Propunători: Roxana Balint, clasa a X-aPropunători: Roxana Balint, clasa a X-a Larisa Herlaş, clasa a X-aLarisa Herlaş, clasa a X-a Marian Bora, clasa a X-aMarian Bora, clasa a X-a

Liceul Teoretic”Aurel Lazăr”, Oradea Liceul Teoretic”Aurel Lazăr”, Oradea

CUPRINSCUPRINS

ARGUMENTARGUMENT ISTORICUL OBICEIULUIISTORICUL OBICEIULUI TOPICĂ, ARIE GEOGRAFICĂ, TOPICĂ, ARIE GEOGRAFICĂ, FUNFUNCŢIICŢII LIOARA LIOARA - VARIANTE- VARIANTE GLOSARGLOSAR ANEXEANEXE PROIECT DE CONSERVAREPROIECT DE CONSERVARE REZUMATREZUMAT

ARGUMENTARGUMENT

Popor cu o bogată istorie, românii din cele

mai vechi timpuri au ştiut să păstreze cu

sfinţenie datinile şi obiceiurile strămoşeşti,

identitatea naţională fiind cel mai de preţ

lucru la care nu pot renunţa, orice s-ar

întâmpla.

Tinerii din zilele noastre au datoria morală de a păstra şi

duce mai departe tradiţiile specifice naţiei române, integrarea acestora în

tradiţiile europene.

Acest studiu de caz e un început de drum în ceea ce priveşte conservarea,

transmiterea şi însuşirea unor frumoase obiceiuri de primăvară care există de sute

de ani, îndeosebi în zonele rurale ale României, satul păstrând

cel mai bine obiceiurile şi tradiţiile, deoarece acestea fac parte integrantă din existenţa sa.

ISTORICUL OBICEIULUIISTORICUL OBICEIULUI Obiceiul Lioara se desfăşoară Primăvara, în cadrul

ciclului pascal, chiar în a doua zi de Paşte.Pe lângă costumaţia tradiţională festivă, atât fetele,

cât şi nevestele mai tinere şi feciorii, utilizează întregul arsenal de podoabe specifice locului.

Purtând coroniţe din flori proaspete, în zona Bihorului,

fetele devin surate, într-un ceremonial peste care nu s-a aşezat colbul uitării:

Lioara sau, cum mai este ea cunoscută

prin părţile locului, Însurăţirea suratelor.

În zone precum Cărăsău, Beiuş sau În zone precum Cărăsău, Beiuş sau Feleaga, în Duminica Tomii, fetele se Feleaga, în Duminica Tomii, fetele se prind surate. Obiceiul poartă, la noi, în prind surate. Obiceiul poartă, la noi, în

Bihor, numele de Bihor, numele de LioarăLioară. Obiceiul în sine . Obiceiul în sine este un dialog între membrele cetei de este un dialog între membrele cetei de

fete, împărţite egal, reprezentând „lumea fete, împărţite egal, reprezentând „lumea de aici” şi „lumea de dincolo”. de aici” şi „lumea de dincolo”.

Ceremonialul începe în cimitir, pe morminte, Ceremonialul începe în cimitir, pe morminte,

motiv pentru care este numit şi motiv pentru care este numit şi Jocul pe Jocul pe

mormintemorminte, după care este continuat pe , după care este continuat pe

uliţele satului şi peste câmpuri. Textul, uliţele satului şi peste câmpuri. Textul,

rostit sau cântat, are versurile rostit sau cântat, are versurile

caracteristice poeziei de ritual şi, caracteristice poeziei de ritual şi,

ca urmare, de mare vechime.ca urmare, de mare vechime.

LioarLioarăă, lioar, lioarăă,, FatFatăă milioar milioarăă,,

Vrei sVrei săă-mi fii surat-mi fii suratăă,, SorSorăă apropiat apropiatăă? ?

Fetele Fetele şşi feciorii aleg un pom i feciorii aleg un pom îînfloritnflorit (prun) (prun) din din cimitir sau din grădină, pom cimitir sau din grădină, pom care care simbolizează simbolizează

rerenaşterea naturiinaşterea naturii după o lungă perioadă de iarnă.după o lungă perioadă de iarnă.

