ANALIZA SI VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC NATURAL AL JUDETULUI PRAHOVA

TurismulFrumusetea si varietatea cadrului natural, precum si bogtia valorilor culturale prezente confer judetului Prahova un potential turistic remarcabil, care l situeaz pe un loc important n oferta turistic national si international a Romniei.Principalele zone turistice sunt: Valea Prahovei, Valea Doftanei, Valea Teleajenului, Valea Slnicului si zona Drajna Cerasu Starchiojd care fac parte din arealul montan si submontan; Valea Cricovului Srat apartinnd zonei colinare si zona Ploiesti Balta Doamnei situata n cmpia prahovean. Judetul Prahova, recunoscut ca zon cu destinatie turistic nc de la sfrsitul sec. al XIX-lea, si-a constituit o infrastructur turistic deosebit att cantitativ, ct si calitativ, n principal n ultimii ani. Reteaua turistic pus la dispozitia turistilor n judetul Prahova cuprinde 247 structuri de primire turistic, din care: 53 hoteluri, 14 moteluri, 38 vile turistice, 1 bungalou, 14 cabane, 1 camping, 2 tabere pentru elevi, 120 pensiuni turistice (86 pensiuni urbane), 3 hosteluri, 2 popasuri turistice si 1 hotel pentru tineret, care rspund bine cerintelor actuale ale turistilor.Din analiza elementelor potentialului turistic al judetului rezult existenta conditiilor favorabile dezvoltrii urmtoarelor forme de turism:a) Turism montan n arealul nordic al judetului care include Muntii Bucegi, Muntii Baiului si Muntii Ciucas, zon care ofer conditii pentru drumetii montane pe trasee variate si pentru practicarea sporturilor de iarn.b) Turism de odihn si recreere n zone care, alturi de un cadru natural pitoresc ofer un microclimat reconfortant si posibilitti de practicare a unor activitti recreative de-a lungul ntregului an. Se poate practica sub mai multe forme: turismul de sejur si agrement; turismul de sfrsit de sptmn; turismul balnear; turismul rural. Dezvoltarea turismului rural, cu precdere n zona subcarpatic si n cea montan, a dus la nregistrarea unui numr n crestere de pensiuni rurale si ferme agroturistice.

c) Turism de circulatie, sub mai multe forme: turismul de tranzit; turismul itinerant cu valente culturale; turismul tematic .d) Turism de vntoare si pescuit sportiv. Bogatul fond cinegetic prezent n zona montan a judetului, precum si cursurile de ap cu lacurile de agrement ofer conditii favorabile de practicare a acestui tip de turism.e) Turism de reuniuni, congrese, afaceri. Zona cea mai solicitat n acest sens este Valea Prahovei datorit att frumusetii peisajului montan, ct si accesibilittii si apropierii de capital, n principalele statiuni montane Sinaia si Busteni (baz turistic la standarde internationale, dotri specifice (echipamente de sonorizare si traducere, sli modulare n functie de numrul participantilor etc.).1 Potentialul turistic al reliefului

Relieful judetului Prahova are drept principal caracteristic varietatea si dispunerea lui n forma unui vast amfiteatru. Muntii cu altitudinile lor de peste 1400 m, dar care depsesc pe alocuri nltimea de 1800m si chiar 2000m, ocup partea nordic, alctuind treapta cea mai nalt. Dealurile cu nltimi cuprinse ntre 400 si 800-900m formeaz treapta mijlocie si ocup partea median a judetului. Cmpia , cu nltimi de 70-200m, prelungit n lungul Prahovei pn la 350-400, se dispune n partea sudic si se prezint ca un plan usor nclinat (NV-SE). ntre cel mai nalt punct vrful Omu (2505m)- si cel mai cobort - n zona de vrsare a Prahovei (70 m)- este o diferent de nivel de 243 m.Aceste trepte de relief sunt asezate proportional si anume: muntii - 26,2%; dealurile - 36,5%; cmpia - 37,3% din suprafata judetului. Aceste mari trepte sunt, n general, clar delimitate prin denivelri de cel putin 200m.

