PROPUNEREA TEHNICA Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad (Dn 7 km 540+248)

PROPUNEREA TEHNICAPasaj denivelat pe centura de ocolire Arad (Dn 7 km 540+248)

peste CF Arad - Bucuresti

Centura de ocolire a Municipiului Arad se va reabilita odata cu modernizarea drumului national

7 intre km 539+638 552+814, fugyrand ca drum national European care asigura traficul de

transit si de ocolire a municipiului Arad. Trecerea la nivel cu calea ferata Atrad Bucuresti este

situata pe centura de ocolire Nord Arad pe DN 7 la km 540+248 si reprezinta un punct forte in

desfasurarea fluenta si in siguranta a circulatiei pe drumul national. Acest pasaj este oportun

deoarece in situatia actuala impune circa 70 de inchideri ale drumului national la traversarea

caii ferate fapt ce ingreuneaza fluenta traficului si a unor pierderi importante in exploatare

datorita stationarii autovehiculelor la bariera.

Corelarea planificarii financiare cu programul de lucru:Conform formularului CAPACITATE FINACIARA depus in documentele de calificare la pagina

159, capacitatea financiara a SC CONFORT SA este de 4.022.704.092,75 lei. Din graficul de

plati preconizat, prezentat in Propunerea Financiara la pagina rezulta urmatoarele transe de

plati:

1 luna 1 1.341,60 lei

2 - luna 2 793,35 lei

3 luna 3 445,05 lei

4 luna 4 4.615.595,62 lei

5 luna 5 4.633.842,46 lei

6 luna 6 3.957.409,92 lei

7 luna 7 3.367.177,67 lei

8 luna 8 3.279.422,60 lei

9 luna 9 2.667.519,24 lei

10 luna 10 2.645.315,35 lei

11 luna 11 2.231.755,52 lei

12 luna 12 7.064,02 lei

Din cele prezentate mei sus rezulta ca SC CONFORT SA poate sustine executia lucrarilor

pentru o perioada de timp mult mai mare decat cea prevazuta in Documentatia de Atribuire (3

luni).

Lucrarile ce se vor executa sunt impartite in 4 obiecte:

- lucrari la rampe pod

- consolidari cu ziduri de sprijin

- lucrari la drumul judetean DJ 709

- lucrari la drumul provizoriu

- constructia pasajului denivelat

- instalatia electrica de iluminat pasaj

1. Servicii juridice care consta in:

- servicii in vederea emiterii si publicarii de guvern

- aducerea la indeplinire a procedurii de expropiere urmare a publicarii hotararrii de guvern

- servicii in vederea eliberarii despagubirilor si plata acestor sume persoanelor care si-au

dovedit ulterior expropierii calitatea de titulari de drepturi reale asupra terenurilor

expropriate

- servicii in vederea intabularii dreptului de proprietate al statului roman asupra imobilelor

expropriate si a dreptului de administrarea clientului

- scoaterea imobilelor expropriate sau transferate din circuitul agricol

- reprezentarea clientului in justitie in toate litigiile formulate de catre persoanele expropriate

ca urmare a parcurgerii de catre avocat a tuturor etapelor anterioare cu caracter contencios

sau necontencios pana la obtinerea unei hotarari definitive

- obtinerea autorizatiei de executie

2. Drum drum provizoriu, lucrarile se vor realiza in decurs de 80 zile; 05.01.2011-07.04.2011.

Se vor executa lucrari de :

- curatarea amplasamentului 8500mp

- decaparea si depozitarea pamantului vegetal 1800mc

- pamant din groapa de imprumut 8000 mc

- strat de balast 1300mc

- umplutura de pamant 8000 mc

- compactare si nivelare teren 9000mp

- strat de fundatie din balast 1900mc

- strat de agregate naturale stabilizate cu ciment 1800 mc

- strat de baza din mixtura asfaltica AB2 1100 t

- strat de uzura din beton asfaltic BA 16 6500mp

- borduri prefabricate 100 m

- parapet metalic 500 m

- marcaje transversale 150 mp

- montare indicatoare rutiere 12 buc

- amenajare trecere peste CF 1 buc

3. Organizarea de santier se desfasoara pe toata durata de executie a lucrarilor.

- amenajarea platformei - 750 mp

- balastare platforma 150 mc

- betonare platforma pentru containere 75 mc

- amplasare containere 7 buc

- amplasare toaleta ecologica 2 buc

- imprejmuirea platformei de organizare de santier 400 m

- amenajarea unui pichet de incendiu 1

4. Rampe pasaj lucrarile se vor realiza in decurs de 120 zile, 15.01.2011-03.06.2011.

Se vor executa lucrari de:

- curatare amplasament 2200mp

- pamant din groapa de pamant 3000mc

- strat de forma din balast 260 mc

- umplutura de pamant - 3000 mc

- compactare si nivelare teren 23600mp (teren de fundare + pat drum)

- fundatie din balast 3000 mc


- starat de baza din mixtura asfaltica AB2 2020 to

- strat de legatura din beton asfaltic BAD 25 1300 to

- strat de uzura din mixtura asfaltica stabilizata cu fibre MASF 16 - 7000 mp


- strat de beton de ciment la trotuare 50 mc

- trotuar pe zid de sprijin 950 mp

- rigole noi pavate cu elemente prefabricate 2700 m

- bazin decantor 4 buc

- podet tubular - D = 1m 18 m- parapet metalic amplasat pe zid de sprijin 800m

- borne kilometrice 1 buc

- borne hectometrice 11 buc

- marcaje longitudinale 1.2km


- montare indicatoare rutiere 46 buc

- parapet pieton 800 m

5. Lucrari de consolidari la rampe lucrarile se vor realiza in decurs de 205 zile, 01.01.2011-

27.08.2011.

- zid de sprijin din pamant armat H=2m 100m

-- zid de sprijin din pamant armat H=4m 260m

- zid de sprijin din pamant armat H=6m 180m

- zid de sprijin din pamant armat H=8m 214.8m

6. Llucrari pentru mutari retele se vor realiza in decurs de 53 zile, 01.01.2011-03.03.2011.

- devieri retele electrice

-devieri retele de apa

-devieri retele ROMTELECOM

7.Lucrari de reabilitare drum DJ 709 lucrarile se vor realiza in decurs de 130 zile, 15.01.2011-

15.06.2011.

- curatarea amplasamentului 5500mp

- decaparea si depozitarea pamantului vegetal 1100mc

- pamant din groapa de imprumut 2000 mc

- strat de balast 1000mc

- umplutura de pamant 2000 mc

- compactare si nivelare teren 5500mp

- strat de fundatie din balast 1700mc


- strat de baza din mixtura asfaltica AB2 750 to

- strat de uzura din beton asfaltic BA 16 5000mp


- rigole noi pavate cu elemente prefabricate 1200m

- parapet metalic 500 m

- borne hectometrice 7 buc

- marcaje longitudinale 0.6km


- montare indicatoare rutiere 9 buc8.Pasaj denivelat pe centura Arad km 540+248 lucrarile se vor realiza in decurs de 201 zile,

01.01.2011-23.08.2011.

- sapatura la fundatii 4947 mc

- piloti forati 2031 m

- armaturi in infrastructura si suprastructura 393 to

- cofraje pentru infrastructura 2744 mp

- beton in infrastructura 2587 mc

- beton in piloti forati 1649 mc

- hidroizolatie pod 1790 mp

- montare aparate de reazem 64 buc

- tevi pentru injectare coloane 33460kg

-grinzi prefabricate L=22m 108 buc

- grinzi prefabricate L=28m 9buc

- cofraje suprastructura 2531 mp

- armaturi suprastructura 209 to

- beton suprastructura 1369 mc

- hidroizolatie suprastructura 4153 mp

- borduri din beton armat 645 m

- parapet metalic 1290m

- placi de racordare cu terasamentele 16 buc

-protectie anticoroziva a betonului 7702 mp

9. Lucrari de instalatii electrice iluminat lucrarile se vor realiza in decurs de 50 zile,

06.07.2011-01.09.2011.

- cablu electric 2121 m

- tub de protectie cabluri 720 m

-stalp iluminat 112 buc

-corpuri de iluminat public 59 buc

- lampa pentru corp iluminat 59 buc

- instalatie priza de pamat 5 buc

-profile de sant (distributie) 460 m

-profile de santt (bransament) 250m

-tablouri

Pentru executia lucrari se vor aloca urmatoarele resurse:

FORTA DE MUNCA:

Meseria Numar

Asfaltator 4Betonist 18Constructor cai ferate 1Drenor canalist 1Dulgher constructii 9Dulgher poduri 1Fierar betonist 18Finisor terasamente 1Instalator electrician 1Instalator sanitar 1Instalator alimentare cu apa 1Izolator hidrofug 2

Izolator termic 1Montator prefabricate beton 29Pavator 5Pietrar 1Zugrav vopsitor 1

Zidar 3

Sapator 7

Muncitor deservire constructii montaj

12

Electrician linii electrice aeriene 1

Electrician cabluri subterane 1

Electrician post trafo 1

Electrician automatizare 1

Electrician reparatii intretinere 1

Lacatus constructii metalice 1Masinist utilaje constructii 1Sudor electric 1

Vopsitor 2

Montator constructii metalice 6Muncitor deservire c-tii masini 1Sondor mecanic 1Muncitor deservire petrol 1Laborant 1Peisagist 1Muncitor deservire 2Lacatus constructii metalice 1

UTILAJE SI ECHIPAMENTE:

Nr.crt.

Denumire utilaj/echipament/instalatie U.M Cantitate

1 Statie mobila de preparare mixturi asfaltice MIXMOBIL tip MBA 160 BENNINGHOVEN 160 to/h

Buc 1

2 Statie betoane mobila STETTER tip M1-TZ 56 mc/h

Buc 1

5 Cilindru compactor terasier CATERPILLAR CS683E buc 16 Cilindru compactor terasier JCB VMT950S buc 17 Cilindru compactor terasier JCB VM115D buc 28 Cilindru compactor terasier HAMM 3518H buc 19 Cilindru compactor pneu-pneu HAMM GRW18 buc 210 Cilindru compactor pneu-pneu HAMM HD14 H buc 111 Cilindru compactor lis-lis HAMM HD10 buc 312 Cilindru compactor lis-lis HAMM HD90 buc 213 Cilindru compactor lis-lis CATERPILLAR CB214E buc 114 Cilindru compactor lis-lis CATERPILLAR CB334E buc 215 Cilindru compactor lis-lis CATERPILLAR CB534D buc 316 Excavator pe senile JCB JS210LC buc 517 Excavator pe senile JCB JS220N buc 118 Excavator pe pneuri CATERPILLAR M318C buc 319 Excavator pe pneuri VOLVO 180B buc 120 Excavator pe pneuri JCB JS175W buc 121 Buldozer CATERPILLAR D5N XL buc 122 Buldozer NEW HOLLAND D150 buc 123 Autogreder HBM NOBAS BG160-AT4 buc 124 Autogreder CATERPILLAR 140H buc 125 Repartizor-finisor mixturi asfaltice VOGELE S800 buc 126 Repartizor-finisor mixturi asfaltice VOGELE S1600 buc 127 Repartizor-finisor mixturi asfaltice MARINI MF331 buc 128 Repartizor-finisor mixturi asfaltice MARINI MF571C buc 129 Incarcator frontal CATERPILLAR 908 buc 130 Incarcator frontal CATERPILLAR 914G buc 331 Incarcator frontal CATERPILLAR 938G buc 132 Autoutilitara IVECO DAILLY 3.5 to buc 633 Autotractor DAF cu semiremorca buc 334 Autotractor MAN cu semiremorca buc 635 Autobasculanta MAN buc 636 Autobetoniera MAN buc 437 Autopompa de beton buc 138 Autobetoniera cu pompa de beton buc 139 Automacara CKD AD 30 RENAULT - 30 to buc 140 Automacara HYDROM 16 to buc 141 Autoutilitara VOLVO cu macara PALFINGER buc 242 Autovehicul special MERCEDES buc 143 Statie totala LEICA 3 D pentru ridicari topografice si

transpunerea in teren a cotelorbuc 3

44 Teodolit cu statie si trepied buc 245 Masina automata de indreptat fier

beton Buc1

46 Masina automata de taiat fier beton Buc 247 Masina automata de indoit si

confectionat etrier Buc1

48 Masina automata de fasonatt fier beton Buc

1

49 Semafoare pentru lucrari Set 750 Seturi semnalizare rutiera Set 1051 Placa vibratoare buc 852 Motocompresor buc 753 Motopompa buc 854 Vibrator beton buc 1255 Masina taiat beton/asfalt buc 456 Rigla vibranta buc 5

Lucrarile se vor executa in conformitate cu procedurile tehnice de executie anexate:

MODUL DE LUCRU

6.1. Prevederi generale

(1) Functie de tehnologiile folosite, sapaturile manuale se clasifica in:- sapaturi manuale fara sprijiniri (cu sau fara taluzuri)

- in gropi izolate, de mare sau mica suprafata;- pentru finisare taluzuri si funduri de sapatura executate manual;- la subzidiri;

- sapaturi manuale cu sprijiniri (cu sau fara epuismente)- cu sprijiniri orizontale (cu sau fara interspatii);- cu sprijiniri verticale (cu sau fara interspatii);

- sapaturi manuale in incinte de palplanse, batardouri sau in incinte de pereti mulati.

(2) Tehnologia de executare a sapaturilor, daca nu este precizata prin proiect, se stabileste de catre executant, de acord cu proiectantul si beneficiarul, tinand seama de urmatoarele criterii principale:

- productivitatea muncii;- factori tehnici caracteristici;- consumul de energie;- costul executiei lucrarilor;- duratele de executie;- asigurarea normelor de tehnica securitatii muncii si PSI.

(3) Dupa caz, la alegerea tehnologiei de executie, mai pot interveni si alte criterii si anume:

- siguranta unor constructii invecinate;- existenta unor instalatii subterane (apa, canal, termice, gaze, electrice, telefonice);- dotarea cu utilaje a executantului;- gradul de libertate si de miscare pe amplasament;- natura si stratificatia terenului;- caracteristicile fizico-mecanice ale pamantului;- cota apelor subterane si debitul lor;- cota la care trebuiesc executate sapaturile.

6.2. Lucrari pregatitoare

(1) Inainte de inceperea executiei sapaturilor se vor realiza in prealabil urmatoarele:- preluarea de catre executant a amplasamentului lucrarii de la beneficiar, in prezenta proiectantului; amplasamentul se preia liber de orice sarcina. La preluarea amplasamentului se preiau si reperii de trasare, respectiv de nivel (cota 0,00);- la preluarea amplasamentului in prezenta beneficiarului si proiectantului se

identifica si se marcheaza in vederea protejarii pe tot parcursul executiei lucrarilor de sapatura, eventualele instalatii subterane existente pe amplasament;- se obtine de catre executant avizul de sapatura de la proprietarul retelelor subterane existente pe amplasament;- defrisarea terenului (daca este cazul);- demolarea constructiilor de pe amplasament (daca este cazul si numai daca beneficiarul detine autorizatia de desfiintare eliberata potrivit legii);- stabilirea cu beneficiarul a locurilor unde se transporta molozul, pamantul vegetal si pamantul rezultat din sapaturi precum si distantele de transport la aceste depozite;- se evacueaza materialele rezultate din defrisari si demolari;- se excaveaza si se evacueaza in zonele indicate de catre beneficiar pamantul vegetal;- se asigura scurgerea si colectarea generala a apelor de pe platforma pe care se vor realiza constructiile, prin santuri de garda sau rigole, gropi de colectare;- se traseaza constructiile, dupa care poate incepe executia sapaturilor de fundatie.

6.3. Executia sapaturilor manuale

(1) Pentru executia sapaturilor manuale, formatiile de lucru folosesc: cazmaua, lopata, tarnacopul, spitul, ranga.

(2) Evacuarea pamantului rezultat din sapatura se realizeaza cu roaba, tomberonul, bena, banda rulanta, dupa caz.

(3) Pentru executarea sprijinirilor se utilizeaza, dupa caz, dulapi din lemn sau dulapi metalici de inventar, spraituri si moaze din lemn sau metalice de inventar, palplanse metalice.

(4) Cand nivelul apelor subterane este ridicat si apa apare in incintele in care se sapa, se organizeaza evacuarea apei astfel incat sapatura sa poata continua practic in uscat, de regula aceasta realizandu-se cu moto sau electropompe iar in cazuri speciale, pe baza de proiecte tehnologice, cu ajutorul drenurilor filtre, incintelor de filtre aciculare, puturi filtre forate, prin crearea incintelor etanse de palplanse, pereti mulati, chesoane.

(5) Pentru ca terenul de fundare sa nu sufere degradari pana la inceperea betonarii fundatiilor, sapaturile se opresc deasupra cotei finale astfel:

- in nisipuri fine cu 20-30 cm;- in pamanturile argiloase contractile cu 15-25 cm;- in pamanturi sensibile la umezire cu 40-50 cm.

Saparea acestui ultim strat se executa numai in momentul premergator pregatirii betonarii.

(6) Din considerente de protectie a muncii, sapaturile cu pereti verticali nesprijiniti se pot executa pana la urmatoarele adancimi:

- 0,75 m in terenuri necoezive si slab coezive;- 1,25 m in terenuri cu coeziune mijlocie;

- 2,00 m in terenuri cu coeziune mare.Pentru adancimi mai mari, taluzurile verticale vor fi sprijinite pe toata inaltimea lor.

(7) Sub cotele indicate la paragraful anterior, sapaturile pot fi executate in taluz. Sapaturile in taluz se executa in terenuri cu umiditate naturala de 12-18% astfel incat inclinarea taluzului sa nu depaseasca valorile de mai jos:

- nisip, balast 1:1- nisip argilos 1:1,25- argila nisipoasa 2:3- argila 1:2- loess 4:3- roca friabila 2:1 - 4:1- stanca 4:1 - 7:1

La adancimi mai mari de 2 m se creaza o treapta intermediara cu o bancheta de 0,60 - 1,00 m latime.

(8) Daca fundatiile necesita cofraje laterale, latimea fundului sapaturii este mai mare decat latimea fundatiei cu 2x80 cm, spatiul de 0,80 m de o parte si de alta a fundatiei, din experienta, a rezultat ca fiind satisfacator pentru executarea cofrajelor, decofrare si executia altor lucrari (ex. hidroizolatii si protectiile acestora).

(9) Cota la care se executa sapatura este cea prevazuta in proiect si nu poate fi modificata decat de catre proiectant, cu acordul beneficiarului.

(10) In cazul in care, pe parcursul executiei lucrarilor de sapatura, se constata accidente locale de teren (hrube, gropi, materiale de umplutura, s.a.) se anunta beneficiarul si proiectantul.

(11) Sprijinirile se executa de catre formatia de dulgheri pe masura executarii sapaturilor. Sprijinirile obisnuite pot fi:

- orizontale - folosite in cazul pamanturilor argiloase, consistente, a pietrisurilor si nisipurilor indesate in care peretii sapaturii se pot mentine scurt timp si nesprijiniti. Pe masura adancirii sapaturii se monteaza dulapi cu interspatii intre ei (marimea interspatiului depinzand de natura terenului) si care la joante sunt rezemati pe piese verticale spraituite cu elemente orizontale;- verticale - folosite la sapaturi executate la pamanturi fara coeziune sau cu coeziune slaba. Dulapii metalici de sprijinire se aseaza vertical alaturat si se introduc treptat in teren prin batere, pe masura avansarii sapaturii, fiind tot timpul cu varful infipt 50-60 cm sub nivelul sapaturii. Sprijinirea dulapilor verticali la partea superioara a sapaturii se face cu longrine orizontale descarcate prin spraituri metalice reglabile (sau de lemn, fixe) in elementele de pe peretele opus.

(12) Pamantul din sapatura se depoziteaza temporar la cel putin 1 m de marginea gropii, de unde, daca situatia impune, se evacueaza in depozite organizate sau in alte zone unde urmeaza a fi folosit la umpluturi, conform planurilor de gestionare a deseurilor.

(13) Excedentul de pamant, provenit din volumul de nisip, volumul conductei si volumul caminelor se va depozita pe marginea transeei, nefiind necesara transportarea

acestuia in depozit. Sapaturile vor depasi cu 20 cm adancime radierul conductei (cota prevazuta in proiect) si se va executa numai manual. Dupa montarea conductelor si verificarea lor la etanseitate, pamantul necesar umpluturilor se va imprastia cu buldozerul cu lama.

7. CONTROL OPERATIONAL PE MEDIU SI SSO

(1) La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei proceduri se vor respecta masurile de securitate a muncii si P.S.I. prevazute in:- Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru lucrari de sapatura (dupa NSSM 92) cod IP SSM 14- Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru mecanici utilaje cod IP SSM 06- Instructiuni proprii de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor cod : IP SSM -08- Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente - C 300-94.

(2) La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei proceduri se vor respecta masurile de protectia mediului prevazute in:

- Planurile de gestionare a deseurilor elaborate la nivel de organizatie ;- Acordul de mediu obtinut de la IPM pentru fiecare proiect ;- Prevederile legale si alte reglementari de protectia mediului specifice pentru lucrarile

care fac obiectul prezentei proceduri.

8. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR

(1) La terminarea lucrarilor de sapatura se fac urmatoarele verificari:-beneficiarul si executantul verifica trasarea sapaturilor, dimensiunile acestora si cota de fundare, intocmesc si semneaza procesul verbal de receptie calitativa a sapaturilor;-beneficiarul, proiectantul geotehnician si executantul verifica natura terenului de fundare, fac receptia acestuia intocmind procesul verbal de receptie calitativa a terenului de fundare si stabilesc continuarea lucrarilor. Daca natura terenului la cota sapaturii nu este cea avuta in vedere de catre proiectant la elaborarea proiectului sau se constata accidente locale de teren, proiectantul va da solutia.MODUL DE LUCRU

6.1. Prevederi generale

(1) Tehnologia de executare a sapaturilor, daca nu este precizata prin proiect, se stabileste de catre executant, de acord cu proiectantul si beneficiarul, tinand seama de urmatoarele criterii principale:- productivitatea muncii;- factori tehnici caracteristici;

- consumul de energie;- costul executiei lucrarilor;- duratele de executie;- asigurarea normelor de tehnica securitatii muncii si PSI.

(2) Dupa caz, la alegerea tehnologiei de executie, mai pot interveni si alte criterii si anume:- siguranta unor constructii invecinate;- existenta unor instalatii subterane (apa, canal, termice, gaze, electrice, telefonice);- dotarea cu utilaje a executantului;- gradul de libertate si de miscare pe amplasament;- natura si stratificatia terenului;- caracteristicile fizico-mecanice ale pamantului;- cota apelor subterane si debitul lor;- cota la care trebuiesc executate sapaturile.


(1) Inainte de inceperea executiei sapaturilor se vor realiza in prealabil urmatoarele:- preluarea de catre executant a amplasamentului lucrarii de la beneficiar, in prezenta proiectantului; amplasamentul se preia liber de orice sarcina. La preluarea amplasamentului se preiau si reperii de trasare, respectiv de nivel (cota 0,00);- la preluarea amplasamentului in prezenta beneficiarului si proiectantului se identifica si se marcheaza in vederea protejarii pe tot parcursul executiei lucrarilor de sapatura, eventualele instalatii subterane existente pe amplasament;- se obtine de catre executant avizul de sapatura de la proprietarul retelelor subterane existente pe amplasament;- defrisarea terenului (daca este cazul);- demolarea constructiilor de pe amplasament (daca este cazul si numai daca beneficiarul detine autorizatia de desfiintare eliberata potrivit legii);- stabilirea cu beneficiarul a locurilor unde se transporta molozul, pamantul vegetal si pamantul rezultat din sapaturi precum si distantele de transport la aceste depozite;- se evacueaza materialele rezultate din defrisari si demolari;- se excaveaza si se evacueaza in zonele indicate de catre beneficiar pamantul vegetal;- se asigura scurgerea si colectarea generala a apelor de pe platforma pe care se vor realiza constructiile, prin santuri de garda sau rigole, gropi de colectare;- se traseaza constructiile, dupa care poate incepe executia sapaturilor de fundatie.

6.3. Executia sapaturilor mecanizate

(1) Se executa cu excavatorul, in unul sau mai multe straturi, grosimea stratului fiind in functie de adancimea de sapare a cupei. Se mai poate executa si cu draglina.Sapatura se poate executa in abataj cu cupa directa, sau prin retragere cu cupa inversa. In cazul sapaturii mecanizate, taluzul se ajusteaza manual de muncitori cu tarnacopul si cazmaua dupa fiecare strat excavat.

(2) Taluzarea manuala se executa cu cazmaua si tarnacopul in functie de umiditatea terenului si natura sa, prin saparea terenului in straturi de 15-20 cm, sau prin politura de sus in jos.Daca adancimea sapaturii este foarte mare, taluzurile se executa in trepte cu inaltimea maxima de 2 m, creand bancheta de 0,5-1 m intre trepte.

(3) Inclinarea taluzului se da in functie de natura terenului, prin raportul inaltimii "h" la proiectia "b" a taluzului pe orizontala.Inclinarea admisa a taluzelor sapaturilor in terenuri cu umiditate naturala:- nisip si umplutura h/b = 1/1,5- nisip argilos h/b = 1/1- argile, argile nisipoase si loess h/b = 1/0,75

(4) Tehnologia sapaturii este urmatoarea:Excavatorul incepe sapatura dintre extremitatea gropii opuse directiei de iesire a masinilor.Descarcarea pamantului se face direct in autobasculanta. Sapatura se face aproximativ la cota finita. Daca adancimea de sapatura este mare se executa in mai multe straturi de sapatura, creandu-se rampa de iesire a masinilor. Daca spatiul este ingust in groapa, masinile dau inapoi cu spatele spre rampa.Daca latimea gropii este mai mare decat raza de actiune a excavatorului, sapatura se executa pe fasii longitudinale paralele cu sensul de inaintare al excavatorului.Depozitarea pamantului rezultat din sapatura se face, de regula, in depozite de pamant in afara zonei de lucru, dar daca situatia impune, depozitarea se face temporar si in zona, la o distanta de muchia superioara a taluzului astfel incat stabilitatea acestuia sa nu fie pusa in pericol.In cazul executarii santurilor cu peretele in taluz, cu adancimi mari, se vor creea banchete pentru aruncarea pamantului la releu pe verticala cu latime minima 1m si inaltimea releului 1,5 m.


(1) La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei proceduri se vor respecta masurile de securitate a muncii si P.S.I. prevazute in:- Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru lucrari de sapatura (dupa NSSM 92) cod IP SSM 14- Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru mecanici utilaje cod IP SSM 06- Instructiuni proprii de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor cod IP SSM - 08

- Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente - C 300-94.


- Planurile de gestionare a deseurilor elaborate la nivel de organizatie ;- Acordul de mediu obtinut de la IPM pentru fiecare proiect ;- Prevederile legale si alte reglementari de protectia mediului specifice pentru lucrarile care fac obiectul prezentei proceduri.


(1) La terminarea lucrarilor de sapatura se fac urmatoarele verificari:-beneficiarul si executantul verifica trasarea sapaturilor, dimensiunile acestora si cota de fundare, intocmesc si semneaza procesul verbal de receptie calitativa a sapaturilor;-beneficiarul, proiectantul geotehnician si executantul verifica natura terenului de fundare, fac receptia acestuia intocmind procesul verbal de receptie calitativa a terenului de fundare si stabilesc continuarea lucrarilor. Daca natura terenului la cota sapaturii nu este cea avuta in vedere de catre proiectant la elaborarea proiectului sau se constata accidente locale de teren, proiectantul va da solutia.

MODUL DE LUCRU

6.1. Prescriptii generale de executie

(1) Realizarea umpluturilor de pamant si compactarea lor trebuie sa se faca cu atentie, pentru a evita defectiunile ce pot apare ca o consecinta a tasarilor.

(2) Toate umpluturile se executa in straturi de pamant, fiecare strat se aduce la gradul de umiditate optim, se compacteaza si se verifica prin incercari de laborator, realizarea gradului de compactare "D" minim (%) prevazut in proiect.

(3) Procedeul de executie poate fi manual (pentru volume mici de umplutura) sau mecanizat (pentru volume mari):a) procedeul manual consta in:- dislocarea si transportul pamantului din depozit cu unelte traditionale (tarnacop, harlet, lopata) si asezarea acestuia in straturi orizontale de 20-30 cm grosime;- umezirea prin stropirea cu apa; - compactarea cu maiul manual sau mecanic.b) procedeul mecanic consta in:- dislocarea si transportul pamantului (din depozit) cu buldozerul sau cu mijloace auto si asezarea lui in straturi de 20-30 cm grosime;- umezirea prin stropirea cu apa; - compactarea cu maiul mecanic, cu placi vibratoare sau cu cilindrul compactor.

(4) La realizarea lucrarilor de umplutura executantul va respecta urmatoarele reguli generale:- materialul folosit pentru umpluturi va fi numai cel prevazut in proiect sau acceptat

de proiectant;- materialul folosit la umpluturi va fi verificat de catre laboratorul de incercari, determinandu-se densitatea maxima in stare uscata si umiditatea optima de compactare. Inainte si dupa compactare continutul de umiditate al materialului se va corecta pentru a ajunge la umiditatea optima de compactare determinata in laborator 2%;- executantul va remedia orice strat care nu corespunde prevederilor de executie, inainte de executarea straturilor urmatoare;- umpluturile in jurul fundatiilor sau constructiilor sub cota terenului se vor face dupa ce betonul s-a intarit si s-au efectuat eventuale lucrari in incinta sapata (ex. hidroizolatie si protectia acesteia); se va avea grija sa nu se deterioreze aceste lucrari;- nici un element de sprijinire a malurilor sapaturii, element de cofraj nu se va lasa pe loc in zona care se umple, cu exceptia cazurilor cand proiectantul accepta sau prevede in proiect cofraje sau sprijiniri "pierdute".


(1) La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei proceduri se vor respecta masurile de securitate a muncii si P.S.I. prevazute in:- Instructiunii proprii de securitate si sanatate in munca pentru lucrari de sapatura (dupa NSSM 92) cod IP SSM 14- Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru mecanici utilaje cod IP SSM 06- Instructiuni proprii de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor cod IP SSM - 08- Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente - C 300-94.




(1) La terminarea umpluturilor de pamant se verifica:- corespondenta cu prevederile proiectului a naturii terenului pe care se aseaza, in aceleasi conditii ca si pentru fundatia propriu-zisa;- calitatea materialului folosit pentru aceasta umplutura;- respectarea tehnologiei de compactare prevazuta in proiect;

- realizarea gradului de compactare prevazut in proiect; determinarile se vor face pe toata grosimea umpluturii, cate una pentru fiecare strat elementar prevazut a se compacta cel putin una la fiecare 20 mc material compactat; in zonele in care conditiile de compactare sunt dificile se vor face probe suplimentare;- incadrarea gradului de compactare realizat in abaterea admisibila fata de gradul de compactare prevazut in proiect de: - 2% pentru medie si 5% pentru valoarea minima;

(2) Toate buletinele de incercari si rezultatele verificarilor mentionate mai sus se vor consemna in procese verbale de receptie calitativa a lucrarilor de umpluturi de pamant, incheiate intre executant si beneficiar.

(3) Pentru umpluturile de pamant folosite pentru platforme, cai de acces, pietonale sau cu circulatie auto usoara, sistematizari verticale, completarea sapaturilor pentru fundatie sau pentru conducte sub pardoseli etc. se va verifica:- indepartarea pamantului vegetal si a altor straturi indicate in proiect;- corespondenta cu proiectul a naturii pamantului utilizat si a tehnologiei de compactare;- realizarea gradului de compactare (D), conform STAS 1913/13-1983, a gradului de indesare (In), a densitatii pamantului in stare uscata (Pd), a rezistentei la penetrare statica pe con (Rp) sau dinamica (Rd), date prin proiect.

(4) Verificarile se vor efectua pentru fiecare strat elementar in parte si pentru toata grosimea umpluturii; frecventa lor va fi de una la fiecare 50 - 100 mc pamant compactat.

(5) Abaterile admisibile fata de gradul de compactare prevazut in proiect sunt:- pentru sistematizari verticale: mediu - 10%; minimum - 15%;- in jurul fundatiilor si subsolurilor si sub pardoseli: mediu - 5%; minimum - 8%;- la santuri de conducte: mediu - 5%; minimum - 8%.Rezultatele acestor verificari se vor inscrie in procesele verbale de receptie calitativa.

(6) In cazul pamanturilor sensibile la umezire, in afara de verificarile de mai sus se vor verifica si conditiile cuprinse in normativul P.7-92 si in special:- asigurarea colectarii si evacuarii apelor din precipitatii sau din surse accidentale, pe toata durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii;- mentinerea ultimului strat de 30-50 cm al sapaturii pana in ziua in care se incepe betonarea in zona respectiva;- excluderea pamanturilor necoezive (drenante), a molozului, a bulgarilor etc. la executarea umpluturilor si realizarea gradului de compactare a acestora cu abateri admisibile in limita a 1/4 din cele prevazute mai sus;- executarea umpluturilor si trotuarelor (definitive sau provizorii) imediat dupa ce constructia a depasit nivelul terenului inconjurator.

(7) La lucrari de umpluturi de pamant (ramblee) se vor verifica pe parcurs:- calitatea pamantului intrebuintat, care trebuie sa fie din aceeasi categorie cu cel prevazut in proiect sau admis de prescriptia tehnica specifica; se admite o abatere de +/- 5% la compozitia straturilor granulare prescrise;- formele geometrice si pozitiile tuturor elementelor componente ale rambleului,

inclusiv suprainaltarile, supralargirile si lucrarile anexe precum si ale gropilor de imprumut;- existenta unor posibilitati de instabilitate si a masurilor de prevenire sau de indepartare a efectelor acestora;- respectarea tehnologiei de compactare si, daca se prevede in proiect, a aceleia de stabilizare;- realizarea gradului de compactare sau de indesare pe toata grosimea umpluturii; daca proiectul nu prevede astfel, se vor lua probe pentru fiecare 50 cm grosime a rambleului si minim cate o serie din fiecare 200 mp de suprafata de platforma.Rezultatele verificarilor de mai sus se vor inscrie in procese verbale de receptie calitativa a lucrarilor de umpluturi de pamant.

MODUL DE LUCRU

6.1. Elemente generale

(1) Pe teritoriul Romaniei, tipurile de terenuri slabe de fundare intalnite frecvent la lucrarile de constructii sunt:- loessuri sensibile la umezire, cu posibilitati de umezire;- loessuri cu umiditate mare sau sub nivelul apei;- nisipuri fine in stare afanata;- nisipuri prafoase;- prafuri argiloase;- argile cu grad mare de umiditate;- maluri;- umpluturi neorganizate / neomogene.

(2) Metodele de imbunatatire a terenurilor slabe se grupeaza in doua categorii:- metode de consolidare de adancime;- metode de consolidare de suprafata.Variantele in care se pot executa lucrarile de consolidare din aceste grupe sunt prezentate in Anexa 1 la prezenta instructiune tehnica de executie. Se mentioneaza ca lista acestor metode este orientativa.

(3) Lista orientativa a metodelor mecanice de imbunatatire a terenurilor slabe de fundare aplicabile la diverse tipuri de terenuri este prezentata in Anexa 2 la Normativul C29-85 caietul 1. In Anexa 3 la acelasi normativ sunt prezentate domeniile de aplicare orientative pentru solutiile de imbunatatire a terenurilor slabe de fundare pe tipuri de terenuri si de constructii.

(4) Adoptarea solutiei de imbunatatire se face de catre proiectant pe baza unor studii aprofundate de teren, a incercarilor "in situ" si a lucrarilor experimentale preliminare (daca este cazul), pe baza carora acesta intocmeste si caietele de sarcini pentru executie, specifice amplasamentului.

(5) Studiile geotehnice trebuie sa fie mai amanuntite decat la proiectarea constructiilor pe terenuri obisnuite. Acestea trebuie sa evidentieze stratificatia detaliata si caracteristicile fizico-mecanice ale fiecarui strat de pamant, situatia hidrogeologica pe amplasament (nivelul apelor subterane si limitele de variatie ale acestuia) si

posibilitatile de umezire a terenului de fundare in timpul executie si/sau exploatarii.(6) Studiul geotehnic trebuie sa identifice cauzele care determina caracterul slab al

terenului de fundare si sa determine parametrii geotehnici aferenti, necesari proiectarii imbunatatirii acestuia. De asemenea, studiul trebuie sa indice care sunt parametrii geotehnici pe baza carora proiectantul lucrarilor de imbunatatire si executantul lor sa verifice obtinerea efectului urmarit.Studiul va prezenta date asupra materialelor locale si deseurilor industriale posibile de utilizat pentru imbunatatirea terenului de fundare din amplasamentul respectiv.

(7) Proiectul de imbunatatire a terenului slab de fundare trebuie sa fie in concordanta cu cel al constructiei amplasate pe el si sa cuprinda cel putin urmatoarele:- indicarea parametrilor geotehnici ai terenului imbunatatit si justificarea valorilor limita ale acestora;- caiet de sarcini;- instructiuni de exploatare;- programul de control in faze determinante.

(8) Caietul de sarcini va contine fisa tehnologica de executie, incercarile de verificare a calitatii lucrarilor care trebuiesc efectuate de catre executant pe parcursul executiei lucrarilor si cele necesare la receptia lor.

(9) Executantul va asigura efectuarea incercarilor de verificare prevazute in caietul de sarcini prin laborator propriu sau prin colaborare cu un laborator autorizat pentru efectuarea incercarilor prescrise.

(10) La primirea documentatiei de executie, executantul va verifica continutul acesteia si va solicita proiectantului, daca este cazul, completarea acesteia in conformitate cu cerintele formulate mai sus precum si cu alte detalii si precizari care se considera necesare.

(11) Executantul va respecta cu strictete prevederile proiectului, ale caietului de sarcini si ale instructiunilor tehnice de executie.In cazul in care conditiile concrete de santier nu corespund cu prevederile proiectului de executie (referitor la stratificatia terenului, ape subterane, accidente subterane etc.) executantul le va aduce imediat la cunostinta proiectantului si beneficiarului. Modificarea proiectului se va efectua numai de catre proiectant, cu acordul beneficiarului.

(12) Imbunatatirea terenurilor slabe in vederea fundarii directe, fiind o operatie preliminara atacarii lucrarilor de fundatii, trebuie realizata, verificata si receptionata inaintea inceperii lucrarilor de constructii montaj propriu-zise, potrivit fiecarui procedeu adoptat si instructiuni tehnice de executie aferente.


(1) Lucrarile pregatitoare necesare realizarii lucrarilor de consolidare a terenului, in general aceleasi, indiferent de metoda de consolidare, sunt in principal urmatoarele:- defrisari, demolari, dezafectari de instalatii subterane pentru eliberarea

amplasamentului;- executarea santurilor de scurgere a apei, a baselor de colectare si instalarea echipamentelor pentru epuismente, unde este cazul;- indepartarea, evacuarea si depozitarea stratului vegetal, in vederea reutilizarii lui;- nivelarea terenului la o cota cat mai apropiata de cea prevazuta in proiectul tehnologic de realizare a consolidarii;- trasarea si pichetarea zonelor ce urmeaza a fi consolidate;- aprovizionarea cu materiale specifice tipului de consolidare ales, in cantitatile prevazute in program pentru asigurarea inceperii si continuitatii ritmice a lucrului;- asigurarea utilajelor, dispozitivelor si mijloacelor de mica mecanizare;- asigurarea fortei de munca specializata;- asigurarea santierului cu surse de energie electrica si apa;- asigurarea masurilor de protectia muncii si PSI;- instruirea profesionala si de protectia muncii a personalului tehnic si muncitor, inclusiv studierea proiectului tehnologic si a instructiunilor tehnice de executie;- realizarea cailor de acces, a platformelor de lucru si depozitare a materialelor si prefabricatelor necesare;- masuri specifice pentru lucrul pe timp friguros, daca este cazul.

6.3. Receptia si depozitarea materialelor

(1) Receptia pe santier a materialelor se face la primirea acestora de catre seful punctului de lucru prin:- examinarea existentei si continutului documentelor de livrare, a certificatelor de calitate si buletinelor de incercari si compararea acestor date cu cele inscrise in proiect si in caietul de sarcini;- examinarea vizuala a materialelor pentru constatarea starii fizice a acestora.Agregatele minerale si pamanturile care urmeaza a fi folosite la lucrari de consolidare vor fi insotite obligatoriu de buletine de analiza / incercari.Neconformitatile se comunica imediat conducerii santierului si controlorului CTC.Receptia materialelor la punctul de lucru se consemneaza de catre seful punctului de lucru in "Registrul pentru receptia calitativa a materialelor, prefabricatelor si elementelor de constructii - instalatii inainte de introducerea acestora in lucrare", formular cod R1/PTE-03-01.

(2) Depozitarea materialelor se va face separat, pe tipuri de produse, pe platforme sau in depozite amenajate potrivit conditiilor generale de depozitare ale sortimentelor de materiale aprovizionate astfel incat sa se asigure:- mentinerea caracteristicilor de calitate ale materialelor;- neamestecarea sorturilor, evitarea murdaririi, imprastierii materialelor in vrac;- accesul si manipularea usoara.

6.4. Executia lucrarilor de consolidare

(1) Lucrarile de consolidare se realizeaza in conformitate cu proiectul tehnologic, caietul de sarcini si procedurile tehnice de executie specifice procedeului adoptat prin proiect.


(1) La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei proceduri se vor respecta masurile de securitate a muncii si P.S.I. prevazute in:- Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru mecanici utilaje, cod IP-SSM-06- Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru lucrari de sapatura (dupa NSSM 92), cod IP-SSM-14- Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente - C 300-94.




(1) Controlul pe faze al lucrarilor de consolidare se realizeaza de catre conducatorul tehnic al lucrarii si dirigintele de santier, la terminarea fazei de lucrari, pe intreaga lucrare sau pe portiuni, functie de amploarea acesteia.Rezultatele verificarilor se consemneaza in procese verbale de receptie calitativa, formular cod F1/PTE-02-01.Daca prin programul de control se prevede, la verificarile pe parcursul executiei participa si proiectantul.

(2) Receptia lucrarilor de consolidare a terenului se poate face pe portiuni sau la terminarea intregii lucrari. La receptie participa executantul, beneficiarul, proiectantul geotehnician si, daca se considera necesar, proiectantul structurii de rezistenta. Daca prin programul de control in faze determinante a fost stabilit astfel, la receptia lucrarilor de consolidare participa si reprezentantul organului teritorial al ISCLPUAT.

(3) Receptia lucrarilor de consolidare a terenului consta in verificarea formei, dimensiunilor, aspectului acestora, examinarea documentelor incheiate pe parcursul executiei, a certificatelor de calitate pentru materiale si a buletinelor de incercari efectuate pe parcursul executiei.

(4) Receptia lucrarilor de consolidare a terenului se consemneaza in procese verbale de receptie calitativa, formular cod F1/PTE-02-01.

(5) La controlul calitatii si receptia lucrarilor de consolidare se va tine seama si de prevederile procedurilor tehnice de executie specifice procedeului de consolidare

adoptat.MODUL DE LUCRU

Descrierea secvenial a fazelor de execuie pentru consolidarea terasamentelor prin ziduri de sprijin fundate direct sau pe micropiloti este urmtoarea.

6.1. Lucrri pregtitoare

- montarea semnalisticei i a avertizoarelor de lucru n zon - executarea defririlor i drumurilor tehnologice de acces - demolarea betonului din elevaii i fundaii la zidurile existente(daca este

cazul). Se utilizeaz pick-hammere sau pick-on montat pe excavator. Sprturile se ndeprteaz i se evacueaz cu autobasculantele

- nivelarea i executarea platformei de lucru, compactarea i balastarea acesteia

6.2. Executarea zidului de sprijin propriuzis

- se materializeaz axul drumului pentru fiecare tronson al zidului de sprijin prin cuie btute n axul drumului, se traseaz fundaiile, conturul radierului i se dau cotele necesare cu teodolitul

- se execut micropiloi prin forare, armare i cimentare de pe platforma de lucru (daca este cazul)

- se sprijin versantul cu o incint de dulapi metalici de inventar btui vertical pe msura avansrii spturilor, incinta va fi sprijinit cu filate i cadre de lemn evantai ;

- la adpostul sprijinirilor, se excaveaz mecanizat/manual fundaiile conform proiectului i a procedurilor operaionale, pn la atingerea cotei de fundare, evacund o parte din pmntul rezultat, pstrnd n depozit o cantitate pentru completrile ulterioare

- se asigur evacuarea apelor din infiltraii sau pluviale cu ajutorul electro(moto)pompelor

- ultimii 20-30cm din excavaie pn la cota i finisarea manual a tlpii de fundare se vor executa imediat naintea turnrii betonului de egalizare, pentru evitarea degrdrii terenului de ncastrare i a conturului tlpii fundaiei

- se toarn betonul de egalizare cu o grosime medie de 5cm i se va executa din beton de clasa inferioar

- se retraseaz punctele de coordonate ce delimiteaz conturul blocului de fundare

- se cofreaz i se armeaz fundaia conform proiectului i a procedurilor operaionale. Din blocurile de fundaie se las musti pentru legarea elevaiilor la aceasta

- betonarea fundaiilor se face prin turnarea cu ajutorul jgheaburilor, a benelor sau a pompei de beton dup caz, utiliznd vibratoare de beton tip lance, conform procedurilor operaionale

- blocurile de fundaie trebuie s fie realizate ntr-un timp scurt pentru ca excavaia s stea ct mai putin timp deschis

- decofrarea se face dup ce betonul a ajuns la 70 % din rezistena la compresiune a mrcii corespunztoare

- execuia hidroizolaiilor la fundaii se face pe suprafee uscate, curate n prealabil de bavuri, srme i alte resturi, utiliznd bitum filerizat, carton asfaltat lipit cu bitum cald sau membran bituminat lipit cu flacr

- se execut elevaiile, pentru faa vzut a elevaiei se traseaz i materializeaz cote pentru fiecare tronson lund ca repere marcajul axului drumului ;

- din pmntul depozitat, rezultat n urma spturilor, se execut umplutura la fundaii n straturi succesive de 20-30 cm bine compactate i umectate

- se cofreaz elevaiile cu panouri de cofraj tip PERI i se armeaz conform proiectului i a procedurilor

- se monteaz evile PVC pentru barbacane- se betoneaz elevaiile, procednd ca la betonarea fundaiilor, decofrarea

fcndu-se dup atingerea rezistenei corespunztoare, conform procedurilor operaionale ;

- se execut hidroizolaia la elevaii, utiliznd bitum filerizat, carton asfaltat lipit cu bitum cald sau membran bitumat lipit cu flacr ;

- se execut toate tronsoanele din zona respectiv n mod asemnator, pe urm realizndu-se lucrrile finale

- lucrrile trebuie ncepute de la unul din capetele zonei, dar se poate organiza astfel nct s se lucreze i de la ambele capete concomitent, dar acestea se vor executa alternativ, din dou n dou, pentru a nu se deranja echilibrul versantului.

Este interzis cu strictee deschiderea lucrrilor la dou tronsoane alturate.

6.3. Lucrri finale

- se execut drenul din spatele zidului de sprijin i dopul de argil aferent

- se finiseaz taluzul umpluturii din amontele zidului, se mbrac cu pmnt vegetal i geogrile, se nsmneaz cu iarb i se planteaz salcmi - se execut rigolele carosabile sau necarosabile din faa zidului de sprijin - se monteaz evile PVC perforate pentru colectarea apelor- se execut coronamentul, cofrarea asigurnd aliniamentul continuu cu respectarea cotelor din proiect ,cofrarea, armarea i betonarea urmnd procedurile operaionale;- se monteaz parapetul metalic pe zidul de sprijin, dac este cazul

7. CRITERII DE ACCEPTARE

Lucrrile se consider executate i acceptate dac au fost realizate conform documentaiei de execuie, a caietului de sarcini i a prezentei proceduri, acceptate de delegatul beneficiarului i au fost ncheiate nregistrrile calitii.

8. ASPECTE SPECIFICE

8.1. Aspecte de mediu

Lucrrile se vor executa pe perioada de timp friguros pe baza proiectului de organizare a execuiei lucrrilor elaborate de executant i aprobat de consultant, cu respectarea prevederilor Normativului C16-84.

8.2. Aspecte/ riscuri SSM:

La execuia lucrrilor se vor respecta prevederile reglementrilor tehnice specifice, cum sunt:

Legea securitii i sntii n munca LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 26 iulie 2006

HG pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munca nr. 319/2006

HOTRRE nr. 1.425 din 11 octombrie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 30 octt.2006

HG privind cerinele minime de securitate i sntate pentru santierele temporare sau mobile

HOTRRE nr. 300 din 2 martie 2006Monitorul Oficial nr. 252 din 21 martie 2006

MODUL DE LUCRU

6.1.Conditii prealabile

Materialele necesare sunt:- grinzi prefabricate din beton armat aprovizionate n sortimentul i cantitile

prevzute n proiect sau elemente prefabricate de acoperi i de planeu n cazul elementelor secundare;

- mortar de ciment M100 pentru poz i matare rosturi;- beton de monolitizare BC 15-BC30 (B200-B400) preparat conform specificaiei

proiectului cu agregate de maxim 16 mm;- armturi de rezisten i piese metalice nglobaten mbinri conform specificaiilor

proiectului;- electrozi de sudur (cf. C28/1983 tabel 2)

Utilaje i echipamente: - Pentru transportul pe orizontal se realizeaz cu remorca de tip SR 20- Pentru transportul pe vertical a elementelor prefabricate se are n vedere:

- Sarcina nominal, nlimea de ridicare, raza de aciune a macaralei ;- Greutile i gabaritele elementelor prefabricate;- Greutile i gabaritele dispozitivelor de manipulare i montaj;- Parametrii tehnici ai macaralei

- Dispozitivele pentru manipulat i montat grinzi snt :Pentru grinzile G12-12-1 ; G15-6 ; Gu15-6 ; G 18-6 - dispozitiv U300 cu urmtoarele caracteristici :

lungime 13620 mm nlime fr ufe 1600 mm nlime cu ufe 2890 mm lime 524 mm greutate dispozitiv 1980 kg sarcin maxim de ridicat 10 t distanele ntre urechile de prindere ale grinzilor (min 8100mm max

13600 mm)Pentru grinzile G12-6 ; Gu12-6 - dispozitiv U272 cu urmtoarele caracteristici :

lungime 8890 mm nlime fr ufe 1800 mm nlime cu ufe 3120 mm greutate dispozitiv 763 kg sarcin maxim de ridicat 6 t distanele ntre urechile de prindere ale grinzilor (min 4350mm

max 8750 mm)Pentru grinzile G18-4 - dispozitiv U318 cu urmtoarele caracteristici :

Lungime 17600 mm nlime fr ufe 4740 mm nlime cu ufe 1992 mm greutate dispozitiv 763 kg sarcin maxim de ridicat 14 t distanele ntre urechile de prindere ale grinzilor (min 4350 mm

max 8750 mm)Pentru grinzile de rulare dispozitiv U272 i schel metalic de acces la suprafaa de rezemare ;Pentru elementele secundare se are n vedere pe lng nlimea de ridicare, greutile i gabaritel elementelor din tabelul de mai jos precum i gabaritele dispozitivelor de manipulare i montaj:

Denumire elementGreutate

( t )

Dimensiuni (mm)

L L h

EP 1,5 x 6 1,5 593 149 24

C 30 1,5 x 6 1,73 570 149 30

C 45 1,5 x 6 2,25 570 149 45

FPG 1 / 6 2,2 592 99 26

C 1,5 x 6 1,43 594 150 30

TB 0,6 x 6 0,62 590 59,7 25

Accesul muncitorilor la nlime pentru desprinderea elementelor prefabricate, fixarea provizorie a grinzilor, realizarea monolitizrilor se va face folosind platforme de lucru realizate din elemente de schel metalic tubular i cu podina din dulapi de lemn metalici sau similare care se vor monta la poziie cu ajutorul macaralei.Stadiul fizic la nceperea montalului va fi:

- stlpii sunt montai, monolitizai i/sau zidurile pe care reazem grinzile snt executate pn la cota de rezemare;

- cotele de rezemare a grinzilor snt verificate;- anexele modulare snt trasate pe captul superior al stlpilor i/sau pe ziduri;- elementele prefabricate snt depozitate pe dispozitive care le asigur

stabilitatea:- plcile i mustile destinate prinderii elementelor secundare snt curate,

respectiv ndreptate. PROCEDURI PENTRU MONTAREA GRINZILOR DE 12, 15, 18 i 24 m

Lucrrile pregtitoare cu caracter general snt :

- se execut cile de acces necesare pentru transport elemente prefabricate i pentru accesul utilajelor de ridicat;

- se aduc utilajele de ridicat i se verific funcionarea lor;- se aduc i se verific dispozitivele de prindere i fixare provizorie;- se instruiesc echipele de lucru n vederea cunoaterii proiectului, a condiiilor

tehnice i toleranelor impuse de montarea corect a regulilor NTS i PSI;- se aduc schelele i se monteaz n zonele de acces la reazemele grinzilor;- se transport i se depoziteaz prefabricatele n raza de aciune a macaralei

care va efectua montajul.Verificrile elementelor care se monteaz:

- verificarea grinzilor prefabricate se face cu sufficient timp nainte de montare pentru a se putea lua eventualele msuri de remediere;

- verificarea elementelor geometrice se va face dintr-o singur msurare, ruletele metalice folosite n acest scop avnd lungimea mai mare dect dimensiunea ce se va verifica;

- se verific ncadrarea n STAS 6657/1-1976 n conformitate cu care abaterile limit admisibile se ncadreaz n limite;

- se verific agrafele de ridicare a grinzilor (poziie, diametru, ancore);- recepia grinzilor prefabricate se face din depozitul intermediar sau pe antier

n momentul descrcrii din mijloacele de transport. Grinzile care prezint degradri se vor depozita separat;

- la toate grinzile corespunztoare semarcheaz lungimea de rezemare din proiect, pe prilelaterale, n zona capetelor.

Verificarea suprafeelor de rezemare se va face controlnd mustile i plcile metalice prevzute la reazemul grinzilor, curind plcile i ndreptnd mustile.Montajul grinzilor prefabricate presupune urmtoarele faze:

se aterne pe suprafaa de rezemare un strat de nivelare din mortar de ciment M100, corectnd planeitatea suprafeei de rezemare;

se prinde grinda cu dispozitivul de ridicare, se leag frnghii pentru ghidare de capetele grinzii, se face o ridicare de prob de cca 20 cm pentru verificarea prinderii;

se ridic grinda i se deplaseaz prin rotirea braului macaralei pn la locul de montaj; n timpul deplasrii se controleaz ghidarea i oprirea balansului cu ajutorul frnghiilor, evitndu-se lovirea elementelor prefabricate montate anterior;

se aaz grinda pe suprafaa de rezemare, se axeaz i se execut prinderea provizorie prin realizarea parial a cordoanelor de sudur;

se verific realizarea lungimii de rezemare din proiect; n conformitate cu proiectele tip ale elementelor prefabricate lungimile minime de rezemare ale grinzilor sunt:

Denumirea elementului Lungimi minime de rezemare

G 12-12-1 20

G 12-15 20

G 12-6 20

G 15-6 20

Gu 15-6 22,5

Gu 12-6 20

G 18-5 20

Gu 18-6 22,5

G 24-1 22,5 2,5

G 18-4 20

se verific verticalitatea grinzilor; pentru cele montate corespunztor se completeaz sudura pe reazem conform detaliu i se verific realizarea calitativ a sudurii.

Monolitizarea elementelorrealizarea accesului pentru executarea mbinrii se face cu schele metalice

tubulare echipate cu scri nclinate, platforme de lucru i balustrade. Dimensiunea minim a proieciei n plan a schelei ce se execut la fiecare capt de grind va fi de minim 4 m;

lucrrile de armare se execut astfel:a) se ndreapt barele de armtura de mbinare i se fasoneaz conform

proiect;b) se cur barele i se mbin conform detaliului;c) se execut sudurile de mbinare cu sudura electric de ctre sudori

calificai;d) se completeaz etrierii pe poriunea mbinrii.

cofrarea mbinrii se realizeaz din panouri refolosibile de tip CMU sau cu panouri speciale din scnduri de rinoase; pentru un numr mare de mbinri de acelai tip se pot realiza panouri speciale metalice din rame de cornier i tabl; ridicarea la poziie i coborrea cofrajelor se face cu ajutorul macaralei

betonarea mbinrii: a) nainte de betonare se vor sufla cu aer i se vor uda abundent elementele

de beton i cofrajeleb) betonul de monolitizare necesar pentru mbinare se introduce ntr-o cutie

metalic ce se ridic cu macaraua i se toarn n cofraj. Calitatea betonului dup decofrare trebuie s corespund prevederilor din C 140/1987 anexa X 4.

se admit: a) defecte de suprafa (pori, segregri superficiale, denivelri) cu

maxim 1 cm adncime, 400 cm/defect suprafa i maxim 10% din suprafaa feei elementului.

b) defecte n stratul de acoperire (tirbituri, segregri) cu adncimea pn la armtur, lungime maxim 5% din lungimea muchiei respective

PROCEDURI MONTARE GRINZI DE RULARE

Lucrrile pregtitoare cu caracter general sunt :- se execut cile de acces necesare pentru transport elemente prefabricate i

pentru accesul utilajelor de ridicat;- se aduc utilajele de ridicat i se verific funcionarea lor;- se aduc i se verific dispozitivele de prindere i fixare provizorie ;- se instruiesc echipele de lucru n vederea cunoaterii proiectului, a condiiilor

tehnice i toleranelor impuse de montarea corect a regulilor NTS i PSI;- se aduc schelele i se monteaz n zonele de acces la reazemele grinzilor;- se transport i se depoziteaz prefabricatele n raza de aciune a macaralei

care va efectua montajul.Verificarea grinzilor de rulare n dispozitivele intermediare. Se vor verifica urmtoarele abateri limit ale dimensiunilor geometrice:

IndicatGR 6-60 GR 6-80 GR 6-100

Dimensiu Abatere Dimensiune Abatere Dimensiune Abatere

L 5900 12 5900 12 5900 12

H 600 3 800 3 1000 4

C 550 5 550 5 550 5

B 232 3 244 3 270 3

G 800 5 800 5 800 5

- abateri limit de rectilinitate (L=5900 mm); - abateri limit de planeitate ( L=5500 mm suprafaa tlpii inferioare) = 8 mm;- abateri limit de la paralelism (n funcie de lungimea prii superioare a

grinzii 5500 mm i de distana dintre muchii 550mm) = 8 mm;

- abaterea limit de la perpendicularitate pentru L=5900 mm este de = 10 mm;

- abateri limit ale pieselor metalice nglobate :a) de la poziionarea plcuelor n planul acestora 16 mmb) de la dimensiunile plcuelor 5 mmc) faa exterioar a plcuei pe direcia normal 5 mmd) distana dintre axele golurilor pentru buloanele de prindere a inei de

rulare 16 mmMarcarea axului seciunii de capt la prile de sus i de jos a grinzilor i lungimii de rezemare pe stlp.Verificarea i curirea mustilor i pieselor de prindereCompensarea abaterilor grinzilor de rulare cu abaterile de execuie ale consolelor stlpilor. Se execut releveul cotelor consolelor care se nscriu n fia de msurtori. n funcie de valorile abaterilor se stabilete modul de compensare astfel:

- aezarea unui strat protector de mortar de poz dac abaterea este 20 mm;- sudarea unei platbande metalice de plcile nglobate n consolele stlpului

dac abaterea este de 20-50 mm;- sudarea unui pachet format din dou plci de plcile nglobate dac abaterea

este de 50 mm;n cazul n care consola unui stlp este la o cot mai nalt dect cea prevzut n proiect, se va cere avizul proiectantului pentru schimbarea cotei ntregului ir de stlpi.

Trasarea datelor pentru montarea grinzilor se face astfel:- se transpun axele modulare (cu teodolitul de pe fundaii pe stlpii de capt al

fiecrui ir la nivelul feei superioare a consolei i la nivelul inei de rulare ;- se ntind srme ntre stlpii de capt ai irului i se marcheaz axele ci de

rulare pe toate suprafeele de rezemare prin vizare cu teodolitul- marcarea cu ru colorat a poziiei de lucru a macaralei se face prin

msurarea distanei de la axul modular la axul corespunztor montajului grinzii i se marcheaz cu vopsea nelavabil.

Montajul grinzilor de rulare se face astfel :se caleaz macaraua ;se aterne pe suprafaa consolei mortarul de poz;se leag funii de cnep pentru ghidaj de capetele grinzii;se leag grinda de urechile de prindere cu dispozitivul U 272 i se salt grinda

ce 20 cm pentru verificarea prinderii;se ridic grinda i se rotete pn la aducerea pe vertical a poziiei de montaj

prin ghidare cu ajutorul funiilor legate de cele 2 capete;se coboar grinda lent pe reazeme urmrindu-se permanent aezarea corect

cu ajutorul unor rngi manipulate de muncitori;lungimea minim de rezemare efectiv realizat este de 125 cm;se execut prinderea provizorie a grinzii prin sudarea pe contur a ecliselor;se verific alinierea n plan n lungul halei cu ajutorul teodolitului sau nivelei cu

care se vizeaz pe un jalon aezat n axa ci de rulare n captul opus al halei, fa de acest aliniament se msoar abaterile pentru fiecare capt de grind;

se nscriu abaterile admisibile n fia de msurtori i se verific ncadrarea n abaterile admisibile.

Monolitizarea grinzilor de rulare se face astfel: mbinarea se realizeaz la nlime ntre 2 grinzi fixate provizoriu; accesul la nlime pentru realizarea mbinrii se face pe schelametalic

instalat n jurul stlpului prevzut i cu balustrad;lucrrile de armare se execut:

a) se ndreapt i se fasoneaz barele de armtur din mbinare;b) se cur barele i se mbin conform detaliului;c) se execut sudurile de mbinare cu sudura electric de ctre sudori calificai;d) se completeaz etrierii pe poriunea mbinrii.

se realizeaz cofrajul din scnduri din rinoase asamblate ntr-un panou special dup forma mbinrii;

cofrarea mbinrii se realizeaz din panouri refolosibile de tip CMU sau cu panouri speciale din scnduri de rinoase ; pentru un numr mare de mbinri de acelai tip se pot realiza panouri speciale metalice din rame de cornier i tabl. ; ridicarea la poziie i coborrea cofrajelor se face cu ajutorul macaralei

betonarea mbinrii: a) nainte de betonare se vor sufla cu aer i se vor uda abundent elementele

de beton i cofrajeleb) betonul de monolitizare necesar pentru mbinare se introduce ntr-o cutie

metalic ce se ridic cu macaraua i se toarn n cofraj. Calitatea betonului dup decofrare trebuie s corespund prevederilor din C 140/1987 anexa X 4.

c) se admit: - defecte de suprafa (pori, segregri superficiale, denivelri) cu

maxim 1 cm adncime, 400 cm/defect suprafa i maxim 10% din suprafaa feei

elementului.- defecte n stratul de acoperire (tirbituri, segregri) cu adncimea pn

la armtur,

lungime maxim 5% din lungimea muchiei respective- se protejeaz contra intemperiilor i se menine umed betonul nainte i dup decofrare

- decofrarea se face cu atenie, cofragul coborndu-se cu frnghia.

PROCEDURI MONTARE ELEMENTE SECUNDARE DE 6 m

Lucrrile pregtitoare sunt similare cu cele de la montajul grinzilor.Verificarea elementelor prefabricate se face cu sufficient timp nainte de montare pentru a se lua eventualele msuri de remediere.

- pentru msurtori se folosesc rulete metalice, se ine cont de dilatarea ruletei (etalonat de obicei la +20C), se fac corecturi de ntindere, sgeat i etalonare;

- se verific ncadrarea n prevederile STAS 6657/1-1976 conform abaterilor limit admisibile:

- pentru dimensiuni : clasa de precizie CPD-8 lungime 12 mm lime 10 mm nlime 8 mm

- pentru rectilinitate : clasa de precizie CPE-8 8 mm pe toat lungimea elementului

- pentru planeitate : clasa de precizie CPP-7 7 mm pe toat lungimea elementului

- pentru perpendicularitate : clasa de precizie CPI-7 5 mm pe toat lungimea elementului

- se verific urechile de ridicare (poziie, diametru, ancorare);- recepia elementului se face n baza sau pe antier n momentul descrcrii

din mijloacele de transport;- punerea n oper a elementelor degradate se face numai dup efectuarea

asupra acestora a unui control riguros care se va consemna ntr-un proces verbal semnat i de delegatul beneficiarului; la toate elementele corespunztoare se va marca lungimea de rezemare indicat n proiect, pe prile laterale ale nervurii de margine;

- verficarea i pregtirea suprafeelor de rezemare se face astfel:- se vor verifica mustile i plcile metalice prevzute n grinzile

principale pentru prinderea elementelor secundare;- mustile i plcile metalice trebuie s corespund poziiei de montaj;- se vor cura plcile i se vor ndrepta mustile;

- se vor ndrepta barele de armtur de continuitate din elementele secundare de acoperi, n cazul n care remedierea dup montajul elementelor este dificil.

Montajul elementelor prefabricate- se aterne pe grinzile de reazem un strat de nivelare, din mortar de ciment

marca M100, corectnd planeitatea suprafeelor de rezemare ; patul de mortar trebuie aezat att sub nervura de capt ct i pe zona de rezemare a nervurilor longitudinale;

- elementul se prinde cu dispozitivul de ridicare corespunztor tip U230A sau U230B sau altele similare, se leag frnghiile pentru glisarea de capetele elementului, se salt elementul provizoriu pentru verificarea prinderii;

- se ridic elementul i se deplaseaz prin rotirea braului macaralei pn la locul de montaj;

- cu ajutorul frnghiilor legate de cele dou capete ale elementului se va controla ghidarea i oprirea balansului in cursul montajului evitndu-se lovirea elementelor montate anterior n cursul operaiilor de punere la poziie;

- dup aducerea elementului pe verticala poziiei de montaj, se va cobor lent pe reazeme, corectndu-se aezarea exact la poziie cu ajutorul unor rngi manevrate de montatori, de pe elementele montate anterior.

- La montajul elementelor pe grinzi cu extradosul n dou pante (grinzi principale transversale) se vor urmri urmtoarele:

- aezarea elementelor se va face ncepnd de la coam spre dolii ;- elementele se vor monta n continuare alturat, urmrindu-se ca

abaterile s se cumuleze la dolii; - la partea inferioar a plcilor se verific alinierea nervurilor, care se

vd din hal. Verificri dup montajul elementelor secundare :

- denivelrile marginilor superioare ale elementelor alturate n orice punct, se recomand s nu depeasc valorile:

- elementele din beton armat tip EP - 8 mm- elementele din beton precomprimat - 12 mm

- denivelrile nu vor depi valorile indicate nproiect, pentru asigurarea efectului de aib

- pentru rezemarea elementelor prefabricate secundare pe grinzi se va urmri realizarea urmtoarelor valori minime :

- EP 1,5 x 6 ; C 1,5 x 6; C 30-1,5 x 6; FPG 1/6 = 65 mm- TB 0,6 x 6 = 75 mm

Monolitizarea elementelor se realizeaz astfel:- realizarea accesului pentru executarea mbinrii se face cu schele metalice

tubulare, echipate cu scri nclinate, platforme de lucru i balustrade;

- lucrrile de armare constau n :a. se ndreapt i se fasoneaz barele de armtur din mbinare;b. se cur barele i se mbin conform detaliului ;c. se execut sudurile de mbinare cu sudura electric de ctre sudori

calificai ;d. se completeaz etrierii pe poriunea mbinrii.

- cofrajul mbinrii se realizeaz din panouri refolosibile tip CMU asamblate cu bare i cu panouri speciale din scnduri de rinoase ; ridicarea la poziie a cofrajelor se face cu macaraua ;

- nainte de betonarea suprafeelor elementelor de beton cofrajele se vor uda abundent, dar fr s se creezecuiburi de ap

- betonul se prepar n cantiti mici i se descarc din mijlocul de transport ntr-o cutie metalic aezat n zona unde se realizeaz imbinrile ; transportul pe orizontal se face cu roaba pe pneuri, iar pe vertical cu glei sau bene metalice (ridicarea se face cu macaraua); la betonare se vor respecta cu strictee prevederile normativului C 140-1986

- compactarea betonului se face cu pervibratorul tip VEI-36 ; pentru spaii cu limi de 3-6 cm lime se poate folosi lancea vibratoare.

Lucrri de montaj prefabricate pe timp friguros i de ari - Pentru lucrrile executate pe timp friguros se respect urmtoarele msuri :

- msuri cu scop pregtitor, realizate nainte de perioada friguroas pe baz de Proiect pentru organizarea lucrrilor pe timp friguros ntocmit anual ;- msuri i tehnologii speciale, aplicate n timpul execuiei lucrrilor de montaj prefabricate :

se va ine seama ca executarea construciilor din elemente prefabricate pe timp friguros ridic probleme speciale n ceea ce privete realizarea mbinrilor de monolitizare ; se recomand ca mbinrile s se execute pe ct posibil din primvar pn n toamn, iar n cazuri extreme cnd stadiul fizic al lucrrii impune realizarea acestora n perioada friguroas, se recomand ca numrul mbinrilor monolitizate s fie redus la strictul necesar urmnd ca restul s se execute dup nchiderea construciei;

- n perioada friguroas vor fi luate msuri suplimentare ca: se cur de zpad i ghea suprafeele de rezemare ale elementelor i cele pe care se reazem acestea; lucrrile de sudur se execut numai la temperaturi mai mari de -15C i capetele barelor ce urmeaz a se suda se prenclzesc pe timp friguros, iar dup sudare se protejeaz termic; lucrrile de monolitizare se execut numai la temperaturi mai mari de -5C;

betonul de monolitizare se aduce la locul de turnare n stare cald ; conservarea cldurii se realizeaz prin cofraje duble ntre care se introduc materiale izolante; betonul turnat se acoper cu folie, prelate sau rogojini; la mbinrile ce nu pot fi protejate pentru inchiderea construciei se folosete nclzirea local cu abur. Aer cald, aparate nclzitoare numai pe durata realizrii a 50% din marca betonului; muncitorii vor fi dotai cu echipament de protecie corespunztor.

- Pentru lucrrile de montaj pe timp de ari, din cauza evaporrii extrem de puternice a apei se iau urmtoarele msuri:

- Betonarea se va face pe ct posibil n a doua parte a zilei astfel ca priza betonului se face noaptea;

- Suprafaa betonului din monolitizri se va proteja cu: folie de polietilen aezat pe distanieri pentru a rmne ntre folie i beton spaii n care se va turna apa numai dup ce cimentul a nceput s fac priz ; pentru ca s staioneze apa i pe suprafeele laterale ale cofrajului, acesta se va confeciona mai nalt cu cca 10 cm dect betonul prelate ce se se vor uda i menine umede; pelicule din soluii sau emulsii rinoase sau parafinoase ce se aplic ntr-un strat foarte subire pe suprafaa betonului, imediat ce luciul suprafeei betonului proaspt turnat devine mat (ncepe priza)

7. CRITERII DE ACCEPTARE

Lucrrile de execuie a montajului grinzilor sau elementelor prefabricae se consider executate i acceptate dac au fost executate conform documentaiei de execuie, a caietului de sarcini i a prezentei proceduri, acceptate de delegatul beneficiarului i au fost ntocmite nregistrrile de calitate.

8. ASPECTE SPECIFICE

8.1. Aspecte de mediu

Lucrrile se vor executa pe perioada de timp friguros pe baza proiectului de organizare a execuiei lucrrilor elaborate de executant i aprobat de consultant, cu respectarea prevederilor Normativului C16-84.

8.2.Aspecte/ riscuri SSM:

La execuia lucrrilor se vor respecta prevederile reglementrilor tehnice specifice, cum sunt:

Legea securitii i sntii n munca LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 26 iulie 2006

HG pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munca nr. 319/2006

HOTRRE nr. 1.425 din 11 octombrie 2006MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 30 octt.2006

HG privind cerinele minime de securitate i sntate pentru santierele temporare sau mobile

HOTRRE nr. 300 din 2 martie 2006Monitorul Oficial nr. 252 din 21 martie 2006

. MODUL DE LUCRU

6.1. Condiii prealabile

Asigurarea pe antier a documentaiei de execuie a lucrrii, precum i a prezentei proceduri.

Aprovizionarea antierului cu materialele necesare pentru execuia lucrrilor de armare.

Dotarea antierului cu utilaje i unelte specifice acestui gen de lucrri .Dotarea antierului cu echipament de lucru , de protecia muncii i P.S.I.Instruirea i examinarea personalului de execuie i supraveghere a lucrrii n scopul

nsuirii proiectului de execuie, a caietului de sarcini, a normativelor i a prezentei proceduri.

Asigurarea utilitilor la locul de montare a cofrajelor.Asigurarea energiei electrice, de for i de iluminat.Asigurarea utilajelor i mijloacelor de transport, pentru manipularea armturilor,

transportul lor de la depozit la lucrare i retur.Tipurile de oel beton utilizate curent n elementele de beton armat (caracteristicile

mecanice de livrare) sunt indicate n standardele de produs STAS 438/1-89 pentru oeluri cu profil neted OB 37 i profilate PC 52, PC 60 respectiv 438/2-91 i 438/4-98 pentru srme trase i plase sudate pentru beton armat.

Domeniile de utilizare ale acestor tipuri de armturi sunt precizate n STAS 10107/0-90.

Materialele auxiliare utilizate la lucrrile de armturi pentru betoane:- distanierii (din mase plastice, din mortar de ciment) care asigur poziia armturii la cotele din proiect , precum i realizarea stratului de acoperire cu beton.- srme de legat (srme arse), diametrul curent folosit 1 1,5 mm.- electrozi de sudur.

6.2. Mod de lucru

6.2.1. Livrarea i marcarea

Livrarea oelului beton se va face n conformitate cu reglementrile n vigoare, nsoit de un document de calitate (certificat de calitate / inspecie, declaraie de conformitate) i dup certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie dup certificatul de conformitate.

Documentele ce nsoesc livrarea oelului beton de la productor trebuie s conin urmtoarele informaii:

denumirea i tipul de oel, standardul utilizat; toate informaiile pentru identificarea loturilor; greutatea net; valorile determinate privind criteriile de performan.

Fiecare colac sau legtur de bare sau plase sudate va purta o etichet, bine legat care va conine:

marca produsului; tipul armturii; numrul lotului i al colacului sau legturii; greutatea net; semnul CTC.

Oelul livrat de furnizori intermediari va fi nsoit de un certificat privind calitatea produselor care va conine toate datele din documentele de calitate eliberate de productorul oelului beton.

6.2.2. Transportul i depozitarea

Barele de armtur, plasele sudate i carcasele prefabricate de armtur vor fi transportate i depozitate astfel nct s nu sufere deteriorri sau s prezinte substane care pot afecta armtura i/sau betonul sau aderena beton - armtur.

Oelurile pentru armturi trebuie s fie depozitate separat pe tipuri i diametre n spaii amenajate i dotate corespunztor, astfel s se asigure:

evitarea condiiilor care favorizeaz corodarea armturii; evitarea murdririi acestora cu pmnt sau alte materiale; asigurarea posibilitilor de identificare uoar a fiecrui sortiment i

diametru.

