PROGRAM DE CALCUL AL PARAMETRILOR PRINCIPALI AI DEPOZITELOR ECOLOGICE PENTRU DESEURI SOLIDEDate generale referitoare la localitatea deservit de depozitul ecologic de deseuri solideNumrul N [loc] de locuitori ai localittii deservite de depozitul ecologic de deseuri solide

Suprafata specific sN [ha/loc], pe cap de locuitor a locolittilor, cu valori recomandate ntre 0,005 - 0,02 ha/loc

Ponderea ssv [%] a suprafetei ocupate cu spatii verzi din totalul suprafetei localittii, cu valori recomandate ntre 10 - 40 %

Ponderea ssp [%] a suprafetei ocupate cu strzi si piete publice din totalul suprafetei localittii, cu valori recomandate ntre 25 - 40 %

Evaluarea cantitativ a deseurilor produse n localitateIndici caracteristici producerii diferitelor categorii de deseuri n localitateIndicele mediu Imed [kg/loc.zi] de producere a deseurilor menajere, cu valori recomandate ntre 0,7 - 1,1 kg/loc.zi

Capacitatea fizic medie Timed [t/zi] de producere a deseurilor asimilabile celor menajere pe diferite categorii de cldiri (administrative, industriale, magazine, restaurante, scoli, gradinite, hoteluri, etc.), cu valori recomandate de 80 - 90 t/zi pentru o populatie de cca. 50000 loc

Indicele Isi de producere a deseurilor asimilabile celor menajere, cu valori recomandate ntre 1,2 - 1,3

Cantitea zilnic qc [t/zi] de deseuri rezultate din constructii , care ntr-o localitate cu o populatie de cca. 50000 loc se apreciaz a fi de aprox. 14 t/zi (corespunztor la 250 mc/lun)

Cantitea zilnic qv [t/zi] de deseuri voluminoase , care ntr-o localitate cu o populatie de cca. 50000 loc se apreciaz a fi de aprox. 0,0164 t/zi (corespunztor la 0,5 t/lun)

Indicele mediu Ig [kg/ha.zi] de producere a deseurilor n gradini (spatii verzi, prcuri, alei, zone verzi, etc.), a carui valoare se apreciaz intre 3,5 - 6 kg/ha.zi

Indicele mediu Isp [kg/ha.zi] de producere a deseurilor stradale, a carui valoare se apreciaz intre 35 - 55 kg/ha.zi

Cantitatea specific qind [kg/loc], pe cap de locuitor,de deseuri industriale care se pot depozita n depozite ecologice, a carei valoare se apreciaz intre 0,5 - 1 kg/loc

Determinarea cantittilor zilnice pentru diferite tipuri de deseuri n localitate Determinarea cantitatii zilnice Qmen [t/zi] de deseuri menajere se estimeaz cu relatia:

Determinarea cantitatii zilnice Qa [t/zi] de deseuri asimilabile celor menajere se face cu relatia:

Determinarea cantitatii zilnice Qc [t/zi] de deseuri rezultate din constructii se face cu relatia:

Determinarea cantitatii zilnice Qv [t/zi] de deseuri voluminoase se face cu relatia:

Determinarea cantitatii zilnice Qg [t/zi] de deseuri rezultate din gradini (spatii verzi, prcuri, alei, zone verzi, etc) se face cu relatia:

Determinarea cantitatii zilnice Qs [t/zi] de deseuri stradale se face cu relatia:

Determinarea cantitatii zilnice Qind [t/zi] de deseuri industriale care se pot depozita n depozite ecologice se estimeaz cu relatia:

Determinarea cantittii zilnice Qu [t/zi] de deseuri menajere urbane produse n localitate Determinarea cantitatii zilnice Qu [t/zi] de deseuri menajere urbane zilnice produse n localitate se face cu relatia:

Determinarea cantittii anuale Qan [t/an] de deseuri menajere urbane produse n localitate Determinarea cantitatii anuale Qan [t/an] de deseuri menajere urbane produse n localitate se face cu relatia:

Determinarea volumului Vrezzi [mc/zi] de deseuri urbane produse zilnic n localitate Masa volumic (densitatea) dp [kg/mc] a deseurilor produse n localitate la locurile de colectare are valori recomandate ntre 150 - 300 kg/mc. Se impune:

Volumul Vrezzi [mc/zi] de deseuri urbane produse zilnic n localitate se determin cu relatia:

Determinarea volumului Vdepzi [mc/zi] de deseuri urbane depozitate si compactate zilnic n depozitul ecologic de deseuri solide Masa volumic (densitatea) dc [kg/mc] a deseurilor depozitate si compactate zilnic n depozitul ecologic de desuri solide are valori recomandate ntre 700 - 800 kg/mc. Se impune:

Volumul Vdepzi [mc/zi] de deseuri depozitate si compactate zilnic n depozitul ecologic de desuri solide se determin cu relatia:

Determinarea volumului Vdepan [mc/zi] de deseuri urbane depozitate si compactate anual n depozitul ecologic de deseuri solide Volumul Vdepan [mc/an] de deseuri depozitate si compactate anual n depozitul ecologic de desuri solide se determin cu relatia:

Stabilirea parametrilor dimensionali ai depozitului ecologic pentru deseuri solideDate initiale privitoare la dimensionarea depozitului ecologic pentru deseuri solide Durata Dex [ani] de exploatare a depozitului ecologic pentru deseri solide, cu valori recomandate ntre 10 - 25 ani

Raportul c al laturilor sectiunii orizontale a depozitului (L/l) de la suprafata terenului pe care a fost nfiintat, cu valori cuprinse ntre 1- 3

Adncimea h1 [m] a partii sapate a depozitului ecologic, cu valori recomandate ntre 3 - 10 m

nltimea h2 [m] a supranltarii a depozitului ecologic, cu valori recomandate ntre 10 - 20 m

Unghiul g [] de nclinare a suprafetelor laterale ale prtii spate a depozitului ecologic fat de sectiunea orizontal de la suprafata terenului a depozitului ,cu valori recomandate ntre 18 - 20

Unghiul g [] de nclinare a suprafetelor laterale ale supranltarii depozitului ecologic fat de sectiunea orizontal de la suprafata terenului a depozitului,cu valori recomandate ntre 14 - 18

Determinarea volumului Vndeds [mc] necesar al depozitului ecologic pentru deseuri solide Volumul Vndeds [mc] necesar al depozitului ecologic pentru desuri solide se determin cu relatia:

Transformarea valorilor unghiurilor de nclinare si din grade n radiani Transformarea valorilor unghiurilor de nclinare si din [] n [rad] se face cu urmtoarele relatii:

Ecuatia de determinare a laturii mici a sectiunii orizontale de la suprafata terenului a depozitului ecologic pentru deseuri solide Ecuatia de determinare a laturii mici (l) a sectiunii orizontale de la suprafata terenului a depozitului ecologic pentru deseuri solide este: f(l) =0

Graficul de variatie al functiei f(l) este urmtorul:Din graficul de variatie al functiei f(l) rezult c solutia valabil (cea pozitiv) care reprezint valoarea ltimii l a sectiunii orizontale de la suprafata terenului a depozitului ecologic pentru deseuri solide, se gseste n jurul valorii:

Valoarea precis a solutiei valabile care reprezint valoarea ltimii l a sectiunii orizontale de la suprafata terenului a depozitului ecologic pentru deseuri solide, se determin cu relatia:

Determinarea parametrilor dimensionali ai sectiunii orizontale, de la suprafata terenului, a depozitului ecologic pentru deseuri solide Ltimea l [m] a sectiunii orizontale de la suprafata terenului a depozitului ecologic pentru deseuri solide, se determin cu relatia:

Lungimea L [m] a sectiunii orizontale de la suprafata terenului a depozitului ecologic pentru deseuri solide, se determin cu relatia:

