ANALIZA ŞI PROIECTAREA FLUXURILOR FINANCIAR-MONETARE ALRO S.A

U n i v e r s i t a t e a ” A l e x a n d r u I o a n C u z a ” I a iș

S p e c i a l i z a r e a F i n a n e - B ă n c iț A n I I I – I D

3 I u n i e 2 0 1 2

STUDENT

TEFAN HUDICIȘNr. Matricol 31040701SL071352

1

CUPRINS

Cap. I MEDIUL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII UNEI ÎNTREPRINDERI.............................................2

1.1 Cadrul general de organizare şi desfăşurare a activităţii întreprinderii...........................2

1.2 Piaţa şi competiţia...........................................................................................................5

CAP. II ANALIZA FLUXURILOR FINANCIAR MONETARE ALE ÎNTREPRINDERII.............................6

2.1 Analiza fluxurilor financiar monetare ale întreprinderii pe baza bilanţului şi anexelor.10

2.2. Analiza fluxurilor financiar monetare pe baza de rate.................................................12

CAP. III DIAGNOSTICUL FINANCIAR.........................................................................................19

CAP. IV PROIECTAREA FLUXURILOR FINANCIAR-MONETARE DE PLATI...................................26

2

Cap. I MEDIUL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII UNEI ÎNTREPRINDERI

1.1 Cadrul general de organizare şi desfăşurare a activităţii întreprinderii

SCURT ISTORIC

In 1963, Guvernul României a decis să construiască prima şi unica uzină de aluminiu, Alro, în Slatina. Prima şarjă de aluminiu românesc a fost produsă în 1965.

Din 1982 până în 1989, capacitatea de producţie a uzinei a ajuns treptat la 263.500 de tone anual.In 1997, Alro SA a fost transformată în societate pe acţiuni tranzacţionate la Bursa de Valori

Bucureşti. După prima etapă de privatizare guvernul încă deţinea pachetul majoritar de acţiuni în companie.

Privatizarea Alro SA a fost propusă în 2001-2002 conform programului PSAL 2 convenit cu Banca Mondială.

Procesul de privatizare internaţională s-a încheiat prin selectarea consorţiului de companii Marco Group (astăzi Vimetco) ca investitor strategic la Alro. În octombrie 2002, Guvernul României a încheiat acordul de privatizare cu Marco Consortium.

În prezent, Vimetco N.V. deţine peste 87% din acţiunile Alro. De la privatizarea Alro din 2002, Marco Group a investit în companie peste 210 milioane USD, care au permis îmbunătăţirea protecţiei mediului, precum şi creşterea cu 20% a producţiei (la 184.000 de tone), în comparaţie cu perioada anterioară privatizării.

Cu o producţie de 288.000 de tone metrice de aluminiu primar în 2008, Alro SA este cea mai mare companie producătoare de aluminiu din Europa Centrală şi de Est (exceptând Rusia). Alro SA reprezintă astăzi una dintre cele mai mari companii din România, având o contribuţie importantă la dezvoltarea economiei locale şi naţionale.

Compania face parte din grupul internaţional industrial şi de investiţii Vimetco N.V. care îşi desfăşoară activitatea în industria aluminiului. Acţiunile Alro SA sunt tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti.

Capacităţile de producţie a aluminiului primar se află în Slatina şi cuprind o secţie de electroliză, capacităţi de prelucrare, laminoare la cald şi la rece şi o secţie de extrudate. Compania mai deţine şi combinatul de alumină Alum SA din Tulcea.

Tehnologia de fabricaţie şi produsele Alro sunt atestate în conformitate cu standardele internaţionale ISO 9001, ISO 14001 şi ISO 18001 (OHSAS 18001). În ianuarie 2006 Alro a obţinut autorizaţia integrată de mediu.

Clienţii Alro SA sunt utilizatori finali şi comercianţi de metale atât din România, cât şi din întreaga lume. Peste 80% din producţia realizată de Alro este comercializată pe piaţa internaţională prin intermediul Bursei de Metale de la Londra şi în baza contractelor directe pe termen lung cu clienţi din 25 de ţări ale lumii. State din Uniunea Europeană (Italia, Grecia, Austria, Ungaria etc.), precum şi Turcia, ţările balcanice şi Statele Unite ale Americii reprezintă principalele pieţe de desfacere pentru produsele Alro.

3

COMPANIA

ALRO S.A este o societate organizată conform legislaţiei româneşti. ALRO a fost înfiinţată in martie 1961, fiind cel mai mare producător de aluminiu primar din Europa Centrală si de Est. Vimetco N.V (fosta Marco Industries B.V.) Olanda este acţionarul majoritar al ALRO S.A. şi este o companie cu acţiuni tranzacţionate la Bursa de Valori din Londra (LSE). Compania mamă a Grupului ALRO este un trust de familie. ALRO este de asemenea listată la Bursa de Valori Bucureşti, în categoria I.

