1

NR.540/21.11.2013

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUTIONALA ŞCOALA GIMNAZIALA ,,GHEORGHE GUGA,,

RĂCĂŞDIA CARAŞ-SEVERIN

APROBAT IN CP DIN DATA DE 12.11.2013 AVIZAT IN CA IN DATA DE

15.11.2013

„ Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individulitatii umane , in formarea personalitatii autonome si creative”

Legea invatamantului

2013-2017

2

ŞCOALA GIMNAZIALĂ GHEORGHE GUGA

Şcoala a însemnat multă vreme parte a sistemului de învăţământ organizată după legi, reguli, norme valabile şi

aplicabile zeci de ani. Politicile şi strategiile se stabileau la nivel central, unitatea şcolară cu tot ce presupune aceasta, nu face

altceva decât să aplice o astfel de politică. Rezultatul era că toate şcolile arătau şi funcţionau la fel. Astăzi, într-o lume a

comunicării, a informaţiei şi concurenţei învăţământul nu mai poate rămâne cantonat în nişte jaloane stabilite o dată pentru

totdeauna.

Dacă gândim şcoala ca o organizaţie (de niveluri şi de dimensiuni diferite) ce trebuie să facă faţă concurenţei şi

provocărilor viitorului, atunci este imperios necesar să renunţăm la modelele tradiţionale de gândire, la modelele statice de

gândire pentru a implementa modele dinamice, flexibile şi calitative singurele capabile să-i asigure succesul pe piaţa

competiţiei şcolare.

Mediul intern şi extern în care funcţionează şcoala se schimbă, condiţiile interne şi externe nu mai sunt aceleaşi, de

aceea trebuie operate modificări la nivelul de vârf al managementului, management care trebuie să se bazeze pe gândire

creatoare, dinamică şi inteligentăi.

În proiectarea planurilor de dezvoltare instituţională identificarea mediului intern, cât şi a celui extern ca doi factori

fundamentali de care depinde succesul aplicării strategiei proiectate pentru progresul şcolii vizate.

ARGUMENT

3

Singurul mod de gândire eficient este modelul strategic, iar o companie nonprofit, aşa cum este şcoala care este

capabilă să funcţioneze pe baza unei gândiri strategice, abordează un management strategic. Această direcţie este cotată a fi

optimă deoarece, „managementul strategic este procesul prin care se generează şi se controlează schimbările strategice ale unei

organizaţii în scopul realizării unor obiective fundamentale.

Dimensiunea strategică a managementului este asigurată de existenţa unei gândiri strategice şi a unei culturi

organizaţionale favorabile schimbării şi performanţei într-un mediu extern concurenţei”ii.

Managementul strategic nu este aplicabil exclusiv numai în organizaţiile generatoare de profit, el se poate aplica cu

succes şi organizatiilor nonprofit, însă ideea fundamentală este crearea unui climat de performanţă şi calitate. Implementat cu

succes în învăţământul superior, managementul strategic îşi găseşte aplicabilitate din ce în ce mai mult şi în învăţământul

preuniversitar.

Dacă privim şcoala ca o ofertă de servicii pentru societate, într-o competiţie cu alţi furnizori de servicii educaţionaleiii

atunci este nevoie de elaborarea unei strategii pentru obţinerea resurselor financiare şi umane necesare unei funcţionări

optime.

Proiectul de dezvoltare instituţională subsumează elementele managementului strategic : scop, obiective, plan de acţiune

etc.

Proiectul ca instrument al politicii manageriale a directorului centrat pe schimbare, pe inovare şi dezvoltare şcolară în

plan structural şi funcţional este un instrument de coordonare a activităţiilor în condiţii de incertitudine, fiind destinat

deopotrivă celor din interiorul, cât şi celor din exteriorul şcolii. Acesta se concentrează asupra finalităţilor educaţiei :

dobândirea de abilităţi, atitudini şi competenţe. În acelaşi timp asigură dezvoltarea tututror domeniilor funcţionale ale

managementului – curricumulum, resurse materiale şi financiare, resurse umane, relaţii sistemice şi comunitare. În aceeaşi

măsură asigură coerenţa transpunerii strategiei pe termen lung a şcolii într-o listă de obiective pe termen scurt, ce pot fi uşor

înţelese şi managiateiv.

4

Proiectul de dezvoltare instituţională oferă colectivului şcolar posibilitatea pro-acţiei şi nu a reacţiei la schimbare,

impunând o evoluţia în primul rând a culturii organizaţionale.

În aceeaşi măsură, Proiectul de dezvoltare instituţională favorizează creşterea încrederii în capabilităţile, capacităţile şi

forţele proprii, atât ale individului, cât şi ale şcolii, asigurând dezvoltarea profesională şi personală, fiind actul de naştere al

unei şcoli incluzive.Totodată, documentul este un instrument de lucru care întăreşte parteneriatele din interiorul şi exteriorul

unităţii şcolare, stimulând dezvoltarea ethosului şcolar.

Descentralizarea sistemului de învăţământ implică, automat, trecerea de la comunicarea pe verticală la comunicarea pe

orizontală şi diagonală. În aceste condiţii de sporire considerabilă a autonomiei şcolii, parteneriatul instituţional devine un

instrument esenţial al activităţii manageriale, de mai multe ori mai important decât relaţiile de tip ierarhic.

Se trece,astfel, de la organizarea înaltă a activităţii de proiectare la una plată şi ramificată. Ca urmare a acestui

demers, centrul activităţii de proiectare este şcoala şi mai ales relaţia educaţională fundamentală dintre profesori şi elevi, iar

proiectele iniţiate de şcoală, şi între acestea cel mai importatant este Proiectul de dezvoltare instituţională a şcolii reprezintă

expresia concretă a echilibrului dintre reglementări şi iniţiative, negociind, în favoarea şcolii, compromisul dintre logica de tip

birocratic (descendentă) şi cea de tip autonom(ascendentă).

El are caracter anticipativ şi valoare strategică.şi ţine seama de complexitatea, diversitatea şi amplitudinea activităţilor

şcolare, fiind rodul analizei şi reflecţiei critice asupra situaţiei de fapt. Ca urmare, proiectul explorează şi propune utilizarea

cât mai raţională a resurselor existente, pentru atingerea obiectivelor propuse şi satisfacerea nevoilor organizaţieiv.

El este centrat pe problemele cheie ale şcolii şi are o identitate a sa care îl face dificil de copiat sau de transpus ca atare

în altă şcoală.

El reprezintă „platforma electorală”vi a şcolii, expresia politicii de dezvoltare a acesteia, într-un cuvânt instrumentul

care asigură succesul pe piaţa educaţională.

5

I.PREZENTAREA ORGANIZATIEI

1.1.1. COMUNITATEA

Răcăşdia se învecinează la Nord-Est cu oraşul Oraviţa,la Nord cu comuna Vărădia,la Nord-Vest cu comuna Vrani,la Vest cu

comuna Berlişte,la Sud cu comuna Ciuchici şi la Est cu comuna Ciclova Română.La intrare în localitate,din partea de Est,este

străbătută de Paralela 45. Comuna beneficiază chiar şi de prima cale ferata din ţară (Oraviţa-Baziaş),construită între 1846-

1854.Răcăşdia este străbătută şi de şoseaua naţională 57,Moraviţa-Orşova.Prin comună trec pârâurile Răcăşdiuţa,de unde derivă şi

numele de Răcăşdia de la mulţimea racilor care populau pârâul, şi pârâul Valea Mare. Prima atestare documentară a localităţi apare în

anul 1690,în Istoria judeţului Caraş a lui Pesty Frigies ,pe atunci localitatea se chema Răcăştia. În data de 3 Iunie 1933,Regele Carol al

II-lea,însoţit de Principele Mihai I,a vizitat Răcăşdia.Cu acest prilej,s-a început construirea casei culturale,prima cărămidă punând-o

chiar regele,care a donat şi o sumă mare de bani. Răcăşdenii au fost creştini ortodocşi,dar de prin anul 1912 s-a raspândit şi cultul

baptist,adus din S.U.A..Prima biserică ortodoxă, din lemn a fost ridicată în 1733.Biserica nouă a fost construită între 1770-1778,din

piatră şi cărămidă.În anul 1904 biserica este îngrădită cu un zid de piatră cioplită peste care s-a montat un gard de fier. În jurul anului

1700 a fost edificată şcoala.Clădirea veche era din piatră cu acoperişul din şindrilă

Suprafaţă localităţii era de 28.125 de jugăre cadastrale, iar populaţia cuprindea 3.382 de locuitori, din care:3.030 români, , 8

germani, , alte naţionalităţi: 22

Oameni harnici, gospodari şi iubitori de frumos, teregovenii îmbină tradiţia cu noul, încercând să dea contur viitoarei aşezări

urbane.

Aici, Dumnezeu, natura, oamenii, sudoarea, educaţia, cultura, finanţele şi distracţia trăiesc în armonie.

Agroturismul deschide o nouă perspectivă.

1.1.2. ŞCOALA

• Cea mai veche şcoală din Racasdia

SSCCUURRTT IISSTTOORRIICC AALL CCOOMMUUNNIITT?? ?? IIII ?? II AALL ??CCOOLLIIII

((MMeeddiiuull eexxtteerrnn))

6

• În jurul anului 1700 a fost edificată şcoala.Clădirea veche era din piatră cu acoperişul din şindrilă.La început şcoala avea duar o sală

de învăţământ,destul de spaţioasă,putând primi până la 100 de elevi.Din 1872,înmulţindu-se numărul copiilor,s-a înfiinţat încă o

clasă.În 1879,s-a creat şi clasa a III-a ,dar numai pentru un an,reânfiinţându-se în 1906.În anul 1884 s-a construit un nou

local,alăturat celui vechi,şcoala dispunând acum de 4 săli de clasă.

• Până în anul 1891 a avut statut de şcoală comunală, cu limba de predare română şi maghiară, iar învăţătorii, unul român şi unul

maghiar, au fost plătiţi de comunitate;

• În condiţiile dualismului austro-ungar, în anul 1899, şcoala devine instituţie de stat cu limba de predare maghiară, situaţie care a

durat până la finele primului război mondial.

• Anii interbelici - O nouă etapă - şcoala devine proprietate a statului român;

-în anul 1939 apare în evidenţele administrative şcolare apare o cantină si un internat unde levii serveau masa si erau cazati in

cursul saptamanii.

În 2004 in urma reabilitarii realizate cu ajutorul BM şcoala se compune din :

Scoala cu clasele I-VIII-PJ

GradinitaPN –locatie diferita

Scoala primara Vraniut

Gradinita PN Vraniut

CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ - Reflectată prin:

Prestigiul

• cadrelor didactice

• absolvenţilor

7

Absolvenţi ai şcolii de-a lungul timpului

Profesor dr. Gheorghe Goian profesor la facultatea de muzica din Timisoara;

Profesor dr. Dragan Iosif profesor de pedologie la Institultul Agronomic din Timisoara

Dr Braila Ilie director la mai multe ISCIP( Caracal, Fetesti si Berzovia)

Dr. Cotreanti Viorel doctor in neurochirurgiae Spitalul Fundeni Bucureasti

Prof. Dr. Falca Constantin, profesor la Institutul Agronomic Timisoara

Populaţia şcolară:

Număr de elevi / grupe /clase

învăţământ preprimar :58preşcolari / 3 grupe

învăţământ primar : 88 elevi / 6 clase

învăţământ gimnazial: 81elevi / 4clase

Mediul de provenienţă : rural

Personal didactic

Număr personae

Personal didactic titular

11

Personal didactic suplinitor

8

Personal didactic auxiliar

1

Personal nedidactic

4

.. AANNAALLIIZZAA IINNFFOORRMMAA??IIIILLOORR DDEE TTIIPP CCAANNTTIITTAATTIIVV ((MMeeddiiuull iinntteerrnn))

RReessuurrssee uummaannee –– eelleevvii

RReessuurrssee uummaannee –– ppeerrssoonnaall ddiiddaaccttiicc,, ddiiddaaccttiicc aauuxxiilliiaarr şşii nneeddiiddaaccttiicc

8

Nivelul de pregătire a personalului didactic

Număr personae

Calificat

19

Necalificat

1

Absolvenţi de cursuri de formare / perfecţionare

7

Continuarea studiilor

0

Cadre didactice cu cunoştinţe TIC

5

Stabilitatea personalului didactic

Număr personae

Număr cadre didactice cu domiciliul în localitate

9

Număr cadre didactice care fac naveta

10

Calitatea personalului didactic:

Numărul de cadre didactice: 19 din care: Bărbaţi: 1 Femei: 18. Pregătirea iniţială a cadrelor didactice:

Învăţători / Institutori / educatoare ............................11.cadre Profesori ...............................................................8 cadre, din care 8calificati Numărul total al personalului.........19cadre, din care 18 calificati

Structura personalului didactic după grupe de vârstă: 7 sub 35 de ani, 7 sub 50 de ani, 5 peste 50 de ani;

Personal didactic auxiliar: 1;

Personal nedidactic 4

9

Resurse materiale ale unităţii şcolare

Număr

Săli de clasă:

13

Laboratoare şi cabinete de informatică

0

Biblioteca şcolară- număr de volume de carte

1 cu 2300 volume

Grupuri sanitare 3

Bază materială corespunzătoare, în bună parte învechită, cu uşoare îmbunătăţiri realizate prin sponsorizări, autofinanţare sau resurse

financiare ale autorităţii locale sau ale părinţilor copiilor.

Manualele au fost asigurate în totalitate, conform comenzilor întocmite de conducerea unităţii

de învăţământ.

Resursele finaciare sunt insuficiente.

SSttrruuccttuurraa CC..DD..ŞŞ,, ........ ooppţţiioonnaallee;;

PPrrooiieeccttee ppeennttrruu aaccttiivviittaatteeaa eexxttrraaşşccoollaarrăă şşii eexxttrraaccuurrrriiccuullaarrăă:: Educaţia pentru sănătate, Educatie ecologica, Eductie rutiera,

Educatie spirituala

PPrrooiieeccttee jjuuddeeţţeennee:: EEdduuccaaţţiiee pprriinn aarrttăă şşii TTrraaddiittiiii ssii oobbiicceeiiuurrii ddee CCrraacciiuunn..

RReessuurrssee mmaatteerriiaallee şşii ffiinnaanncciiaarree

CCuurrrriiccuulluumm

10

DDiimmeennssiiuunnii ffiizziiccee::

oo SSuupprraaffaaţţăă:: 66220000 hhaa,, ddiinn ccaarree:: AAggrriiccooll:: 55996600 hhaa;; PPăădduurrii:: 221144hhaa;;

oo PPooppuullaaţţiiee:: 22117777 llooccuuiittoorrii.. Populaţia este în scădere datorită sporului natural negativ cât şi soldului negativ al migraţiei din

ultimii ani, pe fondul declinului economic

PPrroobblleemmee ssoocciiaallee:: RRaattaa şşoommaajjuulluuii eessttee ssuubb cceeaa jjuuddeeţţeeaannăă,, ddeeooaarreeccee ppooppuullaaţţiiaa aappttăă ddee mmuunnccăă aa bbeenneeffiicciiaatt ddee ooppoorrttuunniittaatteeaa

aappaarriiţţiieeii uunnoorr aaggeennţţii eeccoonnoommiiccii îînn oorraaşşuull OOrraavviittaa,, ddee ppăăssttrraarreeaa llooccuurriilloorr ddee mmuunnccăă ddee ccăăttrree îînnttrreepprriinnddeerriillee ddee ttrraaddiiţţiiee ddiinn

zzoonnăă,, ddaarr şşii ddee ffiirrmmeellee ddiinn ccoommuunnăă.. SSttaarreeaa ddee ssăănnăăttaattee eessttee aassiigguurraattăă pprriinn ppeerrssoonnaalluull ccaalliiffiiccaatt ddee llaa DDiissppeennssaarruull UUmmaann

RRaaccaassddiiaa,, nneeîînnrreeggiissttrrâânndduu-- ssee ccaazzuurrii ssppeecciiaallee..

SSiittuuaaţţiiaa eeccoonnoommiiccăă eessttee pprreeccaarrăă:: MMaajjoorriittaatteeaa ppooppuullaaţţiieeii aappttee ddee mmuunnccăă lluuccrreeaazzăă îînn aaggrriiccuullttuurrăă,, ooccuuppaaţţiiaa ddee bbaazzăă ffiiiinndd

ccrreeşştteerreeaa aanniimmaalleelloorr.. IInnssttiittuuţţiiiillee bbuuggeettaarree ccaarree aassiigguurrăă cceellee mmaaii mmuullttee llooccuurrii ddee mmuunnccăă ssuunntt:: PPrriimmăărriiaa,, AAddmmiinniissttrraaţţiiaa

FFiinnaanncciiaarrăă şşii şşccooaallaa..

o DDiissttrriibbuuţţiiaa ppuutteerriiii llaa nniivveell llooccaall:: Consiliul Local Racasdia este format din 11 consilieri, iar cadrele didactice au 1

reprezentant.

AAmmbbiiaannţţaa ddiinn uunniittaatteeaa şşccoollaarrăă:: În unitatea de învăţământ există o ambianţă propice desfăşurării procesului de învăţământ.

Relaţiile dintre elevi sunt de cooperare şi întrajutorare, fără conflicte şi discriminări. Colectivele de elevi din formaţiunile de

studiu sunt bine închegate.

RReellaaţţiiiillee ccuu ddiiffeerriitteellee ccaatteeggoorriiii ddee ppeerrssoonnaall:: Relaţiile elevilor cu toate cadrele didactice sunt de respect reciproc şi concurenţă

loială.

RReellaaţţiiiillee ccuu ccoommuunniittaatteeaa

AANNAALLIIZZAA IINNFFOORRMMAA??IIIILLOORR DDEE TTIIPP CCAALLIITTAATTIIVV ((MMeeddiiuull iinntteerrnn))

RReessuurrssee uummaannee –– eelleevvii

11

MMeeddiiuull ssoocciiaall ddee pprroovveenniieennţţăă:: nniivveell ddee eedduuccaaţţiiee,, ooccuuppaaţţiiiillee ppăărriinnţţiilloorr,, aammbbiiaannţţaa ffaammiilliiaallăă,, iinntteerreessuull ppeennttrruu eedduuccaaţţiiee eettcc.. -- Deşi în

ultimul timp asistăm la o deteriorare a condiţiilor de trai ale familiilor dinRacasdia, iar numărul persoanelor din grupurile

dezavantajate este în creştere, totuşi se observa o menţinere a interesului pentru educaţie. Puţini părinţi ai elevilor au renunţat

la finalizarea învăţământului obligatoriu.Aceştia fac parte din grupurile dezavantajate, cu precădere romi.

RReezzuullttaatteellee llaa îînnvvăăţţăăttuurrăă-- pprroommoovvaabbiilliittaattee 9955%% llaa pprriimmaarr,, 8899%% llaa ggiimmnnaazziiaall ((77rreeppeetteennttii))

.. PPaarrttiicciippaarreeaa llaa eedduuccaaţţiiee eessttee bbuunnăă.. CCaauuzzeellee nneeppaarrttiicciippăărriiii llaa eedduuccaaţţiiee,, aa iinnddiisscciipplliinneeii uunnoorr eelleevvii ssuunntt:: reţinerea copiilor de către

familie,căsătoriile premature,situaţia socio – economică, plecări temporare în străinătate,nesupravegherea elevilor de către

familie, influenţa mass-media etc.

Ponderea elevilor din grupurile dezavantajate: peste 50%. În fiecare clasă există copii cu CES, pentru care in acest an vom

derula actiuni in vederea obtinerii sprijinului CJRAE.

Numărul de elevi care au abandonat şcoala în anul trecut: 7 elevi

Principalele motive pentru abandon:

Reţinerea elevilor pentru muncile agricole;

Familia nu dispune de resurse financiare corespunzătoare;

Căsătorii premature;

Mentalitatea şi tradiţiile grupurilor etnice.

Numărul de elevi cu media scăzută la purtare pentru absenţe: 7 elevi

Principalele motive ale numărului mare de absenţe:

Nesupravegherea elevilor ca urmare a mobilităţii membrilor familiei în plan european;

Traumatizarea elevilor din cauza absenţei părinţilor plecaţi în căutarea unui loc de muncă;

Lipsa de coerenţă în supravegherea propriilor copii ca urmare a mobilităţilor;

Lipsa motivaţiei pentru educaţie din varii motive:

o absenţa resurselor financiare pentru cumpărarea celor necesare frecventării şcolii;

o capacităţi intelectuale reduse;

o absenţa unor programe individualizate;

12

o folosirea excesivă a metodelor tradiţionale de predare – învăţare – evaluare;

o legătura dintre şcoală şi familie are disfuncţionalităţi;

o absenţa unor activităţi educative specifice sporirii motivaţiei pentru învăţare;

o informaţii insuficiente puse la dispoziţia familiilor despre situaţia la învăţătură şi disciplină a copiilor.

RReellaaţţiiiillee iinntteerrppeerrssoonnaallee -- Relaţiile interpersonale se bazează pe înţelegere, colaborare, spirit de echipă. Relaţiile ierarhice

funcţionează conform organigramei instituţiei şi nu s-au înregistrat conflicte majore care să deterioreze calitatea serviciilor

educaţionale.

EExxppeerriieennţţăă şşii ppeerrffoorrmmaannţţăă -- Colectivul de cadre didactice are o experienţă bogată şi cu rezultate remarcabile.

GGrraaddee ddiiddaaccttiiccee:: 22 ddeebbuuttaannttii ,, 44 ddeeffiinniittiivvaatt,, 1111 ggrraadduull IIII,, 44 ggrraadduull II ,, -- O analiză a situatiei prezentate scoate în evidenţă înalta

pregătire profesională a colectivului de cadre didactice şi interesul tuturor pentru propria pregătire profesională. CCaalliittaatteeaa

ffoorrmmăărriiii ccoonnttiinnuuee este una dintre preocupările de bază.

MMoodd ddee ccoommuunniiccaarree -- Comunicarea se realizează prin multiplele sale forme, individual sau în grup, pe orizontală sau pe

verticală, cu respectarea regulamentelor şi a metodologiilor.

MMaannaaggeemmeennttuull uunniittăăţţiiii şşccoollaarree -- Programele, planurile manageriale şi proiectele care particularizează activitatea au fost

ancorate în realitate, au avut o structură flexibilă, oferind posibilitatea colegilor să-şi pună în valoare profesionalismul,

creativitatea şi responsabilitatea în identificarea şi precizarea obiectivelor specifice misiunii proprii, a activităţilor şi resurselor

propuse pentru creşterea calităţii învăţământului.

Cadrele didactice manifestă interes pentru metodele interactive, fapt demonstrat de aranjarea mobilierului în clasă.

Mobilierul este modulat în funcţie de următorii factori: personalitatea cadrului didactic, deschiderea fiecăruia pentru o altfel

de învăţare, spaţiul de care dispune etc.

RReessuurrssee uummaannee –– ppeerrssoonnaall ddiiddaaccttiicc,, ddiiddaaccttiicc aauuxxiilliiaarr şşii nneeddiiddaaccttiicc

13

Clădirea şcolii are o vechime de peste 300 de ani, dar in anul 2004 cu fonduri de la Banca Mondiala scoala a fost reabilitata.

Cu acesta ocazie s-au facut consolidari la fundatie si la acoperis.

S-a facut o reimpartire a spatiului, dar au ramas tot 8 Sali de clasa, spatiu insuficient pentru infiintarea de laboratoare sau CDI.

Amenajarea scolii a schimbat aspectul acesteia.A fost instalata apa curenta si incalzire centrala.

Spatiul in care isi desfasoara activitatea Gradinita PN este de asemenea intr-o cladire veche , care a fost reamenajata si

beneficiaza in prezent de incalzire centrala si apa curenta.

Periodic au loc activitati de:

o zugrăvirea claselor, ambientare, achiziţionarea de obiecte de inventar specifice (draperii, perdele, feţe de masă, găleţi

pentru apă, ligheane) etc.

o Participare la activităţile pentru igienizarea claselor

o Organizarea de excursii.

Sălile de clasă sunt utilizate doar de către o clasă şi de aceea se reuşeşte păstrarea bazei didactico – materiale. Toate sălile

dispun de mobilier nou, modular, flexibil.

O sala de clasa a fost transformata in sala de sport si s-a amenajat partial in acest scop si s-a mai amenajat o sala de clasa

pentru clasa pregatitoare, ambele cu fonduri de la Consiliul Local.

Sălile de clasă nu dispun de dotare tehnică. Sălile de clasă diferă ca şi dimensiune, unele dintre ele au fost realizate prin

ridicarea unor pereţi despărţitori. Părinţii iau parte la îmbunătăţirea aspectului clasei .

RReessuurrssee mmaatteerriiaallee şşii ffiinnaanncciiaarree

14

SSttrraatteeggiiii ddee pprreeddaarree –– îînnvvăăţţaarree –– eevvaalluuaarree uuttiilliizzaattee:: TTRRAADDIIŢŢIIOONNAALLEE ŞŞII AALLTTEERRNNAATTIIVVEE..

CCaalliittaatteeaa ooffeerrtteeii CC..DD..ŞŞ..:: DDIIVVEERRSSIIFFIICCAATTĂĂ,, MMOOTTIIVVAANNTTĂĂ,, IINNEEDDIITTĂĂ..

CCaalliittaatteeaa pprrooggrraammeelloorr eellaabboorraattee:: UUNNIITTAATTEE ÎÎNNTTRREE FFOORRMMĂĂ ŞŞII CCOONNŢŢIINNUUTT..

CCuurrrriiccuulluumm iinnddiivviidduuaalliizzaatt:: IINNEEXXIISSTTEENNTT.. CCaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccee nnuu ssuunntt pprreeggăăttiittee ppeennttrruu aa rrăăssppuunnddee nneevvooiilloorr iinnddiivviidduuaallee,,

oorrggaanniizzaaţţiioonnaallee şşii ccoommuunniittaarree..

Puncte tari:

Cunoşterea de către comunitate a problemelor şcolii;

Deschiderea manifestată de autorităţile locale pentru şcoală şi pentru parteneriate externe.

Implicarea primăriei în asigurarea resurselor financiare necesare realizării încălzirii centrale în şcoala structura Vraniut

Premierea elevilor performanţi,;

Aprecierea serviciilor educaţionale oferite de şcoală;

Diversitatea parteneriatelor încheiate cu instituţiile din localitate;

Puncte slabe:

spaţii insuficiente pentru a asigura toate serviciile educationale de calitate: Bibliotecă, CDI, sala de sport etc.

scaderea populatiei scolare din cauza migratiei locuitorilor comunei

scaderea interesului parintilor si a elevilor pentru procesul de scolarizare

activităţi limitate de diversificare şi promovare a relaţiilor cu comunitatea, în vederea realizării idealului de „şcoală

comunitară – şcoală incluzivă”;

management defectuos al accesării unor proiecte specifice;

parteneriat uneori formal etc.

Consiliul Local sprijină procesul de învăţământ, dar resursele financiare sunt insuficiente pentru a face faţă multiplelor nevoi

ale şcolilor Racasdia si Vraniut.

CCuurrrriiccuulluumm

RReellaaţţiiiillee ccuu ccoommuunniittaatteeaa

15

INDICATORI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI:

Rezultate şcolare: ponderea elevilor cu rezultate bune şi foarte bune: 50%

Anul scolar 2013-2014 Anul scolar 2014-2015

Elevi participanti la EN 20 14

Elevi repartizati in ses I 20 14

Comportament social: bun

Disciplină: satisfăcător

Absenteism : nu se datoreaza chiului

2013-2014 2014-2015 2015-2016

Ciclul Total

absente

Motivate Total

absente

Motivate Total

absente

Motivate

primar 542 207 1552 617 1981 222

gimnazial 6184 3274 6390 2623 1947 1561

Rata abandonului şcolar : constantă

2013-2014 2014-2015 2015-2016

7 elevi 7 elevi 7 elevi

Probleme comportamentale:

16

o intoleranţă

o încălcarea regulilor de păstrare a curăţeniei în şcoală şi locurile publice

o frecventarea localurilor interzise minorilor (bar, birt etc.)

o consumul de tutun şi băuturi alcoolice de la vârste fragede

Încălcări ale legii: Nu au fost semnalate

Activităţi sociale şi culturale:

o serbări

o spectacole cu tematică tradiţională

o excursii

o întâlniri

o schimb de experienţă

Satisfacerea cerinţelor părinţilor :

elaborarea opţionalelor în conformitate cu deciziile părinţilor

incercari permanente de stabilire a unei bune comunicari cu printii

implicarea parintilor in rezolvarea problemelor scolii

Scoala parintilor

Numărul de cereri de transfer : în creştere

PĂRINŢII ELEVILOR DIN GRUPURILE DEZAVANTAJATE , CU FOCALIZARE PE RROMI

Ca urmare a slabei dezvoltări economice a zonei, familiile din grupurile dezavantajate, cu focalizare pe rromi, sunt în căutarea

unui loc de muncă în plan judeţean, regional sau chiar european. Din investigaţiile efectuate în Racasdia şi în zonă a rezultat faptul că

17

majoritatea părinţilor elevilor de etnie rroma nu au finalizat studiile obligatorii, ceea ce nu permite o inserţie socio – profesională a

acestora şi nici o creştere a resurselor financiare necesare unui trai decent.

Deşi au fost familii stabile, tendinţa este de creştere a mobilităţii ca urmare a factorilor mentionaţi anterior. Veniturile

părinţilor se rezumă la următoarele surse:

o alocaţiile copiilor;

o ajutoare sociale;

o efectuarea de munci ocazionale la muncile agricole, în gospodării individuale din localitate;

o activităţi de curăţenie generală la solicitarea unor cetăţeni;

o activitati desfasurate in afara tarii.

Colaborarea dintre părinţii rromi şi şcoală este dificilă datorită nivelului scăzut de educaţie al acestora şi datorită perceperii

şcolii ca pe o instituţie de ajutor material: alocaţie, rechizite, bursă. Ca o soluţie pentru îmbunătăţirea acestei colaborări considerăm că

este oportună existenţa unui mediator şcolar, de etnie rromă.

ELEVII DIN GRUPURILE DEZAVANTAJATE , CU FOCALIZARE PE RROMI

Elevii de etnie rromă sunt integraţi în clasele de elevi alături de colegii lor de alte etnii. În majoritatea cazurilor nu există

probleme de relaţionare între aceştia. În ceea ce priveşte accesul la educaţie a tinerilor şi adulţilor din grupurile dezavantajate, cu

focalizare pe rromi, situaţia se prezintă astfel:

o subiecţii au prezentat deschis piedicile ce le-au stat în calea unei inserţii socio-profesionale adecvate;

o pastrarea in mod nejustificat aunor traditii privind casatoria fetelor;

18

o ponderea mare a tinerilor şi adulţilor care nu au finalizat studiile învăţământului primar şi gimnazial;

o întreruperea studiilor s-a datorat factorilor semnalaţi anterior;

o membrii grupului nu conştientizează nevoia de educaţie şi de certificare a competenţelor profesionale, din perspective

integrării în UE;

o comunicare rapidă a membrilor grupului când au ca partener de dialog un fost diriginte / cadru didactic, dar si contradictia

intre cele discutate si faptele ulterioare

o dorinţa de a valorifica tradiţiile şi obiceiurile etniei;

o majoritatea subiecţilor sunt părinţi de elevi, cu resurse financiare foarte reduse.

PUNCTE TARI

Toate ciclurile de învăţământ deţin mobilier nou , adecvat unui învăţământ interactiv, formativ;

Personalul didactic este deschis schimbării, interesat de programele de formare pentru un învăţământ incluziv, cu o bună

pregătire profesională şi cu o însemnată experienţă în derularea de parteneriate;

AANNAALLIIZZAA SS..WW..OO..TT..

19

Comunitatea şi autorităţile locale manifestă interes pentru accesul la educaţie;.

Membrii grupurilor defavorizate sunt informaţi în legătură cu acest program şi manifestă interes pentru continuarea studiilor

şi certificarea competenţelor;

Corelarea ofertei educaţionale cu dezvoltarea economică locală;

Avantajul unei aşezări într-un mediu favorabil;

Ambientarea spaţiilor educaţionale cu resurse materiale locale;

Aplicarea unui sistem de evaluare complex, prin îmbinarea metodelor tradiţionale cu cele alternative;

Rezultate bune la învăţătură şi la examenele naţionale;

Valoare adăugată în performanţa şcolară;

Parteneriate în plan comunitar local, judeţean, interjudeţean;

Activităţi extraşcolare şi extracurriculare bogate şi diversificate în vederea afirmării personalităţii şcolii în plan comunitar;

Dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale prin proiecte M.E.N. şi ale autorităţii locale.

PUNCTE SLABE

Resursele financiare sunt insuficiente pentru satisfacerea nevoilor unităţilor şcolare din comună

Numărul mare de tineri şi adulţi din localitate şi din zonă, care nu au finalizat învăţământul primar, gimnazial sau ciclul inferior al

liceului;

Ofertă educaţională diversificată, dar nu individualizată;

Inserţie socio – profesională precară din cauza studiilor;

Bibliotecă dotată, dar nefuncţională din cauza absenţei spaţiului;

Centrul de Documentare şi Informare nu funcţionează din lipsa spaţiului;

Resurse financiare extrabugetare reduse;

20

Elevi cu motivaţie scăzută pentru învăţare;

Slaba implicare a părinţilor şi a altor factori educaţionali în proiectarea, organizarea şi desfăşurarea unor activităţi extraşcolare şi

extracurriculare;

Disfuncţionalităţile din relaţia şcoală – familie generează comportamente deviante ale elevilor (renunţarea la educaţie, limbaj

vulgar, distrugerea bunurilor, consum de tutun şi alcool, violenţă etc.), atitudini de indiferenţă faţă de educaţie ale elevilor şi

ale familiilor lor, insuficienta implicare a tuturor factorilor în activităţile ce deschid perspectiva şcolii comunitare.

Accesul limitat al cadrelor didactice la stagii de formare legate de strategii alternative şi TIC;

Costul ridicat al stagiilor de formare.

Lipsa experientei cadrelor didactice in derularea de proiecte si programe.

OPORTUNITĂŢI

existenţa legislaţiei şcoalare şi a cadrului legal;

existenta unei comunităţi stabile din punct de vedere social şi economic ;

pluralismul cultural

deschiderea spre parteneriate a instituţiilor locale şi judetene ;

Potenţial etnografic şi folcloric nevalorificat;

AMENINŢĂRI

populatie şcoalară în scadere ;

riscul îmbătrânirii populaţiei, ca urmare a mobilităţilor;

scăderea încrederii în şcoală a comunităţii locale, în special a părinţilor;

21

mobilitatea familiilor în căutarea unui loc de muncă;

contextul socio – economic destabilizator al localităţii / judeţului;

pierderea tradiţiilor şi a obiceiurilor în contextul modernizării localităţii.

POLITIC legislaţia şcolară :

Legea Învăţământului LEN nr.1/2011

Legea statutului personalului didactic LEN nr. 1/2011

Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor din învăţământul preuniversitar;

programe şi proiecte

Proiecte de dezvoltare instituţională derulate de : MEN, ISJ, CCD ;

ECONOMIC

Situaţia economică precară a judeţului, zonei şi a localităţii;

Majoritatea populaţiei lucrează în agricultură, ceea ce oferă insuficiente resurse financiare pentru asigurarea serviciilor

educaţionale de calitate;

Perspectiva revitalizării economice din zona Oravita

Dezvoltarea agroturistică a localităţii şi a societăţilor comerciale de exploatare a lemnului.

AANNAALLIIZZAA PP..EE..SS..TT.. ((EE))

22

SOCIAL

predomină persoanele fără un loc de muncă, altul decât cel în gospodăria individuală ;

majoritatea veniturilor provin din comercializarea produselor obţinute în gospodăriile proprii;

orientarea spre învăţământul tehnologic şi şcoli profesionale ;

familiile au în general încredere în educaţie ca mijloc de dezvoltare personală şi profesională ;

din punct de vedere religios pe lângă ortodocşi există familii (majoritatea de etnie rromă) aparţind altor culte religioase;

Populaţia ocupată în agricultură este în pragul sărăciei (peste 60%), datorită veniturilor scăzute obţinute din vânzarea

produselor vegetale şi animaliere;

Cazurile de delincvenţă juvenilă sunt rare.

TEHNOLOGIC

Şcoala dispune de spaţii de formare, dar dotarea cu aparatură este necorespunzătoare.

Există spaţii şcolare dotate cu mobilier de foarte bună calitate;

Puţine familii au claculatoare şi nu sunt racordate la Internet ;

majoritatea familiilor au acces la TV prin cablu ;

ECOLOGIC

Activitatea şcolii nu afectează mediul prin gunoiul şi deşeurile produse;

Şcoala are containere de depozitare;

23

Idealul educaţional, aşa cum este prezentat în Legea învăţământului „constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a

individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi creative”.

Finalităţile învăţământului- formarea personalităţii umane- pot fi atinse prin : însuşirea cunoştiinţelor ştiinţifice, formarea

capacităţilor intelectuale, a disponibilităţilor afective şi abilităţilor practice prin asimilarea de cunoştinţe umaniste, ştiinţifice,

tehnice şi estetice.

Asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală favorizează instruirea şi autoinstruirea pe durata întregii vieţi, educarea în sprijinul

respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnităţii şi toleranţei, al schimbului liber de opinii, cultivarea

sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice, a respectului pentru natură şi mediul înconjurător. Dezvoltarea

armonioasă a individului se realizează şi prin educaţie fizică şi igenico-sanitară şi practicarea sportului. Învăţământul asigură

cultivarea dragostei faţă de ţară, faţă de trecutul istoric şi faţă de tradiţiile poporului român.

Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor din învăţământul preuniversitar, ordinele şi metodologiile emise de

Ministerul Educaţiei Nationale, susţin politicele educaţionale şi demersurile pentru relizarea schimbările din învăţământ.

Proiectul de dezvoltare instituţională potae fi definit ca un set de intervenţii generale privind orientarea dezvoltării unităţii

şcolare, iar în condiţiile actuale el trebuie să devină un document realist, personalizat, cu posibilitatea de a fi îmbunătăţit continuu.

Astfel, condiţiile strategice identificate sunt : adecvarea, realizabilitatea, economicitatea, simplitatea şi precizia, operaţionalitatea,

continuitatea şi flexibilitatea, dar mai ales viabilitatea în timp.

Cadrul legal există , intentia de asemenea. Rămâne ca proiectul de dezvoltare instituţională să devină realiatea care să

influenteze calitativ actul educaţional.

ELABORAREA IPOTEZEI DE LUCRU

24

II. VIZIUNEA SCOLII

„ Şcoala în care toată lumea învaţă - profesorii lucrând în echipă cu elevii şi cu

membrii ai comunităţii „

Şcoala trebuie să fie instituţia care să-l ajute pe copil să se descopere pe sine, să devină util pentru el şi pentru ceilalţi, să

devină el însuşi un creator de viziuni.

III. MISIUNEA SCOLII

Pornind de la schema de mai sus, scopul şcolii noastre este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa

părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, printr-un

corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, vom forma o

personalitate complexă.

ŞŞccooaallaa nnooaassttrrăă eessttee llooccuull îînn ccaarree eelleevvii,, ttiinneerrii // aadduullţţii ,, ccaaddrree ddiiddaaccttiiccee şşii ppăărriinnţţii ccoonnssttrruuiieesscc îîmmpprreeuunnăă

vviiiittoorruull ccoommuunniittăăţţiiii..

ŞŞccooaallaa vvaa ffii uunn cceennttrruu mmuullttiiffuunnccţţiioonnaall ccaarree vvaa aassiigguurraa sseerrvviicciiii eedduuccaaţţiioonnaallee ddee ccaalliittaattee ccoonnffoorrmm aaşştteeppttăărriilloorr

ccoommuunniittăăţţiiii..

25

TRANSPARENŢA

COMUNICAREA

COLEGIALITATE

TOLERANŢA

EDUCAŢIA PENTRU DREPTURILE OMULUI

INTEGRAREA EUROPEANĂ

26

V.TINTE STRATEGICE

A. DEZVOLTAREA CURRICULARĂ

1) Schimbarea valorilor de baza ale culturii organizaţionale ;

2) Reconsiderarea managementului la nivelul unitaţii şcolare şi al clasei de elevi ;

3) Diversificarea Curriculum-ului la Decizia şcolii ;

4) Introducerea inovaţiilor didactice în predarea disciplinelor de specialitate ;

B. CRESTEREA RATEI DE PARTICIPARE LA EDUCATIE SI ASIGURAREA EGALITATII SANSELOR PRIN

PREVENIREA SI COMBATEREA FENOMENULUI ABSENTEISMULUI SI ABANDONULUI SCOLAR

1) Monitorizarea prevenirea si reducerea absenteismului si abandonului scolar ;

2) Cresterea atractivitatii activitatilor didactice in vederea reducerii absenteismului

3) Planificarea unor interventii educationale corespunzatoare dupa colectarea lunara a numarului de absente ;

ŢINTA 1

ŢINTA 2

27

4) Combaterea pana la zero a violentei in scoala

C. DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE FORMARE CONTINUA A PERSONALULUI DIDACTIC

1) Atingerea standardelor profesionale prin formarea continua a personalului didacticdin scoala ;

2) Promovarea unui management eficient de informare si documentare care sa duca la realizarea obiectivelor strategice de

dezvoltare a sistemului de formare continua a personalului didactic

3) Folosirea corecta a resurselor umane- incadrare corecta si atragerea cadrelor didactice calificate

D. PROMOVAREA IMAGINII SCOLII IN COMUNITATE

1) EExxttiinnddeerreeaa ppaarrtteenneerriiaatteelloorr ccuu îînnvvăăţţăămmâânnttuull pprreeşşccoollaarr;;

22)) DDeezzvvoollttaarreeaa ppaarrtteenneerriiaatteelloorr llooccaallee;;

33)) DDeerruullaarreeaa ddee pprrooggrraammee eedduuccaaţţiioonnaallee ssppeecciiffiiccee;;

44)) PPeerrppeettuuaarreeaa ttrraaddiiţţiiiilloorr şşii aa oobbiicceeiiuurriilloorr llooccaallee;;

55)) PPrroommoovvaarreeaa îînn ccoommuunniittaattee aa uunneeii iimmaaggiinnii ppoozziittiivvee aa şşccoolliiii

66)) ÎÎnnffiiiinnttaarreeaa uunnuuii mmiinniicceennttrruu ddee iinnffoorrmmaarree şşii ddee ddooccuummeennttaarree „„EEdduuccaaţţiiee ppeennttrruu iinntteeggrraarree

eeuurrooppeeaannăă””

ŢINTA 3

ŢINTA 4

28

VI.PLANURI OPERATIONALE

29

Dacă misiunea şi strategia stabilite pe termen lung reprezintă partea « fixă » a proiectului instituţional de dezvoltare a şcolii,

planurile operaţionale, fiind elaborate pe termen scurt (maximum un an), constituie partea sa « variabilă ».

Planurile operaţionale reprezintă mijloacele prin care vor fi atinse ţintele strategice, respectând opţiunile strategice într-o

perioadă definită de timp- până la un an.

Fiecare program din proiectul şcolii va fi operaţionalizat, în aşa fel încât pentru fiecare să fie stabilite activităţi concrete.

Simultan se vor stabili obiective, resurse, termen, etape, responsabilităţi şi indicatori de preforma

30

NR. 541/21.11.2013

PLANUL OPERAŢIONAL NR.1

DEZVOLTARE CURRICULARA Nr.

crt.

OBIECTIVE ACTIVITĂŢI RESURSE TERMENE

/ETAPE

RESPONSABILITĂŢI INDICATORI DE

PERFORMANŢĂ

1. -creşterea eficienţei

actului didactic

-cunoaşterea

legislaţiei şcolare, a

planului cadru şi a

programei şcolare în

contextul integrării în

UE

-eleborarea ofertei

educaţionale

-întocmirea

planificărilor

calendaristice

sementriale şi anulale

Legislaţie

şcolară

Experţi ISJ

Materiale

auxiliare

semestrial

Director

Responsabilii comisiilor

metodice

Reactii pozitive din

partea elevilor, a

comunităţii locale,

a părinţilor

Implementarea

proiectelor

2. respectarea

normativelor în

vigoare

- alcătuirea Proiectului

de incadrare şi a CDŞ

Planul cadru

Legislaţia în

vigoare

Materiale

didactice

Experţi

cf.

graficelor

Directorul

Diriginţii

Cadrele didactice

Comisia pentru

curriculum

Aplicarea în

proporţie de 100%

a programelor

Impact pozitiv a

grupurilor ţintă

3. -eficientizarea

activităţii comisiilor

metodice pentru

creşterea calităţii

actului didactic

-organizarea şi

monitorizarea

activităţilor comisiilor

metodice

Literatură de

specialitate

permanent Director

Responsabilii Comisiilor

metodice

Rezultate

remarcabile la

învăţătură

4. -îmbunătăţirea

sistemului de evaluare

- aplicarea metodelor şi

tehnicilor moderne de

evaluare

Literatură de

specialitate

Materiale

auxiliare

permanent Director

Responsabili din partea

Consililui de

administraţie

Reactii pozitive din

partea elevilor

5. organizarea şi

pregătirea testelor

naţionale

-organizarea, pregătirea

şi monitorizarea EN.,

Admiterea în licee şi

Şcoli de arte şi meserii

Legislaţie

şcolară

Metodologii

pemanet Director

Responsabil comisiei de

pregătire a examenelor şi

admitere în liceu

Rezultate

remarcabile la

testări

31

6. -armonziarea

tehnicilor tradiţionale

de învăţare cu cele

moderne, pentru

sporirea motivaţiei

-aplicarea tehnicilor şi

metodelor moderne de

învăţare

materiale

auxiliare

permanet Cadrele didactice Rezultate

remarcabile la

învăţătură

7. - stimularea

competiţiei prin

participare la

concursuri şi

olimpiade şcolare

- organizarea,

pregătirea şi

participarea la

concursuri şi olimpiade

şcolare

manuale

alternative

metodologii

permanent Responsabilii comisiilor

metodice

Rezultate

remarcabile la

concursuri şi

olimpiade

8. -stimulrea creativităţii

şi imaginaţiei

-dezvoltarea atitudinii

pozitive faţă de

munca în echipă

-elaborarea

proiectelor/programelor

pentru activităţile

extracrriculare

Literatură de

specialitate

Materiale

auxiliare

Legislaţie

şcolară

oct. Directorul

Coordonatorul pentru

programe şi prioecte

şcolare şie xtraşcolare

Dirigintii

Rezultate

remarcabile la

învăţătură

9 -utilizarea eficientă a

manualelor alternative

- distribuirea utilizrea

eficientă amanualelor

alternative

Metodologii

permanent Cadre didactice Rezultate

remarcabile la

învăţătură

32

NR.523/28.11.2014

PLANUL OPERAŢIONAL NR.2

CRESTEREA RATEI DE PARTICIPARE LA EDUCATIE SI ASIGURAREA EGALITATII SANSELOR PRIN

PREVENIREA SI COMBATEREA FENOMENULUI ABSENTEISMULUI SI ABANDONULUI SCOLAR

Nr

.

crt

.

ACTIVITATI POPULATIA TINTA ORIZONT DE

TIMP

INDICATOR

I DE

EVALUARE

RESPONSABIL

I

MODALITATI

DE

EVALUARE

1. - Întocmirea Registrului de consemnare a absențelor

elevilor la nivelul unității de învățământ

-elevii

permanent Existența

Raportului

săptămânal

cu

absențele

nemotivate

ale elevilor.

Învățători

Prof.

diriginți

Secretarul

școlii

Consilierul

școlar

Inspecții

tematice

Consiliere

unități aflate

în

coordonare

,

Cadrele

didactice

Învățători

Prof.

diriginți

Consiliere

unități aflate în

coordonare

Comisie de

monitorizare a

absenţelor

elevilor

constituită prin

decizie

2. Înregistrarea zilnică a permanent Cadrele Consiliere

33

absențelor elevilor -elevii

Raportul

săptămânal

cu

absențele

nemotivate

ale

elevilor

didactice,

Comisia de

monitorizare a

absenţelor elevilor

unități aflate în

coordonare

Comisie de

monitorizare a

absenţelor

elevilor

constituită prin

decizie

3. - Înregistrarea zilnică a

absențelor elevilor Centralizarea absențelor la nivelul unității de învățământ pe baza

rapoartelorsăptămânale

de absențe nemotivate pe clase, săptămâni, luni, semestrul I si II,respectiv an școlar

-elevii permanent Existența Registrului de consemnare a

absențelor elevilor

Personalul didactic al unității de

învățămân

Bază de

datefuncțională

la nivelul fiecărei unități de învățământ

4. - Informarea

reprezentanților

comunităţii locale cu

privire problematica

absenteismului și abandonului şcolar.

- Factorii de

decizie din

comunitate/

localitate

Semestrial

Informarea tuturor

factorilor de decizie

din localitate asupra

stării de fapt privind

școlarizarea

Director

unitate de

învățământ

existenta PV de

consultare a

elevilor

34

copiilor

5. Organizarea de

lectorate/seminarii educaţionale în scopul informării părinților cu

privire la variantele

optime de şcolarizare

pentru elevi.

- Părinții elevilor

Conform

Graficelor proprii de activitate(planurilor

managerial e).

Informarea tuturor

părinților asupra

stării de fapt privind

variantele optime de

şcolarizare pentru

elevi.

Consilier

școlar

Consilier

educativ

Prof. Diriginți Prof. înv. primar/

preșcolar

Consiliere

unități aflate în

coordonare

Existența

PV/minutelor

întocmite cu

ocazia

întâlnirilor

6. Cuprinderea tuturor copiilor în formele de învățământ preşcolar.

- Preșcolari An școlar

2014-2015

Sem. I

Menţinerea 100% a

copiilor din localitate în sistemul educaţional obligatoriu

Consilieri școlari

Raport semestrial de

activitate

7. Analiza periodică a

nevoilor educaţionale ale

elevilor şi a intereselor

părinţilor acestora

elevi Semestrial

Studii privind

nevoile educaţionale ale elevilor şi a intereselor părinţilor acestora.

Consilierul școlar

Consilierul educativ

Consiliere

unități aflate în

coordonare

8. Furnizarea serviciilor de

consiliere şi orientare

şcolară şi profesională

-elaborarea

proiectelor/programelo

r pentru activităţile

extracurriculare

Conform

graficului

Existența Graficului de activități privind

furnizarea

consilierul școlar

Consilierul educativ

Profesorii

Existența

PV/minutelor

întocmite cu

ocazia

întâlnirilor

35

serviciilor

de consiliere şi orientare şcolară şi profesională.

diriginți

9 Analiza opţiunilor elevilor

absolvenţi ai claselor a

VIII-a şi popularizarea

planului de şcolarizare

prin: lansare oficială a

ofertei educaţionale,organizarea

acţiunii "Porţi deschise", prezentarea ofertei educaţionale în şcoli gimnaziale,publicitate în

mass – media.

Elevi cls. a VIII-a

Mai 2015

Popularizarea ofertei educaționale ale unităților de învățământ din zona

Profesorii diriginți Consilierul școlar

Consilierul educativ

Rapoarte de

activitate

36

NR.601.19.11.2015

PLANUL OPERAŢIONAL NR. 3

PROGRAM DE DEZVOLTARE A RESURSELOR UMANE

Nr.

crt.

ACTIVITATI POPULATIA

TINTA

ORIZONT

DE TIMP

INDICATORI DE

EVALUARE

RESPONSABILI MODALITATI DE

EVALUARE

1 organizarea clasei

de elevi

realizarea planului

de şcolarizare

- constituirea

formaţiunilor

de studiu (cu

respectarea

legislaţiei în

vigoare)

-umane sept.2015 Director

Consiliu de administraţie

Reacţii pozitive ale

elevilor

2 stimularea,încuraja

rea participării

elevilor la actul de

conducere al clasei

şi al şcolii

-constituirea

Consililui

reprezentativ

al elevilor

-Legislaţie

şcolară ş.a.

sept. 2015 Diriginţi

Învăţători

Responsabili din parea

Consililui de

administraţie

Reacţii pozitive ale

elevilor

3. extinderea planului

de şcolarizare

recenzarea popula

-redactarea

unei note de

fundamentare

şi înainterea

către ISJ-CS

-recenzarea

populaţiei

doritoare să ur-

meze cursuri

serale

Legislaţie

şcolară

nov.2015- ian.2016

ian 2016

Director

Cadrele didactice

Consililui de

administraţie

Reacţia pozitivă a

comunităţii

37

ţiei şcolare în

vederea realizării

planului de şcolari

zare

-efectuarea

recensământul

ui şcolar

mai-iunie. 2016

Cadre didactice

Consiliul de

administraţie

Reacţia pozitivă a

părinţilor

4. stimularea perfec

ţionării prin defini

tivat şi grade didac

tice;sporirea intere

sului pt. formarea

continuă

- organizarea

unui

minicentru de

formare

continuă la

nivelul unităţii

şcolare

suport de curs

experţi

calculator

imprimantă

copiator

nov. 2015

Responsabilul Comisiei

pentru formarea

continuă

Cadrele didactice

performanţe didactice

5 asigurarea

accesului la

calculator pentru

elevi şi cadrele

didactice

organizarea de

cursuri de

perfecţionare

şi operare PC

pentru cadrele

didactice

cabinetul de

info

specialişti

sept.2015

- iunie 2016

Directorul

Responsabilul Comisiei

pentru formarea

continuă

utilizarea

calculatorului de

peste 90% dintre

cadrele didactice

6. stimularea

perfectionarii

continue a cadrelor

didactice

Participarea

cadrelor

didactice la

cursuri de

formare si

organizarea in

cadrul scolii a

unor cursuri

Cursuri in

scoala sau in

zona

Sem II Responsabilul cu

formarea continua si

directorul

Perfectionarea

activitaii de predare-

evaluare

7 -încheierea situatie

şcolare pentru

elevii corigenţi

organizarea şi

desfăşurarea

examenului de

corigenţă

umane

cf. graficului Directorul

Cadrele didactice

reacţii pozitive din

partea elevului

38

VII.MONITORIZAREA SI EVALUAREA

MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI

PROIECTAREA SISTEMELOR DE CONTROL

Pentru că sturcturile organizaţiei nu conţin şi mecanismele pentru motivarea muncii oamenilor , este nevoie de un control în

organizaţii. Mecanismul de motivare a angajaţilor pentru a muncii în sensul realizării obiectivelor fundamentale, precum şi pentru un

sistem de feed-back privind performanţele obţinute de angajaţi, reprezintă scopul realizării unui control strategic. Acesta reprezintă

procesul prin care managerii monitorizează toate activităţile unei organizaţii şi le evaluează pentru a constata dacă ele se desfăşoară

în mod eficient şi eficace, luându-se alte măsuri corective care se impun.

Un sistem de control eficient trebuie să aibă trei caracteristici :

să fie flexibil

să asigure o informare corectă

să asigure informarea managerilor în timp util

Prioectarea sistemelor de control eficient presupune :

1. Stabilirea standardelor şi ţintelor în raport cu care se va face evaluarea

2. Crearea sistemelor de monitorizare şi de evaluare

3. Compararea performanţelor actuale cu cele propuse ca ţintă

4. Iniţierea corecţiilor atunci când performanţele actuale sunt la nivelul programat

Conţinutul propriu-zis al monitorizării constă în supervizarea transformării « intrărilor » sistemului în « ieşiri », utilizând

comunicarea interpersonală şi activitaea concretă. Monitorizarea are trei laturi esenţiale :

decizia curentă

rezolvarea de problemă

39

stilurile manageriale

Scopul monitorizării este de a furniza informaţii relevante pentru evaluarea, iar următorii indicatori calitativi şi cantitativi sunt

definitorii.

a. Monitorizarea de tip competenţial se referă la : managementul atenţiei, managementul înţelesurilor, managementul încrederii

şi managementul de sine.

b. Monitorizarea de tip managerial-indicatorii sunt : eficacitatea, economicitatea, efiecienţa, efectivitate.

c. Monitorizarea de tip sistemic a indicatorilor evaluabili se referă la contextul –nevoile la care răspunde proiectul, caracterul

necesar/realizabil.

EVALUAREA

Evaluarea este acţiunea finală ce constă în coroborarea rezultatealor verificărilor anterioare ale progresului şi formularea , pe

baza lor a unei concluzii finale.

Criteriile de evaluare sunt stabilite de la început, de comun acord şi vor fi urmărite de către toţii membrii echipei/ echipelor de

lucru, pe toată durata acţiunii. Ele se referă îndeosebi la : gradul de atingere a obiectivelor propuse, gradul de implicare a factorilor

principali, impactul asupra mediului inten şi extern, nivelul costurilor, oprtunitatea comunicării/dezvoltării/diversificării actiunilor.

Evaluarea în educaţie cuprinde procedurile- aplicabile proceselor de educaţie, educabililor, instituţiilor de educaţie şi

sistemului şcolar în ansamblul lui în vederea :

a. stabilirii raportului dintre performantele obţinute şi cele intenţionate

b. corectării rezultatelor în sensul dorit.

Altfel spus, evaluarea trebiue să răspundă la următoarele întrebări :

- Ceea ce s-a făcut a fost a fost şi ceea ce s-a intenţionat a se face(rezultatele corespund scopurilor) ?

40

- Ceea ce s-a făcut s-a făcut în mod eficient şi efectiv ?

- Ceea ce s-a făcut are valoare pentru participanţi?

Dar cea mai importantă întrebare este : « De ce evaluăm? », care sunt, cu alte cuvinte scopurile evaluării.

Acestea sunt:

- îmbunătăţirea practicii prin stabilirea atingerii sau neatingerii ţintelor (strategice şi operaţionale propuse) în vederea

fundamentării deciziei referitoare la schimbările (în finalităţi şi metodologie) care trebuie să nu intorduse în proiect.

- informarea decidenţilor- de la toate nivelurile şi fundamentarea pe această bază a deciziilor uterioare de nivel strategic pe baza

judecării valorii şi calităţii rezultatelor proiectului

- oferirea de feed-back către toate grupurile ţintă şi către toţi parteneri- în privinţa valorii adăugate prin proiect.

- analiza impactului proiectului-la nivel local, regional, naţional

- elaborarea unor noi proiecte

Demersul evaluativ respectă anumite etape prezentate în fig. de mai jos :

41

DEMARAREA ACȚIUNII

MONITORIZAREA

ACȚIUNII

SCOPUL COMPARAREA/MĂ PERFORMANTA

SURAREA VARIAŢIEI OBŢINUTĂ

COMPORTAMENTUL ÎNTRE

DORIT

ACŢIUNEA

CORECTIVĂ

42

REVIZUIREA OBIECTIVELOR ÎMBUNĂTĂŢIREA OBIECTIVELOR

DACĂ PERFORMANŢA ESTE DACĂ PERFORMANŢA ESTE

MAI MARE DECÂT MAI MICĂ DECÂT AŞTEPTĂRILE

AŞTEPTĂRILE

43

Eexmple de instrumente de evaluare

CLIMATUL ÎN ŞCOALA GIMNAZIALĂ GHEORGHE GUGA RACASDIA

SONDAJ DE OPINIE

A. CONDIŢII MATERIALE

1.a. Vă place felul în care arată şcoala noastră ?