Suprafata Snec [mp] necesar a sectiunii orizontale de la suprafata terenului a depozitului ecologic pentru deseuri solide, se determin cu relatia:

Suprafata Snecha [ha] necesar a sectiunii orizontale de la suprafata terenului a depozitului ecologic pentru deseuri solide, se determin cu relatia:

Determinarea parametrilor dimensionali ai zonei spate a depozitului ecologic pentru deseuri solide Ltimea l1 [m] a bazei zonei spate a depozitului ecologic pentru deseuri solide, se determin cu relatia:

Lungimea L1 [m] a bazei zonei spate a depozitului ecologic pentru deseuri solide, se determin cu relatia:

Suprafata Sb1 [mp] a bazei zonei spate a depozitului ecologic pentru deseuri solide, se determin cu relatia:

Suprafata Slat1 [mp] lateral a zonei spate a depozitului ecologic pentru deseuri solide, se determin cu relatia:

Determinarea parametrilor dimensionali ai supranltarii depozitului ecologic pentru deseuri solide Ltimea l2 [m] a bazei suprantarii depozitului ecologic pentru deseuri solide, se determin cu relatia:

Lungimea L2 [m] a bazei suprantarii depozitului ecologic pentru deseuri solide, se determin cu relatia:

Suprafata Sb2 [mp] a bazei supranltarii depozitului ecologic pentru deseuri solide, se determin cu relatia:

Suprafata Slat2 [mp] lateral a supranltarii depozitului ecologic pentru deseuri solide, se determin cu relatia:

Compartimentarea depozitului ecologic pentru deseuri solide Numrul ncel de celule n care se mparte suprafata Sb1 [mp] a bazei zonei spate a depozitului ecologic pentru deseuri solide, care trebuie sa fie un ptrat perfect (de exemplu: 9, 16, 25, 36, 49, 64, 81, 100, 121, 144, samd.) . Se impune:

Suprafata Scel [mp] a unei celule, se determin cu urmtoarea relatie:

Valoarea suprafatei Scel [mp] trebuie s se ncadreze ntre 2500 - 6000 mp, iar dac aceast conditie nu este ndeplinit se va modifica numrul ncel impus decelule astfel nct s se ndeplineasc conditia. Dimensiunile laturilor lcel [mp] si Lcel [mp] ale unei celule, atunci cnd forma unei celule este asemenea cu forma bazei zonei spate a depozitului ecologic pentru deseuri solide, se determin cu urmtoarele relatii:

Verificarea stabilittii masivelor de deseuri solide depuse si compactate n celulele depozitului ecologic pentru deseuri solide(metoda Fellenius) n celulele depozitului ecologic pentru deseuri solide materialul se depune sub form de masive formate din mai multe straturi succesive de deseuri compactate acoperite cu material inert care sunt caracterizate de urmtorii parametrii: nltimea hsdc [m] a straturilor succesive de deseuri compactate , cu valori recomandate ntre 1 - 1,5 m. Se impune:

Raportul rh dintre nltimile straturilor de material inert de acoperire, respectiv a straturilor de deseuri compactate, cu valori recomandate ntre 0.1 - 0.15. Se impune:

Densitatea i [kg/mc] straturilor de material inert de acoperire a straturilor succesive de desuri compactate din depozitul ecologic pentru deseuri solide, cu valori recomandate ntre 1100 - 1400 kg/mc. Se impune:

Numrul nssami de straturi straturi succesive de deseuri compactate acoperite cu material inert se impune:

Rezult urmtorii parametri caracteristici:nltimea hsami [m] a straturilor succesive de deseuri compactate acoperite cu material inert se determin cu relatia:

Densitatea d [kg/mc] a materialului dintr-un masiv depus n celulele depozitului ecologic pentru deseuri solide ( format din straturi de deseuri compactate acoperite cu material inert) se determin cu relatia:

nltimea Hmasiv [m] a unui masiv de material depus n celulele depozitului ecologic pentru deseuri solide se determin cu relatia:

n scopul verificrii stabilittii taluzurilor masivelor de material depus n celulele depozitului ecologic pentru deseuri solide prin metoda Fellenius se realizeaz la scar, pe hrtie milimetric, att profilul taluzului stratului de deseuri solide, depuse si compactate ntr-o celul a depozitului ecologic, precum si constructia grafic corespunztoare metodei Fellenius dup care se vor parcurge urmtoarele etape succesive: ETAPA I . n constructia grafic corespunztoare metodei Fellenius se traseaz suprafata de cedare cu centru n O1, apoi prin centru O1 se traseaz verticala locului, dup care la stnga si la dreapta verticalei se traseaz la scar fsii cu ltime standard de 1m. Pentru identificare, toate fsiile sunt numerotate n ordine cresctoare dinspre amontele ctre avalul suprafetei de cedare. Se mentioneaz c latimile fsiilor extreme rezult din constructia grafic (fiind diferite de latimea standard de 1m). Pentru calcularea n acest caz a factorului FSDD1 de stabilitate la surparea taluzului (cu valori recomandate peste 1,3 - 1,5) se vor parcurge urmtorii pasi: Pasul I1. Se definesc matricile AM1 si AP1 care contin date caracteristice ale fsiilor din constructia grafic. Se mentioneaz c nscrierea datelor corespunztoare unei anumite fsii, n una din cele dou matrice, se face pe baza semnului unghiurilor pe care le fac dreptele care unesc centrele suprafetelor de cedare ale fsiilor cu centrul suprafetei de cedare (O1) , cu verticala care trece prin O1 astfel: pentru fsiile la care unghiurile se deschid la stnga verticalei, datele se trec n ordine cresctoare pe coloanele matricei AM1, n timp ce pentru fsiile la care unghiurile se deschid la dreapta verticalei, datele se trec n n ordine cresctoare pe coloanele matricei AP1. Pe linnile matricilor AM1 si AP1, se vor trece: pe linia 0 - coordonatele orizontale caracteristice pentru determinarea valorilor unghiurilor msurate n [mm] fata de verticala care trece prin centrul O1, citite din constructia grafic pe o dreapta orizontal construit la 10 mm sub centrul O1; pe linia 1- lungimile coardelor care subntind arcurile corespunztoare fsiilor pe suprafata de cedare, citite din constructia grafic si notate n matrice la scar n [m]; pe linia 2 - nltimile fsiilor msurate n dreptul centrelor de mas ale fsiilor, citite din constructia grafic si notate n matrice la scar n [m] (se mentioneaz c la fsiile extreme, de form triunghiular, nltimile fsiilor se msoar deasemenea n dreptul centrelor de mas ale fsiilor, care se gsesc la 1/3 din latimile fsiilor extreme fat de muchia vertical, iar valorile care se vor trece in matricele AM1 si AP1,se obtin din nmultirea valorilor msurate, citite din constructia grafic cu fractiile rezultate din raportul ltimilor efective ale fsiilor extreme si ltimea standard de 1 m) si pe linia 3 - sarcinile exterioare care actioneaz la suprafata superioar a fsiilor, pe directia centrelor de mas, notate n matrice n [N].

Pasul I2. Se determin valorile unghiurilor pe care le fac dreptele care unesc centrele suprafetelor de cedare ale fsiilor cu centrul suprafetei de cedare O1 , cu verticala care trece prin O1, pentru toate fsiile, n functie de modul n care acestea se deschid, notate cu alfaminus1, respectiv alfaplus1, n [rad], respectiv in [].

Pasul I3. Se determin valorile fortelor tangentiale T1a [N] care produc alunecarea fsiilor. Se consider c acceleratia gravitational g [m/s2] este:

Pasul I4. Se determin valorile fortelor tangentiale T1o [N] care se opun alunecrii fsiilor.

