valorile umane şi europene.

Concursul urmăreşte de asemenea formarea verificărilor de cercetare istorică la tineri, cultivarea rigorii ştiinţifice şi îmbogăţirea cunoaşterii istorice prin concentrarea atenţiei asupra unor teme care de obicei sunt neglijate în şcoală. Concursul acesta se desfăşoară la nivel naţional dar este totodată şi parte din reţeaua europeană “Eustory”, sprijinită de Fundaţia Körber, reţea care grupează în clipa de faţă concursuri din 17 ţări europene şi care este de asemenea în extindere.

Primul dintre concursurile de tip “Eustory” a fost iniţiat în Germania de către inventatorul, industriaşul şi filantropul Kurt A. Körber împreună cu preşedintele federal Gustav Heineman; primul concurs a avut loc în Germania în anul 1973 şi de atunci se desfăşoară cu regularitate asemenea concursuri în Germania sub patronajul preşedintelui federal al Germaniei, chiar dacă acesta a fost social-democrat cum a fost Gustav Heineman, liberal sau creştin-democrat.

Vreau să mulţumesc în mod deosebit domnului preşedinte Ion Iliescu pentru faptul că ne ajută în statornicirea acestei tradiţii foarte frumoase şi în România. Reţeaua “Eustory” grupează, cum spuneam, concursuri din 17 ţări europene, din Norvegia până în Bulgaria, din Rusia până în Ţara Galilor, concursuri care se desfăşoară pe baza unor reguli comune şi concretizează principiile stabilite prin carta „Eustory”. Anual reţeaua „Eustory” organizează două academii pentru premianţii concursurilor din ţările care fac parte din reţea iar tinerii români care au participat la aceste academii până acum s-au distins în mod deosebit. De altfel pot să vă spun că România este parte integrantă a reţelei, membru fondator, reprezentant în conducerea reţelei, iar astăzi am şi plăcerea să o salut pe doamna Gabriele Voigne (?), fost director executiv al reţelei, care se află printre noi la această ceremonie. Concursul este parte a reţelei europene, dar se desfăşoară la nivel naţional, tema, regulile specifice şi ierarhia premiilor fiind stabilită de către un consiliu ştiinţific format din distinşi istorici din Bucureşti, Cluj şi Iaşi.

Concursul se desfăşoară sub înaltul patronaj al domnului preşedinte Ion Iliescu, iar în organizarea sa, fundaţia „Noua istorie” se bucură de sprijinul Institutului de Cercetări Interdisciplinare Româno-Germane, al Fundaţiei Körber, al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, al Băncii Naţionale a României, al Fundaţiei culturale „Magazin Istoric” şi al revistei „Dosarele Istoriei”, editura „Pro Historia”. Totodată multe premii ale acestei ediţii sunt susţinute financiar de către clubul „Rotary” din Bucureşti, de către Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi de către Arhiepiscopia Romano-Catolică a Bucureştilor.

Tema generală a ediţiei a treia a fost „Ajută-ţi aproapele. Solidaritate umană în comunităţi ieri şi azi”. Alcătuind această temă, membrii consiliului ştiinţific şi organizatorii concursului au căutat să atragă atenţia asupra faptului că istoria nu înseamnă numai şiruri nesfârşite de confruntări, ci şi fapte de omenie şi solidaritate umană. Sperăm că ne-am atins acest obiectiv, atât în ceea ce priveşte reconstituirea imaginii despre trecut, cât şi în ceea ce priveşte educaţia tinerilor şi restructurarea [...] pentru prezent şi pentru viitor.

La această ediţie a concursului au participat peste 399 de tineri născuţi după 1 ianuarie 1984 care au elaborat individual sau în echipe un total de 181 de lucrări. Lucrările, dintre care unele au fost însoţite de substanţiale anexe documentare, iar unele au fost elaborate total sau parţial pe suport electronic, au fost evaluate de două jurii distincte, iar ierarhia premiilor a fost stabilită de către consiliul ştiinţific. Premiile urmăresc să recompenseze un anumit standard profesional al lucrărilor şi nu urmăreşte să stabilească o ierarhie absolută. De aceea s-a decis atribuirea unui număr relativ mare de premii care să recompenseze muncă şi calitatea lucrărilor: trei premii I, cinci premii II şi 11 premii III, la care se adaugă un număr de premii suplimentare în cărţi. La această ceremonie urmează să fie înmânate premiile I, II şi III”.

La acest concurs Liceul teoretic „Cuza-Vodă” din Huşi, reprezentat de Mihai Rotariu şi prof. Costin Clit, a obţinut premiul III pentru lucrarea „Ctitori şi donatori în zona oraşului Huşi. Ieri şi azi”. La festivitatea premierii, printre participanţi s-au numărat: domnul Răzvan Teodorescu, ministrul Culturii, prof.univ. Alexandru Barnea, prof.univ. Dan Berindei, prof. univ. Ioan Scurtu ş.a.

Premierea s-a realizat de către preşedintele României, domnul Ion Iliescu, care în momentul înmânării diplomelor echipajului huşean, a afirmat: Mă bucur că oraşul Huşi este prezent la o asemenea premieră.

Un alt zapis este din 2 iulie 1818 prin care monahul Deofil, Ioan Popoiul şi Andrei Popoiul fac danii schitului partea lor de moşie din hotarul Rădeştilor, din bătrânul Focşa. Cartea răzeşilor din Rădeşti (20 iulie 1818), consemnează învoiala acestora „ca în locul unor stânjeni” au dat schitului o bucată de loc de codru pe care este zidit şi schitul „care merge linie moşiei Rădeşti pân. hotarul Tutovei lăţime, iar lungul până în zarea Roşâei”. Domnitorul Alexandru Scarlat Callimachi (1807-1810; 1812-1819) prin cartea din 15 genar 1819, după jalba nacealnicului Dosoftei, rândueşte pe vornicul de [poartă?] Grigoraş Popa să hotărască „cărţile ce are schitul”. La 17 genar 1819 logofeţia cea mare trimite o carte isprăvniciei ţinutului Tutova, în urma jalbei nacealnicului Dosoftei către domn, pentru asuprirea ce avea schitul de la Panainti Docan, prin care „să pui la cale îndestularea schitului de aş lua în stăpânire părţile din trupul moşii Hărmăneşti dată de cătră un Slăgean şi Prohor”. Un zapis din 10 februarie 1819 atestă pe Eftimii Nade care vinde schitului „o cultură de şaptezeci perji ce este despre apus de schit cu preţ de patruzeci lei”. Vasili Păvălache vinde schitului o livadă de pomi cu o sută de lei (23 martie 1819). Cartea din 26 mai 1819 atestă schimbul efectuat de căminarul Panainti Docan care, „în locul stânjenii cei are dănuiţi de la un Prohor şi Slăgean din moşia Hărmăneştii îi dă schitului din trupul moşiei Rădeştii înpotrivă iarăşi zăce”. Scrisoarea vornicului de poartă Grigoraş Popa, din 24 iulie, 1819, atestă cercetarea efectuată asupra părţilor de danie ce are schitul în moşia Roşâe conform zapiselor monahilor Niofit şi Deofil Popoiul „partea ce s-ar alege din bătrânul Focşa”. Diaconul Tanasă Tiron şi Maranda, soţia sa, prin zapisul de la 10 martie 1820 donează schitului partea ce s-ar alege din trupul moşiei Rădeşti, bătrânul Mulminul. Mărturia câtorva feţe, din 26 decembrie 1822, atestă bătaia suferită de nacealnicul Dosoftei de la răzeşii din Rădeşti pentru a da hărţile schitului „când sau stricat şi moara de vânt”. Prin cartea domnească din 27 februarie 1823, Ioniţă Sandu Sturza (1822-1828) în urma jalbei nacealnicului Dosoftei, se rânduiesc vornicii de poartă Fotachi Fulger şi Constandin Genge să cerceteze la faţa locului împresurările şi pătimirile ce a suferit schitul de la răzeşii din Rădeşti, să alcătuiască o mărturie ce urma a fi înaintată divanului. Înscrisul ieromonahului Dosoftei din 21 noiembrie 1823 „adevereşti că două zapise de danie de la Climu şi talpa Schitului” sunt la vornicul de poartă Constandin Genge. La 11 decembrie 1823 isprăvnicia ţinutului hotărăşte cercetarea şi îndreptarea liniei locului de danie a schitului (desemnat un anume Gorgă). Din 30 decembrie 1823 datează „o închipuire de hartă” realizată de Gorgă „de moşioara schitului la care se află schitul făcut”. Jalba ieromonahului Serafim şi a călugărilor din 19 august 1824 atestă cartea prin care au fost rânduiţi vornicii de poartă Fotachi Fulger şi Constandin Genge „care cer de la schit două zapise unul pentru Klim şi altul pentru talpa schitului, nu au făcut nici o lucrare şi că nici hârtiile leau întors”. Noi cercetări sunt hotărâte de isprăvnicie, la 27 noiembrie 1826 pentru „pătimirile şi asupririle ce au pătimit schit Cruceanu de la răzeşii din Rădeşti”. La 28 noiembrie 1826 răzeşii dau o scrisoare „de învoeală ce dau schitului pentru păgubirile ce sau pricinuit prin care se îndatoresc ai plăti cheltuelile morii de vânt cum şi 4 case ce leau dat foc făgăduind nesupărare a aduce”. Din scrisoarea vornicului de poartă de la 5 septembrie 1827 Fotachi Fulger reiese alcătuirea de către acesta a planului moşiei Rădeşti „şi cerând scrisori schitului i leau arătat şi cerând şi scrisori răzăşilor, eau dat răspuns că a lor scrisori sânt la Iaşi şi din care împrejurare nu au putut face alegerea părţilor”. Opisul consemnează pentru 16 decembrie 1827 „scrisoarea Prea Sf. Mitropolit către logofeţie ce dând samă nacealnic ca hotarnica schitului Cruceanu s'ar fi aflând în Mitrop. care fiind în Dicasterie la întâmplarea focului au ars cu alte hârtii”. Prin cartea domnitorului Ioniţă Sandu Sturza din 23 decembrie 1827 sunt rânduiţi boierii Ioan Greceanu şi Ioan Jora să cerceteze pricina dintre nacealnicul schitului şi răzăşii din Rădeşti „pentru o bucată de loc ce cercetează şi după cuprinderea scrisorilor să mărginească stăpânirea schitului”. Printr-un zapis din 29 decembrie 1827 ieromonahul Chesarie dă danie 20 stânjeni din hotarul moşiei Rădeşti iar la 1 genar 1828 (1829?) dascălul Petrachi Popa şi Anastasia, soţia sa, dau schitului partea lor de moşie „cu cumpărătură din trupul moşiei Rădeşti”. Ioan Stahii este însărcinat la 12 genar 1828 de isprăvnicie, „dupe pricina ce urmează dintre nacealnic cu răzeşii din Rădeşti să arate părţile răzăşilor după cum li sau hotărât de către boerii hotarnici să nu să atingă de producturi”. Isprăvnicia porunceşte la 13 august 1828 „cinovnicului” Costachi Munteanu „ca toate zeloagele nacealnicului luate de arendariu să le ei şi să le dei înapoi nacealnicului”. O hârtie din 17 iulie 1828 a paharnicului Gavril Cordaş atestă „producturile ce sau luat de la schit samavolnicie, şi un cal şi un vas cu vin sau învoit cu nacealnicul”. Jalba nacealnicului Pimen atrage porunca divanului judecătoresc către isprăvnicie din 26 septembrie 1828, „ca să apuce pe răzeşi ca să dei hârtia gospod. şi pitacul Părintelui Mitropolit”. Pentru 2 octombrie 1828 este consemnată cartea divanului, ce urmează jalbei nacealnicului Pimen, adresată vornicului Ioan Greceanu care împreună cu vornicul de poartă urmau să stâlpească „cu petră hotărnicia de jur înprejur dreaptă partea schitului”. Cartea vornicului Ioan Greceanu, din 7 noiembrie 1828, demonstrează că a „stâlpit cu petra partea de moşie pe care este schitul făcut”. Din aceiaşi zi datează mărturia vornicului Ioan Greceanu şi a vornicului de poartă Fotachi Fulger care „mergând la faţa locului au cerut scrisori de la nacealnic schitului care au înfăţoşat cu destule dovezi”.

Aici se opresc informaţiile pe care le-am cules din opisul amintit, neparcurs în întregime. Până în 1828 sunt atestaţi nacealnicii Dosoftei (de la 1817), poate să fie anterior, până la 1823-1824, Serafim (1824), Pimen (1828).

Din schit de călugări va deveni schit de călugăriţe. Nu avem informaţii despre perioada când are loc această transformare.

Stareţa Magdalina Vrabie s-a aflat în fruntea schitului de pe la 1836 la 1844. La 1836 biserica schitului, construită din vălătuci, are hramul Sf. Nicolae. Schitul deţine la 1836 un număr de 50 oi, 8 stupi, 6 raţe, 20 găini. Printre cărţi se numără o Evanghelie veche grecească, Liturghier, Octoih.

4La 1840 schitul Cruceanu este vizitat de episcopul de Roman .Cheltuielile din 1836 sunt destinate pentru hanul unui argat (275 lei), hanul unui băiet pentru

mânat caii (80 lei), hanul unui cioban (50 lei), pentru argatul hagiului părintelui Paisăi (40 lei şi 20

Documente inedite privindschitul Cruceanu

- urmare din pag. 1 -

PRUTUL

4

* Anul IV * Nr. 4(35) * aprilie 2004 *

5 În continuare vom oferi cititorilor o serie de D.J.A.N.V., F.E.H., dosar 1/1836-1852, f.87.parale) .documente inedite care ne pot îngădui să refacem Se păstrează un „Izvod pentru toati lucrurile şi istoricul schitului. Înainte de aceasta încercăm să IIaveri schitului” „ci s'au găsâtu” la 30 noiembrie 1844 răspundem unde s-a aflat schitul Cruceanu. Din (acum ajunge probabil stareţă Asânefta Dabija (1844-opisul prezentat reiese că schitul s-a aflat în conflict cu Pria Sfinţite Stăpâne1850). Izvodul este alcătuit din porunca episcopului răzeşii de pe moşia Rădeşti. În acest număr al revistei de Roman şi ne lasă o descriere pe care o Prutul Ioan Bogdan Andrieş publică articolul Pe Încă de la întemeierea schitului Crucian, ci să reproducem: „Sfânta bisărică de vălătuci, cu trei urmele schitului Cruceanu. Documentul IV ne oferă prăznueşti cu hramul Sfântului Erarhu Nicolai din turnuri acoperită cu şândrilă, înlăuntru pe gios, informaţii în acest sens. Schitul s-a aflat în satul acest ţinut Tutova, fiind statorniciţi şi câţiva încăperi tăbănuită cu scânduri de brad, bolta deasupra boită, Cruceanu, comuna Rădeşti, plasa Adam, jud. Tutova spre umbriria acelora ci cu agiutoriul lui Dumnezeu, cu şapti ferăşti de sticlă cu vărgele de fer bune”. Era (vezi şi doc.V), iar primele danii aparţin “de familia tunzinduşi în schima monahicească pururia sau rugat înzestrată cu: Sfântul pristol din cărămidă, cruce de domniască”. pentru stăpânii lor ocârmuitori şi iertarea greşălilor sidef, două cruci mici de argint, Sf. Antimis, trei

ctitorilor îndiobşti făcători de bine pravoslavnici sfeşnice mici de alamă, opt văzduhuri, două căţui de Note creştini. Cât încă acum după învechită stare alamă, două cadelniţe, cinci feloane, cinci stihare, 1. Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al agiungând a să supuni părăduirii şi nemaifiind chip a şase epitrahire, patru perechi racoviţe, un stihar

localităţilor şi monumentelor medievale din să ţinea meremitisirile ci din vremi în vremi li sau făcut diaconesc, două perechi paftale de aramă sârbeşti, o Moldova, 1974, p.228, 647. a cerut trebuinţă cu toată greutatea unii case sărmani catapeteasmă de lemn săpată de sus până jos,

2. Ibidem, p.688, nota 50. a se înrennoi prin agiutoriul filantropii pentru carile poleită şi zugrăvită, şase icoane împărăteşti, două 3. Pr. Ioan Antonovici, Documente bârlădene, vol. I, raportuindusi fostului pria sfinţit eparhiotu, sau primit candele de argint, o candelă de madem, o candelă de

oTipografia Neculai P. Peiu, Bârlad, p.307.cositor, trei candele de alamă, patru sfeşnice mari de dizlegarea supt N 675 din trecutul an 845 învoind 4. Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale lemn, cu 11 făclii de lemn zugrăvite, un iconostas de rădicarea unor din nou chilii.

(D.J.A.N.V.), Fond Episcopia Huşilor (F.E.H.), lemn, un analog în mijlocul bisericii, două analoage la Dar fiindcă viniturile zăstrii schitului însămniază dosar 1/1836-1852, f.8-12.strane, patru icoane împărăteşti, două iconiţe mici, foarte puţin pe lângă o aşa simţitoare cheltuială şi cu

5. Ibidem, f.10.ruseşti, 16 iconiţe mici „pe amândouă părţile zugrăvite mari greutăţi abia săşi poată întâmpina iconomia 6. Ibidem, f.3-4.de mucava”, o iconiţă rusească cu 12 praznice, o zilnică, din o aşa neîndemânare sau amânat vremea 7. Ibidem, f.63.iconiţă Sf. Nicolae, un prapur zugrăvit pe muşama, până acum până când cu agiutoriul lui Dumnezău

ANEXĂdouă Sf. Aere zugrăvite pe muşama, unul vechi, unul închipuinduşi parte din materiali, nădăjdueşti şi cu Inou, două mese colivar. Dintre cărţi: Evanghelie blagoslovenia pria sfinţii voastri, că în ivirea primăverii

(veche, Buzău), Liturghier mic, Octoih pe 8 glasuri, viitoare să se pue în lucrare facerea a câţiva chilii, Pria Sfinţite Stăpâne !Triod mic, Minei mare, Penticostar, Ceaslov („bogatu, pentru a cărora sfârşit întru tot supusă alergând la

de la Iacov, vechiu”), Apostol, Octoih (două, noi), cunoştinţa pria sfinţii Voastre să supun înpregiurările oCatavasier, Cuvântarea Sfântului Teodor Studitu, Prin raportul cu N 120 am încunoştiinţat pe pria faţă şi rugânduvă ca să vă milostiviţi mai cu osăbire

Psaltire (două, ruseşti), Ceaslovul (rusesc), Triod Sfinţie Voastră că biserica de la Schitul Crucianu asupra unii case scăpătate între altili buni părinteşti (rusesc), Cazanie, Tâlcuirile Sfinţilor Apostoli. În izvod acest ţinut să găsăşte dezvălită şi plouă întrânsa, plecări, să binevoiţi a slobozi şi o condică supt mai sunt consemnate: ladă de Braşov (veche), clopot, stricândusă şi păreţii şi întâlnindumă cu nacealnica de închizlăşuirea ermonahului schimnicu Grigorii ca în clopoţel (7 ocă), o bucătărie, nouă, „chiliuţe prost acolo iam zis ca să o învăliască. E miau arătat că nare îndemnarea voitorilor de bine pravoslavnici să putem acoperite cu scânduri veche”, un grajd pentru cai, un cu ce, că din productul anului acestue abe îi prisoseşti fi agiutaţi precât cugetele domniilor sali îi va erta a coşăr pentru „popuşoi”, cinci boi mari de plug, un plug una mie lei şi făcând smed, pentru acoperământul milui, binevoind încă pria sfinţia Voastră a mijloci prin cu fierele sale, două căruţe de doi boi, o vacă, şase bisăricii, costisăşte cu herestiaoa trebuincioasă şi de dipartamentul averilor bisăriceşti, de cătră care acum raţe, 20 găini, şapte poloboace mari şi mici, o cadă de la pironile şi lucrul dulgerilor peste două mii lei. Am să vedi oprite tăere pădurilor monastireşti de a ave 60 vedre, ogradă în jurul bisericii „cât şi ocolul lor cu socotit dacă Pria Sfinţie Voastră veţi încuviinţa săi daţi voie schitul a tăia cinsprăzăce, şaisprăzăce falci pari şi nuele şi spini pe deasupra iar poartă de”, şase voe a vinde patru fălci de pădure, ca cu acei bani se va pădure din opritura pusă pe moşia sa din care lemn

6 prinde pe ace pădure, şi cu mia de lei cei prisosăşte întrebuinţândusă şi în lucrarea [...] să poată a se vinde stupi .din producturi să învăliască biserica, căci alt chip de spre întâmpinarea cheltuelilor ce urmează a se face Din porunca episcopului, la 7 decembrie 1844 aiurea nu este şi biserica mai rămânând neînvălită di fiind că fără de asăminea înlesnire, nici să poată iconomul Constandin s-a deplasat la schitul Cruceanu aciastă toamnă să strică cu totul de ploi. înainta lucrarea dar nici a mai vieţui în foastele chilii unde se întruneşte cu preotul iconom Nicolai. Este

Pentru aciasta eu după datorie cu adâncă este peste putinţă şi pentru că toate sânt răzămate în preluată averea schitului de la fosta stareţă supunere raportuescu pria Sfinţiei Voastre şi mă rog nădejdile milostivirii Voastre aşteptând rezultatul va Magdalina şi predată noii stareţe Asinefta. Toate să am stăpâniască dezlegare. rămâne neştiarsă pomenire fiind.acestea reies din raportul icon. Constandin adresat

7 a pria Sfinţiei Voastre a pria sfinţiei VoastreEpiscopiei la 3 genar 1845 (era protoiereul de plecat şi pre plecată şiTutova).supus slugă supusă slugăAcelaşi protoiereu prin raportul nr. 120 din 12 mai Prot. Ţin. Tutov. «ss» Constandin Iconom. Nacealnica schitului Crucean1846 înştiinţează Episcopia despre „părăduirea”

«ss» Asinefta schimonahaschitului Cruceanu, cu acoperământul stricat, „cu totul o În 25 genar 1849N 237ploând pe păreţi şi în bisărică”, unde a început „a să

1846 săptembrie 16strica şi herestiaoa acoperământului. Am zis Ibidem, f. 95. Bârladnacealniţii de acolo ca să facă toate chipurile să o

- continuare în pag. 18 -învăliască şi e au zis că nu are nici un chip”.

Pe urmele schitului Cruceanu - Documente inedite (1904-1910)de Ioan Bogdan Andrieş

I Fond Episcopia Huşilor, dosar 12/1910, f.1. se şi ridice acest paraclis (bisericuţă) la cimitirul lor. 22 aprilie 1904 Drept care, dorind ca să-şi potă avea cel puţin o cât

o P.C. Protoiereu al jud. Tutova de mică bisericuţă de cât nici de-cum, le şi dăm N 366Arhiereasca noastră Binecuvântare, ca să-şi facă

10 martie 1910 acest paraclis, anume tot pe acel loc, unde a fost D-lui Ministru Cult. şi Instrucţ. Publice,biserica fostului schit „Cruceanu” la care să

Luând act din cuprinsul Raportului Prea întrebuinţeze şi tot materialul ce va fi mai rămas din Alăturat la aceasta, avem onoarea a vă înainta o Cucerniciei Voastre N=63 din 24 ianuarie a.c. 1910 vechea biserică, acum de tot ruinată, al căria în original petiţiunea înregistrată la N 366 a.c., a mai

dimpreună cu anecsata petiţiune a locuitorilor din lemnărie este mai bună să fie întrebuinţată decât să multor locuitori din cotuna Cruceanu, judeţul Tutova, cotuna Cruceanu Parohia Docăneasa, com. putrezească ca până acum.rugându-vă să bine-voiţi a dispune cele ce veţi găsi Rădeşti, jud. Tutova şi având în vedere că locuitorii Dispunem însă următoarele:de cuviinţă în privinţa cererii lor de a li se învoi acestei cotuni mici, neavând biserică nicidecum, Bisericuţa (paraclisul) să fie făcută chiar pe facerea unui paraclis acolo.stăruiesc pentru ca să-şi potă face cel puţin un locul vechei Biserici să aibă forma Sf.Cruci, A. Popoviciparaclis la cimitirul cotunei lor. Noi găsim foarte bună temeliile să fie pe piatră şi pereţii de ceamur legat cu această cerere de a le da Bine-cuvântare pentru ca ferărie, lemnoasa veche să fie întrebuinţată aici, Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Vaslui,

PRUTUL

5


catapiteasma şi alte părţi de mobilier să se adune ori află biserica Sf. Nicolae din cătunul Cruceanu, jud. biserică în cotuna lor. Convenim cu toţii de aşi face de pe unde se vor afla. Dintre care o parte sau văzut Tutova, dacă ea a fost odată a schitului şi de ce un mic paraclis, la locul de cimitir, unde a fost vechea şi biserica din Docăneasa, idem, Sf. Vase, clopote, mijloace dispun locuitorii spre a face o nouă clădire, Monastire Cruceanu, şi cerând de a li se da Înalta etc., ori de unde vor fi, să se adune pentru acest avem onoare a vă înainta alăturat la aceasta o copie aprobare şi Bine-Cuvântare, de aşi face micul

oparaclis carele, să nu fie prea mare, dar bine paraclis oferindu-li-să şi materialul lemnos aflat din de pe raportul N 373 a.c. a P.C. Protoiereu de Tutova construit. vechea monastire care putrezeşte în zadar stând care a cercetat cazul.

vAcestea comunicându-le Prea Cucernicei neîntrerupt.Această spre cea mai bună orientare a D Voastre, vă invităm nu ca de urgenţă, să le puneţi în Prea Sfinţite Stăpâne,despre actualitatea fostului schit Cruceanu.vedere epitropiei respective pentru ştiinţă şi întocmai Subsemnatul având în vedere, cererea «s.s.» A. Popoviciurmare. dreaptă a locuitorilor din Cotul Cruceanu, cum şi Ibidem, f.6.

Director cancelarie, râvna lor de aşi face şi avea şi după puterile lor dacă Econom, C. Isăcescu nu o biserică cel puţin un paraclis;V

Având în vedere că acest paraclis voesc Ibidem, f.14. al face chiar pe locul unde a fost vechea monastire 1910 ianuarie 22

o Cruceanu, care acum este ruinat din cauza vechimei N 99II şi a nesolidităţii lui; şi avându-să în vedere trebuinţa

3 mai 1904 sătenilor din cotuna Cruceanu de un astfel de Prea Cucernice Părinte Protoereuparaclis, cari dacă li s-ar aproba spre a-l face, prin

Prea Sfinţite, aceasta s-ar apăra şi păstra locul sfinţit al fostei Subsemnaţii locuitori din cătuna monastiri Cruceanu, la care lucru sau şi gândit Cruceanu, com. Rădeşti, pl. Adam, jud. Tutova.

