Prutul, nr. 45

AGITAŢIE ÎN POSTERITATEA LUI

ADRIAN MARINO

Theodor CODREANU

Mărturisesc că valurile tulburi din scumpa noastră viaţă culturală stârnite de apariţia memoriilor lui Adrian Marino, de la a cărui plecare dintre noi, iată, s-au scurs deja cinci ani, m-au luat prin surprindere. Mai aflu şi de curajul lui Silviu Lupescu de a publica, la Polirom, Viaţa unui om singur, deşi el însuşi este şfichiuit undeva, în paginile cărţii. Un motiv în plus de a citi şi a ne da cu părerea.

O carte substanţială care dezvăluie trăirile unei mari personalităţi, cu acoperire europeană, nu doar românească, pe intervalul de aproape şaizeci de ani, până în 1999. Singurătatea afirmată în titlu mi se pare că trimite la o dublă semnificaţie interrelaţionată: Adrian Marino, pe care am avut bucuria şi norocul să-l cunosc şi să port cu el o lungă corespondenţă înainte de 1989, făcea parte din stirpea rară, în cultura noastră, a savanţ i lor (monstrum eruditionis), creator de critică cu sistem. Subliniez sintagma, deoarece, în cultura noastră, a predominat cu autoritate celălalt tip de critică, numită impresionistă, artistă, comentatoare a apariţiilor editoriale curente, interesând aproape exclusiv viaţa literară. La noi, criticii cu sistem, în schimb, au fost şi sunt rari, îi numeri pe degetele de la o singură mână. În orice caz, dacă ne referim la perioada postbelică din ţară, eu nu cunosc decât doi mari creatori de critică cu sistem: Adrian Marino şi Edgar Papu. Epigoni ai unor metodologii străine au fost mai mulţi (semioticieni, structuralişti, freudieni etc.), dar Adrian Marino a creat ideocritica, iar Edgar Papu – ontologia stilurilor colective, dintr-o altă perspectivă decât Lucian Blaga.

PRUTULAnul VIII, Nr. 1 (45) - ianuarie 2009 * REVISTĂ DE CULTURĂ * Fondator Costin CLIT

„Şi după toate, după o prea lungă desconsiderare de noi înşine, e timpul de a striga cu mândrie împreună cu Miron Costin: «NASC ŞI ÎN MOLDOVA OAMENI!»”.

G. CĂLINESCU

- continuare în pagina 2 - - continuare în pagina 5 -

ŞTIINŢELE ANTICHITĂŢII ŞI SCHIMBĂRILEDIN EUROPA CONTEMPORANĂ

Prof. univ. dr. Nelu ZUGRAVUFacultatea de Istorie,

Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi

Transformările politice profunde prin care a trecut Europa în ultimul deceniu al veacului trecut şi în cel dintâi al secolului nostru (căderea sistemului socialist, dezagregarea Uniunii Sovietice şi a Iugoslaviei, reunificarea Germaniei, activarea naţionalismelor în Balcani şi în fostele republici sovietice, extinderea Uniunii Europene spre est şi sud-est, elaborarea Tratatului Constituţiei Europene) au stimulat interesul pentru sondarea şi explicarea proceselor istorice care stau la baza schimbărilor tocmai evocate. În această privinţă, ştiinţele Antichităţii au adus contribuţii remarcabile, scoţând în relief bogăţia de tradiţii politice, ideologice, culturale, religioase deţinută de trecutul an-tic al continentului şi care pot reprezenta puncte de referinţă în construcţia europeană. Iată câteva dintre ele.

Noi descoperiri arheologice în situl Armăşeni „Muncel”, comuna Buneşti-

Avereşti, jud. Vaslui pentru campania 2009

Vicu MERLANNr. autorizaţie: 213/2009Cod sit: 162942.01Obiective: decopertarea locuinţei L surprinsã circa ½ în campania 2008 care se continuã 2

spre sud în cea mai mare parte, prin trasarea unei noi secţiuni Ş în prelungirea Ş pe un ax 4 3

NV-SE.Realizări: Trasarea secţiunii Ş cu L = 15 m şi l = 2 m pe traseul căreia s-au identificat: 4

L între m1 - m2, L între m9 - m15 cu o vatră de foc dispusă în partea central-estică a 2 3

locuinţei(L ), şi o groapă menajeră (G ) între m1 - m4 de factură cucuteniană.3 5

Descriere.Prin decopertarea primelor nivele arheologice s-au identificat fragmente

ceramice de culoare cenuşiu-negricioase, de calitate bună spre mediocră, cu incizii triunghiulare şi impresiuni de factură Costişa (Epoca Bronzului). Deşi puţine la număr, majoritatea erau incizate.

Fragmente ceramice cucuteniene s-au descoperit încă de la -0,45 - 0,50 m, nivelul Cucuteni A fiind cel mai consistent, depăşind grosimea de 40 cm. În cazul gropii de 3

fundare de sub locuinţă L , fragmente ceramice s-au descoperit până la -1,55 m, iar 2

locuinţa (L ) identificată din campania 2008 (Ş ) a fost surprinsă de la -0,60 m până la 0,85 2 3

m, fiind de remarcat stratul aluvionar mai gros în aval (m1 - m7) decât în perimetru L 3

(amonte).

- continuare în pagina 4 -

PRUTUL* Anul VIII * Nr. 1(45) * ianuarie 2009 *

2

Nu e de mirare că amândoi au fost proaspătului val de reacţii la Viaţa unui om România antinicasiana Alexandra Laignel-marginalizaţi, cel dintâi reuşind, pe cont singur. Iar aceste reacţii devin mai importante Lavastine? Surpriză mare: tocmai de propriu, să răzbată în critica universală, prin momentan decât alte aspecte documentare gruparea GDS, în frunte cu Gabriel Liiceanu. vreo douăsprezece cărţi. Subliniez că izvorul şi stilistice ale cărţii, riscând ca acestea din Iată o enigmă care tulbură posteritatea prim al „singurătăţii” lui Marino acesta este. urmă să fie ocultate. filosofică a învăţăceilor de la Păltiniş, enigmă, Cel de al doilea se trage din primul şi-l Comentatorii fac mare caz de modul altminteri, bine intuită de Adrian Marino, în depăşeşte, căci singularitatea culturală a cum sunt prezentate anumite personalităţi Viaţa unui om singur. De unde şi imaginea a d u s c u s i n e o a n u m e i z o l a r e defuncte precum G. Călinescu, Emil Cioran, deloc măgulitoare asupra lui Liiceanu, Pleşu, temperamentală şi morală, într-un mediu în Constantin Noica, Mircea Eliade, Mircea Patapievici. Aici, Adrian Marino se întâlneşte care au dominat (şi domină) interesele de Zaciu, Marin Sorescu ş.a. Unora tabloul ar fi cu Paul Goma, cel din Jurnale.grup, „mafiile”, cum le numeşte în volum trebuit să le producă satisfacţie, altora Pentru a descifra câte ceva din Adrian Marino, mafii concrescute din reticenţe sau dezacord, numai că Adrian asemenea enigmă, trebuie văzute formele sistemul comunist, apoi din cel pseudo- Marino e la fel de necruţător cu cei în viaţă: reactive în faţa cărţii-testament a lui Adrian capitalist de după 1989. Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, H.-R. Marino. Unele sunt previzibile şi uşor de

Iar acum, după moarte, tot „mafiile” sau Patapievici, Mircea Dinescu, Eugen Simion înţeles, cum e aceea a lui Mircea Dinescu. rămăşiţele lor par a fi destinate să-i judece ş.a. În ce-i priveşte pe „morţi” (dar şi pe cei în Poetul-revoluţionar a reacţionat exact ca şi în atât opera de savant, cât şi gândirea politică a viaţă), argumentaţia lui Adrian Marino este pe alte situaţii, cea mai cunoscută fiind faţă de ultimilor ani, ca să nu mai vorbesc de deplin convingătoare când el invocă Cezar Ivănescu: i-a descoperit repede o conţinutul cărţii pe care încercăm să-l perspectiva morală, ducătoare spre „colaborare” cu securitatea (vezi Marino evaluăm astăzi. Atât Marino, cât şi Papu au compromisuri impardonabile, ca în cazul lui minte şi mort, text postat şi pe internet). Ceea trecut prin închisorile comuniste şi s-au G. Călinescu, la care Marino surprinde, după ce l-a dezechilibrat profund pe Mircea impus destul de târziu din punct de vedere o despărţire de 14 ani, şi lăcomia maladivă de Dinescu (altminteri, nici nu şi-a putut explica editorial, în pofida începuturilor foarte a-i fi spoliat, fără scrupule, pe vechii „boieri” ce l-a „apucat” pe Marino să-i facă un promiţătoare, unul sub auspiciile lui G. deţinători de valori culturale şi artistice, asemenea portret demn de Ţiganiada şi de Călinescu, celălalt pe linia Tudor Vianu. Dacă constrânşi materialiceşte să le vândă pe miticismul caragialesc) e semnalarea unui Marino a continuat să rămână un însingurat, preţuri de nimic. Chiar şi în cazul lui Eliade fenomen cumplit din cultura românească, Papu s-a apropiat gruparea de la Luceafărul, are dreptate când sesizează, că, în ultimii ani acela al zeflemelei sans rivages, în care găsind acolo fervenţi susţinători odată cu ai vieţii, devenise mai preocupat de propriile-i Mircea Dinescu este un campion recunoscut, emiterea conceptului de protocronism, care a editări decât de soarta culturii româneşti sub ca imagine a biruinţei miticismului în cultura şi stârnit una dintre cele mai sterile polemici din comunism. Generalizarea atitudinii este însă în civilizaţia românească, fenomen care ne c u l t u r a r o m â n e a s c ă , f i n a l m e n t e , nedreaptă, fiindcă, cel puţin în anii '50, Mircea face incompatibili cu Europa civilizată.protocroniştii ieşind în pierdere şi înlăturaţi, Eliade declanşase rezistenţa prin cultură a Comparativ cu meschinăria delaţionistă pur şi simplu, din viaţa culturală după 1989, exilului, atrăgând atenţia asupra primejdiei a lui Mircea Dinescu, de cu totul altă factură sfârşitul lui Edgar Papu fiind dintre cele mai culturale şi etnice a agresiunii bolşevice, în pare a fi atitudinea lui Nicolae Manolescu. De umilitoare. Adrian Marino a pornit, în schimb, extraordinarul eseu Destinul culturii cu totul altă factură şi, totuşi, în esenţă, cu avantajul europenismului, din perspectiva româneşti (în „Destin”. Revistă de cultură aceeaşi. Trebuie menţionat că, în memoriile unui liberalism (considerat, de unii, românească, Madrid, caietul nr. 6-7, august lui Adrian Marino, Nicolae Manolescu este intransigent de stânga!), care, în tinereţe, se 1953, pp. 19-32). Pe de altă parte, Eliade nu a cruţat, deşi i-a fost un statornic emul, fie şi manifestase pe linie naţional-ţărănistă, fapt pactizat nici cu perioada ceauşistă, refuzând numai din pricină că se postau la niveluri ce i-a şi adus opt ani de puşcărie, la Aiud, şi invitaţia de a veni în ţară, deşi onorarea ei i-ar divergente ale criticii literare: unul – creator alţi şase de domiciliu forţat la Lăteşti, în fi putut aduce editarea masivă în România. de sistem, în ton cu dominanta culturală Bărăgan. (Despre fenomenul Lăteşti- Altminteri, spre a contracara judecata din occidentală postbelică, celălalt number one Bărăgan, a se vedea cartea profesorului şi urmă, Adrian Marino a scris una dintre cele în cr i t i ca impres ion is tă , spec i f ică istoricului huşean Vasile Calestru, Martiraj în mai temeinice monografii, cea despre autohtonismului nostru. Cu toate acestea, Bărăgan. Lăteşti, Casa Editorială Demiurg, Hermeneutica lui Mircea Eliade (1980), Adrian Marino şi-a dovedit generozitatea şi a Iaşi, 2006, 380 p., cu o prefaţa de Gh. publicată cu destulă greutate. Într-o scrisoare recunoscut în Nicolae Manolescu un mare Buzatu). La Lăteşti, Adrian Marino l-a îmi mărturisea că n-a fost niciodată un critic, comparându-l, foarte favorabil, prin cunoscut pe mai tânărul Paul Goma. Cei doi, răsfăţat al editurilor româneşti, el smulgându- contrast, cu aparentul să adversar de deşi vor avea un destin diferit, vor trece prin şi fiecare carte după mari lupte cu mafia generaţie, Eugen Simion. Şi asta în ciuda sechele sufleteşti asemănătoare, care vor editurilor şi cu cenzura. Ştim prea bine că aşa faptului că Eugen Simion era, de fapt, ceva face din ei nişte mari însinguraţi. În anii a şi fost. mai apropiat de europenismul critic al lui comunismului, Marino şi-a găsit salvarea în Mai fragile devin judecăţile lui Adrian Marino prin receptivitatea faţă de Roland uriaşa lui activitate de savant, pe când Paul Marino când implică prea mult argumentul Barthes, bunăoară. Explicaţia vine de acolo Goma, fervent ancorat în politic, a trebuit să politic şi ideologic. De pildă, condamnarea în că Eugen Simion a optat pentru un anume ia calea exilului, creându-şi aura de bloc a celor trei mari că n-au fost capabili să neutralism politic care i-a îngăduit o „Soljeniţân român”, actualmente izolat de se desprindă de tinereţea lor legionară, prin ascensiune academică rapidă, ajungând şi ţară şi părăsit de foştii comilitoni din pricina reconsiderăr i prec ise în contextu l preşedintele Academiei Române, pe când Jurnalelor sale, necruţătoare adesea, prin europenismului postbelic. Prin acest Adrian Marino, care merita cu asupra de violenţa limbajului, faţă de intelighenţia liberalism stângist, Adrian Marino a urmat, cu măsură să intre în rândurile nemuritorilor, a noastră postdecembristă. Amintesc de voie sau fără voie, curentul „corectitudinii preferat conflictul cu Academia, ceea ce nu Jurnalele lui Paul Goma, deoarece, deşi politice”, predominant după 1989, atitudinea şi-a îngăduit, totuşi, Nicolae Manolescu, scrise în altă cheie stilistică şi ideatică, lui consonând, în ce-i priveşte pe Noica, ajuns şi el, ceva mai greu, în fotoliul suprem. Memoriile lui Adrian Marino atestă faţă de Eliade, Cioran, cu fanatismul ideologic al unei Ce l-a determinat pe Adrian Marino să intelectualii pe care i-a cunoscut o exigenţă Alexandra Laignel-Lavastine. Or, de cine a îndulcească atitudinea faţă de Nicolae asemănătoare. De fapt, aceasta este şi cheia fost stimulată şi promovată editorial în Manolescu? În afară de onestitatea despre

AGITAŢIE ÎN POSTERITATEA LUI ADRIAN MARINO- urmare din pagina 1 -

3

PRUTUL * Anul VIII * Nr. 1(45) * ianuarie 2009 *

care vorbeam, au intervenit, de astă dată, una derulându-se chiar în casa din Rakoczi Ce zice d-l Tismăneanu în replica sa? afinităţile politice liberale care s-au întâlnit în 72. Nu ştiu de ce, dar după 1989 legătura Are grijă să precizeze că nu poate fi bănuit de Alianţa Civică. Adrian Marino a fost membru dintre noi a slăbit, rezumându-se la a-mi reavoinţă faţă de Adrian Marino, fiindcă i-a în Senatul Alianţei Civice şi al Senatului trimite doar ultimele apariţii din Biografia ideii fost prieten şi comiliton ideologic. Şi trece în ASPRO. Se pune întrebarea dacă Nicolae de literatură. Eu am avut intuiţia unei anume revistă excelentele relaţii cu autorul Vieţii Manolescu a răspuns cu aceeaşi monedă dedublări a personalităţii sale, încât cea unui om singur. Aşadar, el este cu totul generozităţii lui Marino. Răspunsul este politică ieşise în prim-plan şi pe o cale îndrituit să se exprime „obiectiv” asupra negativ. Declaraţiile lui la apariţia cărţii ultime lucrativă în imediata actualitate, dar cărţii, în contra tuturor „manipulatorilor” a lui Adrian Marino îi dau dreptate, pe de o înstrăinată de a marelui savant pe care-l prezenţi şi viitori. Prietenia lui Vladimir parte, lui Mircea Dinescu, chiar în lipsa preţuiam. Nu puteam înţelege, bunăoară, Tismăneanu cu Adrian Marino a început probelor materiale şi morale („Dinescu are inclemenţa lui faţă de Noica. Distingeam doi imediat după 1989. El a scris laudativ despre dreptate, deşi este mult prea slobod la gură Marino: unul care se străduia să fie „corect ultimele cărţi ale lui Marino, cele cu profil de şi n-ar avea dreptul să dea asemenea politic” şi celălalt, adevăratul Adrian Marino cultură politică europeană, preţuind informaţii”), iar pe de alta nu şi-a schimbat cu de care mă apropiasem. Între cei care au „europenismul său vibrant, generozitatea cu o iotă părerea că activitatea de critic şi înţeles asta, se găseşte Adrian Dinu care i-a susţinut pe mulţi tineri”. Mai mult de teoretician literar a lui Marino este Rachieru, care a scris Alternativa Marino atât, Marino însuşi a scris despre cărţile sale, neînsemnată, ba lipsită de „originalitate”, (Editura Junimea, Iaşi, 2002). Acolo este şi l-a premiat în postură de preşedinte de juriu văzându-l ca pe un simplu adunător de imaginea cu care eu mă simţeam solidar. Pe la ASPRO şi i-a făcut o dedicaţie pe un informaţii. Asemenea apreciere, oglindită şi noul Marino îl făcuseră „prizonier” cei pe care volum, numindu-l „maestrul tinerei politologii de omiterea lui Marino din Istoria critică a eu îi numesc „dreptacii de stânga”, cei româneşti”. Ei, aici e aici. Căci, într-adevăr, literaturii române, este o nedreptate descinşi direct din troţkism, erijându-se Vladimir Tismăneanu chiar acest rol flagrantă, oglindă nu doar a obtuzităţii lui acum în „noua dreaptă” menită să condamne excepţional şi-a asumat şi pus în practică Manolescu în raport cu hermeneutica, dar şi comunismul în frunte cu Vladimir după 1989. Sintagma lui Adrian Marino este a diferenţei ideologice şi politice dintre cei Tismăneanu, sub înalta oblăduire a cheia a ceea ce am numit, recent, doi, în pofida aparenţei că s-ar fi întâlnit pe preşedintelui Traian Băsescu. Or, în Viaţa „experimentul Piteşti III”, în prelungirea firmamentul liberalismului. Singurele unui om singur prevalează hotărât primul celorlalte două „experimente Piteşti”, cel concesii pe care şi le-a îngăduit Nicolae Marino, cel adevărat. Şi aici începe reacţia dintâi avându-l ca protagonist pe Eugen Manolescu faţă de Viaţa unui om singur au cea mai interesantă la apariţia cărţii lui Ţurcanu (sub oblăduirea ideologică a lui fost admiterea unor accente critice care Marino. Ea nu putea veni decât de la Vladimir Nikolski), al doilea, descris şi acesta foarte vizează pe G. Călinescu, Mircea Eliade, Tismăneanu. bine de Paul Goma, avându-i ca protagonişti Constantin Noica sau Emil Cioran. Şi chiar Intervenţia lui Vladimir Tismăneanu pe Gogu Rădulescu, Z. Ornea, Paul despre unii în viaţă. Atitudinea lui Manolescu datează din 12 februarie 2010. Poate fi citită Georgescu, Ov. S. Crohmălniceanu ş.a., poate fi înţeleasă în adevărata ei lumină doar şi aceasta pe internet. Are titlul dibaci: pentru ca, în fine, să ajungem la cel mai coroborată cu reacţia altui ideolog Manipularea unei umbre: Cazul Adrian rafinat dintre toate, „experimentul Piteşti III” postcomunist, Vladimir Tismăneanu. Marino. Aşadar, Viaţa unui om singur îl datorat „geniului” indiscutabil al lui Vladimir

De precizat că, dată fiind valoarea transformă pe Adrian Marino într-un „caz”! Tismăneanu. Diferenţa dintre primele două personalităţii sale, Marino a trezit interesul Unul care „dezamăgeşte” precum a şi cel din urmă este că acesta pare a noilor ideologi ai „europenismului”. După „dezamăgit” şi „evoluţia” lui Paul Goma după condamna ceea ce înaintaşii lui Vladimir datele pe care le deţin, aici începe drama 1989. Dar, spre deosebire de Goma, Tismăneanu au construit cu enormă trudă. E singurătăţii lui Marino din perioada confratele din Lăteşti, Adrian Marino marea lovitură a acestui manipulator de postcomunistă, deşi el a părut că şi-a găsit o evoluase invers după revoluţie: se apropiase clasă.grupare care să-l reprezinte în aspiraţiile lui de Tismăneanu, pe când basarabeanul, din Iar acum vine să dea turnura cea mai europene gândi te d in perspect ivă instinct, tocmai se depărtase! Titlul ales de convenabilă „primejdioasei” cărţi a lui Adrian românească. Din unghiul de vedere al Tismăneanu are, fără voia autorului, o Marino, care dă peste cap o întreagă doctrinelor culturale, Marino nu a fost un stranie vocaţie narcisiacă. Vorba-cheie este strategie a experimentului. Citim aici miza sincronist, în sensul adepţilor postbelici ai lui manipulare. Sunt obligat să precizez că majoră a Vieţii unui om singur. Iar Vladimir E. Lovinescu, între care s-a prenumărat şi un Vladimir Tismăneanu e înzestrat cu o Tismăneanu s-a grăbit s-o diriguiască spre Nicolae Manolescu; el n-a făcut parte nici din deşteptăciune sclipitoare, că nimeni dintre căile cele mai convenabile. De aceea, gruparea protocroniştilor. Un alt sigur motiv ideologii actuali nu are geniul manipulării aşa Liiceanu, Pleşu, Patapievici nu s-au grăbit să de a se simţi, pe bună dreptate, un cum îl are, din straturi arhaice, autorul reacţioneze decât marginal comparativ cu însingurat. El gândea, conform propriei celebrului Raport asupra condamnării „şturlubaticul” de Mircea Dinescu. În hermeneutici, din perspectivă integratoare comunismului. Beneficiind şi de o informaţie apărarea lor s-a ridicat d-l Vladimir (în centrul gândirii sale stătea dialectica prodigioasă, el a reuşit să devină principalul Tismăneanu. Cine ar fi putut s-o facă mai parte/întreg), încât vedea sincronismul nu doctr inar ş i „ is tor ic” a l Românie i bine decât dânsul? „Sunt aşadar siderat de ca imitaţie a Occidentului, ci, aidoma lui contemporane, lăsându-l de căruţă până şi manipulările care au loc acum”, trage Eliade, din postură competitivă, singura care pe Lucian Boia. Paul Goma crede că este semnalul de alarmă Vladimir Tismăneanu. salvează de epigonism şi de cultură noul Roller al istoriografiei naţionale. Nu, despre anumite personalităţi trebuie să marginală. Sincronismul lui Marino nu s-a Comparaţia îi este defavorabilă lui biruie respectul, să se consolideze legenda dezvoltat ca ostil protocronismului, ci Tismăneanu. Mihail Roller a fost un simplu că întruchipează moralitatea şi valoarea înglobându-l prin hermeneutica parte/întreg. pigmeu pe lângă Vladimir Tismăneanu. El a intelectuală cea mai înaltă care s-a ivit din El însuşi a creat, firesc, un alt termen, pe reuşit să-şi formeze o şcoală de istorici tineri, s â n u l i n t e l i g h e n ţ i e i r o m â n e ş t i lângă sincronism şi protocronism: gata să-şi dea duhul pentru triumful contemporane. Cum să planeze asupra pancronismul. Marino considera minoră şi „tismăneanismului”, ca să creez şi eu un Grupului pentru Dialog Social bănuiala că ar păguboasă gălăgioasa polemică dintre barbarism. L-am văzut, pe postul B1 TV, pe constitui o „mafie” culturală iar nu conştiinţa sincronişti şi protocronişti, o diversiune un tânăr pe nume Neamţu (o fi acelaşi cu civică ireproşabilă a neamului? Nu s-ar pune ideologică, nefuncţională în planul creaţiei Mihail Neamţu, semnatar în Idei în dialog?), oare în primejdie însăşi capodopera gândirii culturale. Poziţia lui coincidea cu a mea, fapt perorând cu un debit verbal remarcabil în istorice şi ideologice a lui Vladimir reverberant în corespondenţa noastră şi în favoarea „geniului” istoriografic al lui Tismăneanu? Ba da, s-ar zdruncina din cele câteva întâlniri de care am avut parte, Vladimir Tismăneanu. temelii „experimentul Piteşti III”. De aceea, el

4


ne avertizează că ultima carte a lui Adrian Dumitru Popescu-Dumnezeu. Dar nu e valorilor culturale, morale, ideologice şi Marino nu se cuvine a fi citită în spiritul unor cazul, concede ideologul. În consecinţă, el politice ale noilor vremi sunt doar cei hărăziţi adevăruri care „compromit” singurele „valori” trasează culturii noastre sarcina de a scrie o de instanţe „divine” (dintr-un Olimp pe care le are astăzi neamul românesc. La „biografie obiectivă” a lui Adrian Marino, aşa inaccesibil pentru „indisciplinaţi”, pentru nevoie, Marino poate fi, la rându-i, cum s-a întâmplat cu aceea a lui George „incorecţii politici”) să hotărască încotro „compromis” prin argumente de felul celor Ardeleanu despre N. Steinhardt. trebuie s-o ia istoria României. Or, cartea lui furnizate de Mircea Dinescu şi Nicolae Mai poţi spune că Vladimir Tismăneanu Adrian Marino vine să semene îndoială Manolescu. Asemenea, Andrei Pleşu şi nu e întruparea generozităţii şi clarviziunii în asupra „aleşilor”. De aici spaima că ar putea Gabriel Liiceanu s-au grăbit să scoată la cultura şi în politica timpului nostru? Aparent, tulbura ierarhiile şi valorile, că, într-adevăr, iveală dovezi asupra „imoralităţii” lui Marino, n-ar mai fi nimic de spus întru consolidarea Viaţa unui om singur s-ar putea transforma ca de pildă o dedicaţie a criticului pentru convingerii publice că destinaţi a trasa harta într-un eveniment.

