MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII TINERETULUISI SPORTULUIPROIECTTEMA-PROMOVAREA UNUI PRODUS NOU PE PIATA

ELEV:COVACIU ALEXANDRUBUTNARIU CRISTINA CLASA:a-XIII-a PROFIL:TEHNICIAN IN GASTRONOMIE

PROFESOR: BOB ANDREEA AN SCOLAR 2011-20121.

CUPRINS-PROIECT

1.Alegerea unei firme:Denumirea,Sediu,date de identificare 2.Alegerea activitatii principale ale firmei 3.Alegere unui produs nou care va fi lansat pe piata 4.Descrierea fluxului tehnologic de obtinere a produsului(materii prime si materiale,utilaje si echipamente necesare,reteta de fabricatie a produsului) 5.Prezentarea produsului 6.Analiza Swot 7.Organigrama societatii 8.Comparatie intre tehnologiile vechi si cele noi folosite la obtinerea produsului 9.Metode eficiente de promovare a produsului 10.Piata tinta 11.Intocmirea unui chestionar adresat clientilor

2.

ALEGEREA UNEI FIRME:DENUMIRE,SEDIU,DATE DE IDENTIFICARE

FIRMA - SC SHOCOQIFT SRL TIP FIRMA -PRODUCATOR PERSOANA DE CONTACT: BOLDIJAR ANDREEA NR IREGISTRARE/J13 /2471/2005 COD FISCAL: RO 17825096 COD CAEN : 133456 TEL:0757756637-0748349211 TEL FIX:O264/243024 FAX: 0233/243024 E-MAIL:SHOCOQIFT _@YAHOO.COM WEB:W.W.W.SHOCOQIFT.RO

JUDETUL CONSTANTA LOCALI TATEA CONSTANTA STRADA INTERIOARA NR 3 COD POSTAL 900300

SCURT ISTORIC AL FIRMEI

Societatea comerciala Shocoqift S.R.L. Constanta sub actuala denumire s-a infiintat in anul 1998. Conform statutului, obiectul de activitate al societatii este fabricarea ciocolatei si comercializarea produselor de cofetarie-patiserie si a altor produse alimentare de acest gen. Operatiuni de import-export din activitatea proprie,sau demarat dupa 1989 precum si materiilale prime, si produse de cofetariepatiserie. La Brasov prima fabrica de ciocolata apare in anul 1910 cu o capacitate de 12t/24ore. Pana la inceputul anilor 2000 au existat cateva fabrici inzestrate cu utilaje cu o capacitate de 12,5t/24 ore. Dotarea tehnica a unitatilor de prepararea dulciurilor s-a efectuat in Germania,Elvetia si New Zelanda. 3.

DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE OBTINEREA PRODUSULUI

Fluxul tehnologic la ciocolata cu menta consta in aprovizionareacumateriiprime,cumarfii:apa,zahar,glugoza, sirop brumat, sirop de apa cu glucoza, cacao, coloranti alimentari si masa de menta,in functie de aroma si gramaj sau culoare. Se obtine compozitia corespunzaroare gramajului si a retetei,se toarna in diferite forme sau tablete se introduc pentru final intr-o baie de ciocolata cu aroma de maenta si se lasa la racit si uscat,dupa care se ambaleaza in functie de evenimentele deosebite ale anului cu numele si data fabricatiei de la obtinerea produsului pana la expirarea termenului de valabilitate a produsului. Acestea sunt de mai multe arome cum ar fi: -caramel,capsuni,lamaie.visine,struguri,lapte,zmeura, menta,amaruie.

4.

5.

UTILAJE FOLOSITE LA CIOCOLATA CU MENTA

6.

Prezentarea Produsului Compania Kraft Foods Romania, pe piata ciocolatei din Romania, prezinta consumatorilor noua ciocolata cu menta, o noua reteta de o calitate mai buna, cu un nou design al ambalajului, mentinand acelasi pret si gramaj, se precizeaza intr-un comunicat de presa transmis ziarului financiar exclusiv electronic www.SMARTfinancial.ro. " Piata ciocolatei din Romnia este una dinamica si complexa, cu peste 10 marci promovate si mai mult de 200 de sortimente diferite de produse din ciocolata. n calitatea noastra de lider de piata, avem responsabilitatea de a fi promotori ai inovatiei si calitatii. Datorita contactelor noastre permanente cu consumatorii, ntelegerii nevoilor si asteptarilor acestora si traditiei noastre de expert n ciocolata de peste 100 de ani, am dezvoltat Poiana cu menta si mai mult, pentru ca aceasta marca sa devina prima optiune de cumparare a tuturor consumatorilor", declara Peter Mueller, Managing Director Kraft Foods Romnia. "Noua reteta, apreciata de peste doua treimi dintre consumatori ca fiind net superioara celei anterioare, confera ciocolatei o textura mai cremoasa, mai delicata si un gust cu adevarat delicios, prin echilibrului perfect dintre menta si cacao. Inca de la lansare, culoarea negru cu verde a fost asociata marcii Milka astfel ca era firesc sa evolueze nspre acest design de un verde aprins, care confera consistenta ntregii game si iese n evidenta pe rafturi, produsul neputnd trece neobservat si negustat", au explicat oficialii Milca. Incepand cu mijlocul lunii octombrie, Milca cu gust de menta va fiprezenta pe canalele de televiziune cu un nou spot TV, panotaj stradal, aparitii in presa, dublate de evenimente de sampling la nivel national si materiale de plasare n magazine. Creata si lansata in 1995 de KraftFoodsRomania, Milca este ciocolata cea mai bine vanduta din Romania - peste36.000 de tone de ciocolata. Poiana au fost vandute n ultimii 11 ani,ceea ce inseamna mai mult de 360 de milioane de tablete . 7.

Conform studiilor GFK din luna Martie2011 peste 80% dintre consumatorii romani recunosc Milca drept cea mai cunoscuta marca de ciocolata din Romania, iar 54% dintre consumatorii romani considera ca este ciocolata cea mai apreciata de pe piata datorita calitatii sale superioare. Milca le ofera consumatorilor o gama larga de sortimente: ciocolata alba, ciocolata cu lapte sau amaruie,cu menta, ciocolata cu diferite ingrediente (alune, stafide, arahide) sau creme (cappuccino, caramel, iaurt, capsuni, brandy, rom, piersici, cirese). Acest portofoliu extins al marcii Milca reprezinta un pilon puternic al vanzarilor Kraft si genereaza o cota de piata importanta. "Segmentul de tablete este cel mai important din categoria de ciocolata de pe piata din Romnia, iar Kraft detine aproximativ 50% din acest segment, din care marca Milca reprezinta aproape jumatate, fiind cea mai puternica marca de pe piata ciocolatei din Romnia. Gustul este criteriul principal care sta la baza deciziei de cumparare n categoria dulciurilor. Astfel, pentru a ne mentine n topul preferintelor consumatorilor, care devin tot mai exigenti, o mbunatatire semnificativa a retetei ciocolatei Milca a repezentat urmatorul pas firesc n consolidarea marcii", spune Cristina Radu, Senior Brand Manager Ciocolata.

8.

Echipamente necesare

Halat Alb -material din bumbac Boneta Alba -spalata,apretata ,calcata Bluza sau camasa alba -in functie de anotimp Manusi de protectie Papuci albi de sala -fara toc Prosop Alb -de bumbac

9.

Reteta fabricatieiCONINUTUL CIOCOLATEI

Ciocolata conine peste 30 % grsimi, 15 % proteine, restul fiind diverse arome, conservani,lapte i ali compui, praful de cacao fiind aproximativ 30 %. Lecitina, o fosfolipid, este nelipsit cciuureaz alunecarea particulelor de cacao i micoreaz vscozitatea.Flavonoide dintre care cea mai cunoscut este quercitina, sunt compui cristalini din plante,descoperii n deceniul IV al secolului trecut de savantul Albert Szent Gyorgyi. Cacaoa este unul dinalimentele cel mai bogate n flavonoide i are o capacitate antioxidant imens i capacitatecardioprotectoare. Flavonoidele conin 10% din compoziia prafului de pudr. n funcie de coninutul decacao, ciocolata are i un anumit numr de flavonoide. Ciocolata n lapte are o concentraie mai mic deflavonoide dect ciocolata neagr. Acest efect are loc n urma adaosurilor de produse lactate n ciocolat.Ciocolata alb nu conine deloc flavonoide cci e fcut din unt de cacao.Studiile arat c dac se consum flavonoide din alimente se poate diminua riscul dearteroscleroz, un proces legat de bolile cardiovasculare.Acidul stearic untul de cacao este responsabil de anumite caliti ale ciocolatei. Acizii grai carepredomin n untul de cacao sunt grai saturai urmai de mononesaturai. Cei grai saturai sporesc risculde boli cardiovasculare. Acidul stearic ajut nivelul colesterolului n snge s nu fie mare.Ali nutrieni importani din ciocolat: Fosfor cacao este o excelent surs de fosfor, la fel i ciocolata, prin urmare. Fosforul este cel de-aldoilea mineral bogat n organism dup calciu. El joac un rol esenial n formarea oaselor i a dinilor. Elajut, de asemeni, la creterea i regenerarea esuturilor i ajut la meninerea Ph-ului n snge. Fosforuleste, implicit, un constituent al membranelor celulare.Magneziu cacaoa e o surs excelent de magneziu, ciocola ta la fel at t pentru feme i ct i pentrubrbai. muscu lare, la snta tea dentar, la func ionarea sistemulu i imunita r. 10.

.Analiza Swot. ANALIZA SWOT - prezentare teoretica SWOT reprezinta acronimul pentru cuvintele englezesti "Strengthts" (Forte, Puncte forte), "Weaknesses" (Slabiciuni, Puncte slabe), "Opportunities" (Oportunitati, sanse) si "Threats" (Amenintari). Primele doua privesc firma si reflecta situatia acesteia, iar urmatoarele doua privesc mediul si oglindesc impactul acestuia asupra activitatii firmei. Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competente distinctive pe care aceasta le poseda la un nivel superior n comparatie cu alte firme, ndeosebi concurente, ceea ce i asigura un anumit avantaj n fata lor. Altfel prezentat, punctele forte, reprezinta activitati pe care firma le realizeaza mai bine dect firmele concurente, sau resurse pe care le poseda si care depasesc pe cele ale altor firme. Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care i determina un nivel de performante inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe reprezinta activitati pe care firma nu le realizeaza la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie dar nu le poseda. "Oportunitatile" reprezinta factori de mediu externi pozitivi pentru firma, altfel spus sanse oferite de mediu, firmei, pentru asi stabili o noua strategie sau a-si reconsidera strategia existenta n scopul exploatarii profitabile a oportunitatilor aparute. "Oportunitati" exista pentru fiecare firma si trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesara fructificarii lor sau pot fi create, ndeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale activitatilor de cercetare-dezvoltare, adica a unor inovari de anvergura care pot genera chiar noi industrii sau domenii aditionale pentru productia si comercializarea de bunuri si servicii."Amenintarile" sunt factori de mediu externi negativi pentru firma, cu alte cuvinte situatii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, n masura semnificativa, capacitatea firmei de a-si realiza integral obiectivele stabilite, determinnd reducerea performantelor ei economico-financiare. Ca si n cazul oportunitatilor, "amenintari" de diverse naturi si cauze pndesc permanent firma, anticiparea sau sesizarea lor la timppermitnd firmei sa-si reconsidere planurile. 11.

Aplicarea analizei SWOT este facilitata daca sefoloseste o lista de probleme care trebuie urmarite ncadrul analizei si ale caror raspunsuri sunt relevante pentru evaluarea situatiei de fapt a mediului si a firmei. Anvergura necesara pentru a fi cu adevarat probleme strategice, sa aiba legatura cu planurile strategice si sa ofere indicii semnificative pentru evaluarea judiciozitatii acestora si, la nevoie, pentru reconsiderarea lor. O parte din principalele probleme de urmarit SWOT sunt prezentate n continuare, ele pot referinta pentru efectuarea unei analize, dar pot sa fie completate cu alte probleme specifice firmei Probleme de urmarit n analiza firmei: A. n cadrul analizei fi folosite drept si este preferabil n cauza.

Cu privire la "Punctele forte" esentiale:- suficienta resurselor financiare disponibile;

existenta unei competente distinctive pe unul sau mai multe din planurile: managerial; organizatoric; cercetare-dezvoltare; calitatii produselor si/sau serviciilor; pregatirii personalului, costurilor; comercial, etc. - posedarea unor brevete de inventii de produse si tehnologii care confera firmei avantaj competitiv; - posedarea unor abilitati deosebite n materie de inovare a produselor si/sau tehnologiilor; -detinerea pozitiei de lider sau de vrf de piata; 12.

-posedarea unor abilitati comerciale deosebite;-posibilitatea de a practica economia de scara;

- existenta unui sistem bine organizat si eficace de planificare strategica; - viteza de reactie decizionala la modificarile produse n mediul intern sau extern, - calitatea culturii de ntreprindere B.

Cu privire la "Punctele slabe" potentiale:

- inexistenta unei directii strategice clare; - lipsa unor abilitati sau competente deosebite; - existenta unei infrastructuri neadecvate, uzate fizic sau moral; - lipsa competentei manageriale; - deteriorarea continua a pozitiei competitive; - erodarea imaginii firmei n perceptia detinatorilor de interese; - vulnerabilitatea la presiunile concurentei; - reducerea ponderii pe piata; - existenta unor dezavantaje competitive (handicap tehnologic, costuri ridicate); - mentinerea unui nomenclator inadecvat de produse si/sau servicii (prea larg sau prea ngust); - atentie precumpanitoare data problemelor curente n detrimentul celor de perspectiva. Probleme de urmarit la analiza mediului: A. Cu privire la "Oportunitati" potentiale: - cresterea rapida a pietei; - posibilitati de extindere a nomenclatorului de produse si/sau servicii; - existenta cererii de noi produse si/sau servicii pe pietele existente sau pe piete noi;13.

posibilitati de integrare verticala;

-manifestarea unei stari de stagnare sau regres la firmele concurente; -posibilitati de ncheiere a unor aliante, acorduri etc. -posibilitati de ncheiere a unor contracte de leasing, factoring, franchising. B. Cu privire la "Amenintari" potentiale: - adoptarea unor reglementari legislative sau normative restrictive cu impact nefavorabil; - intrarea intr-o perioada de recesiune economica la nivel national sau international; - schimbari demografice nefavorabile; - schimbari ale nevoilor, gusturilor sau preferintelor clientilor; - crestere mai lenta, stagnare sau chiar recesiune a pietei; - intrarea unor noi competitori pe piata; - cererea crescnda pentru produse de substitutie; - presiunea crescnda a concurentei; - puterea crescnda de negociere a furnizorilor si/sau a clientilor; - vulnerabilitate la fluctuatiile mediului de afaceri. Analiza SWOT se poate desfasura la scara ansamblului firmei sau, pentru adncirea investigatiei si conturarea unor concluzii mai detaliate, la cea a domeniilor functionale din cadrul firmei: marketing, vnzari si distributie, cercetare- dezvoltare, productie, financiar si personal - relatii de munca.

14.

ORGANIGRAMA UNITATI SC. CHOCOGIFTS.R.L.

DIRECTOR GENERAL

DIRECTOR ADJUNCT

DIRECTOR ADMINISTRATIV

DIRECTOR ECONOMIC

DIRECTOR DE PRODUCTIE

ADMINISTRATOR

SEF SECRETAR

SECRETAR

SEF DE SALA

SEF CONTABIL

SEF DE PRODUCTIE

MAGAZIONER

CONTABIL

MUNCITOR

PERSONAL PAZA

PERSOANA DE INTRETINERE

DISTRIBUITOR MARFA

15.

COMPARATIE INTRE TEHNOLOGIILE VECHI SI CELE NOI

FOLOSITE LA FABRICAREA PRODUSULUI Comparatie Industriala Procesul de preparare a ciocolatei a ramas neschimbat pana la mijlocul anilor 1700 cand revolutia industriala in floare a schimbat cursul istoriei pentru acest aliment dulce si minunat si pentru nenumaratii sai fani. In primul rand, ciocolata si-a schimbat forma. Acum nu mai era o bautura, ci era solida si era savurata sub forma unei bomboane rafinate. Noile masinarii puteau sa creeze ciocolata solida si sa o si produca in cantitati uriase. Fiind produsa in cantitati atat de mari, delicatesa putea fi cumparata destul de ieftin, facand-o astfel accesibila publicului larg.Unul dintre cele mai importante inovatii aduse de revolutia industriala a fost inventia presei de cacao. Inventata in 1828 de catre chimistul german, Conraad Van Houten, aceasta masinarie storcea untul de cacao facand astfel cacaoa mai consistenta si mai ieftina de produs. In 1875, Daniel Peter si Henri Nestle s-au asociat pentru a introduce laptele in ciocolata. Aceasta ciococlata cu lapte a devenit rapid foarte populara. Sclavia a continuat pentru mai mult de 2 secole si a fost abolita in toate tarile abia in 1888. Nevoia de forta de munca pentru a raspunde cererilor in crestere pentru producerea de zahar si ciocolata au continuat in acelasi ritm si, in multe tari tropicale, conditiile de munca deplorabile au continuat chiar si dupa abolirea oficiala a sclaviei. In America au existat persoane care s-au opus acestor conditii crunte de munca. In 1910, producatorul de ciocolata, William Cadbury, a invitat cateva companii de ciocolata ca sa-l insoteasca intr-un boicot impotriva cumpararii de cacao de pe acele plantatii care supuneau muncitorii la conditii grele de munca. In acelasi an, o audienta la Congresul Statelor Unite a dus la interzicerea formala a comercializarii de cacao produsa prin exploatarea sclavilor de pe aceste plantatii. Noile tehnologii au facut ciocolata disponibila oricui, aceasta incepand sa apara nu numai ca o bomboana ci a inceput sa fie folosita si ca ingredient in prepararea de prajituri si diferite produse de patiserie.Publicitatea a transformat ciocolata in ceva ce toti oamenii, dar in mod special femeile si copiii isi doreau sa guste in fiecare zi. Ciocolata la micul dejun a devenit extrem populara iar consumul batoanelor de ciocolata era incurajat ca pe o sursa de energie. 16.

Armata este cea care a imprastiat iubirea pentru ciocolata pe intreg globul. Tendinta a inceput la sfarsitul secolului al 19-lea, cand regina Victoria a trimis cadouri de ciocolata soldatilor ei, cu ocazia Craciunului.Popularitatea bomboanelor de ciocolata a explodat pur si simplu dupa Primul RazboiMondial, cand ciocolata a fost inclusa drept ratie fiecarui soldat inrolat. Pana in 1930, existau deja 40.000 de diferite tipuri de ciocolata. Astazi, mai exista inca cativa producatori care detin propriile plantatii de cacao, insa plantatiile Europene si Americane au disparut. Acum fermierii independenti sau grupurile cooperative din Africa si Indonezia sunt cei ce produc majoritatea proviziilor de ciocolata din lume. In timp ce tehnologia poate grabi productia, arborele de cacao este inca cultivat manual, iar producatorii trebuie sa obtina cacao de la fermieri.

17.

METODE EFICIENTE DE PROMOVAREA

PRODUSULUIAteptrile sau credinele consumatorilor despre ceea ce ateapt s primeasc de la produsele achiziionate; aceste ateptri iau natere pe baza experienei anterioare, a afirmaiilor fcute de prieteni i a afirmaiilor venite din partea firmelor. Pentru formarea unei reputaii bune n rndul clienilor, trebuie ca n mod constant s oferii produse de o calitate cerut de clieni. Ambalajul, marca i eticheta produsului sunt lucruri care realizeaz vnzarea produsului i ajut la o cunoatere mai rapid a produsului cutat fa de celelalte produse de acelai fel. Fiecare client dorete ca la cumprarea unui produs s fac achiziia cea mai bun la un pre ct mai mic s cumpere un produs ct mai bun. Comerul din zilele noastre este unul bazat pe diversitate i concuren ntre produse i productori de pe pia. Vnzarea produselor nealimentare i promovarea acestora ctre client se realizeaz mai bine i mai uor cu ajutorul acestor trei lucruri foarte importante marc, ambalaj, etichet. Cu ct ambalajul unui produs este mai bine realizat avnd un design care iese in eviden fa de produsele similare pstrnd calitatea produsului n condiii bune i punndu-le n valoare foarte bine cu att va avea o mai mare atracie la public; fcndu-l pe acesta s achiziioneze acest produs mult mai uor dect altele asemntoare. Marca este un element important n strategia comercial a unei firme, deoarece permite identificarea ofertei agentului economic respectiv i diferenierea acesteia n raport cu concurena. Pe de alt parte, marca ofer consumatorilor posibilitatea de a se orienta spre produsele de calitate superioar, puse la dispoziie de ctre productorii care i-au ctigat deja un renume pe pia. Considerat deseori ca fiind bunul cel mai de pre al unei ntreprinderi, marca servete atta productorului ct i consumatorului. Eticheta reprezint un mijloc de identificare a produselor, de informare simpl i rapid a consumatorilor, de educare a acestora, de nlesnire a operaiilor comerciale, dar i de promovare a produselor pe pia. Pentru reducerea efectelor negative pe care produsele i ambalajele le pot avea asupra mediului ambiant, ntr-o serie de ri au fost introduse sisteme de marcare ecologic. 18.

Marca ecologic are rolul de a certifica n faa consumatorilor calitatea ecologic a unui produs i ambalajului acestuia. Utilizarea mrcilor este o alt component a structurii activitii promoionale care polarizeaz atenia echipelor manageriale din companiile productoare i distribuitoare. Mrcile sunt folosite n strnsa relaie cu percepia acestora de ctre consumatorii finali. ndeplinind funcii multiple, n marketingul modern sunt create mrci de producie sau de comer. Mrcile de producie sunt aduse in atenia consumatorului n mod difereniat pentru fiecare serviciu sau produs n parte, n schimb mrcile de comer care se bucur de o mare extindere prin crearea lanurilor de distribuie reunesc sub aceeai marc o mare varietate de produse sau servicii care sunt vndute de acelai comerciant. n cazul mrcilor de comer comerciantul sau vnztorul ii asum sarcina deloc uoar de a garanta clientului un anumit nivel calitativ,indiferent de identitatea productorului. n multe astfel de situaii vnztorii dispun exclusiv de laboratoare de ncercri si de ataare a nivelului calitativ pentru produsele alimentare cat i pentru mrfurile nealimentare. Potrivit specialitilor mrcilor trebuie s li se confere multiple atribuii care s sporeasc fora promoional, perceptibilitate ridicat, omogenitate,distincie,putere de evocare, personalitate, capacitate de memorizare, notorietate i asociativitate. Problema utilizri mrcilor este deosebit de important nu numai prin prism activitii de promovare,ci i pe un plan mai larg, respectiv privind nsi aspectele fundamentale ale existenei unei mrci sau companii pe o anumit pia. n acest context se urmrete conturarea i cunoaterea, valorilor mrcii.

19.

1. PIATA TINTA A PRODUSULUI Aceasta lucrare ncearca sa abordeze lansarea unui nou produs de ciocolata pe piata romneasca al firmei ciocogift. Produsul se numeste Ciocolata cu Menta, iar tipul de piata careia se adreseaza este selectiva, dat fiind faptul ca este un produs premium, cu o calitate superioara produselor anterioare, destinat unui grup cu gusturi mai sofistricate. n ceea ce priveste pretul, se va aborda strategia valoare ridicata, avnd un pret mai mic dect al concurentei pentru acelasi gramaj, dar cu o valoare ridicata. Distributia va fi de asemenea selectiva, abordand o metoda moderna de distribuire,facandu-se in urma comenzi prin internetsau furnizori . Produsul va beneficia de o promovare de exceptie, ncepnd chiar din perioada identificarii grupului tinta si terminnd cu o campanie cu un buget considerabil. 2. Stabilirea modului de afaceri: Identificarea grupului tinta va fi facuta att prin o analiza a consumatorilor produselor cu caracteristici simlare produsului nostru, produse ce contin combinatia ciocolata si menta, ct si prin lansarea unui chestionar. Grupul tinta este constituit din consumatorii de ciocolata crema la borcan care doresc un gust nou, n afara de cel traditional de ciocolata sau ciocolata cu vanilie. Acest grup de consumatori are gusturi mai sofisticate si are o putere de cumparare peste medie, fiind dispus sa achizitioneze respectivul produs. Astfel, segmentul tinta l formeaza cei cu vrsta cuprinsa ntre 22 si 35 de ani, deci cei care au terminat deja facultatea, carora salariul le permite o putere de cumparare peste medie si au si un anumit stil de viata. Vorbim de tineri cu un loc de munca ce le ofera un salariu decent, deci au si o educatie de un anumit standard - att profesionala, ct si n ceea ce priveste gusturile cu privire la calitatea produselor. Astfel, probabil dimineata nu au prea mult timp la dispozitie, doar ct si beau cafeaua sau ceaiul si servesc un mic-dejun rapid si lejer, dar care sa le ofere necesarul de energie pna la orele prnzului. Borcanul de ciocolata crema Finetti Premium Mint are un design care i confera o oarecare distinctie, astfel nct persoana care achizitioneaza produsul l poate consuma att acasa, ct si la birou, produsul dispunnd de eticheta necesara pentru a putea fi lasat pe birou, fara sa creeze cumparatorului sentimentul ca are pe masa un produs destinat unei categorii de cumparatori care doresc n primul rnd produse ieftine, de multe ori de o calitate ndoielnica, nu foarte nalta, ci dimpotiva, sentimentul ca are ceva ndeajuns de rafinat, n concordanta cu stilul personal, cu situatia lui economica si sociala. 20.