Cu privire la adresa Prea Sfinţiei Voastre sătenii.Văzând suferinţele ce încercăm din 0 Având în vedere că în parohia N 366 a.c. avem onoare a vă ruga ca mai înainte de cauza lipsei de biserică, a ne închina şi noi ca

Docăneasa Cruceanu este numai o Biserică care se a ne pronunţa asupra cererii locuitorilor din cătunul creştinii, am convenit, cu toţii un mic paraclis, la locul găseşte în satul Docăneasa, aşa că sătenii din Cruceanu, să bine-voiţi a dispune să ni se comunice de cimitir, unde au fost vechea monastire Cruceanu cotunul Cruceanu care n-au biserică, le vine şi cu în ce stare se află acum biserica Sf. Nicolae din acel şi unde deja se mai găseşte o parte din material îndepărtare de a merge la biserica parohială din cătun de nu se poate repara, dacă această biserică a lemnos din care s-au constatat după inventariu aici

l Docăneasa, mai ales în timp de iarnă: şi mai având fost odată schitul cu numele „Cruceanu” şi de ce anexat, făcut împreună cu D Primar respectiv, cu în vedere dorinţa şi idealul, cum şi râvna Prea Sfinţiei mijloace dispun locuitorii spre a face o nouă clădire cari ni s-ar putea veni în ajutor pentru a putea clădi o Voastre adesea manifestată, ca Sfintele lăcaşuri de biserică în locul Bisericii Sf. Nicolae. mică bisericuţă la cimitir în care să ne putem închina Dumnezeieşti (biserici) să nu lipsească până şi în cel Primiţi vă rugăm, Prea Sfinţite, la sărbătorile mai principale şi a ne adăposti morţii în mai mic şi umil cătun, spre păstrarea şi întărirea încredinţarea deosebitei noastre consideraţiuni. timpul Prohodului aşa că necesarul materialului şi sfintei noastre credinţe ortodoxe.cheltuelele de construcţiuni am contribui noi

Faţă de aceste consideraţiuni, şi în Ministru Administrator locuitorii cătunii Cruceanu.vedere că în cătunul Cruceanu sunt ca la 40 capi de «ss» «ss» Vă rugăm respectiv Prea Cucernice familie cu 160 suflete, sunt de părere Prea Sfinţite Părinte Protoereu a interveni pe căile legale a ni se Stăpâne să binevoiţi a dispune Înalta Prea Sfinţiei Prea Sfinţiei Sale acorda această cerere oferindu-ni-se materialul Voastre aprobare şi Bine-Cuvântare ca locuitorii din Prea Sfinţitului Episcop al Eparhiei Huşilor lemnos aflat în vechea mănăstire care putrezeşte în cotuna Cruceanu să fie învoiţi a-şi face paraclisul zadar stând neîntrebuinţat.cerut, din ceamur, după cum însuşi delegaţiunea Ibidem, f.3. În speranţa că ni se va asculta cererea ce sătenilor ce s-au prezentat la oficiul protoieriei au facem vă rugăm Prea Cucernice Părinte Protoiereu cerut verbal, întrebuinţând şi lemnăria de la fosta III a primi asigurarea osebitului nostru respect şi

o monastire Cruceanu. Ţin a aduce la cunoştinţă Prea N 570, 1904 Iunie 4 devotament.Sfinţiei Voastre că locuitorii ar voi a începe lucrarea P.C. Protoiereu al Judeţului Tutovachiar cum vor acum în primăvară.Sfinţiei Sale

Totodată aici alăturat înainte Prea Sfinţiei Mai mulţi locuitori, enoriaşi din cotuna Prea Cucernicului Protoiereu jud. TutovaoVoastre şi cererea locuitorilor registrată la N Cruceanu, com. Vinderei, acel judeţ, prin

o 99/1910.petiţiunea lor înregistrată la N 366 a.c. ne-a cerut să Inventarle învoim facerea unui paraclis în acea cotună,

Sunt Prea Sfinţite Stăpânepentru motivul că atât biserica de acolo, fosta De lemnăria aflată mai bunişoară de la Al Prea Sfinţiei Voastremănăstire Cruceanu, cât şi cea din cotuna fosta mănăstire Cruceanu aflată în ruină.Cu cel mai profund respectDocăneasa, reşedinţă parohială, sunt stricate, oprit Prea supus şi devotat servitorfiind ase mai face serviciul în ele. 20 lemne în lungime de 3 m 50 cm şi

Protoereu,Acest caz, Noi l -am comunicat grosime 90 cm.«ss»onorabilului Minister spre a decide cele de cuviinţă; 20 Idem 3,50 centimetri grosime

oiar onor. Minister prin adresa N 8663 a.c. pe care o 20 Idem 2 metri lungime şi 70 cm grosimePrea Sfinţiei saletranscriem pe contra paginei acesteia ne face 1 Una uşă cu uşori în stare bunăD.D. Conon Arămescu Donici Episcop întrebare: 20 căpriori 3 m 50 cm lungime

Sfintei Eparhii de Huşia) în ce stare se află acum biserica Sf. 175 scânduri 2 metri lungimeNicolae din acel cătun; 75 Idem 1 m 50 cm

Ibidem, f.8.b) dacă nu se poate repara; 150 Pari maric) dacă ea a fost odată a schitului cu 50 pari mici

numele „Cruceanu” şid) de ce mijloace dispun locuitorii spre a Inventarul de mai sus s-au făcut în

face o nouă clădire de biserică în locui ei. prezenţa noastră Primăriei com. Rădeşti. Pentru cari Deci, vă invităm să cercetaţi cazul cu certificăm exactitatea lui.

amănunţime şi să ne daţi lămuririle necesare, asupra fiecărui punct din cele arătate mai sus, iar 1910 ianuarie 17 Primaraceasta, cât mai neîntârziat, pentru ca la rândul «ss»nostru să le aducem la cunoştinţa onorabilului Ibidem, f. 9.Minister.

VIIbidem, f.4.

1910 ianuarie 240IV N 69

Prea Sfinţite Stăpâne,o N 174, 1904 Iulie 4

Mai mulţi locuitori din Cotuna Cruceanu D-lui Ministru Cultelor şi Instruct. Publice Parohia Docăneasa Cruceanu, comuna Rădeşti,

judeţul Tutova, înaintează oficiului Protoieriei v o oDrept rezultat adresei D N 8663 din 3 cererea registrată la N 99 din 22 ianuarie 1910, prin

Mai a.c. prin care ne-aţi făcut întrebare în ce stare se care arată suferinţele ce îndură din cauza lipsei de

PRUTUL

6


Şi aceasta deoarece rămâne de demonstrat existenţa unui model cavaleresc regi şi principi care au fost asemenea cu el, atât în Vechiul Testament, cât şi în cel de sorginte occidentală existent - probabil - în perioada de început a statului. Nou, vrem şi purtăm dorinţa în suflet ca slujba lui bunul Dumnezeu să se

4)Adoptarea acestui model poate fi prezumată datorită circumstanţelor în care a săvârşească de-a pururi în ţara noastră cu mai mare cinste” .început procesul formării statului moldovenesc în jurul nucleului creat prin Analiza fragmentului relevă ca indicatori de imagine incluşi în el legitimarea înfiinţarea mărcii de graniţă conduse de Dragoş de către regalitatea maghiară şi domniei prin intenţia declarată de a continua înfăptuirile iluştrilor înaintaşi, regi şi apoi a influenţei deloc neglijabile a Poloniei. principi, amintiţi. Alături de acestea apar ca elemente definitorii ale principelui,

Revenind la modelul bizantin, unul dintre cei mai importanţi indicatori de milostenia şi dreptatea în sens creştin ortodox.imagine îl reprezintă elementele din titulatura domnească ce apar în perioada Este evidentă dorinţa de a prelua din aura ce înconjoară figurile celor pe care integrării în familia de principi condusă de împăratul de la Constantinopol. emitentul actului îi proclamă ca modele. De remarcat este şi faptul că în multe

Acum regăsim în documentele vremii - şi aici este un aspect ce trebuie relevat dintre actele de danie moldoveneşti, emitenţii se declară continuatorii unor acţiuni - , în documentele interne cu precădere, cea mai impunătoare formulare pentru începute sau finalizate de înaintaşi. Astfel, apar formulări gen: „această titlul domnesc, care reuneşte toate elementele necesare creării imaginii domnului adevărată slugă a noastră, credincioasă, boier /.../ a slujit mai înainte sfânt în conformitate cu modelul adoptat. Apare atributul independenţei, răposatului părintelui nostru cu dreaptă şi credincioasă slujbă... De aceea noi „l-„samoderjavnîi”, şi nu numai el, ci „veliki samoderjavnîi” (marele singur am miluit cu deosebita noastră milă”... Sau cum apare într-un uric dat „mănăstirii stăpânitor), la care se adaugă „din mila lui Dumnezeu”, precum şi numele-titlu „Io” din Poiană” la anul 1439, mai 10, de către Ştefan voievod în care după sau „Ioan”, cum apare în alte documente. menţionarea daniei făcute apare pasajul: „Iar deseatnicii noştri să nu

Apariţia elementelor menţionate pe uricele care consfinţeau daniile domneşti, îndrăznească să se amestece întru aceasta, nici altcineva nimeni, niciodată sub acte foarte importante, întrucât pe ele se baza o bună parte din dreptul de posesie urgia domniei mele, pentru că îi dăm şi întărim acestei mănăstiri, care este hramul

5)asupra pământului, reprezintă o cale de a comunica un fapt pe cale de a intra în Sfântul Nicolae, precum i-au dat şi sfântrăposaţii noştri părinţi . Mult mai evidentă conştiinţa oamenilor, şi anume monarhia de drept divin. apare ideea de continuitate într-un uric de la Alexandru voievod, din 7 ianuarie

Cel mai elocvent titlu - din punct de vedere al mesajului astfel transmis - 1403, ce conţine o danie făcută Mitropoliei Sucevei în care sunt amintiţi întâlnim la Roman Voievod: „marele singur stăpânitor, din mila lui Dumnezeu „sfântrăposaţii domni de mai înainte... Bogdan voievod...Laţcu voievod... şi tatăl

6)domn, Io, Roman voievod, stăpânind Ţara Moldovei de la munte până la mare”. nostru Roman voievod... şi Ştefan voievod” .Ideea de monarhie de drept divin o găsim mai devreme într-un document de la Mult mai târziu la mijlocul secolului al XVI-lea, Alexandru Lăpuşneanu îşi

Petru voievod din 1384 ajuns la noi prin intermediul unei versiuni în limba latină de menţionează în unele acte de danie ascendenţa din Ştefan cel Mare cu formula 7)la sfârşitul secolului al XVI-lea, în care acesta apare ca „nos, Petrus waivoda, dei „de la bunicul domniei mele Ştefan voievod” .

gratia dux Terre Moldavie...” (noi, Petru voievod, din mila lui Dumnezeu duce al Ca un ultim argument, desprins din diplomatica moldovenească din prima 1)Ţării Moldovei) . jumătate a secolului al XV-lea, mai precis dintr-un uric dat de Alexandru cel Bun

Exemplele citate mai sus pot indica faptul că modelul bizantin se impunea, iar mănăstirii Neamţ, apare formularea: „Din mila lui Dumnezeu, eu, binecinstitorul instituţiile statale erau cristalizate. Domn şi robul stăpânului meu, Isus Hristos, Io Alexandru voievod şi domn a toată

Un alt indicator de imagine deloc neglijabil al modelului bizantin îl reprezintă ţara Moldovei”. Formula este reluată uneori, amplificată în documente de la conexiunile existente între domnie şi ierarhia religioasă. Ideea este susţinută de Ştefan cel Mare şi urmaşii săi.grija arătată de domnitor pentru biserică, materializată pe vârfurile ierarhiei De altfel, dintre domnii Moldovei, Ştefan cel Mare a fost cel care, ajutat evident ecleziastice în sfatul domnesc. şi de faptul că, în ciuda deselor conflicte armate cu vecinii, a avut o domnie lungă,

Poziţia de protector al bisericii nu se rezumă doar la clerul ortodox. Faptul este a putut face apel la o multitudine de indicatori meniţi a-i crea o anumită imagine demonstrat de actul dat de Alexandru cel Bun în 30 iulie 1401 în favoarea bisericii printre contemporanii săi.armeneşti, în care se spune: „acest adevărat Ohanis episcop armenesc, a venit la Analiza acestora este facilitată şi de existenţa, pe lângă documentele emise noi, la scaunul nostru al Moldovei şi ni s-a înfăţişat cu cărţi drepte ale patriarhului de cancelaria domnească, a cronicilor scrise în vremea sa sau postum, precum şi Antonie de Constantinopol, pentru că pe patriarhul lui armenesc nu l-au cunoscut relatării unor cronicari străini.încă, ca să se ridice la această episcopie...De asemenea, a jurat domniei noastre Analiza documentelor indică posibilitatea ca domnitorul moldovean să fi să primească şi să întrunească toată rânduiala bisericească. întreprins în mod conştient acţiuni de creare de imagine. Şi aici amintim apelul

Noi am dat episcopului armenesc Ohanis bisericile armeneşti şi pe toţi popii insistent la implicarea divină în toate acţiunile întreprinse, fapt relevat atât de lor, în întreaga noastră ţară va fi volnic asupra armenilor cu dreptul său episcopal. cronica de curte, cât şi de uricele domneşti. Inserarea Psalmilor lui David în

2Care dintre armeni ... nu-l va asculta, noi îl vom pedepsi cu mâna lui” ). cronică indică şi ea acelaşi lucru.Din păcate, sunt destul de puţine documente din epocă ajunse până la noi, Interpretarea izvoarelor la care am făcut apel duce la concluzia că domnitorul

apte să furnizeze informaţii referitoare la modalităţile practice folosite de domnii a utilizat mai mulţi indicatori direcţionaţi pe obiective precise, în funcţie de o serie Moldovei pentru a-şi impune imaginea, dar putem concluziona că în timp au reuşit de factori precum stabilitatea domniei, poziţia domnului faţă de ierarhiile interne şi să o transmită contemporanilor. de centrele de putere din jur. Şi aceasta datorită faptului că activitatea politico-

Impunerea modelului bizantin s-a petrecut în paralel cu adoptarea unui model diplomatică sau militară a lui Ştefan a stat sub imperiul dezechilibrului permanent domnesc rezultat din contopirea mai multor modele de tradiţii în spaţiul bizantin şi dintre potenţialul statului şi eventualii săi inamici - Polonia, Ungaria sau Imperiul nu numai. Apar astfel „David şi alţi regi şi principi care au fost asemenea cu el atât Otoman.

3)în Vechiul Testament, cât şi în cel Nou” , dar şi Solomon, sfinţii militari Gheorghe Primele acţiuni au avut ca scop direct consolidarea domniei. Ştefan urca pe şi Dimitrie sau împăratul Constantin cel Mare şi nu în ultimul rând Alexandru cel tron după o perioadă destul de agitată cu schimbări de domni şi chiar ucideri, cum Mare. Toate aceste figuri de prestigiu au mai multe componente comune, dintre s-a întâmplat cu tatăl său.care se detaşează una, şi anume cea universalistă, pe care voievozii moldoveni Petru voievod, înaintaşul său, „din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei au preluat-o parţial. Există un imperiu, oglindă a celui ceresc, şi un singur împărat cu panii sfatului nostru moldovenesc şi cu mitropolitul nostru Teoctist (...) ne-am protector al bisericii ecumenice, respectiv basileus-ul bizantin. Căderea sfătuit şi mult am socotit între noi despre pieirea şi cotropirea ţării noastre, pe care Constantinopolului a adus după sine o serie de modificări în modelul deja adoptat le avem din toate părţile, dar mai ales de la turci... şi cere de la noi dare două mii

9)în sensul că o undă de universalism nu s-a făcut simţită în doctrina politică de zloţi ungureşti. Că nu avem nici un fel de sprijin şi ajutor de nici o parte ”...adoptată după producerea acestui dezechilibru major. În concluzie, sfatul şi domnul au decis să plătească răscumpărarea păcii.

Toate aceste acţiuni au avut loc pe fondul unei situaţii sociale variate, Urmaşul său Ştefan, până când nu a rezolvat problemele legate de lichidarea perioadele de calm alternând cu cele de frământare care au însoţit momentele de opoziţiei interne, de anihilarea fugarilor şi de prezenţa lui Petru Aron în Ungaria conflict pentru tron, în special după domnia lui Alexandru cel Bun. sau Polonia, a continuat să achite contravaloarea păcii cu turcii. Totodată a

A existat o perioadă de ofensivă catolică în prima parte a existenţei statului, menţinut relaţii bune cu Polonia, analiza acestora indicând o imagine pozitivă a când a luat , de altfel, fiinţă şi episcopia de Siret, iar Laţcu Voievod a îmbrăţişat domnului în aceste ţări. De aici apare şi explicaţia faptului că în primii ani de catolicismul. Totuşi, fenomenul nu poate fi generalizat, căpătând mai mult un domnie, din partea acestor state nu au fost agresiuni făţişe.aspect episodic. Imaginea de vasal sau aliat fidel a fost creată probabil prin adoptarea unor

Din punct de vedere al situaţiei externe, Moldova în această perioadă se măsuri în acord cu sistemul fiecăruia de referinţă. Turcilor le-a plătit cu confruntă cu câteva agresiuni din partea Poloniei şi Ungariei, una dintre cele mai regularitate suma cerută, suficient pentru ca Moldova să fie menţinută în „dar al-semnificative fiind aceea poruncită de Sigismund de Luxemburg în 1395, în urma ahl”, iar cu Polonia, după un scurt şi violent conflict, încheie tratatul de la căreia domnul Moldovei i se închină pentru scurt timp. Overchelăuţi, în urma căruia obţine îndepărtarea lui Petru Aron de graniţele

Ideea de ecumenicitate, modelul bizantin apare destul de rar explicit în Moldovei, dar recunoaşte suzeranitatea lui Cazimir al II-lea. Faţă de Ungaria, documentele emise de cancelaria domnească. Totuşi, sunt texte în care atitudinea domnului a fost rezervată, relaţiile cu aceste stat fiind marcate de evocarea divinităţii se împleteşte cu apelurile făcute memoriei unor personaje câteva ciocniri armate, care au culminat cu campania regală din 1467, soldată cu prestigioase. Şi aici revin la documentul lui Petru Voievod din 1384, „Noi, aşadar, dezastrul de la Baia.după pilda sfinţilor regi şi principi, care prin binefacerile şi daniile lor au crescut şi În paralel cu cele expuse mai sus, Ştefan acţionează pe plan intern au sporit cu multe chipuri închinarea şi slujba către Dumnezeu, ca David şi alţi

STRATEGII DE IMAGINE- urmare din pag. 1 -

PRUTUL

7


pentru crearea unei imagini de „mare stăpânitor”. domnii moldoveni au preluat în parte patronajul Alături de imaginea tradiţională deja, de asupra unora dintre acestea, substituindu-se judecător suprem şi apărător al Bisericii se basileus-ului.adaugă aceea de conducător militar, subliniată Un alt indicator, totuşi destul de puţin relevant de cooptarea în număr foarte mare a dregătorilor l-ar putea constitui modificările apărute în cu funcţii militare în Sfatul domnesc. arhitectura religioasă. Până în 1487, an din care

Ideea de apărător al Bisericii, rolul de scut al se păstrează primele construcţii boltite prin creştinătăţii asumat, transpare şi din următorul intermediul arcelor piezişe, bisericile erau

10)fragment scos din mesajul transmis principilor acoperite după sistemul bizantin . Din acel an, creştini după lupta de la Vaslui: „am luat sabia în arhitecţii lui Ştefan cel Mare, încep să introducă mână şi am mers împotriva duşmanilor elemente care în final vor alcătui aşa-numitul stil creştinătăţii, i-am biruit şi i-am călcat în picioare moldovenesc propriu Moldovei secolului al XVI-şi pe toţi i-am trecut sub ascuţişul sabiei noastre lea şi care atinge, se pare, apogeul, în timpul /.../ Iar noi din partea noastră făgăduim, pe domniilor lui Petru Rareş, când este asociat cu credinţa noastră creştină şi cu jurământul pictura exterioară, purtătoare a unui mesaj domniei noastre, vom sta în picioare şi vom lupta naţional foarte precis. Astfel Imnul Acatist, până la moarte pentru legea creştinească, noi cu prezent la Probota, Moldoviţa, Sfântul Dumitru - capul nostru.” Suceava şi Humor, cuprinde şi un tablou de mari

Domnia lui Ştefan cel Mare, moment de vârf dimensiuni al asediului Constantinopolului, care în evoluţia Moldovei, începe sub semnul unui lipseşte la Voroneţ, dar este înlocuit cu altă temă dezechilibru în situaţia politică a acestei părţi de plină de simboluri pentru moldoveni - legenda Europă cu repercusiuni pe tot continentul şi Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. În grupul anume căderea Constantinopolului. La aceasta damnaţilor din fresca reprezentând Judecata de se adaugă oarecum în contrapartidă victoria de Apoi apar grupuri compacte de musulmani turci la Belgrad a lui Iancu de Hunedoara, care nu a sau tătari. De asemenea, în aceeaşi compoziţie putut însă compensa, din punct de vedere moral, sunt figurate grupuri de latini (la Moldoviţa şi succesul lui Mohamed El Fatih. Acesta din urmă Voroneţ ca un reflex al unui alt conflict care a iniţiat un vast plan de lichidare a regiunilor opune Moldova Poloniei).controlate de creştini pe litoralul pontic, proiect S-a mai remarcat faptul că în scena asediului care va fi finalizat de urmaşul său prin ocuparea Constantinopolului, luptătorul creştin care dă celor două importante cetăţi moldoveneşti Chilia lovitura de graţie comandantului cavaleriei turce şi Cetatea Albă. este moldovean, fapt demonstrat de elemente de

Luarea sub control de către otomani a îmbrăcăminte. centrului lumii ortodoxe şi dispariţia liderului În aceeaşi ordine de idei, un mesaj aparte familiei de principi, care a fost basileus-ul este transmis de tabloul reprezentând Caznele bizantin a dus la apariţia unor mutaţii în domeniul Sfântului Ioan cel Nou în care se pune accent pe indicatorilor de imagine. Dezechilibrul produs a caznele la care a fost supus Sfântul de către fost unul de ordin moral, deoarece statul bizantin musulmani. Alături apare Daniil Sihastrul, reprezenta mai mult o idee decât o forţă. imagine cu multiple conotaţii în mentalul

11)Legat de acest moment, Gheorghe Brătianu colectiv .afirma: „Împăratul (imperator) a rămas în vechea Mesajul naţional poate fi simbolizat şi de noastră limbă unul singur: acela de la Bizanţ, scenele de dans figurate în tabloul reprezentând singurul urmaş legitim al stăpânirii romane, din „Vămile văzduhului”, la Moldoviţa şi Humor sau scaunul său al Romei Nouă de pe Bosfor. În în „Parabola fiului risipitor”.epoca târzie, prin «împăratul», fără alt calificativ, Modelul bizantin, transformat treptat aproape în cronice şi hrisoave, se înţelege sultanul, în model autohton reprezintă o modificare a celui moştenitor al împăratului bizantin şi prin aceasta iniţial, şi nu o rupere de acesta. De asemenea,

9)a împăratului Roman.” modelul autohton - în ipoteza în care acceptăm Această remarcă ar putea indica un transfer existenţa sa - nu a fost altceva decât o prelungire

de autoritate tradiţională pe care este foarte a primelor două. În apariţia sa probabil că a fost posibil ca sultanii otomani să o fi cultivat, dacă sprijinit şi de boierimea aflată în căutarea unui ţinem cont şi numai de faptul că aceştia au model care să justifice regimul nobiliar pe care protejat în mare măsură Biserica Ortodoxă, căuta să-l opună celui domnesc, fapt petrecut un permiţând Patriarhiei ecumenice să funcţioneze, secol mai târziu.patriarhul având chiar o serie de privilegii. Este greu de precizat dacă există o graniţă

Pornind de la cele expuse mai sus, putem între cele două modele, este foarte posibil ca ele afirma că din acest moment se poate vorbi de un să se suprapună, fapt relevat atât de elementele model postbizantin pe care domnitorii moldoveni de arhitectură menţionate, de programul l-au adoptat, în sensul preluării unor atribute picturală a ajuns la noi din timpul domniei lui imperiale, dar dezgolite de caracterul lor de Petru Rareş, dar elaborat ţinând cont de gradul ecumenicitate. său de perfecţionare, probabil mult mai devreme.

Domnia lui Ştefan cel Mare, în ciuda La aceasta am putea adăuga elementele care se conflictelor care au jalonat-o, a pregătit terenul degajă din lectura Cronicii scrise la curtea lui pentru perioada de stabil itate socială Ştefan cel Mare, unde ideea de glorificare a reprezentată de domniile urmaşilor săi direcţi. domnitorului poate fi suprapusă modelului Dintre aceştia, cel mai semnificativ din multe adoptat până atunci.puncte de vedere este Petru Rareş.

Sub presiunea evenimentelor externe, Note:accentuată pe fondul marii ofensive otomane 1) D. R. H., A, Moldova, vol. I, p. 2 şi urm.duse de Soliman Magnificul şi concretizată prin 2) D. R. H., A, Moldova, vol. I, p. 21.dispariţia Ungariei şi instalarea unei dominaţii 3) D. R. H., A, Moldova, vol. I, p. 2.otomane accentuate în Moldova, se iniţiază un 4) D.R.H., A - Moldova, vol. I, p. 2. fenomen de coagulare a unei conştiinţe pe care 5) D.R.H., A - Moldova vol. I, p.275-276 am putea să o numim naţională. 6) D.R.H., A - Moldova vol. I, p.24

Referitor la acel probabil model postbizantin, 7) D.I.R., A - Moldova vol. II p.105 şi documentele sunt destul de sărace în referiri următoarelecare pot fi interpretate în mod direct ca indicatori 8) D.R.H., A.- Moldova vol. I, p.87ai acestui model. 9) Gh. I Brătianu - Sfatul domnesc, p. 23

Putem presupune, analizând daniile făcute 10) I. Solcanu - Creaţia artistică în epoca lui Petru de domnii Moldovei mănăstirilor atonite şi care Rareş, în Petru Rareş, p.293.cresc în frecvenţă şi valoare după 1453, că 11) Ibidem, p.293

Depresiunea Elanului- continuare din numărul 2 -

prof. Constantin Vasluianu

Relieful sculpturalAceastă categorie de relief ocupă cea mai mare

parte a Depresiunii Elanului. Factorii principali care determină apariţia şi dezvoltarea acestei categorii de relief sunt reprezentaţi de cei externi, mai ales de factorii climatici, de reţeaua hidrografică şi de totalitatea proceselor geomorfologice de versant. Toţi aceşti factori ajutaţi şi de existenţa unui complex de roci sedimentare moi, friabile, au contribuit la formarea acestui relief.

Relieful sculptural cuprinde majoritatea interfluviilor în alcătuirea cărora domină nisipurile, argilele nisipoase, argilele, dar lipsite de prezenţa unor orizonturi de roci mai dure care să le protejeze, sau a unor cuverturi aluviale şi coluviale. Totodată, relieful sculptural se dezvoltă

0 0pe toţi versanţii ale căror pante depăşesc 3 -4 , fiind modelaţi de organisme torenţiale sau deplasări de teren.

Culmile interfluviale din Depresiunea Elanului, după cum am arătat la analiza morfologică, sunt orientate în cea mai mare parte dinspre nord, nord-vest, către sud, sud-est conforme cu direcţia de înclinare a stratelor geologice. Prin orientarea lor, aceste culmi păstrează tiparul vechiului relief creat pe măsură ce apele mărilor pliocene se retrăgeau sper sud-est, cu toată intensa activitate morfosculpturală desfăşurată din ponţian şi până astăzi, care deşi a fragmentat puternic relieful, nu a reuşit totuşi să-i schimbe vechile linii directoare.

Aceste interfluvii se găsesc pe toată rama vestică a depresiunii, pornind din culmea principală a Dealurilor Fălciului şi coboară în valea Elanului. Se prezintă sub forma unor culmi uşor bombate sau de platouri mai înguste în partea de nord-vest şi tot mai largi către sud-vest. Astfel de interfluvii sunt ale dealurilor Grumezoaia, Recea, Seaca, Hoceni, Bălăneşti, Deleni şi Tupilaţi.

Unele platouri largi pot avea o lăţime de până la 2 km, cum este cazul Dealului Hoceni. O caracteristică a acestor platouri în sectoarele de sud-est, unde ajung la nivelul şesului Elanului, este prezenţa unor văi formate pe suprafaţa lor (cunoscute sub denumirea de „văi de platou”), fără albie şi cu versanţi foarte slab înclinaţi. O astfel de vale este evidentă pe platoul Dealului Bălăneşti şi al Dealului Deleni.

Începând de la Poşta Elan până la Găgeşti, urmează câteva interfluvii mai înguste care descresc abrupt spre şesul Elanului. De la Găgeşti spre sud, suprafeţele interfluviilor devin iarăşi mai largi, cu o uşoară înclinare spre sud-est, cum este cazul dealurilor Rădaiei, Giurcani, Brăiţeni şi Comoara.

Al doilea areal de interfluvii ocupă partea centrală a depresiunii. Aici domină interfluviul prelung ce însoţeşte pârâul Elan pe partea stângă. Se prezintă ca o succesiune de suprafeţe când mai înguste, când mai largi, cu tendinţa de coborâre lentă în altitudine către sud. Suprafeţele mai largi sub formă de platouri apar în locurile de unde pornesc din culmea principală alte interfluvii secundare către lunca Prutului. Suprafeţele mai înguste ale interfluviului principal sunt cauzate de înaintarea prin eroziune regresivă a văilor ce formează bazinele de recepţie a câtorva pârâuri (cum sunt Frigeni, Guzaru, Muşata, Copăceana) către culmea principală.

Interfluviile cu o orientare spre sud-est descresc treptat în altitudine către lunca Prutului şi valea Săratei. Culmile ce se orientează spre valea Săratei au suprafeţe mai largi în zonele de desprindere din culmea principală şi treptat se îngustează cu cât coboară spre valea acestui pârâu. Astfel de aspecte prezintă culmile dealurilor Plotoneşti, Guzarului şi Fitileasca.