Astfel, în ceea ce priveşte ideea de comunitate europeană, cu alte cuvinte, aşa-zisa cădere a Imperiului roman este văzută ca foarte dezbătută în istoriografie, cercetările de istorie antică au iden- un proces de transformare (proiectul de cercetare lansat de Eu-tificat federalismul, întâlnit încă în Grecia clasică şi elenistică sub ropean Science Foundation se intitulează The Transformation of forma asocierii de poleis în symmachia şi sympoliteia, drept struc- the Roman World) iar invadatorii germanici au fost reabilitaţi, contri-tura politică cea mai adecvată pentru reunirea diferitelor comunităţi buind constructiv la „formarea Europei” (Fare l'Europa este o serie într-un stat, întrucât mecanismele sale de funcţionare (principiul re- de publicaţii care apare în acelaşi timp la editurile C. H. Beck din prezentativităţii, delegarea unor competenţe organismelor federale, München, Basil Blackwell din Oxford, Crítica din Barcelona, Laterza moneda comună) nu anihilau complet independenţa asociaţilor. El din Roma-Bari şi Editions du Seuil din Paris). De asemenea, con-este modelul politic cel mai apropiat de cel al Uniunii europene, o ceptului de „romanizare”, considerat că, de la Mommsen şi Haver-federaţie de state independente, în care raportul dintre unitatea field, slujea politicilor proimperialiste şi naţionaliste care au animat europeană şi identitatea statelor naţionale are la bază principiul or- statele europene în secolele XIX-XX, i se opune cel de „globalizare” ganizării structurale, respectiv asumarea organismelor de rang sau „mondializare”. Asociat cu cel de imperiu „teritorial”, funda-superior a unor prerogative în virtutea cărora emit recomandări ţări- mentat pe principiul „divorţului statutului de cetăţean de etnicitate şi lor componente. De asemenea, lucrările de istorie antică au eviden- localizare geografică”, ele pun în relief fenomene cu puternice ţiat factorii politici sau ideologici şi „instituţiile” care au asigurat în An- rezonanţe în actualitate: fluxurile şi mişcările de populaţii, permea-tichitate identitatea şi unitatea Europei sau a unei părţi a ei şi care bilitatea graniţelor, fluiditatea administrativă, diversitatea culturală, pot constitui repere pentru construcţia de astăzi a unităţii o dialectică rezonabilă între integrare şi identitate, recunoaşterea continentale: limba, scrierea, muzica, religia, sporturile în Grecia multitudinii de experienţe locale; din acest punct de vedere, Imperiul antică divizată în numeroase poleis; afinităţile dintre gentes, aşa roman este văzut ca „o formă de mondializare anterioară globalizării cum se degajă chiar şi din cele mai xenofobe şi intolerante scrieri contemporane” şi ca un precursor a ceea ce modernitatea a numit greco-latine, care au condus la recunoaşterea diversităţii etnice şi a „statul-naţiune unificat”.diferenţelor culturale; Imperiul roman ca vastă piaţă economică şi În sfârşit, ştiinţele Antichităţii au contribuit substanţial la cerce-spaţiu cultural-religios plural şi, între anumite limite, tolerant; creşti- tarea unui subiect foarte sensibil, generat de tendinţele globalizante nismul; Commonwealth-ul bizantin, fundamentat pe moştenirea ro- şi integratoare, anume fenomenul identitar. Realizările cele mai mană, civilizaţia elenistică şi ortodoxism. Prin contrast, au scos în re- spectaculoase privesc identitatea etnică în Antichitate şi se dato-lief elementele care au divizat spaţiul european antic – de exemplu, rează în special arheologiei anglo-americane şi austriece. Cu o me-limes-ul, în plan militar, exclusivismul şi marginalizarea bazate pe di- todologie renovată, interdisciplinară, eliberată de sechelele „sindro-hotomiile cetăţean-necetăţean, elen (roman)-barbar, popoare mului Kossinna”, noua arheologie a etnicităţii a devenit o direcţie de superioare-popoare inferioare, păgân-creştin, creştin–evreu, în cercetare extrem de dinamică, care, în ciuda reticenţelor unor plan juridic şi cultural, fanatismul unor disidenţe iudeo-creştine, în sceptici, a oferit răspunsuri plauzibile privitoare mai ales la plan religios. problema criteriilor de afiliere etnică şi a „categoriilor distincţiei”

În egală măsură, Convenţia Uniunii Europene din 2003, al etnice şi ale conservării „solidarităţii, coeziunii şi identităţii” în cărui preambul reia un fragment din discursul funerar al lui Perikles circumstanţe istorice nefavorabile.

BIBLIOGRAFIE:conservat de Thucydides despre modelul atenian de politeia şi de-M. V. Antonescu, Uniunea europeană – un imperiu al secolului al XXI-mokratia, a deschis un dialog extrem de polemic, dar, în acelaşi

lea? Spre o civilizaţie unional-europeană, Bucureşti, 2004timp, benefic între specialişti despre rădăcinile antice ale L. Canfora, La democrazia. Storia di un'ideologia, Laterza, 2004

democraţiei europene în noua configuraţie politică a continentului.E. Chrysos, P. M. Kitromilides, K. Buraselis, K. Zoumboulakis (eds.),

De asemenea, în condiţiile reconcilierii istorice dintre Fran- The Idea of European Community in History. Conference Proceedings, I-II, ţa şi Germania, devenite pilonii Uniunii europene, pe de o parte, şi Athens, 2003ale calificării de către teorii politologice actuale a celei din urmă S. Diefenbach, Römische Erinnerungsräume. Heiligenmemoria und drept un imperiu postmodern, pe de alta, ştiinţele Antichităţii au re- kollektive Identitäten im Rom des 3. bis 5. Jahrhunderts n. Chr., Berlin-New

York, 2007luat problematica imperiilor antice, în special a celui roman, încer-S. Jones, The Archeology of Etnicity. Constructing Identities in the când să găsească similitudini în realităţile geopolitice, demografice,

Past and Present, London and New York, 1997economice şi spirituale contemporane şi să ofere interpretări noi L. Revell, Roman Imperialism and Local Identities, Cambridge-New

unor evenimente şi fenomene istorice care în vechile abordări rezo-York, 2009

nau revanşard. De exemplu, într-o bună parte a istoriografiei ultimei B. Ward-Perkins, Căderea Romei şi sfârşitul civilizaţiei, traducere din jumătăţi de veac, „Europa «latină» şi cea «germanică» au căzut la engleză de D. Lică, Bucureşti, 2008pace”, ca să reluăm observaţia maliţioasă a lui Bryan Word-Perkins;

ŞTIINŢELE ANTICHITĂŢII ŞI SCHIMBĂRILE DIN EUROPA CONTEMPORANĂ

- urmare din pagina 1 -

5


Noi descoperiri arheologice în situl Armăşeni „Muncel”, comuna Buneşti-Avereşti, jud. Vaslui pentru campania 2009

- urmare din pagina 1 -

Locuinţa L surprinsă pe latura de S-SE, între m - m din centru, coborând până la -0,40 m ( în bază).2 1 2

Pe cuprinsul secţiunii Ş s-au mai descoperit:Ş , este formată dintr-o masă de chirpici, în perimetrul cărora au fost 44

Plastică:identificate resturi de elevaţie de la pereţii colţului sud-estic şi o -o statuetă masculină fragmentată (m12 - 0,50 m). Se platforma din lut cu schelet de nuiele, cu refaceri succesive pe

păstrează din zona trunchiului şi până la şolduri, cu zona inferioară întreaga suprafaţă a construcţiei. Locuinţa a avut o formă ruptă din vechime, având o arderea bună, dar nu s-a ajuns până la aproximativ rectangulară, cu orientarea aproximativ NV-SE, fără a fi culoarea cărămizie (ardere ideală) ci s-a realizat una gălbui - surprinse detalii arhitectonice. Sub resturile pereţilor a fost cenuşie. Fesele sunt bine conturate, iar o mică proeminenţă identificată platforma de chirpici, cu amprente de lodbe schiţează sexul bărbătesc (falusul). Are L = 2,5 cm, l (bazin) = 3 cm. semicirculare în secţiune. Resturile păstrate în elevaţie ale pereţilor

-Fragment statuetă masculină, ( m7/-0,60 m) păstrată din zona demonstrează existenţa unei singure încăperi surprinsă în Ş pe 4

gâtului până la bazin, care include fesele şi sexul pronunţat (cu circa 2m². La partea inferioarã a podelei din lut sunt vizibile gaură în falus ø = 4 mm). De deasupra zonei pubiene pleacã amprente provenite de la platforma de bârne realizatã pe solul (triunghiular) cu vârful în jos la nivelul sexului, douã linii paralele amenajat în prealabil. incizate care intersectează zona inferioară a bustului, după care Locuinţa L , surprinsă între m9 şi m15, în proporţie de 2/3, 3

coboară pe partea dorsală cu vârful spre mijlocul feselor, iar din loc restul continuând în partea de vest şi sud a secţiunii. Peretele estic în loc banda incizată este reprezentată cu adâncituri punctiforme. şi nord-estic sunt surprinşi în totalitate în Ş , iar în mijloc, printre 4

Ombilicul este schiţat printr-o aplică proeminentă, iar o altă chirpici s-a identificat o vatră de foc cu mai multe etape de refacere. proeminenţă se poate vedea în zona pieptului pentru a marca sânul Între peretele estic al secţiunii Ş şi chirpicul locuinţei a fost 4drept. Sânul stâng nu este schiţat. Sunt două variante: ori aplica a

descoperit şi un complex ceramic de la un vas reîntregibil, iar în căzut din vechime, ori statueta era o reprezentare androgină (sânul

afara locuinţei, pe latura de N au fost depistate câteva pietre de foc stâng legat de receptivitatea feminină iar cel drept nereprezentat,

înroşite şi mici oase, fără a fi însă vorba de o groapă propriu-zisă.de aspectul emisiv masculin).

Groapa G , a fost identificată de la m1 până la m4, între 5L = 8cm, l(umeri) = 3,8 cm;

0,60 m - 1,55 m, continuând şi în afara secţiunii spre vest. l(bust) = 2 cm;

În umplutura sa s-au găsit: l(bazin) = 3,5 cm;

1 fragmente de chirpici; gr.(trunchi) = 1 cm;

2 o nicovală din gresie; gr.(bazin + fese) = 2,8 cm.

3 un topor masiv şlefuit din gresie;Statueta antropomorfă prezentă oblic şi o „eşarfă” de pe umărul

4 un topor şlefuit;stâng până la bazin, iar în jurul soldurilor o altă eşarfă incizată.

5 nuclee neregulate;Eşarfa de pe umărul stâng are 2,5 cm în faţă şi 2,5 cm în zona de la

6 un gratoar retuşat, pe lamă;spate, iar cea de la bazin 6 cm. Astfel de statuete sunt rare, probabil

7 un con (minifalos), din lut ars;reprezentând o căpetenie de rang înalt. Talia este uşor subţiată, iar

8 o statuetă feminină fragmentată;bazinul mai larg decât umerii.

9 un percutor;-Corn de taur (m14/-0,60 m) din lut ars de culoare cărămizie, de

10 ceramică pictată tricrom cu motive în Z,W,X,V;marime mare (L = 7 cm, l(bază) = 2,2 cm, L(vârf) = 1 cm). Vârful

11 ceramică precucuteniană incizată;cornului este rupt din vechime.

12 pietre înroşite;-Corn din lut ars (minifalus)(m4/-0,80 m) descoperit în groapa

13 corn de bovină (-1,30 m);G , cu formă de „pionieză”, însă cu vârful uşor alungit, subţiat 314 chirpici cu ardere secundară vitrifiaţi;treptat. Ø = 2,2 cm, h = 1cm. Este de culoare galben-cenuşie;

15 gratoar pe aşchie din silex de Prut.-percutor din silex rulat cvasisferic, cu urme de uzură

Chirpicii descoperiţi în groapa G (la -1,30-1,55 m) au predominant o 5funcţională, descoperit la m3/-0,80 cm;

ardere secundară.-8 aşchii neregulate şi 3 nuclee descoperite la m3/-0,80 m;

Vatră de foc descoperită între m11-m13 este de formă -cermică pictată în V, de culoare roşie, neagră, ciocolatie şi

cvasirectangulară şi se întinde pe o suprafaţă de circa 1,5 m2, fiind albă;

identificatã în interiorul locuinţei L , pe latura nord-estică a acesteia, 3 -un fragment ceramic prezintă incizii paralele sub formă de W, alipită peretelui exterior. Această instalaţie de foc a fost construită

X şi V, iar pe gâtul vasului un şir punctiform circular, cu buza incizată pe podeaua locuinţei, având mai multe faze de reconstruţie, cu

alveolară, aparţinând civilizaţiei Precucuteni III, de culoare neagră;gardina păstrată într-o stare mediocră, având amprente de nuiele.

-Gratoar pe lamă din silex de Prut (m3/-0,80 cm), de culoare S-a constatat că vatra a avut trei faze de utilizare:

neagră-mat, cu partea activă convexă, retuşat oblic, iar lateral -stratul superior cu o grosime de circa 3 cm, reprezentând

retuşe superficiale şi urme de uzură. Lama este carenată (central-lipitura( feţuiala) cea mai recentă, cu o arie de extindere maximă a

dreaptă), dar ruptă din vechime (L = 4,5 cm, l = 3 cm);vetrei;

-Fragment topor şlefuit din gresie glauconitică (m4/-0,80 m) -stratul median are cam aceeaşi grosime cu cel superior, însă

păstrat circa1/3, de culoare cenuşie, fin şlefuit, cu muchia dreaptă şi lutuiala este galben-cenuşiu faţă de cealaltă cenuşiu-albicioasă;

o faţă plană, iar cealaltă uşor bombată, cu laturile cioplite. L = 4 cm, -vatra veche sau nivelul inferior iniţial are o grosime mai mare

l(muchie) = 2,5 cm, l (mijloc) = 5 cm;de 4-5 cm, fiind construită direct pe podea, lipsind pietre în substrat.

-Topor masiv şlefuit, din gresie glauconitică cu început de Totuşi în partea de vest a vetrei, există o piatră masivă

perforare, având muchia în formă de V (triunghiular), cioplit în fragmentată (gresie) arsă.

această zonă pentru a-i da utilitate ca a doua parte activă. Tăişul Chirpicul poligonal este de culoare cărămizie. Suprafaţa vetrei

este cioplit, dar neterminat, cu ambele părţi plane şi una din laturi, iniţială era mult mai mică decât cea descoperită după refacerile

iar cealaltă prezintă câteva cioplituri stângace. L = 20 cm, l(muchie) succesive, având circa 1m2.

= 9 cm, l(tăiş) = 1,5 cm, gr. = 5,5 cm, ø (gaura de înmãnuşare) = 2,5 Pe ansamblu vatra are o parte boltită cu înălţimea maximă în

6


cm; cupă şi coadă prezintă o uşoară îngustare şănţuită pe ambele părţi, -Gratoar pe aşchie (m2/-1,55 m), din silex de Prut, de culoare iar în zona mediană o curbură pentru a putea fi mai uşor de mânuit.

neagră cu partea activă convexă, retuşat, iar lateral cu urme de uzură. Se distinge clar bulbul de percuţie şi undele de şoc. L = 3 cm, l Bibliografie selectivă:= 2 cm; Vicu Merlan, Arme şi unelte din silex şi piatră din eneoliticul

-Fragment de capac de văsuleţ, (m11/-0,60 m), de formă Moldovei dintre Carpaţi şi Prut, Editura Lumen, Iaşi, 2005; ediţia tronconică, cu urme vagi de pictură roşie, cu butonul apucător II, 2008.circular: Ø = 8 cm, h = 3 cm, fiind ştirbit pe circa 1/3 din circumferinţă; Vicu Merlan, Paul Salomeia, Avereşti - Armăşeni-Muncel, în

-Fragment coadă de polonic (m12/-0,50 m) din lut ars CCA2006; CCA2007.cărămiziu ( L = 6 cm, l(median) = 3cm, l(inf.) = 1,7 cm); Vicu Merlan, Paul Salomeia, Situl arheologic Armăşeni Muncel,

-Aşchie (m14/-0,40 m) dreptunghiulară din silex de Prut cu Prutul 27, 2008, p. 16.urme de cortex rulat, de culoare neagră (L = 6cm, l = 3,5 cm); Vicu Merlan, Contribuţii monografice asupra Depresiunii Huşilor,

-Gratoar pe lamă (m5/-0,60 m) din silex alb-maroniu (de Editura Lumen, Iaşi, 2008.Ibăneşti), cu carenă, având partea activă oblică, retuşat semiabrupt Vicu Merlan, Noi descoperiri arheologice în situl arheologic pe ambele laturi până la talon. Se distinge bulbul de percuţie, talonul Armăşeni,,Muncel", Lohanul 5, 2008, p. 2-3.şi undele de şoc. L = 8 cm, l = 2,3 cm; Vicu Merlan, Paul Salomeia, Armăşeni, comuna Buneşti-

-Fragment coadă de polonic (m6/-0,80 m) cu urme de pictură Avereşti, jud. Vaslui, 2008, în Cronica Cercetărilor Arheologice roşie, păstrată mai ales pe partea ventrală (L = 16,5 cm, l(coadă) = din România, Târgovişte, 2009. 4,5 cm, l(cupă) = 7,5 cm). La partea inferioară, la contactul dintre

HUŞI - ITINERAR SENTIMENTAL Prof. Vasile PANDELEA

Călătorule, dacă din întâmplare vei ajunge pe meleagurile huşene, în oraşul înconjurat numai de vii, opreşte-ţi paşii pentru un timp să vizitezi acest oraş peste care istoria şi-a cernut anii, secolele, şi-şi cerne, în continuare, zilele, anii . . .

Să începem călătoria de unde şi încotro? E greu pentru noi să fim ghizi, noi, copii ai oraşului, obişnuiţi cu Huşul de zi cu zi : înnorat, însorit, nins, înverzit, încălzit.

Te interesează istoria oraşului? Muzeul “Dimitrie Cantemir”, muzeul ce poartă numele ilustrului domnitor şi cărturar, născut pe meleagurile noastre, la 10 km sud-vest de oraş, iţi oferă o carte din care poţi să ne citeşti trecutul. Vei întâlni în această carte pe Ştefan cel Mare şi pe Ioan Vodă cel Cumplit, pe amintitul Dimitrie Cantemir, pe Alexandru Ioan Cuza şi pe Mihail Kogălniceanu – personalităţi ale istoriei moldoveneşti legate cu fire vizibile şi invizibile de oraşul nostru. Clădirile vorbesc şi ele : Episcopia este a lui Ştefan cel Mare, ctitorită de el, unul din licee poartă numele lui Cuza-Vodă, iar celalalt se numeşte, ca şi muzeul, fireşte, Dimitrie Cantemir. Avem o casă, un pod, un castel şi o bibliotecă Ralea. Una din străzi se numeşte Melchisedek, alta Mihail Kogălniceanu, alta Al. I. Cuza, iar alta, Ioan

istorica şi culturală a oraşului, iar revista de matematica “Plus”, de la Vodă cel Cumplit.

liceul “Dimitrie Cantemir”, oferă, de două ori pe semestru, posibilităţi Vrei să ştii ceva despre şcolile noastre? Nu este greu : în

pentru tinerii matematicieni huşeni de a se întrece în rezolvarea de traseul tău prin oraş vei întâlni cinci şcoli gimnaziale, două licee, un

probleme.seminar teologic, 12 grădiniţe, o şcoală specială pentru copii cu

Vrei să ştii care ne sunt personalităţile culturale? Eu îţi voi dizabilităţi, alăturată unei şcoli profesionale, o şcoala de arte şi

spune doar despre două dintre ele, pentru ca sunt legate de şcoală meserii, un colegiu universitar particular “Lucian Blaga”, o facultate

şi cultură în cel mai înalt grad : una este regretatul profesor şi poet particulară “Constantin Brâncoveanu”, două şcoli postliceale

Ioan Alexandru Angheluş, iar alta, profesorul, criticul literar şi particulare, pentru cadre sanitare şi agenţi vamali. Pe traseul

scriitorul Theodor Codreanu.principal vei găsi o clădire pe care scrie “Clubul Elevilor Huşi”. Vrei

Te interesează oraşul industrial? Atunci te invităm să vizitezi să ştii cum sunt copiii oraşului? Eu îi văd pe toţi frumoşi, cuminţi, cu

platforma industrială, situată la marginea de sud-est a oraşului, cu dragoste de şcoală, prietenoşi.

fabricile şi atelierele de confecţii, tricotaje, încălţăminte, de utilaj Huşul cultural? Ei, da ! Biblioteca municipală “Mihai Ralea”,

greu, prelucrarea lemnului. Vei găsi colective industriale în plină Muzeul “Dimitrie Cantemir”, Casa de Cultură “Alexandru Giugaru”,

transformare şi adaptare la economia de piaţă. Vei auzi aici cum bat Cercul Militar, Cinematograful “Dacia”, Ansamblul “Trandafir de la

orele muncii la Husi. Vei vedea ca pulsul acestor bătăi este ritmic, Moldova”, corul Seminarului Teologic “Ioan Gură de Aur”, precum şi

regulat. Vei înţelege şi vei recunoaşte că oraşul nostru are astăzi o formaţiile artistice din şcoli oferă în permanenţă evenimente

nouă dimensiune, capitalistă, concurenţială. culturale notabile, întreţinând în oraşul lui Ralea şi al Giugaru un

Te interesează cealaltă ocupaţie de bază a locuitorilor oraşului tonus artistic ridicat.

- agricultura? De jur-împrejurul oraşului vei vedea dealurile pline de Revistele şcolare “Zorile”, de la Liceul “Cuza-Vodă`”, “Tradiţii

podgorii, ce dau oraşului un aspect de gradină. Vei lua cunoştinţă, şi năzuinţe”, de la Liceul “Dimitrie Cantemir”, “Tinere mlădiţe”, de la

apoi, că la Huşi, în afară de viţa de vie se cultivă masiv şi grâu, şi Gimnaziul “Mihail Sadoveanu”, “Încercări” şi “Zbor înalt”, de la

porumb, şi legume - aproape tot ce îi este necesar unui bun Clubul Elevilor, găzduiesc în paginile lor creaţii literare ale copiilor

gospodar, cum sunt toţi locuitorii de la Huşi. Se cresc şi vite şi se huşeni, după cum revista “Prutul” păstrează în paginile ei memoria

7


acordă o mare atenţie pomiculturii. Vrei să ştii care este recolta adăugăm şi Pădurea “Dobrina”, din imediata apropiere a oraşului, noastră de struguri sau numărul de medalii pentru vinurile pe care le atunci vei afla că la Huşi aerul este curat şi că ea, pădurea facem? Dacă da, atunci o discuţie cu profesorii specialişti de la liceul “Dobrina”, ca şi parcurile “Al.I. Cuza” şi “1 Mai”, ca şi Ştrandul “Dimitrie Cantemir” sau de la societăţile comerciale “Vidişamp” şi “Recea” oferă turistului prilej de încântare, relaxare şi de mulţumire “Speed” te va face să afli că recolta noastră de struguri este pe sufletească.măsura hărniciei - mare, frumoasă, mereu mai frumoasă. Vei afla, Există şi un Huşi sportiv : echipa de fotbal FCM Huşi tot acum, că vinul de Huşi, aflat cândva “îndată după cel de Cotnari”, activează cu succes în competiţiile judeţene, iar elevii după spusa lui Cantemir, a căpătat astăzi noi străluciri, caratele lui desfăşoară o paletă largă de activităţi sportive.îmbogăţind mereu vitrina cu trofee a societăţilor şi firmelor noastre Acesta este oraşul meu, al nostru. Suntem mândri de el şi viticole. vrem ca şi el să fie mândru de noi.

