ALEGEREA PORTAMPRENTEI UNIVERSALE MAXILAREPentru alegere va trebui sa avem casoleta cu portamprente, dupa care:Vom examina cavitatea bucalaApreciem gradul de marime al maxilaruluiScoatem lingura potrivita din casoletaUrmeaza proba sa in cavitatea bucala:Exista doi parametric ce trebui inlocuiti: LUNGIMEA si LATIMEA

Pentru lungime: tinem cont de marginea posterioara a lingurii care trebuie sa intre pana in fundul de sant pterigomaxilar; anterior, marginea din zona fundului de sac vestibular. Pentru latime: marginea lateral a lingurii sa intre in fundul de sac vestibular stang si drept. Cum procedam:Pacientul deschide gura, plasam marginea posterioara a lingurii astfel ca partile laterale sa intre in portiunea cea mai inalta a santului pterigomaxilar(in spatele tuberozitatii)Ridicam lingura si in zona anterioara mentinand putin oblic sis a intre in fundul de sac vestibular.Daca lungimea este buna atunci si latimea este buna(exista standard matematice).

ALEGEREA PORTAMPRENTEI UNIVERSALE MANDIBULARE Pentru alegerea corecta a lingurii: Examinam campul protetic Alegem din casoleta lingura potrivita Verificam lungimea(posterior-in zona tuberculului piriform pana la insertia ligamentului pterigomandibular; anterior-infundul de sac vestibular) Introducem lingura dupa tehnica cunoscuta, cu insertie inclinata, tractionam comisura cu lingura Plasam lingura in zona posterioara dar anterior usor indepartat de creasta edentate Pacientul deschide larg gura pentru a pune in tensiune ligamentul pterigomandibular; daca nu facem acest lucru, riscam sa impinge lingura prea posterior pe teritoriul insertiei ligamentului pterigomandibular. Apoi coboram lingura sip e zona anterioara, marginea trebuie sa fie in fundul de sac vestibular; daca plasarea este corecta atunci vom urmari: LATIMEA-marginea lateral sa se plaseze in fundul de sac vestibular; daca se plaseaza pe versantul crestei edentate atunci lingura este scurta-incalzim o placa stents si o plasam posterior pe lingura.

TEHNICA AMPRENTARII PRELIMINARE LA MAXILAR Incepem dupa ce verificam portamprenta Alegem materialul de amprenta – sa fie fidel, sa lucram usor cu el, nu necesita un material scump Cel mai potrivit este alginatul Inainte de amprentare pregatim pacientul-cu capul vertical, clateste gura(saliva vascoasa deformeaza amprenta), pregatim materialul de consistent pastoasa, se incarca in lingura pana la margini(la o bolta ogivala aplicam material si pe bolta inainte sa introducem lingura), introducem lingura din dreapta, cu portamprenta indepartam comisura stanga. Mai intai se plaseaza posterior apoi inainte, indepartand obrazul si buzele(=centrarea lingurii) Pacientul va respira pe nas Dupa aceasta vom exercita o presiune asupra lingurii cat sa nu se deplaseze Pentru modelajul marginii, ca amprenta sa nu fie prea lunga: Tractionam buza superioara/inferioara in jos(pentru frenuri) Tractionam obrajii de la nivelul comisurilor in jos si inainte Masam obrajii Pacientul poate sa stranga din buze dar este riscant pentru a nu mobiliza amprenta Priza de 5 min.(recomandata) Scoatem amprenta(nu prin balansare) prin tractiunea obrazului usor inainte si in jos Spalam amprenta, o verificam, apoi vom trasa zona de mucoasa pasiv mobila Daca avem bule de aer mari neremediabile, vom reface amprenta

TEHNICA AMPRENTARII PRELIMINARE LA MANDIBULA Textul cu alginatul si pregatirea pacientului este acelasi! Materialul se incarca pana la marginea amprentei

Primul timp:Centrarea:

Lingura sa fie pozitionata simetric in stanga/dreapta si in sens sagitalSe ajunge cu marginea posterioara peste tuberculul piriform pana la marginea tuberozitatiiLigamentul pterigomandibular nu este inclus in amprenta

Pacientul scoate limba spre inainteSe fac miscari de tractiune a buzei in sus, a comisurii inainte si in sus, apoi asteptam prizeScoatem amprenta dupa 5 minute, se spala si se verifica; se traseaza zona de mucoasa pasiv mobilaSe poate pastra amprenta in mediu umed timp de o ora

ADAPTAREA PORTAMPRENTEI INDIVIDUALE MAXILARE LA ZONA Ah. Cunoscand faptul sa zona Ah este dificila pt. inchiderea marginala, nu se poate realize decat succiunea interna. Adaptarea in faza clinica este esentiala si prezinta doua aspect: LUNGIMEA si INCHIDEREA MARGINALA INTERNA. Verificare lungimii: Pentru verificare si adaptare avem repere morfologice si functionale: Repere morfologice:

Santul pterigomaxilarFoveele palatine anterioareTrebuie sa cunoastem directia valului palatin moale:Pozitia orizontala – in continuare cu palatul dur, foveele palatului intra in zona de sprijin pentru ca valul nu se modifica lamiscarePozitia oblica – trecerea dintre palatul dur si moale este brusca; mucoasa pasiv mobila nu intra in zona de sprijinAplicam portamprenta in cavitatea bucala si vedem daca aceste repere coincid cu lungimea lingurii.

Proba Valsalva (proba functionala) – pensarea nasului, iar pacientul este pus sa expire pe nas. Trebuie sa verificam daca avem succiunea interna la acest nivel(inchiderea marginala):

Control indirect cu oglinda; trebuie sa existe un spatiu intre amprenta si palat Proba bascularii; incercam sa indepartam cu manerul lingura dinspre posterior spre anterior.

Inchiderea marginala o facem cu un material cu care s-a facut amprenta. Aplicam o fasie pemarginea interna a lingurii, punem in cavitatea bucala pana se intareste materialul, facem o presiune si invitam pacientul sa spuna “A”(se ridica valul si se realizeaza inchiderea marginala interna).

TEHNICA AMPRENTARII FUNCTIONALE MAXILARE DUPA CE LINGURA INDIVIDUALA A FOST ADAPTATAAmprenta functional este ultima amprenta pentru realizarea protezei, luata cu material cu mare fidelitate, constant, nedeformabil dupa scoaterea din cavitatea bucala.Materialele care se folosesc sunt paste siliconate(Stomaflex):Consistenta medie cand avem un camp protetic normalConsistent fluida este mai preferabilTrebuie sa il corelam cu mucoasa pasiv mobile

Se pregateste materialul de amprenta, pacientul este instruit(…), se incarca portamprenta intr-un strat subtire(2mm)uniform.

Daca avem o bolta mare, facem 2 orificii ca sa reflueze materialulSe introduce in cavitatea bucalaUrmeaza centrarea – infundarea lingurii correct pe zona de sprijinExercitam o anumita presiune pentru a reflua surplusulCedam repede presiunea pentru a da posibilitatea mucoasei fixe sa-si revina daca a fost deformataIncep miscarile functionale – repetam de doua ori – miscarile functionale dupa Herbst:Deschide gura treptat pana la larg, astfel se amprenteaza spatial retrozigomatic(apofiza coronoida)Apoi urmeaza surasul fortat, se amprenteaza spatiul vestibular lateralPacientul strange buzele ca la un fluierat, se amprenteaza spatiul vestibular labialPronuntarea fonemei “A” – inchidere marginala in zona posterioara(se ridica valul palatin)

TEHNICA AMPRENTARII FUNCTIONALE MANDIBULARE DUPA CE LINGURA INDIVIDUALA A FOST ADAPTATA Introducere in cavitatea bucala si centrare facuta cu grija sa nu exercitam presiuni digitale inegale, se fac pe manerul zonelor laterale stg.si dr.