În zona unde valea Săratei se deschide spre lunca Prutului, interfluviile ce o mărginesc iau aspectul de platouri largi de peste 2 km, cum este cazul platoului de pe Dealul Rânceni. Spre sud de valea Musatei aspectele interfluviilor ce coboară dinspre nord-vest spre sud-est au aspectele interfluviilor ce coboară dinspre nord-vest spre sud-est, au aspecte total opuse faţă de cele situate mai la nord de această vale. Astfel, în zona de desprindere din culmea principală interfluviile sunt mai înguste şi apoi, treptat, spre sud-est se lărgesc mult formând platouri uşor înclinate, până

Bozia, Copăceana, Marcu, Belciugului, Rânzeşti şi a altor văi mai mici, pentru ca se pierd în lunca Prutului. Astfel de interfluvii largi sunt pe dealurile Bălţii, Bogata, în partea sudică a depresiunii, această desfăşurare a terasei să fie stopată de Porcova, Dealul lui Marcu dar şi pe dealurile Murgeni şi Drăgoiasa.valea mai largă a Elanului.Ultimul interfluviu prelung cu o orientare generală nord-sud, aflat între

Această terasă pătrunde pe versanţii văii Elanului până în dreptul valea Săratei la vest şi lunca Prutului la est, are aspectul unei succesiuni de localităţii Giurcani iar în amonte un singur fragment de terasă apare mai evident la porţiuni mai înguste (întreruptă de mici înşeuări în sectoarele unde versanţii sunt vest de Guşiţei.secţionaţi de văi secundare sau de torenţi), sau mai largi, ca mici platouri care

Pe terasa ce însoţeşte versantul drept al Prutului, cu o altitudine treptat, spre sud, devin tot mai largi.relativă de 25 m, datorită lăţimii mari a podului, în diferite sectoare s-au instalat Din această analiză se poate constata faptul că interfluviile numeroase vetre de localităţi: Stănileşti, Lunca Banului, Oţetoaia, Vetrişoaia, Depresiunii Elanului au în general o orientare dinspre nord-vest, către sud-est Berezeni, Rânzeşti, Cârja. Ele sunt ferite de inundaţii şi beneficiază de (excepţie fac interfluviile de pe partea stângă a Elanului şi Săratei), descresc în numeroase izvoare puternice, cu apă bună, situate la baza versantului. Tot pe altitudine către sud-est şi se prezintă sub formă uşor boltită sau plată, având podul acestei terase s-a construit şoseaua care leagă aceste localităţi între ele, diferite lăţimi, de la 100-200 m, până la peste 2 km spre lunca Prutului.dinspre Huşi spre Murgeni.

Şesurile reprezintă relieful fluviatil cel mai tânăr, de vârstă holocenă, Relieful de acumulare pluvială şi deluvialăcare însoţeşte toate văile ce străbat Depresiunea Elanului. Formarea depozitelor

Acest tip de relief este strâns legat de crearea reliefului sculptural, din cadrul şesurilor se datorează ritmicităţii sezoniere şi multianuale a proceselor

factorul principal în apariţia acestui relief fiind modelarea fluvială şi modelarea morfodinamice, care au loc pe fondul periodicităţii climatice postglaciare.

deluvială.Acumulările cele mai importante au avut loc în timpul holocenului

Principalele forme sub care se prezintă relieful de acumulare se mediu, când, datorită climatului temperat, cald şi umed apele aveau o mare

desfăşoară în general în zonele joase ale depresiunii, în cadrul văilor la capacitate de transport şi depunere. A urmat o perioadă de relativă stagnare a

schimbările mai importante de pantă, fiind prezente prin terase, şesuri, conuri de aluvionării şi de adâncire a albiilor, după care, în condiţiile unui climat rece s-au

dejecţie, glacisuri coluviale şi proluviale. Principalul factor în crearea acestui tip depus aluviunile mai fine dinspre partea superioară a cursurilor. În ultima parte s-

de relief este reţeaua hidrografică reprezentată prin râul Prut în principal şi de a format treapta cea mai joasă (patul actual al pârâurilor), care evoluează şi

afluenţii săi în mod secundar: Elanul, Sărata, Copăceana, ce şi-au creat un acum.

sistem de văi, cu întreaga gamă de elemente morfologice (albii minore, albii Înălţarea treptată a suprafeţei şesurilor, ca urmare a aluvionării a

majore, terase).contribuit la atenuarea pantelor longitudinale şi la scăderea capacităţii de

Terasele fluviatile reprezintă rezultatul degradării suprafeţei iniţiale a eroziune, favorizând formarea unor depozite cu o grosime ce depăşeşte 10 m în

reliefului teritoriului de către acţiunea îndelungată a proceselor denudaţionale. lungul şesului Prutului şi la 1-5 m la şesurile pârâurilor principale.

Prin adâncirea reţelei hidrografice ce străbate depresiunea, în urma scăderii Aceste procese continuă şi astăzi, în urma revărsărilor şi inundaţiilor

nivelului de bază datorită retragerii apelor marine, pe versanţii văilor s-au ce se produc în perioadele cu viituri mari, când au loc depuneri însemnate de

dezvoltat terasele situate la diferite înălţimi faţă de albia majoră.aluviuni pe suprafaţa şesurilor. În acest fel pantele longitudinale scad tot mai mult,

Cele mai reprezentative terase de pe cuprinsul Depresiunii Elanului viteza de curgere este atenuată, formându-se numeroase meandre.

sunt pe valea Prutului . Deoarece aproape

Cercetări despre aceste î n t r e a g a s u p r a f a ţ ă a

terase au fost efectuate de o Depresiunii Elanului este

serie de autori în diferite despădurită, terenurile fiind

sectoare ale văii acestui râu, preluate de culturile agricole,

identificând mai multe nivele în ultimele secole intensitatea

de terasă.eroziunii de pe suprafeţele

Astfel, R.Sevastos înclinate şi mai înalte au dus la

(1922) identifica patru nivele creşterea debitului solid al

de terasă în sectorul Mitoc-pârâurilor şi la accentuarea

Ungheni. Tot în acest sector, proceselor aluviale şi coluvio-

N.Moroşan (1938) identifica proluviale din cadrul şesurilor.

tot patru nivele de terasă dar Are loc un proces rapid de

situate la alte altitudini. La fel, colmatare a albiilor, accentuat

Gh.Năstase (1946) identifica şi de larga dezvoltare a unui

tot patru nivele de terasă. În facies nisipos, pliocen, care

schimb, V.Băcăoanu (1968) contribuie la o îmbătrânire

identifica în această zonă p r e m a t u r ă a r e ţ e l e i

nouă nivele de terasă.h i d r o g r a f i c e , f e n o m e n

În partea de est a observat ş i descr is de

Depresiunii Huşi, deci mai la M.Filipescu (1950).

nord de Depresiunea Elan, în Din analiza spaţială a şesurilor din Depresiunea Elanului se constată

anul 1959, I.Gugiuman considera că valea Prutului în acest sector are cinci nivele că ele însoţesc cursul tuturor pârâurilor, indiferent de mărimea lor, ajungând până

de terase şi anume: o terasă de luncă cu altitudinea relativă de 5-11 m şi patru aproape de obârşia lor.

terase de versant cu altitudini relative de 18-32 m, 57-58 m, 100-103 m şi ultima Dintre toate şesurile, dimensiunea cea mai mare o are şesul Prutului,

de 134-140 m altitudine relativă.care mărgineşte partea estică a Depresiunii Elanului. El se extinde şi pe partea

La sud de Depresiunea Elanului, în sectorul Rogojeni-Brăneşti, stângă a Prutului, pe teritoriul Republicii Moldova.

V.Sficlea (1972) identifica şase nivele de terase şi anume: o terasă de luncă cu Şesul Prutului se impune ca o subunitate cu caractere geomorfologice

altitudinea relativă de 10-15 m şi cinci nivele de terase de versant având altitudini deosebite în cadrul Depresiunii Elanului, extinzându-se pe o direcţie

relative la 20-25 m, 35-40 m, 57-65 m, 75-80 m, 115-120 m. Tot I.Gugiuman aproximativă nord-sud, cu unele sinuozităţi largi. Şesul pătrunde în cadrul zonei

precizează în anul 1973 în lucrarea „Judeţul Vaslui” şi ilustrează printr-un desen, depresionare pe o porţiune largă în dreptul localităţii Stănileşti şi iese prin partea

faptul că în dreptul localităţii Vetrişoaia râul Prut are şapte terase (fig.11).sud-estică a zonei, mai la sud de localitatea Cârja, în zona confluenţei cu Elanul.

Dacă se analizează harta topografică şi realitatea din teren, pe Valea În cadrul şesului larg, se pot deosebi două sectoare distincte: sectorul

Prutului se poate identifica uşor terasa joasă de luncă, de 2-3 m altitudine relativă albiei minore şi sectorul albiei majore.

ce însoţeşte în imediata apropiere cursul Prutului puternic meandrat. Albia Albia minoră a Prutului, însoţeşte în imediata apropiere cursului apei

majoră formează terasa înaltă de luncă, ce are 4-6 m altitudine relativă. Aceste râului. Datorită pantei longitudinale a patului râului cu o valoare redusă sub 0,3

terase sunt de vârstă holocenă. La baza versanţilor care coboară spre lunca m/km, mai precis oscilează între 0,13-0,16 m/km, cursul şi albia minoră

Prutului se poate identifica uşor un singur nivel de terasă care are altitudinea meandrează foarte puternic, având un coeficient de meandrare de 1,7, sporind

relativă de 23-25 m şi de vârstă pliocenă. Se prezintă ca o treaptă aproape plană, lungimea Prutului cu peste 50% în linie dreaptă.

având diferite lăţimi la nivelul podului: peste 1500 m în dreptul satului Stănileşti, Adâncimea medie a albiei minore se menţine în jur de 3 m, iar lăţimea

apoi se îngustează în zona satului Lunca Banului la 1375 m, se reduce şi mai oscilează între 40 şi 80 m.

mult, sub 800 m mai la sud de această localitate, ca apoi să-şi lărgească podul, Albia majoră se prezintă ca o suprafaţă netedă, cu o slabă înclinare

ajungând la peste 2500 m în dreptul satului Vetrişoaia. Aici podul terasei prezintă spre sud. Lăţimea albiei majore nu este uniformă, ea oscilează de la un sector la

uşoare denivelări, părţile marginale, cea estică dinspre lunca Prutului şi cea altul. Astfel, în zona localităţii Stănileşti are o lăţime de 5,5 km, apoi treptat se

vestică dinspre versant, sunt mai ridicate faţă de partea centrală, dând aspectul micşorează ajungând în dreptul localităţii Bumbăta la aproximativ 2 km, după

unei mici depresiuni, alungită, cu direcţia de scurgere de la vest spre sud-est.care iar se lărgeşte depăşind 4 km la Vetrişoaia şi Berezeni. Între Berezeni şi

Între Vetrişoaia şi Berezeni terasa este secţionată de debuşeul văii Fălciu, lăţimea albiei majore oscilează între 4,5 şi 5 km, apoi treptat se

Sărata în lunca Prutului. Şi aici, în dreptul localităţii Berezeni, are o lăţime mai micşorează până la mai puţin de 1 km în dreptul satului Rânzeşti. De aici, albia

mare, peste 1000 m, apoi se îngustează treptat către sud, fiind întreruptă mai majoră se lărgeşte până în dreptul satului Cârja, de unde iar se îngustează până

frecvent de o serie de văi ce se deschis spre valea Prutului, cum e cazul văilor

PRUTUL

8


V E

Terasele Prutului în dreptul satului Vetrişoaia(după I. Gugiuman - 1973).

a) argile sarmatice; b. prundişuri şi nisipuri; c. luturi loessoide; d. aluviuni argilo-nisipoase; e. înveliş de sol.

PRUTUL

9


la 1,3 km. Urmează un sector mai larg la confluenţa cu Elanul, apoi lăţimea albiei scade spre sud.

Grosimea depozitelor acumulate este de peste 10 m, peste care există cantităţi însemnate de depozite aluviale recente. Marginea şesului este parazitată de glacisuri proluvio-coluviale sau de conuri de dejecţie izolate, ori creează o trecere gradată de la versanţi la lunca propriu-zisă.

Şesul Prutului, în cea mai mare parte, a fost supus unor modificări substanţiale prin lucrări de hidroamelioraţii, efectuate după anii 1960, iar terenurile care acum sunt ferite de pericolul inundaţiilor sunt folosite în agricultură. Astfel, tot sectorul de la Stănileşti până la sud de Fălciu, a fost îndiguit, nivelat şi canalizat. Din fostele microforme de relief specifice unei lunci, în acest sector se mai păstrează doar vechiul curs părăsit al Prutului, numit Pruteţ, precum şi câteva meandre părăsite în dreptul localităţii Vetrişoaia. Au fost desecate multe bălţi care ocupau suprafeţe considerabile în această zonă. Albia majoră a Prutului până la Rânzeşti are aspectul de luncă. La sud de această localitate, albia capătă aspectul de baltă datorită prezenţei a numeroase suprafeţe acoperite cu apă. Dintre acestea, suprafaţa cea mai mare o are Balta Hârşeţii.

Şesurile celorlalte pârâuri, afluenţi ai Prutului, sunt în general largi, mai ales cu cât ele se apropie de lunca acestui râu. Dintre acestea, o extindere mai amplă o are şesul Elanului.

Încă din cursul superior albia majoră este bine dezvoltată, cu lăţimea între 50-100 m la nord de Urlaţi, ca apoi să se lărgească la aproape 300 m de către Poşta Elan, la 600-1000 m în zona Găgeşti, urmată de o restrângere în apropiere de Murgeni la 700-800 m, după care se lărgeşte iar la peste 1 km în zona debuşeului spre lunca Prutului.

Profilul longitudinal are o înclinare redusă, fapt ce determină o meandrare puternică a cursului apei şi albiei minore. Adâncimea albiei minore oscilează de la 2-3 m în zona cursului superior şi mijlociu, la 4-5 m în cursul inferior. La ieşirea din sectorul mai îngust de la Murgeni, către cursul inferior, lăţimea albiei minore a Elanului ajunge la 5-10 m. Materialele care formează şesul acestui râu sunt de origine aluvială, proluvială şi coluvială, atingând uneori grosimi de peste 3 m. Din loc în loc, şesul Elanului este mai îngust datorită parazitării cu material provenit din deplasările de teren ce se produc pe cuesta versantului stâng, ori din materialele îngrămădite în albia majoră de torenţii ce brăzdează acest versant şi depuse sub forma unor conuri de dejecţie. Toate aceste materiale depozitate în alba majoră a Elanului favorizează apariţia unor mici baraje naturale în amonte de care se formează zone umede şi mlăştinoase. Sectoarele de acest fel se găsesc la nord de Guşiţei, la sud de Popeni şi în dreptul localităţii Vădeni. Aceste sectoare mai largi, urmate de altele mai înguste precum şi micile baraje naturale, în timpul ploilor torenţiale ce dau naştere la viituri, au un rol important în împiedicarea scurgerii rapide a apelor, favorizând inundarea întregii albii majore. Pentru atenuarea intensităţii unor astfel de viituri, s-au construit câteva iazuri, cum sunt cele dintre Găgeşti şi Giurcani, precum şi cel de lângă Poşta Elan. Alte iazuri mai vechi şi mai mici sunt aproape colmatate.

Un alt şes mai larg din Depresiunea Elanului este cel al Săratei, care în sectorul cursului superior are o lăţime de 50-80 m, iar în cursul inferior se lărgeşte până la 400-500 m. Albia minoră este o succesiune de porţiuni adâncite sub 1 m, urmate de alte porţiuni adâncite la 2-3 m. Şi albia majoră a acestui pârâu este afectată de materialele depuse la baza versanţilor de pe partea stângă, de către formaţiuni torenţiale şi alunecări de teren.

Celelalte şesuri ale afluenţilor secundari ai Elanului şi Săratei, ori ale pârâurilor ce se varsă direct în Prut, au lăţimi mai mici, între 50-150 m, prezentând o formă liniară a albiei majore şi sinuoasă a albiei minore în cursul mijlociu şi inferior. Albiile majore sunt în general umede, deoarece sectoarele puternic adâncite, de 2-3 m, cum sunt şesurile pârâurilor Oţeleni, Stuhuleţ şi afluenţilor de pe dreapta Copăcenei.

Conurile de dejecţie, reprezintă una din microformele de relief prezente pe şesurile pârâurilor din această depresiune. Cele mai multe conuri de dejecţie sunt de dimensiuni mici, fiind prezente în zonele de debuşeu ale văilor torenţiale scurte dar cu pante accentuate, situate la contactul versanţilor cu lunca Prutului. Conuri de dejecţie mai mici sunt la baza versanţilor principalelor cueste ce însoţesc văile pârâurilor Elan, Floreni-Mihoana, Hulubăţ.

Aceste conuri de dejecţie înaintează mult în albia majoră, îngustându-le şi uneori îngreunând scurgerea apelor, fapt ce contribuie la apariţia unor zone mlăştinoase în cursul mijlociu al văii Elanului. Conuri de dimensiuni mai mici au Elanul şi Sărata la ieşirea lor spre lunca Prutului.

Glacisurile coluviale şi coluvio-proluviale se dezvoltă aproape continuu la contactul şesurilor cu versanţiic are au o energie mai mare. Apariţia lor se explică prin constituţia geologică din roci mai moi şi friabile a versanţilor, precum şi prin faptul că majoritatea lor sunt complet despăduriţi şi desţeleniţi.

Materialele care alcătuiesc glacisurile coluviale au o compoziţie omogenă, fiind reprezentate de nisipuri cu o granulaţie mai grosieră, imediat la baza versanţilor şi din ce în ce mai fină pe măsura deplasării către zona axială a şesului.

Glacisurile coluvio-proluviale situate în zona de debuşeu a ravenelor sau a torenţilor au o alcătuire neomogenă, din nisipuri şi fragmente de gresii, cinerite andezitice sau chiar prundişuri, în cazul glacisurilor aflate la baza teraselor, cum sunt cele de pe marginea vestică a şesului Prutului.

Cele mai multe glacisuri însoţesc rama inferioară a versanţilor la contactul cu şesurile majorităţii pârâurilor, cum sunt pe văile Elanului, Săratei, Copăcenei, dar nu lipsesc nici pe văile afluenţilor mai mici.

Ca şi în cazul conurilor de dejecţie, procesul de formare a glacisurilor este în continuă desfăşurare, deoarece la orice ploaie torenţială se cumulează noi cantităţi de materiale erodate de pe suprafaţa versanţilor.

- va urma -

În bazinul hidrografic al Bârladului superior

- Crâmpeie de istorie locală -Sergiu Ştefănescu

- Urmare din numărul trecut -

II. Comuna Poienari, judeţul vechi.Neamţ II.h. Satul Tălpălăi. Nu

II.a. Satul Poienari, sediu de cunoaştem un alt document anterior 82comună, este atestat documentar, datei de 25 iulie 1706(7214) (deşi

pentru prima dată, la 1529 martie satul pare a fi mult mai vechi). În 7312 . Astfel, dintr-un uric domnesc, acest document apare ca punct de

dat de Petru Rareş V.V., reţinem: hotar într-o hotarnică în care s-au „...«se» întăreşte Maruşcăi şi ales părţile de moşie cuvenite nepotului ei Dragoş, ficiorul Stanii, logofătului Ioan Buhuş, din moşia nepotul lui Toader Drăguţanul şi lui Brudureşti, ţinutul Vaslui, pe apa Andrei şi a Muşii, pre a lor dreaptă Gârbovăţului.o c i n ă , u n s a t p r e o b â r ş i i Aşa cum aminteam anterior Bârlăzălului, anumi Poenarii. Şi că prezentăm şi cele câteva puncte Dragoş... au vândut giumătate cercetate arheologic de pe raza dintr'acel sat, Poenarii, a sa parti, comunei. Astfel, pe moşia satului seminţiilor sale Soapei şi Anuşcăi Poienari:fetilor Maruşcăi, drept 100 zloţi 271 a-c. În Gropul Viei. a) La tătărăşti... pe hotarul bătrân”. cca. un km sud-est de sat, într-un

Menţionăm că acest sat şi mare bazinet, deschis spre vest şi moşia sa se găseşte în partea de care a fost terasat, de sus până jos, nord a moşiei Crăieşti şi că, între fiind apoi plantat cu via fostei CAP sec.XI şi XVI, satul Crăieşti, probabil Poienari, am descoperit un obiectiv datorită invaziei cumanilor şi-a arheologic. Astfel: în partea sa părăsit vatra pe care o locuia şi s-a inferioară, de la cca. 150 m est de mutat pe o altă vatră situată la doar DN 15 D, pe malul stâng al unui un km sud de satul Poienari. Din pârâiaş, la sud-est, de un baraj din cercetările noastre rezultă că beton, ocupând o parte din poala bătrânii acestui sat descind din cei ai versantului, a existat în sec.III-IV satului Crăieşti. p.Hr. o aşezare carpică. Resturile

D u p ă u l t i m a î m p ă r ţ i r e ceramice reco l ta te au fos t administrativă a teritoriului ţării, cea confecţionate din pastă fină şi foarte din 1968, comuna Poienari a fost fină, în amestec se regăsesc şi constituită din satele: Bumbii, cioburi de la amfore de provenienţă Ciupea, Holmul, Patr ichenii , romană. Aceste vestigii au fost Pănceştii, Poienarii, Săcălenii şi deranjate de desfundarea adâncă a

74 terenului.Tălpălăii .b) Sus, pe platoul de deasupra Timpul nu ne-a permis să

acestui bazinet, am găsit o unealtă efectuăm cercetări arheologice (?) fragmentară din silex. Condiţiile decât în mică măsură şi doar în improprii de cercetare nu ne-au satele Poienari şi Ciupea. Aşadar permis identificarea aşezării căreia vom fi „scurţi” în cele ce vă vom i-a aparţinut.prezenta.

c) În partea de est a II.b. Satul Bumbi (Bunghi). bazinetului, la 3/4 din lungimea Este amintit pentru prima dată, ca

75 versantului de deal, am recoltat rare sat, la 1876 . Atunci aparţinea de fragmente ceramice datate în sec. comuna Pănceşti.XVII şi XVII/XVIII, provenind de la o II.c. Satul Ciurea, fost iniţial, fostă prisacă.Ghindăreşti. Este atestat ca sat în

76 40 a, b. Pe Dealul Ciurea. a) ţinutul Vasluiului, la 1779 , ca La cca. 300 m vest de sat, pe o Ghindăreşti apare şi la 1830 în înălţime net dominată, numită Karta rusă. Ciurea este o numire Dealul Ciurii, dar şi Dealul Holmului ulterioară.(fiind situat între cele două sate), II.d. Satul Holm. Aflăm despre

77 mărginită la est şi sud de un întins el tot din Karta rusă, la 1830 .platou, înclinat, iar spre nord şi vest I I .e . Satul Patr icheni . de terase, despărţite de pante Atestarea sa dintâi s-a făcut la

78 abrupte, am descoperit o fostă 1876 , când a fost menţionat ca sat aşezare Horodiştea-Folteşti. De în fosta comună Pânceşti.aici am recoltat fragmente ceramice II.f. Satul Pânceşti. Are cea specifice şi o aşchie din silex.mai veche atestare documentară

b) Tumuli. Pe acelaşi platou dintre toate satele comunei: 28 79 înalt, la cotă maximă, au existat doi noiembrie 1399 . În acest hrisov

tumuli alăturaţi, ce pot aparţine cu domnesc, dat de Iuga voevod, acum certitudine aşezării anterioare. Deci 604 ani, lui Ţiban, se spune: „din tumuli de ocromani. Datorită drum ce mergi în satul Pancova...”. existenţei acestor movile, vizibile de Expresia se referă la drumul ce departe, dealul pe care se aflau era există şi astăzi, pe culmea dealului

83numit odinioară, în actul de la 1399 ce trece pe la vest de actualele sate 80 „...la dealul «cu» două movile...”. Vovrieşti şi Ciurea.

Când i-am cercetat noi, acela II.g. Satul Săcăleni. Nu ne dinspre nord fusese distrus complet, este cunoscută altă atestare fiind tăiat repetat cu plugul. Cel aflat documentară anterioară datei de 9

81 la 10 m sud de el, perechea sa august 1681 . Satul pare a fi mai

PRUTUL

10


fusese distrusă în mare parte, intenţionat cu tractorul, tăindu-i-se părţile de nord şi sud, rămânând un mijloc dreptunghiular. În asemenea situaţii se impuneau săpături organizate pentru studierea conţinutului lor, nederanjat încă.

Nefiind o zonă cercetată mai intens de către noi, încheiem referirile făcute pentru această comună.

- va urma -

Note:73. DIR, I, A, doc. 270. Nu „pre Obârşia

Bârlăzălului”, ci pe pârâul Drăguşana (devenită ulterior pâr. Chisăliţa).

74. Tezaurul..., I, 2, p.1392, col.2, p.1393, col.1.

75. Ibidem, I, 1, p.172, col.2.76. Ibidem, I, 1, p.244, col.1.77. Ibidem, I, 1, p.542, col.2.78. Ibidem, I, 2, p.841, col.2.79. DRH, A, I, doc.96, p.12-13.80. Comuna Băceşti, judeţul Vaslui.81. C.D.M., IV, p.157, doc.648.82. C.D.M., V, p.148, doc.573.83. Vezi nota 79.

Documente inedite despre Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Parohia Jigălia (1912)

de Bogdan Andrei Mocanu

I 12) Teodor BahrimProces verbal II. Să procediază la formarea unui proiect

o luiN 2 de Deviz, carele să va înainta, Onor. D Ministru al Anul 1912 luna Februarie în 19 zile Cultelor şi Instrucţiunei Publice (Adm. Casei

Bisericei) spre a i să da cuvenita aprobare precum şi Noi membri epitropi a bisericilor din parohia cătră P.S. Episcop spre a i să da binecuvântarea şi

Jigălia, Comuna Jigălia, jud. Fălciu convocaţi fiind în Să deleagă preotul paroh Sachelar a cancelaria parohiei unde subt preşedenţia părintelui încasa bani de pe la locuitorii parohieni, eliberând paroh, având în discuţie la ordinea zilei, că biserica chitanţa din registru - [...] şi probând cu chitanţă parohială Sf. Cuvioasa Paraschiva din această pentru orice cheltuieli.parohie, are nevoe de reparaţiuni şi nefiind sumă Drept care so redactat prezentul proces bănească prevăzută în bugetul anului acestuia, am verbal şi so semnat de noisocotit să i facem reparaţiuni cu ajutorul parohienilor S.S. Paroh. Preot Sachelaracestei biserici şi la cari făcând apel, ne au şi promis Epitropi: D.G. Bulardaajutorul şi deci: Ah.I. Bularda

Având în vedere că biserica în stare în care se găseşte e ameninţată a merge spre ruină din mai Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale multe părţi, precum: Vaslui, Fond Episcopia Huşilor, Dosar 2/1912, f. 162.

1) Acoperământul IIo2) Păreţii N 1373

3) Interiorul Bisericii 1912 luna Iunie 264) Strănile5) Pridvorul şi P.C. Protoiereu al jud. Fălciu6) Clopotniţa, etc.În vederea acestora Epitropia decide: Aprobând în totul concluziunile raportului

oI Să formează un comitet executiv dintre: 2 P.C.V. N 765 a.c. Vă facem cunoscut că noi dăm voe parohii şi anume: şi binecuvântare pentru facerea reparaţiunilor

1) Preotul paroh Sachelar - Şt. Bularda necesare bisericei parohiale cu hramul „Prea Cuv. Preşedinte Parascheva de la parohia Jigălia - Fălciu, după

2) Timofte Bahrim - Primar - Vicepreşedinte terminarea [...] P.C.V făcând recepţia cuvenită. Ne 3) Gh. N. Bularda - Perceptor veţi raporta spre cele de regulă.4) I. Cireş - Notar Vă înapoem şi devizul primit.5) D. Gv. Bularda - Epitrop6) Alex. I. Bularda - Epitrop Director,7) Şt. Mihaiu Econom. C. Isăcescu8) V. Vileni9) Gh. Cristea Ibidem, f.163.10) Gh. Bucur11) Darie Ionu

Biserica Sfântul Dimitrie din Leoşti, jud. Fălciu - Documente ineditede Ionuţ Ciprian Pilă

I Iaşi pentru a putea aduna bani mai cu înlesnire pe înregistrat la N 1792 a.c. prin care ne arată că iam timp de 2 ani, şi pentru adunaria milelor constituit în comitet, şi tot odată te roagă, a bine

P.S. Sfinţite Stăpâne recomandăm Comitetulul pe Domnul Grigore elibera o condică de milostenie pentru suma de Toderaşc şi Sava Popa persoane de încredere. lei 11.000 cu care să se poată reconstrui biserica

Subsemnaţii membri ce compunem Binevoiţi P.S.S. Stăpâne a primi din comuna Leoşti, care este în ruină.comitetul pentru reconstruirea Bisericii filiale „Sf. respectul ce vă păstrăm cu umilinţă prea plecaţi Noi ne cunoscând cum este constituit Dimitrie” din satul Leoşti, Parohia Davideşti, servi. acel comitet, invităm pe P.C. Voastră să puneţi în comuna Cârligaţi, jud. Fălciu. vedere locuitorilor din acea localitate, ca să

Cu profund respect şi umilinţă venim a 1912 Iuliu 17 constituie un comitet regulat, cu Cucernicul paroh vă ruga, ca se binevoiţi, de a ne aproba o condică urmează mai multe semnături respectiv cu preşedinte şi numai după aprobarea pentru adunaria milelor de pre lor pioşii Creştini acelui comitet de către noi, vom putea da curs din cuprinsul Eparhiei Huşilor, pentru suma de P. Prea Sfinţitului Episcop al Eparhiei Huşi lucrărilor venite din partea lui.11.000 mii lei, sumă de care avem nevoe pentru a Director,putea complecta lucraria reconstruirei bisericii DJANV, Fond Episcopia Huşilor, dosar Econom C. Isăcescudupă plan şi deviz; în afară de capitolul subscris 22/1912, f.1. Ibidem, f.2.de locuitorii în suma de 9.200 lei din care se scade 1200 costul cărămizei în suma de 65 mii II IIIcărămizi plus piatra în sumă de 11 sfărtare care Protoiereului de Fălciu

osau scos de obştia locuitorilor în mod benevol. P.C. Protoiereu al Jud. Fălciu N 2097Astfel suma de 11.000 mii lei din care se va 21 august 1912scădea cheltuelile pentru adunaria banilor din N 1846mile cu condica şi cu suma subscrisă de locuitori. 1912 Iulie 31 Puneţi în vedere preotului Paroh al Corespunde planului şi devisului, putânduse Parohiei Davideşti, acest judeţ, să se prezinte la termina lucraria. Premiinduse la Sfânta Episcopie Sf. Episcopie Joi 23 august curent în interes de

Vă rugăm P.S. Sfinţite Stăpâne ca să petiţiunea a 8 locuitori din comuna Leoşti, parohia serviciu.ne daţi recomandaţii şi pentru Eparhiile Roman şi Davideşti, comuna Cârligaţi, jud. Fălciu,

PRUTUL

11


Director,Diaconu V. Onu

Ibidem, f.3.

