PROTOZOARELE

Euglena verde, amiba şi parameciul

Sunt animale unicelulare numite protozoare, cu mare importanţă practică şi teoretică.

Ele consumă bacteriile şi substanţele organice, curăţind apele.

În acelaşi timp, ele sunt sursă de hrană pentru animalele mici acvatice.

Unele protozoare influenţează procesul de formare a solului.

Protozoarele (de la grecescul protos = primul, zoon=

animal) sunt organisme microscopice, cele mai simple ca structură, fiind unicelulare.

Sunt primele forme animale apărute pe Pământ.

Celula, care alcătuieşte corpul, este capabilă să îndeplinească toate funcţiile

vitale.

Euglena verde, o putem observa în picătura de apă luată dintr-o baltă, are o

formă alungită de 0,1-0,2 mm. În citoplasma celulei se găseşte clorofilă. La

capătul anterior are un firişor numit flagel, de unde şi numele de Flagelate.

Prin mişcările flagelului, înoată uşor în apă.

Corpul este format dintr-o singură celulă, aceasta îndeplineşte toate funcţiile corpului: mişcare,

sensibilitate, hrănire, înmulţire.La baza flagelului, euglena are o pată roşie, sensibilă la lumină. Pe toată suprafaţa corpului, simte căldura,

frigul, umiditatea şi uscăciunea.Având clorofilă, euglena se hrăneşte la lumină prin

fotosinteză, ca şi plantele. La întuneric, se hrăneşte cu substanţe organice din apă, care, o dată cu apa, pătrund prin membrană în

citoplasma celulei.

Are două moduri de hrănire: autotrofă şi heterotrofă, euglena verde reprezintă o formă actuală de legătură între plante şi animale, o dovadă a unităţii lumii vii.Prin respiraţie, oxigenul dizolvat în apă trece prin membrană, în citoplasma celulei, iar dioxidul de

carbon, din citoplasmă în apă.Printr-o vacuolă pulsatilă, o pungă aflată la baza

flagelului, în care se adună produşii de excreţie, se realizează excreţia.

Vacuola se contractă şi se dilată, eliminând substanţele nefolositoare.

Euglena se înmulţeşte prin diviziune longitudinală. Când aceste condiţii devin neprielnice (uscăciune,

temperatură scăzută), ea se închistează. Euglena se strânge ghem şi se înveleşte într-o

membrană groasă, rezistentă, formând un chist. Când chistul are condiţii favorabile, euglena îşi reia

viaţa normală.

Amiba Protozoar unicelular, cu membrana celulei foarte

subţire. Ea îşi poate modifica forma corpului prin emiterea unor prelungiri numite pseudopode sau picioruşe

false. Pseudopodele (de la grecescul pseudos = fals,

podos = picior) au rol în deplasare şi în prinderea hranei.

Când bacteriile, algele şi substanţele organice, vin în contact cu amiba, ea înconjură hrana cu

pseudopodele şi cu o picătură de apă, formând o vacuolă digestivă.

Hrana este digerată de sucurile din citoplasma celulei, iar resturile sunt

eliminate în afara corpului.Celelalte funcţii sunt asemănătoare cu

cele ale euglenei.

Celula are formă alungită, de 0,25 mm lungime, iar membrana prezintă cili vibratili (de unde şi denumirea de

Ciliate), care servesc la deplasarea în apă. Celula are două nuclee.

Parameciul este un protozoar acvatic, mai evoluat.

Celula are o adâncitură în formă de pâlnie, căreia îi lipseşte membrana;

Citoplasma vine în contact direct cu apa. Cilii vibratili de pe marginea pâlniei, fiind mai deşi, produc înaintarea hranei spre citoplasma celulei,

formând o vacuolă digestivă.Celelalte funcţii sunt asemănătoare cu cele de la

euglenă.

Protozoarele fosile, foraminiferele şi

radiolarii, au contribuit la formarea rocilor

sedimentare: cretă şi calcare.

Plasmodiul malariei produce malaria sau frigurile de baltă.

Trãieşte parazit în globulele roşii din sângele omului.În afara gazdelor, se prezintă sub formă de spori (de

unde şi numele de Sporozoare). Femela ţânţarului Anofel transmite prin înţepãturã

virusul malariei.