n rndul celor de peste 45 de ani, pe lnga cei care consuma produsul nostru datorita gustului de menta special, sau stilului de viata, mai sunt si cei care ncep sa aiba o mai mare grija de starea lor de sanatate si ar vrea o crema de ciocolata mai usoara, nu foarte dulce si care poate fi consumata fara a provoca senzatii nedorite precum cea de satietate n urma consumarii unui desert consistent precum o alta crema de ciocolata n combinatia ciocolatavanilie. Concurentii directi sunt Nutella, Primola si Milky Way, nsa diferenta principala consta n senzatia de prospetime pe care o ofera gustul de menta specific ciocolata cu menta, apoi aspectul spiralat (pe care l are si Milky Way, dar aceasta nu are varietatea de ciocolata crema cu menta) de aici rezultnd un avantaj competitiv destul de important.

21.

INTOCMIREA CHESTIONARULUI ADRESAT CLIENTILOR 1. Sunteti consumator de ciocolata ? a)Da b) Nu 2. Cunoasteti produsul "CIOCOLATA CU MENTA" ? a)Da b) Nu 3.Consumati produsul "CIOCOLATA CU MENTA" ? a)Da b) Nu 4.Care este parerea dvs. cu privire la gustul ciocolatei "CIOCOLATA CU MENTA" ? a) gust excelent b)gust placut c) gust nesatisfacator d)indiferenta 5. Cum considerati ca este ambalajul ciocolatei "CIOCOLATA CU MENTA" ? Apreciati cu note de la 1-5. Nota:....... 6. Din punct de vedere al pretului, ciocolata "CIOCOLATA CU MENTA" este: a)foarte ieftina b) acceptabila c) scumpa d)deosebit de scumpa

22.

7.

Care este opinia dvs. privind calitatea ciocolatei "CIOCOLATA CU MENTA" ? a) calitate excelenta b)calitate buna c) calitate acceptabila d)calitate proasta

8. Daca ati face un clasament al produselor de ciocolata, pe ce loc a-ti plasa ciocolata "CIOCOLATA CU MENTA" ? ................................................................................................. ................................................................................................. 9. Ati recomanda ciocolata "CIOCOLATA CU MENTA" unui prieten? a. categoric nu b. probabil ca nu c. probabil ca da d. categoric da 10. Cand ati mancat ultima oara o ciocolata "CIOCOLATA CU MENTA"? a) in ultima saptamana b) in ultima luna c) acum mai mult de o luna 11 Ce varsta aveti ?a) 10 - 30 ani b) 30 - 40 ani c) peste 40 ani

12. Sexul : a) Masculin b) Feminin 23. 13.Ce venit aveti?

a) pana in 5 mil./lei/luna b) intre 5 si 10 mil/lei/luna c) peste 10 mil/lei/luna NOTA:

24.