Nu mai exercitam presiuni doar cat sa sustinem amprentaMiscarile functionale:

Deschiderea larga a gurii:Tensionarea ligamentului pterigomandibular – stabilim lungimea campului proteticSe modeleaza punga Fish(vestibulara laterala)Umezirea buzelor – modelarea se face in zona lingual lateral stg/dr; Miscari cu varful limbii – miscari pe obrazul stg/dr = modelarea se face pe zonele lingual laterale(premolari)

Protractia usoara a limbii: in campul protetic atrophic(se face pana la rosul buzei superioare) – modeleaza zona linguala centrala.

Miscari de sugere sau fluierat – modeleaza zona vestibulara centralaDeglutitia – modeleaza si finalizeaza toate zonele lingual

RELATIILE INTERMAXILARE SE DETERMINA URMAND O SUCCESIUNE DE TIMPI CLINICIControlul sablonului de ocluzie(machetelor)Modelarea curburii vestibulare a bordurii sablonului maxilarDeterminarea nivelului si directiei planului de ocluzie(PO)Determinarea DVODeterminarea si inregistrarea RCIndicatii in vederea alegerii si montarii dintilorAceste faze trebuie respectate in ordinea enuntata obligatoriu!

CONTROLUL SABLONULUI DE OCLUZIEControlul extraoralSablonul de ocluzie este conformat din doua elemente:Baza sablonului (acopera zona de sprijin)Bordura de ocluzie (inlocuieste arcada dentara)

BAZA SABLONULUI:Trebuie sa fie rigida, nedeformabila la temperatura cavitatii bucale

Se confectioneaza din multiple materiale: rasini acrilice – foarte bune, asigura o baza solida, nedeformabila, usor de modelat marginal si usor de adaptat; placa de baza – se adapteaza greu pe zona de sprijin, se adapteaza dar basculeaza; mase plastic – pentru anumite mase plastic trebuie un aparat special care functioneaza in vid(se prelucreaza pana la mucoasa pasiv mobila sau uneori lasam si un modelaj al fundului de sac vestibular pentru a putea face manevre usoare in cavitatea bucala; compozitele foto.

Conditii:Adaptata foarte bine pe zona de sprijinAdaptata in zona cofrata(zona fundului de sac vestibular – pe mucoasa pasiv mobila chiar)Sa nu prezinte asperitati pe fata mucozalaUsor de scos si de repus pe model

BORDURA DE OCLUZIE:Inlocuieste arcada dentaraSe realizeaza din ceara roz; in tehnici speciale se foloseste stentsSa fie montata pe mijlocul crestei de-a lungul axului interalveolarLa maxilar in zona frontal sa fie usor vestibularizatSa fie bine fixata pe baza

Dimensiunile sa fie asemanatoare cu cele ale arc.dent. – inaltime: 10mm frontal/6mm lateral ; latime: vestibulo-oral – 6mm frontal/8mm lateral.

Bordura mandibulara in zona laterala sa nu depaseasca o treime mijlocie a tuberculului piriform!!Sa nu se extinda pe tuberozitati si pe tuberculii piriformiSuprafata ocluzala sa fie plana Controlul intraoralSa nu jeneze la presiune

Sa nu basculeze – se face proba bascularii care consta in aplicari digitale successive pe partea bordurii stg/dr cu apasari consecutive alternative. Cauza bascularii trebuie depistata: bordure inaltata inafara crestei(trimitem inapoi la laborator); torus maxilar care nu a fost despovarat(vom slefui din suprafata interna a bazei sablonului pana scade din basculare)

Se verifica mentinerea Sablonul maxilar se pune pe maxilar si se comprima usor, iar pacientul deschide usor gura, sablonul se mentine pe arcada = impiedica deplasarea verticala

Verificare buzei inferioare – sa fie in contact lejer cu bordura mandibularaBordura madibulara sa fie mai scurta cu 2mm sub buza inferioara!