Se reiterează Se reiterează astfel, astfel, la modul simbolicla modul simbolic,, scenariul scenariul mereu înnoitor mereu înnoitor viaţă-moarte-viaţăviaţă-moarte-viaţă în care se în care se

integrează jertfa supremă şi învierea integrează jertfa supremă şi învierea Mântuitorului, concentrate în expresia “cu Mântuitorului, concentrate în expresia “cu moartemoarteaa p prre moarte călcând”e moarte călcând”, respectiv, respectiv

Lioară, liaoră, flori din primăvarăLioară, liaoră, flori din primăvară

SIMBOLISTICĂSIMBOLISTICĂ

Obiceiul Obiceiul LioareiLioarei semnifică semnifică prietenie prietenie adevăratăadevărată sau sau legământ de căsătorielegământ de căsătorie. . Latura cea mai importantă a obiceiului Latura cea mai importantă a obiceiului

vine din scopul etico-social, vine din scopul etico-social, simţul de solidaritatesimţul de solidaritate, ,

de "prietenie curată", fenomen de "prietenie curată", fenomen cunoscut sub denumirea de cunoscut sub denumirea de însurăţire.

Se realizează astfel despărţirea copilăriei de tinereţe.

In In Duminica Tomii Duminica Tomii (sau (sau PaPaşştele cel tele cel MicMic), fetele din Bihor "se prind ), fetele din Bihor "se prind

surate", obiceiul purtând numele surate", obiceiul purtând numele LioaraLioara/ Feleaga/ Feleaga. .

Tinerele fac schimb de Tinerele fac schimb de şştergare şi de tergare şi de colaci, prinzcolaci, prinzâându-se astfel surate ndu-se astfel surate

până la moarte.până la moarte.

LIOARĂ VS. DRAGOBETELIOARĂ VS. DRAGOBETE

Obiceiul are asemănări cu Obiceiul are asemănări cu Dragobetele Dragobetele când când se fac se fac însurăţirileînsurăţirile între fete şi între fete şi

înfrăţirileînfrăţirile între băieţi. între băieţi. DacDacă de Dragobete se făceau logodne ă de Dragobete se făceau logodne

simbolice pentru anul următor sau fetele şi simbolice pentru anul următor sau fetele şi băieţii făceau băieţii făceau frăţii de sângefrăţii de sânge, jocul , jocul

Lioarelor Lioarelor simbolizează simbolizează înfrăţirea până la înfrăţirea până la moarte a tinerelormoarte a tinerelor într-un ciclu deîntr-un ciclu de rituri rituri

vechi, cu substrat magic. vechi, cu substrat magic.

LIOARĂ VS. VERGELLIOARĂ VS. VERGELPrezentat în Prezentat în DescriDescriptioptio Mold Moldaviaeaviae de către de către

Dimitrie Cantemir, această datină Dimitrie Cantemir, această datină “Vergelatu” a fost identificată şi în satele “Vergelatu” a fost identificată şi în satele

bihorene Tilecuş, Bratca, bihorene Tilecuş, Bratca, sub numele de “vărjel” .sub numele de “vărjel” .

Acest obicei care antrenează tinerii la fel ca Acest obicei care antrenează tinerii la fel ca şi şi LioaraLioara, este un dans al dragostei, al , este un dans al dragostei, al

iubirii, al iubirii, al însurăţirii,însurăţirii, în care prezicerea ce în care prezicerea ce vizează căsătoria tinerilor este integrată vizează căsătoria tinerilor este integrată

unei forme ritual-ceremoniale ce implică şi unei forme ritual-ceremoniale ce implică şi un cântec propriu- “hora verjelului”.un cântec propriu- “hora verjelului”.

LIOARĂ VS. VERGELLIOARĂ VS. VERGEL

Spre deosebire de Spre deosebire de LioaraLioara care este un care este un

obicei al primăverii, obicei al primăverii, VergelulVergelul este o este o

petrecere care se face la țară în seara de petrecere care se face la țară în seara de

Crăciun sau în ajunul Anului nou, în cursul Crăciun sau în ajunul Anului nou, în cursul

căreia se încearcă, prin mijloace magice, căreia se încearcă, prin mijloace magice,

să se afle viitorul celor prezenți cu ajutorul să se afle viitorul celor prezenți cu ajutorul

unor bețișoare.unor bețișoare.

TOACATOACAÎn forma arhaică, totul se petrece în cimitirul satului pe fondul

sunetelor scoase de toacă, pentru a se anunţa începerea slujbei

şi izgonirea spiritelor rele.

Toaca, parcă făcând legătura între lumea reală şi cea ireală,

ancestrală, reprezintă, prin sunetele sale, o uniune de spirit şi suflet:

1. de 1. de spiritspirit, pe, penntru că Lioara la origini este o tru că Lioara la origini este o datină care invocă relaţia strânsădatină care invocă relaţia strânsă stabilită între surate/stabilită între surate/ surori;surori; 2. de s2. de sufletuflet, deoarece ea este şi o prăznuire a , deoarece ea este şi o prăznuire a binelui, frumosului, bunei-înţelegeri, binelui, frumosului, bunei-înţelegeri, a împlinirii şi tinereţiia împlinirii şi tinereţii

CERCULCERCUL

Cercul realizat în timpul dansului de surate,

semnifică atât legătura ancestrală pe care

această datină o realizează între suratele

prinse în joc şi cele trecute în lumea invizibilă şi

mai puţin înţeleasă de noi, cât şi legătura

strânsă existentă între geneză (Facerea lumii)

şi sfârşit (trecerea în lumea veşnică).

Aşa se explică şi faptul că, începutul şi sfârşitul

Jocului Lioarelor, sunt identice.

Reiese de aici şi ciclicitatea lumii.

Părăsind partea străveche a înţelesului acestui

joc, Lioara reprezintă şi un dans al iubirii,

al uniunii tinerelor fete cu feciorii,

un dans în care

tinerii îşi găsesc perechea alături de care

să-şi ducă viaţa mai departe.

OUOUĂĂLE ROLE ROŞŞIIII SSimbolizează simbolizează sâângele vărsat de Iisus ngele vărsat de Iisus

pentru mântuirea omenirii. pentru mântuirea omenirii. Legenda spune cLegenda spune că,ă, după răstignirea lui Iisus, Pilat după răstignirea lui Iisus, Pilat

a fost invitat la o petrecere. a fost invitat la o petrecere. UUn soldat a intrat în n soldat a intrat în încăpere şi a strigat că Iisus a înviat. Pilat, încăpere şi a strigat că Iisus a înviat. Pilat,

neîncrezneîncrezăător, a spus că va crede acest lucru tor, a spus că va crede acest lucru doar atunci când oul pe care îl ţinea în mână se doar atunci când oul pe care îl ţinea în mână se

va înroşi. Şi oul s-a înroşit pe loc, iar Pilat a va înroşi. Şi oul s-a înroşit pe loc, iar Pilat a scăpscăpaat oul pe jos care a crăpat. t oul pe jos care a crăpat.

Tot de atunci a rămas şi obiceiul ca Tot de atunci a rămas şi obiceiul ca de Paşte să se ciocneascde Paşte să se ciocneascăă ouăle. ouăle.

Colacii se Colacii se îîmpart pentru cei morţimpart pentru cei morţi,, iar lumânările iar lumânările pentru sănătateapentru sănătatea celor care fac aceste daruri.celor care fac aceste daruri.

Lumina (Lumina (LumLumânările aprinseânările aprinse)) EEste un simbol al bucuriei împărtăşirii din lumina divină: ste un simbol al bucuriei împărtăşirii din lumina divină:

Că la Tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea luminăCă la Tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea lumină (Psalm35:2).(Psalm35:2).

Lumina este un atribut al Lumina este un atribut al DDivinităţii şiivinităţii şi,, totodată totodată,, o condiţie a vieţii. o condiţie a vieţii.

Mântuitorul este vestit de prooroci Mântuitorul este vestit de prooroci despredespre o lumină ce va risipi o lumină ce va risipi întunericul răului şi al necredinţei: întunericul răului şi al necredinţei: Poporul care locuia întru Poporul care locuia întru

întuneric va vedea lumină mare şi voi cei ce locuiaţi în latura întuneric va vedea lumină mare şi voi cei ce locuiaţi în latura umbrei morţii lumină va străluci peste voiumbrei morţii lumină va străluci peste voi (Isaia 9:1); (Isaia 9:1);

Luminează-te, luminează-te, Ierusalime, că vine lumina ta, şi Luminează-te, luminează-te, Ierusalime, că vine lumina ta, şi slava Domnului peste tine a răsăritslava Domnului peste tine a răsărit (Isaia 60:1). (Isaia 60:1).

Mântuitorul însuşi se numeşte pe Sine lumină: Mântuitorul însuşi se numeşte pe Sine lumină: Eu, Lumină am Eu, Lumină am venit în lume, ca tot cel ce crede în Mine să nu rămână în venit în lume, ca tot cel ce crede în Mine să nu rămână în

întunericîntuneric (Ioan 12:46). (Ioan 12:46).

PODULPODUL

Podul realizat de fete prin prinderea ştergarelor (Feleaga), simbolizează legătura strânsă

existentă între „surori”, puntea de legătură între “viaţa de aici” şi cea “de dincolo”, uniunea

ireversibilă realizată între surate.

Trecerea perechilor de surate pe sub acest pod întăreşte ideea legăturilor solide realizate pe

parcursul vieţii între „surori”.

ÎN LOC DE ÎNCHEIERE...ÎN LOC DE ÎNCHEIERE...

Astăzi obiceiurile se păstrează doar în câteva sate.Astăzi obiceiurile se păstrează doar în câteva sate.

Tradiţiile acestea se mai respectă pe alocuri. Tradiţiile acestea se mai respectă pe alocuri.

Odată cu migraţia spre oraşe, satul tradiţional Odată cu migraţia spre oraşe, satul tradiţional

a început să se destramea început să se destrame, ,

constată constată domnul domnul Crăciun Parasca.Crăciun Parasca.

Mai rămânMai rămân, , cât vor rămâne şi acesteacât vor rămâne şi acestea,,

amintirile celor bătrâni, despre vremea în care amintirile celor bătrâni, despre vremea în care nu eranu era

bucurie mai mare ca primirea colindătorilor...bucurie mai mare ca primirea colindătorilor...

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE Breazu George, Breazu George, Pagini din istoria muzicii Pagini din istoria muzicii

româneşti, româneşti, vol. vol. V, Editura muzicalăV, Editura muzicală,, Bucureşti, Bucureşti, 19811981

Chiriac Aurel, Godea Ioan, Chiriac Aurel, Godea Ioan, Monografia Monografia judejudeţţului Bihor. Satul bihorean,ului Bihor. Satul bihorean, vol. II, Editura vol. II, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 2010Universităţii din Oradea, Oradea, 2010

Parasca Crăciun, Parasca Crăciun, Memorii, Memorii, istorie oralăistorie orală, , februarie 2012februarie 2012

http://www.crestinortodox.ro/paste/obiceiuri-http://www.crestinortodox.ro/paste/obiceiuri-traditii-paste/lasatul-secului-paste-71069.htmltraditii-paste/lasatul-secului-paste-71069.html

PROIECT DE CONSERVAREPROIECT DE CONSERVARE

A fost structurat pe trei direcţii:A fost structurat pe trei direcţii: Site-ul de Site-ul de Istorie localăIstorie locală în colaborare cu în colaborare cu

Biblioteca Judeţeană”Gheorghe Şincai”Biblioteca Judeţeană”Gheorghe Şincai” Simpozionul Naţional Simpozionul Naţional Oradea - centru Oradea - centru

cultural şi spiritual european. Cultură şi cultural şi spiritual european. Cultură şi civilizaţiecivilizaţie

Crearea grupului vocal - instrumental al Crearea grupului vocal - instrumental al liceului liceului Flori de primăvarăFlori de primăvară

GRUP VOCALGRUP VOCALclasa a XI-a Bclasa a XI-a B

BaBaţţ Denisa Denisa Iovan Anamaria Iovan Anamaria

Băican Bianca Popa BiancaBăican Bianca Popa Bianca

Birău Alexandra Ruge MihaelaBirău Alexandra Ruge Mihaela

Curtu Georgiana Urs AndreeaCurtu Georgiana Urs Andreea

Filip Olivia Ştiube AdrianaFilip Olivia Ştiube Adriana

Gherghel Bianca Vilciuc TeodoraGherghel Bianca Vilciuc Teodora

CoordonatoriCoordonatori

Prof. Luminiţa Zamfira VînturacheProf. Luminiţa Zamfira Vînturache

Prof. Dr. Livia GhiurcuţaProf. Dr. Livia Ghiurcuţa