Denumire societate ALRO S.A.Cod fiscal / CUI 1515374Cod Registrul Comertului J/28/8/1991Adresa SLATINA, jud. OLT, str. Pitesti nr. 116Localitate SLATINAJudet OLTTara roPagina internet www.alro.roE-Mail alro@alro.roTelefon 0249-413990, 0249-434302Fax 0249-413990;021-3113595Domeniu de activitate Metalurgia aluminiuluiCod CAEN (Rev.2) 2442

Tabelul I. Informații bursiere asupra ALRO S.A (sursa www.bvb.ro)

FILIALE

I. CONEF S.A (CONEF) este o companie organizată conform legislaţiei românesti şi a fost înfiinţată în anul 1991. Activitatea principală a companiei, conform statutului, constă în intermedieri în comerţul cu combustibili, minerale şi produse chimice. În prezent, singura activitate a companiei constă în administrarea portofoliului de acţiuni deţinut în ALRO. La 31 decembrie 2011, ALRO deţinea 99.97% din capitalul social al CONEF, reprezentând un numar de 2.675.914 acţiuni. Pentru anul încheiat, numărul mediu de angajaţi a fost de 1.

II. Vimetco Extrusion SRL (fosta ALRO Extrusion SRL) este o companie organizată conform legislaţiei româneşti şi are ca obiect principal de activitate fabricarea produselor de aluminiu extrudat. La data de 31 decembrie 2011, ALRO deţinea 100% din capitalul pe acţiuni al Vimetco Extrusion, iar numărul mediu de angajaţi în anul încheiat a fost de 218.

III. ALUM S.A Tulcea (ALUM) ) este o companie organizată conform legislaţiei româneşti şi a fost înfiinţată în 1972. ALUM este cel mai mare producător de alumină calcinată din România. Activitatea sa principală constă în procesarea hidrometalurgică a bauxitei pentru a obţine alumina (oxid de aluminiu), materia primă principală utilizată în producţia de aluminiu. ALUM este listată pe piaţa RASDAQ a Bursei de Valori Bucureşti. La 31 decembrie 2011, ALRO deţinea 99.4% din capitalul social al ALUM, reprezentând 81.595.860 acţiuni. La finele anului trecut, ALUM avea 710 angajaţi.

La 1 mai 2011, ALUM S.A a achiziţionat de la Vimetco N.V. 100% din societatea de investiţii Global Aluminium Ltd. Valoarea tranzacţiei a fost de aproximativ 30 milioane USD 1. Activele acestei societăţi includeau şi 100% din acţiunile unei mine de bauxită în Sierra Leone, Sierra Minerals Holding Ltd. şi 100% din acţiunile Bauxite Marketing Ltd. Cumpărată de Vimetco N.V. în 2008, mina de bauxită din Sierra Leone, cu o resursă de bază de aproximativ 31 milioane de tone de bauxită, producea 1.7 milioane de tone în 2011. Mina de bauxită asigură necesarul de materii prime pentru rafinăria de alumină ALUM S.A în România.

1 http://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/99283/Alum-Tulcea-vrea-sa-cumpere-o-firma-din-Insulele-Virgine-Britanice.html

Informatii despre emisiune 31.12.2011Numar total actiuni 713.779.135Valoare Nominala 0,5000Capital Social 356.889.567,50

4

Vimetco N.V. vrea sa construiasca o centrala in cogenerare cu o capacitate de 250 MW, care sa deserveasca rafinaria de alumina Alum Tulcea. Proiectul de 276 milioane euro ar putea fi cofinantat de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si mai multe banci comerciale.

Contractorii selectati pentru negocieri sunt un consortiu format din Itochu (Japonia) si Hyundai (Coreea de Sud), compania elena Metka si grupul german Siemens.

Consiliu de Administratie si Executiv

Presedinte FRANK MUELLERDirector General GHEORGHE DOBRA

PRODUCŢIE

Procesele de productie şi produsele ALRO au fost certificate în conformitate cu standardele internaţionale pentru asigurarea calităţii. Acvititatea principală a ALRO este fabricarea aluminiului, principalele produse fiind următoarele:

- Sârmă laminată din aluminiu- Bare AlMgSi şi aluminiu omogenizate- Sleburi din aluminiu şi aliaje din aluminiu- Plăci din aluminiu din aliaje moi, medii şi dure- Plăci netratate termic;- Table şi benzi imprimate- Table şi produse extrudate şi tratate termic.