MuntiiRegiunea de munte, alctuit predominant din formatiuni cretacice, iar spre est si din formatiuni paleogene, ocup partea nordic a judetului. Ea este delimitat spre sud de o denivelare de cel putin 200 m, care trece pe la nord de localittile Talea, Posada, Pietriceaua, Bertea, Schiulesti, Mneciu, Ungureni, Cerasu, Btrni, Starchiojd si domin regiunea dealurilor. n cuprinsul muntilor se disting trei trepte de relief care au rezultat n urma unor perioade ndelungate de eroziune, ce au avut ca efect nivelarea reliefului, ntrerupte de faze de nltare n bloc. Dup fiecare nltare a edificiului muntos eroziunea si-a reluat activitatea ducnd la formarea unor nivele mai scunde, cel mai recent reprezentat prin trepte n lungul vilor sau la marginea muntilor. Cel mai nalt nivel de eroziune se situeaz la o nltime de 1750-1800m si a fost denumit platforma Bobu Mare.Al doilea nivel de eroziune se numeste platforma Setu si are o nltime de 1400-1500m, iar cel de-al treilea nivel poart denumirea de platforma Predeal si are nltimea de 1000-1200m.Masivul Bucegi, cu peisajul lui impozant si cu nltimi de 2000-2500m, este mprtit ntre judetele Prahova, Dmbovita si Brasov. Din acest masiv, judetului Prahova i revine partea lui estic, cu spectaculosul abrupt dintre Sinaia si Busteni.Prin peisajul lor alpin, prin numeroasele cabane, hoteluri, poteci marcate si instalatii de transport pe cablu ca si prin modernizarea unor sosele, Bucegii constituie prima regiune turistic din judetul Prahova.Muntii Grbova, cuprinsi ntre vile Prahovei, Azugi si Doftanei, sunt alctuiti dintr-o culme principal sinuoas cu directie general nord-sud. De-a lungul acesteia se nsir cele mai mari nltimi: Neamtu (1923m), Rusu (1902m), Cazacu (1753m ), Baiu Mare (1895 si 1908m), Gagu Mare (1660m). Din culmea principal se rsfir spre vest si est culmi secundare ale cror nltimi struie la 1400-1500m si la 1100-1200m, reprezentnd resturi ale vechilor platforme de eroziune - Setu si Predeal. Muntii Grohotis ocup spatiul dintre vile Doftanei si Teleajenului. Culmea lor principal, aflat n prelungirea culmii Bratocea din Masivul Ciucas, grupeaz cele mai mari nltimi: Babes (1684m), Grohotis (1767m) si Sf. Ilie(1588m). Din acest vrf se desprinde spre sud-est Culmea Nebunului, ntre vile Crasnei si Teleajenului, o nsiruire de mguri desprtite de sei, consecint a alternantei de gresii si sisturi marnoase. Spre sud-est culmea se continu pn n vrful Radila Mare (1490m), unde se bifurc mbrtisnd Obrsia Vrbilului: Culmea Trifoiu (1372 m), continuat cu Plaiul Serban Vod si Culmea Pltinetu cu vrfurile Clbucet (1394 m) si Paltinetu (1317m).Masivul Ciucas este al doilea masiv proeminent din judetul Prahova. Desi mai mic dect Bucegii, el si afirm personalitatea geografic prin nltimile lui de peste 1800m ( vrful Ciucas cu 1954m din Culmea Bratocei si vrful Gropsoare cu 1883m din Culmea Zganului ) si prin relieful su ruiniform cu o deosebit not de atractie.Muntii Ttaru se ntind la est de Telejenel si se prezint ca o culme monoton, dar nelipsit de pitoresc, cu nltimi de circa 1400m. Din ea se desprind culmi secundare, asemenea unor contraforturi. nltimile maxime se gsesc, de la nord la sud, n vrfurile Ttaru (1476m), Manail (1407m) si Vrful lui Crai (1473m si 1502m).Ca depresiuni remarcm: Depresiunea Sinaia, din lungul Prahovei, Depresiunea Tesila, dezvoltat pe Doftana, urmat de micul bazinet Valea Neagr, Depresiunea Cheia, sculptat la poalele Ciucasului si Depresiunea Slon, n cursul superior al Drajnei.Dealurile subcarpatice