Oraşul comercial? Este frumos, dinamic, interesant, cu Vizitatorule, dacă scurtul popas în oraşul nostru te-a magazine frumoase, moderne, luxoase, unde se practică un comerţ încântat, mai poţi veni pe la noi şi închină-te la măcar una din civilizat şi unde găseşti de toate, bogăţia de mărfuri fiind cele şaptesprezece biserici. Poate că atunci oraşul îţi va părea impresionantă. Piaţa agricolă, precum şi Bazarul, precum şi Oborul schimbat. Cei care îl ridică îl înfrumuseţează. Ei sunt părinţii şi sunt şi ele elemente dinamice ale unei economii de piaţă în plină fraţii noştri.desfăşurare . Iar, dacă pe tine, călătorule, oraşul meu te-a încântat, poţi

Eşti turist? Te interesează oraşul în general?... spune odată cu poetul :

Îţi poate sta la dispoziţie pentru aceasta broşura “Oraşul Huşi – “Te salut, oraş-grădină,trasee turistice”, realizată în 1972 de profesorii Gh. Şuşnea şi Boris Cu contururi iluzorii,Gorceag. Această carte îţi propune un număr de fapte, minunate Înconjurat de patru dealuri,trasee turistice prin oraşul nostru mereu animat, cu cartiere noi de Toate pline cu podgorii !”locuinţe, cu magazine frumoase, cu parcuri îngrijite. Şi dacă mai

Fragmente din scrisorile lui Costache Olăreanu către Mircea Horia Simionescu (Ţoncu) februarie – noiembrie 1946

Prof. Vasile PANDELEA

Vlăstar al unei familii de intelectuali moldoveni, Costache lecturilor efectuate), ne dezvăluie fără echivoc eleganţa sa Olăreanu a avut norocul să se nască (la 1 iulie 1929) în Huşul care sufletească, precum şi chemarea scriitoricească ce avea să dea era pe atunci un orăşel ce păstra şi continua tradiţiile unei culturi roade relativ târziu. Pentru Huşi aceste scrisori sunt nu numai utile temeinice. dar şi de absolută trebuinţă pentru restituirea veridică şi cât mai

Într-o scrisoare datată 3 august 1999, animat de gânduri completă a evenimentelor unei perioade istorice, a preocupărilor şi măreţe legate de oraşul său natal, scriitorul Costache Olăreanu, gândurilor tinerilor liceeni de la „Cuza Vodă”, care au reprezentat proaspăt „cetăţean de onoare” al Huşului, se oferea să facă o generaţii mari şi ... generoase. Adevărate modele!importantă donaţie Bibliotecii „Mihai Ralea”, cuprinzând: cărţi, Am selectat doar câteva fragmente din respectivele scrisori, tablouri, fotografii, manuscrise şi „întreaga corespondenţă care se păstrând totodată formele specifice vremii. (voiu, întâiu etc.)întinde peste 60 de ani şi care conţine multe informaţii de arhivă, Convinşi fiind cu toţii că întotdeauna timpul este mai puternic interesante unui cercetător sagace”. O mare parte a intenţiilor s-a decât noi, sunt momente şi nume în istoria locală când timpul se materializat încă în timpul vieţii sale, precum şi după dispariţia sa supune gândului luminat, lăsându-se zidit în încredere şi speranţă. neaşteptată, (pe 23 septembrie 2000), prin amabilitatea şi Şi numai atunci puteam afirma că istoria locală se scrie cu adevărat, generozitatea distinsei sale soţii, doamna Mira Olăreanu. Am aflat temeinic şi înălţător.că o parte a scrisorilor marelui scriitor huşean a fost achiziţionată de Bibliotecar,Muzeul Naţional al Literaturii Române şi m-am bucurat, gândindu- Constantin Donosemă că vor fi valorificate superior. Lucru care a şi început să se întâmple. Într-o recentă donaţie, ce cuprinde aproape 100 de [Fragmente din scrisori]volume cu autografele autorilor, buna doamnă Mira a inclus şi un număr din revista „Manuscriptum”, mai precis nr. 1-4/2009, în care Costache Olăreanu către M. H. Simionescuîntre paginile 149-179 sunt reproduse 22 de scrisori adresate Dragă Ţoncule...prietenului târgoviştean Mircea Horia Simionescu, cel de care, alături de Radu Petrescu, îl va lega o lungă prietenie. [S 30968/1]

Fiind deci doar aparent un solitar, Costache Olăreanu nu s-a Febr. 1946izolat niciodată de prietenii de la Târgovişte de care îl legau trainicile Dragă Ţonculefire ale unui generos proiect cultural: primele încercări literare, preponderent poetice şi realizarea primelor reviste-manuscris. Din a). Aici în Huşi stau închis în camera mea, visând alături de Huşul unei perioade dificile pentru el, era 1946 şi avea doar 16 ani, motănaşul bleg, şi scriind versuri mauve despre Beatrice şi gândul său pornea permanent, pe calea micilor epistole, spre acei şcolăriţele de peste drum.prieteni a căror lipsă o simţea, şi de la care mereu aştepta veşti, Pe străzi oamenii ca nişte butoaie de măsline, mirosind a vin – sunt prieteni cu care avea să constituie nucleul viitoarei „Şcoli de la multe vii pe aici – trec mestecând în legea lor, dialectul Târgovişte” . Chiar dacă unii ar putea vedea în ele simple scrisori moldovenesc.naive ale unui tânăr elev, compuse în timpul orelor plictisitoare sau Noaptea evadez sub forma unui ferestrău şi mă plimb prin blana în ceasuri târzii ale nopţii, eu le consider pagini de emoţionante pisicilor, adulmecând boturile unsuroase.mărturisiri, de muncă literară şi de istorie trăită. Calitatea literară a Apoi reviu şi mă apuc să scriu. Scriu, scriu, scriu...scrisului, numeroasele sale aluzii livreşti (adevărate bibliografii ale Oraşul acesta mi-a inspirat o poezie nu tocmai bună, dar pe care o

8


transcriu în scrisoare, fiind mai scurtă – celelalte au mii de versuri monde!)(Sancky) - : / [verso] [S 30951 / 2]Toamnă în oraşul meu 21 / III / 946

Sărutăm oglinzile toamnelor trecute Dragă Ţoncule privim cum băcanul râde printre smochineca un filozof athenian În fine am scos revista! După cum vei vedea nu a ieşit prea bine – şi nu ne mai săturăm citind pe Poë de! Să sperăm că numerile celelalte... – Aici am reuşit să înşgheb

2cu linişti literare, tremurânde un cenaclu literar. Dintre toţi Ion Curelaru merită ca să fie semnalat clădite'n amurgurile mauve – scrie binişor -. Cred că îl voiu atrage la noi. Are intuiţie poetică – prin care numai tu Beatrice – iubire pierdută – este în clasa 8-a.cu paşi de semi-urbană Timpul a început să fie frumos pe aici. Cred că te voiu mai chema la pribegeşti, fluerând amintirile noastre. telefon. În scrisorile tale spune-mi cât mai multe veşti de la

Târgovişte. Aici revistele tale au fost ca o <<bombă>>. Toţi au rămas b). La Liceul Teoretic Cuza-Vodă din Huşi s-a instituit un cerc de ca trăsniţi. Întâiu te înjurau, dar acum s-au mai dat pe brazdă. Tatei îi studii, în cadru căruia am ţinut două conferinţe: <<Poezia merge mai bine – 1.000.000 în luna asta! – Colegii mei nu ştiu ce să minulesciană>> şi <<Poezia modernistă română>>, cu care m-am creadă despre mine. Unii mă cred nebun alţii <<băiat deştept>> alţii făcut cunoscut aproape în tot oraşul – ca să vezi cum stăm! – Vreau <<prost>>; profesorii la fel. În orice caz am ajuns un tip foarte să mai am ştiri de la tine – şi Lena bineînţeles – .[2 recto] cercetat. Să te lămuresc acum cu poliţia: de 6 martie cu mai mulţi Viaţă monotonă, prostie multă în toate capetele şi vreme urâtă! băieţi ne-am apucat să împrăştiem manifeste maniste. Am uitat să-ţi Acesta este buletinul de azi 7.11.1946 din oraşul Huşi. spun că de vreo 2 luni tot scriem pe garduri şi ziduri etc ... şi sunt în

legătură cu nişte studenţi de la Iaşi – În timp ce împrăştiam Stimată Doamnă Simionescu. manifeste am fost prins de poliţie şi arestat. Am fost ţinut 6 ore

închis./ [verso] Comisarul s'a răstit la noi ne-a bătut <<puţin>> şi ne- Tânjesc după bunii mei prieteni de la Târgovişte, Ţoncu şi Mică, a trimis la başcă. Când a vrut să ne i-a la bătaie am luat un scaun şi amintindu-mi şi de dumneavoastră ca de o mamă bună care deşi cât pe ce eram să-i dau în cap. De aceea nu a mai îndrăznit să se mă certa câteodată, pentru că îl făceam pe Ţoncu să întârzie de la apropie . Jurământul nostru pentru 1948 a fost oprit acolo – cifru masă, totuşi îmi arăta prietenie, făcându-mă să sufăr atunci când o secret!? – Imbecilii. Cred că acuma eşti lămurit!necăjeam. Trimite-mi cât mai multe reviste, deasemenea Salt, C. noi, Spada, Viaţa aici este mult mai ieftină ca la Târgovişte – cred că asta vă M3. După ce primeşti revista mea expediaz-o lui Lăzărescu iar interesează mai mult ca orice – şi eu cu părinţii mei o ducem foarte Lăzărescu mie. Astăzi am trimis <<Colorado>> la Predeal.bine. Avem şi nişte rude care ne mai aprovizionează din când în Veşti, cât mai multe veşti. Lena ce mai face? I-a apărut volumul lui când . Radu? Emil cum o mai duce cu <<ziaristica>>. Furtunescu, Goga Mama se gândeşte la Dumneavoastră şi pe această cale vă tot atât de insuportabili? Cred că la vară voiu veni pe la Târgovişte. transmite multe complimente. Nu cred, sunt sigur – dacă lucrurile se liniştesc. O să vin cu părinţii Cred că la vară o să veniţi pe la noi, şi dacă se poate şi cu pianul, mei. Mi-am făcut un costum de haine malagamba – 600 000 lei pe că să mai învăţ câte ceva, căci tot stau degeaba. puţin - ./ [2 recto] Vă sărut mâinile, Ce ne interesează, dragă Ţoncule menţine-te pe drumul pornit

Costache –<<Trecere>> şi <<Oglindă>>. Te recunosc cu adevărat în aceste două poezii. Sunt admirabile! Fără să exagerez. Cred că voiu

[S 30931] scoate un volum manuscris <<Versuri din oraşul de nikel>>. Te 21 / III / 946 anunţ că curentul poeziei mele – nume nou! – se numeşte nikelism.

ora de Germană Eu sunt încă în căutarea unei poezii în care să mă recunosc în Dragă Ţoncule întregime. Cred că îţi vei păstra jurământul ca în anul 1948 etc... Ai

citit volumul lui Caraion <<Omul profilat pe cer?>> Eu nu. Aici nu vin În plic vei găsi şi un bileţel a lui Curelaru adresat ţie şi lui Radu. asemenea cărţi. În ceiace mă priveşte pe mine sunt încă oarecum Cred că va întreţine corespondenţa cu voi. Este un băiat cu nelămurit. De aceea spune lui Radu şi la ceilalţi ca să nu-mi oarecare talent. Caut să-l cultiv. A spus că va încerca să scrie considere poeziile dinainte. Lucrez intens la corectarea lor. Poezii suprarealist. Eu îl încurajez. valabile pe care poţi să le publici nu sunt decât poeziile pe care ţi le-

1 Sunt în ora de Germană. Nu mă ascultă. Ce bine îmi pare. am trimis şi ţi le voiu trimite (sunt 5 la număr – deocamdată!). Sunt Colegul meu de bancă îmi spune că mai avem 5 ore de germană convins că va fi o inevitabilă poezie <<modernistă extremistă – aşa până la vacanţă. Acesta este un tip foarte simpatic – bea mult – mă cum o facem noi, şi că va cunoaşte o mare glorie ca şi celelalte împac bine cu profesorul de matematică – nu cum eram cu Ivănescu poezii!! / [verso]-. În scrisorile viitoare îţi voiu trimite mai mult material pentru revista În politică sunt socialist, convins socialist. Deocamdată sunt ta şi celelalte. De o bucată de vreme ţin discursuri întregi asupra Naţional Ţărănist dar tot de stânga – pentru salvarea PATRIEI – Am poeziei nouă şi auditorii parcă îmi răspund: Ich sehe nichts als einen cercetat în întregime pe Kant la Târgovişte doar îl începusem – Am schvartzen Pudel. Adică: eu nu văd decât un citat ingrat (luată din cetit iarăşi în întregime pe Ibsen, Blasco-Ibanez, Piradello, Anatolle Faust). France – dealtfel autorii mei preferaţi la fel Koll Sandburg, Forst, Cu toţii sunt nişte imbecili adormiţi. Somn şi soare de primăvară! Lindsay, Robinson, Rimbaud, Verlaine, Gerard de Nerval, Paul Iată totul ! Valery, Mallarme. Am luat obişnuinţa să nu mai citesc cărţi răzleţe ci La revedere, toate operile – mai însemnate – ale autorilor preferaţi.

Costache Voiu continua1946 Costache

ora 9 (ora de Ed. cetăţenească) voiu continua în ora de Dirigenţie P.S. Trimite revista lui Lăzărescu iar el, mie (Dans un tour du (Sancki)

9


evreu. Acum cântă un tango minunat.

[S 30954 / 1]19.IV.946 [S 30962/1]

Dragi prieteni, 7.V.1946 ora 3 ½ p.m.Dragă Ţoncule,

Acum când cu toţii sunteţi în faţa mesii discutând şi citind opere proprii vă rog să-mi faceţi şi mie loc printre voi. Nu mai am răbdare ca să-ţi primesc răspunsul şi după cum vezi îţi În această scrisoare voiu vorbi numai despre mine pentru ca să vă trimit o nouă scrisoare.lămuresc puţin asupra activităţii mele din acest oraş mohorât din Mai, frumosul Mai. Stau afară într'un chaise-long şi scriu. Peste fundul Moldovei. gard se joacă nişte fetiţe. Nu-i poetic? Ţoncule, m-a cuprins o mare Deci, încep... simpatie – în momentul acesta – pentru toţi, până şi pentru un Romain Rolland scria totul într'o carte a sa, intitulată <<Eroii>>, că căţeluş de lângă mine: îmi vine să-l sărut în bot. Strada pe care stau în viaţa noastră există o vârstă în care negăm totul, în care trebuie este cea mai frumoasă din oraş (tei şi castani) Minunat!să negăm totul! Dragă Ţoncule, până acum am avut o acută criză de scris, nervi, Eu am ajuns la vârsta aceasta, căci acum neg şi poezia şi filozofia inspiraţie etc... Acum totul a trecut. Cred că ai văzut după scrisorile şi viaţa de toate zilele şi muzica şi arta şi chiar pe mine însumi. Nu mele ultime în ce stare mă găseam.cred în nimic! Totuşi citesc, mă documentez în toate ramurile de activitate omenească, ascult tot felul de muzică, virtuozitatea lui Sarasate sau [S 30965/1]Enescu, simfoniile lui Beethoven sau Fugile lui Bach, citesc pe toţi 6.VI.1946clasicii, romantiştii, naturalist simboliştii, moderniştii, extremiştii, de Dragă Ţoncule, la Platon şi Aristot la Goethe, Flaubert, Balzac, France, Baudelaire Poë, Rimbaud, M. H. Simionescu, Radu Petrescu et comp... etc... Caut să găsesc şi să mă documentez asupra picturilor, sculpturilor, tablourilor celebre de la Leonardo da Vinci, Michel Îţi mai trimit încă, câteva poezii! Îmi vei scrie iarăşi părerea ta Angelo, Murillo, Rembrandt, Van Dyck, Velasques, până la Picasso, asupra lor?Brâncuşi etc.../ [verso] Cu familia stau foarte rău. Sunt certat cu tata definitiv. Nu mai Caut să mă documentez în teoriile sociale şi filozofice şi să vorbesc cu el de vreo lună jumate. A şi spus că mă disconsideră!? pătrund înţelesul lor. Spune că nu învăţ la şcoală – că nu am trecut măcar într-un an fără <<TOTUŞI PE TOATE ACESTEA EU LE NEG>>. De ce? să fiu corigent!? – şi câte altele: în fine că <<sunt un băiat rău>>!!! Închipuiţi-vă, un teren cu bălării şi bolovani. Vreau ca să-l ar, dar Mama la fel spune!! (Ţoncule, te rog, ceiace îţi scriu eu aici să nu se mai înainte toate bălăriile şi toţi bolovanii trebuesc daţi la o parte audă!) Tata nici nu se mai interesează de mine, ca şi cum aş fi un pentru ca plugul, să pătrundă adânc în pământ iar sămânţa să străin!încolţească sănătos. La fel şi eu vreau să-mi ar sufletul. Dar acesta Cam asta ar fi situaţia!? Ei, Ţoncule spune-mi ce să fac? Eu mă ţin are neghină, bălării şi bolovani. Pe toate le resping, le înlătur, pentru încă foarte dârz, aceiaşi dârzenie pe care mi-o arată şi tata. Dacă ar ca pe ogorul meu să fie totul pus pe o bază solidă, precisă. şti ce luptă extraordinară se dă în mine! / [verso] Mă neg chiar pe mine căci cine ştie dacă nu las din când în când Ţoncule să-ţi spun ceva! Octavianus Augustus cel mai mare să-mi scape vreo impuritate, vreo neghină! / [2 recto] împărat al Romei în tot timpul domniei sale s-a arătat un om prost, Neg totul!... pe care l-ar putea oricine trage de mânecă. În realitate el era un om

extraordinar, care făcând pe prostul a putut să domnească atâţia [S 30950] ani, mărind imperiul şi dând o bună administraţie internă acestuia.

20.IV.ora 7 seara Pe patul de moarte a întrebat: <<Ei, mi-am jucat bine comedia?>>Dragă Ţoncule, La mine, Ţoncule, este ceva foarte natural masca aceasta de

<<prost>. pe care mi-o dau, vrând-nevrând. Poate oi fi şi prost dar Nu înţeleg pentru ce mă tot rogi să-ţi trimit poeziile <<cu negrii care mi-a plăcut şi îmi place să fac şi mai pe prostul, să joc teatru, punând îşi bagă instinctul în apă>>. Găseşti ceva interesant în aceste diferite măşti în diferite scene. Nu ştiu cum fac, ca să capăt aceste poezii? Răspunde-mi te rog! Scrisoarea de-acum ţi-o scriu înainte schimbări în toată fiinţa mea, fiindcă este ceva parcă dat de la de a pleca la ţară pentru sărbători. Maşina trebue să sosească din natură. Ştiu însă că mi se cred diferitele înfăţişări şi atitudini moment în moment. prosteşti pe care mi le iau! Ascult acum la radio <<Simfonia pentru orchestră şi vioară>> de Sunt ameninţat pe sem. II la matematică şi chimie (puţin la Brhams. naturale) şi asta fiindcă <<m'am pus în gură cu profesorii

3 Sunt foarte plictisit. Dracu să mă i-a! Ce mai face Lena? Dacă vrea respectivi!>> Cel de matematică este ca şi un profesor obişnuit de 4să-mi trimită vreo scrisoare să mi-o trimită în plicul în care îţi pui tu matematică (ex. Ivănescu <<idiotul!>>), profesoara de chimie şi

5scrisorile. Ştii prudenţă şi economie. profesorul de naturale nişte dobitoci suplinitori, care habar n'au de Citesc acum o carte a lui Andre Maurois <<Istoria Angliei>>. materie, nu ne explică deloc şi ne ascultă cuvânt cu cuvânt din carte. Foarte interesantă. Ţoncule, citeşte te rog articolele lui Ionescu Ca să-ţi dau un exemplu: acum vreo săptămână a venit un inspector Gulian din <<lumea 1946>> de la nr. 27 (sunt cu urmare), asupra pentru chimie (ministrul-subsecretar Potop – democrat şi căţel care artei primitive. Foarte interesant. Ce faceţi cu revista? Eu nu mai pot miroase gardurile diferitor guverne care s'au prezentat la cârma scoate <<Oraşul de nikel>>. De ce? Nu ştiu nici eu! ţării) iar profesoara noastră ca să nu i se facă inspecţie – tâmpita! – a Spune-i lui Radu că nu mai ţin la supărare şi poate să-mi scrie. lipsit câteva zile de la şcoală. Aceiaşi metodă ca şi acum 2 luni când Dragă Ţoncule, a venit un alt inspector! Nu ştiu cum dar nu pot suferi pe omul idiot Eu cred că ar fi mai bine ca să luăm un subiect oarecare şi să care îşi dă aere de .../ [2 verso] Numai să-l vezi pe profesorul de începem să-l discutăm prin... scrisori. Nu ar fi bine? naturale! Ca un cârnat de câteva palme, cu părul ca de cânepă, cu Uoaf, maşina nu mai vine. Ce mă enervează. Ştii că servitoarea pe nişte ochi inexpresivi, maxilare ca de muşchetar de piaţă, strâmb şi care am avut-o la Târgovişte Floarea, a venit aici la Huşi. Ca să vezi deochiat! Nu ştiu cum dar când îl văd, îmi pare că am în faţă o cum stăm. Dragoste pentru stăpânii ei. Poţi să-i spui asta Vetei. conopidă cu două picioare. Mai în toate orele mă scol în picioare şi Am început – am 11 lecţii – la vioară cu un profesor foarte bun...