Pasul I5 Se determin valorile fortelor de frecare F1fm si F1fp [N] care se opun alunecrii fsiilor. Se consider c unghiul de frecare intern [] din stratul de deseuri, depuse si compactate ntr-o celul a depozitului are valoarea:

Pasul I6. Se determin valorile fortelor de coeziune C1m si C1p [N] care se opun alunecrii fsiilor. Se consider c coeficientul de coeziune co [N/mp] din stratul de deseuri, depuse si compactate ntr-o celul a depozitului are valoarea:

Pasul I7. Se determin factorul FSSD1 de stabilitate la surparea stratului.de deseuri solide, depuse si compactate ntr-o celul a depozitului ecologic, care prin definitie este raportul dintre suma SFS1 a fortelor care dau stabilitate stratului si suma SFA1 a fortelor care dau alunecare n strat. Pentru stabilitatea stratului.de deseuri solide, depuse si compactate, dintr-o celul a depozitului ecologic, se recomand ca factorul FSSD1 s aib valori mai mari dect 1,3 - 1,5, care reprezint valorile minime limit . Suma SFS1 a fortelor care dau stabilitate stratului de deseuri solide, depuse si compactate dintr-o celul a depozitului ecologic, se determin cu relatia:

Suma SFA1 a fortelor care dau alunecare n stratul de deseuri solide, depuse si compactate dintr-o celul a depozitului ecologic, se determin cu relatia:

Valoarea rezultat a factorul FSSD de stabilitate la surparea stratului.de deseuri solide, depuse si compactate ntr-o celul a depozitului ecologic este:

ETAPA II . n constructia grafic corespunztoare metodei Fellenius se traseaz suprafata de cedare cu centru n O2 (care se gseste pe dreapta lui Fellenius la distanta Hstrat/3 deasupra lui O1 ), apoi prin centru O2 se traseaz verticala locului, dup care la stnga si la dreapta verticalei se traseaz la scar fsii cu ltime standard de 1m. Pentru identificare, toate fsiile sunt numerotate n ordine cresctoare dinspre amontele ctre avalul suprafetei de cedare. Se mentioneaz c latimile fsiilor extreme rezult din constructia grafic (fiind diferite de latimea standard de 1m). Pentru calcularea n acest caz a factorului FSDD2 de stabilitate la surparea taluzului (cu valori recomandate peste 1,3 - 1,5) se vor parcurge urmtorii pasi: Pasul II1. Se definesc matricile AM2 si AP2 care contin date caracteristice ale fsiilor din constructia grafic. Se mentioneaz c nscrierea datelor corespunztoare unei anumite fsii, n una din cele dou matrice, se face pe baza semnului unghiurilor pe care le fac dreptele care unesc centrele suprafetelor de cedare ale fsiilor cu centrul suprafetei de cedare (O2) , cu verticala care trece prin O2 astfel: pentru fsiile la care unghiurile se deschid la stnga verticalei, datele se trec n ordine cresctoare pe coloanele matricei AM2, n timp ce pentru fsiile la care unghiurile se deschid la dreapta verticalei, datele se trec n n ordine cresctoare pe coloanele matricei AP2. Pe linnile matricilor AM2 si AP2, se vor trece: pe linia 0 - coordonatele orizontale caracteristice pentru determinarea valorilor unghiurilor msurate n [mm] fata de verticala care trece prin centrul O2, citite din constructia grafic pe o dreapta orizontal construit la 10 mm sub centrul O2; pe linia 1- lungimile coardelor care subntind arcurile corespunztoare fsiilor pe suprafata de cedare, citite din constructia grafic si notate n matrice la scar n [m]; pe linia 2 - nltimile fsiilor msurate n dreptul centrelor de mas ale fsiilor, citite din constructia grafic si notate n matrice la scar n [m] (se mentioneaz c la fsiile extreme, de form triunghiular, nltimile fsiilor se msoar deasemenea n dreptul centrelor de mas ale fsiilor, care se gsesc la 1/3 din latimile fsiilor extreme fat de muchia vertical, iar valorile care se vor trece in matricele AM2 si AP2,se obtin din nmultirea valorilor msurate, citite din constructia grafic cu fractiile rezultate din raportul ltimilor efective ale fsiilor extreme si ltimea standard de 1 m) si pe linia 3 - sarcinile exterioare care actioneaz la suprafata superioar a fsiilor, pe directia centrelor de mas, notate n matrice n [N].

Pasul II2. Se determin valorile unghiurilor pe care le fac dreptele care unesc centrele suprafetelor de cedare ale fsiilor cu centrul suprafetei de cedare O2 , cu verticala care trece prin O2, pentru toate fsiile, n functie de modul n care acestea se deschid, notate cu alfaminus2, respectiv alfaplus2, n [rad], respectiv in [].

Pasul II3. Se determin valorile fortelor tangentiale T2a [N] care produc alunecarea fsiilor. Se consider c acceleratia gravitational g [m/s2] este:

Pasul II4. Se determin valorile fortelor tangentiale T2o [N] care se opun alunecrii fsiilor.

Pasul II5 Se determin valorile fortelor de frecare F2fm si F2fp [N] care se opun alunecrii fsiilor

Pasul II6. Se determin valorile fortelor de coeziune C2m si C2p [N] care se opun alunecrii fsiilor

Pasul II7. Se determin factorul FSSD2 de stabilitate la surparea stratului.de deseuri solide, depuse si compactate ntr-o celul a depozitului ecologic, care prin definitie este raportul dintre suma SFS2 a fortelor care dau stabilitate stratului si suma SFA2 a fortelor care dau alunecare n strat. Pentru stabilitatea stratului.de deseuri solide, depuse si compactate, dintr-o celul a depozitului ecologic, se recomand ca factorul FSSD2 s aib valori mai mari dect 1,3 - 1,5, care reprezint valorile minime limit . Suma SFS2 a fortelor care dau stabilitate stratului de deseuri solide, depuse si compactate dintr-o celul a depozitului ecologic, se determin cu relatia:

Suma SFA2 a fortelor care dau alunecare n stratul de deseuri solide, depuse si compactate dintr-o celul a depozitului ecologic, se determin cu relatia:

Valoarea rezultat a factorul FSSD2 de stabilitate la surparea stratului.de deseuri solide, depuse si compactate ntr-o celul a depozitului ecologic este:

ETAPA III . n constructia grafic corespunztoare metodei Fellenius se traseaz suprafata de cedare cu centru n O3 (care se gseste pe dreapta lui Fellenius la distanta Hstrat/3 dedesubptul lui O1 ), apoi prin centru O3 se traseaz verticala locului, dup care la stnga si la dreapta verticalei se traseaz la scar fsii cu ltime standard de 1m. Pentru identificare, toate fsiile sunt numerotate n ordine cresctoare dinspre amontele ctre avalul suprafetei de cedare. Se mentioneaz c latimile fsiilor extreme rezult din constructia grafic (fiind diferite de latimea standard de 1m). Pentru calcularea n acest caz a factorului FSDD3 de stabilitate la surparea taluzului (cu valori recomandate peste 1,3 - 1,5) se vor parcurge urmtorii pasi:

Pasul III1. Se definesc matricile AM3 si AP3 care contin date caracteristice ale fsiilor din constructia grafic. Se mentioneaz c nscrierea datelor corespunztoare unei anumite fsii, n una din cele dou matrice, se face pe baza semnului unghiurilor pe care le fac dreptele care unesc centrele suprafetelor de cedare ale fsiilor cu centrul suprafetei de cedare (O3) , cu verticala care trece prin O3 astfel: pentru fsiile la care unghiurile se deschid la stnga verticalei, datele se trec n ordine cresctoare pe coloanele matricei AM3, n timp ce pentru fsiile la care unghiurile se deschid la dreapta verticalei, datele se trec n n ordine cresctoare pe coloanele matricei AP3. Pe linnile matricilor AM3 si AP3, se vor trece: pe linia 0 - coordonatele orizontale caracteristice pentru determinarea valorilor unghiurilor msurate n [mm] fata de verticala care trece prin centrul O3, citite din constructia grafic pe o dreapta orizontal construit la 10 mm sub centrul O3; pe linia 1- lungimile coardelor care subntind arcurile corespunztoare fsiilor pe suprafata de cedare, citite din constructia grafic si notate n matrice la scar n [m]; pe linia 2 - nltimile fsiilor msurate n dreptul centrelor de mas ale fsiilor, citite din constructia grafic si notate n matrice la scar n [m] (se mentioneaz c la fsiile extreme, de form triunghiular, nltimile fsiilor se msoar deasemenea n dreptul centrelor de mas ale fsiilor, care se gsesc la 1/3 din latimile fsiilor extreme fat de muchia vertical, iar valorile care se vor trece in matricele AM3 si AP3,se obtin din nmultirea valorilor msurate, citite din constructia grafic cu fractiile rezultate din raportul ltimilor efective ale fsiilor extreme si ltimea standard de 1 m) si pe linia 3 - sarcinile exterioare care actioneaz la suprafata superioar a fsiilor, pe directia centrelor de mas, notate n matrice n [N].