Dealurile reprezint o treapt intermediar ntre munti si cmpie, constituie o unitate de relief cu trsturi aparte: culmi rotunjite, pante domoale, vi largi, cu lunci si terase bine dezvoltate, depresiuni mari si masive colinare nalte. n judetul Prahova,dealurile se desfsoar ntre nltimi de 800-900m si 300-400m. La vest de Prahova dealurile subcarpatice sunt reprezentate de dou culmi prelungi care ncadreaz valea Prahovitei pe de o parte si de alta, ele desprinzndu-se din muntele Gurguiatu. n culmea vestic, vrfurile Mgura Mare (911m), Sultanul (849m) si Vrful Teisului (714m) sunt cele mai nalte, iar n cea estic, cel mai proeminent vrf este Gurga, de lng Breaza (743m). Partea lor nordic, cuprins ntre marginea muntilor si culoarul depresionar Mislea-Podeni ( Mgurele) este denumit si Subcarpatii interni.ntre Prahova si Teleajen se desfsoar depresiuni sculptate cum sunt depresiunile Brebu, Alunis si Slnic, iar n partea sudic depresiunile: Mcesul (816 m) si Mgura Trestioarei (654m). Mai la est, ntre Vrbilu si Teleajen se ntind Dealurile Bughei, iar la rsrit de Teleajen se distinge mica depresiune de la Cerasu si la sud se desfsoar culoarul depresionar Drajna-Chiojdu.Dealurile Priporului mrginesc spre sud Depresiunea Drajna-Chiojdu si culmineaz n vrfurile Lazuri (770m) si Priporului (823m). Spre sud relieful scade n nltime la 500-600m si este fragmentat de Lopatna si de afluentii si, aici formndu-se Depresiunea Soimari. n regiunea Apostolache sunt culmi ceva mai nalte, dintre care mentionm: Culmea Slciei (716m), vrfurile Chiojdeanca (539m) si Bordea (580m).De asemenea trebuie mentionate Dealurile Ploiestilor care sunt formate din dealurile izolate de la Tintea si Blejoi si din Masivul Bucovelului si Masivul Istrita care are nltimi cuprinse ntre 500 si 600 m.CmpiileTreapta de relief cea mai joas, cu nltime de 70-200m, ocup partea sudic a judetului Prahova. Dar nltimea ei urc n lungul Prahovei la peste 300 m, continundu-se n tinutul dealurilor cu terasa Cmpinei. Suprafata terenului este n general neted si cel mult prezint ondulri abia sesizabile. Singurele accidente de teren sunt malurile rurilor, de cele mai multe ori cu nltimi de ctiva metri, iar pe valea Ialomitei o teras de 4-6 m. Numeroasele movile rspndite la suprafata cmpiei sunt forme de relief antropice si dateaz din timpuri istorice.Cmpiile Prahovei sunt: Cmpia nalt a Cricovului Dulce, Cmpia Ploiestilor si Cmpia Gherghitei.Etajarea celor trei trepte de relief: munti, dealuri si cmpii are importante consecinte pentru ceilalti factori ai mediului geografic din judetul Prahova.

3 Potentialul turistic al apelor

Mai bine de din suprafata judetului Prahova apartine bazinului hidrografic al Prahovei. Din cei 3740 kmp ct are suprafata bazinului Prahovei numai dou mici portiuni depsesc limitele judetului, la obrsie si la vrsare. n schimb, o fsie ngust sprijinit pe limitele de vest si sud ale judetului apartin bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului Ialomitei; de asemenea n partea de nord-vest, o suprafat redus este nglobat bazinului Buzului, iar n partea de sud-est, o regiune ceva mai mare apartine iarsi bazinului Ialomitei, prin intermediul afluentilor Sratei. Principalele ruri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana, Teleajenul, Vrbilul si Cricovul Srat.Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume, are lungimea de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se afl pe teritoriul judetelor Brasov si Ilfov. Izvorste din Predeal si are ca afluenti rurile: Azuga, Cerbu si Izvorul Dorului si rurile mici Talea si Cmpinita .Doftana izvorste de sub pasul Predelus, are lungimea de 50 km si numerosi afluenti: Musita, Prislop, Florei, Secria, Valea Mare, Negrasul, Irmeneasa, Pltinoasa, Leaotul, Iazul Morilor, Teleajenul si Cricovul Srat.Teleajenul are o lungime de 119 km si izvorste din Masivul Ciucas. Principalii si afluenti sunt: Drajna, Bucovel, Crasna, Varbilau, Bughea, Mislea si Dambul.Cricovul Srat are o lungime de 83 km , izvorste de sub vrful Poiana Hotilor si are ca afluent rul Lopatna.Alturi de reteaua de ruri exist n judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: n cmpie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Srcineanca, iar n zona de deal Lacul Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adaug Baia Baciului, Baia Verde si Baia Rosie, care sunt lacuri formate n ncperile vechilor ocne de la Slnic.4 Potentialul turistic al componentelor nvelisului biogeografic