10


încep să-i combat în unele chestiuni (ex. Că suntem, clasa 6-a) cea mutat la Bucureşti?mai gălăgioasă din liceu, iar eu îi răspund: <<aceasta depinde de D- Mioara, Gury – care îmi este foarte simpatic – Bibi, şi mai ales Mică voastră... etc...). Pe urmă la fizică i-am amintit ceva de Einstein şi se pe care îl sărut frăţeşte ce mai fac? Transmite complimente uita la mine speriată – cred că nu mai auzise de aşa ceva – iar la Doamnei Simionescu căreia îi mulţumesc încă odată pentru ceia ce naturale i-am amintit nişte chestiuni din evoluţionism, lamarkism şi a făcut pentru mine.mi-a răspuns că nu trebuia să mă intereseze acestea şi să învăţ Dă-mi voie să-ţi spun că mătuşa ta Jeana habar n'are de literatură. ceea ce îmi spune el (iar dobitocul!!). Şi pe chestia asta vor să mă Bacovia un fleac!! Nu mai spun nimic căci ai judecat-o îndeajuns în lase corigent. În orice caz, Olăreanu Costache a produs în acest scrisoarea pe care mi-ai trimis-o. În Veac Nou la drept vorbind, au oraş, Huşi, multă stupoare, râs şi discuţie. fost redate poezii care nu prea i-au făcut faima ca de pildă: Nu ai idee ce se mai discută despre mine în cancelarie. Toţi <<Serenada muncitorului>> etc...profesorii nu mai ştiu ce să creadă. Acum le spun când mă ascultă,

Nu am auzit de Unamuno – dacă vrei te rog să-mi dai relaţii asupra sau când ridic mâna, vreo prostie, acuma vreo absurditate, acum

lui. Îmi pare bine că revista ta, Colorado, reapare. De aceea chiar în vreo idee sau afirmaţie ireproşabil de adevărată. Când sunt cuminte această scrisoare îţi trimit câteva poezii. Pe urmă îţi voiu trimite şi ca smirna, când scandalagiu de mare forţă!?note de studiu. Tică face pe comunistul? Nu-i nimic căci unul mai Ei, să trecem acum la o parte mai bună! Nu ştiu dacă ţi-am mult sau mai puţin nu contează. Principalul e ca noi trei Radu, tu şi comunicat că îndată ce am început şcoala – după vreo lună – am eu să fim strâns uniţi căci mai pe urmă căpătăm noi şi adepţi şi început să iau lecţii de vioară. Am ajuns la 20 de lecţii iar partea reviste crezului nostru poetic.întâia a poziţiei I este terminată. Maestrul de vioară mi-a spus că Ţoncule, am trimis şi mai trimit la Veac Nou şi Orizont. Aştept Veac este un adevărat record!! Studiez fără odihnă...Nou Luni 14. X./ [3 recto] Am citit de curând <<Evoluţia ideologiei literare>> de E. Constat că ai început să fii mai optimist şi îmi pare bine. Şi eu sunt Lovinescu, <<Pe frontul de West nimic nou>> de Henric Maria la fel. Cred că şi Radu în crezul nostru comun!Remarque. Pentru vacanţă o să mă apuc serios de citit (dealtfel ca Bravo! Trebue optimism şi răbdare căci vom reuşi.întotdeauna) Te îmbrăţişez pe tine şi pe Radu, frăţeşte

[S 30966/1]Costache9.X.1946

P.S. Spune-i mătuşii Jeana să citească mai bine pe Bacovia. Dragă Ţoncule, Citesc Logica de Petrovici şi Istoria Filozofiei. Sunt în raporturi bune cu tata

M'a bucurat nespus de mult scrisoarea ta. Nu sunt supărat pe tine căci nu pot să fiu – sunt convins că tu şi Radu îmi sunteţi prietenii cei

15/XI/1946mai adevăraţi. Dar să lăsăm sentimentalismele!Dragă Ţoncule, După vizita făcută la Târgovişte, am stat în Buc. numai 3 zile în

care timp (vai!?) nu am făcut nimic, nici măcar Simu nu l'am vizitat. În privinţa asta te invidiez. Constat din scrisoarea ta că ai văzut foarte multe lucruri noi, îmbogăţindu-ţi izvorul de amintiri (plus cele

me Continui! Am mai lăsat câteva zile, pentru aţi scri cât mai mult. La de pe munte – frumos a mai fost – şi îţi mulţumesc f. mult ţie şi lui M Curteni-sat din jud. Fălciu – am vorbit cu Melinte. Dar ceiace a fost Simionescu). Îmi închipui ce frumoase trebue să fie audiţiile admirabil, că am întâlnit acolo pe soţia lui pictoriţă şi care poartă Doamnei Simionescu din Bach, nemuritorul Bach. Dar stai că numele: Adina Moscu Melinte. Intelegentă şi are o figură clasic trebuie să mă laud şi eu: cânt la vioară binişor – în orice caz corect şi

a artistică. Am vorbit despre artă şi mi-a spus lucruri interesante! O nefals – am început metoda II . Mitzura Arghezi este o fată pasionează mult pictura şi a expus la Salon. Critica îi este <<deşteaptă>> şi şue? Şi mai e şi fata lui Arghezi!!favorabilă. / [2 verso] Să vezi Ţoncule, ce figură (sic)... Mi-a plăcut Aici la Huşi, am întâlnit un profesor evreu de vioară – profesorul nespus. La şcoală, orele merg binişor. La Rom. nu facem nimic meu – cu multă tehnică şi debit de tonalitate!![verso] Mă delectez

6(directorul?) . Aici au venit vreo 1800 de soldaţi – un regiment – sub astfel cu bucăţi de concert pentru vioară din Beethoven, Drdla, conducerea unui general. Un lucru elocvent – căci aici e o Mendelsohn – concert pe duble coarde – Bach – îmi place la organizaţie minunată! Clasa a 7-a va da o serbare în care se va juca nebunie - ! Mi-ai scris că ai văzut un film cu Toscanini – am auzit de el <<O noapte furtunoasă>> sub conducerea mea – dir. de scenă – Eu şi l-am ascultat recent la radio. El şi George Enescu sunt acum poate voiu juca în Rică Venturiano. Şi totuşi aşteptăm alegerile.dirijorii cei mai iluştri din Europa. Amândoi au o memorie muzicală Uitasem! în nr. 1 anul III din Orizont Saşa Pană îmi răspunde la o formidabilă – la concerte cântă fără note în faţă – şi cred că lucru scrisoare de acum 3 luni. Spune că să mă feresc de chei false şi aceste este <<cam greu>>. Mâine este concert la radio, dirijează teribilisme de felul:<<revoluţiile singure păşesc către noi Matei Socor, cum spui tu vrea să distrugă filarmonica – pentru că şi varul nestins flutură umbre>>Enescu e plecat în America -. Concertează Elena Babescu de la I-am răspuns foarte tare (!) şi am fost neînduplecat asupra ceiace <<Paris>> (Sanki) – concert pentru vioară şi orchestră de spune ei: „Suntem în 1946.” M-a enervat. Se vede că este un tezist.Beethoven. Dar calamitate!! Până într-o săptămână nu mai avem Salutări, lumină căci motorul este vechi şi trebue să aducă un motor nou. Dă-

Costachemi voie să-i înjur: Paştele mamei lor!!!? Nişte tembeli. / [2 recto] Aştept la fel Orizont care a apărut dar nu a venit la Huşi – şi nici nu

[S 30972]are de gând să vină. Idiot oraş! De aceea te rog pe tine foarte mult să cumperi numărul 15 şi să-mi trimiţi – dacă a apărut ceva (chiar la

Dragă Ţoncule, 16. XI.1946Poşta redacţiei) – foaia în care e scris numele meu. Te rog foarte mult Ţoncule. Am văzut că lui Henri Donville i-a răspuns Horia

Şi totuşi amân să-ţi trimit plicul cu toate că scrisoare este gata. Am Deleanu şi că îi va publica <<Cresc spre hornurile arse ca un auzit că la poştă până după alegeri nu mai merge nici un fel de vânt>>. Urmăreşte te rog Veac Nou căci poate îmi apare ceva. Radu scrisoare. Cu atât mai bine, îţi voiu scrie mult – după cum vezi – Ştiri. ce mai face? Aşi vrea să-l urmăresc în activitatea lui – spunei că-l La „Contemporanul” mi-a răspuns în ultimul număr la poşta red. Şi consider ca şi pe tine, prietenul meu cel adevărat. Să-mi scrie! S'a anume: că fac o poezie cu reminiscenţe din „fosta” poezie de

11


avandgardă de la „Punct” Integral Unu etc, şi că această poezie este pachete de câte 5008 voturi solare, şi totuşi majoritatea ţărăniştilor perimată, iar de ea nu se ocupă decât ist. lit. birue, putând astfel ca opoziţia să i-a un loc. Dar este încă o După cum vezi, răspunsul dovedeşte pe unul care l-a scris, având probabilitate căci la prefectură se încearcă toate posibilităţile unei

7creerul în vinele picioarelor. Cred că îi voiu răspunde. La fel am redactări a celui de-al 4-lea proces verbal „falş”. Melinte a umblat răspuns lui Saşa Pană!! Foarte tare însă! Merită!!! Apropos! Chiar la peste tot, a bătut cu pumnul în masă, şi a semănat frică în rândurile poşta red. unde mi-a răspuns mie, am văzut şi pe Radu P... cu f.n.deului. În judeţ un comunist a omorât un ţărănist, lăsând pe câteva pagini despre poem. Am ghicit că e Radu – ce ghiceală!? drumuri o familie cu 6 copii. Şi peste tot ţăranii au bătut zdravăn pe Aseară am fost şi am lipit afişe. Minunat. Mă cam doare stomacul adversarii lor. Doi evrei, câţiva preşedinţi de secţie – învăţători – au din cauza cleiului de pe timbre. Îţi alătur unul ca de curiozitate. mâncat nişte bătăi inteligente, însoţite de geamuri sparte şi natural, Invenţia mea! capete sparte. În dimineaţa acestei zile „poate” se va mai şti câte Cu cetitul stau cam prost căci sunt ocupat, ba cu afişe, ba cu ceva. Cu ocazia nedistribuirii cărţilor de alegător, au fost iarăşi bătăi. propaganda şi după cum vezi numai de lectură nu-mi arde mie. Ţoncule, am observat că moldoveanul ţine sincer mult la „bătaie” – Cu siguranţă că vor falsifica. Anglia şi America au înaintat două şi bate cumsecade şi inteligent. De altfel faţă de muntean este cu note similare foarte tari la adresa guvernului – am ascultat aceasta mult mai înţelept.chiar azi dimineaţă. Scriemi te rog ştiri de pe acolo. Nu ţi-am scris până acum căci am Ieri am fost la baia comunală unde am văzut ca niciodată, nişte fost mult ocupat cu alte treburi. Cred că astăzi voiu răspunde corpuri hâde – unul avea ţâţe – altul hernie şi îi atârnau boaşele redactorului de la „Contemporanul”.vinete, balansându-se academic, iar altul cu o burtă enormă şi un Salut pe Mică şi Radu.buric cât un pumn.

1/2 La 2 mă duc la film la „Omul din umbră”. După cum ai observat Costachescrisoarea mea se prezintă într-o formă în care amabilităţile sunt Note:excluse. 1. Profesor Ema Volcov; Vezi Costin Clit, Liceul Teoretic „Cuza

me Vodă” din Huşi – Studiu monografic-, Editura Thalia, Vaslui, p. Deci scrie-mi şi tu Radu. Salutări lui Mică şi la M Simionescu 71complimente.

2. Probabil Curelaru D. Ioan, promoţia 1945-1946 sau Curelaru CostacheD. Alexandru, promoţia 1947-1948; Ibidem, p. 213 - 214

3. Probabil Marin Gârneţeanu; Ibidem, p. 68[S 30973]4. Liliana Linde; Ibidem21.XI.19465. Probabil Solomon Mendel; Ibidem6. Vasile G. Racoviţă, director (31 martie 1946 - 1948); Ibidem, Dragă Ţoncule,

p. 527. Avocatul Vasile Melinte era şeful organizaţiei P.N.Ţ. a judeţului Alegerile au fost!! Nu se ştiu încă rezultatele din ţară, şi cred că

Fălciu; Vezi Costin Clit, Unele aspecte privind alegerile din 19 această întârziere se ghiceşte o dilemă extraordinară. Afară de cele noiembrie 1946 în judeţul Fălciu în Studii şi articole privind 5 jud. nu se mai ştie nimic. Aici la Huşi a fost o linişte completă, istoria oraşului Huşi, vol. II, coordonat de Costin Clit şi Mihai numai că la sfârşitul închiderii secţiilor de votare şi numărarea Rotariu, Editura Sfera, Bârlad, p. 401voturilor, s'a falsificat şi s'a furat cum nicăieri. Au fost introduse

Viaţa Elenei Cuza - model de devotament, dăruire şi sacrificiu pe altarul cauzei naţionale

Alexandru Amititeloaie

În timp ce Elene parvenite, ne S-au împlinit în 2009, pe 2 aprilie, Cuza ne oferă un astfel de exemplu. agasează de mai multă vreme cu exact 100 de ani de la trecerea ei în nefiinţă S-a născut în 1825 (la Iaşi sau comportamentul lor trivial, şi-şi pun şi ar fi fost de dorit ca autorităţile statului Soleşti) ca descendentă a unor familii de amprenta, extrem de nociv, asupra actului român să organizeze o manifestare de boieri aşezaţi, cu vechi rădăcini în trecutul de guvernare, iată că cea care a oferit un comemorare demnă de renumele acestei neamului românesc. Tatăl, postelnicul exemplu de dăruire şi de sacrificiu pentru Mari Doamne. Dar n-a fost să fie aşa. Nimic Iordache Rosetti şi mama, Ecaterina binele neamului şi a avut o contribuţie din ceea ce ţine de valorile identitare ale (Catinca), fata logofătului Dumitrache însemnată la marile înfăptuiri naţionale din neamului românesc nu se află pe agenda Sturdza din Miclăuşeni alcătuiau o familie cea de a doua jumătate a secolului al XIX- de lucru ale actualei puteri şi nici nu trebuie aflată la mare cinste în acele timpuri. Mai lea este dată uitării de autorităţile actuale să ne aşteptăm la vreo altă atitudine din ales mama, care preţuia învăţătura, fiind ale statului român. partea lor. Obiectivele din programele lor sora boierilor cărturari Costăchel şi

Este vorba de Elena Cuza, marea politice, constând în subminarea statului, Alexandru Sturdza, avea să dea viitoarei doamnă a neamului românesc şi chiar a demitizarea valorilor autentice româneşti, doamne o educaţie aleasă. S-a spus că ar fi sufletului românesc, cum nu s-au aservirea economiei şi a resurselor faţă de fost prea aspră, prea severă în învrednicit să fie prea multe dintre puteri străine etc. nu mai sunt ipoteze ci administrarea treburilor casei, în îngrijirea şi consoartele conducătorilor pe care ia avut realităţi pe care numai ignoranţii le mai pun educarea copiilor, dar, cu toate acestea, poporul român în îndelungata ş i la îndoială. Elena ia purtat toată viaţă o vie recunoştinţă zbuciumata lui istorie. Nici o altă doamnă Iată de ce este necesar, mai mult şi o dragoste pe care nimeni şi nimic n-a sau domniţă nu şi-a înţeles mai bine ca oricând, să rememorăm şi să omagiem putut-o zdruncina. Elena a mai avut o soră, menirea şi n-a manifestat mai multă dăruire viaţa acelor români care s-au învrednicit de Zoe, şi trei fraţi, Constantin, Dumitru (Mitică) faţă de neamul nostru, aşa cum a făcut-o fapte măreţe în serviciul neamului nostru. şi Teodor.această vrednică româncă. Avem nevoie de repere morale şi Elena Şi-a început învăţătura la şcoala

12


din Şcheia, înfiinţată de unchiul său, doamnă a ţării. „Mâne voi merge la o prinţesă modesta, ajungând cu timpul să o Costăchel Sturdza, şi a continuat cu recepţie – îi spunea mamei sale într-o venereze ca pe o sfântă.guvernante străine şi, apoi, la pensionul din scrisoare - şi mărturisesc starea de Relaţia de cuplu, după cum s-a Iaşi, învăţând, după obiceiul vremii, limbile confuzie. Am trăit întotdeauna departe de spus, n-a fost una fericită. E greu de spus franceză şi germană. Poate şi educaţia societate şi nu cunosc nici eticheta, nici dacă Alexandru Ioan Cuza a fost un mamei, poate şi învăţătura primită şi, nu în obligaţiile pe care trebuie să mi le asum. afemeiat, un uşuratic în relaţiile cu femeile. ultimul rând, poate şi structura ei psihică au Sper în generozitatea compatrioţilor mei, Dacă ar fi fost aşa atunci viaţa lui ar fi trebuit făcut-o să devină o fire retrasă, chiar care-mi vor ierta naivitatea si simplitatea” să fie una plină de aventuri şi atunci de introvertită şi, prin urmare, mai greu Era vorba de primirea delegaţiei de la treburile ţării cine s-ar mai fi ocupat, când se adaptabilă la diversele situaţii pe care viaţa Bucureşti care avea să aducă, oficial, ştie că domnia lui a fost una extrem de avea să i le ofere. vestea alegerii lui Alexandru Ioan Cuza şi ca rodnică. Întregul sistem instituţional al

În Iaşi, la unul dintre balurile domn al Ţării Româneşti, după ce mai întâi statului român modern îşi are rădăcinile în vremii, îl cunoaşte pe Alexandru Iona Cuza. fusese ales în Moldova. reformele înfăptuite de el. Mai credibil este Se căsătoresc în aprilie 1844 şi se Timp de trei ani de zile Alexandru faptul că, din motive neimputabile lor (soţilor stabilesc, pentru un timp, la Galaţi, unde Ioan Cuza a trebuit să asigure domnia celor Cuza), între ei nu s-a putut dezvolta o relaţie Cuza lucra la judecătorie. După cum se ştie, două ţări, în condiţii extrem de grele, să facă de afecţiune puternică, de dragoste. Prin Cuza a trecut prin mai multe funcţii şi naveta între cele două capitale, mergând cu urmare, în ceea ce-l priveşte pe domn, a dregătorii până la înalta învestitură de domn poştalionul câte trei - patru zile, să înfrunte rămas calea deschisă pentru o altă idilă, al celor două principate, pe care avea să le opoziţia internă precum şi a marilor puteri care n-a fost o aventură, o relaţie pasageră, unească, punând bazele satului român faţă de actele sale prin care urmărea ci a durat până la sfârşitul vieţii. Este vorba modern. înfăptuirea reală a unirii. Desele schimbări de Maria Obrenovici, fiica logofătului

Deşi l-a iubit şi chiar l-a venerat pe de guvern, vreo 11 în Muntenia şi 9 în antiunionist Costin Catargi din Copou, Cuza, viaţa de cuplu n-a fost una reuşită. Moldova, au reprezentat o altă cauză care a ajunsă reprezentantă a casei princiare din Existau multe incompatibilităţi la care s-a îngreunat, de asemenea, dificila misiune ce Belgrad, ca soţie a principelui Miloş adăugat şi faptul că ea n-a reuşit să aibă şi-o asumase. Obrenovici şi mamă a lui Milan, viitorul rege copii, pe care Cuza şi-i dorea foarte mult. Ca Însă a venit şi ziua de 11/23 al Serbiei. (Magazin istoric, nr. 11/1995). Se femeie, Elena a fost marcată chiar de un ianuarie 1862 când, prin Proclamaţia bănuieşte că ar fi avut şi ea o misiune destin tragic. A înţeles însă că misiunea adresată ţării, Cuza a putut vesti că Unirea secretă în serviciul statului sârb.soţului ei este prea importantă pentru ţară şi era recunoscută de marile puteri ale În noiembrie-decembrie 1862, a consimţit să-şi sacrifice propria fericire pe Europei, spunând emoţionat: „alesul vostru teritoriul Principatelor era tranzitat de un altarul acestei cauze. vă dă astăzi o singură Românie“. Drept transport de arme pentru Serbia, aflată

Cuza s-a implicat activ în mişcarea consecinţă, la 22 ianuarie/3 februarie 1862 atunci sub suzeranitatea Înaltei Porţi revoluţionară din Moldova, făcând parte din s-a format, la Bucureşti, primul guvern Otomane. Prin urmare, turcii erau temători acea grupare de tineri care se instruise în unitar condus de Barbu Catargi, iar la 24 de încercările acesteia de a se înarma, Franţa şi luase contact cu ideile progresiste ianuarie, în faţa camerelor unite, domnitorul astfel că emisarii sultanului au făcut care germinau aici de mai bine de jumătate proclama Unirea definitivă şi oraşul presiuni pe lângă Cuza să oprească de secol, devenind factorul de inspiraţie Bucureşti capitală a ţării. A urmat o perioadă convoiul şi să confişte armele. Promiţând pentru schimbările politice şi sociale ce de reforme radicale, având ca scop cercetări şi măsuri adecvate, acestea s-au aveau să se producă în întreaga Europă. consolidarea unirii şi modernizarea tergiversat până ce transportul a ajuns la

Un prim act de curaj şi devotament instituţiilor statului potrivit noilor cerinţe ale destinaţie. Se pare că atitudinea lui Cuza de al Elenei faţă de Cuza s-a întâmplat chiar în progresului european. a proceda astfel a fost influenţată şi de contextul acestei mişcări. Grupul de În acest timp Elena s-a străduit din Maria Obrenovici, aflată în acest timp la revoluţionari, din care făcea parte şi Cuza, a răsputeri să se ridice la nivelul aşteptărilor şi reşedinţa domnească din Bucureşti. (C. fost arestat şi trimis în exil de oamenii al îndatoririlor sociale ce îi reveneau ca Giurăscu, „Viaţa şi opera lui Cuza Vodă“).domnitorului Mihail Sturdza. În acest timp prima doamnă a ţării. Lua parte la Datorită acestei idile, ajunsă de Elena, deşi cunoscută fiind ca o femeie ceremoniile de la Palat, prezida dineuri, notorietate, atât mama cât şi alte rude au timidă şi lipsită de încredere în sine, a dat, organiza baluri şi spectacole de teatru, sfătuit-o pe Elena să divorţeze, însă ea şi-a totuşi, dovadă de o energie extraordinară şi alături de soţul ei, primea personaje asumat situaţia nefericită de soţie înşelată a luat iniţiativa să-şi elibereze soţul şi pe importante în audienţe particulare, ba chiar şi a continuat să rămână prima doamnă a ceilalţi revoluţionari. A contactat consulul le-a numit pe Zulnia Sturdza şi alte 12 ţării, ştiind că dacă s-ar fi despărţit de Cuza, britanic de la Galaţi cu care a pus la cale reprezentante ale înaltei societăţi ca l-ar fi lipsit de sprijinul pe care numai ea i-l evadarea acestora, asigurându-le fuga în doamne de onoare. Totuşi, ea a rămas o putea da pentru a-şi îndeplini sarcinile atât occident. S-au întors un an mai târziu, când conservatoare, care socotea că încă nu de dificile ale domniei, mai ales că unirea şi venise la domnie Grigore Ghica. sosise momentul ca femeile să ia parte consolidarea noului stat erau încă departe

Dubla alegere a lui Cuza în activă la viaţa politică. Atenţia ei s-a de a se fi definitivat.ianuarie 1859 a venit ca o surpriza pentru îndreptat mai ales asupra orfanilor. A creat Din relaţia lui Alexandru Ioan Cuza ambii soţi. Deşi şi-a controlat bine emoţiile azilul care îi poartă numele, instalat la cu Maria Obrenovici au rezultat doi copii, faţă de cei din jur, Elena a fost cuprinsă, Cotroceni, în 1862. S-a preocupat şi de Alexandru şi Dimitrie pe care Elena a totuşi, de o accentuată angoasa, realizând educaţia femeilor, de problemele celor în consimţit să-i înfieze şi le-a purtat de grijă că noul e i s ta tu t soc ia l impl ica vârsta, de îmbunătăţirea condiţiilor din mai ceva ca o mamă naturală. A ezitat, la responsabilităţi cărora ea nu se considera spitalele pentru nebuni şi din închisori, a început, simţindu-se, pe bună dreptate, pregătită să le facă faţă. Era foarte tânără şi întemeiat muzee şi a ctitorit monumente jignită. Ce anume a determinat-o, până la lipsită de experienţă. Dar tocmai acest fapt, publice. A colaborat cu generalul Ion urmă, să accepte? Dovezile lipsesc şi nici starea prin care trecea, demonstra Emanuel Florescu, creatorul noii armate măcar intuiţia nu ne poate ajuta prea mult. A responsabilitate, pentru că, altfel, ar fi româneşti, pentru a înfiinţa spitale militare dorit cumva Cuza să întemeieze o dinastie trebuit să fie cuprinsă de bucurie, de extaz, mai eficiente. Datorită muncii desfăşurate autohtonă, scop în care avea nevoie de dacă, bineînţeles, ar fi considerat exclusiv pe acest tărâm, românii au dezvoltat un urmaşi care să-i succeadă la tron, proiect ca un privilegiu noul ei statut de primă sentiment foarte sincer faţă de aceasta pe care Elena în mod sigur nu l-ar fi refuzat?