(interior, exterior)

b. De ce nu vă place?

-zugrăveala

-mobilierul

- aranjarea spaţiului

- altele

c. Aţi fi de acord să suportaţi o parte din cheltuielile pentru alte amenajări?

Pentru ce anume ?

2.a. Vă simţiţi bine în şcoală ?

b. Dacă nu, ce vă deranjează cel mai mult ?

-zugrăveala

-murdăria

-frigul

-căldura

-lipsa unor dotări

-altele

3. V-ar place să fie muzică pe coridoare în pauză ?

4. a. Vă simţiţi în siguranţă în şcoală ?

b. Dacă nu, de ce ?

B. RELAŢIILE PROFESOR-ELEV

5. Cum ati caracteriza relaţiile dintre profesori şi elevi în şcoala noastră ?

-foarte bune- bazate pe înţelegere reciprocă

- bune-respect

- acceptabile-colaborare

- rele-tensionate

- foarte rele-alte caracterizări

6. Ce credeţi că influenţează relaţia profesor/elev?

-atitudinea profesorilor

-atitudinea elevilor

-indisciplina elevilor

-altele

7. Cum aţi caracteriza atmosfera la ore (în general)?

-plăcută

44

-propriu studiului

-tensionată

8. Cum apreciaţi nivelul de disciplină al elevilor (la ore şi în pauza) ?

-foarte bune

-bune

-acceptabile

-slabe

-inacceptabile

9. Ce determină indisciplina elevilor ?

10. Consideraţi că vă bucuraţi de libertate de expresie(ore şi în afara orelor) ?

11. Credeţi că părerea voastră contează ?

12. Aţi fi de acord cu introducerea uniformei în şcoala noastră ?

C. RELAŢIILE ÎNTRE ELEVI

13. Cum caracterizezi relaţia ta cu colegii ?

-foarte bune

-bune

-acceptabile

-slabe

-inacceptabile

14. Ce te deranjează la unii colegi ?

D. CONCLUZIE

15. Cum aţi caracteriza climatul în şcoala noastră ? Ce notă i-aţi da ?

COTAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR

Setul majoritar de afirmaţii selectate pe grupuri de către şapte întrebqri reflectă preferinţa sau dominanţa dv. emisferică şi reprezintă în acelaşi timp viziunea

personală asupra eficacităţii actului de conducere la nivel organizaţional- stil de conducere. Nu există stiluri bune şi stiluri mai puţin bun. Este important să

înţelegi că este foarte important modul în care dv. vă raportaţi la activitate, vă organizaţi propria muncă şi pe a altora.

- Stilul de conducere centrat pe analiză şi control. Elementele specifice acestui stil sunt structura, programarea, ordonarea şi controlul tuturor activităţilor.

Expresia dominaţiei emisferice stângi tipice, cei caracterizaţi prin acest stil de conducere vor proceda prin structurarea şi planificarea secvenţială strictă,

atât a vieţii şi activităţii personale, cât şi a celor care depind de ei.

- Stil expresiv –comunicativ. Acest stil exprimă şi el preferinţa de a opera şi în registrul cognitiv al emisferei stângi, dar într-o manieră mai atenuată.

Acest stil de conducere se va sprijini pe acelaşi tip de strategii folosite de analizatori-controlori; dar spre deosebire de aceştia comunicarea cu dublul

sens şi personalizarea rolurilor vor fi preferate.

- Stilul productiv-afectiv este caracteristic celor cu dominanţă emisferică dreaptă. Deşi comunicarea şi planificarea continuq să joace un rol însemnat şi în

cadrul acestui stil de comportament şi conducere,aceste activităţi se realizează în modalităţi mai puţin structurale, în care imaginea joacă un rol esenţial.

Mentorizarea este partea preferată a activităţii de conducere, eficacitatea acestuia fiind de regulă apreciată după influenta exercitată asupra integrării şi

adaptării organizaţiilor.

- Stilul permisiv-intuitiv. Expreie a dominanţei emisferei drepte extreme, acest stil va opera prin excelenţă pe baza intuiţiei, va lăsa subordonaţilor

libertatea de a-şi alege şi negocia termenele, strategia de realizare a sarcinii, va încuraja autocontrolul şi autoevaluarea.

CHESTIONAR

45

Alegeti varianta de răspuns pe care o consideraţi dv. potrivită la întrebările care urmează

1. Ce anume vă motivează cel mai mult din punct de vedere profesional:

a. ambiţia

b. satisfactia de a face parte dintr-o echipă

c. banii

d. posibilitatea conducerii unei echipe

e. nevoia de a fi cel mai bun

2. Care dintre aceste opinii se apropie cel mai mult de opinia dv. ?

a. Un conducător adevărat ştie să-şi delege atribuţiile

b. Un conducător adevărat se ocupă de toate detaliile

c. Un conducător adevărat este cel care are cel mai multe diplome

3. Ce credeti despre un eşec :

a. Poate fi uşor depăşit

b. Este stimulator, te ambiţinează

c. Este un subiect de reflectie

d. Este demoralizant

4. Stiti să întrerupeţi un vorbitor fără să-l faceţi să se simtă jignit ?

a. Da, dar nu vă place să procedaţi aşa

b. Da, nu este nici o problemă

c. Nu, vi se pare ceva foarte neplăcut

5. Când observaţi că un colabortor devine o frână în activitatea pe care o conduceţi cum procedaţi ?

a. Încercaţi să aflaţi un compromis

b. Îi desfaceţi contractul de muncă

c. Înainte de a lua o decizie analizaţi situaţia personală şi familială a subordonatului

6. Cum vă organizaţi timpul liber, concediile ?

a. Vă planificaţi întâlniri utile activităţii dv.(mese la restaurant, partide de tenis etc.)

b. Profitaţi de ore libere pentru a vă rezolva din problemele de serviciu presante.

c. Vă dedicaţi familiei

d. Vă izolaţi pentru a citi, pentru a vă relaxa

7. Care credeţi că este calitatea esentială pentru un coducător ?

a. Competenţă profesională

b. Inteligenţă

c. Intuiţia şi flerul

d. Puterea de caracter

e. Dorinţa puterii

8. Când vreti să obţineţi de la cineva ceva ce metodă folosiţi?

a. Persuasiunea(puterea de convingere)

b. Umorul dezarmant

c. Elocvenţa(praf în ochi)

d. Farmecul personal

46

e. Dramatizarea

9. Când daţi un material la dactilografiat, tehnoredactat cum procedati ?

a. recitiţi sistematic textul

b. aveţi încredere în secretară şi atenţia ei

c. revedeti doar personalele cheie

10. Dacă aveţi de făcut un drum lung cu trenul cum vă ocupaţi timpul?

a. totdeauna vă luaţi un dosar de studiat

b. citiţi un roman poliţist uşor

c. citiţi presa cotidiană

d. dormiţi, vă relaxaţi

11. Ceprofesor v-aţi alege pentru a învăţa să vorbiţi în public ?

a. un psiholog

b. un profesor renumit

c. un actor

d. un specialist în comuncare

12. Când angajezi un colaborator, care sunt detaliile la care sunteti atent

a. pantofi curaţi

b. detalii de bun gust(cravată, bijuterii)

c. îmbrăcămintea pătată sau şifonată

d. cromatică, culorile îmbrăcămintei

13. Pentru a amâna o întrunire sau a încheia o afacere credeţi că este util :

a. să fiţi în formă

b. să aveţi dosarul bine pregătit

c. să vă [păstraţi moralul ridicat

d. să porniţi cu ideea reruşitei

e. să dovediţi inteligenţă

14. Doi colaboratori sunt în conflict ?

a. îi convocaţi în biroul dv. şi jucati rolul arbitrului

b. îi convocaţi separeat şi îi ascultaţi pe fiecare

c. nu acordaţi atenţie şi aşteptaţi să se atenueze conflictul cu timpul

15. Înainte de a lua o decizie importantă pentru unitatea dv. ce faceţi ?

a. vă consultaţi colaboratori

b. vă consultaţi superiorii

c. lăsati să tracă o noapte înainte de a hotărî

d. aveţi nevoie doar de o oră de reflecţie

e. cereti părerea unor apropiaţi de încredere

47

VIII.NOTE BIBLIOGRAFICE

NOTE BIBLIOGRAFICE

i Brătianu, C., Management strategic, Ed. Bucureşti, 2000, p.12-15 ii Ibidem, p. 23 iii Ibidem, p. 55 iv XXX, Managementul educational pentru instituţiile de învăţământ, ISE, Bucureşti, p.170-171 v XXX, Legea învăţământului (modificată şi adăugită) vi Ibidem