Pasul III2. Se determin valorile unghiurilor pe care le fac dreptele care unesc centrele suprafetelor de cedare ale fsiilor cu centrul suprafetei de cedare O3 , cu verticala care trece prin O3, pentru toate fsiile, n functie de modul n care acestea se deschid, notate cu alfaminus3, respectiv alfaplus3, n [rad], respectiv in [].

Pasul III3. Se determin valorile fortelor tangentiale T3a [N] care produc alunecarea fsiilor. Se consider c acceleratia gravitational g [m/s2] este:

Pasul III4. Se determin valorile fortelor tangentiale T3o [N] care se opun alunecrii fsiilor.

Pasul III5 Se determin valorile fortelor de frecare F3fm si F3fp [N] care se opun alunecrii fsiilor

Pasul III6. Se determin valorile fortelor de coeziune C3m si C3p [N] care se opun alunecrii fsiilor

Pasul III7. Se determin factorul FSSD3 de stabilitate la surparea stratului.de deseuri solide, depuse si compactate ntr-o celul a depozitului ecologic, care prin definitie este raportul dintre suma SFS3 a fortelor care dau stabilitate stratului si suma SFA3 a fortelor care dau alunecare n strat. Pentru stabilitatea stratului.de deseuri solide, depuse si compactate, dintr-o celul a depozitului ecologic, se recomand ca factorul FSSD3 s aib valori mai mari dect 1,3 - 1,5, care reprezint valorile minime limit . Suma SFS3 a fortelor care dau stabilitate stratului de deseuri solide, depuse si compactate dintr-o celul a depozitului ecologic, se determin cu relatia:

Suma SFA3 a fortelor care dau alunecare n stratul de deseuri solide, depuse si compactate dintr-o celul a depozitului ecologic, se determin cu relatia:

Valoarea rezultat a factorul FSSD3 de stabilitate la surparea stratului.de deseuri solide, depuse si compactate ntr-o celul a depozitului ecologic este:

ATENTIE! Cu valorile factorilor de stabilitate FSSD1, FSSD2 si FSSD3 se poate realiza, de-a lungul dreptei lui Fellenius, epura variatiei valorii factorului FSSD n functie de pozitia centrelor suprafetelor de cedare. n acest caz valoarea global considerat pentru factorul FSSD este valoarea minim rezulat din epura de variatie.Estimarea numrului de masive de material care vor fi depuse succesiv n depozitul ecologic pentru deseuri solide Numrul nmds de masivei depuse succesiv n celulele depozitului ecologic pentru deseuri solide, se poate estima cu relatia:

Stabilirea necesarului de materiale pentru realizarea depozitului ecologic pentru deseuri solide

Stabilirea necesarului de argil pentru realizarea barierei ecologice a depozitului pentru deseuri solide nltimea hac1 [m] a unui strat de argil compactat din bariera ecologic a zonei spate a depozitului ecologic pentru deseri solide, cu valoarea impus:

Numrul nac1 de straturi de argil compactat din bariera ecologic a zonei spate a depozitului ecologic pentru deseri solide, cu valoarea impus:

nltimea hac1 [m] a unui strat de argil compactat din bariera ecologic a supranltarii depozitului ecologic pentru deseri solide, cu valoarea impus:

Numrul nac2 de straturi de argil compactat din bariera ecologic a supranltarii depozitului ecologic pentru deseri solide, cu valoarea impus:

Densitatea a [kg/mc] argilei vrac, necompactate, cu valori recomandate ntre 1550 - 1650 kg/mc

Gradul Gca de compactare a argilei n straturile barierei ecologice a depozitului, cu valori recomandate ntre 1,5 - 1,6

Rezerva reza [%] de argil vrac estimat pentru realizarea depozitului ecologic pentru deseri solide, cu valori recomandate ntre 2 - 5 %

Cantitatea Cneca [t] de argil necesar pentru realizarea depozitului ecologic pentru deseri solide, se determin cu urmtoarea relatie:

Stabilirea necesarului de piatr selectat pentru realizarea stratului de drenaj a levigatului din depozitul pentru deseuri solide nltimea hdl [m] a stratului de drenaj a levigatului din depozitul ecologic pentru deseri solide,cu valori recomandate 0,3 - 0,5 m. Valoarea impus a hdl este:

Densitatea ps [kg/mc] pietrei selectate, cu granulatia de 15 - 32 mm, din straturile de drenaj a levigatului si apelor meteorice, cu valori recomandate ntre 1600 - 1700 kg/mc

Rezerva rezps [%] de piatr selectat estimat pentru realizarea depozitului ecologic pentru deseri solide, cu valori recomandate ntre 2 - 5 %

Cantitatea Cnecps [t] de piatr selectat, cu granulatia de 15 - 32 mm, pentru realizarea depozitului ecologic pentru deseri solide, se determin cu urmtoarea relatie:

Stabilirea necesarului de nisip pentru realizarea straturilor de drenaj a apelor meteorice si a gazelor de fermentatie din depozitul pentru deseuri solide nltimea hda [m] a stratului de drenaj a apelor meteorice din depozitul ecologic pentru deseri solide, cu valoarea impus:

nltimea hdg [m] a stratului de drenaj a gazelor de fermentatie din depozitul ecologic pentru deseri solide, cu valoarea impus:

Densitatea n [kg/mc] nisipului din straturile de drenaj a apelor meteorice si a gazelor de fermentatie, cu valori recomandate ntre 1300 - 1350 kg/mc

Rezerva rezn [%] de nisip estimat pentru realizarea depozitului ecologic pentru deseri solide, cu valori recomandate ntre 2 - 5 %

Cantitatea Cnecn [t] de nisip pentru realizarea depozitului ecologic pentru deseri solide, se determin cu urmtoarea relatie:

Stabilirea necesarului de sol vegetal pentru acoperirea depozitulului ecologic pentru deseuri solide nltimea hsv [m] a stratului de acoperire a depozitului ecologic pentru deseri solide, cu valori recomandate ntre 1 - 1,3 m. Valoarea impus este:

Densitatea sv [kg/mc] solului vegetal din stratul de acoperire a depozitului ecologic pentru deseuri solide, cu valori recomandate ntre 1800 - 2000 kg/mc

Rezerva rezsv [%] de sol vegetal estimat pentru acoperirea depozitului ecologic pentru deseri solide, cu valori recomandate ntre 2 - 5 %

Cantitatea Cnecsv [t] de sol vegetal pentru acoperirea depozitului ecologic pentru deseri solide, se determin cu urmtoarea relatie:

Stabilirea necesarului de geomembran rugoas (texturat) pentru izolarea depozitulului ecologic pentru deseuri solide si verificarea modului de ancorare al acesteia Estimarea preliminar a grosimii geomembranei rugoase (texturate) Pentru estimarea preliminar a grosimii tgmres [m] geomembranei rugoase (texturate) trebuie luati n considerare urmtorii parametri:Distanta xm [m] de mobilizare a geomembranei rugoase (texturate), cu valori recomandate ntre 0,1 - 0,5 m. Valoarea impus este:

Unghiul tdc [] de taluz natural al materialului depus pe geomembrana rugoas, n cazul de fat: deseuri compacate, cu valori recomandate ntre 30 - 38 . Valoarea impus este:

Rezistenta (efortul unitar) admgmr [Pa] admisibil la ntindere a geomembranei rugoase (texturate) Valoarea impus este:

Unghiul [] de frecare ntre geomembrana rugoas si solul vegetal, cu valori recomandate ntre 12 - 23. Valoarea impus este:

Unghiul [] de frecare ntre geomembrana rugoas si geotextilul de protectie, cu valori recomandate ntre 22 - 33. Valoarea impus este:

Unghiurile tdc, si exprimate n [rad] se noteaz cu t, L, respectiv N si se determin cu urmtoarele relatii:

Estimarea preliminar a grosimii tgmres [m] geomembranei rugoase (texturate) se face utiliznd urmtoarea relatie

Date caracteristice ale geomembranei rugoase (texturate) alese care se achzitioneaz din comertGrosimea tgmr [m] a geomembranei rugoase (texturate) care se alege din catalog, cu valori recomandate mai mari dect valoare estimat preliminar. Geomembrana rugoas (texturat) aleas din catalog are grosimea tgmr:

Densitatea gmr [kg/mc] a geomembranei rugoase (texturate) alese din catalog. Valoarea gmr este:

Tensiunea (efortul unitar) rgmr [Pa] la rupere prin ntindere a geomembranei rugoase (texturate) alese din catalog. Valoarea rgmr este:

Tensiunea (efortul unitar) admgmr [Pa] admisibil la ntindere a geomembranei rugoase (texturate) alese din catalog. Valoarea admgmr este:

Lungimea Lsulgmr [m] a unui sul de geomembran rugoas (texturat) aleas din catalog. Valoarea Lsulgmr este:

Ltimea lsulgmr [m] a unui sul de geomembran rugoas (texturat) aleas din catalog. Valoarea lsulgmr este:

Rezerva rezgmr [%] de geomembran rugoas (texturat) estimat pentru acoperirea suprapunerilor la montaj, cu valori recomandate ntre 3 - 8 %

Stabilirea suprafetei necesare de geomembran rugoas (texturat) si a numrului de suluri de geomembran rugoas (texturat) ce trebuie achizitionat Suprafata Snecgmr [mp] necesar de geomembran rugoas (texturat) pentru izolarea depozitului ecologic pentru deseri solide, se determin cu urmtoarea relatie:

Numrul nsulgmr de suluri de geomembran rugoas (texturat) necesar pentru izolarea depozitului ecologic pentru deseri solide, se determin cu urmtoarea relatie:

Proiectarea ancorrii geomembranei rugoase (texturate) Proietarea ancorrii geomembranei rugoase trebuie s se fac astfel nct s se previn ruperea acesteia din cauza tensiunii de ntindere. n acest scop se vor analiza patru variante distincte de ancorare si anume: ancorare orizontal (V Anc = 1 ), ancorare n V (V Anc = 2 ), ancorare n rigol (V Anc = 3 ) si fixare cu ancor de beton (V Anc = 4 ). Datele de intrare necesare proiectrii ancorrii geomembranei sunt urmtoarele:Grosimea danc [m] a stratului de sol de acoperire, cu valori recomandate ntre 0,5 - 1,2 m (necesar la variantele VAnc = 1 - 4)

Lungimea Lanc [m] de ancorare (ncastrare) n sol a geomembranei rugoase, cu valori recomandate ntre 1,5 - 5 m (necesar la variantele VAnc = 1 - 4)

Lungimea Lv [m] de ancorare n sol, n V, a geomembranei rugoase, cu valori recomandate mai mici dect valoarea Lanc (necesar la varianta VAnc = 2)

nltimea dv [m] de ancorare n sol, n V, a geomembranei rugoase, cu valori recomandate ntre 0,3 - 0,8 m (necesar la varianta VAnc = 2)

nltimea dAT [m] a rigolei, respectiv ancorei de beton, pentru fixarea n sol a geomembranei rugoase, cu valori recomandate ntre 0,3 - 0,8 m (necesar la variantele VAnc = 3 - 4)

Unghiul [] de frecare intern n solul vegetal, cu valori recomandate ntre 25 - 38

Greutatea specific beton [N/mc] a betonului, cu valorea recomandat de 25000 N/mc

Greutatea specific sv [N/mc] a solului vegetal, se determin cu relatia:

Unghiul [rad] de frecare a geomembranei rugoase cu solul de deasupra acesteia, se consider 0, deoarece acesta nu alunec fat de geomembrana rugoas

Unghiul de frecare intern n solul vegetal, exprimat n [rad], se determin cu relatia:

Unghiul [rad] de nclinare a laturilor V-ului fata de orizontal, la ancorarea n V (necesar la varianta VAnc = 2), se determin cu relatia:

Coeficientul KP al presiunii pasive a solului (necesar la variantele VAnc = 3 -4), se determin cu relatia:

Coeficientul KA al presiunii active a solului (necesar la variantele VAnc = 3 -4), se determin cu relatia:

Impuneti varianta de ancorare care se doreste a fi aleas:

Forta (tensiunea) specific TefGM [N/m] efectiv din geomembran, se determin prin calcul cu relatia corespunztoare variantei alese:

Forta (tensiunea) specific TadmGM [N/m] admisibil la ntindere a geomembranei, se determin cu relatia:

Raportul de ancorare RA se determin cu relatia:

ATENTIE! Dac valoarea raportului RA rezultat din calcul este mai mare ca 1, nseamn c geomembrana rezist la conditiile de ancorare fr probleme, dac valoarea raportului RA rezultat din calcul este egal 1, nseamn c proiectarea ancorrii a fost perfect echilibrat, iar dac valoarea raportului RA rezultat din calcul este mai mic ca 1, nseamn c geomembrana se poate rupe din cauza tensiunii de ntindere. n acest ultim caz se vor schimba valorilor parametrilor ancorrii si se vor reface calculele pn cnd valoarea raportului RA devine mai mare sau egal cu 1. Evaluarea capacittii geomembranei rugoase (texturate) de a suporta propria greutate pe taluzurile zonei spate si supranltrii depozitului ecologic Greutatea specific qgmr [N/mc] a geomembranei rugoase se determin cu urmtoarea relatie:

Greutatea W1gmr [N/m] a geomembranei rugoase (pe 1 metru de ltime) de pe taluzurile zonei spate a depozitului ecologic, se determin cu urmtoarea relatie:

Greutatea W2gmr [N/m] a geomembranei rugoase (pe 1 metru de ltime) de pe taluzurile supranltarii depozitului ecologic, se determin cu urmtoarea relatie:

Tensiunea T1gmr [N/m] din geomembrana rugoas (pe 1 metru de ltime) de pe taluzurile zonei spate a depozitului ecologic, se determin cu urmtoarea relatie:

Tensiunea T2gmr [N/m] din geomembrana rugoas (pe 1 metru de ltime) de pe taluzurile supranltarii depozitului ecologic, se determin cu urmtoarea relatie:

Tensiunea (efortul unitar) efectiv gmr [Pa] din geomembrana rugoas (pe 1 metru de ltime) de pe taluzurile zonei spate a depozitului ecologic, se determin cu urmtoarea relatie:

Tensiunea (efortul unitar) efectiv gmr [Pa] din geomembrana rugoasa (pe 1 metru de ltime) de pe taluzurile supranltarii depozitului ecologic, se determin cu urmtoarea relatie:

Factorul (raportul) RP1de sigurant la proiectare a geomembranei rugoase (pe 1 metru de ltime) de pe taluzurile zonei spate a depozitului ecologic, se determin cu urmtoarea relatie:

Factorul (raportul) RP2 de sigurant la proiectare a geomembranei rugoase (pe 1 metru de ltime) de pe taluzurile supranltarii depozitului ecologic, se determin cu urmtoarea relatie:

Stabilirea necesarului de geotextil de drenaj pentru amenajarea depozitulului ecologic pentru deseuri solide Date caracteristice ale geotextilului de drenaj achzitionat din comertGrosimea tgtd [m] a geotextilului de drenaj (sub o presiune standard de 2 kPa ), cu valori ntre 1 - 5 mm. Valoarea tgtd este:

Lungimea Lsulgtd [m] geotextilului de drenaj dintr-un sul de achizitionat din comert. Valoarea Lsulgtd este:

Ltimea lsulgtd [m] geotextilului de drenaj dintr-un sul de achizitionat din comert. Valoarea lsulgtd este:

Masa specific Msgtd [g/mp] a geotextilului de drenaj. Valoarea Msgtd este:

Rezerva rezgtd [%] de geotextil de drenaj estimat pentru acoperirea suprapunerilor la montaj, cu valori recomandate ntre 2 - 5 %

Stabilirea suprafetei necesare de geotextil de drenaj si a numrului de suluri de geotextil de drenaj ce trebuie achizitionat Suprafata Snecgtd [mp] necesar de geotextil de drenaj pentru amenajarea depozitului ecologic pentru deseri solide, se determin cu urmtoarea relatie:

Numrul nsulgtd de suluri de geotextil de drenaj necesar pentru amenajarea depozitului ecologic pentru deseri solide, se determin cu urmtoarea relatie:

Stabilirea necesarului de geotextil de protectie pentru amenajarea depozitulului ecologic pentru deseuri solide si verificarea capacittii acestuia de protejare a geomembranei mpotriva strpungerii Date caracteristice ale geotextilului de protectie achzitionat din comertGrosimea tgtp [m] a geotextilului de protectie (sub o presiune standard de 2 kPa ), cu valori ntre 1 - 5 mm. Valoarea tgtp este:

Lungimea Lsulgtp [m] geotextilului de protectie dintr-un sul de achizitionat din comert. Valoarea Lsulgtp este:

Ltimea lsulgtp [m] geotextilului de protectie dintr-un sul de achizitionat din comert. Valoarea lsulgtp este:

Masa specific Msgtp [g/mp] a geotextilului de protectie. Valoarea Msgtp este:

Rezerva rezgtp [%] de geotextil de protectie estimat pentru acoperirea suprapunerilor la montaj, cu valori recomandate ntre 2 - 5 %

Stabilirea suprafetei necesare de geotextil de protectie si a numrului de suluri de geotextil de protectie ce trebuie achizitionat Suprafata Snecgtp [mp] necesar de geotextil de protectie pentru amenajarea depozitului ecologic pentru deseri solide, se determin cu urmtoarea relatie:

Numrul nsulgtp de suluri de geotextil de protectie necesar pentru amenajarea depozitului ecologic pentru deseri solide, se determin cu urmtoarea relatie:

Verificarea capacittii geotextilului de protectie de a proteja geomembrana rugoas mpotriva strpungerii Factorul FSSGM de sigurant mpotriva strpungerii geomembranei, care trebuie s aib valori mai mari sau egale cu 3. Valoarea impus a FSSGM este:

nltimea Hp [m] a proeminentei (protruziei) care poate strpunge geomembrana, cu valori considerate de 38 mm, 25 mm sau 12mm. Valoarea considerat a Hp este:

Factorul MFs de corectie n functie de forma proeminentei care poate strpunge geomembrana, care poate lua urmtoarele valori: 1 - dac are form ascutit, 0,5 - dac are form nerotunjit si 0,25 - dac are form rotunjit. Valoarea considerat a MFs este:

Factorul MFpd de corectie n functie de constitutia materialului care poate strpunge geomembrana, care poate lua urmtoarele valori: 1 - dac are constitutie friabil, 0,83 - dac are constitutie dens cu dimensiuni ale particulelor de 38 mm, 0,67 - dac are constitutie dens cu dimensiuni ale particulelor de 25 mm si 0,5 - dac are constitutie dens cu dimensiuni ale particulelor de 12 mm. Valoarea considerat a MFpd este:

Factorul MFa de corectie n functie de forma presiunii exercitat de amestecul de materialede de deasupra geomembranei, care poate lua urmtoarele valori: 1 - dac este hidrostatic, 0,75 - dac este geostatic, putin adnc, 0,5 - dac este geostatic, moderat adnc si 0,25 - dac este geostatic adnc. Valoarea considerat a MFa este:

Factorul RFcbd de corectie n functie de colmatarea chimic/biologic pe termen lung a proeminentelor care pot strpunge geomembrana, care poate lua urmtoarele valori: 1,1 - dac levigatul produs este slab reactiv, 1,3 - dac levigatul produs este moderat reactiv si 1,5 - dac levigatul produs este puternic reactiv. Valoarea considerat a RFcbd este:

Factorul RFcr de corectie n functie de solicitrile de fluaj pe termen lung, ia valori n functie de dimensiunile proeminentei care poate strpunge geomembrana si de masa specific a geotextilului de protectie astfel:

ATENTIE! Dac valoarea factorului RFcr are valoarea 0 nseamn SITUATIE NERECOMANDATA si trebuie neaparat alese alte valori pentru Msgtp (adic se aleg geotextile de protectie cu alte valori ale Msgtp) pentru un anumit Hp impus, pn cnd rezult o valoarea RFcr diferit de 0.

Greutatea Gtotddc [N] total a deseurilor depuse si compactate n depozitul ecologic, la nchiderea acestuia, se determin cu relatia:

Greutatea Gtotmeda [N] total a materialelor de etansare, drenare si acoperire folosite la nchiderea si etansarea depozitului ecologic, de deasupra geomembranei de pe suprafata zonei sapate a depozitului ecologic, se determin cu relatia:

Presiunea preal [Pa] pe geomembrana de pe suprafata zonei sapate a depozitului ecologic, se determin cu relatia:

Presiunea padm [Pa] admisibil la geomembrana de pe suprafata zonei sapate a depozitului ecologic, se determin cu relatia:

Masa specific Msgtpmin [g/mp] minim admisibil a geotextilului de protectie care asigur protectia geomembranei la strpungere, se determin cu relatia:

ATENTIE! Dac din calcul rzult o valoare a masei Msgtmin specifice minime admisibile mai mare ca masa Msgt specific a geotextilului considerat atunci este necesar alegerea altor geotextile de protecie cu mase Msgt specifice din ce n ce mai mari se vor relua calculele n noile conditii pn cnd Msgt impus va fi mai mare ca Msgtmin corespunztor, calculat.Determinarea parametrilor principali ai sistemului de drenaj a levigatului din depozitul ecologic pentru deseuri solideDate caracteristice ale stratului de drenaj a levigatului din depozitul ecologic de deseuri solide nltimea hdl [m] a stratului de drenaj a levigatului, definit anterior

Panta pdtra a radierului stratului de drenaj dintre drenuri, pe directie transversal, cu valoare recomandat de 3%. Valoarea pdtra este:

Panta pdtra a radierului stratului de drenaj nlungul drenzrilor, pe directie longitudinal, cu valoare recomandat de 1% Valoarea pdlon este:

Distanta Ddtra [m] dintre drenuri, pe directie transversal, cu valoare recomandat de maximum 30 m. Valoarea Ddtra este:

Conductivitatea hidraulic kdl [m/s] a stratului de drenaj, cu valori recomandate pentru pietris ntre 0,01 - 0,0001 m/s . Valoarea kdl este:

Determinarea nltimii maxime a levigatului n stratul de drenajInfiltratia q [m/s] a levigatului prin stratul de drenaj, cu valoarea de calcul minim recomandat de 0,0000006 m/s. Valoarea q este:

Raportul C, dintre infiltratie si conductivitatea stratului de drenaj se determin cu relatia:

nltimea hlmax [m] a levigatului n stratul de drenaj se determin cu relatia:

Determinarea lungimii maxime a drenurilor Factorului din relatia empiric de calcul a lungimii maxime a drenurilor se determin cu relatia:

Factorului j din relatia empiric de calcul a lungimii maxime a drenurilor se determin cu relatia:

Lungimea Ldmax [m] a drenurilor, cu valori recomandate mai mici de 200m, se determin cu relatia:

Determinarea numrului minim de conducte de drenaj necesar colectrii levigatului Debitul Ql [mc/s] de levigat care se infiltreaz si este colectat n stratul de drenaj se determin cu relatia:

Diametrul Ddn [m] nominal al conductelor colectoare (de drenaj) din stratul de drenaj, cu valori recomandate de minimum 0,2 m. Valoarea Ddn este:

Coeficientul Cp de porozitate al conductelor de drenaj, cu valori recomandate ntre 95 - 100 (pentru PEHD). Valoarea Cp este:

Raza hidraulic rhd [m] a conductelor de drenaj se determin cu relatia:

Levigatul colectat curge prin conductele de drenaj n urmtoarele variante de sectiuni: prin toat sectiunea conductei (varianta SC=360), pe fundul unui sector al conductei corespunzator unui unghi la centru de 120 (varianta SC=120) si pe fundul unui sector al conductei corespunzator unui unghi la centru de 90 (varianta SC=90) Varianta de sectiune SC impus este:

Debitul Q1d [mc/s] de levigat colectat de o conduct de drenaj si care curge prin aceasta se determin cu relatia:

Numarul ndnecmin necesar minim de conducte de drenaj se determin cu relatia:

Verificarea caracteristicilor rampei de accesDate caracteristice ale rampei de acces din depozitul ecologic de deseuri solide Ltimea Bra [m] a rampei de acces din depozitul ecologic, cu valori recomandate ntre 6 - 6,5 m Valoarea Bra este:

nclinarea ra [] fat de orizontal a rampei de acces, cu valori recomandate ntre 6 - 8. Valoarea ra este:

Grosimea tra [m] a rampei de acces, cu valori recomandate de 0,5 - 0,75 m. Valoarea tra este:

Densitatea ra [kg/mc] medie a materialelor care compun rampa de acces, cu valori recomandate ntre 2000 - 2200 kg/mc. Valoarea ra este:

Unghiul [] de frecare ntre calea de rulare si stratul drenant ale rampei de acces, cu valori recomandate ntre 26 - 34. Valoarea crsd este:

Unghiul [] de frecare ntre stratul drenant si geomembrana rampei de acces, cu valori recomandate ntre 12 - 23. Valoarea sdgm este:

Unghiul [] de frecare ntre geomembrana rampei de acces si solul de baz, cu valori recomandate ntre 15 - 25. Valoarea gmsb este:

Unghiul [] de frecare intern n solul de baz, cu valori recomandate ntre 25 - 38. Valoarea sb este:

Lungimea Lra [m] a rampei de acces se determin cu relatia:

Aria Ara [mp] rampei de acces se determin cu relatia:

Panta pra a rampei de acces se determin cu relatia:

Coeficientul ra de frecare global al rampei de acces se determin cu relatia:

Verificarea stabilittii rampei de acces la alunecareMasa madmveh [kg] admisibil a vehiculelor care circul pe rampa de acces, cu valori recomandate ntre 50000 - 55000 kg. Valoarea madmveh este:

Greutatea Gra [N] a rampei de acces se determin cu relatia:

Greutatea Gveh [N] admisibil a vehiculelor care circul pe rampa de acces se determin cu relatia:

Forta Freztot [N] total de rezistenta care se opune alunecrii rampei de acces se determin cu relatia:

Forta Faltotst [N] total care produce alunecarea rampei de acces, n regim static, se determin cu relatia:

Forta Faltotdin [N] total care produce alunecarea rampei de acces, n regim dinamic, se determin cu relatia:

Factorul FSARAst de sigurant mpotriva alunecrii rampei de acces, n regim static, cu valori recomandate mai mari dect 3, se determin cu relatia:

Factorul FSARAdin de sigurant mpotriva alunecrii rampei de acces, n regim dinamic, cu valori recomandate mai mari dect 2, se determin cu relatia:

Verificarea capacittii de drenaj a precipitatiilor a rampei de accesCoeficientul Cara de distributie a apei din precipitatii pe suprafata rampei de acces, cu valori recomandate ntre 0,75 - 1. Valoarea Cara este:

Intensitatea Ip [m/s] precipitatiilor, cu valoarea de referinta recomandat de 1 cm/h. Valoarea Ip este:

Transmisivitatea crra [mc/s.m] hidraulic a cii de rulare a rampei de acces, cu valori recomandate ntre 0,0001 - 0,01. Valoarea crra este:

Conductivitatea hidraulic kdra [m/s] a stratului de drenaj al rampei de acces, cu valori recomandate ntre 0,01 - 0,0001 m/s . Valoarea kral este:

Debitul Qip [mc/s] de precipitatii incident rampei de acces se determin cu relatia:

Debitul Qcrra [mc/s] de ap de precipitatii care ptrunde prin calea de rulare a rampei de acces se determin cu relatia:

Debitul Qdra [mc/s] de ap de precipitatii care se infiltreaz n stratul de drenaj al rampei de acces se determin cu relatia:

Factorul FSDRA de sigurant al capacittii de drenaj a precipitatiilor a rampei de acces , cu valori recomandate mai mari dect 3, se determin cu relatia:

Verificarea capacittii de comprimare a geomembranei rampei de acces la trecerea vehiculelorNumrul npveh de punti ale vehicul. Valoarea npveh este:

Numrul nrpveh de roti pe puntile vehiculului. Valoarea nrpveh este:

Presiunea pneu [Pa] din pneurile vehiculului. Valoarea pneu este:

Tensiunea c10gm [Pa] de comprimare a geomembranei rampei de acces corespunztor unei deformarii de 10%. Valoarea cgm este:

Sarcina Pr [N] pe o roat a vehiculului se determin cu relatia:

Raza Rr [m] efectiv a rotii vehiculului se determin cu relatia:

Tensiunea contact [Pa] de compresiune din geomembrana rampei de acces la actiunea rotilor vehiculului se determin cu relatia:

Factorul FSGRA de sigurant al capacittii de comprimare a geomembranei rampei de acces , cu valori recomandate mai mari dect 3, se determin cu relatia:

Determinarea parametrilor principali ai sistemului de drenaj a gazului de fermentatie din depozitul ecologic pentru deseuri solideEstimarea cantittii de gaze de fermentatie produs dup nchiderea depozitului ecologic de deseuri solide Potentialul Lo [mc/t] de generare a gazului produs de fermentatia deseurilor din depozitul ecologic, cu valori ntre 90 - 170 mc/t. Valoarea Lo este:

Perioada tgen [an] de timp scurs de la nchiderea depozitului ecologic. Valoarea tgen este:

Constanta kgengaz [1/an] de generare a gazului de fermentatie (gaz de depozit), cu valori ntre 0,03 - 0,21 1/an . Valoarea kgengaz este:

Densitatea ra [kg/mc] medie a materialelor care compun rampa de acces, cu valori recomandate ntre 2000 - 2200 kg/mc. Valoarea ra este:

Rata Rmaude [t/an] medie anual de umplere a depozitului ecologic cu deseuri depozitate si compactate se determin cu relatia:

Cantitatea Ggazan [mc/an] anual de gaz de fermentatie produs dup nchiderea depozitului ecologic se determin cu relatia:

Debitul specific de gaze de fermentatie produse n depozitul ecologic de deseuri solide

Rata rgengaz [mc/kg.an] de generare a gazului de depozit (cu compozitia: 40-60% metan, 60-40% metan), cu valoarea de 0,00624 mc/kg.an.