13


Cuza şi-a dorit copii. Acest lucru nu se poate Cuza. viaţă.nega. N-a putut să-i aibă din căsătorie ci din Elena l-a îngrijit pe Cuza cât a fost Născută la 17 iunie 1825, Elena această relaţie extraconjugală. Şi-a asumat bolnav, în ultima perioada a vieţii lui, şi ea i-a Doamna, femeia plăpândă şi sfioasa, a răspunderea pentru ei, a trecut peste toate stat la căpătâi când a murit, la Heidelberg, supravieţuit tuturor celor care i-au marcat neplăcerile inerente unei astfel de situaţii şi în 1873. viata în vreun fel. ia înfiat. Elena i-a purtat lui Cuza aceeaşi S-a bucurat, în timpul vieţii, de

Se spune că ceea ce a determinat- dragoste şi după moarte. Şi-a dedicat toată simpatia împăratului Napoleon III şi a o pe Elena să accepte acest compromis a energia educării celor doi băieţi, Alexandru împărătesei Eugenia, a prietenilor apropiaţi fost reuşita lui Cuza de a fi înfăptuit reforma şi Dimitrie, o sarcina nu tocmai uşoară. ai soţului ei, a lui Carol I, Ferdinand şi a agrară. Se afla la Ruginoasă şi o mulţime de Alexandru era un tip flegmatic, lipsit de Mariei. La aniversarea unei jumătăţi de ţărani venise să-i mulţumească domnului voinţă, intenţiona să facă o carieră politică. veac de la Unirea Principatelor, în 1909, i s-pentru legea rurală, prin care „un milion de Şi-ar fi dorit să-l moştenească pe Cuza, dar au adresat omagii din toate colţurile ţării, clăcaşi erau transformaţi într-un milion de o afecţiune congenitală cardiacă l-a obligat cărora le-a mulţumit „în numele lui proprietari de pământ”, cum însuşi Cuza să ducă o viata liniştită. Dimitrie, mezinul, Alexandru Ioan Cuza”. A murit în acelaşi an, avea să proclame. Când Elena l-a văzut pe moştenise doar viciile tatălui. Ştia că nu la 2 aprilie 1909. A fost înmormântata, după Cuza înconjurat de ţărani în curtea avea mult de trăit din cauza unei afecţiuni dorinţa ei, la Soleşti, proprietatea părinţilor castelului şi cum radiau de bucurie feţele pulmonare, aşa încât înţelegea să-şi săi.acestora, nu s-a mai putut opune dorinţei trăiască viaţa din plin, la Paris. Şi-a zburat „A murit, la Piatra Neamţ – scria în domnului de a avea urmaşi legitimi. creierii la Ruginoasa, în toamna anului acel moment Nicolae Iorga - femeia ideal

La 11 februarie 1866 Alexandru 1888. de bună şi modestă care a fost Măria-sa Ioan Cuza a fost detronat şi a luat calea Alexandru, în ciuda sfaturilor Doamna Elena, soţia lui Cuza - Vodă. Orice exilului. L-a însoţit Maria Obrenovici şi mai Elenei şi ale doctorilor, s-a căsătorit cu laudă, orice semn de durere par nepotrivite târziu i s-a alăturat şi Elena. Tenacitatea Maria Moruzi. A murit în timpul unei călătorii faţă de măreaţa simplitate a fiinţei Elenei de a avea grijă de soţul ei a în Spania, aproape de Madrid, în 1889. Prin pământeşti care, trăind printre noi, cei plini îndepărtat-o treptat pe Maria Obrenovici, testament, Ruginoasa revenea soţiei alături de neajunsuri şi păcate, a dus curată viaţă care, fiind implicată şi în unele chestiuni de care trăise numai şase luni şi nu mamei cerească, asemenea îngerilor”. diplomatice în serviciul fiului ei, ajuns rege adoptive. Elena a trebuit să se retragă la al Serbiei, n-a mai avut timp să se ocupe de Piatra- Neamţ unde şi-a trăit ultimii ani din

Gheorghe G. Mironescu – reprezentantul oficial al României la Liga Naţiunilor (1929 -1930)

Mihai Cristian ŞELARU

Reprezentantul oficial a României octombrie 1918 a fost cooptat membru al importanţa propunerii franceze ca fiind la Liga Naţiunilor a fost G. G. Mironescu, un Consiliului naţional al unităţii române, punctul culminant al acestei sesiuni a intelectual distins, de formaţie franceză, având rolul de reprezentant al ţării noastre Societăţii Naţiunilor sublinia scopul acestei fruntaş al aripei drepte a Partidului Naţional pe lângă puterile Antantei. G. G. Mironescu „de a crea o legătură federală între statele

2Ţărănesc, deputat, senator, ministru, a făcut parte şi din delegaţia română la Europei“ , şi se alătura lui Briand, ca şi preşedinte al consiliului de miniştri şi Congresul naţionalităţilor din Austro- tuturor celorlalţi reprezentanţi ai statelor rezident regal, născut la Vaslui la 28 Ungaria (8-11 aprilie 1918) care s-a ţinut în participante la dezbatere, care „nu şi-au ianuarie 1874. sala Capitoliului din Roma la care, au ascuns greutăţile ce trebuie învinse pentru

3G. G. Mironescu urmează participat pe lângă reprezentanţi ai ţărilor a realiza această federaţiune“ , relevând cursurile Facultăţii de Litere şi de Drept din oprimate (România, Cehoslovacia, totodată că „nimeni nu a cerut să se

4Bucureşti. Îşi susţine examenul de doctorat, Polonia, Iugoslavia) şi reprezentanţi ai purceadă numaidecât la înfăptuirea ei“ . în drept la Paris, în 1899, întră în aliaţilor (Franţa, Italia, Anglia, Statele Unite Mironescu se lansa apoi în aprecieri învăţământul superior în cadrul Facultăţii de ale Americii). retorice entuziaste la adresa Proiectului Drept din Bucureşti, parcurgând toate La mijlocul lunii aprilie 1929 se află Briand, pe care îl califica drept „o mare idee treptele ierarhice, ajungând profesor împreună cu Nicolae Titulescu la Londra, la enunţată, care îşi va urma calea ei“ şi „se

5universitar, şeful Catedrei de Enciclopedia Conferinţa Reparaţiilor În cadrul bucură de simpatia tuturor“ , el însuşi dreptului, la aceiaşi facultate, devenind mai Conferinţei de la Haga la care s-a discutat declarându-se „profund convins de târziu decan. Îl întâlnim făcând parte din Planul Young, privind reparaţiile de după realizarea ei, spre cel mai mare bine al

6grupul celor 29 de profesori universitari şi Primul Război Mondial – delegaţia Europei“ .Mironescu era de acord şi cu 40 de parlamentari care, la propunerea României fiind condusă de G. G.Mironescu, procedura adoptată, prin care „guvernul profesorului universitar Simion Mândrescu, ministrul de externe, M. Popovici, ministru francez va trimite tuturor statelor europene în numele Asociaţ iei profesorilor de finanţe, şi Nicolae Titulescu, ministru un memoriu în această privinţă

1universitari din România, au plecat la Paris plenipotenţiar la Londra . În cadrul (Memorandumul privind instituirea unui pentru a organiza şi susţine acolo dezbaterilor de la Liga Naţiunilor, G. G. regim de Uniune Federală Europeană din propaganda pentru Unire. Mironescu, în calitate de reprezentant 1 mai 1930) şi guvernele urmând să pună

La 30 aprilie 1918 a făcut parte din oficial al statului român, a ţinut un în studiu această chestiune şi să Comitetul naţional al românilor din discurs, la 11 septembrie 1929, în care şi-a comunice observaţiunile lor guvernului

7Transilvania şi Bucovina, creat la Paris ca exprimat sprijinul ferm faţă de Proiectul francez“ . („Răspunsurile“ remise în iunie-urmare a evoluţiei ascendente a mişcării Briand, subliniindu-şi adeziunea la fiecare iulie 1930, inclusiv cel românesc n.n), patriotice româneşti din Franţa. La 3 dintre tezele acestuia. El aprecia

14


17urmând ca „rezultatele acestor studii“ să susţinută la „Sindicatul Ziariştilor“ din merge şi mai departe“ pe calea unificării fie examinate în cadrul sesiunii Ligii Bucureşti, G. G. Mironescu a făcut o paneuropene. Concomitent însă, el Naţiunilor din anul următor (septembrie expunere a doctrinei de politică externă a considera acest proces ca „o operă de

181930 n. n.). Reprezentantul României României aplicată momentului, în scopul lungă durată“ , având „de învins 19susţinea cele trei teze promovate de declarat de a difuza ideile sale în straturi cât dificultăţi enorme“ şi necesitând „o

20Briand: 1) „întâi nu este vorba de o mai largi ale societăţii, pentru a atrage metodică pregătire a terenului“ . Estimând organizare care să creeze un sprijinul opiniei publice în promovarea că era „imposibil“ „a armoniza dintr- o

11antagonism între Europa şi un alt lor . El menţiona evoluţia în istorie a „ideii singură dată interesele economice ale 21cont inent ; d impotr ivă, această generoase a păcii perpetue“, promovată de atâtor ţări“ (cele 27 din spaţiul

cooperare este menită să uşureze „marii gânditori“ „Sully, Crucé, abatele de paneuropean, aşa cum propunea Briand n. cooperarea Europei cu celelalte Saint-Pierre, Kant“, fapt ce dovedeşte o n.), Mironescu aprecia că „va trebui deci

22continente“; 2) „această legătură anumită cunoaştere a problematicii, procedat treptat“ .Constatăm, aşadar că federală nu va schimba întru nimic evocată în epocă de Kalergi şi de D. Gusti, strategiei grandioase promovate de situaţiunea statelor, ca membre ale iar ulterior de mari istorici, pentru a premierul francez, ministrul de externe Societăţii Naţiunilor“; 3) „este înţeles, că evidenţia tradiţia idealului de unificare român îi contrapunea strategia e vorba, înainte de toate, de o organizaţie europeană. Adept al consolidării Ligii incrementalistă, pentru înfăptuirea cu bază economică, forma acesteia fiind Naţiunilor, Mironescu dorea ca aceasta să aceluiaşi obiectiv. Într-o terminologie mai puţin greu de realizat“. Susţinând instituie un sistem de apărare comună cu un actuală, putem descrie strategia României aşadar, Proiectul Briand în integralitatea sa, comandament militar unic, chiar dacă nu Mari ca vizând agregarea unor «mici Mironescu mergea însă mai departe decât credea posibilă crearea unei armate Europe» în diferitele zone ale continentului, aces ta î n p romova rea un i f i că r i i multinaţionale comune a Ligii Naţiunilor. care să se integreze treptat între ele pentru paneuropene, aderând şi la propunerea După ce combătea propaganda a construi o «mare Europă». Mironescu lui Paul Hymans (reprezentantul Belgiei) revizionistă, aborda problema dezarmării declara: „Va trebui să încercăm la început, vizând „încheierea de convenţiuni „pe trei planuri paralele“: 1). „dezarmarea armonizarea intereselor a două, trei şi pe comerciale colective, inspirate de p r o p r i u - z i s ă “ ( „ m i l i t a r ă “ ) , 2 ) . urmă a patru ţări şi să lărgim în mod

8Conferinţa economică din 1927“ , întrucât „dezarmarea morală“ („adică apropierea continuu cercul. Se va stabili astfel, încetul considera că „punerea în executare a p o p o a r e l o r “ ) 3 ) . „ d e z a r m a r e a cu încetul, o uniune economică regională, acestei sugestiuni poate servi ca o etapă economică“ Ministrul de externe român compusă din mai multe ţări. Se va lucra apoi

9 insista asupra ideii de a se „înlătura către realizarea ideii mari a d. Briand” . în acelaşi sens într-o altă regiune. Când 12Omul de stat român îşi încheia discursul antagonismele economice“ , ca o mai multe regiuni vor fi armonizate

exprimându-şi speranţa că Societatea condiţie sine qua non pentru asigurarea economiceşte, se va încerca stabilirea unei Naţiunilor va înfăptui Proiectul Briand. „destinderii“ internaţionale, a dezarmării şi legături de ansamblu, creându-se, poate,

Observăm că, declarându-se păcii. Din acest motiv el era adeptul la început, o înţelegere între aceste uniuni adeptul propunerii lui Hymans, Mironescu încheierii „de convenţiuni comerciale regionale, numai asupra câtorva chestiuni. se folosea de aceasta, concomitent, pentru multilaterale, care să poată armoniza Cred că pe această cale se va putea ajunge a deschide calea promovării Planului interesele economice ale mai multor ţări“, mai sigur la o federaţie economică

23Maniu, vizând unificarea paneuropeană în idee lansată la Conferinţa economică din europeană“ .etape, prin crearea de uniuni economice 1927, şi susţinută de Hymans (ministrul de Aceste idei vor căpăta o valoare regionale. Totodată, statul român rămânea externe al Belgiei) cu o mare autoritate, la deosebită, atât prin includerea lor într- un ataşat integrării prioritar - economice pentru A d u n a r e a L i g i i N a ţ i u n i l o r d i n document politic, adică în discursul lui a soluţiona criza economică, chiar în septembrie1929. În acest sens, România Mironescu de la Liga Naţiunilor din condiţiile în care planul Briand va abandona căuta „să-şi întărească alianţele sale septembrie 1930, care făcea trimitere această teză, susţinând, în Memorandul din politice prin legături economice cât mai expres la această conferinţă, cât şi prin 1 mai 1930 integrarea prioritar-politică. strânse “ (a luzie la Mica Antantă efortul de aplicare a lor în cadrul politicii

13Într-o „expunere“ făcută presei Economică) . externe a statului român. Erau ideile de după întoarcerea în ţară, Mironescu îşi În acest context, Mironescu bază ale Planului Maniu de unificare interpreta poziţia exprimată la Liga analiza Proiectul Briand în forma lansată la europeană», expuse de Iuliu Maniu însuşi, Naţiunilor, calificând Proiectul Briand drept Liga Naţiunilor, pe care îl descria ca „o idee în extenso, un an mai târziu (decembrie

24„marea idee emisă [...] de a crea între mult mai largă“, „ideea de a crea o legătură 1930) şi publicate în „Neue Freie Presse“ . statele Europei o legătură federală bazată, federală, pe bază economică, între statele Evoluţia ulterioară a relaţiilor internaţionale

14pentru moment, pe o apropiere Europei“ . Oratorul ţinea să precizeze va arăta că ţările vizate de Mironescu economică“, el arăta că, „după cum a spus concepţia premierului francez privind pentru agregarea unei «mici Europe» de altfel d. Briand, nu este vorba de un relaţiile dintre Europa unită şi celelalte erau mai întâi România şi Iugoslavia, lucru de realizat astăzi, nici mâine“, ci „este continente, subliniind „că dacă se încearcă cărora li se adăuga Cehoslovacia pentru o idee emisă, care urmează să fie a federaliza Europa, nu se face aceasta înfăptuirea Micii Antante Economice, apoi studiată“, necesitând o perioadă de spre a o putea opune altor continente. Polonia şi alte state central-europene pregătire mai îndelungată. În acest context, Crearea unei legături federale între pentru agregarea Blocului Agrar. Acestei el reţinea din propriul discurs declaraţia „că naţiunile europene este, în intenţia «mici Europe» central-europene trebuia să- suntem în principiu de acord şi că vom iniţiatorului (Franţa n. n.), precum şi a i corespundă, concomitent o altă «mică studia posibilităţile de realizare“ şi puncta tuturor acelora care simpatizează cu Europă» în Occident, acestea urmând să se „etapele“ pe care le credea necesare în această mare iniţiativă (inclusiv România n. u n i f i c e î n t r - o « m a r e E u r o p ă » acest scop: „armist i ţ iu economic, n.), să facă mai uşoară şi mai strânsă paneuropeană. România Mare era aşadar convenţiuni comerciale multilaterale, colaborarea continentului nostru cu un motor al unificării europene, atât în

15grupări economice regionale, în sfârşit, celelalte continente“. teoria concepută de Mironescu, cât şi în 10grupări mai întinse“ . Declarându-se „adânc convins practica politicii concrete pe care a aplicat-

16La 8 noiembrie 1929, în faimoasa de realizarea“ Proiectului Briand, o în perioada septembrie 1929 - aprilie conferinţă intitulată Politica Păcii, Mironescu îşi exprima speranţa „că se va 1931. Arhitectura paneuropeană

15


proiectată de Mironescu era, aşadar, necesară „concilierea“ unor interese întrunească în mod periodic, cel puţin o mai întâi „o federaţie economică naţionale diferite. Respingând ideea că dată pe an, pentru a coordona politica

25 34naţiunile nu ar putea avea decât „interese europeană“ , care trebuia întărită şi lor economică“ . opuse“,el argumenta faptul că „civilizaţia“ aprofundată „prin crearea de legături Astfel, a luat fiinţă Blocul Statelor modernă şi „interdependenţa dintre naţiuni“ analoage în domeniul politic, spre a ajunge Agrare, demers în care, Virgil Madgearu a

26 în plan economic şi politic - contribuie la avut un rol unanim recunoscut. În viziunea astfel la o confederaţie politică“ . conturarea unor „interese comune“. lui Mironescu, „Se degajă, din aceste F i n a l i t a t e a p r o i e c t u l u i s ă u e r a Considerând, aşadar, că obstacolele în conferinţe, o fericită tendinţă de cooperare „Confederaţia europeană“ pe care o calea unificării europene erau mai ales de între ţări, pe terenul economic, cooperare numea şi „Statele Unite ale Europei“, o natură subiectivă, constând în mentalităţi care poate da loc la crearea unor uniuni organizaţie politico-economică (în plan tradiţionale, în prejudicăţi depăşite de regionale tot mai largi“. El considera că structural) paneuropeană (în plan

27 realităţi, Mironescu credea că drumul către integrarea economică central-europeană spaţial) . Remarcăm astfel o metodă înfăptuirea proiectului său, putea fi pregătit reprezenta o etapă necesară pe calea funcţionalistă, de integrare sectorială, în prin educaţie şi propagandă, apelând şi la i n t e g r ă r i i e c o n o m i c o - p o l i t i c e plan structural, pornind de la comunitatea presă în acest sens. paneuropene. El dorea, credem, o economică spre a ajunge ulterior la

Definind „confederarea statelor“ strategie pragmatică, rapidă şi eficientă, comunitatea politică, de tip federalist. ca finalitate a „Politicii păcii“, ministrul pentru realizarea integrării paneuropene. Concepţia lui Mironescu se dovedea o român chema „toate popoarele europene“ Scopul final al României era instituirea combinaţie pragmatică de funcţionalism şi la „această operă fecundă“, considerând-o Uniunii Federale Europene propuse de federalism, care îl apropie de gândirea lui drept „datoria lor“, întrucât servea Briand, dar Mironescu oferea o strategie Jean Monnet şi de strategia integrării „interesele legitime ale tuturor alternativă, mai pragmatică. În acest sens, europene postbelice.popoarelor“. În finalul discursului său, el îşi reafirma concepţia exprimată în urmă În discursul său, Mironescu a apreciind că unificarea europeană este cu un an, în noiembrie 1929, în faimoasa identificat şi a analizat patru obstacole în „viitorul de fraternitate şi de fericire spre conferinţă „Politica Păcii“, pe care o calea unificării europene, şi a care trebuie să tindem toţi“, el arăta că lecţia citează expres. Această concepţie a lui argumentat convingător necesitatea şi istoriei era de „a rupe pentru totdeauna cu Mironescu ţinea să reafirme suportul politic posibilitatea depăşirii lor: 1) dificultatea

32un trecut de izolare, de ură şi război“ . ferm pe care România îl acordase de a defini limitele Europei, 2) Mironescu considera Mica Antantă Proiectului Briand în urmă cu un an, la „amorul propriu naţional“, 3) „noţiunea

economică drept nucleul unei mai largi lansarea acestuia, în cadrul Adunării suveranităţii naţionale“ şi 4) „credinţa că integrări economice central-europene, Generale a Ligii Naţiunilor din n a ţ i u n i l e a u „ i n t e r e s e denumită „Blocul Statelor Agrare“. septembrie 1929. „De altfel, am avut opuse“.Concepând „Statele Unite ale Referindu-se la Mica Antantă onoarea să declar de la această tribună, Europei“ ca fiind „crearea unei legături economică, el sublinia: „Cum am avut anul trecut (1929 - n. n.) că am cea mai federale între state“, el avea în vedere deja ocazia să spun, este vorba de o profundă admiraţie pentru iniţiativa aspectele practice, motiv pentru care nu î n ţe legere economică reg iona lă , înţeleaptă şi generoasă a marelui bărbat acorda importanţă dificultăţilor teoretice

33 de stat francez (Briand - n. n.) şi că sunt cu susceptibilă a ifiîntinsă şi la alte ţări“ . de a fixa limitele Europei. În replică, el 35Consecinţa firească a fost organizarea desăvârşire convins de realizarea ei“ . promova un concept politic de

conferinţelor statelor agrare, vizând Acelaşi suport politic ferm, fără rezerve, a „Europa“, care să fie definit de integrarea economică central europeană. fost reiterat în interpretarea oficială pe care arhitectura politico-economică creată, „Acelaşi spirit se găseşte în rezoluţiunile Mironescu a da t -o „Răspunsu lu i arătând că „hotarele federaţiunii [...] vor

28 celorlalte două conferinţe internaţionale, guvernului“ Maniu (8 iulie1930) la fi în acelaşi timp frontierele Europei“ . care au avut loc la Bucureşti şi Varşovia. Memorandul Briand (17 mai 1930). El Identificând „Europa“ cu structurile Prima, care s-a întrunit la Bucureşti, la sublinia că „guvernul meu a confirmat, europene proiectate, Mironescu propunea sfârşitul lunii iulie (1930 - n. n.), a fost adeziunea României la proiectul Uniunii în 1929 o concepţie care se va încetăţeni în provocată de dorinţa de a se da un Federale propuse de guvernul francez, epoca postbelică. Însă, în viziunea sa, răspuns unic chestionarului stabilit de declarând că România consideră ca o includerea României Mari în acest Societatea Naţiunilor, în vederea găsirii datorie să acorde întregul ei concurs concept de „Europa“ nu putea fi pusă la mijloacelor practice pentru asigurarea înfăptuirii acestui proiect. Profund ataşată îndoială. inspirat de experienţa Ligii scurgerii şi repartiţiei excedentelor ideii de pace, ţara mea sprijină călduros Naţiunilor, ministrul de externe al producţiunii agricole ale fiecărei ţări. Au iniţiativa aceasta, în care ea vede cea mai României Mar i susţ inea în 1929 luat parte la această conferinţă experţii puternică garanţie a consolidării păcii, necesitatea unei limitări, mai accentuate celor trei ţări agricole: Ungaria, România şi precum şi a progresului continuu al a suveranităţii naţionale şi a unor

36Iugoslavia. Ei au formulat un răspuns Europei“ . Aşadar, considerăm că poziţia „sacrificii“ ale sentimentului naţional, pentru comun, care a fost comunicat Societăţii exprimată de România la Adunarea Ligii în făptuirea un i f icări i europene. Naţiunilor. Acest răspuns fixează bazele Naţiunilor se structura în jurul a două idei Argumentând această idee prin principale ale colaborării statelor agricole esenţiale: 1) susţinerea constantă şi fără necesitate „colaborării între popoare în

29 cu cele industriale. O lună mai târziu, la rezerve a Proiectului Briand de Uniune scopul asigurării păcii şi progresului“ (vizat sfârşitul lunii august (1930 - n. n.), a avut loc Europeană, cu sublinierea expresă a prin unificarea europeană), el arăta că la Varşovia o conferinţă a delegaţiilor a 8 respectării tratatelor şi 2) promovarea însăşi evoluţia relaţiilor internaţionale în ţări: Bulgaria, Cehoslovacia, Estonia, propriei strategii de unificare europeană sec. XX, prin complexul tratatelor „încheiate Letonia, Polonia, România (V. Madgearu pent ru rezo lvarea prob lemelor şi prin crearea Ligii Naţiunilor, a trasat calea - n.n.), Ungaria şi Iugoslavia. Această economice stringente.abandonării concepţiei [...] suveranităţii

30 conferinţă a adoptat, prin rezoluţiunile ei, Apoi, în „declaraţiile făcute presei“, absolute şi de independenţă integrală“ . măsurile propuse în răspunsul experţilor premierul Mironescu estima că „în general, Ideea a fost susţinută şi de D.Gusti, N. despre care am amintit, întruniţi în iulie la sesiunea de acum a Uniunii Europene de la Titulescu, I. G. Duca. Arătând că „fiecare

31 Bucureşti. Ea a mai decis ca diriguitorii Geneva (de fapt a Comisiei de Studii popor îşi are propriile sale interese“ , politicii economice a acestor 8 state să se pentru Uniunea Europeană n. n.) a dat Mironescu susţinea că era posibilă şi

16


rezultate fecunde, care vor convinge şi pe Internaţional. 13. Ibidem, p. 230.37 Destinul unei iniţiative care a 14. Ibidem, p. 428.cei mai sceptici“ . La 18 martie 1931, cu

reprezentat momentul culminant al politicii 15. Ibidem, p. 429.prilejul ratif icării „împrumutului de de reconciliere în primul deceniu postbelic 16. Ibidem.dezvoltare“,premierul Mironescu (ce în vederea organizării colective a păcii şi 17. Ibidem, p. 430.cumula şi funcţiile de „ministru de externe şi securităţii în lume. 18. Ibidem.ad- interim al finanţelor“), în discursul său

Proiectul Briand a constituit, în 19. Ibidem, p. 429.din Parlament, stabilea o legătură clară pofida limitelor interne legate îndeosebi de 20. Ibidem, p. 432.între Uniunea Europeană, atragerea incompatibilitatea unificării federale a 21. Ibidem, p. 435-436.capitalului străin şi politica internă de continentului cu prezentarea suveranitătăţii 22. Simion Costea, România şi Proiectul depăşire a crizei economice. Astfel, în absolute a statelor sale, ultima şansă de Briand de Uniune Europeană, Editura scopul soluţionării crizei economice, în corectare, pe cale paşnică, prin buna Universităţii,,Petru Maior”, Târgu-cadrul Ligii Naţiunilor, el susţinea integrarea înţelegere, a greşelilor comise de autorii Mureş, 2004, p. 87-88.României în Uniunea Europeană, arătând sistemului de la Versailles. 23. G.G.Mironescu, op.cit. p. 435-436.că „Uniunea Europeană are între altele

24. Simion Costea, op.cit. p. 89. scopul şi de a căuta să rezolve criza ce ne Note: 25. G. G. Mironescu, op. cit., p. 436.bântuie, prin măsuri comune luate de toate 1. Traian Nicola, Valori spirituale 26. Ibidem.popoarele europene. Nu cred că în

vasluiene, Bibliografii,Vol I,Muzeul 27. Ibidem.asemenea situaţiune noi trebuie să 38 Judeţean,,Ştefan cel Mare ” Vaslui, 28. Ibidem, p. 437.rămânem în afară“ . El reliefa contribuţia

Editura Odeon Srl., Vaslui, 2001,p 29. Ibidem.românească la conceperea unei instituţii 440-443. 30. Ibidem.financiar-bancare a Uniunii Europene,

2. G. G. Mironescu,,Cuvântări, vol. 31. Ibidem, p. 439.arătând că „din iniţiativa României, prin I,Editura Tipografiile Român Unite.S.A. 32. Ibidem, p.-440.glasul d-lui Titulescu, s-a propus Creditul Bucureşti, 1930, p. 228. 33. Ibidem.Agricol Internaţional, menit să rezolve, în

3. Ibidem, p. 229. 34. Ibidem.primul rând, criza agricolă care apasă ţările 4. Ibidem. 35. Ibidem.europene, dar mai ales ţările din sud-estul

39 5. Ibidem, p. 230. 36. Ibidem. Europei “. Sperând ca, într-adevăr această 6. Ibidem, p. 231. 37. Dreptatea, an V, Bucureşti, nr. 993, 30 instituţie europeană să fie creată în luna mai 7. Ibidem. ianuarie 1931, p. 4.1931, premierul Mironescu dorea să 8. Ibidem. 38. G. G. Mironescu, Cuvântări, vol. II, înfiinţeze, până atunci, o instituţie 9. Ibidem, p. 232-233. Editura Tipografiilor Române Unite, românească numită Creditul Agricol 10. Ibidem, p. 234. Bucuresti, 1937, p. 171-175.Naţional destinat să servească ca organ de 11. Ibidem, p. 234-236. 39. Ibidem.colaborare şi execuţie a Creditului Agricol 12. Ibidem.