Există patru sectoare de producţie angrenate în ciclul de producţie a aluminiului electrolitic care, ulterior, este procesat în produse din aluminiu:

Secţia Anozi : Produce anozii necesari pentru procesul de electroliză. Electroliza : Produce aluminiul electrolitic. Celula (cuva) de electroliză este unitatea principală de

producţie a aluminiului electrolitic din această secţie. În fiecare dintre cele 6 hale de electroliză funcţionează 132 de celule electrolitice.

Turnătoria : Aluminiul electrolitic este procesat în produse din aluminiu primar. Uzina de Aluminiu Prelucrat : Sleburile sunt laminate la cald şi la rece în plăci, table şi bobine.

Pe lângă aceste sectoare, în Alro funcţionează o serie de secţii auxiliare si de întreţinere, necesare asigurării funcţionării secţiilor de bază: secţia de transformare şi de redresare a curentului electric, secţia de reparaţii metalurgice, secţia de reparaţii cuve şi cuptoare, secţia de fabricare a pieselor de schimb, secţia de transport intern şi depozitele.

Capacitatea de producţie a Alro permite obţinerea anuală a 265.000 tone de aluminiu electrolitic, 300.000 tone de produse turnate din aluminiu primar şi 120.000 tone de produse prelucrate din aluminiu.

Figură 1 Structura grupului VIMETCO

5

Tabel 1 Cifre consolidate Alro Group 2008-20111

2008 2009 2010 2011

Venituri RON m 2,076 1,606 1,874 2.330

EBITDA1 RON m 431 383 466 572

EBITDA margin2 % 21 24 24.8 24.5

Profit pe perioadă RON m 208 145 184 243

Producţie aluminiu primar tpa 288,157 228,630 241,187 261.073

Producţie aluminiu prelucrat tpa 34,599 41,015 59,364 70.392

Angajaţi (medie anuală) 4,318 3,283 3,369 3.9391EBITDA: profit inainte de impozitare, mijloace fixe nete (profit operational), depreciere si amortizare.2EBITDA marja: EBITDA impartit la venituri.

1.2 Piaţa şi competiţia

Alro este unicul producător de aluminiu primar şi aliaje din aluminiu din România şi cel mai mare din Europa de Est.In anul 2011 produsele ALRO S.A. s-au comercializat atât pe piaţa internă cât şi la export în următoarea structură :

Intern – 35.03 %Export – 64.97%

Consumul intern de aluminiu primar pe principalii parteneri se prezintă astfel :Societatea Acţiuni in 2011

Vimetco Extrusion Slatina 10.84%Prysmian Slatina 10.17%Altur Slatina 4.68%ICME Bucureşti 3.81%SAPA România 2.23%IPROEB Bistriţa 1.71%Altele 66.56%

TOTAL 100%

Structura produselor exportate in 2011 comparativ cu 2010 este prezentată mai jos:

Produse (tone) 2010 2011 Diferenţă 2011/2010Lingouri - 8.615 8.615Bare 49.042 52.353 3.311Sârmâ 46.973 45.812 -1.161Sleburi 10.046 5.567 -4.479TOTAL 106.061 112.349 6.288

6

S-a constatat o schimbare a structurii / diminuare a vânzărilor de sârmă şi sleburi la export ca urmare a concentrării pe piaţa internă (sârmă) şi creşterii consumului intern de sleburi pentru producţia de produse procesate (plăci, table şi benzi).

În ceea ce priveşte pieţele de desfacere ale produselor ALRO S.A. în 2011 au fost doar câteva schimbări notabile faţă de 2010, respectiv:

Ţara Pondere in 2011 % Diferenţă faţă de 2010 %Italia 25.57 6.59Cehia 14.99 2.78Ungaria 10.43 -1.69Polonia 9.96 -3.25Grecia 8.11 -4.47Bulgaria 8.00 0.95Slovenia 7.88 0.47Serbia 5.76 1.39Austria 3.51 0Germania 2.37 -4.47Altele 3.42 1.7TOTAL 100 100

A fost redusă expunerea pe destinaţii cu un cost de transport mai ridicat (Germania, Grecia) şi dezvoltarea pieţelor mai apropiat (Cehia), ceea ce a condus la îmbunătăţirea profitabilităţii vânzărilor externe.

În 2011 creşteri mai semnificative în vânzări s-au înregistrat pe pieţele Italiei şi Cehiei şi creşteri mai modeste pe pieţele Sloveniei, Bulgariei şi Serbiei, factori determinanţi fiind:

- Intensificarea politicilor de marketing pe pieţele Italiei şi Cehiei şi contractarea unor cantităţi importante cu end-useri activând pe piaţa acestor ţări;

- Strategia de creştere pe pieţele apropiate, de unde datorită costurilor de transport reduse, se pot obtine prime nete mai mari.

În 2011 produsele procesate de ALRO S.A. s-au comercializat atât pe piaţa internă cât şi la export în următoarea structură:

Intern – 9.00%

Export – 91.00%

Consumul intern de produse procesate din aluminiu pe principalii parteneri se prezintă astfel :

7

Societatea Procentul în 2011ARCTIC S.A 25%S N CONFEZIONI METALLICI 22%RAAL 15%COLOR METAL 9%GILINOX SRL 7%GEPLAST SRL 5%KAMAN METALS 2%HILDEBRAND INTERNATIONAL 2%

TOTAL 100%

În tabelul de mai jos este prezentată structura produselor procesate exportate în anul 2011 în comparaţie cu anul 2010:

Produse (tone) 2010 2011 Diferenţă 2011/2010Plăci 22.031 30.001 7.970Table 10.745 9.110 -1.635Benzi 7.831 7.796 -35TOTAL 40.607 46.908 6.301

2010 20110

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

40,000

45,000

50,000

22,03130,001

10,745

9,1107,831

7,796

BenziTablePlăci

Tone

Figură 2 Structura exporturilor

Analizând exportul de produse procesate în 2011 comparativ cu 2010 se constată o creştere a cantităţilor livrate cu cca. 6.300 tone, o creştere semnificativă a vânzărilor faţă de 2010 înregistrându-se la plăci, produsul cu cea mai mare profitabilitate din portofoliul ALRO S.A.

8

În ceea ce priveste pieţele de desfacere ale produselor procesate ALRO S.A. în 2011 au fost câteva schimbări importante faţă de 2010, respectiv:

ŢARA Pondere in 2011 % Diferenţa faţă de 2010 %

Germania 15.38 -0.57

Italia 12.12 1.88

Marea Britanie 10.37 -1.25

Polonia 10.15 -3.15

SUA 8.84 2.11

Turcia 5.52 -0.81

Franţa 5.41 -0.11

Cehia 5.03 1.04

Spania 3.78 -1.88

Altele 22.95 2.74

TOTAL 100 -

Pieţe ca Italia, SUA şi Cehia au înregistrat creşteri faţă de 2010 în detrimentul altora ca Polonia, Spania, Marea Britanie, care au înregistrat o scădere de 3.15%, 1.88%, respectiv 1.25% pe fondul creşterii costurilor de transport către aceste destinaţii.

Germania; 15.38%

Italia; 12.12%

Marea Britanie; 10.37%

Polonia; 10.15%SUA; 8.84%

Turcia; 5.52%

Franţa; 5.41%

Cehia; 5.03%

Spania; 3.78%

Altele; 22.95%

Exporturi 2011

GermaniaItaliaMarea BritaniePoloniaSUATurciaFranţaCehiaSpaniaAltele

9

CONCURENŢA

I. Produse primare

Principalii concurenţi ai SC ALRO SA pe piaţa internaţională sunt RIO TINTO - ALCAN, Hydro Aluminium a.s – Norvegia, ALCOA – SUA, DUBAL – Dubai, ALBA – Bahrein, EGYPTAL – Egipt şi RUSAL – Rusia.

Concurenţa pe piaţa aluminiului este dată de preţul de vânzare şi calitatea produselor.

Pentru a obţine o cotă de piaţă cât mai mare fiecare producator coroborează strategia de marketing cu investiţii în tehnologie şi modernizarea continuă a procesului de fabricaţie. În condiţiile unei pieţe mondiale tot mai competitive ALRO trebuie să continue strategia de reducere a costurilor prin promovarea produselor printr-un marketing agresiv şi investiţii în capitalul uman.

II. Produse procesate

Piaţa produselor laminate din aluminiu şi aliaje din aluminiu are particularităţi care o diferenţiază total de piaţa produselor primare. Una din cele mai importante particularităţi este concurenţa care este mult mai puternică atât din partea producătorilor cât şi din partea produselor substitut. Principalii concurenţi sunt bine cunoscuţi, fiind, mare parte din ei, clienţi ai ALRO de mulţi ani: Alcoa, Rio Tinto-Alcan, Hydro, Elval Grecia, Amag Austria, Impol, Novelis, Egyptalum, Hulett (Africa de Sud) şi de asemenea o serie de producători din China.

CAP. II ANALIZA FLUXURILOR FINANCIAR MONETARE ALE ÎNTREPRINDERII

II.1 Analiza fluxurilor financiar monetare ale întreprinderii pe baza bilanţului şi anexelor

Pozitia financiară a ALRO S.A. este influenţată de resursele economice pe care le controlează, de

structura sa financiară, lichiditatea şi solvabiliatea sa şi de capacitatea sa de a se adapta schimbărilor

mediului în care îşi desfaşoară activitatea, respectiv industria metalurgică. Pentru a-şi atinge obiectivele,

situaţiile financiare sunt elaborate conform contabilităţii de angajamente, respectiv efectele tranzacţiilor şi

a altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi sunt înregistrate

in evidenţele contabile şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente. Respectând cadrul legal

creat prin aplicarea Legii 82/1991 şi a Ordinului Ministrului Finantelor nr.1752/2005, la ALRO S.A.

contabilitatea se conduce în partida dublă. Pentru a da o imagine reală a patrimoniului, a siţuatiei

financiare şi a rezultatelor obţinute, conducerea societăţii respectă regulile privind evaluarea patrimoniului

şi toate celelalte reguli, norme şi principii contabile.

În ceea ce priveşte activele imobilizate, în grupa imobilizărilor necorporale sunt incluse licenţe

pentru programe informatice înregistrate la cost istoric supuse amortizării prin metoda liniară pe o durată

de 3 ani. Activele necorporale nu sunt reevaluate, valoarea fiecărui activ necorporal fiind analizată an de an

10

pentru eventualitatea constatării unor deprecieri. Metodele de amortizare aplicate in cadrul societătii sunt

metoda liniară şi cea accelerată.

ANALIZA FLUXURILOR FINANCIAR-MONETARE PENTRU ANII 2009-2012

Situatia patrimoniului

- RON -

Denumirea indicatorului Nr. rd.

SOLD LA

31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 31.03.2012

A B 1 2 3 4

A. ACTIVE IMOBILIZATE 19 1.529.251.060 1.458.166.696 1.496.637.226 1.481.361.521

I. Imobilizari necorporale 06 56.719.257 44.692.983 37.272.442 N/A

II. Imobilizari corporale

1. Terenuri si constructii 07 444.238.803 442.121.546 449.408.570 N/A

2. Instalatii tehnice si masini 08 430.263.261 384.553.984 368.808.310 N/A

3. Alte instalatii, utilaje si mobilier 09 9.264.063 8.679.739 8.196.182 N/A

4. Avansuri si imobilizari corporale in curs

10 38.640.636 25.971.793 61.842.421 N/A

Total imobilizari corporale: 11 922.406.763 861.327.062 888.255.483 N/A

III. Imobilizari financiare 18 550.125.040 552.146.651 571.108.401 N/A

B. ACTIVE CIRCULANTE 35 727.051.212 836.655.889 893.905.503 923.383.328

I. Stocuri

1. Materii prime si materiale consumabile

20 141.059.860 132.739.520 197.367.968 N/A

2. Productia in curs de executie 21 85.936.841 97.452.893 114.722.787 N/A

3. Produse finite si marfuri 22 81.780.165 100.486.950 134.991.380 N/A

4. Avansuri pentru cumparari stocuri 23 478.176 16.677.503 438.710 N/A

Total stocuri: 24 309.255.042 347.356.866 447.520.845 457.933.806

II. Creante 30 122.411.666 188.753.214 191.873.099 200.525.001

III. Investitii pe termen scurt 33 - - - -

IV. Casa si conturi la banci 34 295.384.504 300.545.809 254.511.559 264.924.520

C. CHELTUIELI IN AVANS 36 7.404.184 9.675.081 37.931.787 24.660.667

D. DATORII: Sumele care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an:

45 684.460.685 215.021.100 237.136.574 222.107.332

E. ACTIVE CIRCULANTE / DATORII CURENTE NETE

46 49.993.841 631.044.336 686.370.675 715.959.567

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE

47 1.579.244.901 2.089.211.032 2.183.007.901 2.197.321.088

G. DATORII: Sumele care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an:

56 90.974.280 577.427.054 572.823.176 538.126.025

11

H. PROVIZIOANE 60 54.890.222 52.064.411 56.353.428 56.353.428

I. VENITURI IN AVANS: 66 1.771 733.595 8.683.254 9.977.096

J. CAPITAL SI REZERVE

I. Capital 70 356.889.568 356.889.568 356.889.568 356.889.568

II. Prime de capital 71 78.957.970 78.957.970 78.957.970 N/A

III. Rezerve din reevaluare 72 401.073.880 379.615.062 383.702.154 N/A

IV. Rezerve 77 361.763.553 383.222.371 404.834.055 N/A

Actiuni proprii 78 - - - -

Castiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii

79 - - - -

Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii

80 - - - -

V. Profitul sau pierderea reportat:

Sold C 81 156.477.760 100.784.686 100.784.686 N/A

Sold D 82 - - - N/A

VI. Profitul sau pierderea exercitiului financiar:

Sold C 83 78.216.767 159.781.849 228.309.982 49.363.553

Sold D 84 - - - -

Repartizarea profitului 85 - - 331 N/A

CAPITALURI PROPRII - TOTAL (rd. 70+71+72+77-78+79-80+81-82+83-84-85)

86 1.433.379.498 1.459.251.506 1.553.478.084 1.602.841.635

Patrimoniul public 87 - - - -

CAPITALURI - TOTAL (rd. 86+87) 88 1.433.379.498 1.459.251.506 1.553.478.084 1.602.841.635

Structura activului

12

31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 31.03.20120

500,000,000

1,000,000,000

1,500,000,000

2,000,000,000

2,500,000,000

1,529,251,060.00 1,458,166,696.00 1,496,637,226.00 1,481,361,521.00

727,051,212 836,655,889893,905,503 923,383,328

Active CirculanteActive Imobilizate

Structura pasivului

31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 Trim I 20120

500,000,000

1,000,000,000

1,500,000,000

2,000,000,000

2,500,000,000

1,433,379,498 1,459,251,506 1,553,478,084 1,602,841,635

684,460,685

215,021,100237,136,574 222,107,332

90,974,280

577,427,054572,823,176 538,126,025

Datorii pe termen lung

Datorii pe termen scurt

Capitaluri Proprii

13

Evoluţia ALRO în perioada 2009-2012 este cel puţin interesantă din perspectiva economică, dată

fiind şi conjunctura financiară mondială. Variaţia patrimoniului nu este semnificativă, capacităţile de

producţie rămânând aproape constante din cauza stagnării sau chiar scăderii cererii internaţonale de

aluminiu primar si procesat. Din punct de vedere al activului bilanţier ALRO nu a făcut investiţii

semnificative, chiar renunţănd la o parte a mijlloacelor fixe de tipul instalaţiilor tehnice si a maşinilor, de la

430.263.261 in 2009 la 368.808.310 in 2012, o scădere de aproape 14.3%, pe care o pun pe seama

valorificării acestora pentru acoperirea creditelor pe termen scurt si mediu, în special în condiţiile in care

producţia de aluminiu depăşea nivelul comenzilor venite.

O altă observaţie interesantă ţine de evoluţia “Avansuri si imobilizari corporale in curs”, în 2011

acestea înregistrând o creştere de 238%. Explicaţia este oferită de către raportul administratorilor pe 2011 2 prin creşterea cheltuielilor de investiţii cu scopul creşterii eficienţei energetice a producţiei; 17.931 mil

USD au fost alocaţi pentru investiţiile începute în anii anteriori iar 7.407 mil USD pentru investiţii noi

aprobate in 2011.

Se poate constata de asemenea şi o creştere a valorii activelor circulante, de la 727.051.212 la

sfârşitul lui 2009 la 923,383,328 in luna martie a acestui an. O evoluţie detaliată este prezentată în

urmatoarea figură. (Date detaliate pentru primul trimestru al acestui an nu sunt încă disponibile, am

utilizat estimări pentru a completa trend-urile).

31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 31.03.2012100,000,000

200,000,000

300,000,000

400,000,000

500,000,000

600,000,000

700,000,000

800,000,000

900,000,000

309,255,042347,356,866

447,520,845 471,520,845

122,411,666 188,753,214 191,873,099 200,525,001

295,384,504 300,545,809 254,511,559 250,511,559

727,051,212

836,655,889893,905,503

923,383,328

Stocuri Creanţe Casa şi conturi la bănci Active circulante

Un aspect interesant al pasivului în perioada 2009-2012 o constituie o schimbare majoră a datoriilor

pe termen scurt în datorii pe termen lung.

2 http://www.alro.ro/sites/default/files/alro/2012/apr2012/RO/030512_ALRO%20NECONS%20OMF%20ROM.PDF

14

31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 31.03.20120

100,000,000

200,000,000

300,000,000

400,000,000

500,000,000

600,000,000

700,000,000

800,000,000

900,000,000

90,974,280

577,427,054 572,823,176538,126,025

684,460,685 215,021,100 237,136,574222,107,332

Evoluţia datoriilor

Datorii pe termen lung Datorii pe termen scurt

În bilanţul pe 2010 apare o creştere de la 79 mil la 572 mil RON în dreptul “Sume datorate

instituţiilor de credit”, în secţiunea “Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an”

şi o descreştere de aproximativ aceeaşi amploare în dreptul creditelor la bănci pe termen scurt.

Explicaţia este oferită într-un comunicat de presă3 din data de 19.06.2010, în care Adunarea

Generală a Acţionarilor a hotărât “aprobarea unui Contract de Credit cu Banca Europeana de

Reconstructie si Dezvoltare pentru un împrumut în valoare de aproximativ 180.000.000 USD cu scopul de a

refinanţa cea mai mare parte a datoriei existente a Societăţii.”

2.2. Analiza fluxurilor financiar-monetare pe bază de rate

Ratele financiare sunt indicatori utilizaţi pentru aprecierea performanţei şi poziţiei financiare a unei

societăţi. Cea mai mare parte a acestor indicatori economico-financiari se calculează pe baza informaţiilor

furnizate de companii în situaţiile financiare. Utilitatea acestor indicatori economico-financiari constă atât

în evidenţierea unui trend, cât mai ales în posibilitatea ca societatea analizată să poată fi comparată cu alte

companii active în acelasi sector. Totodată, exista indicatori financiari care ajută la predicţia unui eventual

faliment în viitor. Indicatorii economico-financiari facilitează lucrul cu un volum de date ridicat într-o

manieră organizată.

3 http://www.alro.ro/sites/default/files/190610_Raport_Curent_AGA_iulie_2010_ro.pdf

15

INDICATORI DE GESTIUNE

Indicatorii incluşi în categoria indicatorilor de activitate (gestiune) relevă eficienţa cu care o societate îşi utilizeaza activele. Pentru aceşti indicatori, o perioadă mai redusă este asociată cu o creştere a eficienţei.

Rotaţia activului total(Viteza de rotaţie în zile)

= Cifra de afaceri/Active totale 360/Rotaţia activelor totale

Rotaţia activelor circulante (Viteza de rotaţie în zile)

= Cifra de afaceri/Active circulante 360/Rotaţia activelor circulante

Durata medie de recuperare a creanţelor = Cifra de afaceri/Media creanţelor totale 360/Durata medie de recuperare a creanţelor

Număr zile de stocare = Stoc mediu x 365/Costul vânzărilor

Pentru calcularea acestori indicatori vom ultiliza datele din următorul tabel, date extrase din

raportările financiare ale ALRO în perioada 2009-2012.

Indicator Perioada

31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 31.03.2012

Cifra de afaceri 1.410.481.647 1.812.185.954 2.241.390.928 510.000.122

Active totale 2.263.706.456 2.304.497.666 2.428.474.516 2.464.429.221

Active circulante 727.051.212 836.655.889 893.905.503 923.383.328

Creanţe totale 122.411.666 188.753.214 191.873.099 200.525.001

Stocuri 309.255.042 347.356.866 447.520.845 471.520.845*

Costul vânzărilor 1.227.016.909 1.557.869.551 1.946.100.041 459.378.019

* estimat

31.12.2009 31.12.2010 31.12.20011 31.03.20120

100

200

300

400

500

600 578

458

390435

186166

144163

3137 31 35

92 81 84 93

Indicatori de gestiune

Rotatia activului total Rotatia activelor circulanteDurata de recuperare a creanţelor Număr zile de stocare

16

Pentru a obţine date comparabile, pentru trimestrul I al anului 2012 am utilizat 90 de zile ca

perioadă de raportare. Se poate observa un parcurs foarte bun al firmei în perioada 2009-2011, chiar şi pe

fundalul climatului financiar global nefavorabil, însă primul trimestru al anului 2012 dă semne de

înrăutăţire din punctul de vedere al tuturor indicatorilor de gestiune. O posibilă explicaţie ar putea fi

scăderea cererii internaţionale pe fundalul unui al doilea val de recesiune, o altă explicaţie ţine de

dificultăţile cu care se confruntă ALRO precum şi filiala ALUM Tulcea în obţinerea de energie necesară

susţinerii producţiei. Vimetco N.V a luat deja măsuri pentru integrarea pe verticală a producţiei de energie

necesară rafinăriei de alumină de la Tulcea4.

INDICATORII FONDULUI DE RULMENT

Indicatorii incluşi în această categorie atestă sau nu un echilibru financiar funcţional deoarece

resursele permanente finanţează în totalitate nevoile permanente şi asigură totodată un surplus care

poate fi utilizat pentru acoperirea unei părţi din nevoile temporare, diminuând riscurile ce pot apare pe

termen scurt. Cele două tipuri de echilibre financiare sunt într-o relaţie de condiţionare reciprocă.