Debitul qgazgen [mc/s.mp] specific de gaz de fermentatie produs n depozitul ecologic (mai precis viteza de propagare a gazului generat) se determin cu relatia:

Stabilirea caracteristicilor stratului de drenaj al gazelor de fermentatie produse n depozitul ecologic de deseuri solide Greutatea specific gaz [N/mc] a gazului de depozit, cu valoarea de 1280 N/mc.

Presiunea pgazmax [Pa] maxim a gazelor de depozit, cu valori de cca. 2 kPa.

Distanta Lccgaz [m] dintre canalele de colectare a gazelor de depozit, din stratul de drenaj gaze, cu valori recomandate ntre 10 - 25 m. Valoarea Lccgaz este:

Factorul FSDG de sigurant al capacittii de drenare a gazelor de ctre stratul de drenaj gaze, cu valori recomandate ntre 2 - 3. Valoarea FSDG este:

Factorul Rin de corectie n functie de intruziune, cu valori recomandate ntre 1 - 1,2. Valoarea Rin este:

Factorul Rcr de corectie n functie de fluaj, cu valori recomandate ntre 1,1 - 1,4. Valoarea Rcr este:

Factorul Rcc de corectie n functie de colmatarea chimic, cu valori recomandate ntre 1 - 1,2. Valoarea Rcc este:

Factorul Rbc de corectie n functie de colmatarea biologic cu valori recomandate ntre 1,2 - 1,5. Valoarea Rbc este:

Densitatea apa [kg/mc] a apei, cu valoarea de 1000 kg/mc.

Vscozitatea dinamic gaz [Pa.s] a gazului de depozit, cu valoarea de 0,0000132 Pa.s la o compozitie tipic a acestuia (55% bioxid de carbon si 45% metan).

Vscozitatea dinamic apa [Pa.s] a apei, cu valoarea de 0,00101 Pa.s.

Transmisivitatea necsdg [mc/s.m] necesar a stratului de drenaj a gazelor de depozit, se determin cu relatia:

Transmisivitatea efsdg [mc/s.m] efectiv a stratului de drenaj a gazelor de depozit, se determin cu relatia:

Transmisivitatea hsdg [mc/s.m] hidraulic a stratului de drenaj a gazelor de depozit n functie de transmisivitatea sa efectiv, se determin cu relatia:

Caracterul curgerii gazelor de depozit prin stratul de drenaj se apreciaz prin valoarea Regsdn a numrului lui Reynolds adaptat la aceast situatie, curgerea laminar a gazelor prin straturi drenante din nisip producndu-se pentru valori ale lui Regsdn mai mici de 10. Valoarea Regsdn a numrului lui Reynolds adaptat , se determin cu relatia:

Determinarea numrului necesar de puturi de colectare a gazelor de fermentatie produse n depozitul ecologic de deseuri solide Numrul npcgaz necesar de puturi de colectare a gazelor de fermentatie produse n depozitul ecologic se determin respectnd conditia ca un put trebuie s colecteze gazele dintr-un volum de 7500 mc de deseuri depuse si compactate n depozitul ecologic cu urmtoarea relatie:

Verificarea stabilittii pantelor acoperirii depozitului ecologic pentru deseuri solide, dup nchiderea sa finalVerificarea stabilittii pantelor n cazul utilizarii la acoperire a geosinteticului neranforsat Unghiul [] de frecare ntre solul vegetal de acoperire si geosinteticul permeabil, cu valori recomandate ntre 15 - 25. Valoarea svabs este:

Unghiul [] de frecare intern n solul vegetal de acoperire, cu valori recomandate ntre 25 - 38. Valoarea sva este:

Coeficientul csv [Pa] de coeziune a solului vegetal de acoperire. Valoarea csv este:

Coeficientul casvags [Pa] de adeziune a solului vegetal de acoperire la geotsinteticul permeabil. Valoarea casvabs este:

Lungimea Lp [m] a pantelor acoperirii depozitului ecologic se determin cu relatia:

Lungimea La [m] a acoperirii de pe panta depozitului ecologic care alunec se determin cu relatia:

Forta Wp [N/m] specific de greutate a bazei acoperirii depozitului ecologic (care se opune alunecrii acoperirii de pe pant) se determin cu relatia:

Forta Wa [N/m] specific de greutate a acoperirii de pe pant se determin cu relatia:

Forta Faap [N/m] specific care produce alunecarea acoperirii de pe pant se determin cu relatia:

Forta Foap [N/m] specific care se opune alunecrii acoperirii de pe pant se determin cu relatia:

Factorul FSAAP de sigurant mpotriva alunecrii acoperirii de pe pant, atunci cnd se utilizeaz geosintetic neranforsat, care trebuie s aib valori mai mari dect 1, se determin cu relatia:

Verificarea stabilittii pantelor n cazul utilizarii la acoperire a geosinteticului ranforsat Rezistenta Treztgs [N/m] specific la tractiune a geosinteticului ranforsat. Valoarea Treztrgs este:

Factorul RFid de reducere a rezistentei la tractiune a geosinteticului ranforsat din cauza defectiunilor de montaj. Valoarea RFid este:

Factorul RFcr de reducere a rezistentei la tractiune a geosinteticului ranforsat din cauza fluajului. Valoarea RFcr este:

Factorul RFcdb de reducere a rezistentei la tractiune a geosinteticului ranforsat din cauza colmatrii chimice si biologice. Valoarea RFcbd este:

Factorul RFsm de reducere a rezistentei la tractiune a geosinteticului ranforsat din cauza imbinrilor prin sudare termic. Valoarea RFsm este:

Rezistenta Tadmtgs [N/m] specific admisibil la tractiune a geosinteticului ranforsat, se determin cu relatia: .

Forta Tramfgs [N/m] specific de ramforsare a geosinteticului, se determin cu relatia: .

Forta Faapgsr [N/m] specific care produce alunecarea acoperirii de pe pant, atunci cnd se utilizeaz geosistetic ranforsat, se determin cu relatia:

Forta Foapgsr [N/m] specific care se opune alunecrii acoperirii de pe pant, atunci cnd se utilizeaz geosistetic ranforsat, se determin cu relatia:

Factorul FSAAPgsr de sigurant mpotriva alunecrii acoperirii de pe pant, atunci cnd se utilizeaz geosintetic ranforsat, care trebuie s aib valori mai mari dect 1, se determin cu relatia:

Verificarea stabilittii pantelor la fortele seismice n cazul utilizarii la acoperire a geosinteticului neranforsat Coeficientul seismic Cseism cu valori de 0,03 - 0,07 pentru zone seismice cu cutremure de V - VI grade pe scara Mercalli (cutremure cu daune minore), de 0,13 pentru zone seismice cu cutremure de VII grade pe scara Mercalli (cutremure cu daune moderate) si de 0,27 pentru zone seismice cu cutremure de peste VIII grade pe scara Mercaili (cutremure cu daune majore); se mentioneaz c analiza seismic se face n cazul unor acceleratii pe directie orizontal de Cs.g m/sp . Valoarea Cs este:

Forta Faapseism [N/m] specific care produce alunecarea acoperirii de pe pant, n caz de seism, se determin cu relatia:

Forta Foapseism [N/m] specific care se opune alunecrii acoperirii de pe pant, n caz de seism, se determin cu relatia:

Factorul FSAAPseism de sigurant mpotriva alunecrii acoperirii de pe pant, n caz de seism, care trebuie s aib valori mai mari dect 1, se determin cu relatia: