Proprietati metalice
2
1. Proprietati metalice - au o importanta practica deosebita, putand fi urmarite la fiecare metal in parte. Plasticitatea - proprietatea metalelor de a se deforma permanent si Fara fisurare, cand sunt solicitate de o stare de tensiunedata. Maleabilitatea - prorietatea unui metal (sau aliaj) de a se deformaa permanent in foi, fara fisurare, prin comprimare la o temperatura inferioara temperaturii de topire. este influentata de viteza de oxidare, de viteza de deformare si de impuritatile continute de metale. Ductilitatea - proprietatea unui metal de a fi tras in fire. Trefilarea este operatia de tragere a sarmei prin care se trece de la un diametru mai mare la unul mai mic. Tenacitatea - proprietatea unui metal de a acumula o enregie mare de formare de deformatie plastica in unitatea de volum pana la rupere. Deoarece depinde de natura si felul solicitarii, exista feluri de tenacitatela intindere, compresiuni, torsiune, incoroiere s. a. Metalele cu tenacitate mica sunt casante, iar cele cu tenacitate mare sunt foarte rezistente si se rup doar dupa deformatii plastice specifice mari. Duritatea - rezistenta opusa la zgariere sau la patrunderea unui material, masurata prin deformatia lui permanenta. Scara conventionala cu zece grade de duritate minerologica, stabilita de Mohs Grade intregi au urmatoareleminerale: talcul(1), gipsul(2), calcitul(3)fluorina(4), apatitul(5) feldspatul(6), cuartul(7), topazul(8), corindonul(9) si diamantul(10). Duritatea Brinell(kg/mm2) -este o duritate statica si este data de catul dintre forta cu care preseaza static o bila de otel foarte dur, numita bila Brinell, si dintre aria in mm2 a impresiei in forma de calota, care ramane la suprafata initial plana a unui corp, dupa ce s-a presat bila asupra lui. Dupa stndardul romanesc bila are dimetrul de 10 sau 5 mm si se apasa timp de cel putin 15 secunde. Duritatea metalelor din grupele principale ale sistemului periodic, exprimata in scara minerologica, in general scade in grupe (cu exceptia Ba) cu cresterea numarului atomic si creste in perioada cu marirea numarului atomic. Dintre metalele grupelor principale cele mai dure sunt: Ge, Be, Sb; iar cele mai moi sunt: Cs, Rb, Na, K si Li. Dupa proprietatile mecanice, metalele din grupele principale ale sistemului periodic, cat si aliajele lor, pot fi clasificate in mod foarte diferit. . 2. Componenta chimica si structura otelului Oţelul este un aliaj ce conţine ca elemente principale fierul şi carbonul având un conţinut de carbon sub 2,11 %. Aliajele fier- carbon cu mai mult de 2,11% carbon se numesc fonte. Oţelurile sunt materialele cu cea mai largă utilizare în industrie. Proprietăţile lor pot să varieze în limite foarte largi în funcţie de conţinutul de carbon şi de alte elemente de aliere. În funcţie de conţinutul în elemente de aliere, oţelurile se împart în: oţeluri nealiate (numite şi oţeluri carbon), care conţin ca elemente principale doar fierul şi carbonul oţeluri aliate, care pe lângă fier şi carbon conţin şi alte elemente: nichel, crom, molibden, vanadiu etc. Prin tratamentele termice ale otelului se pot modifica proprietatile acestuia. Tratamentele termice sunt : otelirea, calirea, carburarea si nitrocarburarea Casificarea otelului de constructive : In present se cunosc 2 metode . 1. Met. Martinus 2. LD ( Linz- Donamiz ) Otelul folosit in constructive se divizeaza dupa continutul de oxygen : Calmate – continul mai mic de 0.12 % Otel necalmate – mai mult de1,4% Semicalmate – 0,2 ≥1.4% 4 . Încarcarile active se divizează după durata acţiunii si modul de aplicare Toate tipurile de incaărcare sunt stipulate in normativele de proiectare ) obligatoriu) care se numesc – ...SNIP 07-85. Incarcari, Clasificarea... 1 Permamente – provenite din greutatea prorrie a elementelor de inchidere si portante , din presiunea terenului de fundatiepe talpa fundatiei . 2 Temporare de lunga durata – provin din greutatea utila , greutati amplasate pe plansee in depozite si biblioteci.