6.2.3. Fasonarea, montarea i legarea armturilor

Fasonarea barelor, confecionarea i montarea carcaselor de armtur se va face n strict conformitate cu prevederile proiectului.

nainte de a se trece la fasonarea armturilor, executantul va analiza prevederile

proiectului, innd seama de posibilitile practice de montare i fixare a barelor, precum i de aspecte tehnologice de betonare i compactare. Dac se consider necesar se va solicita reexaminarea de ctre proiectant a dispoziiilor de armare prevzute n proiect.

Armtura trebuie tiat, ndoit, manipulat astfel nct s se evite: deriorarea mecanic (de ex. crestturi, loviri); ruperi ale sudurilor n carcase i plase sudate; contactul cu substane care pot afecta proprietile de aderen sau pot produce

procese de coroziune. Armturile care se fasoneaz trebuie s fie curate i drepte; n acest scop se vor

ndeprta: eventuale mpuriti de pe suprafaa barelor; ndeprtarea ruginii, n special n zonele n care barele urmeaz a fi nndite prin

sudur.Dup ndeprtarea ruginii reducerea seciunilor barelor nu trebuie s depeasc

abaterile prevzute n standardele de produs.Oelul - beton livrat n colaci sau barele ndoite trebuie s fie ndreptate nainte de a

se proceda la tiere i fasonare fr a se deteriora profilul (la ntinderea cu troliul alungirea maxim nu va depi 1 mm/m).

Barele tiate i fasonate vor fi depozitate n pachete etichetate, n aa fel nct s se evite confundarea lor i s se asigure pstrarea formei i cureniei lor pn n momentul montrii.

Se interzice fasonarea armturilor la temperaturi sub -10oC. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

6.2.3.1. Fasonarea armturilor

Armturile vor fi sau nu prevzute la capete cu ciocuri conform prevederilor din proiect i prevederilor STAS 10107/0-90.Formele de ciocuri utilizate sunt:

cu ndoire la 180o pentru barele din OB 37; cu ndoire la 90o pentru barele din PC 52 i PC 60.

Pentru etrieri i agrafe ancorarea se realizeaz prin ciocuri ndoite la 135o sau 180o n cazul etrierilor din OB 37 i numai la 135o n cazul celor din PC 52 sau PC 60.

Fasonarea ciocurilor i ndoirea armturilor se execut cu micri lente, fr osuri. La mainile de ndoire cu dou viteze, nu se admite curbarea barelor din oel cu profil periodic la viteza mare a mainii.

6.2.3.2. Montarea armturii

Montarea armturilor poate s nceap numai dup: recepionarea calitativ a cofrajelor (verificarea poziiei cofrajelor, dac acestea

se nchid dup montarea armturii, sau ncheierea P.V. de recepie a cofrajelor);

acceptarea de ctre proiectant a procedurii de betonare n cazul elementelor sau prilor de structur al cror volum depete 100 mc i este necesar s fie prevzute rosturi de betonare.

La montarea armturilor se vor adopta msuri pentru asigurarea bunei desfurri a turnrii i compactrii betonului prin:

crearea la intervale de maxim 3 m a unor spaii libere ntre armturile de la partea superioar care s permit ptrunderea liber a betonului sau a furtunelor prin care se descarc betonul;

crearea spaiilor necesare ptrunderii vibratoarelor (min 2,5 x f vibrator) la interval de maxim 5 ori grosimea elementului uzual diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm.

n acest scop dup caz: se va monta sau ncheia parial armtura superioar, urmnd a se completa

nainte de ultima etap de betonare; se va solicita, dac este cazul, reexaminarea dispoziiilor de armare prevzute n

proiect. Armturile vor fi montate n poziia prevzut n proiect lundu-se msuri care s

asigure meninerea acesteia n timpul turnrii betonului (distanieri, agrafe, capre).Se vor prevede:

cel puin patru distanieri la fiecare mp de plac sau perete; cel puin un distanier la fiecare metru liniar de grind sau stlp, pentru f > 12

mm, i cel puin doi distanieri la fiecare metru pentru f

La ncruciri barele de armare trebuie s fie legate ntre ele prin legturi de srm neagr (STAS 889-80) sau prin sudur electric prin puncte (n cazul oelurilor sudabile, fr alterarea caracteristicilor iniiale ale armturilor). Cnd legarea se face cu srm se vor utiliza dou fire de srm de 1...1,5 mm diametru.

Reelele de armturi din plci i din perei vor avea legate n mod obligatoriu dou rnduri de ncruciri marginale pe ntreg conturul.

Restul ncrucirilor, din mijlocul reelelor vor fi legate din 2 n 2 n ambele sensuri (n ah).

Reelele din plci curbe subiri se vor lega n toate punctele de ncruciare.La grinzi i stlpi vor fi legate toate ncrucirile barelor armturii n colurile etrierilor

sau cu crligele agrafelor. Restul ncrucirilor acestor bare cu poriunile drepte ale etrierilor pot fi legate n ah (cel puin din 2 n 2).

Barele nclinate vor fi legate n mod obligatoriu de primii etrieri cu care se ncrucieaz.

Etrierii i agrafele montate nclinat fa de armturile longitudinale se vor lega de toate barele cu care se ncrucieaz. Fretele vor fi legate de regul de toate barele longitudinale cu care se ncrucieaz.

6.2.4. Particulariti privind armarea cu plase sudate

Plasele sudate se vor depozita n locuri acoperite fr contact direct cu pmntul sau cu substane care ar putea afecta armtura sau betonul, pe loturi de acelai tipuri i notate corespunztor.

ncrcarea, descrcarea i transportul plaselor sudate se vor face cu atenie, evitndu-se izbirile i deformarea lor sau desfacerea sudurii.

ncercrile sau determinrile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitii sudrii nodurilor se vor efectua conform STAS 438/3-1998.

n cazurile n care plasele sunt acoperite cu rugin se va proceda la nlturarea acesteia prin periere.

Dup ndeprtarea ruginii reducerea dimensiunilor seciunii barei nu trebuie s depeasc abaterile prevzute n standardele de produs.

6.2.5. nndirea armturilor

Alegerea sistemului de nndire se face conform prevederilor proiectului i prevederilor STAS 10107/0-90. De regul nndirea armturilor se realizeaz prin suprapunere fr sudur sau prin sudur funcie de diametrul i tipul barelor; felul solicitrii, zonele elementului (de ex. zone plastice poteniale ale elementelor participante la structuri antiseismice).

Procedeele de nndire pot fi realizate prin: suprapunere; sudur; manoane metalo-termice;

manoane prin presare.nndirea armturilor prin sudur se face prin procedee de sudare obinuit (sudur

electric prin puncte, sudare electric cap la cap prin topire intermediar, sudare manual cu arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare manual cap la cap cu arc electric - sudare n cochilie, sudare n semimanon de cupru - sudare n mediu de bioxid de carbon) conform reglementrilor tehnice specifice referitoare la sudarea armturilor din oel - beton (C 28 - 1983 i C 150 1984).

Procedee de sudare admise la mbinarea sau nndirea oelurilor beton

Nr. crt.

Tipul de oel-beton

(conf. STAS

438/1-80 i STAS

438/2-80)

Procedeul de sudare

Sudare electric

prin puncte

Sudare electric cap la

cap prin topire

interme-diar

Sudare manual cu arcul electric prin su-

prapunere i cu eclise

Sudare n

cochilie n baie

de zgur

Sudare n

cochilie n baie

de zgur cu

custuri longitudi-

nale

Sudare n semiman-

on de cupru

recupera-bil

Sudare n

mediu de

bioxid de

carbon

1 OB 37 DA DA DA DA DA DA DA

2 STNB sau STPB DA

3 PC 52 DA DA DA DA DA DA DA

Sudarea manuala cu arcul electric prin suprapunere si cu eclise

Parametrii acestui procedeu de sudare sunt definii astfel :o lungimea custurii "Ls": distana ntre capetele custurii o grosimea custurii "a" este nlimea triunghiului cu baza pe tangenta comun la

cele dou seciuni ale barelor nndite, nscris n seciunea sudurii o lungimea de suprapunere "Lsp" este distana ntre capetele barelor suprapuse o lungimea ecliselor "Le" este distana cuprins ntre capetele ecliselor

o numrul de straturi suprapuse "n" este numrul de straturi de metal depus n vederea raelizrii custurii;

o distana ntre capetele barelor "c" (n cazul nndirii cu eclise), este intervalul dintre capetele celor dou bare ce se nndesc .

Dimensiunile nndirilor sudate manual cu arcul electric

Oel beton

Diametre mm

Varianta de nndire

Lungimea custurii Ls

Grosimea custurii "s" mm

Nr. stratu-

rilor "n"

Lungimea nndirii Rostul ntre capetele barelor la nndirea cu eclise "c" mm

Pe o partemm

Pe ambele

primm

Lungimea de

suprapune-re Lsp mm

Lungimea ecliselor Ls mm

OB 37

8-1618-2832-40

Prin suprapunere i cu eclise

8d 4d 0,34d123

Ls+20 mm Ls+20 mm 1-2

8-1618-25 Cu o eclis - 4d 0,34d

12 -

4d+20 mm 0,5d

PC 52 i PC 60

10-1618-2832-40

Prin suprapunere i cu eclise

10d 5d 0,34d123

Ls+20 mm Ls+20 mm 1-2

8-1618-25 Cu o eclis - 5d 0,34d

12 -

5d+20 mm 0,5d

o curentul de sudare este curentul circuitului secundar cu ajutorul cruia se realizeaz topirea;o sensul sudrii este sensul n care se mic electrodul pe direcia custurii n vederea executrii acesteia o custura (cordon de sudare) este nndirea realizat pe o linie ntre dou piese metalice, prin metalul depus din topirea electrodului o cordonul de racordare "Lr" este custura prin a crei execuie se realizeaz o trecere lent de la o seciune mare a unei nndiri la seciunea curent a barelor sudate Nu se permite folosirea sudurii la nndirile armturilor din oeluri ale cror caliti au

fost mbuntite pe cale mecanic (srm tras). Aceast interdicie nu se refer i la

sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial.La stabilirea distanelor ntre barele armturii longitudinale trebuie s se in seama

de spaiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., funcie de sistemul de nndire utilizat.

Utilizarea sistemelor de nndire prin dispozitive mecanice (manoane metalo-termice, prin presare sau alte procedee) este admis numai pe baza reglementrilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice.

6.2.6. Stratul de acoperire cu beton

Pentru asigurarea durabilitii elementelor / structurilor prin protecia armturii contra coroziunii i o conlucrare corespunztoare cu betonul este necesar ca la elementele din

beton armat s se realizeze un strat de acoperire cu beton minim. Grosimea minim a stratului se determin funcie de tipul elementului, categoria elementului, condiiile de expunere, diametrul armturilor, clasa betonului, gradul de rezisten la foc, etc. Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilit prin proiect.

Pent

PROPUNEREA TEHNICA Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad (Dn 7 km 540+248)

Documents

Transcript of PROPUNEREA TEHNICA Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad (Dn 7 km 540+248)