IV

Jurnal

Preotul T. Maleş, potrivit ordinului nostru N. 2097 a.c. s'a prezentat astăzi, la Sf. Episcopie şi s'a înţeles cu membrii comitetului pentru construcţia bisericei din Leoşti. A rămas să mai reprezinte de paroh imediat lucrările.

oN 2139 † Nicodem23 august 1912

Ibidem, f.4.

VReg. La N 1845 din 31 Iulie 1912

ROMÂNIAProtoieria Jud. FălciuN. 10751912, luna Iulie în 30 zile

Prea Sfinţite Stăpâne

Biserica filială cu hramul „Sf. Dimitrie” din cotuna Leoşti, parohia Davideşti, aflându-se în rea stare şi afară de aceasta fiind şi mică, locuitorii satului în urma numeroaselor îndemnuri ce li s'au făcut, au decis a reconstrui din temelie. În acest scop dânşii au ales un comitet care să se ocupe cu chestiunea reconstrucţiunei, au adunat cea mai mare parte din materialul necesar, iar acum se îngrijesc pentru strângerea fondului bănesc.

Biserica vor să o construiască după un anumit plan întocmit de către d. arhitect al comunei.

Înaintez alăturat acest plan şi deviz în câte 2 exemplare, şi cu cel mai profund respect vă rog P.S. Stăpâne să binevoiţi a da autorizaţiunea şi binecuvântarea pentru reconstrucţiunea bisericei.

Sânt al P.S. Voastre prea supus şi plecat serv.Protoereu

Ieremia Hagiu

Prea Sfinţiei SalePre Sfinţitului Episcop al Eparhiei Huşilor.

Ibidem, f.5.

Povestea „Teiului cel mare” din zona satului Oţeleni, cantonul Răgoaza - ocolul

silvic Huşi, judeţul Vaslui

de Neculai I. Tănasă (Bucureşti)

Anul comemorării a 500 de ani de la trecerea în eternitate a Marelui Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt mi-a dat ideea să scriu povestea „Teiului cel Mare” din cantonul „Răgoaza”.

Acest tei se afla într-un codru secular, la jumătatea drumului din pădure ce leagă şi astăzi satul Oţeleni de localitatea Curteni din jud. Vaslui.

Se povesteşte că Voievodul, întorcându-se dintr-o luptă, în drum spre curtea domnească şi tabăra militară de la Vaslui, a poposit cu oştenii săi la umbra acestui tei falnic şi stufos.

După stingerea din viaţă a voievodului - 2 iulie 1504 -, ca semn de respect, tineretul din Oţeleni şi celelalte sate învecinate, organizau vara hori ţărăneşti în acel loc.

Scopul era de a se cunoaşte, de a lega prietenii şi de a petrece sărbătorile vara în aer liber. De multe ori aceste prietenii s-au soldat cu căsătoria unor perechi de tineri din satele participante la hori.

Se mai povesteşte că trecătorii prin această zonă, când ajungeau la „Teiul cel Mare”, făceau un scurt popas, servind o gustare din traista cu merinde luate de acasă.

Odinioară - spun bătrânii, ar fi existat şi o bodegă, dar din cauza haiducilor din codru negustorii au părăsit acest popas.

Cu timpul, în tulpina teiului spre rădăcină, s-a format o scorbură, în care nu-şi făcuse cuib pupăza din poveştile lui Ion Creangă, ci se aciuase un roi de albine.

Din discuţiile purtate cu mai mulţi bătrâni ai satului, a rezultat că prin anii 1940-1942, în timpul verii a venit o furtună puternică, iar un fulger a despicat teiul în două, fără a-l distruge complet.

După câţiva ani, un răufăcător a dat foc scorburei - pentru îndepărtarea albinelor, însuşindu-şi câteva găleţi de miere.

O altă variantă spune că într-o toamnă ploioasă şi friguroasă, câţiva copii aflându-se cu vitele prin pădure, au făcut foc în scorbură pentru a se încălzi, distrugând în felul acesta ultimile rămăşiţe ale „Teiului cel Mare” care şi aşa se zbătea între viaţă şi moarte.

Nici până astăzi nu se ştie cine au fost răufăcătorii acestui act nesăbuit şi nici care este varianta verosimilă a distrugerii „Teiului cel Mare”, fost monument al naturii.

În ce mă priveşte, înclin să cred că prima variantă este mai aproape de adevăr, deoarece informaţiile ce le deţineam mi-au fost confirmate şi de prietenul meu Dumitriu Neculai, vânător iscusit şi cunoscător al pădurilor din preajma satului.

În prezent, din rădăcina Teiului dau primăvara câţiva lăstari, dar care nu au putere de regenerare.

De aceea aş propune Ocolului Silvic Huşi ca această rădăcină să fie scoasă şi în locul ei să fie plantat un tei tânăr şi viguros, care să fie dat spre ocrotire pădurarului din cantonul Răgoaza.

Mai propun ca în apropierea teiului sădit să se instaleze o bancă şi o masă din lemn, unde trecătorii să se poată aşeza şi servi o gustare din merindele de acasă, la fel ca odinioară.

În preajma băncii şi a mesei să se instaleze o placă comemorativă pe care să se menţioneze „că în acest loc a poposit voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt în drum spre Vaslui”.

Popasului să i se dea denumirea Voievodului sau „Teiul cel Mare” şi să se facă sub conducerea directă a Primăriei Hoceni.

La inaugurarea înfiinţării „Popasului”, la instalarea şi sfinţirea plăcii comemorative, să fie invitaţi şi tinerii din satele vecine Oţelenilor, care în trecut erau nelipsiţi de la horile ţărăneşti, ce se organizau la „Teiul cel Mare”, fost monument al naturii.

Documente inedite despre bisericile din parohia Bereasa, judeţul Vaslui

de Florin Constantin Pârcălabu

I parohie, iar de rezultat am încheiat procesul verbal Nemulţumit de starea materială a acelor Nr. 773 No 2 a.c. pe care smerit îl înaintez aici alăturat Biserici din Bereasa care este de vălătuci, după cum 2 iulie 1911 dinpreună cu o întocmai copie după inventar. se vede din Inventarul ce Ni s-au tremis, V-am

Aceasta cu cel mai profund respect supun adresat şi necomplect; Dispunem ca pentru Prea Sfinţite Stăpâne cunoştinţei Prea Sfinţiei Voastre spre cuvenita moment, lucrările să treacă la Dosar; dar noul Paroh

regulă. este dator, ca din vreme să ia toate măsurile cuvenite Conformându-mă ordinului Prea Sfinţiei Sunt Prea Sfinţite Stăpâne pentru rezidirea acelei Bis. care este din acele

Voastre Nr. 293 (Dosar 10 - 5851/1911) a.c. prin care Cu cel mai profund respect consemnate la rezidire prin vechiul Nostru ordin cu mi-aţi cerut ca să instalez pe Cucernicul preot Const. Al Prea Sfinţiei Voastre No 495. Aceia ce se va face cunoscut acelei Manoilescu în postul de paroh al parohiei Bereasa Prea plecat şi smerit servitor Episcopiei respective, prin P.C. Protoiereu de Vaslui; acest judeţ şi să îi predau pe samă după inventar Protoereu Iar despre măsurile luate pentru rezidirea Bis. sau dota şi archiva Bisericilor respective, cu adânc «ss» Econ. Const. A. Ullea cel puţin radicala ei restaurare, Cucer. Paroh trebuie respect vă supun cunoştinţei că în ziua de 1 Mai a.c. Prea Sfinţiei Sale a Ne ţine la curent, prin Protoereu respectiv.am efectuat instalarea numitului paroh cu Domnului D.D. Conon Arămescu Donici † Kononsolemnitatea cuvenită, după care am predat pe Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale samă dota şi arhiva Bisericilor din menţionata Rezoluţie Vaslui, Fond Episcopia Huşilor, Dosar 13/1911, f. 1.

PRUTUL

12


II 38) 9 sfeşnice de lemn VProces verbal 39) 5 sfeşnice mici de alamă Inventarul B. Filiale Sf. Nicolae

No 2 40) Un sfeşnic mijlociu de alamă din Cotuna Boţoaea, Comuna Bereasa, zidită la 1 Mai 1911 41) Un iconostas cu 2 icoane anul 1757, jud. Vaslui anul 1911

42) 1 icoană mare „Maica Domnului” şi una mică, Obiecte sacre şi zestrea lăcaşului sfântSubsemnatul Protoiereu al Jud. Vaslui aşezată în ramă cu postamentul ei de lemn şi

conform ord. P.C. Epsicop No 293 a.c. de a instala pe cu perdea 1) Una Bis. cu hramul Sf. Nicolae, făcută cucernicul paroh Const. I. Manolescu în postul de 43) 2 sfeşnice de lemn cu 5 lumini la anul 7265-1757 din vălătuci şi bârne, pardosită cu paroh al parohiei Bereasa acest judeţ şi a-i preda pe 44) 3 policandre scânduri pe dinafară, acoperită cu şindrilă cu 6 seamă dota şi archiva Bisericilor respective m-am 45) Un analog cu acoperământul lui prăjini pământ îngrădite cu gard de leaţuri pentru transportat astăzi în localitate şi în prezenţa 46) 3 felinare, 2 bune cimitir fiind situată la marginea satului.autorităţilor comunale şi a enoriaşilor adunaţi în 47) 1 cruce de lemn pt. morţi 2) Una clopotniţă de lemn, acoperită cu şindrilă şi un Biserica parohială la serviciul dumnezeiesc, am 48) 2 uşi împărăteşti şi 2 laterale de lemn singur clopotefectuat instalarea numitului paroh cu solemnitatea 49) 5 epitafe - 1 bun şi 4 reformate A) Sfântul Altariucuvenită, ţinând şi o predică ocazională; după care i- 50) 2 prapure pt. morţi 1) Un Sf. Antimis de mătasăam încredinţat dota şi arhiva Bisericilor din acea 51) Un iconostas şi un dulap vechi 2) Una cruce mare de lemnparohie, după Inventar. 52) 2 străni pt. cântăreţi 3) Un sf. chivot de argint de China

Drept care am încheiat prezentul Proces 53) 3 talgere, 2 lemn, 1 metal 4) 4 sfeşnice mici, din care 2 de argintVerbal. 54) 2 potire vechi de metal 5) 3 cruci mici

Protoereu, 55) Una cristelniţă de aramă 6) zece icoane miciEcon. Constantin Ulea 56) 2 şervete 7) 1 candelă cu 3 lumini de argintPredător, Pr. Gh. Kogălniceanu 8) Una cadelniţăPrimitor Pr. Const. Manoilescu Diferite ale bunuri: 9) Un rând sf. vaseEpitropi «ss» Biblioteca 10) Un potir de cositor«ss» Primar H. Ghiorghiu 1) 2 Evanghelii 11) 2 scaune de lemn

2) Un Liturghier 12) 2 mese d. lemnIbidem, f.2. 3) 2 Moliftelnice, 1 vechi, 1 nou 13) 2 cununii d. lemn

4) 2 Penticostare 14) 1 rând complet de veşminte de catifea roşieIII 5) Doi Apostoli, cu litere chirilice 15) un Felon roşu şi un stihar verde

Inventarul Bis. parohiale Sf. Voievozi 6) 1 Minei 16) 5 acoperăminte din care 3 de catifeadin comuna Bereasa, jud. Vaslui pe anul 1911 7) 12 Minee, Ediţie „Sf. Sinod” B) Interiorul Bisericii

8) 2 Octoihuri 1) 4 sfeşnice de lemn cu 3 lumini1. Obiecte sacre şi zestrea lăcaşului sfânt 9) 2 Psaltiri, 1 vechi şi 1 nou 2) 2 sfeşnice de lemnUna Biserică cu hramul Sf. Voievozi, 10) Un Ciaslov 3) o masă pt. colivă

făcută la anul 1645 din vălătuci şi bârne, pardosită cu 11) O Panahidă cu litere chirilice 4) un policandru de alamăscânduri pe dinafară, acoperită cu tablă cu...... 12) 3 Tedeumuri 5) 4 candele de argintprăjini pământ îngrădită cu gard de zaluzele, pentru 13) 6) un serafim de lemn cu candelăcimitir, fiind situată la marginea satului. 14) Un aghiazmatar 7) un iconostas cu 2 icoane

2. Una clopotniţă de lemn acoperită cu 15) Un Registru Pomelnice 8) un sf. Epitaf nouşindrilă şi două clopote 16) Un Catavasier 9) un analog de lemn

a) Sfântul Altariu 17) Carte de Duhovnicie 10) 10 străni de lemn1) Un sfânt Antimis de mătasă 18) Carte pastorală 11) o căldare de aramă pt. botez2) Două sfinte Potire de Cositor 19) Teologia Dogmatică - 2 volume C) Biblioteca3) Un sf. Disc de nichel 20) Colecţiune de Predici de PS Silvestru 1) 2 Evanghelii4) O lingură de tumbac Bălănescu 2) 2 Liturghiere5) Sf. Copie, oţel cu mănunchiu 21) Călăuza Stupăritului 3) 1 Molitvenic6) Două cruci mari de lemn 22) Economia vitelor 4) 2 Penticostar7) Una cruce de argint 23) Judecata Sf. Sinod cu M.Ghenadie 5) 1 Ceaslov8) Două cruci de metal una mare şi una mică 24) Cheia Notarului 6) 1 Octoih9) Un chivot de argint de China 25) Istoria Bisericii Românilor 7) 1 Psaltire10) Două trichete argint de China donate de 26) Poveţe populare 8) 1 Catavasier

Presvitera Maria Lapteş 27) Monografia Comunei Bogdana 9) 1 Apostol11) Un dulap pt. Sf. Proscomidie de lemn 28) Învăţământul religios Toate aceste obiecte prevăzute mai sus 12) Două dulapuri fără uşi cu rafturi 29) Noua Morală s-au încredinţat parohului Preot Const. Manoilescu13) Un sipet de lemn donat de Gh. Tulbure 30) Istoria Contemporană Protoiereu, Econ. Const. Ulea14) Una cruce de lemn din Catapeteasma Cârleşti 31) Almanahul Bisericesc Predător pr. Gh. Kogălniceanu15) Un serafim de la Cârleşti 32) Creştinismul la români Primitor Pr. Const. I. Manoilescu16) Una ladă cu mucuri de lumânări 33) O carte Vieţile Sfinţilor Primar H. Ghiorghiu17) Douăzeci icoane mici a praznicilor de lemn 34) 212 numere „BOR”18) Două măsuţe mici cu 3 picioare Arhiva Ibidem, f.5.19) Două scaune de lemn 1) Registru de Intrare20) Cinci feloane rupte 2) Registru de Ieşire VI21) Şapte stihare vechi 3) Registru de Înscriere a Botezaţilor Prea Sfinţite Stăpâne22) Două Brâe 4) - „ - „ - Morţilor Conform ord. P.S. Voastre No 857 a.c. am 23) Patru Epitrahile 5) - „ - „ - Căsătoriilor cercetat cele raportate de cucernicul paroh Mihai 24) 4 mânecuţe 6) Sinodicul Bisericii Lapteş de la parohia Bereasa cu raportul No 7 a.c. 25) 6 acoperăminte 7) 5 registre de Contabilitate, 1894 privitor la reparaţia bisericii filiale din cătuna Boţoaia 26) Două cădelniţe una veche şi una nouă 8) Registru de certificate pt. căsătorie şi cu cel mai profund respect Vă supun cunoştinţei 27) O nebederniţă 9) 3 registre Certificate pt. botezaţi următoarele:28) 2 iconiţe mironosiţe de la Cârleşti Toate cele prevăzute mai sus s-au În anul 1912, comitetul ales de enoriaşi şi 29) 14lăvicere încredinţat parohului Const. I.Manoilescu compus din persoanele: Ioan Romaşcanu, învăţător, 30) Una tiplotă tumbac Protoiereu I. Cucu şi Gh. Avram a încheiat contractul de

Interiorul Bisericii Econ. C. Ulea reparaţia bisericii autentificat de Judecătoria 31) 2 Catapitezme de lemn zugrăvite, una de la Predător Pr. Gh. Kogălniceanu Ocolului Covăeşti cu maiştri T. Leonti şi Gh. Butnariu.

Cârleşti Epitrop «ss» «ss» În contract se prevăd lucrări în afară de 32) 24 icoane de lemn zugrăvite din care 22 mari Primitor Pr. I. Manoilescu devizul aprobat.33) 4 candele la catapiteazmă de argint Primar H. Ghiorghiu Preţul lucrărilor este de 2930 lei şi la 1 34) Un serafim cu candelă Dbre. 1912 trebuie să fie terminată reparaţia.35) O candelă cu 3 lumini argint Ibidem, f. 3-4. La facerea contractului a dat 250 lei 36) 3 candele metal maiştrilor şi mai urma 300 lei pt. procurarea de 37) 4 sfeşnice mari cu 3 lumini de lemn material.

PRUTUL

13


Până în prezent nu s-a executat nici o lucrare şi nu s-a procurat nici restitue suma de 550 lei şi contractul să rămână anulat.materialul. Având în vedere că-mi trebuie comitetul să încheie un atare contract

S-a încasat de la câţiva locuitori 674 lei şi s-a cheltuit 683 lei 40% până n-avea bani şi să facă atâtea cheltuieli zadarnice, de aceia sunt de părerea anume: a fi obligat comitetul să depună toţi banii încasaţi pt. bis. şi epitropia respectivă să

550 lei maiştrilor, 25 lei 65% timbru şi taxa de înregistrare a se intereseze pt. strângerea fondului şi trecerea reparaţiei bisericeşti.contractului, 6 lei timbru [...] dată de enoriaşi comitetului; 6 lei condica de milă şi Alăturez termenul şi procesele verbale de cercetare No 398 şi 632 a.c.61 lei 65% procente la capitalul împrumutat de la banca populară din Bereasa şi Al Prea Sf. Voastre prea plecat şi smerit servitordat maiştrilor la facerea contractului, fiindcă atuncea n-aveau adunaţi nici un ban. Protoiereu Ec. C.

Deşi cu Nr. 2212 din 25 August 1912 aţi binevoit a autoriza pantahuza P.S. Salepentru strângerea sumelor necesare la reparaţia acelei bis., dar purtători DD. Nicodem Ep Eparhiei Huşilorrecomandaţi şi aprobaţi n-au voit să se ducă cu dânsa să adune ofrande.

În rezumat până acuma nu s-a făcut nimica şi s-a cheltuit 683 lei 40%. Ibidem, f.8.Dl învăţător I.Romaşcanu reclamă că s-a înţeles cu maiştri V. Leonti să

Documente inedite despre biserica din satul Dolheşti, judeţul Fălciu

de Ionuţ-Marius Oatu

Protoieria Jud. Fălciu relaţiunilor dintre toţi, iar ca consecinţă neadunarea 533/914, a cucernicului preot Vasile Ursăcescu No. 614 materialului la timp, adică chiar din toamna anului parohul parohiei Dolheşti prin care cere transferarea 1914 luna Maiu 30 trecut; şi la vacanta parohie Boţeşti, rugându-vă P.S. Stăpâne

b) că numai foarte puţini locuitori eşise la să binevoiţi a dispune cele ce veţi crede de cuviinţă.Prea Sfinţite Stăpâne, căratul pietrii necesare construcţiunii. Sunt cu cel mai profund respect,

Am aflat apoi că preotul Ursăcescu ar fi P.S. Voastre supus servitorPot r i v i t o rd inu lu i P.S . Voas t re voit să fie el însărcinat cu supravegherea adunărei Protoiereu,

No=1463/914 - de a cerceta şi refera asupra celor materialului în locul evreului Bercu, omul de casă a Ieremia Hagiucuprinse în petiţiunea adresată d-lui Administrator al donatorului, însă acest lucru neputându-se pentru Casei Bisericei sub semnătura A.C.Cosma precum motivul foarte bine justificat de către d-l Neculai Ioan Prea Sfinţiei Saleşi a referatului făcut pe această petiţiune de cătră d-l - că o asemenea însărcinare nu este compatibilă cu Prea Sfinţitului Episcop al Episcopiei arhitect Popovici, cu cel mai profund respect vă demnitatea sa - Din această cauză preotul ar fi Huşilor D.D. Nicodemsupun la cunoştinţă cele ce urmează: stăruit pe lângă locuitori, să nu facă cărături gratuite

În ziua de 11 Aprilie a.c. din ordinul P.S. după cum se ceruse de către d-l arhitect, deşi d-l Ibidem, dosar 23/1912, f.11.Voastre, am fost la Dolheşti împreună cu d-l Arhitect Neculai Ioan mi-a afirmat că atunci când a făcut IIIPopovici şi cu d-l inginer şef a judeţului Fălciu şi cu donaţiunea nici cum nu fusese vorba ca materialul Ministerul Cultelor

oacest prilej am constat următoarele: să se care gratuit, ca o condiţiune indispensabilă. N 2666Mai întâi, am văzut pe donatorul Neculai Faţă de marea nemulţumire de care era cuprins 2 August 1913

Ioan completamente nemulţumit de faptul că până donatorul şi hotărârea lui de a renunţa la dorinţa oatunci nu se făcuse nimic pentru punerea în construcţiunei bisericii, am intervenit pt. aplanarea La adresa Dvoastră N 25762 e.c. avem

construcţiune a Bisericei şi această nemulţumire era neînţelegerilor între toţi şi am reuşit. Preotul şi-a onoarea a vă răspunde că, cunoscând hotărârea aruncată chiar asupra d-lui arhitect Popovici despre cerut scuze d-lui Neculai Ioan pentru scrisoarea frumoasă a d. Nicolae Ion mare proprietar în comuna care donatorul spunea că este vinovat pentru jignitoare ce i-a adresat şi şi-a luat angajamentul de Dolheşti jud. Fălciu, pe care acesta ne-a exprimat-o neadunarea - până atunci, a materialului necesar a interveni pe lângă locuitori pentru căratul cu prilejul vizitei canonice ce am făcut vara trecută în construcţiunei. materialului, ceia ce am aflat mai în urmă, că s'a ţinut acele părţi şi pentru care i-am mulţumit personal, şi

Era nemulţumit şi chiar indignat de faptul de cuvânt. Un lucru însă foarte important pe care ţin având în vedere vechiul uz ca ctitorii bisericilor să-şi că d-l arhitect nu s'ar fi ţinut de cuvânt spre a veni în să-l aduc la cunoştinţă P.S. Voastre, este acesta: d-l aibă portretul lor pe peretele de la intrare, dăm localitate atunci când trebuia, nici când trimitea Neculai Ioan era mâhnit de faptul că lucrarea nu învoirea noastră ca şi în biserica ce se va înălţa în răspuns d-lui Neculai Ioan, că vine. Această numai că nu se începuse până atunci, după cum i se com. Dolheşti - Fălciu, să se zugrăvească chipurile nemulţumire era atât de pronunţată încât în repetate dase cuvântul, dar că persoana însărcinată cu Onor. membrilor familiei ctitorului ei, înăuntru bisericii pe rânduri a declarat în faţa noastră a tuturor, că Casa bisericii cu executarea lucrărilor punea foarte peretele de la intrare.renunţă la dorinţa sa de a mai face biserică şi că n- puţin interes şi că proba este faptul că materialul nu are nici o pretenţiune asupra sumei de 12.000 lei era adunat decât câte-va [...], de piatră, încolo Ibidem, f. 10 v.anticipată onor. Casei Bisericii din donaţiunea de absolutamente nimic. Şi deşi chiar în faţa mea d-l 27000, pentru cuvântul că toate tergiversiunile de arhitect promisese că construcţiunea va începe IVpână atunci îi agravează boala printr-o stare peste o săptămână am aflat că deabia acum câteva Ministerul Cultelor şipermanentă de surescitare nervoasă. zile în urmă a început fără nici o regulă canonică, Instrucţiunii

Donatorul Neculai Ioan era nemulţumit şi adică fără binecuvântarea P.S. Voastre. Înapoez Administraţia Casei Bisericiide purtarea de până atunci a preotului paroh local temeiul rugându-Vă P.S. Stăpâne să binevoiţi a 25762 * 30 Jul 1913Vasile Ursăcescu a cărei atitudine contra evreului dispune cele ce veţi crede de cuviinţă. Sunt cu cel însărcinat cu supravegherea şi adunarea mai profund respect al Prea Sfinţiei Voastre prea Prea Sfinţitematerialului, nu era justificată. Şi fiindcă această plecat şi supus serv.cestiune mă interesa cu deosebire mai ales că d-l Domnul Nicolae Ioan proprietar din arhitect Popovici şi cu d-l inginer la primărie şi ocol Protoiereu, comuna Dolheşti Fălciu, doreşte să doneze Casei fiind de faţă preotul, primarul şi mai mulţi enoriaşi, am «s.s.» Bisericii suma de 27000 lei şi terenul de 1/2 fălci spre aflat: a se clădi biserica din comuna Dolheşti.

a) că relaţiunile dintre preotul Ursăcescu, Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Donatorul îşi exprimă dorinţa de a se arhitectul Popovici şi primar nu erau de loc bune, Vaslui, Fond Episcopia Huşilor, dosar 27/1912, fila zugrăvi chipul său, a defunctei sale soţii şi al învinovăţându-se reciproc. 20 şi 26. defunctului lor fiu, în pridvorul bisericii ce urmează a

Preotul Ursăcescu mi s'a plâns că d-l II fi clădită pentru a lor pomenire.Popovici când a venit întâiaz dată în Dolheşti pentru Cu onoare Vă rugăm Prea Sfinţite să a pune la cale adunarea materialului, şi după Protoieria Jud. Fălciu binevoiţi a se da în această privire, părerea Prea aceasta ori de câte ori a mers acolo, nu numai că l'a No: 523 Sfinţiei Voastre.neglijat pe toată linia, dar nici măcar o singură dată 1914 luna Mai 2 Primiţi, vă rugăm, Prea Sfinţite, n'a căutat să stea de vorbă cu el. Şi pe când d-sa se Prea Sfinţite Stăpâne asigurarea înaltei noastre consideraţiuni.consulta cu primarul, cu învăţătorul satului şi cu alţii, de preot nici nu voia să ştie, deşi nu-l putea evita cu Alăturat, cu cel mai profund respect Ministrunici un preţ. Acestei pricini se datoreşte încordarea înaintez în original petiţiunea înregistrată la No: «s.s.»

PRUTUL

14


rog să binevoiţi a ţinea seamă în recomandarea ce Prea Sfinţiei Sale veţi face de faptul că întrunesc în deajuns Ministru,Prea Sfinţitului Episcop al Eparhiei Huşilor. condiţiunile pentru transferarea la o parohie mai s.s.

bună având o activitate pe terenul literar fiind Ibidem, f. 19. colaborator la revistele noastre bisericeşti pastoral şi Ibidem, f. 14.