Obştea de cumpărare „Igeşti - Lăţeşti”Gheorghe Gherghe

Sidonia Elena Diaconu

Doamnelor profesoare Rodica Gherghe, păstrând în proprietate 267 ha şi 90 ari. organizat în obşte de cumpărare, formată Doina Jochiu, nepoatele lui Constantin Suprafaţa rămasă proprietarului se din peste 50 membri, prezentă la licitaţie Culiman, membru al Obştei compunea din două parcele, una de 18 ha printr-un grup de mandatari: Constantin

amplasată în jurul izvorului de la biserica Lupaşcu, Gh. Botez, Costache Modiga. În anul 1920 un grup de ţărani din satele ruinată, având forma unui patrulater, cu În ziua de 1 iulie 1920 s-au prezentat la Igeşti, comuna Blăgeşti şi Lăţeşti, comuna baza pe pârâul Sarata şi mărginită de licitaţie Mihai Paşcanu şi mandatarii obştii Schineni, din fostul judeţ Tutova, în prezent drumul Lăţeşti – Ţuţcani şi alta de 249 ha şi de cumpărare. La ultima strigare, obştea de judeţul Vaslui, s-au constituit pentru a 90 ari, delimitată la Nord de răzeşii Lăţeşti şi cumpărare Igeşti a oferit 2450 lei pentru un cumpăra moşia satului Lăţeşti, proprietatea Bujoreni, la răsărit de răzeşii Berteşti şi râul hectar şi a fost declarată câştigătoare.Margaretei Juvara, născută Caloi. Elan, la Sud de răzeşii Igeşti şi la Vest de După adjudecarea moşiei, obştea Igeşti s- Satul Lăţeşti este aşezat pe valea pârâului pârâul Sărata. a reorganizat cu scopul de a exploata, Sărata, cu curgere Nord – Sud, cu vărsarea În anul 1920, Margareta Juvară a hotărât parcela şi vinde loturile de moşie. în râul Elan. La începutul secolului al XX- să-şi vândă partea rămasă după aplicarea Reorganizată, obştea a cuprins ţărani şi din lea, satul era în proprietatea răzeşilor, scării de expropriere, adică suprafaţa de satele Ţuţcani şi Lăţeşti, s-a numit Obştea partea de sus şi în proprietatea doamnei 267 ha şi 90 ari. Pentru realizarea vânzării de cumpărare Igeşti – Lăţeşti, fiind Margareta Juvară, partea de jos. Înainte de s-au parcurs toate etapele legale ale autentificată de judecătoria ocolului Bârlad, reforma agrară, efectuată după Războiul de timpului. Tribunalul Totova a hotărât a fost trecută în registrul Băncilor Populare Reîntregire Naţională, doamna Juvara vânzarea moşiei prin licitaţie publică, în ziua cu nr 5, din 18 iulie 1920. Au fost aleşi ca avea în proprietate 801 ha şi 66 ari. de 1 iulie 1920 şi anunţă eventualii mandatari ai obştii pe toată durata ei: Gh. Comisia de expropriere a scos din cumpărători că, după cumpărare, vor Botez, Ilie N. Chiosa, Costachi Modica, iar suprafaţa moşiei 11 ha şi opt ari, ca teren prelua şi datoriile moşiei. Vânzarea trebuie în calitate de cenzori supleanţi: Iacob neproductiv; un hectar şi opt ari, conacul şi să aibă loc în pretorul Tribunalului Tutova, Chiriac, Stoian Roiu, Alex. Paşcanu.dependinţele, două hectare în jurul izvorului prin strigare publică, preţul de pornire După moartea mandatarului Gh. Botez au bisericii riunate şi şase hectare la drumul urmând să fie de 1800 lei hectarul. început disputele între membrii obştii, cei Brăilei. Au fost expropriate pentru utilitate Pentru a participa la cumpărarea moşiei, vechi fiind acuzaţi de delapidare. Anumite naţională 522 ha şi 96 ari, doamna Juvara un grup de ţărani din satul Igeşti s-a a b u z u r i s - a u f ă c u t , d e o a r e c e

17


mandatariivechi au fost acuzaţi că şi-au putea fi urmărit singur pentru întreaga Raicu, Gh. A. Cioclu, M. V. Igescu, D. însuşit bani rezultaţi din vânzarea datorie. Strâmbei, Odisei Darie, Gh. Chirica, M. conacului, tăierea copacilor, greşeli Conform art. 96 din statute, moşia trece la Costache, M. Strâmbei, Gh. Chiosa, Andrei intenţionate la măsurarea loturilor, primirea noul proprietar grevată de ipoteca Societăţi Chiosa, Ion Cristea, Pavel Iacob, Ion de mită la arendarea unor loturi, vânzarea care, la 1 Ianuarie 1921 se urcă în capete la Ghionea, Neculai Gh. Iordan, Mihalache locuitorilor din satul Ţuţcani. cifra de lei 18818867 / 100. Iordan, I. Stoleriu, Costache Ilinca Stamate, Membrii obştei de cumpărare Igeşti – Cumpărătorul devine astfel membru al Ilie Costache, Gh. Botez, Mitrea I. Igescu, Lăţeşti au depus toate eforturile şi între 1 societăţii cu toate drepturile şi obligaţiunile D. Stoean, V. Corceoavă, Ştefan Roiu, iulie 1920 – 2 februarie 1923 au achitatew fostului proprietar, beneficiind de termenul Ioanu Costache, C. I. Stamate, Gh. Mungiu, integral preţul moşiei şi datoriile preluate. şi de celelalte clauze din contractul de Ion T. Chiriac, Ion V. Chiriac, Neculai Stoian, Ultima depunere a fost de 300000 lei în 2 împrumat. N. Necula, Gh. I. Chiriac, A. Burcă, Ion Silion februarie 1923 şi este menţionată de Capetele datorite societăţii în sumă de lei Grigore, Ghiţă Costache, A. Costache, recipisa Administraţiei Financiare a 18818867 / 100 nu se cer astăzi, ci se pot Constantin C. Stamate, C. Despa, P. Tofan, judeţului Tutova cu nr 11808 / 1923. plăti prin anuităţi semestriale de lei 596238 / C. I. Chiriac, I. Roiu, N. V. Iordan, I. Bertea,

100 fiecare, în care intră şi amortismentul în Stoean Chirica, Mariţa Buţa, Tasia Stoica, Note: termen încă de ani cu începere de la 1 Gh. I. Costache, C. Iordan, Ghiţă Igescu din

Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale ianuarie 1921. comuna Igeşti având procură de la Vaslui, Fond Tribunalul Tutova, dosar 13 / Capitolul social în sumă de lei 4000 - - ce Judecătoria Rurală ocol Bârlad cu nr. 346 / 1920 ; dosar 61 / 1923 este depus pentru moşia Lăţeşti rămâne la 920 depusă la dosar, asistaţi de avocatul T. Informaţii oferite de Gheorghe Enuţă în societate până la stângerea împrumutului. Marinescu.vârstă de 90 ani, născut în satul Schineni, Cumpărătorul nevoind a beneficia de Tribunaluldomiciliat în satul Lăţeşti termenul de mai sus şi voind a plăti prin

anticipaţiune capitolul împrumutat şi Având în vedere cererea domnilor Anexă neamortizat încă, de se va putea achita Costache Lupaşcu, Gh. Botez şi Costache

dând drept plata scrisorii funciare 5% pe Modiga, procuratori unui grup de 50 I care societatea este datoare a i le primi al locuitori din satul Igeşti avizează.

PRIMA SOCIETATE pari, adică sută în sută, oricare ar fi cursul Concurenţii au depus garanţiile cerute de de credit funciar român lor, conform condiţiunilor actuale de lege, s-au început strigările care s-au din împrumut. repetat de trei ori cu pauze de 5 minute. Bucureşti Cumpărătorul va trebui să plătească la Preţul cel mai mare de 2450 lei pe hectar Nr. 3215 / 1920 Casa Societăţii în termen de 8 zile de la s-a oferit de obştea din Igeşti. Avocatul M. V.

Domnule Preşedinte, adjudecare definitivă şi în numerar lei Cristescu acceptă o cerere de adjudecare 4864230 / 100, aceste sume reprezentând pentru cele 267 ha, preţul fiind convenabil.

Înaintea acelui Onor. Tribunal s-a scos la ratele datorate societăţii dimpreună cu vânzare cu licitaţie publică pentru ziua de 1 procentele lor şi cheltuielile de urmărire. IIIiulie 1920, două trupuri de pământ din În fine, rog, Domnule Preşedinte, să Procura din 30 iunie 1920moşia Lăţeşti, comuna Schineni, judeţul binevoiţi a nu libera cumpărătorului 1. C. M. IgescuTutova, ca avere dotală a doamnei ordonanţa de adjudecare mai înainte de a 2. C. N. StamateMargareta Juvară şi anume trupul de 18 ha dovedi prin chitanţa societăţii, că dânsul a 3. I. Apostolachişi trupul de 249 ha 90 ari aşa cum sunt vărsat în casa ei sumele ce i se doresc. 4. Gh. Raicuarătate în publicaţie şi afişate. Primiţi, vă rog, Domnule Preşedinte, 5. C. Stoian Subscrisul am onoarea a vă aduce la asigurarea osebitei noastre consideraţiuni. 6. C. Stoiancunoştinţă că întreaga moşie Lăţeşti, în Director 7 . I l i e R o i u

2 Şeful compatibilităţii 8. Gh. Ciocluîntindere de 803 ha, 8911 mp cu toate Şeful 9. Mitrea Igescutrupurile din care se compune, cu pădurea contenciosului 10. Dimitrie Strâmbeişi toate acaretele şi îmbunătăţirile aflate pe

11. Odisei Dariedânsa, situată în comuna Sehineni, plasa II 12. Gh. ChiricaMurgeni, jud. Tutova, este epotecată în

13. M. Costachiprimul rang, la Prima Societate de Credit Tribunalul judeţului Tutova 14. M. StrâmbeiFunciar Român din Bucureşti, de către D-l

Proces verbal nr. 2261 15. Gh. ChiosaAnastase G. Caloi, pentru suma de 200000 În 1 iulie 1920 16. C. I. Chiriaclei, prin actul înscris la Tribunalul Tutova nr.

17. I. Bertescu195 din 27 noiembrie 1910. La termenul fixat la apelul nominal s-a 18. Tasia Stoica De aceia vă rog, Domnule Preşedinte, să prezentat H. F. Sand, procurator al doamnei 19. Andrei Chiosabinevoiţi a pune în vedere concurenţilor Margareta Juvară şi al soţului Dr. Ernest 20. Ioan Cristeacondiţiunile sub care se vând cele două Juvară cu procura legalizătă de Prefectura 21. Paul Iacobtrupuri din moşia Lăţeşti, mai sus arătate şi Bucureşti, nr. 13216 / 1920, asistat de 22. I. Gheoneacare sunt:avocatul M. V. Cristescu 23. Nicolai I. Iordan Conform art. 5 din citatul act de împrumat Mandatorul stăruie în vânzare şi se 24. Mihalache Stoiancreanţa Societăţii, ca şi ipoteca ce o declară deschisă licitaţia cu începere de la 25. N. Stolescugarantează, este stipulată indivizibilă şi va 1800 lei hectarul. 26. C. Ilinca Stamateputea; reclamată în totalitate de la fiecare Concurenţi s-au prezentat Mihai Paşcanu 27. Ilie N. Costachidin succesorii domnului Atanase G. Caloi.şi Constantin Lupasco, Gh. Botez, 28. Gh. Botez În consecinţă adjudecătorul celor două Costache Modiga în calitate de procuratori 29. Mitrea Igescutrupuri din moşia Lăţeşti, scoase astăzi în ai domnilor: C. M. Igescu, C. N. Stamate, 30. D. Stoianvânzare, v-a deveni debitor al Societăţii Ion Apostolachi, C. Strâmbei, Ghiţă Raicu, 31. V. Corciaovăpentru întreaga sa creanţă şi eventual va Stoian Raicu, Constantin C. Stoican, Ilie 32. Gh. I. Costache

18


33. C. I. Stamate cumpăra, exploata şi parcela moşia Lăţeşti, 34. Gh. Mangiu proprietatea D-nei Margareta Dr. Ernest Juvară 35. Ion Chirica situată în comuna Schineni, judeţul Tutova. 36. I. V. Chiriac Obştea de cumpărare va purta numele de obştie 37. Neculai Stoian „Igeşti - Lăţeşti” şi va avea sediul în comuna 38. N. Necula Blăgeşti, satul Igeşti.39. Gh. I. Chiriac Durata obştiei nu se limitează.40. A. Burcă Obştia se constituie pe bază de responsabilitate 41. I. Silion Grigore solidară şi nelimitată.42. Gh. Costache Capitalul necesar pentru cumpărarea şi 43. A. Costache parcelarea moşiei se va depune de obşteni după 44. Const. C. Stamate normele arătate în statut, proporţional cu partea 45. C. Despa ce va lua fiecare din moşie, precum la constituire 46. P. Tofan membrii s-au obligat a vărsa şi au vărsat sumele 47. N.V. Iordan trecute în dreptul fiecăreia la finele statutului de 48. Mariţa Buţa mai jos.49. C. Iordan Obştia nu se poate constitui şi nu poate 50. Ştefan Roiu funcţiona decât cu cel puţin 25 membri precum la 51. Ioanu Costache constituire societatea este formată din membrii 52. N. Roiu care au semnat şi autentificat acest act 53. Stoian Chirica constitutiv.

Societatea va funcţiona pe baza legei băncilor populare şi legea Casei Centrale a Cooperaţiei şi

IV Împroprietărirei, cum şi pe baza statutului de mai jos vizat de Casa Centrală şi care face parte

Tribunalul dispune integrantă din acest act constitutiv. Adjudecarea în mod provizoriu asupra obştei În conformitate cu dispoziţiunile statutului, locuitorilor din Igeşti vânzarea a 267 ha pământ alegem ca mandatari ai obştei pe toată durata ei arabil din moşia Lăţeşti cu preţul de 2450 lei. pe D-nii: Gh. Botez, Ilie N. Chiosa, Costachi Se fixează termen de 10 zile pentru Modiga, iar ca cenzori pe: D-nii Ilie Costache, M. supralicitare, pe 10 iulie părţile se vor prezenta Paşcanu, Neculaiu Ilie Iordan şi suplenţi pe D-nii: pentru a se îndeplini. Iacob Chiriac, Stoian Roiu, Alex. Paşcanu.

LISTĂ Ţinută astăzi 1 iulie 1920, la licitaţiunea VIvânzării imobilului a 267 ha 90 ari pământ din Domnule Preşedinte,moşia Lăţeşti, comuna Schineni, proprietate D-nei Margareta Dr. Ernest Juvară. Subsemnaţii mandatari ai obştii de cumpărare

Strigarea I Igeşti – Lăţeşti din comuna Blăgeşti, judeţul Obştea locitorilor din Igeşti – 2200 lei. Tutova, Costache Modiga, Gh. N. Chioso, Stoian Mihai Paşcanu – 2250 lei. Roiu.

Strigarea II Avem onoarea a depune recipisa Administraţiei Obştea locitorilor din Igeşti – 2000 lei. Financiare a judeţului Tutova, nr. 11808 / 923, Mihai Paşcanu – 2050 lei. februarie 2 pe suma de lei 300000 la dispoziţia D-

Strigarea II nei Margareta Doctor Ernest Juvară – fond dotal Obştea locitorilor din Igeşti – 2450 lei. – rest pentru completarea preţului vânzării moşiei Mihai Paşcanu – Lăţeşti, conform Ordonanţei de adjudecare a Asupra obştei locuitorilor din comuna Igeşti – Tribunalului Tutova, nr. 139 / 921 şi vă rugăm a Blăgeşti s-au adjudecat în mod provizoriu 267 dispune să fie consemnată de domnul grefier al ha din moşia Lăţăşti, cu preţul de 2450 lei de acestui Tribunal, până la noi dispoziţiuni.hectar. Cu distinsă consideraţiuneMandatarii obştei M a n d a t a r i i o b ş t ii de cumpărare Igeşti – LăţeştiGrefier Costache Modiga Portărel Gh. N. Chioso

Stoian RoiuV

Act constitutiv VII Pentru constituirea obştei de cumpărare Igeşti – Lăţeşti Din satul Igeşti, comuna Blăgeşti, judeţul Proces VerbalTutova. Nr.1 Pentru cumpărarea şi parcelarea moşiei Lăţeşti, proprietatea D-nei Margareta Dr. Ernest Juvară, Anul 1922, luna aprilie 30 zilesituată în comuna Blăgeşti, judeţul Tutova. Subsemnaţii locuitori cultivatori de pământ Subsemnaţii membri ai obştii de cumpărare domiciliaţi în comunele: Blăgeşti, Schineni şi Lăţeşti – Igeşti, cu sediul în satul Igeşti, comuna Ţuţcani, judeţele Tutova şi Covurlui, ne Blăjeşti, judeţul Tutova, convocaţi fiind astăzi în constituim în obştie de cumpărare cu scopul de a adunarea generală de către D-nii mandatari ai

Nr. Nume şi prenume Capitalul subscris

1 Gh Raicu 78002 N. Necula 78003 I. V. Chiriac 39004 Manole 52005 Ilic Gh. Costachi 52006 Gh. Mungiu 78007 Gh. A. Cioclu 39008 Al. Costachi 78009 C.C. Stamate 780010 Ştefan Roiu 780011 Stoian Roiu 780012 Ilie Roiu 780013 Toma N. Costache 390014 T. Chiriac 390015 C.S. Stamate 390016 N. Roiu 490017 C. Burcă 490018 Stoian Chirica 780019 I.Curelea 390020 D. Strâmbeiu 390021 M. V. Igescu 780022 V. Stoleriu 390023 Mariţa Buţa 780024 Ilic I. Chiriac 390025 M. S. Igescu 780026 C. Stamate 390027 Gh. Igescu 390028 N.V. Iordan 390029 M. Stoica 780030 D. J. Stoian -31 C. N. Stamate -32 I. Bertea -33 Gh. C. Chirilă 390034 N. Iovu 390035 C. Iordan 780036 N. Stoian 390037 I. Duca 390038 Paraschiva Chiriac 520039 Tusica I. Stoica 390040 Odisei Doric 390041 C. M. Igescu 780042 C. Chiriac 2600043 Gh. Botez 2600044 Gh. Chioso 2600045 Andrei Chioso 2600046 N . Gh. Iordan 2600047 Ion Ghioanea 390048 V. Corcioavă 390049 Mihai Strâmbei 520050 Ilie N. Costachi 390051 Ion Silian 390052 C. Strâmbeiu 260053 C. Stoian 1300054 C. Modiga 780055 Iorgu Năuiu 1300056 M. Paşcanu 520057 N. T. Mitrofan 780058 Ioniţă Saviu 520059 Constantin Curiman 780060 N. Creţu 780061 M. Paşcanu 260062 Grigore Iordan 780063 D. Mihalache 260064 Panainte Iordan 260065 Simion Iordan 260066 Gh. Sava 260067 Ilie Pavel 520068 Dumitru Năuiu 2600069 Gh. Racoviţă 2600070 Gh. Chelu 5200071 Elena Lupaşcu 1300072 C. Lupaşcu 5200073 Tasia Iacob 1300074 Pavel Iacob 520075 Ilie Strătilă 520076 Ion Cosma Saviu 520077 Stelea Bujor 520078 Gh..... 650079 C. Mitrofan

Total; 13000 694200 lei

19


obştii: Costache Modiga şi Ilie N. Chiosa, Neculai Necula cumpărare 19500 lei, iar de la obştea având la ordinea zilei alegerea unui C. I. Chiriac de arendare 16500 lei.mandatar în locul D-lui Gh. Botez decedat şi Manole Costache 2. Au călcat în totul dispoziţiunile statuare vânzarea a 8 ha şi 67 ari, loc rămas Dumitru I. Stoian şi anume: la parcelarea moşiei nu s-au nevândut pentru acoperirea lipsei din casă. Ştefanache Cioclu conformat art: 27, 28, 30, 31, 20, 17, 18 Luând în dezbatere cele de mai sus I. N. Costachi şi 14arătate, am găsit că noi obştenii am fost Vasile Corcioavă 3. Au nerespectat art. 21 din statut luând foarte rău administraţi de aceşti membri din Neculai Stoleru D-lor copacii şi conacul de pe moşie în care cauză astăzi se constată în casă o Dafina C. Stoian valoare de 100 000 una sută mii lei lipsă de 15105 lei din încasări a pământului, Ilie Strătilă împărţind-o între D-nii Gh. Botez, Gh. plus alţi săteni care au mai fost încasaţi şi Constantin Curiman N. Chiosa şi Costache Modiga chitanţa lor nu li s-a dat în sumă de 6000 lei Panagachi Iordan mandatari ai obştei.pe lângă această vânzare patronată de D- Strâmbeiu Pentru toate aceste nereguli şi delapidări, nii mandatari sau făcut prin mizueală de D- N. Roiu aplicăm articolul 17 din legea Băncilor nii mandatari vânzând pământul la săteni Al. Costachi Populare şi se vor deferi de noi justiţiei mărginaşi din comuna Ţuţcani, judeţul N. Mitrofan acest caz. D-nul Gh. N. Chiosa refuză a da Covurlui, contrar dispoziţiunilor din statute, N. Creţu declaraţie scrisă, iar mandatarul Costache plus pe lângă aceasta obectăm ca şi Modiga înştiinţat de D-nul Gh. N. Chiosa măsuriştea nu este dreaptă întrucât care Şi alţii, indescifrabili refuză a se prezenta.ne-am strecurat şi am luat, nu avem Pentru care am încheiat prezentul proces pământul după cum scrie că ni s-a dat. VIII verbal în trei exemplare, din care unul

rămâne la noii mandatari, aleşi de locuitori, D-lui Subinspector Andriescu iar două se vor lua de noi.