DETERMINAREA NIVELULUI SI DIRECTIEI PLANULUI DE OCLUZIE IN ZONA FRONTALASedinta presupune parcurgerea a doi timpi de lucru: determinarea nivelului (gradul de vizibilitate),

apoi stabilim directia(folosim un plan cranio-facial fata de care nivelul planului de ocluzie la nivelul bordurii sa fie paralel).Pentru manopera practica: avem nevoie de:

Flacara2 rigleSpatula de ceara

Placuta de sticlaCum procedam: sablonul maxilar trebuie sa fie pregatit cu faza 1 si 2 de lucru(bordure sa fie modelata

dupa criteria estetice). Vom lucra doar cu sablonul maxilar in cavitatea bucala. Sablonul se introduce in cavitatea bucala, se fixeaza prin comprimare, pacientul este asezat in pozitie vertical cu capul drept in axul corpului si va deschide usor gura. Va trebui sa observam care este nivelul marginii inferioare a bordurii de ceara respectiv cat se vede marginea inferioara fata de buza superioara. In general nivelul trebuie stabilit cu 2mm mai coborat fata de buza superioara.

Examinam pacientul din fata pentru a vedea daca bordura este vizibila.Determinarea directiei – o stabilim prin folosirea unui plan cranio-facial, planul nostru trebuie sa fie paralel cu acesta.

Planul cranio-facial va fi reperul nostru (linia bipupilara).Rigla o plasam pe marginea inferioara a bordurii sablonului. Daca cele doua rigle sunt paralele atunci nu mai trebuie

facut nimic, directia fiind buna. Daca nu e paralel, radiem astfel incat sa realizam paralelismul sau adaugam ceara, depinde de caz.

DETERMINAREA NIVELULUI SI DIRECTIEI PLANULUI DE OCLUZIE IN ZONELE LATERALEPentru zonele laterale se face in faza 2, respectiv in prealabil noi avem deja determinata nivelul si

directia pentru planul frontal. In felul acest nivelul porneste de la nivelul prestabilit din zona frontala, deci nu mai trebuie determinat, se va determina doar directia, trebuie gasit si aici un plan de referinta = Planul Camper = uneste punctul subnazion (reper clinic) cu mijlocul tragusului: cele doua rigle se aplica: una pentru planul C si a doua o aplicam de-a lungul marginii inferioare a bordurii pe zona laterala. Daca nu sunt paralele vom remedia cu radierea sau adaugam ceara.

Manoperele se fac pe rand, pe stg. si dr. Se recomanda ca cele doua planuri sa nu fie paralele in functie de anomaliile cu care vin pacientii – astfel sa fie usor convergent in sus.

TEHNICA DE LUCRU Sablonul de ocluzie mandibular pregatit partial anterior: la nivelul mandibulei, frontal marginea

curburii de ceara sa fie cu 2mm sub marginea inferioara a buzei superioare; distal nivelul bordurii sa nu depaseasca 1/3 mijlocie a tuberculului piriform.

Tehnica Pacientul trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:

Stare de relaxare psihica, fizica, cu respiratie linistita, normala, asezat corect in fotoliul stomatologic, cu capul drept in axulcorpului, relaxare musculara completa.Buzele vor fi atinse usor(in contact)Introducem sablonul maxilar in cavitatea bucala, masuram DVRSe scoate sablonul pentru a se raciSe introduce din nou impreuna cu sablonul mandibularPacientul va inchide gura dirijat pentru a evita propulsia mandibulei, se verifica contacteleSe masoara distanta subnazion/gnationDaca distanta este mai mare, se radiaza din ceara de pe bordura mandibulara, dar nu trebuie sa desfiintam contactele depe toata suprafata.Daca distanta nu este suficienta (sub 28mm) mai adaugam ceara.Repere functionale: Facies relaxatAspectul fizionomic sa fie restabilitConfortul pacientuluiVerificam daca exista spatiu de inocluzie fiziologicaProportiile dintre etajele fetei sa fie corespunzatoare

PROBA MACHETEI CU OCLUZORUL INCHIS Urmarim:

Culoarea dintilorDaca dintii au fost alesi corect(forma)Dimensiunea dintilor(inaltimea Ic) daca e cea inscrisa intre linia surasului si a planului de ocluzie(trasata pe soclu)Modul de montare la reper(clasica cu ocluzie frontal corecta sagital, transversal si vertical) sau cu particularitatile ceruteAnaliza la zonele laterale

Modul in care s-a realizat ocluzia(cl.I.Angle)Daca s-au realizat unitatile functionale; un dinte sa prezinte doi antagonistiModul in care s-a realizat baza

PROBA MACHETEI CU OCLUZORUL DESCHISLa soclul mandibular in portiunea posterioara au fost trasate cu creionul liniile care prelungesc mijlocul cresteloralveolare stanga si dreaptaLinia care uneste centrul fetelor ocluzale ale dintilor mandibulari sa coincida cu linia trasata pe socluDintii laterali sa nu fie pe tuberozitate sip e tuberculul piriformSe respecta regula lui PoundCuspidul dintilor sa fie integra, fara modificariDaca s-a realizat curba sagitala mandibulara in plan paralel cu linia crestei edentate care este transpusa pe socluBaza machete sa fie extinsa corect la zona A, pe tuberozitate si pe tuberculul piriformMachete sa prezinte mentinere si stabilitate, daca nu-s extinse pana la marginea zonei de sprijin atunci nu va aveamentinere si stabilitate

PROBA SPATULEI LA MACHETE Se incearca introducerea unei spatula intre dintii laterali de o parte si de alta, pacientul fiind cu dintii in contact. Cand spatula nu poate fi introduce – proba spatulei este negativa – inseamna ca angrenajul dentar este corect si real. Cand spatula poate fi introdusa – proba spatulei este pozitiva – inseamna ca baza protezei nu este in contact cu zona de sprijin a campului protetic, relatiile maxilare nu au fost corect determinate, angrenajul este fals si trebuie refacut.

CONTROLUL EXOBUCALInspectiePalpareSe face analiza fiecarui element component al protezei:Baza cu suprafata sa mucozala, suprafata lustruita, marginile

Arcada dentara artificial, polimerizarea bazei sa fie facuta corect, acrilatul in strat neted, continuu, uniform, fara bule de aer, fara porozitati sau urme de gips; suprafata externa sa fie bine lustruita, suprafata lustruita sa prezinte un modelaj corespunzator in zona frontal pentru proteza maxilara

Palatinal sa aiba modelat rugile palatine(discret), au un sprijin bun pentru formarea fonemelorPentru proteza mandibulara – sa fie unirea intre baza protezei si incisiviMarginea vestibulara sa fie festonate conform modelajului amprentei, rotunjite fara parti ascutite

Marginile protezei maxilare in zona A – cat mai subtire pentru a nu crea discomfort pacientului(marginile mai ridicare fata de valul palatin)

Suprafata mucozala sa nu prezinte asperitati(se palpeaza)Pozitia dintilor artificiali sa fie corecta fara modificari de pozitie

CONTROLUL INTRABUCALSe va aplica in cavitate fiecare proteza pe randSe va verifica durerea la presiune, mentinerea, stabilitateaAplicam ambele proteze si vom urmari in ordine:

IM, daca ocluzia este ca si la proba machete Mandibula in RC, in timp ce dirijam mandibula vom urmari contactele care apar(cand contactul se face usor, simultan, stabil pe ambele hemiarcade, inseamna ca IM coreleaza cu RC)- uneori nu este foarte slab, decat dupa o usoara glisare a mandibulei in diferite directii=contacte premature sau interferente.

Daca proteza mandibulara aluneca spre limba, verificam cu hartia de articulatie activa ambele hemiarcade pentru retusuri(se retuseaza cuspizii de echilibru, nu cei de sprijin; nu distrugem cuspizii); contactele premature sau interferentele comprima suprafata mucozala si pot da decubitusuri sau leziuni ale mucoasei fixe.