ştiinţific, putând proba aceasta în chip real. Pe lângă V aceasta însuşi cerinţele familiei mă fac să nu mai pot VIII

ROMÂNIA rămâne în actuala mea parohie unde timp de 1/2 ani BucureştiPROTOIERIA JUD. FĂLCIU am avut de făcut jertfe din punct de vedere material, Ministrul Cultelor şi InstrucţiuniiNO 2210 şi care mi-au fost şi o piedică pentru mergerea Administraţia Casei Bisericii1912, luna Decembrie 8 înainte pe terenurile de activitate începute. No: 14308 * 16 Apr. 1914

Nici un moment nu mă îndoiesc că P.C. Prea Sfinţite Stăpâne, Voastră în recomendarea ce veţi face, veţi fi drept ca Prea Sfinţite,

în totdeauna când a fost vorba de recunoaşterea şi Cucernicul preot paroh al parohiei recompensarea meritelor unui preot în judeţul Avem onoarea a înainta Prea Sfinţiei

Dolheşti cu raportul Nr.22/912, îmi comunică încredinţat conducerii P.C. Voastre. Acestea având a Voastre, în original petiţiunea D-lui A.C. Cosma, cererea şi dorinţa locuitorilor din Dolheşti pentru le aduce la cunoştinţa P.C. Voastre vă rog să înregistrată la No. 18 049, prin care se plânge că, cu redeschiderea Bisericii parohiale precum şi binevoiţi a dispune cele ce veţi crede de cuviinţă. ocazia lucrărilor de zidărie ce se face la biserica din asigurarea dată de către d.l proprietar din localitate Primiţi vă rog P.C. Părinte asigurarea Dolheşti - Fălciu, D-nul Arhitect Popovici ar fi angajat Neculai Ioan că în primăvara anului ce vine, va pune prea distinsei mele stime ce vă păstrez. ca supraveghetor al acelor lucrări pe un evreu, în construcţie o altă biserică care să înlocuiască pe Icon. V. Ursăcescu rugându-vă să binevoiţi a lua pe de o parte actuala parohială care din cauza relei stări materiale cunoştinţă de răspunsul D-lui Arhitect, iar pe de alta în care se află, a fost închisă pe ziua de 15 August P.C. Sale de a dispune a se face o cercetare în localitate, a.c. P.C. Protoiereu al jud. Fălciu binevoind a ne comunica şi nouă rezultatul ei

Subscrisul, făcându-mi interpretul împreună cu părerea Prea Sfinţiei Voastre în sentimentelor locuitorilor şi luând act de cele Ibidem, f. 12. această privinţă.comunicate de către cucernicul preot paroh cu Primiţi vă rugăm, Prea Sfinţite, asigurarea privire la facerea unei noi biserici după cum aţi decis VII deosebitei noastre consideraţiuni.P.S. Voastră, cu cel mai profund respect vă rog P.S. BucureştiStăpâne, să binevoiţi a aproba redeschiderea Ministerul Cultelor Ministru «ss»bisericii parohiale din parohia mai sus amintită, în şi Instrucţiuniivederea Sf. Sărbători. Administraţia Casei Bisericii Prea Sfinţiei Sale

Sunt cu cel mai profund respect No: 21415 * 28 Mai 1914 Prea Sfinţitului Episcop al Eparhiei Al. P.S. Voastre prea plecat şi supus serv. Huşilor

Protoiereu Prea Sfinţite,Ieremia Hagiu Ibidem, f.18.

Domnul Nicolae Ioan, proprietar în judeţul Prea Sfinţiei Sale Fălciu, a făcut o donaţiune Administraţiei Casei IXPrea Sfinţitului Episcop al Huşilor D.D. Bisericii în sumă de 27000 lei, cu scopul de a se

Nicodem ridica o biserică în satul Dolheşti conform planului şi Jurnaldevizului întocmit şi primit de D-sa.

Ibidem, f.9. În vedere că pentru a se înlesni Preotul I. Marcu prezentându-se astăzi înfăptuirea construcţiunii Sf. Lăcaş aşa cum înaintea Noastră, i s'a pus în vedere că ar fi bine să

VI donatorul doreşte şi în limita sumei dată, locuitorii au ne ia măsuri pentru adunarea de mijloace pentru Dolheşti, 1914 aprilie 26 încheiat un angajament cu primăria din localitate prin construirea unei noi biserici în acea parohie.

Prea Cucernice Părinte care se obligă a face toate cărăturile, ori, în ultimul P.C. Sa a făgăduit că va lua măsuri în timp, asemenea cărăturii nu s-ar mai fi făcut şi din această privinţă şi-şi va da toată silinţa pentru

Subsemnatul Econom-stavrofor V. această cauză lucrarea dacă nu a stat pe loc, a mers înfăptuirea acestei propuneri.Ursăcescu paroh al Parohiei Dolheşti din jud. Fălciu, foarte încet, fapt ce a adus mare nelinişte Domnului Am luat act de această declaraţie şi respectuos vin prin aceasta a supune cunoştinţei Nicolae Ioan. aşteptăm.P.C. Voastre următoarele: Pentru ca biserica să fie terminată şi

Vacantându-se parohia Boţeşti din acest sfinţită, trebuie Prea Sfinţite să binevoiţi a lua măsuri, † Nicodemjudeţ pe ziua de 26 April prin moartea parohului ca preotul paroh din localitate să facă tot ce-i va sta Econ. C. Cosma, vă rog să binevoiţi a mă prin putinţă, ca locuitorii să se ţină de angajament, Nr.2539recomanda P.S. Episcop pentru a fi transferat în cunoscând că noi suntem deci şi, a vedea înfăptuită 15 Sept. 1912aceiaşi calitate de la actuala mea parohie la cea asupra donatorului.vacantă. Primiţi vă rugăm Prea Sfinţite, asigurarea Ibidem, f. 2.

În cazul dacă vor fi mai mulţi candidaţi vă deosebitei noastre consideraţiuni.

Documente inedite despre biserica din satul Ţifu (1912)de Bogdan Andrei Mocanu

I sprijinită provizor în nişte noi stâlpi de lemn. În apoi biserica este cutotul în ruină şi în lăuntru, că: 28 fevruarie 1912 această împrejurare dupe Cererea Epitropiei catapiteasma este de muşama vechi şi cu totul

Bisericei făcându-se divizul şi planul de reparaţia deteriorată ruptă aproape numai cunoscându-se Prea Sfinţite Stăpâne acestei biserici, care urcă suma la 5330 lei şi după pictura pe Ea, care după împăcăciunea cu un Domn

cum se constată din divisul întocmit de Domnul Zagorov din Gheorghescu ce costa peste 2500 lei, Subsemnaţii Enoriaşi locuitori din Cotuna Inginer din Corpul Technic al judeţului Fălciu. Noi apoi lipsa de veşminte, cărţi, străini etc. care acestea

şi parohia Ţifu din comuna Stoişeşti judeţul Fălciu, însă pe de oparte fiind oameni lipsiţi nevoieşi săraci, în total ar costa aproape 4000 mii lei, aşa că mai cu prea plecată supunere şi cu cel mai profund iar pe de altă parte şi puţini la numer, fiind în Cotuna mişcaţi la călduroasele sfaturi şi îndemnuri a respect cădem la mila Prea Sfinţiei Voastre Ţifu numai ca locuitorii care aparţin acestei biserici, părintelui Paroh suntem hotărâţi cu tot sufletul şi supunându-Ve la cunoştinţă că: Biserica cu patronul fiindcă ceilalţi Enoriaşi din parohie din Cotuna inima ca din respect să contribuim pentru reparaţia şi Sfinţii Voivozi din Cotuna noastră Ţifu este aproape Micleşti nu vor să contribue la biserica din Ţifu având înzestrarea Bisericii; însă cu toate sforţările ce vom de ruină, fiind făcută pe stâlpi de lemn îngrădită la Cimitirul lor în Micleşti, aşa că după numărul nostru da nu vom putea face de cât până la (4000) patru mii părţi cu nuele şi lipită cu lut veche de aproape (100) de enoriaşi şi după starea noastră materială este lei, aşa că suma cerută după diviz ar fi peste putinţa una sută ani, şi putrezindu-se din timilie amânarii, din peste putinţa noastră de a putea acoperi această noastră; pentru care Prea Sfinţite Stăpâne cu cel mai Care cauză este prăvălită întro parte, care stă astăzi sumă, mai ales că pe lângă reparaţia de dupe diviz, profund respect cădem la mila Prea Sfinţiei Voastre

PRUTUL

15


şi Vă rugăm a ne admite şi aproba o pantahuză, fie aprobată pe numele epitropiei care va fi condici.condică de milă, care să ne vină în ajutor pentru răspunzătoare de orice nereguli ce eventual s-ar Pentru care faptă şi sfântă a milosteniei suma 5330 lei după deviz pentru un termen de (3) întâmpla. de bună voie, noi, iubiţi creştini facem cu căldură trei ani pentru care dintre noi numim pe Dl. Dumitru Sunt cu cel mai profund respect. apel la mila şi bunătatea inimii D-Voastri, de a nu Munteanu Epitropul bisericii şi pe domnul Ion Buţa Al Prea Sfintei Voastre supus servitor trece cu vederea pe purtătorii acestei condici de omeni cinstiţi care se poarte această condică; iar în milostenie, prin ajutorul căreia trebuie a se repara

lorcaz când cu condica nu se va putea în întregime «s.s.» Protoereu biserica parohială cu hramul „Sf. M.M. Voievozi” din aduna această sumă, noi declarăm că vom completa parohia Ţifu, jud. Fălciu şi să binevoiţi a ajuta fiecare, restul cum vom putea tot din spesele noastre. Prea Sfinţiei Sale cu aceeaşi dragoste creştină iubitoarea aproapelui

Cu cea mai profundă supunere şi lacrămi Prea Sfinţitului Episcop al Huşilor D.D. şi puterile vă vor îngădui. Urmând pilda strămoşilor din inimă, vă rugăm Pre Sfinţite Stăpâne a vă face Nicodem. noştri cari nici odată nu sau dat la o parte când a fost pomană pentru a ne da ajutorul; vorba, de zidire din nou, reparaţia sau întreţinerea

Suntem al Prea Sfinţiei Voastre Ibidem, f. 3. aşezămintelor precum sunt, sfintele locaşuri Prea plecaţi şi Prea supuşi fii Dumnezeieşti etc.; făcându-se astfel vrednici de urmează 51 semnături IV făgăduinţa Mântuitorului, carele prin Sfânta

Evanghelie primind cei doi bani ai Văduvei zice: Prea Sfinţiei Sale 28 martie 1912 „Fericiţi cei milostivi că aceia se vor milui”.Prea Sfinţitului Episcop al Eparhiei Dat în şedinţa noastră Episcopală Huşi, la

Huşilor Dlui Ministru Cult şi Instr. Publice, anul mântuirii una mie nouă sute doisprezece, luna „Administ. Casei Bisericei”. aprilie în două zile anul păstoriei noastre întâiul.

Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale oVaslui, Fond Episcopia Huşilor, dosar 6/1912, f.1. P.C. Protoereu al Judeţului Fălciu cu N 421

oraportul N 347/1912 se comunecă, cumcă, biserica «s.s.» Dir. CancelarielorII parohială cu patronul Sf. M.M. Voevozi, din parohia

Ţifu, Fălciu, având absolută nevoie de repararea Ibidem, f.5.20 martie 1912 pereţilor, a Catapitezmei şi a altor îmbunătăţiri din VI

interior prin intermediul cucernicului paroh respectiv 2 aprilie 1912Prea Sfinţite Stăpâne, să constituim un comitet compus din 23 persoane P.C. Protoereu al Judeţului Fălciu

care să se ocupe exclusiv cu această reparaţiune şi Biserica parohială cu hramul „Sf. deci îndeplinindu-se formalităţi-le preliminare; ne Prea Cucernice Părinte

Voievozi” din parohia Ţifu acest judeţ având absolută trebue spre aprobare şi actele necesare şi anume nevoie de refacere a pereţilor, a catapitezmei şi a procesele verbale, Planul, Divizul şi caetul de Aprobând în totul concluziunile raportului altor îmbunătăţiri din interior, prin intermediul şi sarcini, toate în dublu exemplar; care acte fiind P.C. Voastre N.358/1912, Vă trimitem condica de

ostăruinţa preotului paroh respectiv s-a constituit un aprobate de către noi avem onoare a vile înainta cu milostenie N 421 cu invitaţiunea de a amâna comitet compus din 23 persoane care să se ocupe rugămintea a dispune aprobarea acestor reparaţiuni Epitropia bisericii din parohia Ţifu, jud. Fălciu spre a exclusiv cu această acţiune, iar în urmă s-a alcătuit cu Comitetul constituit iar odată cu comunicarea începe adunarea mijloacelor necesare pentru planul şi devizul cerut de riguare în asemenea hotărâtă ce Veţi lua, Vă rugăm Dle Ministru, să reparaţiunea bisericii parohiale din acea localitate.împrejurări. binevoiţi a ne înapoia şi anexele acestei adrese. S.S. Director Cancelariei

Formalităţile preliminare fiind îndeplinite Ibidem, f. 6.după cum să constată din procesele verbale N 2 şi «s.s.» Director Cancelariei VII3/1912; subscrisul, cu cel mai profund respect 18 Decembrie 1914înaintez alăturat planul, divizul şi caetul de sarcini, Ibidem, f.2.fiecare în dublu exemplar, şi vă rog pe de o parte să Cucernice Părinte Parohbine voiţi a da canoniceasca voe şi arhiereasca Vbinecuvântare pentru facerea acestor reparaţiuni iar Subsemnaţii membri ai Comitetului pe de altă parte să bine voiţi a aproba comitetul astfel 2 aprilie 1912 pentru refacerea Bisericii parohiale Ţifu din com. pre cum s-a constituit şi de a interveni către onor. România Stoeşeşti judeţul Fălciu împreună cu Epitropii şi Ministru al Cultelor pentru aprobarea reparaţiunelor Sfânta Episcopie a Huşilor enoriaşii acestei eparhii, ce sfinţia Voastră păstoriţi, şi comitetului. Alături şi procesele verbale despre Nicodem cu respect venim a ne supune la cunoştinţă că după cari am menţionat mai sus. Cu mila lui Dzeu Episcop al păzitei de cum este cunoscut că Biserica noastră este

Sunt cu cel mai profund respect, Dumnezeu Eparhii a Huşilor deteriorată în stare de ruină şi după planul şi divizul Al Prea Sfinţiei Voastre supus servitor, făcut de d.l. inginer al Cap. Tehnic - Huşi, - din ordinul

luiApel D Ministru - după stăruinţa noastră din anul 1911 «s.s.» Protoereu urmă a i se face o reparaţie radicală care costă o

Către toţi binecredincioşii creştini din sumă mai mică de 5500 lei. Însă în urmă Prea Sfinţiei Sale această Eparhie pentru facerea reparaţiunilor constatându-se de P.S. Episcop la inspecţia făcută

lorPrea Sfinţitului Episcop al Huşilor, D.D. bisericii parohiale cu hramul „Sf M.M. Voivozi” din în 1912 mi s-a interzis acea reparaţie radicală; Nicodem parohia Ţifu, jud. Fălciu. Hotărându-se de P.S. Episcop ca să facem din nou

Biserica şi tot odată hotărând şi închiderea ei, care Ibidem, f.1. Primind raportul P.C. Protoiereu al Jud. ordin se păstrează în arhiva parohiei; Însă ca să nu

oFălciu N 358 din 20 Martie a.c., prin care ni se se mai închidă Biserica şi noi ca să putem mai cu lorIII prelungire a aduna fondul necesar pentru facerea comunică, cumcă, biserica parohială cu hramul „Sf.

bisericii, fiind oameni nevoiaşi lipsiţi de a putea M.M. Voievozi” din parohia Ţifu jud. Fălciu fiind 20 martie 1912 contribui cu dare mare şi Biserica fiind lipsită căzută în ruină, Epitropia dinpreună cu locuitorii au

neavând nici un fond; după toate sfaturile date de Sf. luat hotărârea de a i se face reparaţiunile necesare, Prea Sfinţite Stăpâne, Voastră în anul 1911, neam hotărât că în fiecare an dar fiind că locuitorii numitei parohii fiind la număr

să contribuim de fiecare enoriaş câte 100 kgr de puţini, iar planul cu devizul de reparaţiunile acelei Alături de aceasta, cu cel mai profund păpuşoi sau preţul în banii cât va costa suta de kgr şi biserici se urcă la suma de 5330 lei, şi deci, în

respect înaintez în original petiţiunea locuitorilor din suma ce se va prinde în fiecare an să se depună la neputinţa de a face ei singuri această radicală parohia Ţifu, acest judeţ prin care cer să bine-voiţi a banca populară sub luare de dovadă cu care Sf. reparaţiune, se roagă a li elibera o condică de le aproba o pantahuză pentru suma de 5330 lei în Voastră să puteţi proba P.S. Episcop creşterea milostenie în scopul arătat pentru a aduna mijloacele scopul adunării mijloacelor necesare spre fondului şi bunăvoinţa a noastră cu care să mai necesare din tot cuprinsul acestei Eparhii.reparaţiunea bisericii parohiale cu hramul „Sf. prelungi închiderea Bisericii până ce vom completa Pentru aceste motive mai aprobând Voievozi” acea parohie. fondul necesar pentru facerea Bisericii; pe deoparte concluziunile raportului menţionat, am admis

Motivele pentru care apelează sunt: că crescând fondul din depunerea noastră anual, pe circularea prezentei Condici de milostenie pe timp locuitorii parohiei Ţifu sunt puţini la număr şi săraci; deoparte din depunerea de la condica de milă, iar pe de trei ani de zile şi pe care o încredinţăm P.C. apoi că suma de care au nevoie pentru îndeplinirea de altă parte din procentele ce cresc anual la suma Protoereu al jud. Fălciu spre a fi înmânată Epitropiei tuturor îmbunătăţirilor, trece peste zece mii lei şi cu depusă la B. Populară de 6% anual - pentru care respective; datori fiind locuitorii recomandaţi pentru

nii trieneputinţă a şi aduna numai de la enoriaşii parohiei. până acum la încasările ce am făcut între noi în purtarea acestei condici D D Munteanu Epitropul Dacă Prea Sfinţia Voastră bine-voiţi a le fiecare an, nu am apelat la Sf. Voastră a lua parte cu bisericii şi Ioan Buţă, a se conforma în totul cu

încuviinţa aceasta, atunci, Vă rog, ca pantahuza să noi, ci totdeauna am fost ajutat numai de sfaturile şi regulamentul Sf. Sinod scris la începutul acestei

PRUTUL

16


îndemnurile ce a-ţi dat enoriaşilor în timpul serviciilor vor plăti în intervalul de la 25 decembrie şi până la 5 şi a arăta cazul cu aseminea instigatori şi răivoitori religioase şi la diferite ocaziuni, acum văzându-ne ianuarie 1915 vor fi ameninţaţi ai înconjura de a le P.S. Episcop pentru ai exclude din popor, căci în caz

luiexpuşi a nu putea face nici o încasare căci câţiva vom fi nevoiţi ca noi înşine pe nişte asemenia oameni intra cu Sf. Cruce „Botezul D ” şi casa celuia ce nu va dintre enoriaşi răivoitori, învrăjbesc pe toţi enoriaşii să ne [...] de ai primi în Biserică în cazul când vor avea da contribuţie la Biserică. Pentru care cu profund sub preţul ca să înceapă lucrarea bisericii şi apoi să nevoie de ali se face servicii religioase ca respect vă rugăm, P.C. părinte a aplica această contribuim; cu care pretest s-au pierdut doi ani din înmormântări, Botezuri, Cununii etc.pedeapsă canonică la felurite servicii nesăvârşindu-le urmă, nu s-a încasat mai nimic şi alte pretexte Cu respect vă rugăm onorabile părinte a serviciile religioase de care va avea nevoie acelor răuvoitoare; aşa că începutul nostru bun se strică şi lua măsurile cuvenite şi a ne da tot ajutorul.răivoitori şi numai cu modul acesta ne veţi putea da tot faţă de P.S. Ep. ni se va închide Biserica, văzând că Primiţi vă rugăm cucernice părinte paroh concursul.noi nu urmăm cu adunarea fondului necesar şi în supusul nostru respectProcedând cu modul acesta la ajunul cazul acesta văzându-ne aşa de expuşi, apelăm la urmează 61 semnăturiBotezului şi vor constata adevăraţii instigatori; toţi ajutorul Sf. Voastre şi ne rugăm ca cu ocazia Sf. aceia care vor declara că nu vor să plătească la Sărbători şi cu deosebită la umblarea prin casa Se certifică de noi pentru exactitate fiind Biserică şi veţi constata în faţa voastră care vă vom fiecărui enoriaş în ajunul naşterii şi în biserică la conform originalului.asocia lor la umblarea cu ajunul, că numai câţiva

lui S.S. Pr. parohserviciul divin în ziua naşterii D , când mai toţi instigatori, toată înţelegerea obştească şi interesul şi M. Răşcanulenoriaşii vor lua parte şi să le puneţi în vedere ca să-şi ce este mai mult care să pretind fruntaşi ai satului şi au

Ibidem, f. 19.înţeleagă fie care datorie către Biserică căci astfel li se de unde să plătească, însă nu au bună-voinţă. Tot va închide Biserica. Hotărându-le totodată că dacă nu odată vă rugăm aprob. Părinte a lua măsurile cuvenite

Biserica cu hramul „Sf. Nicolae şi Sf. Treime” din Tansa (1912)Ionuţ Ciprian Pilă

ROMÂNIA prezintă în bune condiţiuni. Pictura este executată în Bisericei cerută pentru suma mai sus menţionată.EPARHIA HUŞILOR stilul bizantin cerut de Regulamentul Sf. Sinod mai Sunt Prea Sfinţite Stăpâne cu cel mai PROTOIERIA JUDEŢULUI VASLUI cu seamă Catapeteasma. Recepţia este deja făcută profund respect

0 de Comisiunea însărcinată de Onoratul Minister de Al Prea Sfinţiei Voastre prea plecat şi N 283Culte. Acum totul fiind gata, Epitropia şi locuitorii smerit serv.1912 Martie 12dorind a o avea deschisă de Sfintele Sărbători vă Protoereu Econom,roagă ca mijlocitor la Prea Sfinţia Voastră ca să Constantin UleaPrea Sfinţite Stăpâne,binevoiţi a o sfinţi în Duminica Floriilor a.c. Subsemnatul motivat de această dorinţă exprimată Prea Sfinţiei Sale D.D. Nicodem În parohia şi comuna Tansa, acest judeţ s-de Episcopie şi enoriaşi şi menţionată personal Munteanua rezidit Biserica parohială respectivă cu patronul constatând că Biserica este terminată şi are tot Episcop Eparhiei Huşilor„Sf. Nicolae şi Sf. Treime”, cu aprobarea Sf. Episcopii

0 mobilierul necesar, aşa că merită a fi sfinţită şi N 13288 din 26 septembrie acelaşi an.predată cultului public. Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Această Biserică este o clădire marcată

Cu cel mai profund respect supunând Vaslui, Fondul Episcopia Huşilor, dosar 30/1912, f.2.zidită din piatră cioplită, zugrăvită în interior şi cunoştinţei Prea Sfinţiei Voastre, smerit Vă rog Prea exterior cu mobilier nou. Construcţiunea costă 100 Sfinţite Stăpâne ca să binevoiţi a aproba sfinţirea 000 lei oferiţi în cea mai mare parte de enoriaşi şi se

Documente inedite despre biserica cu hramul Sf. Dumitru din satul Mărăşeni

Marian Ceru

I caz cum Prea Sânţia Voastră veţi găsi de cuviinţă. format înpreună următoarea convingere:Nr. 24 Sunt Prea Sânţite Stăpâne a) Că Biserica fiind din lemn şi din vălătuci 1904 Ianuar 14. Cu cel mai profunt respect la 1882 de atunci până în prezent nu i s-a făcut nici o

Prea Sânţite Stăpâne Al Prea Sânţii Voastre reparaţie radicală.Prea plecat supus şi smerit servitor - b) Că temelia find de lemn, a puterzit cu

- Biserica parohială cu hramul Sf.=lui Protoiereu Barbu Iconom desăvârşire aşă că cineva săpând la temelie găseşte Marele Mucenic Dimitrie a parohii Mărăşenii din numai pământ şi putregaiu.Comuna Brodoc - acest judeţ, are mare necesitate de Prea Sânţiei Sale c) Că zugrăviala de pe Catapiteasmă şi

luireparaţie că ameninţe căderea şi ruinarea ei cu cum de pe cele-l-alte sfinte icone n'a fost făcută în D D Doctor Conon Arămescu Donicidesevârşire. - oloiu din care cauză a căzut cea mai mare parte jos Episcop Eparhii Huşilor. -

În mai multe rânduri - cu ocazia remănând lemnul alb, iar parte din Icone care au inspecţiunilor, am pus în vedere locuitorilor parohieni rămas cu zugrăveală s-au uzat cu timpul aşa că Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale şi Epitropiei, ca să ieie măsurile cuvenite pentru astăzi nu se mai cunosc de loc chipurile sfinţilor.Vaslui, Fond Episcopia Huşilor, Dosar 10/1911, fila 1.repararea sau şi reclădirea ei, dacă se va pute; şi în d) Că podul Bisericei fiind făcut cam IIcele din urmă parohul respectiv trimite protoierii primitiv s-a deteriorat cu totul aşa că prin multe locuri procesul verbal redactat de Epitropia Bisericească curge ţărâna din pod.Proces Verbalsub Nr. 43, prin care constată şi ei că, arătata Biserică e) Că acoperişul Bisericei fiind de şindrilă Nr.43- ameninţe căderea şi că trebuie refăcută, dar fiindcă a putrezit şi el din cauza ploilor şi a diferitelor n'au mijlocele necesare, cer ajutoriul Casei Bisericii - schimbări atmosferice ceia ce ar reclama a se face Anul una mie nouă sute trei, luna şi vă rogă şi Prea Sânţia Voastre se interveniţi în din nou.Decembrie, ziua douăzeci şi nouă.acest scop. f) Că Biserica în total neavând temelie Noi, Preotul Constantin I. Manoilescu,

Dacă Casa Bisericii va dispune de mijloce solidă se lasă în jos în pământ pe fie-care an, şi ca Vasile A. Corogeanu şi Vasile I. Corogeanu membri ai spre ale veni în ajutor, nu ştiu. - Iar dacă Biserica din probă la acesta pote servi că chiar uşa de la intrare epitropiei parohiei Mărăşeni cu hramul Sfântului cauză că temelia de lemn ce a avut a putrezit, şi nu care se deschidea forte uşor fiind cu 4 c.m. deasupra Marelui Mucenic Dimitrie, din Comuna Brodoc, Plasa are pe ce se sprijine, va cădea peste închinători, - ştiu duşamelei, acum se închide foarte cu greu, rozând în Stemnic - Fundurile, judeţul Vaslui;că o asemenea vină se va atribui protoiereului care duşumea.Adunându-ne astăzi în Biserica parohială, n'a observat aceasta şi n-a adus mai din timp g) Că Biserica dacă s-a susţinut încă până convocaţi fiind la acesta de Preotul Const. I. aseminea caz la cunoştinţa autorităţii superioare. azi acesta s-a datorit bunei îngrijiri şi curăţeniei ce i s-Manoilescu, preşedintele epitropiei bisericeşti şi

Subsemnatul, cu cel mai profund respect, a dat de Epitropie precum şi faptul că s'a grijit şi văruit sfătuindu-ne asupra intereselor Bisericei;supun cele de mai sus cunoştinţei - Prea Sânţiei pe fie-care an.Observând Biserica cu de amănuntul atât Vostre, înaintându-vă anexat la acesta în original h) Că cu toată îngrijirea ce i se dă, mult un pe din lăuntru, cât şi pe din afară, observând mencionatul proces verbal al Epitropiei, şi smerit vă an sau doi să mai poată sta pe picioare, ameninţând zugrăveala de pe sfintele icone, observând pereţii, rog Prea Sânţite, ca să bine voiţi a dispune în acest din moment în moment să se dărâme.podul, acoperământul şi temelia Bisericei ne-am

PRUTUL

17


j) Că a i se face o reparaţie radicală este P.S. Raportul vezi Dosar Nr. 13. prezentei Condici de Milostenie, în cuprinsul Eparhiei imposibil de oare-ce nici un lemn nu mai poate fi 5731/1909 Noastre pentru adunarea sumei de 4000 (patru mii) întrebuinţat la noua Biserică care s-ar face. lei, anume pe doi ani de zile cu începere de la data

k) Că această Biserică fiind Parohială şi Ibidem, fila 6. eşirei ei.necesitând altă Biserică filială în toată parohia, V Pe care condică o încredinţăm P.C. aceasta devenind neaptă de a se face serviciu Divin Proces Verbal Protoiereu al Jud. Vaslui spre a fi înmânată Epitropiei în ea, am remânea condemnaţi a nu mai auzi sfânta Nr. 131 respective.slujbă a Liturghiei pentru un timp nedeterminat. Anul 1911 luna Februarie 10 Datori fiind locuitorii recomandaţi de

l) Că a construit din nou o Biserică de zid Epitropie pentru strângerea acestui fond: Vasile D. numai cu Ofrandele adunate din această parohie Noi, primarul comunei rurale Cânţălăreşti, Corogeanu - cântăreţ şi Mihalache Lengan epitrop, la este imposibil de oare ce în toată parohia nu sunt plasa Zăpodeni, judeţul Vaslui; acea parohie, a se conforma în totul cu Regulamentul decât numai 144 locuitori capi de familie şi din aceştia Având în vedere că în satul Mărăşeni, Sf.Sinod scris la începutul acestei condici; numai câţi-va sînt mai cu stare. comuna Cânţălăreşti se simte absolută nevoe pentru atrăgându-le atenţiunea asupra tuturor articolelor din

Pe aceste consideraţiuni am hotărât a se clădirea unei noi Biserici; acel Regulament, relative la seriosul control, al înainta presentul Proces-Verbal onor. Protoiereu al Având în vedere că această Biserică este Circularei Condicilor de Milostenie.judeţului Vaslui cu raport în regulă, cu rugămintea ca singura în toată parohia neexistând biserică filială; Totodată pentru a nu se întâmpla, abuzuri Sfinţia Sa să refere cazul de faţă Prea Sânţitului Având în vedere Ord. P.S. Episcop din partea purtătorilor acestei Condici, Noi, expres Episcop al Eparhiei Huşilor, pe care-l rugăm cu Eparhiot Nr. 1430/1909 şi acela al Părintelui obligăm pe P.P. C.C. Protoierei din judeţele Eparhiei adâncă smerenie ca sub ocrotirea şi mijlocirea Prea Protoiereu Nr. 49 din 16 Ianuarie 1910 prin care pune Noastre, ca ei să-i urmărească şi să-i supravegheze Sânţiei Sale la onor. Administraţiune a Casei Bisericei în vedere Epitropiei a construi o altă Biserică; îndeaproape;să ni se dee ajutorul necesar pentru a construi o Având în vedere că suma de lei 7805 care Şi la prezentarea Condicei pentru vizare şi Biserică alta de zid din nou, care să ţie pe mai multă s-au strâns din cuprinsul acestei parohii nu este control să pună în vedere acestor purtători ca ei:vreme şi să rămâie şi generaţiunilor viitoare. suficientă pentru a se acoperi totala lucrare a unei noi 1) Totdeauna să pună pe condică numai Drept care am încheiat presentul Proces-Verbal în Biserici; cu cerneală, regulat, iar nu cu creionul; şi în fiecare două exemplare, din care unul se va înainta Onor. Având în vedere că a construi din nou o parohie intrând, să ceară parohului local, spre a Protoieria al Judeţului Vaslui, iar altul se va păstra la Biserică de zid numai cu ofrandele adunate din obliga pe un om dintre servitorii Bisericii respective, dosarul parochiei spre cuvenita regulă. această parohie este imposibil, de oare ce în toată care să însoţească pe purtători prin toate casele

Preot Const. S. Manoilescu parohia nu sunt decât 153 locuitori capi de familie, şi creştinilor, supraveghind astfel exactă şi curată Membrii Epitropiei Eu V.A. Corogeanu din aceştia câţi-va sunt mai cu stare; înscrierea pe condică a tuturor ofrandelor făcute într-

Eu V.I. Corogeanu Pe aceste considerente am hotărât a ruga o localitate, fie în numerar, fie în natură şi subscriind pe Onor Protoiereu al Judeţului Vaslui să mijlocească despre acest control parohul titular, la ieşirea lor din

Ibidem, fila 2. la P.S. Episcop Eparhiot ca să ne dea înaltă parohie.III autorizaţiune pentru circularea unei condici de milă 2) Asemenea P.P. C.C. Protoieriei, atât la

România pe termen de doi ani, şi pentru suma de 4000 (patru intrare, cât şi la ieşire din fie care judeţ, vor controla Ministerul Cultelor mii) lei absolut necesară. de aproape şi vor verifica pe Condică toate încasările, şi Pentru purtarea acestei condici, am ales după regula stabilită în această privinţă, ca să nu se

nii Instrucţiunei Publice întâmple greşeli, ori scăpări din vedere vătămătoare.pe D Vasile D. Corogeanu şi Mihalache Luegan, cel Administraţiunea Casei Bisericei 3) Totodată atragem atenţ iunea dintâi cântăreţ şi cel de al doilea epitrop la această Biuroul..... purtătorilor acestei Condici (ca şi la alte asemenea) parohie persoane cunoscute de noi ca cinstite şi de Nr. 2553 * 19 Feb. 1904 cumcă ei sunt datori, ca să nu poarte la ei bani încredere, iubitori de Casa Domnului şi cu cucernicie.

necontenit, spre a nu li se întâmpla ca să nu fie Drept care am încheiat prezentul Proces Prea Sfinţite, prădaţi pe drumuri de către rău-făcători. Drept care, Verbal

aceştia totdeauna, de câte ori vor aduna o sumă de Primar, «ss» Notar «ss»Cu privire la adresa Prea Sfinţiei Voastre una până la 200 de lei cel mult, trebuie a-i consemna

Nr. 59 a.c. avem onoare a vă răspunde că această la Casieria cea mai din apropiere, prin mandat poştal, Ibidem, fila 14.Administraţiune nu are mijloace de a clădi şi reclădi notând darea de samă la Epitropia acestei Biserici.VIIbiserici, ci numai de a putea de o cam dată să dea Pentru care faptă bună şi Sfântă a Româniamici ajutoare în scopul acesta. Milosteniei de bună voie, Noi, iubiţi creştini, facem un Konon

Primiţ i vă rugăm, Prea Sfinţ i te, călduros apel la spiritul, caritatea şi bună-voinţă D. Cu mila lui Dumnezeu Episcop al de Dumnezeu încredinţarea deosebitei noastre consideraţiuni. Voastre, de a nu trece cu vederea pe purtătorii păziteri şi Binecuvântatei Eparhii a HuşilorMinistru «ss» Gârboviceanu Administrator «ss» acestei condici de Milostenie, prin ajutorul căreia Apel

Prea Sfinţiei Sale trebuie a se reconstrui Biserica parohială cu hramul Cătră toţi bine credincioşii creştini din Prea Sfinţitului Episcop al Eparhiei Huşilor „Sfântul M.M. Dimitrie” din parohia Mărăşeni comuna această Eparhie pentru reconstruirea bisericii

tul Cănţălăreşti, jud. Vaslui, şi să binevoiţi deci, a parohiale cu hramul „Sf. M.M. Dimitrie” din parohia Ibidem, fila 4. contribui fiecare, cu tot aceia ce dragostea creştină, Mărăşeni, comuna Cănţălăreşti jud. Vaslui.

IV iubirea aproapelui şi puterile vă vor permite. Imitând Iubiţi Creştini şi ai noştrii fii şi fiice Nr.1430 pe strămoşii noştri, care nici o dată nu s-au dat la o Duhovniceşti -1909 Octombre 30 parte, când a fost vorba, nu numai de reconstruire, Arhierească bine-cuvântare

Prea C. Protoiereu al jud. Vaslui, reparaţie şi conservare, dar chiar şi facerea din nou a Având în vedere neapărata trebuinţă ce instituţiunilor pioase, precum sunt Sfintele Locaşuri se simţeşte pentru reconstruirea Bisericii parohiale

tulLa raportul de inspecţiunile făcute de Prea Dumnezeeşti etc; făcându-se astfel vrednici de cu hramul „Sf M.M. Dimitrie” din parohia Mărăşeni, C. Voastră, în acel judeţ pe luna August 1909, (Nr. făgăduinţa Mântuitorului, carele, prin Sf. Evanghelie, com. Cănţălăreşti, jud. Vaslui;767 din 19 August 1909), Noi, observând că mai aprobând cei doi bani ai „văduvei”; zice în altă parte Având în vedere cuprinsul raportului P.C. multe Biserici au mare nevoie de reparaţiuni şi că: „Vrednic este lucrătorul de plata sa”, şi în alt loc Protoiereu al jud. Vaslui cu Nr. 335 din 5 Aprilie a.c. îmbunătăţiri, şi având în vedere că acum este timpul „Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui”.1911, şi a notelor anexate la el: Procesul Verbal când fiecare Epitropie trebue să se gândească la Dat în Reşedinţa Noastră Episcopală Nr.3/1911 adresat M. către Epitropia respectivă; şi al mijlocul de întrebuinţat pentru ajungerea scopului de Huşi, la anul mântuirei una mie nouă sute Primăriei comunei Cănţălăreşti cu Nr. 131/1911; din a se îmbunătăţi starea Bisericilor respective, vă unsprezece, luna Aprilie în 19 zile, iar al Păstoriei care acte se constată absoluta necesitate ce se simte invităm de a pune în vedere tuturor Epitropielor Noastre al zecelea.pentru reconstituirea Bisericii de mai sus arătată; şi Bisericeşti mai jos notate şi anume: Director Cancelarieicare va costa (reparaţiuni) suma de 19.000 lei, din

1) Biserica Parohială din Parohia Iconom C. Isăcescucare binevoitorii enoriaşi respectivi fiind puţini la Mărăşeni, fiind de vălătuci în stare de mijloc, să se Nr. 471număr şi foarte săraci, au putut contribui până în pună în vedere Epitropiei de a se gândi la mijloacele Ibidem, fila 15 şi 16.prezent numai cu minima sumă de 7805 lei; şi că, pe trebuitoare pentru construirea unei alte Biserici. lângă ce aceştia vor mai putea ca pe viitor, mai

Deci asupra acestor 10 Art. de necesitează până la completarea întregii sumi îmbunătăţirile necesare Bisericilor, atrăgându-vă trebuietoare construcţiei suma mică de 4000 lei care atenţiunea, vă invităm ca de urgenţă să le puneţi în nu s-ar putea aduna de cât prin ajutorul bene-vol altor vedere, fiecăreia dintre Epitropiile respective pentru bine-credincioşi creştini de pe aiurea.aducerea lor la îndeplinire; Despre care, Ne veţi şi Cerându-ne în acest scop, eliberarea unei spune în curent la vremea cuvenită, spre a noastră Condici de Milostenie.ştiinţă şi regulă. Pentru aceste motive, Noi, aprobând

«ss» Director Cancelariei Diacon V. Onu concluziunile acestor acte, am acordat circularea

PRUTUL

18


III datorie cu adâncă supunere raportuescu pria Sfinţiei Voastră, ca să vă Preo Sfinţite şi mult Milostive Stăpâne milostiviţi a porunci de a le da stăpânească blagoslovenie şi cărţi de mutare

pe pomenitele biserici.Schitul Cruceanu cu pământul ei stăpâneşte se găsăşti pe moşia Al Prea sfinţie Voastră

Rădeştii înjghebat cu dănuiri ce întâi de familia domniască a căreia clironomi Plecat şi supus slugămă găsesc eu gineri cu fraţii soţâi mele agăi Neculai Docan ci să găsăşti «ss» Prot. ţin. Tutov.:

0pravelisit di banulu domnescu sărd. Giorgi Docan cu doi fraţi mai mici Ioan şi N 35Pavel, stăpânire acel schit în puterea jurnalului giudecătoriei că nu eşti 1847 febr.10închinat Svnt. Episcopii în care şi vechil M: au iscălit mulţămiri, totdiauna liau Bârladfăcut împedecare. Precum dispre aciasta de veţi voi a vă aduci aminte în trecutul an 845 când aţi eşit în eparhie fiind la Bârlad în gazda la dlui aga Arhiva Episcopiei Huşilor, F.E.H., dosar 3/1846, f.17, Pachet 3.Giorgi Iamandi, mam înfăţoşat prea Svinţâi Voastre şi miaţ dat hârtii purtătoare cătră isprăv.ei ca să le înfrâneze obrăznicia, şi cu chipul acesta, şi Vcu sfătuire necontenit printre o samă de răzăşi ei se găsăsc cu o oreşcare înţălegeri, când abie se liniştise schitul şi când de la câţiva boeri sau adunat Pria Sfinţite Stăpânicopili de la cari pe lângă înfrumuseţare cu faciri de chilii apoi şi cu aduceri de

0p[...] şi milostenii, acum pătimeşti supărări dinspre altele. Cu rânduire de Potrivit cu înţelesul poruncii Pria Sfinţii Voastri di supt N 67 în uniri tovarăş stariţi pe un călugăr Paisie ca să fii în unire în căutare interesurile cu Sfinţia Sa protoereul ţinutului Tutovii iconomul Teodor Berce şi schitului lucru nepilduit până acum să fie un călugăr şi o călugăriţă la un dum.arhitectul satului, săvârşindusă smetul atingător despre cheltueli schit. Şi cari acum după ce nişte ce pâri a sale sau a protoereului ţinutului că privitoare întru facire din nou, chiliilor schitului Crucean a căruia valore în plouă în beserică, au venit cu porunca preo Svinţiei Voastre ca să tai patru samă de 24436 lei şi parale şi cu materia adunată 150.000 cărămidă ci să fălci păduri şi să dee şi stareţa una mie lei ca săş învăliască şi că dacă nu va găsăşte în natură precum şi 12 coşuri piatră pentru temelii, să socoteşte da banii şi nu se va uni cu călugărul se o dipărtez de la schit lucru ce schitul îndistul spre înfiinţarea pominitile încăperi.nici o trebuinţă de învălit, pentru că în două locuri nemai fiind streşina rumptă Şi dar alăturat pi lângă aciasta pristavlisindusă Pria Sfinţii Voastri eu ca un ctitor am şi făcut meremetul trebuitor. Încă poati de acum a mai trăi în totul smet. Întru tot supusă să aşteaptă dizlegarea raportului din 25 genar patru cinci ani până când moşia mai deschizândus şi văzândus din luoare trecut.socotele stareţii că prisosescu niscaiva bani peste cheltuielile binecuvântate A pria Sfinţii Voastriatunci. Se poate învăli fără a se tăe păduri, şi la vremi când acoperământul ar Pre plecată şi supusă slugăveni în trebuinţă a se faci din nou, dacă iarăş eu precum mă găsesc în Nacealnica schitului Cruceanplecare şi cu a me cheltueală nul voi învăli, nici cu agiutoriul boerilor care au «ss» Asinefta Shimonahia

0copilele la schit şi cari au făgăduit ei îndată ci va ceri trebuinţă vor da banii N 20materialului şi a meşterilor lucrători. Atunci iarăş eu ca privitor mai aproape Anul 1849voi faci aratări preo Sfinţâi Voastre, şi pădure păstrată fiind şi cu cât depu în luna februarie [...] zileagiutor de la noi îndată se va învăli şi nu va rămâne se ploai în biserică cum neprielnicie acestui schit nedrept sau adus la cunoştinţă. Dosar 1/1836 - 1852, f.98.

Aceste preo Svinţite şi milostive stăpâne din durere ca pentru lucru dănuit de niam nostru şi ca privitor mai aproape văzând fără cuvinte VIsupărări asupra acestui schit.

Plecat le supun cunoştinţei prea svinţâi voastre şi cu umilinţă mă Pria Sfinţite Stăpânerog să aveţ îndurare a se linişti pe schit în cătare interesurilor sale numai de

0către stariţa aflătoare acum care cu a sali urmări până acum au dat poveţi şi Potrivit stăpâneştii porunci a Pria Sfinţiei Voastre N 139 mergând nădejdi pe viitor a înfrumuseţa acel lăcaş şi prin a sali mijloaci cu cunoştinţa la schitul Crucianul şi în unire cu sfinţiea sa stariţa acelui schit, şi arhitectul ce au cătră famaliile de boeri şi neguţători a aduna şi a înmulţi venitul oraşului Bârlad făcând smet pentru facirea chiliilor din nou, ce au a să face la schitului iară nu al răsipi, fiind bine încredinţaţi că îndată ce mai vom simţi că acel schit, căci acele vechi numai sânt în stare de a să meremetisi şi de a mai se abate cât de puţin de la a ei datorii vom aduci la cunoştinţa prea svinţâii veţui oameni în eli, fiind cu totul părăduite şi stricate, pe care smet cu voastre cerând depărtare şi rânduirea alteia. supunire îl alăturez Pria Sfinţiei Voastre, spre pliroforie rămâind a hotărî

Nici pârile ce se vor aduce de la alţi streini de noi ctitorii se înţeleg precum veţi socoti. Iar pentru socotelile schitului, vine însuşi maica stareţă la de la sine că privesc la în parti interes şi spre a fi liniştită familia noastră şi a Pria Sfinţie Voastră aducând şi condicile schitului ca să videţi socotelile de 200 /gospodari/ care abiea iam adus a cunoştinţă că părinţii lor dăruind nău veniturile şi cheltuelile urmate, pe părintele Paisâe Novac nu lam găsit ca să-făcut ră[...]. A doua rugăminte să vă milostiviţi a ne trimite arhierescă l trimit Pria Sfinţie Voastre, precum pomeniţi.blagoslovenie prea svinţâi voastre şiporuncă cătră protoiereu în[...] lua Pentru care după datorie cu adâncă supunere raportuescu.pentru liniştire schitului. Al Pria Sfinţiei Voastre

«ss» Plecat şi supus slugă«ss» Prot. ţin. Tut. Teodor Berce iconom

01846 N 54oct.30 1849 mart.1Târg Bârlad Bârlad

Ibidem, f.89-89 v; 92 Ibidem, f.99.VII

IV

Pria Sfinţite StăpânePrea Sfinţite Stăpâne

Luând în privire că nacealnica schitului Cuceanul de la acel ţinut al Preotul Georgie Olariul de la bisărica schitului Cruceanul acest Tutovii shimonahia Asâneta nici cum nare durere pentru schit, că de când au

ţinut nemulţumindusă a mai fi slujitoriu la acea bisărică, sau alcătuit cu intrat nacealnică la acel schit nici un acaret cât de mic nau făcut ba încă şi lăcuitorii şi vechilul moşiei satului Docăniasa, ca să statornicească, şi să fie câte liau găsit liau lăsat de să părăduescu, Întâiu că bisărica să găsăşte mai slujitoriu la bisărica din acest sat, şi în locul său nacealnica acelui schit au descoperită, ograda schitului să găsăşte mai de tot stricată precum şi chiliile găsit şi alcătuit pe preotul Emandaci Crăiţă din satul Pogoneştii tot acest ţin: ce sânt cad la pământ. Din pădurea schitului au vândut câteva fălci şi rămânândui în loc încă doi preoţi slujitori la bisărica din acel sat Pogoneştii, cealaltă pădure rămasă au vrăcăluito. Pe lângă aceste şi puţinul sobor ce şi fiindcă numiţii preoţi să mulţumescu a statornici cel întâiu la bisărica din este acolo petrecătoriu nici cum nu să împacă cu dânsa.satul Docăniasa, şi cel al doilea la bisărica de la schitul Crucianul, Eu după Este schimonahia Veniamina Novac petrecătoare în schitul

Documente inedite privind schitul Cruceanu- urmare din pag. 4 -

PRUTUL

19


Documente inedite despre

biserica din satul Curteni (1912)Ionuţ Ciprian Pilă

Reg. la N. 329

din 9 martie 1912

ROMÂNIA

PROTOIERIA JUD. FĂLCIU0

N 333

1912 luna Martie 7

Prea Sfinţite Stăpâne,

În parohia Curteni din acest judeţ, s-a început la 4 Septem.1903

construcţiunea unei Biserici cu menirea de a înlocui pe cea veche parohială care din

cauza vechimei şi a relei construcţiuni începuse a se deteriora. Din lipsa de mijloace

precum şi din alte împrejurări, lucrările au mers încet până la toamna anului expirat

când ele s-au terminat în complectul lor. Această Biserică s-a făcut după planul tip al

Ministerului Cultelor, cu o singură turlă mare în faţă şi s-a luat parte în licitaţie şi parte

în regie, cu aprobarea casei Bisericii.

Catapeteasma şi toate obiectele necesare cultului, de asemenea s-au

făcut din nou. Recepţiunea lucrărilor a fost făcută: pictura catapetesmei şi a pereţilor

de către subsemnatul prin procesele verbale N 27/910 şi 2/911 iar zidăria de către

arhitectul casei Bisericii prin procesul verbal N 29/911. Dorinţa cea mai mare a

locuitorilor este acum ca Biserica să fie sfinţită în prima Duminică după Paşte în

acest sens a şi intervenit epitropia respectivă cu raportul N 7/912. Dacă Prea Sfinţia

Voastră nu va putea fi împiedicat de alte cauze, subscrisul, cu cel mai profund

respect Vă rog P.S. Stăpâne, să binevoiţi a satisface cerere locuitorilor şi a epitropiei

pentru această zi.

Sunt cu cel mai profund respect

Al P.S. Voastre supus serv.

Protoiereu,

Ieremia Hagiu

Prea Sfinţiei Sale

Prea Sfinţitului Episcop al Huşilor D.D. Nicodem.

Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Vaslui, Fondul Episcopia

Huşilor, doar 30/1912, f.1.

II

Reg. la N 425

din 3 aprilie 1912

ROMÂNIA

PROTOIERIA JUD. FĂLCIU0

N 381

1912 luna Aprilie 2

Prea Sfinţite Stăpâne,

Noua Biserică cu hramul „Sf. Voievozi” din parohia Curteni a cărei sfinţire

s-a făcut în ziua de 30 Martie a.c. a fost construită cu estimaţiunea de a înlocui pe cea

veche cu acelaşi hram, care pe lângă că se regăseşte în stare proastă, dar mai e şi

situată în afară de sat la cimitirul parohiei.

Pentru îndeplinirea scopului arătat cu cel mai profund respect Vă rog P.S.

Stăpâne să binevoiţi a recunoaşte ca atare precum şi de a interveni către Onoratul

Minister al Cultelor şi Instrucţiunii tot

pentru acest scop, rămâind ca vechea

biserică să servească ca, capelă de

cimitir până la desfiinţarea sa.

Sunt cu cel mai profund

respect

Al P.S. Voastre supus serv.

Protoiereu,

Ieremia Hagiu

Prea Sfinţiei Sale

Prea Sfinţitului Episcop al Huşilor D.D.

Nicodem.

Ibidem, f.3.

Zimbrul, fimeie cu bune purtări şi duioasă pentru casă, meritează de a fi nacealnică la vreun schit. De veţi socoti Pria Sfinţia Voastră, ar fi bine să o rânduiţi nacealnică în locul schimonahiei Asâneta şi ei să-i porunciţi a să muta la schitul Zimbrul de unde îi este metania.

Pentru care eu după datorie cu adâncă supunire raportuescu.

A Pria Sfinţiei Voastreplecată şi supusă slugă

«ss» prot. ţin. Tutov. Constandin iconom

0 N 1491850 Iulie 13Bârlad

Ibidem, f.109.

Notă: S-a hotărât permutarea nacealnicei Asineta la schitul Zimbru, fiind înlocuită cu Veniamina Novac. Se păstrează rezoluţia episcopului de Roman de pe raportul monahiei Veniamina Novac, din 30 septembrie 1850, prin care se porunceşte protoiereului de Tutova „să trădeze pe sama jăluitoarei toată averea schitului” (vezi Ibidem, f.113). Protoiereul se deplasează la schitul Cruceanu unde cercetează veniturile şi cheltuielile între anii 1845-1848 (Ibidem, f.107).

VIII

La Vlădica0N 8 [probabil din martie 1852]

0În urmare însărcinării cel întâiu cu adres N 14 şi cel al 2le 0cu porunca N 113 a prea Sfinţiei Voastre potrivit jalubii cuvioşii sale

Shimonahiei Asânefta Dabija foastă nacealnică la schit Cruceanu, păsind localnica cercetare neam văzut opriţi di marşa lucrării din împregiurări lipsirii dovezilor trebuitoare şi anume sama schitului anului 849 şi pân la 50 pân la scoatire cuvioşiei sale Asânefta din nacealnicie, cari nu să vedi nici decum trecută în condica sămii schitului cum şi catagrafie acelui schit di avere primită de ea de la foasta de mai înainte stariţi Magdalina Vrabie şi lăsată în sama ceştii de acum, şi cât pentru samă după ştire ci am luat di la cuvioşie sa shimonahie Dabija zice că mai nainte di scoatire sa ar fi dato în mâna iconomului Constantin Vrabie în alăturare cu condica sămilor, cât acum numai condica să vede şi netrecută în ea această samă. Iar pentru catagrafie zăstrii schitului neau arătat aflătoare stariţă că au dato în mâna unui sachelarie Scarlat blagocin de ocol numiţilor voind a urmări aflare acestor hârtii au cerut de la zisul sachelar prin înscris

0N 5 ca să ni înpărtăşască zisa catagrafie sau ştiinţe undi au dato asupra cărie întrebări ni răspundi prin înscrisul său că această catagrafie poruncit fiind au luat'o şi au dat'o în canţelarie protopopii pi care temeiuri neam adresat cătră Sfinţie Sa iconom Vrabie prin înscrisurile 6 şi 7 ca să ni împărtăşască zisâle hârtii asupra cărora adresuri ni răspundi că cât pentru samă fiind numai pi un sfert di hârtie şi dându'i în mâna săvârşitului din viaţă arhiereu V.Rosăt au rupto, iar pentru catagrafie aflândusă Sfinţia Sa la moşie la ţară ne împărtăşăşte un răvaş cătră suplentul său iconom Ioan Gine ca di să găsăşti asămine catagrafie în canţelarie sau să ne-o împărtăşască şi după care răvaş numitul suplent prin scrisul său, că asămine catagrafie sau alte hârtii atingătoare di acel schit în canţelarie protopopii nu să găsăsc precum vă veţi lămuri din însuş acel înscris alăturat aice.

Aşadară după asămine împregiurări spre necontenire marşii acestei lucrării cel întâi cu cel mai adânc răspect şi cel al doile cu smerite metanii ne rugăm ca un să găsesc aseminea motivuri sau orici fel de hârtii atingătoare di aceasta lucrare în arhiva episcopii grabnic să ni să trimită cu chiar înadinsul acest trimis iar nigăsindusă să binevoiţi a ni poz[...] lucrare numai pe dizvălirile de faţă. Cu adăugire că sânt pentru catagrafie averii schitului la mine iconom Robul ca cel ci mam găsit atunce lucrătorile şi feţile scoatire monahii Asânefta din nacealnicie să găseşte întocmai copie di pe acea catagrafie şi pentru care să avem dizlegare di o putem lua di văzut în lipsă oricine numi (?).

În sfârşit adăugire iarăş în urmă cu grabnic să ni să răspundă la aceste fiind că noi am împărtăşit chemări tuturor feţâlor ci fac parte în pricină cu termen la 18 a următoarii.

A.E.H., F.E.H., dosar 43/1852, f.15, pachet 5.

O problemă importantă cu care s-a confruntat România şi îndeosebi numai în ţară, ci şi în afara hotarelor ei. Solidaritatea popoarelor străine, a diferitelor societăţi de binefacere s-a manifestat în bună parte prin intermediul Moldova în anii 1945-1946, au constituit-o seceta şi foametea. La acestea se CARS-ului căruia i se adresau pentru a oferi ajutorul lor poporului român şi adaugă şi obligaţiile mari impuse sub forma produselor de tot felul, aşa încât,

1) îndeosebi evreilor din ţară. Lupta pentru salvarea populaţiei înfometate din treptat, au fost golite până şi silozurile şi depozitele strategice [...] . Anul 1946 regiunile lovite de secetă, pentru ocrotirea copiilor sinistraţi şi asigurarea viitoarei fusese un an secetos şi recoltele strânse de pe câmp, mai ales din Moldova, erau recolte, a dat naştere unor copleşitoare acte de solidaritate naţională. Activitatea

foarte slabe. Explicaţiile situaţiei erau, însă, mult mai profunde. Ţăranii abia se CARS-ului a constituit, fără îndoială, un exemplu de mare voinţă naţională,

întorseseră de pe frontul de Vest şi reforma agrară afectase economia rurală. manifestat în momente deosebit de grele pentru poporul român, în special pentru Deoarece Moldova fusese teatru de război, aici distrugerile erau mari şi foametea Moldova.a lovit mai mult. Mase mari de oameni plecau în pribegie pentru a-şi procura cele În primele şase luni de la înfiinţare, CARS-ul organizase aproape 1200 de necesare traiului. Oraşele aveau cartiere întregi, mai ales cele centrale, prefăcute cantine, unde se hrăneau zilnic 13000 de persoane. În aceeaşi perioadă fuseseră

2) puşi la adăpost în familii şi cămine, în regiunile mai puţin afectate, 24000 de în ruine, iar satele se ridicau din cenuşă .11)copii . La jumătatea lunii mai 1947 numărul copiilor evacuaţi din regiunile Vestea foametei din România, stat agricol, cu mari resurse alimentare şi

deficitare în cele aşa-zis excedentare crescuse la 51313, iar cele 1756 de cantine disponibilităţi pentru export, a depăşit graniţele ţării. Se lansase un apel către toţi 12)

cei ce avuseseră legături cu ţara pentru a face colecte şi a se obţine ajutor. înfiinţate distribuiau zilnic 148888 raţii .La dificultăţile existente în industrie, ca urmare a lipsei de materii prime, a Pentru intensificarea şi coordonarea centralizată de către stat a tuturor

pieselor de schimb, a insuficienţei mijloacelor de transport şi a penuriei de acţiunilor de combatere a efectelor secetei, Adunarea Deputaţilor a votat la 27 combustibil, se adaugă consecinţele celui de-al doilea an de secetă. Deşi februarie 1947, la iniţiativa guvernului, legea pentru înfiinţarea Comisiei suprafaţa arabilă cultivată în 1946 a fost de 9,36 milioane ha, fiind superioară cu interministeriale şi a Comitetelor pentru ajutorarea regiunilor bântuite de secetă,

3) a căror activitate urma să se desfăşoare timp de un an, termen care putea fi 3,5 mii ha celei cultivată în 1945, recolta agricolă a fost foarte slabă . Speranţele 13)

într-o recoltă mai bună, reale, în primăvara anului 1946, au fost curmate însă de prelungit sau redus după necesitate .seceta excesivă, cu mult mai gravă prin urmările sale, decât cea din anul 1945, O problemă deosebită a constituit-o colaborarea CARS-ului cu Apărarea începută către sfârşitul primăverii şi continuată până la mijlocul toamnei. Ea a Patriotică şi alte organizaţii pentru transportarea şi distribuirea ajutoarelor venite cuprins 24 de judeţe, cu precădere cerealiere, situate în Moldova şi Sud-Estul din străinătate sau pentru buna funcţionare a cantinelor suedeze, înfiinţate în

14)ţării. Din totalul de 58, cea mai mare parte a acestora a suferit pentru a doua oară Moldova de o societate din Stockholm, „Salvaţi Copiii” . În mai 1947 CARS-ul datorită lipsei de umiditate. Efectele lipsei de precipitaţii au fost agravate de întreţinea, în judeţul Iaşi, aproape 120 de cantine, la care mâncau peste 15000 insuficienţa inventarului agricol viu şi mort, de caracterul predominant extensiv al persoane (masa de prânz) în afara celor 1000 de copii cu 3 mese pe zi. Într-un an agriculturii româneşti, de structura înapoiată a producţiei şi a proprietăţilor de activitate, prin intermediul CARS-ului s-au distribuit în judeţul Iaşi, peste agricole. Greutăţile întâmpinate au fost deosebit de mari, lipsa de alimente şi de 3.600.000 mese, 126.000 kg de alimente numeroase obiecte de îmbrăcăminte

15)produse pentru industria uşoară fiind „completată” prin speculă şi inflaţia de mari etc.proporţii. Numai în ultimele trei luni ale anului 1945, preţurile la bunurile de larg O mare parte din ajutoarele primite din străinătate, deşi unele urmăreau şi consum s-au ridicat de cinci-şase ori în Moldova, în timp ce salariile se menţineau interese politice, au fost îndreptate spre Moldova. În urma vizitei întreprinse de

4)la un nivel scăzut . Situaţia s-a înrăutăţit mult după al doilea an de secetă. În dr.Florica Bagdasar, ministrul sănătăţii, în Suedia, Societatea suedeză „Salvaţi unele părţi ale judeţului Iaşi recolta de grâu a fost în vara anului 1946, de 70-100 copiii” s-a angajat să întreţină până la noua recoltă 20000 copii din Moldova. În kg la hectar. În cea mai mare parte, porumbul se uscase încă din iulie. Majoritatea primele zile ale anului, a sosit în ţară un prim şi important transport sudez de populaţiei avea venituri mici, asigurându-şi cu greu alimentele necesare. În 1946, alimente, medicamente şi îmbrăcăminte, îndreptat în cea mai mare parte spre lipsa alimentelor a provocat o creştere rapidă a preţurilor. Un kilogram de orez această zonă. Pentru centrele de copii din Iaşi s-au repartizat 7500 kg de zahăr,

16)care costa în iunie 4200 de lei, ajunsese în octombrie la 20000 de lei, făina albă de iar pentru spitalele din localitate, 1000 paturi .5)la 340 de lei la 7800 lei, iar grişul de la 240 lei crescuse la 7700 lei/kg . În aceste Chiar şi ajutoarele venite din străinătate au fost motiv de discordie între

condiţii chiar şi puţinele cereale care ajungeau în judeţele deficitare erau Crucea Roşie Română, care nu era încă controlată de comunişti, şi CARS-ul, inaccesibile oamenilor de rând. Funcţionarii, cadrele didactice şi ţăranii erau obedient puterii comuniste. O mare problemă era distribuirea ajutoarelor trimise extrem de îngrijoraţi de creşterea preţurilor. Pentru ca un ţăran să-şi poată de „imperialiştii anglo-americani”. Vasile Luca a ţinut să-i instruiască personal în

6)cumpăra o pereche de ghete trebuia să vândă cca.300 kg de grâu . În acelaşi acest sens pe membrii CARS: „trebuie să spunem fiecărui ţăran că ciocolata timp, un învăţător câştiga între 60000 şi 90000 de lei pe lună, fapt ce îi determina aceasta de acolo e una, dar când cerem grâu nu ni se dă, caută să înfometeze şi

17)pe mulţi să-şi abandoneze catedrele pentru munci fizice, unde remuneraţia era să cumpere conştiinţa lui împotriva democraţiei şi a guvernului cu ciocolata” .7)de 8500-9000 lei/zi, asigurându-şi astfel alimentele necesare supravieţuirii . În Ţările vecine, URSS, Cehoslovacia, Polonia, Iugoslavia, Bulgaria şi Ungaria,

luna septembrie 1946 devenise evident că România era nevoită să importe deşi confruntate şi ele cu mari lipsuri, au trimis unele ajutoare sau au găzduit copii cereale pentru a putea depăşi criza alimentară. În ciuda dificultăţilor prin care români din zona lovită de secetă. Guvernul SUA a trimis, în martie 1947, ajutor trecea ţara, livrările de cereale către URSS erau o preocupare esenţială pentru constând în hrană pentru 50000 persoane pe timp de 16 zile, în pachete de

18)autorităţile româneşti. Până la sfârşitul lunii septembrie fusese livrată judeţelor alimente condensate şi consevate . La începutul lui aprilie a sosit la Iaşi, aşa deficitare o cantitate de 2390 tone de cereale, în timp ce în Uniunea Sovietică cum aprecia „Lupta Moldovei”, darul poporului englez, constând în hrană pentru

8) 19) 20)fuseseră expediate 26665 tone . studenţi, elevi şi spitale . S-au mai primit ajutoare din Franţa, Olanda şi Elveţia .În condiţiile arătate mai sus, posibilităţile de asigurare a hranei populaţiei, Arhivele deţin înregistrări, uneori laconice şi seci, alteori de un tragism

mai ales a celei din Moldova, cu produse de primă necesitate din resurse interne impresionant pe această temă. O notă informativă, din 4 februarie 1947, adresată erau cu totul insuficiente. Rezervele de cereale din recolta anilor precedenţi erau Ministerului de Interne vorbeşte tocmai despre nemulţumirile populaţiei. În deja epuizate. Mai mult, România avea de restituit 30000 de vagoane de cereale special, ştirile din Moldova erau caracterizate ca „foarte dureroase”. În această importate cu împrumut, în a doua jumătate a anului 1945, din URSS pentru zonă, porumbul se vindea cu 20-25 de mii de lei kilogramul, cerealele trimise de acoperirea deficitului cauzat de seceta din acel an. guvern se dovedeau insuficiente, în timp ce foametea şi lipsurile se arătau

Trebuiau satisfăcute obligaţiile curente în anul în curs, care decurgeau din necruţătoare. În consecinţă, se semnalau cazuri în care populaţia se hrănea cu aplicarea diverselor prevederi ale Convenţiei de Armistiţiu. Dintr-o ţară făină de ghindă sau turte de floarea soarelui provenite de la fabricarea uleiului („şi exportatoare de cereale şi produse agroalimentare, una din principalele surse de chiar această nutriţie nu şi-o pot permite decât o dată la 2-3 zile”). În judeţele devize ale ţării, România a devenit o ţară importatoare de cereale pentru a salva Botoşani, Dorohoi, Tecuci şi Buzău apăruseră cazuri mortale de inaniţie. Anumite populaţia de la înfometare. familii de moldoveni credeau că pot depăşi criza părăsindu-şi gospodăriile şi

21)Seceta a adus o adâncă perturbare în toate sectoarele de activitate, cu îndreptându-se spre alte regiuni, în care sperau să-şi asigure hrana zilnică .profunde implicaţii sociale şi politice, provocând în acelaşi timp, pe fundalul Aceste veritabile refugii luau proporţii, grupurile fiind tot mai numeroase, greutăţilor generate de urmările războiului, o psihoză de panică ce s-a punând autorităţile într-o vădită dificultate. Zonele vizate de cei plecaţi să se transformat treptat într-un factor activ de dereglare a vieţii economice. aprovizioneze erau îndeosebi Bihorul, Banatul şi Oltenia. Gările din Oradea,

În afară de acţiunea oficială pe linie de stat, dusă de Comisia Arad, Timişoara, Craiova, Roşiorii de Vede au fost spre sfârşitul lunii noiembrie şi interministerială, s-a creat la 31 august 1946, în urma apelului unui grup de începutul lunii decembrie 1946 asaltate de aşa-zişii „trăistari”, oameni veniţi cu

22)personalităţi, oameni de ştiinţă şi cultură, artişti, Comitetul pentru Ajutorarea traista după alimente . Aceste plecări în masă au îngrijorat autorităţile comuniste Regiunilor bântuite de Secetă (C.A.R.S.), care a stârnit un larg ecou în sufletele deoarece „de această situaţie au început să profite membrii partidelor din opoziţie cetăţenilor. La ajutorarea regiunilor afectate de secetă a contribuit şi Apelul care în mod făţiş provoacă populaţia la acte de nesupunere, manifestări rasiale,

23)patriarhului Nicodim al Bisericii Ortodoxe Române pentru sprijinirea regiunilor în scopul de a discredita guvernul şi regimul democratic” . Situaţia populaţiei din 9)calamitate, îndeosebi a populaţiei din zona Moldovei . La acest apel se adaugă şi Moldova devenise de nesuportat. În decembrie 1946, Inspectoratul de Jandarmi

eforturile noului ierarh Iustinian Marina, episcop vicar de Iaşi la Mitropolia Suceava raporta că din cauza lipsei cerealelor, o parte din populaţie se hrăneşte Moldovei şi Sucevei, viitorul patriarh al României, de a alina suferinţele populaţiei cu apă şi sare. În judeţul Dorohoi, din totalul de 45 de comune, în 39 din ele

10)din zonă, graf afectată de secetă . populaţia se confruntă cu mari lipsuri. În comune precum Coţuşca, Borzeşti, Activitatea CARS-ului s-a îmbinat şi a completat acţiunea oficială pe linie de Avrămeni, oamenii nu mâncau decât o dată pe zi. Din judeţul Botoşani plecaseră

24)stat. Atunci când colectările Comisiei interministeriale încetineau datorită din cauza foametei 136 de familii întregi şi numeroşi capi de familie .diferitelor dificultăţi, CARS-ul îşi amplifica activitatea pentru a suplini minusurile „La punctele unde sunt instalate cordoane de baraj pentru trenurile foametei, înregistrate. Intensificările colectărilor oficiale în noiembrie 1946 şi ianuarie, Filiaşi-Piatra, în timpul operaţiunilor de control şi confiscare se petrec scene februarie 1947, au fost urmate de sporirea acţiunilor neoficiale ale CARS-ului în penibile şi cu adevărat înduioşătoare. Noaptea, când sosesc trenurile foametei în lunile decembrie 1946 şi martie 1947, care au adus astfel o contribuţie de mare aceste gări, să aud până departe vaiete, blesteme şi tot felul de sudălmi adresate importanţă materială şi morală la traversarea momentelor dramatice ale secetei. Armatei şi celor ce le iau sacii cu cereale atât din partea celor năpăstuiţi cât şi din

CARS-ul a reuşit să trezească interes şi înţelegere faţă de cei năpăstuiţi şi nu

PRUTUL

20


Foametea şi starea de spirit din Moldova în anii 1945-1946Dr. Nicolae Ionescu

partea călătorilor, care se asociază la vociferări şi huiduieli în masă. Aceste scene mai menţiona faptul că populaţia judeţului Putna manifestă tendinţe de agitaţie, sfâşietoare, ce se petrec la controlul fiecărui tren, au ecouri serioase în masa datorită lipsei de alimente. De aceea, era necesară luarea de măsuri urgente de publicului călător. Cu ocazia acestor operaţiuni se comit şi tot felul de abuzuri, aprovizionare cu cereale de către autorităţi.astfel: Inspectoratul de Jandarmi Timişoara semnala că în ultimele 24 de ore au fost

- celor ce li se confiscă cerealele nu li se lasă nici cotă liberă de transport (20 trimişi înapoi 60 de moldoveni. De asemenea, se mai menţiona faptul că pe rază 34)kg mălai şi 3 kg pâine); judeţului Timiş-Torontal se mai găseau aproximativ 100 de moldoveni .

- sacii sunt aruncaţi din tren, se rup, iar cerealele se împrăştie prin zăpadă Legiunea de Jandarmi Bacău raporta la 30 decembrie 1946: „sunt foarte sau noroi; dese cazurile când sunt văzute pe uliţele satului femei cu copii în braţe plângând

- pentru cerealele confiscate, nu se eliberează nici un fel de dovadă din care de foame şi locuitori adunându-se în faţa primăriilor cerând să se aducă grâu şi 35)să rezulte cantităţile ridicate şi nici nu se achită contravaloare; porumb că mor de foame” . În acelaşi timp Legiunea de Jandarmi Fălciu anunţa

Călătorii care transportă mai mulţi saci renunţă la reclamaţie dacă reuşeau că ţăranii şi-au pierdut şi încrederea în guvern şi că sunt foarte probabile mişcări să scape măcar cu unul. Se fac comentarii defavorabile pentru motivul că din de revoltă şi avertiza: „cu foarte puţinele forţe ale Jandarmeriei şi Poliţiei locale nu

36)Moldova nu li se dă autorizaţie de călătorie pentru a veni în Oltenia şi a cumpăra se vor putea opri masele înfometate” . Starea de spirit era similară şi în Vaslui. În cereale. De asemenea, în localităţile excedentare li se îngăduie achiziţionarea de numeroase comune numărul celor lipsiţi de hrană crescuse de la 50% la 85% şi, cereale la libera tranzacţie şi în gări se permite încărcarea, pentru care se plătesc ca urmare, furturile crescuseră considerabil. Autorităţile comunicau guvernului că

37)taxe de transport, iar la punctele de baraj li se confiscă tot ce cu mari sacrificii şi mortalitatea creşte îngrijorător şi că se aşteaptă din zi în zi la acte violente .25)cheltuieli au putut achiziţiona” . Principala grijă a autorităţilor din lunile decembrie 1946 şi ianuarie 1947 nu

Situaţia catastrofală este surprinsă şi în nota Siguranţei din 5 iulie 1947, în era cum să asigure aprovizionarea ritmică a regiunilor înfometate, ci cum să-i care se comenta că sătenii din mai multe comune ale judeţului Tecuci, din cauză împiedice pe oameni să plece după cereale în zonele excedentare. În regiunile că s-au hrănit numai cu verdeţuri, au mâinile şi picioarele umflate, fiind în stare secetoase au fost puse la dispoziţia staţiilor CFR gărzi de jandarmi care să

26)gravă . împiedice îmbarcarea locuitorilor în trenuri şi deplasarea lor spre regiunile cu Plecarea moldovenilor spre sud-vest din noiembrie-decembrie 1946 a fost excedent de cereale. Inspectoratul de Jandarmi Galaţi raporta la 1 decembrie

38)determinat de faptul că ultimele rezerve ale populaţiei din Estul ţării au fost 1946 instalarea de gărzi în staţiile Galaţi, Brăila, Focşani, Tecuci, Mărăşeşti .epuizate. De aceea, numeroşi ţărani şi-au pus speranţa de a se putea În acelaşi timp situaţia din Moldova devenea tragică. Până în ianuarie, aproviziona cu cereale din zonele aşa-zise excedentare, Oltenia şi Banat. Printr- populaţia ce locuia de-a lungul Prutului se mai hrănea cu ciulinii de baltă, iar cei o scrisoare trimisă de Direcţia Poliţiei de Siguranţă, cu nr.301266/din 12 din apropierea pădurilor mâncau ghindă, dar în scurt timp şi aceste „alimente” se octombrie 1946 şi adresată Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, Comisiei terminaseră. Legiunea de Jandarmi Fălciu raporta, în data de 7 ianuarie, că în Comandamentului Unic pentru combaterea secetei, în legătură cu afluxul de comunele judeţului „se văd oameni lipsiţi de vlagă, care abia îşi mai pot duce populaţie afectată de secetă din Moldova în unele judeţe din Oltenia, se menţiona picioarele, poticnindu-se la fiecare pas”. În comuna Hoceni mai multe familii îşi că în zonă sosesc aproximativ 100000 de locuitori, în vederea aprovizionării cu astâmpărau foamea mâncând humă, iar în comuna Duda un locuitor a fost găsit

39)grâu şi porumb. Fiind în număr mare, aceştia aglomerează trenurile de pe liniile mort de foame în locuinţă alături de o opincă pe care o mâncase pe jumătate .Craiova-Calafat, Craiova-Turnu Severin şi Piatra Olt-Corabia, răspândindu-se în Inspectoratul de Jandarmi Iaşi anunţa că în cazul în care nu se aduc cereale, comunele din judeţele Dolj, Romanaţi şi Mehedinţi, de unde cumpără cereale, populaţia de pe teritoriul Inspectoratului riscă să moară de foame în proporţie de plătind preţuri foarte mari şi ridicând zilnic din aceste judeţe circa 200 de vagoane 65-75%. Pe teritoriul judeţului Vaslui populaţia mânca la două-trei zile o zeamă

27)de cereale . „Aceşti locuitori, în ultima vreme, au devenit agresori, luând cu forţa din turte de floarea-soarelui, terci de tărâţe şi făină de ghindă.din gări vagoane goale pe care le încarcă cu cereale cumpărate de ei, după care Pe fondul acestor suferinţe cumplite ale majorităţii populaţiei, un grup de se aşează înaintea trenurilor de persoane, cerând ca locomotivele acestora să le afacerişti fără scrupule nu au ezitat să facă avere speculând lipsurile celorlalţi.

28)fie puse la dispoziţie pentru a-şi transporta cerealele cumpărate” . Autorităţile se Deoarece o mare parte din negustorii care se ocupau cu specula de cereale erau aşteptau la aceste acţiuni ale populaţiei, întrucât aveau numeroase semnale evrei, Jandarmeria şi Poliţai anunţau cu îngrijorare o creştere a

40)asupra realităţilor din Moldova. Astfel, în sinteza Inspectoratului General antisemitismului .Administrativ Iaşi pe luna septembrie 1946 la capitolul Starea de spirit se Operaţiunile Inspectoratului General al Jandarmeriei au continuat, constata faptul că „lipsa de alimente dă o stare de îngrijorare pentru majoritatea rezultatele fiind centralizate din 24 în 24 de ore. Principalul lor efect a fost punerea populaţiei. În special pătura ţărănimii, funcţionarii şi intelectualitatea trăiesc un situaţiei sub control poliţienesc la sfârşitul anului 1946, fără însă a se putea adevărat calvar. Economatele fac sforţări, dar nici ele nu pot aduce alimente care satisface nevoile de hrană ale populaţiei. Fenomenul era departe de a fi stopat.

29)pot fi acoperite de salariile actuale” . Cele mai afectate de secetă erau judeţele Putem aminti situaţia din staţiile CFR Recea şi Potcoava din judeţul Olt, unde Iaşi, Fălciu şi Vaslui. În aceste regiuni populaţia rurală locuia în mare parte în tocmai coborâseră 1000 de înfometaţi care au luat drumul spre Sud, luându-se bordeie. Întinse zone erau ruinate şi lipsite de alimente. Ca urmare a acestei măsuri pentru întoarcerea lor.situaţii s-au luat măsuri de scoatere a copiilor din aceste zone şi cazarea lor în Cercetările despre foametea din anii 1946-1947 şi plecările populaţiei din cămine sau la familii din regiuni neafectate de secetă, trimiterea de urgenţă a unor Moldova în Sudul ţării şi Banat sunt încă în plină desfăşurare, iar corelarea datelor cantităţi de alimente în judeţele cele mai afectate, cât şi acţiuni împotriva de arhivă cu cele oferite de istoria orală, vor putea, fără îndoială, să ofere speculanţilor de vite. Aceştia, profitând de lipsa de nutreţ pentru animale şi de materialul suficient pentru o lucrare monografică asupra acestei realităţi din disperarea oamenilor înfometaţi cumpărau vitele la preţuri de nimic sau făceau România în primii ani de după cel de-al doilea război mondial. Dacă în Basarabia -

30)troc, oferind un kilogram de grâu pentru kilogramul de carne . foametea a fost organizată de regimul sovietic, în Moldova dintre Carpaţi şi Prut - Din nefericire pentru moldoveni, care îşi puneau speranţele în zonele mai autorităţile cu foarte mare greutate au reuşit să facă faţă groaznicului calvar de

puţin afectate de secetă şi în acestea exista o stare tensionată, întrucât aici care a fost bântuită populaţia din această parte a ţării. Unii istorici nu ezită să vadă 41)cerealele se rechiziţionau pentru cote. Totuşi, mişcările spre Oltenia şi Banat în înfometare o componentă a impunerii comunismului .

căpătaseră deja o proporţie de masă în toamna lui 1946. Astfel, prin nota - va urma -informativă nr.320 din 5 decembrie 1946, Legiunea de Jandarmi Vlaşca informa Inspectoratul General al Jandarmeriei că „în judeţul nostru vin după cereale o Note:mulţime de bărbaţi, femei şi copii din regiunile secetoase, mai des din Moldova, 1. Iosif Constantin Drăgan, Prin Europa, vol.III, Cluj-Napoca, 1980, p.226.aducând cu ei pentru vânzare fel de fel de articole de îmbrăcăminte şi casnice, 2. Ibidem, p.297.proprietatea lor, de care se dispensează numai pentru a avea făină şi mălai. Alţii 3. Statistica agricolă a României, vol.VII, Bucureşti, 1948, p.12-13.care nu mai aveau ce vinde, vin în comune şi cerşesc sau se angajează în 4. Gh.Zaharia (coord.), op.cit., p.254.serviciul celor care au, numai pe mâncare. Sunt într-o stare îngrijorătoare, 5. Florian Banu, Calamităţi ale secolului al XX-lea: Foametea care a devastat dezbrăcaţi, slabi şi bolnavi, alarmând starea de spirit de la noi, cărora le Moldova în 1946-1947, în vol. „Arhivele Securităţii”, Bucureşti, 2002, p.143.furnizează fel de fel de informaţii: că mor de foame, că nu li se dă nici un ajutor, că 6. Arhivele Naţionale Bucureşti, Fondul Inspectoratul General al

31)au vândut vitele şi tot ce au avut etc.” . Jandarmeriei, dosar nr.153/1946, f.267.Ajunşi în Banat, unde existau încă surse de procurare a cerealelor pentru cei 7. Idem, Dosar nr.152/1946, f.17 şi f.240.

care aveau cu ce plăti, moldovenii se loveau de altă piedică: cea a transportului 8. Florian Banu, op.cit., p.143.grâului şi porumbului atât de greu obţinut. Un incident grav s-a petrecut în seara 9. „Jurnalul de dimineaţă”, anul VIII din 28 august 1946.zilei de 29 noiembrie 1946, în gara Timişoara. Astfel, câteva sute de moldoveni au 10. Biserica şi stăpânirea politică 1918-1989, „Dosarele istoriei”, nr.11, 2002, ocupat trenul personal nr.1096 cu cereale. Intervenţia unui detaşament de poliţie, p.38-39.trimis de Chestură, s-a dovedit ineficientă, poliţiştii fiind nevoiţi să se retragă. 11. „Monitorul Oficial”, Partea III (dezbaterile parlamentare), nr.37 (şedinţa din Spiritele au fost liniştite în urma intervenţiei unei companii comandate de un 26 februarie 1947), p.589.maior, trimisă de Garnizoană. În cele din urmă trenul a putut părăsi gara 12. Ibidem.

32)dereglând totuşi cu câteva ore mersul normal al altor garnituri . 13. „Monitorul Oficial”, Partea I, nr.68 din 22 martie 1947, p.2135-2136.Inspectoratul de Jandarmi Craiova - semnalează că trenurile de persoane şi 14. Petre Ţurlea, Reconstrucţia ţării (1944-1947). Activitatea organizaţiilor de

marfă sunt aglomerate cu locuitori, din regiunile înfometate, porniţi în căutare de masă democrate din judeţele Moldovei, în Anuarul Institutului de Istorie şi cereale. Pe raza Inspectoratului însă sunt puţini şi izolaţi. Operaţiunile de Arheologie „A.D. Xenopol”, Iaşi, tom.XXI, 1984, p.30. Asemenea cantine evacuare continuă în linişte. În cadrul acestora, în gara Piatra-Olt s-a confiscat suedeze s-au înfiinţat şi în judeţul Covurlui în vol. „Arhivele Securităţii”, 210 kg de porumb, 125 kg de grâu, 202 kg făină de grâu, care au fost predate Bucureşti, 2002, p.276.INCOP-ului. Nu s-au produs incidente. 15. Ştiţi ce a făcut până în prezent CARS-ul din Iaşi?, în „Lupta Moldovei”, 29

Inspectoratul de Jandarmi Galaţi - informează că operaţiile de triere a octombrie 1947.călătorilor şi evacuarea lor din trenuri se desfăşoară în ordine. Legiunea de 16. 20 de vagoane de alimente şi îmbrăcăminte trimise din Suedia pentru copii Jandarmi Râmnicu-Sărat raportează că în ziua de 13 noiembrie 1946 s-au din Moldova, în „Lupta Moldovei”, 5 ianuarie 1947, Guvernul a îndreptat confiscat în gara Râmnicu-Sărat patru vagoane de porumb colectate din comuna toate ajutoarele trimise de poporul suedez spre Moldova, în „Lupta Cărpiniş, judeţul Timiş pentru comuna Dumitreşti (judeţul Râmnicu-Sărat). În Moldovei”, 28 ianuarie 1947, Înfiinţarea cantinelor suedeze, în „Lupta gările Adjud, Mărăşeşti şi Focşani au fost întorşi din drum în ultimele 24 de ore un Moldovei”, 31 ianuarie 1947.

33) 17. Apus Florian Banu, op.cit., p.149.număr de aproximativ 350 locuitori care mergeau spre Oltenia şi Muntenia . Se

PRUTUL

21


18. „Lupta Moldovei”, 18 martie 1947. 26. Arhivele Naţionale Bucureşti, Fond Ministerul 36. Ibidem, f.33.19. Ibidem, 3 aprilie 1947. de Interne, direcţia Administraţiei de Stat, 37. Ibidem, f.40.20. Ibidem, 29 octombrie 1947. Din Argentina s-a dosar 55/1947, f.49. 38. Ibidem, dosar 97/1946, f.22.

achiziţionat porumb la preţuri ce depăşeau 27. Serviciul Român de Informaţii, Cartea Albă a 39. Florian Banu, op.cit., p.147.preţurile mondiale, statul român fiind păgubit Securităţii, 23 august 1944-30 august 1948, 40. Ibidem, p.148.cu 4 milioane de dolari (Florin Banu, Calamităţi vol.I, Bucureşti, 1997, p.324. 41. Vezi în acest sens Anatol Petrencu, ale secolului al XX-lea: Foametea care a 28. Ibidem. Î n f ome ta rea - e l emen t a l po l i t i c i i devastat Moldova în 1946-1947 în vol. 29. DJAN Iaşi, Fond Inspectoratul General totalitarismului, în Arhivele Totalitarismului, „Arhivele Securităţii”, Bucureşti, 2002, p.143. Administrativ Iaşi, dosar 4/1946, f.7. nr.3-4/1999, p.113-116; Elena Şişcanu,

21. Gheorghe Onişoru, Foametea din 1947. 30. Florian Banu, Calamităţi ale secolului al XX- Înfometarea şi legea în R.S.S.M. (1946-1947) Moldoveni în Banat, în „Analele Sighet”, III, lea: Foametea care a devasta Moldova în comunicare prezentată la simpozionul Anul 1946-începutul sfârşitului, Bucureşti, 1946-1957 în vol. „Arhivele Securităţii”, „Cercetare şi istorie într-un nou mileniu”, 1996, p.236. Bucureşti, 2002, p.142. Galaţi, 3-5 mai 2001; Spre o astfel de concluzie

22. Florian Banu, op.cit., p.145. 31. Ibidem, f.104. ne pot conduce şi punctele 13-14 din Directiva 23. Arhive le Naţ ionale Bucureşt i , Fond 32. Apud Gh.Onişoru, Foametea din 1946. K.G.B. din 2 iunie 1947 pentru implantarea

Inspectoratul Regional de Jandarmi, dosar Moldovenii..., p.239. comunismului în Polonia; Vezi în acest sens, 253/p.43. 33. Ibidem, p.240. Gheorghe Buzatu, Mircea Chiriţoiu - eds.,

24. Ibidem, f.592. 34. Ibidem. Agresiunea comunismului în România. 25. Ibidem, p.240. În ultima vreme istoria orală ne 35. Arhive le Naţ ionale Bucureşt i , Fond Documente din arhivele sovietice (1944-1989),

aduce informaţii relevante despre problema Inspectoratul Regional de Jandarmi, dosar vol.I, Bucureşti, 1998, p.77.foametei din anii 1946-1947. 122/1946, p.32.