Noi membrii Consilieratului Agricol Tutova Subinspector agronomDumitru Andriescu

La raportul Consilieratului Agricol de Şef post Având în vedere faptele comise de D-nii Tutova nr. 2379 / 1922 vă facem cunoscut Agent agricolmandatari Gh. Botez, Costache Modiga şi să vă transportaţi în comuna Blăgeşti – Radovici Stan Gh. Chiosa, ai obştei de cumpărare arătate Tutova, pentru a suspenda pe foştii I. Cahumai sus şi pentru verificafrea tuturor actelor mandatari ai obştei de cumpărare Igeşti – făcute de D-nii mandatari precum şi Lăţăşti din sus numita localitate în gestiune Membri existenţiverificarea actelor de vânzare şi măsurarea şi tot lucrul să se dea în primire celor aleşi de Gh. Raicumoşiei. adunarea generală din 30 aprilie anul Stoian Roiu

Dispunem acesta. M. Strâmbeiu Înlăturarea din conducerea obştei a D-lor Ilie N. Costachemandatari: Costache Modiga şi Gh. Chiosa IX Panagache Iordanşi cenzorilor: Mihai Paşcanu şi Neculai Iordan, care nu şi-au făcut datoria în mod Proces verbal, Xconştiincios şi înlocuirea lor prin D-nii Ilie N. Astăzi 12 ianuarie 1923Costache, Stoian Raicu şi Panagachi Ordonanţa nr. 685Iordan ca mandatari şi pe d-nii C. A. În 26 Ianuarie 1923Stamate, Mihalache Stoica şi Ilie ca Noi, D. Andriescu subinspector agronom al Preşedintele Tribunalului Tutovacenzori. Casei Central şi Împroprietărire. Rugăm autorităţile superioare în drept de Transportându-ne în comuna Blăgeşti, Având în vedere petiţia înregistrată la cuvenita aprobare al acestui proces verbal satul Igeşti în zilele de 11 şi 12 ianuarie nr. 1750 / 1923 prin care mandatarii spre a proceda la constituirea noilor curent în baza nr. 14831 / 922 asistat fiind obştei de cumpărare Igeşti din satul membri care vor ... la lucrare. de D-nul Radovici Stan, şeful postului Igeşti, comuna Blăgeşti, judeţul Drept care am adresat prezentul proces Blăgeşti şi I. Cahu agent agricol al centrului Tutova, cer potrivit art. 66 înlăturarea verbal, care se va înainta D-lui Consilier Schineni, Stoian Roiu, Gh. Raicu, vechilor mandatari şi cenzori, Agricol, judeţul Tutova, spre aprobare. Mihalache Strâmbei, membrii ai obştii de înlăturarea lor efectivă prin predarea

cumpărare Igeşti – Lăţeşti, am cerut D-lui arhivei şi registrele obştei şi exerciţiul Membrii: Gh. N. Chiosa mandatar casier să ne însărcinării de mandatari.Costache M. Igescu predea registrele şi actele obştei, d-sa a Având în vedere că Preşedintele C. N. Stamate refuzat categoric sub motiv că nu era dator Tribunalului potrivit art. 66 poate lua Gh. Igescu Casei Centrale. măsuri de conservarea unui drept care Tasia I. Stoian D-nul Gh. N. Chiosa ne mai declară că nu iar periclită din pricina întârzierii Neculai Iovu ştie carte, neştiind nici a scrie ci numai să realizarea ei pe calea unei acţiuni după Alexandru Burcă semneze cu toate acestea îndeplineşte dreptul...Gh. Mungiu funcţia de casier. OrdonămMariţa D. Buţa D-nii mandatari, în baza art. 54 din A se înlătura din administraţia obştei Mitrea Igescu statutele obştei, sunt solidari şi nelimitat de cumpărare Lăţeşti – Igeşti, din satul Constantin D. Stamate răspunzători faţă de obşte pentru toate Igeşti, comuna Blăgeşti, vechii Ioan Chiriac pagubele suferite de obşte din negligenţă şi mandatari şi cenzori: Costache Dumitru Igescu nepricepere, Modiga, Gh. N. Chiosa, M. Paşcanu, C. I Stamate Dumnealor astfel: Neculai Iordan luânduli-se arhiva, Saviţa Iovu 1. Sunt vinovaţi că au tolerat fostului actele şi toate registrele şi a se instala Ghiţă St. Costachi mandatar Gh. Botez, acum decedat, în locul lor pe noii administratori: Ilie N. Costachi Andone de a substras de la obştea de Costache, Stoian Roiu şi Panagachi

Iordan ca mandatari, C. A. I. Stamate, Mandatarii neîntemeiată cererea înregistrată la nr. Mihalache Stoica şi Ilie Strătilă ca Costache Modiga 1750 / 922.cenzori, cărora să li se dea pe seamă şi Gh. ChiosA Rugăm a se termen de urgenţă şi a se toate aceste acte. Stoian Roiu suspenda executarea ordonanţei 685 / 923 Această ordonanţă se va executa prin Membrii Cu distinsă consideraţiuneintermediul d-lui procuror local. C. Lupaşcu Igeşti Mandatari: Cu apel C. Curiman Costache ModigaDată în camera de consiliu astăzi 26 Ioan Şt. Racoviţă Gh. Chiosoianuarie 1923 Gh. Albu Stoian Roiu

Dumitru Hâncu 1923 februarie 15XI Costel Zugravu

Mariţa D. Buţa În acest proces la apelul nominal s-a 26 Ianuarie 1923 Nicolae Iordan prezentat din partea obştei Igeşti – Lăţeşti

Elena I. Racoviţă din comuna Blăgeşti mandatarii săi: Domnule Preşedinte, Gh. Ghione Costache Modiga, Gh. Chiosa, Stoian Roiu,

Gh. Chiosa Ilie Costache şi Panagachi Iordan. Mandatarii obştei de cumpărare Al. Chioso Procedura fiind completă s-a cetit din Lăţeşti – Igeşti din satul Igeşti, comuna N. Mitrofan dosar.Blăgeşti, judeţul Tutova informează: N. Creţu Avocat Ionescu din partea foştilor Adunarea generală a obştii în şedinţa Ilie Roiu mandatari depune la dosar actele .din 30 aprilie 1922 a dispus înlăturarea Ivan Roiu Invitaţo Ilie Costache, P. Iordan şi Stoian vechilor mandatari şi cenzori: C. Panagachi Iordan Roiu au cerut amânarea pentru a lua la Modiga, Gh. N. Chiosa, Mihai Paşcanu M. Costache cunoştinţă acetele şi înlocuirea lor prin: Ilie N. Costachi, Ghiţă CostacheStoian Roiu, Panagachi Iordan ca Iftene Iacobmandatari;; C. I. Stamate, Mihalache Elena C. LupaşcuStoica, Ilie Strătilă cu cenzori. Constantin Lupaşcu Decizia a fost aprobată de Casa Ilie StrătilăCentrală a Băncilor Populare.

XIIIXII

Proces verbal Domnule preşedinteAnul 1923, luna februarie 1

Astăzi luna februarie 1923, Subsemnaţii Costache Modiga din subsemnaţi i membri ai obştei comuna Schineni, judeţul Tutova, Gh. I. convocaţi în adunarea generală de Chiosa şi Stoian Roiu din comuna Blăjeşti, mandatarii C. Modiga, Gh. N. Chiosa, judeţul Tutova, mandatarii obştei de Stoian Roiu pe motiv că vechiul proces cumpărare Igeşti – Lăţeşti, cu sediul în verbal prin care erau destituiţi a fost cotuna Igeşti, conform art. 66, pr. civ.făcut intenţionat, semnat de câteva Declarăm apel contra ordonanţei persoane. Prezidenţiale n. 685 din 26 Ianuarie şi prin Acum întrunindu-se sub preşedinţia care se dispune a se instala în locul nostru domnului Pavel Iacob am deliberat. ca mandatari Ilie N. Costache, Stoian Roiu

Hotărâm şi Pangache Iordan, iar ca cenzori C. A. I. 1. Este adevărat că s-au convocat de Stamate, Mihalache şi Ilie Strătilă în locul

mandatarii C. Modiga şi Gh. N. celor vechi existenţi şi azi, înlăturându-i din Chiosa, adunarea generală pentru ordonanţă pe toţi noii şi ordonându-se să li 30 aprilie 1922 când a fost ales se dea pe seama arhiva, actele şi toate Stoian Roiu în locul lui Gh. Botez. registrele.

2. Nu recunoaştem alţi mandatari Motivele acestui apel sunt:decât pe Costache Modiga, Gh. 1. Procesul verbal nr. 1 din 30 aprilie 1922 ChiosA şi Stoian Roiu dovada înlocuirea mandatarilor şi

3. Să se intervină la Casa Centrală a cenzorilor obştei este plăsmuit de 2-3 obştelor şi exploatările agricole persoane care au semnat şi pe cei ce prin care să se anuleze ordinul ştiu carte şi pe cei ce nu ştiu carte, dacă s-a dat pentru suspendarea neaprobat de Casa Centrală.mandaturilor şi să se menţină cei 2. Cererea făcută şi inregistrată la nr. vechi. 1750 / 1923 nu este semnată de Stoian

4. Delegăm pe Pavel Iacob pentru a Roiu şi Panagache Iordan.face stăruinţele necesare spre a 3. Există proces verbalal adunării nu se tulbura ordinea din obşte, generale convocate din care rezultă într-un moment cânt suntem pe toate cele de mai sus şi menţinerea cale să achităm restul de preţ al vechii constituiri ai obştei.cumpărătorului moşiei Lăţeşti Pentru acestea şi alte motive ce la termen

Semnează – Preşedintele adunării – vom dezvolta, rugăm a se reforma această Pavel Iacob şi adniţându-se apelul, a se respinge ca

MesageriiAdrian Talaşman

Mai daţi-ne şi nouă câte-o pâine,Dacă veţi vrea, mai daţi-ne şi vin.Noi suntem cerşetorii fără vină,Noi suntem mesagerii unui chin.

Noi am venit că ne-a cerut mulţimea,Mulţimea ne-a cerut să ne priviţi.Noi suntem cerşetori ce n-au ruşineaCelor neruşinaţi care minţiţi.

Voi - mincinoşi ai lumii prea săraceNe ameţiţi cu vorbe fără sens.Noi suntem cerşetori ce nu au paceIar lupta noastră-i un război imens.

Noi n-avem lacrimi negre c-ale voastre,Suntem născuţi cu lacrimi oarecare,Noi suntem cerşetori cu zile proasteÎn care plouă mult şi e răcoare.

Mai daţi-ne şi nouă bucurieDacă veţi vrea, mai daţi-ne şi râs.Noi suntem cerşetorii sărăcieiNoi suntem mesagerii unui plâns.

În pântece ne plâng copiii, DoamneŞi zbiară foamea crunt în intestine.Trăim doar ierni, nu mai avem nici toamne,Ne descompunem minţile-n ruşine.

20


Şcoala (Liceul „Cuza Vodă!”, Huşi) acum 50 de aniValeriu Neştian

N. B. Spicuirii luate ca atare din blocnotesul profesorului de istorie brigăzi de control al modului în care se desfăşoară învăţământul Constantin Neştian, o repede-ochire asupra câtorva aspecte politico-ideologic şi de partid în şcoli (conduse de: Şaia, Pivniceru, relevante din „şcoala comunistă” ce se raporta la „şcoala burgheză”, Stratulat, Niculuţă), fiecăreia revenindu-i 8 comune (de brigadă); pentru comparaţie şi cu prezentul. Se folosesc abrevierile din cadrele didactice să sprijine activ intensificarea ritmului de manuscris care nu îngreunează citirea textului, ortografia este colectivizare a agriculturii (raionul Huşi e al II-lea pe regiune în discret actualizată, culegerea din sursă s-a făcut cu intenţia de a nu privinţa asta). (...)impieta asupra caracterului documentar al acestor însemnări 10 april. – Consiliu pedagogic (Bahnariu)curente. Tema: Educaţia elevilor în spiritul patriotismului socialist, al 12 ianuarie 1959 – Începutul trim. II (după vacanţa de iarnă internaţionalismului proletar, al moralei comuniste. (...)dintre 29 decembrie 1958 şi 11 ianuarie 1959; de reţinut că de Sarcini: cunoaşterea „Decretului Prezidiului M.A.N. privind Crăciun, zile oficial lucrătoare, cursurile şcolare se ţineau potrivit lichidarea rămăşiţelor oricăror forme de exploatare în agricultură”, orarului, fiind mai controlate şi elevii sever struniţi), director-prof. din 28 martie.; supravegherea elevilor pentru a nu merge la biserică, Ştefan Bahnariu. a nu face parte din coruri bisericeşti – să se constituie pentru 13 ian., ora 17.40 – Consiliu pedagogic. Analiza muncii pe trim. aceasta echipe de elevi, buni pionieri şi utemişti, sub coordonarea I, prezentarea Planului de muncă pentru trim. II (...) Directorul prof. Luca şi Ianţoc, care să se deplaseze la biserici în serile cu citeşte răspunsul Secţiei regionale de învăţământ Iaşi (şef-prof. denii şi în noaptea Învierii, elevii găsiţi=scoşi afară, notaţi şi-apoi Blaj) la solicitarea liceului de aprobare a reeditării revistei „Zorile”: prelucraţi cu tact în colectivele claselor într-o manieră (...) elevii să citească publicaţiile care apar ...! (...) convingătoare; demascarea şi discutarea publică a manifestărilor 24 ianuarie – Zi declarată nelucrătoare (erau 100 de ani de la anarhiste, dizolvante, antipartinice, descompuse etc.; prelucrarea Unire!). Am ţinut cuvântul aniversar. A urmat serbare (coruri, cuvântării lui Gheorghiu Dej la „Adunarea pe ţară a Asociaţiilor dansuri, piesă de teatru). studenţeşti”, lansarea lozincii „Prin şcoală spre producţie” şi

introducerea politehnizării în învăţământ; (...) vizite în întreprinderi; 6 februarie, ora 17.30 – Consiliu pedagogic (director adjunct – î n l o c u i r e a c o m p l e t ă ş i d e f i n i t i v ă a t e r m e n u l u i D. Coşescu, apoi Romeo Apăvăloaie, după aceea M(ihai) Ciobanu). domn/doamnă/domnişoară cu tovarăş/tovarăşă; dirigenţia e „oră de De la partid participă Mărăcineanu (...) Critică aspră la adresa educaţie”, în care se prelucrează prioritar hotărârile „la zi” de partid cadrelor didactice: nivel ridicat al lecţiilor şi activităţilor sub raport şi guvern; plimbatul elevilor pe străzi, supravegheat discret; ştiinţific, însă scăzut din punct de vedere politico – ideologic (...) O uniforma şcolară şi nr. matricol sunt obligatorii, inclusiv în vacanţe; sarcină imediată: elevii să citească dimineaţa în colectivul clasei formarea de „grupe de deservire” (sic) pe clase. (...)presa zilnică! (...) 1 mai – Manifestaţie populară 4 mart., ora 19 – Consiliu pedagogic (Bahnariu) 8 mai – Adunare pe şcoală dedicată aniversării creării partidului. (...) Atenţionare: elevii trebuie să participe la toate activităţile din 9 mai – Adunare pe şcoală dedicată Zilei independenţei şi a afara clasei şi extraşcolare (pionieri, UTM, cor, sport, AVSAP), la victoriei. După amiază, concursul pe liceu „Drumeţii veseli”, pentru munci patriotice (nu se vor mai chema „voluntare”, ci „patriotice”), radio.care nu vor, se va pune problema înlăturării lor din liceu! (...) 15 mai – Consiliu pedagogic Sarcini urgente: mobilizarea pionierilor la strâns seminţe de Analiza muncii trim. II (...)salcâm, deşeuri, fier vechi, hârtie; pentru faza pe oraş a „Festivalului Sarcini: diriginţii să participe la şedinţele UTM pe clase; Tineretului” de la Viena (24 iulie-5 august 1959); pentru întreceri în constituirea grabnică a „Sfatului unităţii de pionieri pe şcoală”; cinstea lui 1 Mai; pentru participare la „Serile de basme” şi la întocmirea Planului de practică pentru perioada 15-26 iunie; concursul „Iubiţi cartea!”. Obligativitatea purtării cravatei de pionier. practica-la SMT; formarea a 12 brigăzi de muncă, pentru trei Se preconizează să se înfiinţeze (după modelul din URSS al săptămâni, pe lângă GAS Avereşti şi Pojorăni; asigurarea a cel organizaţiei „Şoimii stalinişti”), în RPR, „Şoimii patriei”. Strângere de puţin 15 abonamente pe clasă pe lunile de vacanţă la presă; bani (100 lei) pentru excursia din luna iulie în oraşul Stalin (Braşov). Cadrele didactice, după grafic, merg începând cu 15 iunie în (...)campania de socializare a agriculturii, potrivit necesităţilor; să se

8 mart., orele 9 – Şedinţă pe probleme de ARLUS (strângerea pună accent tot mai mare pe muncă obştească, având exemplul

legăturilor cu Uniunea Sovietică)-(participă activişti de partid elevilor şi cadrelor didactice de la sate; organizare de tabere de Burghelea, Botez). vacanţă. (...) Sarcini neîntârziate: popularizarea realizărilor din URSS şi a 19 iunie: Instruire ALA (apărarea antiatomică), cu dr. Fl. Tomapoliticii ei de pace; popularizarea la clasele superioare a „Tezelor” 23 iunie: Şedinţă la Secţia de ÎnvăţământCongresului XXI al PCUS, care-a adoptat „Planul septenal”; Referat (şef-M. Mocanu) privind „îmbunătăţirea muncii de aniversări: Armata Roşie, RSS, Belorus, Înfiinţarea Academiei de educaţie comunistă a tineretului” (...)„care va construi comunismul medicină din Moscova, „Zilele chimiei sovietice”, Lenin, Popov, şi va trăi la începutul veacului viitor în orânduirea comunistă” (sic). Cehov; actualizarea agitaţiei vizuale pe săli, în clase, cu (...)fotomontaje cuprinzând imagini din URSS; expuneri ale celor care- Sarcini principale: prelucrarea la clasă a Decretului din 28 mart. ; au vizitat ţara sovietică (prof. Rodica Vintilă); asigurarea a minim discuţii pe marginea Conferinţei UASR (asociaţiile de studenţi); 100 de abonamente anuale la revistele „Veac Nou” şi „URSS azi” prelucrarea părţii despre educaţia marxist-leninistă din Expunerea (preţul e de 45 de lei pe un an); vizitarea în grup de elevi a Moscovei lui Hruşciov la Congresul XXI; politizarea lecţiilor care se pretează, (costă 1800 de lei); reactivarea cursurilor de limbă rusă (elevi şi cu accent pe colectivizare, formarea atitudinii pozitive faţă de cadre didactice); pentru propagandă ateistă să se ia model „Clubul munca fizică şi a concepţiei materialist-dialectice şi istorice asupra ateist” din Kiev, ce are rezultate remarcabile (...) lumii şi vieţii. (...) 23 mart. – 5 april. – Vacanţa de primăvară. 27 iunie – Serbarea de sfârşit de an şcolar. 8 april. – Convocare la Comitetul raional PMR (secretar

15 septembrie – Deschiderea noului an şcolar.Manolache). (...) Formarea „Comisiei raionale de sprijin a muncii

7 octombrie – Deschiderea festivă în liceu şi oraş a „Lunii culturale de masă”, cu 15 membri...; cadrele didactice să activeze intens la Casa de cultură şi la cămine culturale; crearea a patru prieteniei româno-sovietice”.

21


26 octombrie – Şedinţă cu activul UTM pe liceu la Cabinetul Octombrie.de partid (participă Păcuraru, Manolache). 20 dec. – Şedinţă de partid lărgită (cu Savin, Bernacec, de la (...) Critici dure aduse profesorilor în privinţa slabei munci PMR).politico-ideologice din şcoală şi a rezultatelor acesteea. (...) (...) Sarcini: urmărirea elevilor care colindă, umblă cu steaua, cu Sarcini ferme: Introducerea studiului economiei politice în Sf. Vasile şi Boboteaza, merg la biserică, prin echipe de pionieri şi liceu, a informărilor politice, a învăţământului ideologic optimizat (!) utemişti fruntaşi, dirijaţi discret de diriginţi, distribuite stradal (...) În la elevi şi cadre didactice, trebuie să nu mai fie formală, ci formativă, contrapondere, formarea de „brigăzi ştiinţifice” de educaţie în vederea educării viitorului profesionist, specialist etc. comunist, materialistă, cu deplasări şi în sate, la căminele culturale, dezbateri, nu de altă orientare politică; intensificarea în fapt a propagandei lămuriri (...)ateiste, combaterea hotărâtă a manifestărilor mistico-religioase la Constituirea „Activului fără de partid” (15 cadre didactice; 18 sunt elevi şi cadre didactice, cultivarea dragostei faţă de partid, de membri sau candidaţi de partid) (...) Plan de măsuri „pentru conducătorii lui, de URSS şi ţările de democraţie populară, a întâmpinarea Congresului III PMR din iunie 1960” (...) educaţie dragostei angajante pentru muncă fizică, productivă; cultivarea urii materialistă şi la lectoralele cu părinţii N.B.!; după vacanţă se merge de clasă, de capitalism, de imperialismul americano-englez (dându- în brigăzi ştiinţifice. (...)se exemple concrete), ură faţă de legionari, reacţionari, contrarevoluţionari, duşmani ai poporului muncitor. (...) 7 nov. – Manifestare dedicată aniversării Revoluţiei din

GreaţaAdrian Talaşman

Motto: Fiecare din noi are în buzunare Siberia lui.

Greaţa vine încet pe străzi, în livezile cu portocali stricaţi, în gura noastră obosită şi mincinoasă. Se adună în cerc deputaţii portocalilor pentru a măsura terenul din spatele abatorului de porci. Acolo se vor ţine mitinguri de tot felul, pentru toţi şi pentru fiecare.

Adunaţi semnături să anulăm măsurătoarea terenului!Mâine ne vom strânge câţiva şi vom mânca portocale din export, în

faţa casei mari a poporului. Ne vor fluiera şi vor ţipa după noi cei care urăsc gustul portocalelor. În rest, aceleaşi zile se vor scurge, fără mitinguri şi fără alegeri.Acum e momentul pentru greaţă!

Mai târziu vom asculta, în faţa sticlei, portocalele vorbind şi vom vedea înflorind trandafirii. Spitalele se vor umple de greţoşi şi nu va mai rămâne hârtie specială pentru înscrieri în celelalte partide. S-au adunat deputaţii portocalelor din export şi vorbesc despre cum să nu îngrijim trandafirii. Aflăm că nu se udă noaptea şi nici ziua, ci se aşteaptă să vină ploile toamnei. Se decretează lipsa anotimpului de toamnă şi se aruncă în noi cu liste întregi uninominale, pe sortimente.

Ieşim din şcoli şi citim liste. Ne internăm în spitale şi citim listele celor care nu au mai ieşit. Vizităm muzee şi citim lista preţurilor de intrare. Ne facem timp şi punem ştampila peste hârtii, peste nume diverse, fără poze. Semnăm responsabil şi aşteptăm, în faţa unui castron cu seminţe, primele estimări .Aflăm că şi de data aceasta s-au făcut portocale şi adormim…

Greaţa vine din nou pe străzi, în casele noastre, peste liniştea noastră, pe câmpurile cu maci roşii înfloriţi pe terenul din spatele abatorului de porci. De mâine putem scoate şi câinii să respire aerul scump. Trebuie să ne grăbim .Spre seară este posibil să ningă cu impozite noi peste buzunarele noastre…

Trecutul continuu

E greu să ordonezi trecutul şi să-l transformi într-o poveste Atâta timp cât el există nu poţi să spui că nu mai este,Căci astăzi ieri va fi şi mâine, o nouă zi din calendar,Va fi curând o amintire lăsată vremii peste ani.

Şi zi cu zi va naşte, iată, din nou un mâine şi un ieriFără să nască-n fiecare speranţe noi şi noi puteri.Atunci, lipsiţi de optimismul unei promise transformări,Ne resemnăm în viaţa noastră, în somnul veşnicei uitări.

Şi peste trupurile noastre va trece timpul nesimţitCălcându-şi în picioare robii ce-atâta vreme l-au slăvit.Doar el va şti în care vreme de viaţă am fost fericiţiŞi când cu plâns şi nepăsare de viaţă fost-am răsplătiţi.

22


Un document inedit privind şcoala din comuna Drânceni (1893)

de Costin Clit

O lucrare recentă pune în evidenţă evoluţia şcolii din Drânceni, permitem a solicita respectuos Înalta Protecţiune a Domniei 1 Voastre, ca în comună înţelegere cu onor(atul) D(om)n Ministru al lipsind ştirile de secol XIX . Oferim un document cu informaţii

Domeniilor căruia i s-a solicitat prin o anume petiţiune, să se privitoare la existenţa unui local de şcoală pentru şcolile de fete şi reguleze ca acest lot No 48, nevândut la nimeni, sã se poatã destina băieţi, dirijate de I.G.Porumbeanu şi Elena Porumbeanu, finisat cu şcolii de băieţi şi fete din Drânceni, deoarece ambele cotune ajutorul prefectului C.Teleman.Ghermăneşti şi Arsura, pe moşia cărora se găseşte lotul, sunt alipite (şi aproape) la comuna Drânceni.Document Ambele şcoli şi învăţătorii lor vă vor fi recunoscătoare, Domnule Ministru de bunătatea şi dreptatea ce respectuos şi cu modestie o Domnule Ministru,solicităm de la şeful suprem al Instrucţiunii Publice din Regatul României. Subsemnatul învăţător al şcolii de băieţi şi subsemnata Sperăm respectuos ca cele conţinute aici vor afla în Domnia învăţătoare a şcolii de fete, ambii din comuna Drânceni, judeţul Voastră un puternic şi călduros sprijin de bunăvoinţă, ce vă Fălciu, cu profund respect supunem la Înalta şi Părinteasca îngrijire caracterizează.a Domniei Voastre următoarele: Binevoiţi Domnule Ministru,vă rugăm a primi asigurarea După o stăruinţă continuă, rugăminte fierbinte, multă muncă şi profundului nostru respect de supunere şi devotament.devotament pe o cale de ordine şi de armonie am ajuns a vedea în <ss> Învăţătorul Şcolii de băieţi: I.G.Porumbeanucomuna Drânceni un bun local şcolar pentru ambele şcoli ce dirijăm <ss> Învăţătoarea Şcolii de fete: Elena Porumbeanu sub acelaşi acoperământ. În prima linie avem a mulţumi Domnului

C.Teleman, Prefectul Judeţului, care a binevoit a ne acorda tot Drânceni,jud.Fălciuconcursul pentru acest sfârşit. În noul local s-a şi instalat şcoala de 1893 aprilie 17 băieţi şi fete.