Transcript of Proprietati metalice
1. Proprietati metalice - au o
importanta practica deosebita, putand fi urmarite la fiecare metal in parte. Plasticitatea - proprietatea metalelor de a se deforma permanent si Fara fisurare, cand sunt solicitate de o stare de tensiunedata. Maleabilitatea - prorietatea unui metal (sau aliaj) de a se deformaa permanent in foi, fara fisurare, prin comprimare la o temperatura inferioara temperaturii de topire. este influentata de viteza de oxidare, de viteza de deformare si de impuritatile continute de metale. Ductilitatea - proprietatea unui metal de a fi tras in fire. Trefilarea este operatia de tragere a sarmei prin care se trece de la un diametru mai mare la unul mai mic. Tenacitatea - proprietatea unui metal de a acumula o enregie mare de formare de deformatie plastica in unitatea de volum pana la rupere. Deoarece depinde de natura si felul solicitarii, exista feluri de tenacitatela intindere, compresiuni, torsiune, incoroiere s. a. Metalele cu tenacitate mica sunt casante, iar cele cu tenacitate mare sunt foarte rezistente si se rup doar dupa deformatii plastice specifice mari. Duritatea - rezistenta opusa la zgariere sau la patrunderea unui material, masurata prin deformatia lui permanenta.
Scara conventionala cu zece grade de duritate minerologica, stabilita de MohsGrade intregi au urmatoareleminerale: talcul(1), gipsul(2), calcitul(3)fluorina(4), apatitul(5)feldspatul(6), cuartul(7), topazul(8), corindonul(9) si diamantul(10). Duritatea Brinell(kg/mm2)-este o duritate statica si este data de catul dintre forta cu care preseaza static o bila de otel foarte dur, numita bila Brinell, si dintre aria in mm2 a impresiei in forma de calota, care ramane la suprafata initial plana a unui corp, dupa ce s-a presat bila asupra lui. Dupa stndardul romanesc bila are dimetrul de 10 sau 5 mm si se apasa timp de cel putin 15 secunde. Duritatea metalelor din grupele principale ale sistemului periodic, exprimata in scara minerologica, in general scade in grupe (cu exceptia Ba) cu cresterea numarului atomic si creste in perioada cu marirea numarului atomic. Dintre metalele grupelor principale cele mai dure sunt: Ge, Be, Sb; iar cele mai moi sunt: Cs, Rb, Na, K si Li. Dupa proprietatile mecanice, metalele din grupele principale ale sistemului periodic, cat si aliajele lor, pot fi clasificate in mod foarte diferit.
.
2. Componenta chimica si structura otelului Oţelul
este un aliaj ce conţine ca elemente principale fierul şi carbonulavând un conţinut de carbon sub 2,11 %. Aliajele fier-carbon cu mai mult de 2,11% carbon se numesc fonte.
Oţelurile sunt materialele cu cea mai largă utilizare în industrie. Proprietăţile lor pot să varieze în limite foarte largi în funcţie de conţinutul de carbon şi de alte elemente de aliere.
În funcţie de conţinutul în elemente de aliere, oţelurile se împart în:
oţeluri nealiate (numite şi oţeluri carbon), care conţin ca elemente principale doar fierul şi carbonul
oţeluri aliate, care pe lângă fier şi carbon conţin şi alte elemente: nichel, crom, molibden, vanadiu etc.
Prin tratamentele termice ale otelului se pot modifica proprietatile acestuia. Tratamentele termice sunt : otelirea, calirea, carburarea si nitrocarburareaCasificarea otelului de constructive : In present se cunosc 2 metode . 1. Met. Martinus2. LD ( Linz- Donamiz )
Otelul folosit in constructive se divizeaza dupa continutul de oxygen :
Calmate – continul mai mic de 0.12 %
Otel necalmate – mai mult de1,4%
Semicalmate – 0,2 ≥1.4%
4 . Încarcarile active se divizează după durata acţiunii si modul de aplicare Toate tipurile de incaărcare sunt stipulate in normativele de proiectare ) obligatoriu) care se numesc – ...SNIP 07-85.
Incarcari, Clasificarea...
1 Permamente – provenite din greutatea prorrie a elementelor de inchidere si portante , din presiunea terenului de fundatiepe talpa fundatiei .
2 Temporare de lunga durata – provin din greutatea utila , greutati amplasate pe plansee in depozite si biblioteci.
3. Temporare de scurta durata – din greutatea personalului , acctiuni climaterice, , accesoare ,,,
4. Exceptionale – generate de sisteme, tasari de teren, explozii .
Sumarea simpla a incarcarilor posibile va asigura constructiei o rezistenta mult mai suficienta, insa va creste pretul ei , deaceia , pentru a tine seama de actiunile probabile defavorabile, se folosesc gruparile de incarcari sau de efort Documentele
normative recomanda folosirea a doua grupari fundamentale si una speciala :
1 grupare fundamentala
1 x Ppermamen +1xPtlu + 1 x Ptsd
ld- de lunga durata
sd- scurta durata
2 grupare fundamentala :
0,05 x Pperm + 0,9Ptld+0,8∑Ptsd
3 grupare speciala :
0.9perm+0,8 Ptbd + 0,5∑Ptsd + Poex