Flora si fauna n judetul PrahovaHaina vegetal a judetului Prahova apartine provinciei dacice reprezentate printr-o flor central-european (pduri de stejari, pduri mixte specifice pentru zona noastr colinar). Partea de S-E a judetului apartine provinciei pontice reprezentate prin elemente de step, n special graminee corespundatoare zonei de silvostep (Biografia Romniei, 1969). Vegetatia si animalele rspndite n zona acestei comune sunt specifice dealurilor subcarpatice si cmpiei nalte. Cele dou zone de forme de relief sunt acoperite de alte dou zone vegetale si faunistice care, din cele observate, se ntreptrund. n zona Mgureni deal, n 1897 se cultivau 101,5 ha de vie, extindere mare avnd si livezile cu pomi fructiferi (dintre care 90 000 de pruni, 400 ciresi, 300 meri, 200 duzi). n zona de cmpie se cultivau cereale (ovz, secar, gru, porumb).Pduri Odinioar o parte din teritoriul comunei, n special n zona dealurilor, era acoperit de pduri seculare. nainte de 1848, pdurile apartineau diversilor proprietari - marilor proprietari si proprietarilor trnesti. Dup actul de nationalizare din 1948, toate pdurile au trecut n patrimoniul statului. n 1954, conform HCM 23115/1954, pdurile trnesti au fost date n folosint comunelor. Dup 1948, pdurile au fost trecute n raza de supraveghere a ocolului silvic Moreni. Se remarc de specialistii silvici n formatiuni geologice din substratul comunei c, n afara pietrisurilor de Cndesti apar si sisturi bituminoase. Animale Speciile de vnat n raza comunei sunt: cprioarele (numeroase n trecut, fiind protejate la vnat), iepurii, ieruncile, vulpile, sitarii. n prezent se observ o slab posibilitate de ngrijire din partea specialistilor pentru aceast mare bogtie economic ce a existat dintotdeauna. Pdurea, prin masa lemnoas, fructe, animale, aer, adpost pentru om, a adus si aduce o mare contributie. E pcat ca noi nu stim s protejm acest mare izvor de bogtie. Fauna, de la cele mai mari mamifere amintite pn la cele mai mici si variate forme, o ntlnim n zona pdurii. Pe sol, pe scoarta copacilor, n coroana lor, se gsesc nenumrate insecte vtmtoare reprezentate prin fluturi, crbusi, urechelnite, purici de plante etc., care rod frunzele copacilor, lstarii tineri, semintele si fructele. Prin frunzisul czut, care cu greu se transform ntr-un sol fertil, ntlnim grgrite, greieri, melci etc. Pasri Pasrile caracteristice sunt: mierlele, ciocnitoarele pestrite, cucul, porumbeii slbatici, turturelele, ciuful de pdure etc. Printre pasrile de prad ntlnim uliul, bufnita, sorecarul. Dintre reptile, soprla, gustrii. Iarna n pduri sosesc de multe ori mtsarii si scatiile, iar din cmpie cotofana. Fauna stepei (cmpiei) este mai putin bogat dect a pdurilor; de altfel, exist la zona de contact a celor dou mari unitti morfologice o zon de ntreptrundere att a florei ct si a faunei. Apele sunt destul de bogate n peste si broaste. Dup profesorul Raul Clinescu, acesta zon apartine subprovinciei carpatice a pdurilor de foioase (provincia central european). Pomi fructiferi n zona satelor se ntlnesc salcmi, duzi, pruni (altdat ntinse livezi, de unde numele de Livedea Lung), gutui cu o extindere foarte mare pe versantul sudic al Ghemeliei, visini, ciresi, zarzri, meri, peri (cu zona specifica Satul Banului). Livedea Lung a fost populat n secolele XVI-XVII de oamenii din satul disprut Bltati.Specii ierboase Speciile ierboase spontane ntlnite n lungul drumurilor, santurilor si psunilor sunt reprezentate prin: pir (agropyrum repens), plmide (cirssium arvense), troscotul (poligonum aviculare), rapita slbatic (sinapsis arvensis), laptele cucului (euphorbia cyparissias), romanita (matricaria camomilla), neghina (agrostemma githago). n lunc se adaug mohorul (setaria viridis), ptlagina (plantago lanciolata).Psunile sunt alctuite din specii ierboase putin valoroase din punct de vedere nutrific, reprezentate de laptele cucului, coada soricelului (achillea millefolium), ghizdeiul (lotus corniculatus), piusul de livad (festuca sulcata). Ca specii de cultur, tinnd seama de conditiile pedo-climatice, ce mai bine se cultiv: grul, porumbul, secara, mazrea, fasolea, sorgul, lucerna, zarzavatul. Satisfctor - floarea soarelui, trifoiul, vita-de-vie, inul, cnepa.