O rugăminte fierbinte şi plină de speranţă adresăm respectuos Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, Fond Ministerul Excelenţei Voastre Domnule Ministru, şi anume: Ambele şcoli n-au Cultelor şi Instrucţiunii Publice, dosar 50 / 1893, f.38-38v, pământ, însă pe trupul moşiei Arsura-cotuna Ghermăneşti, Originalpendinte de comuna noastră Drânceni a rãmas lotul Nº48, nedat

nici la un locuitor,rãmâind predat comunei de d(omnu)l inginer Note:hotarnic respectiv. Pentru a fi încurajaţi şi mai mult în silinţele 1. Constantin Partene,Istoria târgului Drânceni şi a comunei noastre de învăţători care ne-am făcut datoria către şcoală şi pentru 2002,p.255-161a exersa pe băieţii sătenilor la mici şi folositoare deprinderi de

agricultură sistematică, fiind un bun exemplu pentru săteni, ne

Un document inedit din 1916 privitor la Gimnaziul „Anastasie Panu ” din Huşi

de Costin Clit

Direcţiunea Domnului Ministru al Instrucţiunii şi Cultelor Bucureşti Gimnaziului „Anastasie Panu” Huşi Direcţia Arhivelor Istorice Naţionale, Fond Ministerul Cultelor şi No 233 Instrucţiunii Publice, dosar 3898/1916, f. 3, Original 1916 luna februarie 10 Rezoluţii: Domnule Ministru, Lucrările menţionate în acest raport sunt executate în cele mai rele

condiţiuni de către comitetul regional al judeţului. Comitetul central sanitar al Ministerului de Război, hotărând ca în Sunt de părere dar ca să se facă o intervenţie către Comitetul caz de mobilizare clădirea Gimnaziului nostru să fie transformată în Central sanitar, aducânduli-se la cunoştinţă că lucrările executate spital, a dispus să se facă oarecare lucrări de completare la această de către comitetul regional al judeţului Fălciu în localul gimnaziului clădire, aşa: să se aşeza un W.C., să se zidească 2 sobe în sala de din Huşi sunt inadmisibile, neputând nici servi aşa cum sunt gimnastică în locul sobelor de fier existente şi să se aducă o executate, stricând şi aspectul sălii de gimnastică prin sobele de zid conductă de apă până în subsol. Cum aceste lucrări, o dată făcute, care au fost zidite.rămân ale şcolii, am lăsat ca cele două dintâi să se execute, cea de 2 VII 1916 <ss> Ştefănescu a treia nu s-a executat încă, dar cum execuţia lor lasă de dorit, nefiind nici completă , nici în bune condiţiuni ca material şi execuţie, Ibidem,f.3 am onoare a Vă ruga să binevoiţi a interveni pe lângă Comitetul central ca aceste lucrări să fie completate şi executate în bune Nº 15027/916 condiţiuni de D(omnu)l Arhitect al Ministerului de Instrucţie S.Iofciu, 8 Iulie 1916 care a vizitat şcoala, are aceiaşi părere în această privinţă.

Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii către Comitetul Central Director <ss> Const(antin) Al. Holban Sanitar Bucureşti Secretar <ss> Diacon Gh. Ştefănescu

În urma cercetărilor făcute de delegatul Ministerului la Gimnaziul Domniei sale „A(nastasie) Panu” din Huşi, destinat a servi ca spital în caz de

23


Sfinte Antimise păstrate la biserica Sfântul Dumitru din Huşi de Costin CLIT

Antimisul (gr. Αντιµηνσιον, preluat din latinescul antemensa - "în Hrisostomo dei Giovanni (1722-p. 1768), grec ortodocs trecut la loc de masă") este o bucată de pânză de in sau mătase, şi este de catolicism, raportează situaţia bisericii ortodoxe din Moldova: „iar formă pătrată sau dreptunghiulară (circa 50/60 cm) pe care este numărul bisericilor şi preoţilor ortodocşi este aproape nenumărat, imprimată icoana Punerii în mormânt a Mântuitorului. Pe antimis căci nu este colţ din Moldova în care să nu se vadă o biserică, abaţie sunt pictate scene din patimile Mântuitorului Iisus Hristos, tema sau mănăstire şi aceasta pentru că ei trăiesc în credinţa că cel care reprezentativă fiind punerea în mormânt a Domnului. În colţuri sunt înveleşte o biserică va fi mântuit cu siguranţă, iar cel care va clădi pictaţi cei patru Evanghelişti. Se numea şi jertfelnic, deoarece pe el una în întregime va fi neapărat scutit şi de pedeapsă şi de vină, de

5se pun şi se sfinţesc Cinstitele Daruri, adică se săvârşeşte Sfânta aceea pretutindeni clădesc biserici şi rânduesc preoţi.”Jertfă, la Liturghie. În partea de sus, în mijloc, într-o cusătură, se află Louis Emmanuel d'Antraigues (1753 - 1812), la rândul său, în o părticică din moaştele unui sfânt mucenic. În timpul Liturghiei pe Călătoria prin Dobrogea şi Moldova, începută la 30 mai 1779, ajuns Sfântul Antimis se aşează Sfântul Potir şi Sfântul Disc şi numai pe el la Huşi la 9 iunie 1779, constată: „Ne-am dus în gazdă la Episcopie, se realizează sfinţirera Darurilor. Sfântul Antimis este un obiect de casă vrednică de cei dintâi apostoli. Ferestrele nu se închideau şi nu cult indispensabil pentru celebrarea Sfintei Liturghii. Fără Sfântul era în tot palatul episcopal nici un singur scaun. Ne-am simţit totuşi Antimis nu se poate săvârşi Sfânta Liturghie. Sfântul Antimis se foarte bine acolo în comparaţie cu bordeiele din noaptea trecută. păstrează în Altarul bisericii, pe Sfânta Masă, învelit cu o pânză Înainte de masă a venit o ceată întreagă de popi. Pungaşii aceştia numită iliton, sub Sfânta Evanghelie şi ţine locul Sfintei Mese în supără pe străini stropindu-i cu aghiazmă până le dai un bacşiş (!), cazul oficierii Sfintei Liturghii în aer liber. Sfântul Antimis foloseşte şi pe care l-am înmânat cât mai în grabă spre a scăpa de rugăciunile

6la sfârâmarea şi uscarea agneţului din care se face Sfânta lor.”Împărtăşanie pentru cei bolnavi, în marţea săptămânii luminate, La biserica Sfântul Dumitru din Huşi ar fi slujit un Popa Toader, punându – se pe el discul şi agneţul sfărâmat şi vasul cu cărbuni căsătorit cu Maria, fiica lui Ilie Kogălniceanu, atestată la 1 august pentru uscarea lui. Sfântul antimis simbolizează giulgiul în care a 1654. Istoriografia locală identifică preotul „de la Broşteni”, martor, fost înfăşurat trupul Mântuitorului când a fost pus în mormânt. care semnează testamentul preotesei Irina din 8 iulie 1681, ca

7Sfântul Antimis este sfinţit semnat şi dat de Episcopul locului în dar, slujitor al bisericii Sfântul Dimitrie din Huşi. Considerăm aceste indicându – se parohia sau biserica unde a fost dat spre slujire, cu informaţii ca fiind incerte. La 1681 avem de a face cu satul Broşteni, hramul ei. Atunci când episcopul se schimbă, antimisele vechi proprietatea Episcopiei Huşilor. Biserica schitului Vovidenia, în (semnate de episcopul precedent) sunt retrase şi noi antimise sunt preajma căruia a funcţionat şi un cimitir, aparţinea de satul, apoi

1sfinţite şi distribuite parohiile de noul episcop. mahalaua Broşteni, după integrarea sa în târgul Huşi. Trecutul bisericilor ortodoxe din oraşul Huşi este în mare parte Paharnicul Costandin Sion, în amintirile sale, face referire la familia necunoscut, lipsa izvoarelor reflectă această realitate. Mardare, „moldoveni, ţărani din târgul Huşi, curgători din preutul Marco Bandini (Bandulovici), bosniac de origine, născut în 1593 la Mardare Căciulă, carele au avut un ficior, Ioan, dascal la biserica Scoplje, cu studii la Roma, călugăr în Ordinul Franciscanilor Minoriţi sfântului Dimitrie, unde şi tată-său era slujitor.În vremea domnului Observanţi, arhiepiscop începând cu 21 august 1644, aflat în Călimah, dascalul Ioan s-au făcut postelnicel, pentru ca să-şi misiune apostolică în Moldova din 3 septembrie 1644 până la 1650, scutească viile de vădrărit”. Fiul său Gheorghe, este dat ca slugă la anul morţii, a redactat în 1648, la Bacău, lucrarea Visitatio generalis Episcopul de Huşi Meletie Lefter Brandaburul (martie 1803 – mai omnium ecclesiarum catholcarum romani ritus in Provincia 1826), devine scriitor la cancelaria episcopală, apoi este „însurat Moldaviae, în care face referire şi la situaţia bisericilor ortodoxe din încă tânăr fiind cu o fată cam nepoată a vlădicăi şi l-au făcut Huşi: „Schismaticii au trei biserici, două de lemn, una de piatră; gramatic a episcopiei, i-a dat şi o moşie pe câţiva ani, de au stăpânit-<cea din urmă>, la care se cască o crăpătură şi e aproape de ruină, o, şi pe la 1827, după ce au trecut la la episcopia Romanului, l-au

2este episcopia”. Biserica din piatră este catedrala episcopală cu făcut paharnic şi pe tatăl său clucer”. Devine agă în timpul hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Care sunt celelalte două domnitorului Mihai Sturza (1834-1849), „şi pe toţi fraţii săi i-au biserici? boierit: pe Costachi spatar, pe Grigorie spatar şi pe Dimitrachi Vlas Koicevic (1622 sau 1625 - 1677), observant bulgar, în Vizitaţia comis, carii toţi pe lângă episcopie au făcut mari stări. Norocire

8apostolică în Moldova din anul 1661 găseşte la Huşi în 19 iulie 1661: Moldovei că au capatat aşa magnaţi din popa Mardare”.3„Episcopie schismatică cu 2 biserici, una de piatră”. Prin Observăm că dascălul Ioan ajunge postelnicel în timpul

excluderea bisericii catedrale episcopale nu ne rămâne decât domnitorului „Călimah”. În Moldova întâlnim ca domnitori din constatarea existenţei unei singure biserici ortodoxe la Huşi. Huşul această familie pe: Ioan Teodor Callimachi (1758-1761), Grigore medieval este văzut de Antonio Angelini din Campi (? – după 1682), Callimachi (1761-1764; 1767-1769), Alexandru Callimachi (1795-

4minorit conventual, ca „oraş de schismatici”. 1799), Scarlat Callimachi (1806, caimacam; 1807-1810; 1812-9 La 1762, în Relaţie despre misiunea din Moldova, Giovanni 1819). Gheorghe şi-a desfăşurat activitatea pe lângă Episcopul

mobilizare, s-a constatat că parte din lucrările de transformare Huşi executate prin Comitetul regional al judeţului se prezintă în rele condiţiuni şi nici nu pot servi , astfel că Ministerul nu le poate admite. Referindu-ne la rap(ortul) D(umnea)v(oa)s(trã), avem onoare sã Avem onoare a Vă ruga să binevoiţi a lua măsuri ca aceste lucrări vã facem cunoscut cã Ministerul prin adresa Nº 15027/916 a să se execute în înţelegere cu directorul Gimnaziului, iar cele intervenit la Comitetul Central sanitar sã ia mãsuri ca lucrările rău executate să se facă astfel ca să poată servi atât scopului pentru executate Comitetul regional al jud(eţului) să se refacă, iar cele ce care au fost făcute, cât şi şcoalei. vor mai fi necesare să se execute, însă în înţelegere cu

D(umnea)v(oa)s(tră) şi în astfel de chip ca să fie de folos scopului Nº 15027/916 pentru care se fac, cât şi şcoalei. 8 Iulie 1916 Ibidem, f.3v-4 D(omnu)lui Director al Gimnaziului „A(nastasie) ” Panu din

6


Meletie, probabil după 1803. Biserica era slujită la 1812 de „ pr. Ilie, pr. Hristea, ipodiaconi cu

10ţârcovnici: Iancul, Pavăl, Hariton, Vasăle, Vasăle”. Preotul Mardare Căciulă şi dascălul Ioan nu mai apar ca slujitori. Credem că sosirea preotului Mardare Căciulă este anterioară domniei lui Scarlat Callimachi. În materialul de faţă punem în valoare Sfintele Antimise care se păstrează astăzi la biserica Sfântul Dumitru din Huşi. Primul datează din 29 noiembrie 1798, când păstorea Episcopul Gherasim Clipa-Barbovschi (ales la 2 iunie 1796, hirotonit la 3 iunie 1796 – 25 martie 1803). De ce a fost dat antimisul la 29 noiembrie 1798? De obicei Sfântul Antimis este dat la începutl păstoriei Episcopului. Gherasim Clipa devine ierarh huşean la 2 iunie 1796. Antimisul putea fi dat şi în cazul sfinţirii sau resfinţirii bisericii, în urma unei catastrofe, incendiu, cutremur, sau în condiţii excepţionale. Nu ştim ce s-a întâmplat în 1798. Sfântul Antimis amintit, reprezintă un document de valoare, prin care este atestată cu certitudine biserica Sfântul Dumitru în 1798. Sperăm ca în viitor, noi documente să ne ofere informaţii certe, nu să ne bazăm pe diverse speculaţii. Potrivit unor supoziţii o biserică din lemn cu hramul Sfântul Dumitru ar fi fost ridicată pe la 1802-1803, pe locul căreia se păstrează astăzi Sfânta

11Masă. Cutremurul din 1802 afectează şi târgul Huşi, aşa cum reiese dintr-o însemnare a lui Mihalachi Stihi, păstrată într-un Miscelaneu de la începutul secolului al XIX-lea, pe care o redăm: „Să se ştie de când s-au cutremurat pământul în zioa de prepodoamna Paraschiva, la 8 ciasuri din zi, la octomvrie 14. Şi aşa, cutremur mare au fost, încât au căzut casă, dugheni şi la episcopie Huşului au căzut catapetiazma şi ogiagurile casălor şi fereştile s-au spart. Şi ieu mă întâmplasem cu vădrăritu, cu cuscru-mieu Stati Săndre la Huşi, şi zilele mitropolitului Iacov. Iar domnu era să vie Costandin vodă Moruz. Şi s-au cutremurat şi noapte, la miezul nopţii şi a doă zi dimineaţa la patru ciasuri. Şi eram tot la Huşi, miercuri, şi am scris ca

12să ştie. 1802, octomvrie 14. Mihalachi Stihi.” Există posibilitatea distrugerii bisericii Sfântul Dumitru ]n timpul cutremurului şi a refacerii în anii 1802-1803. Preotul Mihai Bejenariu atribuie construirea bisericii preotului bulgar Ignat,căruia i-a urmat pr. Nedelcu.Cei doi preoţi au slujit anterior anului 1820. Biserica construită şi acoperită cu şindrilă la 1802-1803 (Mihai Bejenariu crede că la 1800), durează până pe la 1840. Preotul Ilie Ştefănescu,bulgar,slujitor din 1820,depune eforturi pentru facerea din nou a bisericii cu ajutorul familiei Dăniliciu Hristodor, care o înzestrează cu odoare numeroase.Printre cei care înzestrează biserica amintim familiile Ţolea, Dobre, Marinciu, Petrache. La 1840 prin stăruinţa enoriaşilor şi a preoţilor Ilie Ştefănescu, Neculai Băraru,Vasile Gheţu, Neculai Darie,Gavriil

13Andrian s-a ridicat noua biserică din zid, sfinţită la 1846. O lucrare publicată în 1909, reţine pentru biserica Sfântul Dumitru următoarele date:construirea din zid între anii 1840-1846 şi lucrări

14de reparaţie în 1895 şi 1903. Remarcăm că introducerea acestor Sfinte Antimise în circuitul ştiinţific este prima încercare din istoriografia huşeană, deşi s-a scris în legătură cu obiectele de artă bisericească adăpostite în

15Muzeul Eparhial din Huşi.

Note:1. Preot profesor doctor Vasile Răducă, Ghidul creştinului ortodox de

azi, Editura Humanitas, Bucureşti, 2000; Pr. Prof. Dr. Ene Branişte, Arhim. Prof. Ghenadie Niţoiu, Pr. Prof. Gheorghe Neda, Liturgia teoretică; Nica M. Tuţă, Sfântul antimis. Studiu istoric, liturgic şi symbolic, Bucureşti, 1943; Vezi şi recenzia semnată de Ene Branişte în „ Biserica Ortodoxă Română”, Anul LXI, nr. 10 – 12, 1943, p. 587 – 591.

2. Marco Bandini, Codex Vizitarea generală a tuturor Bisericilor Catolice de rit roman din Provincia Moldova 1646 – 1648, Ediţie bilingvă, Introducere, text latin stabilit, traducere, glosar: prof. Univ. Dr. Traian Diaconescu, Editura Presa Bună, Iaşi, 2006, p.92

3. Călători străini despre ţările române, vol. VII, volum îngrijit de Maria

Biserica „Sfântul Dumitru” din Huşi – Desen în peniţă de Gheorghe Corodeanu, elev al Seminarului teologic din Huşi – anterior anului 1932

Holban, M.M.Alexandrescu, Dersca Bulgaru şi Paul Cernovodeanu, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1980, p.140

4. Ibidem, f. 3395. Călători străini despre ţările române, vol. IX, Editura Academiei

Române, Bucureşti, 1997, p. 448-4496. Călători străini despre ţările române, vol. X, Partea I, Editura

Academiei Române, Bucureşti, 200, p.296-2977. Vezi întreaga bibliografie la Mihai Rotariu, O catagrafie inedită a

bisericii „Sf. Dumitru”din Huşi din 1879 în Studii şi articole privind istoria oraşului Huşi, vol. I, Volum coordonat de Costin Clit şi Mihai Rotariu, Editura Sfera, Bârlad, 2005, p.263

8. Costandin Sion, Arhondologia Moldovei Amintiri şi note contimporane Boierii moldoveni, Editura Minerva, Bucureşti, 1973, p. 170

9. Istoria românilor, vol. VI, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002, p.976 - 978

10. Const. N. Tomescu, Despre înmulţirea clericilor hirotonisiţi în Valahia la 1812: Isvod nominal al clericilor din eparhia Huşului, în „Revista Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti din Chişinău”, vol. XXIII, 1933; Vezi şi „Prutul”, Huşi, an III, nr. 2-3 (21-22), februarie – martie 2003, p. 8

11. Istoria Huşilor, p. 16912. Gabriel Ştrempel, Catalogul manuscriselor româneşti, B.A.R., 1-

1600, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1978, p. 359, nr. 1524

13. Arhiva E piscopiei Huşilor, Fond Episcopia Huşilor, dosar 24 /1925,f.2,pachet 151.

14. Anuar,Administraţiunea Casei Bisericii,1909, p.417. 15. Marina Ileana Sabados, Colecţia de artă veche bisericească a

complexului muzeistic Mănăstirea „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”din Huşi, în „Cronica Episcopiei Romanului şi Huşilor”, II, 1990, p.192-203

25


/Antimis / Adică Sfinţita Masă, spre aducerea jărtfii celi fără de sânge, la Sfânta şi Dmnezăeasca Liturgie, s-au sfinţit cu darul cu darul şi putere a Pria Sfntului Dh, de Preao Sfnţia sa Kirio Kirio Sofronie, Episcop Huşului. Pentru aciea s-au dat voi şi putere, a să săvârşi ceale Sfnte pe dânsa în biserica din satul târgul Huşii, unde este hramul, Sfânt. Marele Mucenic Sf. Dimitrie / 1846 / Sofronie Episcop Huşului. /

/ Antemis / Adecă Sfinţita Masă spre aducere jărtfei ce fără de sânge la Sfânta şi Dumnezăiasca Liturgii, s-au sfinţit cu darul şi puterea Sfântului Duh de Preosfinţia sa Kirio Kir Meletii Istrati Episcop de Huşi. Pentru aceia s-au dat voi şi putere a să săvârşi cele sfinte pe dânsa în biserica cu hramul / 1856 luna / zile … /

/ Antimisu / Adică sfinţita masă spre aducerea jertfei cei fără sânge la sfânta şi Dumnezeiasca liturgie, s-au sfinţit cu darul şi puterea Prea sfântului Duhu de Prea sfinţitul IOSIF Episcopu Huşilor, pentru aceea s-au datu voe şi putere a se săvârşi cele sfinte pe dânsa în biserica cu patronulu Sf. Mare. M. Dimitrie din com. Huşi. / Anul 1870 Mai2 / <ss> Iosif Huşiu /

/ Antimis / Adică sfinţita masă spre aducere jertfei cei fără singe la Sfânta şi Dumnezeiasca liturghie s-au sfinţit cu darul şi puterea Prea sfântului Duh de către prea sfinţitul D. D. CALLINIC DIMA Episcopul Huşului, pentru aceasta dau voe şi putere a se săvârşi cele sfinte pe ea în Biserica cu Hramulu / din anul 188 / luna …/ <ss> Calinic Episcop Huşului /

Dmnezăescul şi Sfntul Oltariu pre carele să săvârşesc Sfntele şi Dmnezăeştile Taine, s-au sfnţit de Preo Sfinţitul Kiriu Kir Gerasim, Episcopul Huşului. Anul 1798 noiembrii 29.

6


/ Antemisu / Adică Sfinţita masă spre aducerea jertfei cei fără sânge la Sfânta şi Dumnezeiasca liturgie, s-au sfinţit cu darul şi puterea Prea Sfântului Duh de Prea Sfinţitul Calinic Episcop Huşilor, pentru aceea s-au dat voe şi putere a se sevârşi cele sfinte pe dânsa în biserica cu patronul Sf. Marele Martir Dimitrie din Comuna Urbană Huşi, Judeţul Fălciu / Anul 1880 luna iunie 22 / <ss> Calinic Huşiu /.

/ Antimis / Adică sfinţita masă spre aducere jertfei cei fără sânge la sfânta şi Dumnezeiasca liturghie s-au sfinţit cu darul şi puterea Prea sfântului Duh de către prea sfinţitul D.D.CALLINIC DIMA Episcop Huşului, pentru aceia s-au dat voe şi putere a se săvârşi cele sfinte pe ea în Biserica cu Hramul Sf. M. M. Dimitrie / din anul 1884 luna octombr. 26/ / <ss> Calinic Episcop Huşiu /.

/ Antimis / Pentru aducerea jertfei de sânge la Sânta şi Dumnezeasca Liturghie, sânţit cu darul şi puterea Preasântului şi de viaţă Făcătorului Duh, de către smeritul Episcop al Eparchiei Huşilor Silvestru Bălănescu şi dat bisericii cu hramul Sf, M. M .Dimidrie din parochial Sf. Dimitrie, judeţul Fălciu, oraşul Huşi în al 8 lea an al păstoriei sale. / <ss> Silvestru / România / Huşi /.

/ Antimis / Pentru aducerea jertfei de sânge la Sânta şi Dumnezeasca Liturghie, sânţit cu darul şi puterea Preasântului şi de viaţă Făcătorului Duh, de către smeritul Episcop al Eparchiei Huşilor Silvestru Bălănescu şi dat bisericii cu hramul Sf, M. M .Dimitrie din parochia Sf. Dimitrie, judeţul Fălciu, oraşul Huşi, în al 8 lea an al păstoriei sale. / <ss> Silvestru / România / Huşi / 1894 noiembrie/.

/ Antimis / Adică sfinţita masă spre aducere jertfei cei fără sânge la sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, s-au sfinţit cu darul şi puterea Prea sfântului Duh, de către prea sfinţitul D. D. CALLINIK DIMA Episcop Huşului, pentru aceia s-au dat voe şi putere a se săvârşi cele sfinte pe ea în Biserica cu Hramul / ……… / din anul 1880 luna iunie 24 / Schitul Cetatea Mică / <ss> Calinic Episcop Huşului /.

27


Sfântul Antimis dat de Episcopul Conon Arămescu Donici bisericii Sfântul Dumitru la 1902/ Dumnezeiescul Antimis sau Jertfelnic / Pentru aducerea D-zeeştei Jertfe, cae fără de sânge al D- lui D – zeu şi Mântuitorul nostrum Iisus Hristos St – tele şi D- zeieştile Liturghii carile s-au sfinţit cu darul şi puterea Sfântului şi de viaţă Făcătorul Duh, de către Noi Dr. Konon N. Donici prin

Sfântul Antimis

Acest Sfânt Antimis cu care se săvârşeşte Dumnezeiasca Jertfă, cea fără de sânge s-a sfinţit de Smeritul Episcop al Huşilor Nifon şi s-a dat bisericii cu Hramul Sf. Dumitru din Huşi, judeţul / 1938 / Episcop <ss> Nifon /

Sfinţitu-s-a acest antimis prin rugăciunile Prea Sfinţitului Eftimie Luca şi s-a dat bisericii cu hramul ….. din parohia …. Judeţul … / Anul 1978 / Semnătura <ss> Eftimie/

20

Redactor şef:Costin CLIT

Redactori şef-adjunct:Gheorghe Gherghe

Tehnoredactor:Bogdan ARTENE

ISSN 1582 - 618X

(Corespondenţa de la cititori o primim pe adresa - C.P.47-Cod 735100 Huşi. Manuscrisele nu

se înapoiază)

PRUTULTipărit la: S.C. IRIMPEX S.R.L. Bârlad - Str. C. Hamangiu nr.15, Tel.: 0235 415669

Sfântul Antimis de la Episcopul Calinic Dima

Prutul, nr. 45

Documents

Transcript of Prutul, nr. 45