120 de ani de la naştereION INCULEŢ

(1884-1940)Vasile Calestru

Ion Inculeţ s-a născut la 5/18 aprilie 1884 în satul Răzeni, judeţul Chişinău, în familia ţăranului Constantin Gheorghe Inculeţ şi a Mariei Nicolae Inculeţ, care s-au mutat apoi în satul Căinari, judeţul

1)Bender. A fost botezat de către văduva lui Nicolae Ionaş, Ecaterina Grigore Ionaş, din satul Gârlea .A absolvit şcoala primară în anul 1894, apoi în acelaşi an, s-a înscris la Şcoala Teologică din

Chişinău asociată Seminarului Teologic, pe care a absolvit-o în anul 1899 cu dreptul de a se înscrie în clasa I a Seminarului.

În cei cinci ani a obţinut rezultate foarte bune la istoria sacră, matematică, geografie, la catehism, explicarea serviciului divin cu statut bisericesc, slava bisericească, limba rusă, limba greacă şi limba latină.

După absolvirea Şcolii Teologice, Ion Inculeţ s-a înscris la Seminar, unde printre colegii săi, 2)admişi în acelaşi an, au fost viitorii deputaţi şi personalităţi de stat: Vasile Bârcă şi Pantelimon Erhan .

Notele obţinute în acei ani arată faptul că Ion Inculeţ a fost printre cei mai buni elevi. Astfel, la sfârşitul anului de studiu 1900-1901, avea următoarele note: 5 - la limba franceză şi limba germană, limba latină şi limba greacă; 4 - la istoria biblică, sfânta scriptură, istoria Rusiei şi istoria universală,

3)geometrie, cânt, literatura rusă şi compunere .

Atestatul de absolvire al Seminarului Teologic din Chişinău (1905) cuprinde următoarele rezultate la învăţătură: Explicarea Sfintei scripturi - 5; istoria biblică - 4; istoria universală a bisericii şi istoria bisericii ruse, literatura religioasă - 5; istoria şi demascarea bisericii ruse de rit vechi; practica preoţească, liturghie - 5; literatura rusă şi istoria literaturii ruse, algebră, geometrie şi pascalie, fizică, logică - 5; istoria universală şi rusă - 4; limbile clasice şi străine - 5 etc.

Profesorii au remarcat aptitudinile deosebite ale lui Ion Inculeţ pentru fizică şi matematică, de aceea după absolvirea Seminarului (iunie 1905) se va înscrie la facultăţile de fizică şi matematică de la Universităţile din Sankt-Petersburg şi Dorpat (Iuriev).

În perioada 1906-1911, Ion Inculeţ frecventează cursurile Facultăţii de ştiinţe fizico-matematice a Universităţii Imperiale din Sankt-Petersburg.

În 1912, Ion Inculeţ locuia în cartierul Petrograd (Petrogradkaia storona), bulevardul Malţîi, nr.11, fiind angajat la Şcoala rurală Kuzmina, care era o şcoală normală de cultură generală particulară, situată pe strada Terkovnaia, nr.17. În anii 1913-1914 locuieşte pe bulevardul Balşoi, nr.69 A, din acelaşi cartier şi practică jurnalistica.

Nu există surse sigure care să ateste faptul că Ion Inculeţ ar fi fost în aceşti ani conferenţiar la Universitatea din Sankt-Petersburg sau unul din colaboratorii Observatorului magneto-meteorologie Konstantinovski.

Există unele informaţii referitoare la activitatea de gazetar, colaborând la revistele de popularizare a ştiinţei „Vestnik Znania”, „Naucinoie obozrenie”.

Cert este faptul că începând cu data de 15 septembrie 1913, Ion Inculeţ a predat matematica la Şcoala Comercială particulară Tutorskaia, fiind caracterizat ca un pedagog foarte bun.

Un Congres ţărănesc din Basarabia, care a avut loc în iulie La 31 octombrie 1915 este aprobat prin Ordinul Ministerului în postul de pedagog titular la şcoala

1917, a desemnat pe Ion Inculeţ în funcţia de comisar gubernial, comercială menţionată.

care va accepta rolul de ajutor de comisar gubernial.În acelaşi an - 1915 - Ion Inculeţ a mai predat la Gimnaziul de fete particular Makarova (fost

La 21 noiembrie 1917, la deschiderea Sfatului Ţării, Ion Staviskaia) şi la alte şcoli, evident, pentru a obţine un câştig suplimentar.

Ianculeţ a fost ales ca preşedinte, cu unanimitate de voturi. În august 1917, a revenit la Chişinău cu un detaşament de revoluţionari basarabeni, emisari ai

Comisarul gubernial Christi, în aceeaşi zi, a jurat credinţă Guvernului Kerenski, în scopul adâncirii revoluţiei din februarie.

Sfatului Ţării, depunând la dispoziţia lui toate împuternicirile În zilele de 2-9 noiembrie 1917 a avut loc la Chişinău la „Casa Eparhială” Marele Congres

sale.Ostăşesc cu participarea a 989 de deputaţi, soldaţi şi ofiţeri, reprezentând peste 250.000 de

La 15 decembrie 1917, Sfatul Ţării a proclamat Republica basarabeni mobilizaţi pe toate fronturile. Delegaţii la Congres au fost salutaţi de fruntaşii mişcării

Democrată Moldovenească. Ion Inculeţ a fost ales preşedinte al naţionale: Ion Inculeţ, Pantelimon Halippa, Ion Erhan, Anton Crihan, Gherman Pântea. În aclamaţiile

Republicii, iar Pantelimon Erhan, preşedinte al Consiliului de celor prezenţi în sală, Congresul a proclamat autonomia politică şi teritorială a Basarabiei, ca singurul

directori, care reprezenta puterea executivă.mijloc pentru „a uni neamul moldovenesc şi a-i chezăşui drepturile lui naţionale şi propăşirea lui

În şedinţa solemnă a Sfatului Ţării, care s-a desfăşurat la economică şi culturală”. Era primul pas spre realizarea unirii neamului românesc din toate părţile

24 ianuarie 1918, preşedintele Sfatului, Ion Inculeţ, a dat citire locuite de români. S-a hotărât convocarea Sfatului Ţării, adunarea naţională aleasă a Basarabiei,

„Declaraţiei de independenţă”, care a fost votată în unanimitate adevărata şi legitima reprezentantă a suveranităţii naţionale. Preşedinte al Sfatului Ţării a fost ales

într-o atmosferă de entuziasm. Declaraţia care se adresa la: Ion Inculeţ, basarabean care trăise o perioadă de timp la Petersburg. Sosit în luna mai în Basarabia şi

„Moldoveni şi noroade înfrăţite ale Republicii Moldoveneşti!”, investit în calitatea oficială de ajutor al comisarului gubernial, el a contribuit la propagarea ideilor

pornea de la constatarea că „vremurile sunt schimbătoare şi socialiste în Basarabia devenind, treptat, alături de Pantelimon Halippa şi Ion Pelivan, unul dintre

împrejurările politice de azi ne cer noi drumuri”.4)fruntaşii mişcării de eliberare a Basarabiei .Evenimentele se desfăşurau cu multă rapiditate. La 26

PRUTUL

22


Fruntaşi ai mişcării de eliberare naţională

1. Paul Gore

4. Vladimir Cristin

7. Ion Pelivan

2. Simion Murafa

5. Nicolaie Alexandri

8. Daniel Ciugureanu

3. Petru Cazacu

6. Pantelimon Halippa

9. Ion Inculeţ

(Imaginile 1-5, 7, 8 din: Gh. Andronachi Albumul Basarabiei. În jurulmarelui eveniment al Unirii. Chişinău, 1933. Imaginile 6 şi 9 din:

România. Documentele Unirii. 1918. Album. Bucureşti, 1993.)

februarie 1918, o delegaţie alcătuită din Stroiescu, emoţionat până la lacrimi, din reprezentanţi a cinci partide: Partidul Naţional Ion Inculeţ, preşedintele Republicii îndreptându-şi ochii spre cer, rosti Român, Partidul Democrat al Unirii (din Bucovina), Moldoveneşti şi dr. Daniil Ciugureanu, următoarele cuvinte: Partidul Ţărănesc din vechea Românie, Partidul primul ministru al republicii, a venit la „Să dea Dumnezeu ca această Ţărănesc din Basarabia şi Partidul Naţionalist -

13)Iaşi. Noii conducători ai Basarabiei au unire să fie într-un ceas bun, cu noroc şi Democrat condus de Nicolae Iorga .7)transmis regelui Ferdinand I mulţumiri pentru totdeauna” . Cu aceste urări, A fost ales un Comitet al „Blocului parlamentar”,

pentru ajutorul militar dat tinerei Basarabia „încetează de a mai avea o în care au intrat, printre alţii: I.Borcea, Paul Bujor, republici. Scopul vizitei de la Iaşi a fost istorie a sa separată, pentru a împărtăşi Vasile Goldiş, Ştefan Cicio-Pop, Ion Inculeţ, de a lua contact cu Guvernul României, soarta comună a României Întregite în Pantelimon Halippa, Nicolae Iorga, Ion Mihalache,

8) 14)în vederea pregătirii Unirii. Cei doi hotarele sale etnice şi istorice” . Iuliu Maniu, Al. Vaida-Voevod .f runtaş i basarabeni au expus Actul Unirii a fost semnat de Ion La 5 decembrie 1919 a fost ales guvernul generalului Alexandru Averescu, prim- Inculeţ, preşedintele Sfatului Ţării, prezidat de Al. Vaida-Voevod. Din acest guvern ministru, situaţia din Basarabia, Pantelimon Halippa, vicepreşedinte şi făceau parte: Octavian Goga, Ion Inculeţ, Aurel Vlad, afirmând că spiritele sunt pregătite şi Ion Buzdugan, secretarul Sfatului Ţării. Pantelimon Halippa, dr. Ion Cantacuzino, Ion Nistor.favorabile pentru Unire. Generalul P r imu l -m in i s t r u A lexand ru Încercând să torpileze acţiunea ţărăniştilor la o Alexandru Averescu i-a sfătuit pe cei doi Marghiloman, invitat în sala de şedinţe consfătuire care a avut loc la începutul lunii iunie înalţi demnitari să aştepte un moment a Sfatului Ţării a declarat în numele 1921 şi la care au participat, Iuliu Maniu, Ion Nistor şi mai favorabil decât cel prezent, pentru înfăptuirea poporului român şi al regelui Ferdinand I: „Basarabia Ion Inculeţ au adoptat o declaraţie în numele Unirii. Delegaţia basarabeană se înapoie la Chişinău unită, de data aceasta pentru totdeauna, cu România grupărilor lor politice.

9)în aşteptarea momentului oportun. Încercarea de a înfiinţa în parlament un bloc al una şi nedivizabilă” .La 2 martie, o delegaţie a Sfatului Ţării, alcătuită reprezentanţilor din noile provincii a eşuat. Grupările Peste trei zile, la 30 martie/12 aprilie 1918, au

din Ion Inculeţ, Pantelimon Halippa şi Daniile politice conduse de Ion Inculeţ şi Ion Nistor s-au sosit la Iaşi miniştrii basarabeni, însoţiţi de Constantin Ciugureanu, a sosit la Iaşi, pentru a lua contact cu apropiat de Partidul Liberal, cu care au început să Stere, vechi luptător pentru unire.noul guvern condus de Alexandru Marghiloman. În ducă tratative de colaborare, ajungând până la La gară au fost întâmpinaţi de membrii discuţiile avute cu primul ministru român, delegaţii fuziune.Guvernului român. Întregul cortegiu, urmat de o basarabeni s-au declarat pentru înfăptuirea imediată În per ioada guvernăr i i imensă mulţime s-a îndreptat spre a Unirii. Ion Inculeţ a formulat însă două rezerve. Partidului poporului (13 martie Mitropolie, unde s-a oficiat un Prima reţinere era referitoare la impresia neplăcută 1920 - decembrie 1921), generalul „Tedeum” de către mitropolitul pe care ar face-o asupra Aliaţilor o unire înfăptuită Alexandru Averescu a inclus în Moldovei, în prezenţa regelui sub auspiciile unui guvern germanofil. Ministrul guvern oameni politici cunoscuţi Ferdinand I şi a reginei Maria. Angliei, Barclay, a declarat că ţara sa nu va împiedica prin adeziunea lor la politica Regele saluta în reprezentanţii unirea realizată. Ministrul Italiei, Fasciotti, a dat un acestei formaţiuni politice: Ion Basarabiei „o parte frumoasă a răspuns evaziv, iar ministrul SUA, Vopicka a Inculeţ, Octavian Goga, Anton unui vis care niciodată nu se va recomandat să se realizeze Unirea. Mocioni, Ion Nistor, Vasile Goldiş, şterge”.

Reprezentantul Franţei, ministrul Saint-Aulaire a Petru Groza.Deşi România era mutilată, o tratat problema Unirii cu multă căldură şi prietenie. Ion Inculeţ face parte din mare parte din teritoriul ei fiind în Adresându-se lui Ion Inculeţ, el a spus: c a t e g o r i a p e r s o n a l i t ă ţ i l o r continuare sub dominaţia străină,

„Faceţi unirea cât mai degrabă. Nimeni nu se va remarcabile care şi-au adus o totuşi exista speranţa renaşterii găsi printre aliaţi, care să nu sprijine acest început al c o n t r i b u ţ i e î n s e m n a t ă l a „unei noi vieţi de dreptate şi

5)înfăptuirii României Mari” . Consultându-se şi cu înfăptuirea Marii Uniri şi la libertate naţională, în conformitate fostul prim-ministru, I.I.C. Brătianu, acesta, la rândul progresul rapid al societăţii cu străvechile tradiţiuni politice şi său, l-a sfătuit pe Ion Inculeţ să acţioneze hotărât în româneşti.culturale ale acestei frumoase şi direcţia înfăptuirii Unirii, pentru că nimeni nu va putea Note:binecuvântate părţi a Moldovei lui

10)zădărnici acest act istoric. A doua rezervă era 1) Cel de-al doilea copil al lui Ştefan cel Mare” .cauzată de conservatorismul guvernului Alexandru Constantin şi al Mariei Inculeţ, Un decret regal a promulgat,

Teodor (Fiodor), s-a născut la 1 Marghiloman. După evenimentele din Rusia (din la 23 aprilie/5 mai 1918, votul februarie 1888 în satul Căinari, octombrie 1917), în Basarabia s-a introdus votul Sfatului Ţării, prin care Basarabia judeţul Bender.universal, fiind posibilă înfăptuirea reformei agrare. se unea cu România. Ion Inculeţ şi 2) Fratele mai mic, Teodor, a studiat Ion Inculeţ propusese „unirea cu condiţii”, pentru Daniil Ciugureanu intrau în la acelaşi seminar, trei ani mai târziu.11)a avea garanţii cu privire la menţinerea reformelor, Guvernul României ca miniştri fără portofoliu ; iar

3) Alexei Găină, Contribuţii la biografia lui Ion Inculeţ, în unele din ele, deja puse în practică. Totodată, pentru administrarea provinciei Basarabia se instituia „Revista de istorie a Moldovei”, 1995, nr.1, p.25.preşedintele Sfatului Ţării considera că aceste un Consiliu format din nouă directori. 4) Constantin Kiriţescu, Istoria războiului pentru

condiţii trebuie să fie inserate în actul Unirii, înlesnind În urma demisiei Cabinetului Constantin întregirea României, vol.II, Editura Ştiinţifică şi astfel votarea Unirii în Sfatul Ţării. Coandă, regele Ferdinand I, prin Înaltul decret regal Enciclopedică, Bucureşti, 1989, p.234-237.

La 5 martie 1918, un consiliu de miniştri, la care numărul 3526 din 29 noiembrie 1918, a numit 5)Constantin Kiriţescu, op.cit., p.256.au luat parte şi delegaţii basarabeni, a hotărât să se Guvernul I.I.C. Brătianu, în care intrau, printre alţii: 6)Ion Nistor, Istoria Basarabiei, Editura Cartea treacă la alipirea Basarabiei, cu condiţiile formulate Ion Inculeţ, Alexandru Constantinescu, I.G. Duca, Moldovenească, Chişinău, 1991, p.282.de Ion Inculeţ. George Mârzescu, Fotin Enescu, Arthur Văitoianu, 7)Ibidem, p.292.

La 8 aprilie/26 martie, Alexandru Marghiloman a Anghel Saligny, Oscar Kiriacescu, Dimitrie Buzdugan 8)Ibidem.venit la Chişinău, urmând să participe la adunarea 9)Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului etc.Sfatului Ţării. român, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1997, P.N.L., condus de I.I.C. Brătianu, a reuşit să

A doua zi, 9 aprilie/27 martie 1918 a fost pentru p.290.analizeze în interesul său divergenţele ce existau toţi românii Ziua dreptăţii. Teritoriul dintre Prut şi 10)Ion Nistor, op.cit., p.4.între celelalte grupări politice şi să-şi apropie unele

11)În perioada interbelică, Ion Inculeţ a fost inclus în Nistru a revenit la Patria-mamă. cercuri din conducerea acestora. Liberalii au înglobat Guvernul României, îndeplinind următoarele condiţii:Sfatul Ţării de la Chişinău, întrunit în şedinţa în partidul lor fracţiunile politice conduse de Ion - ministru secretar de stat în Guvernul României solemnă, în ziua de 27 martie, a votat Unirea Inculeţ şi Iancu Flondor. Subliniind etapele de (6.XI.1918-12.XII.1918; 12.XII.1918-27.IX.1919; 27.IX-Basarabiei cu Regatul României. „Republica „căutări” pentru grupările politice amintite, ziarul 30.XI.1919; 1.XII.1919-13.XII.1920; 13.III.1920-Democrată Moldovenească (Basarabia) în hotarele „Îndreptarea” scria în legătură cu disidenţa lui Ion 17.XII.1921; 19.I.1922-30.III.1926);sale dintre Prut, Nistru, Dunăre şi Marea Neagră şi Inculeţ:

- ministru al sănătăţii (6.VI.1927-vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută „Acest partid a 21.VI.1927; 21.VI.1927-23.XI.1927; şi mai bine de ani din trupul vechei fost rând pe rând, 24.XI.1927-10.XI.1928);Moldove, în puterea dreptului istoric şi r e v o l u ţ i o n a r ş i - ministru secretar de stat la Departamentul a dreptului de neam, pe baza aristocrat, partizan al Internelor (14.XI.1933-23.XII.1933; principiului ca noroadele singure să-şi unirii cu condiţii şi fără 3.I.1934-31.I.1936);hotărască soarta lor, de azi înainte şi condiţii, neutru cu - ministru al Departamentului Lucrărilor pentru totdeauna se uneşte cu mama Văitoianu, ţărănist cu Publice şi Comunicaţiilor (17.XI.1937-

6)sa, România” . Mihalache, iar acum a 28.XII.1937); vezi Dinu Poştarencu, O În memorabila şedinţă din 20 sfârşit în braţele lui istorie a Basarabiei în date şi documente,

12)decembrie 1919 care a avut loc la 1812-1940, Editura Cartier istoric, Brătianu” .Bucureşti, deputaţii şi senatorii Chişinău, 1998, p.196-198.După o serie de

12) „ Îndrep ta rea” , n r.224 d in 29 basarabeni au cerut ca Adunarea tratative, combinaţii şi septembrie, 1921.Naţională a României Mari şi Întregite d e z b a t e r i , l a 2 5 13) „Ţara nouă”, nr.20 din 21 decembrie şi să ratifice Unirea Basarabiei cu noiembrie 1919 s-a nr.25 din decembrie 1919.Regatul României. Raportorul acestui cons t i t u i t „B l ocu l 14) „Patria”, nr.227 din 1 decembrie 1919.proiect de lege, deputatul Vasile parlamentar”, format

PRUTUL

23


Ştefan Ciobanu

Actul Unirii

Blazonul ArhiepiscopieiChişinăului şi Hotinului.

Redactor şef:Costin CLIT

Redactor şef-adjunct:Mihai ROTARIU

Tehnoredactor:Bogdan ARTENE

ISSN 1582 - 618X

(Corespondenţa de la cititori o primim pe adresa - C.P.47-Cod 735100 Huşi. Manuscrisele nu

se înapoiază)

PRUTUL

24

Tipărit la: S.C. IRIMPEX S.R.L. Bârlad - Str. Republicii nr.85, Tel./Fax: 0235424170

Str. A.I. Cuza Nr.2, Huşi, Jud. Vaslui, COD 735100Str. Calea Basarabiei Nr.8 - Hala IndustrialăTel./Fax: 0235/481695, Tel.: 0235/480696

* Piese de schimb pentru utilaj petrolier, metalurgic ºi alimentar* Garnituri din cauciuc

S.C. TEHN UTILAJ S.A.

PRODUCE ªI COMERCIALIZEAZÃ:

Interviu cu Tudor Chirilă“Vama Veche nu a ridicat standardele muzicii

româneşti”

Cine este Tudor Chirilă ?Tudor Chirilă s-a născut la 28 mai 1974 la Bucureşti. Este fiul

regretatului “părinte” al gazetariei si literaturii sportive române, Ioan Chirilă, şi a actriţei si regizoarei Iarina Demian. A studiat la liceul “Ion Neculce” din Bucureşti, alegând apoi calea mamei sale, teatrul, absolvind Academia de Teatru şi Film, clasa profesor Florin Zamfirescu.

A jucat în piese montate de regizori ca Alexandru Tocilescu, Alexandru Dabija, Horaţiu Mălăiele, Alexandru Darie, Iarina Damian. Anul 1999 au scos la iveală talentul tânărului actor, piesa “Iluzia comică” de Corneille, în care a jucat, primind premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol.

Cea mai recentă gala a premiilor UNITER l-a recompensat pe Tudor Chirilă cu un premiu pentru cel mai bun rol secundar. Este vorba de piesa “A douăsprezecea noapte”, în care a jucat rolul lui Malvolio.

De pe scena teatrului trecem la platourile de filmare şi trebuie amintit faptul că Tudor a jucat în 1996 în filmul austriac “Nordrand”, peliculă prezentată la Festivalul de film de la Veneţia.

În 1996 înfiinţează trupa “Vama Veche”, care a scos până în prezent trei albume (“Calul din Malboro”, “Vama Veche”, “Am să mă-ntorc bărbat”) şi un maxi-single (“Nu ne mai trageţi pe dreapta”).

Când vom vedea Vama Veche în topurile internaţionale ?Tudor Chirilă este o adevărată personalitate a culturii noastre, care Nu ştiu, deocamdată îi vedem pe O-Zone.posedă talentul de a se exprima cu strălucire în orice: teatru, film, muzică. Ne

întrebăm, oare ce va urma?Cum ia naştere o piesă a trupei Vama Veche ?

Cu mulţi nervi, multă contradicţie, dar până la urmă iese bine. Nu Cum a fost copilăria lui Tudor Chirilă, cu mama actriţă de renume şi tatăl cel suntem foarte calmi la lucru, ăsta e motivul principal pentru atmosfera creată.mai mare cronicar sportive roman ?

Între unu şi zece ani pot spune că nu realizezi dimensiunea Care este “copilul preferat” dintre creaţiile Vama Veche ?importanţei părinţilor tăi. Aşa că eu am avut o copilărie normală, la bloc. N-am

Sunt de fapt doi copii. Este vorba de “Hate” şi “Copilul şi durerea”.avut curtea bunicii sau uliţa copilăriei ca în Creangă sau Teodoreanu, pentru mine blocul a fost important, pentru mine Cărtărescu a fost Creangă.

Ce primează pentru voi, muzica sau versurile ?Ambele, în egală măsură. Cred că muzica fără versuri ar fi mai săracă, Care a fost cea mai frumoasă amintire din copilărie ?

iar versurile fără muzică care să le susţină n-ar avea sens.Sunt multe, foarte multe. În principiu gaşca de la bloc. Era una foarte mare şi făceam tot felul de trăsnăi împreună. Printre altele am căzut şi pe ghenă,

Aşa cum am spus aveţi un impact incredibil asupra tinerilor. Unele piese de la etajul unu la parter, pe gunoaiele acelea. Ne alergam mereu pe blocuri, precum “Hotel Cişmigiu”, “Epilog”, “18 ani” sunt pentru ei imnurile căutam în special cele aflate în construcţie. Mergeam acolo zi de zi , furam ţevi şi tinereţii. Ce sfaturi dă Tudor Chirilă tineretului din ziua de azi ?le făceam pentru cornete. Sunt nişte prieteni pe care nu-i pot uita cu toate că nu

Uau !...Să facă ceea ce le place ! Asta e foarte important. Şi dacă se am păstrat relaţiile. Dan, Laurenţiu, Florin, Mădălin, Fane, cu ei formam o gaşcă pregătesc pentru ceva să se pregătească exact pentru ceea ce le place, foarte frumoasă şi nu pot să vorbesc de o amintire anume ci de o perioadă şi de indiferent dacă părinţii nu cred în acel lucru. E bine să mergi şi să faci ceea ce-ţi gaşca asta nebună.place. Dacă vrei să fii inginer-constructor, iar părinţii vor să te facă medic trebuie să insişti să fii inginer-constructor, pentru că asta vrei să faci. Tragedia acestei Muzica românească trece printr-o criză a valorii. Are cumva un destin ţări este că jumătate din populaţie nu face ceea ce s-a pregătit pentru. Ei s-au tragic?pregătit pentru ceva şi sfârşesc lamentabil în a face cu totul altceva. Şi atunci ies Toată cultura românească trece printr-o criză a valorii, televiziunea la iveală nişte frustrări că nu faci ceea ce ţi-a plăcut. Nu trebuie să faci decît ceea trece şi ea printr-o criză a valorii, totul în ţara noastră trece printr-o astfel de criză. ce-ţi place în plan profesional.Aşa că ar trebui salvată ţara şi odata cu ea s-ar salva şi muzica.

Cum ţi-l imaginezi pe Tudor Chirilă peste 10 ani ?Apariţia trupei Vama Veche a ridicat standardele muzicii româneşti…La fel de tânăr (ride)…spiritual. Sper să nu mă blazez şi să pot să nasc Nu cred că le-a ridicat, te contrazic. La o scară macro şi globală nici nu

aceeaşi simpatie.cred că a fost sesizată apariţia trupei noastre. N-am sesizat vreo trupă care să cânte în stilul nostru şi n-am sesizat un curent anume care să fie asemănător cu al

Când ne vom bucura de un nou album Vama Veche ?nostru. Asta înseamnă că n-am adus nimic nou în muzică din moment ce n-am Curând, foarte curând. Sperăm ca să-l putem lansa în septembrie, cel fost urmaţi.

târziu octombrie.

Totuşi Vama Veche are o valoare incontestabilă, cu cel mai mare impact Ce ştiţi despre Huşi şi ce impresie v-a lăsat în timpul petrecut până acum asupra tinerilor, iar apariţia ei a fost o adevărată gură de oxigen pentru aici ?muzica românească din punct de vedere calitativ

Ştiu foarte puţine despre Huşi. N-am fost niciodată aici, trebuie să iau Asta este altceva. Am avut şi avem un impact anume asupra tinerilor, o piatră-n gură (râde). Din păcate vom sta foarte puţin, dar oamenii sunt foarte dar asupra muzicii…Eu nu sunt de acord cu ideea că trupa Vama Veche a ridicat calzi şi primitori iar asta e un lucru extraordinar. Şi sper ca să vină pentru noi în standardele muzicii româneşti.seara asta.

După apariţia şi succesul înregistrat cu albumul-poveste “Am să mă-ntorc Mihai ROTARIUbărbat”, vă puteţi considera “Pink Floyd-ul” românilor ?

E mult spus, dar suntem fericiţi că am putut face un disc de concepţie.

Tudor Chirilă

Prutul nr. 35

Documents

Transcript of Prutul nr. 35