Echilibrul financiar pe termen scurt este în acelaşi timp o premisă a echilibrului financiar pe termen lung şi

invers. În situaţia în care resursele permanente ale unui agent economic depăşesc nevoile permanente,

acesta beneficiază de un excedent financiar sub forma fondului de rulment financiar sau a fondului de

rulment permanent (FR = Resurse permanente - Nevoi permanente). Această expresie a fondului de

rulment mai este denumită şi fond de rulment net. Fond de rulment total = Active Curente – Resurse temporare

Fond de rulment propriu = Capital propriu – active imobilizate

Gradul de acoperire a activelor circulante cu capital propriu = Fond de rulment propriu/Fond de rulment total

Fond de rulment net global = Capital permanent – active imobilizate

Trezoreria netă = Fond de rulment global – necesar de fond de rulment

Indicator Perioada31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 31.03.2012

Active imobilizate 1.529.251.060 1.458.166.696 1.496.637.226 1.481.361.521

Active circulante 727.051.212 836.655.889 893.905.503 923.383.328

Capital permanent 1.579.244.000 2.088.742.971 2.182.654.688 2.197.321.088

Capitaluri proprii 1.433.379.498 1.459.251.506 1.553.478.084 1.602.841.635

Provizioane 54.890.222 52.064.411 56.353.428 56.353.428

Datorii pe termen lung 90.974.280 577.427.054 572.823.176 538.126.025

Indicator Perioada

4 http://www.alum.ro/article/vimetco-finalizat-procesul-de-licitare-pentru-construirea-termocentralei-de-la-alum-tulcea

17

31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 31.03.2012

Fond de rulment total 49.992.940 630.576.275 686.017.462 715.959.567Fond de rulment propriu -95.871.562 1.084.810 56.840.858 121.480.114

Fondul de rulment străin 145.864.502 629.491.465 629.176.604 594.479.453

Gradul de acoperire a activelor circulante cu capital propriu

-1,91770 0,00172 0,08285 0,16967

Fond de rulment net global 49.992.940 630.576.275 686.017.462 715.959.567NFR -245.391.564 330.030.466 431.505.903 440.622.085Trezoreria netă 295.384.504 300.545.809 254.511.559 275.337.482

31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 31.03.2012-200,000,000

-100,000,000

0

100,000,000

200,000,000

300,000,000

400,000,000

500,000,000

600,000,000

700,000,000

800,000,000

-95,871,562 1,084,81056,840,858

121,480,114145,864,502

629,491,465 629,176,604594,479,453

49,992,940

630,576,275686,017,462 715,959,567

Evoluţia fondului de rulment

FRPFRSFRT

31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 31.03.2012-400,000,000

-200,000,000

0

200,000,000

400,000,000

600,000,000

800,000,000

49,992,940

630,576,275 686,017,462 715,959,567

-245,391,564

330,030,466431,505,903 440,622,085

295,384,504 300,545,809 254,511,559 275,337,482

Evoluţia trezoreriei nete

Fondul de Rulment Necesarul de fond de rulment Trezoreria neta

18

În privinţa fondului de rulment se poate observa o creştere impresionantă în anul 2010, atribuită

refinantării creditelor pe termen scurt prin contractul incheiat cu BERD. Stabilitatea financiară a firmei s-a

menţinut la nivele aproximativ constante, cu variaţii sub 10% începând cu anul 2011, ceea ce conferă

încredere atât partenerilor de afacere cât şi potenţialilor investitori.

Trezoreria netă s-a menţinut în preajma valorii de 275 mil RON, ceea ce nu respectă principul

menţinerii ei la un nivel aproximativ egal cu triplu cifrei medii de afaceri lunare (cca. 400 – 450 mil RON)

pentru a putea absorbi eventualele deficite ale pieţei. Acest fapt nu înseamnă neaparat o expunere mai

accentuată a firmei cât o încredere a managementului în bonitatea clienţilor, fapt susţinut şi de media de

încasare a creanţelor calculată anterior, în preajma valorii de 30-35 de zile. Creşterea trezoreriei nete la

nivelul recomandat teoretic ar fi nejustificată şi ar prezenta doar un cost de oportunitate prin

nevalorificarea în producţie a sumelor aferente.

INDICATORI DE LICHIDITATE

Indicatorii incluşi în categoria indicatorilor de lichiditate măsoară capacitatea societăţilor de a-şi

onora obligaţiile pe termen scurt, pentru realizarea calculelor fiind utilizate activele circulante (cele mai

lichide) şi datoriile cu o scadenţă mai mică de un an.

Lichiditate curentă = Active curente/Datorii curente

Lichiditate imediată = (Active circulante – Stocuri - Creanţe) /Datorii curente

Solvabilitate generală = Active totale / Datorii curente

31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 31.03.20120123456789

101112

1.06

3.89 3.77 4.16

0.431.40 1.07 1.15

3.31

10.7210.24

11.10

Indicatori de lichiditate

Lichiditate curentă Lichiditate imediată Solvabilitate generală

19

Din analiza datelor din bilanţ şi a graficului se poate concluziona că ALRO S.A îşi menţine un nivel de

lichiditate şi solvabilitate excelent, nu neapărat prin creşterea activului bilanţier cât prin reducerea

pasivului exigibil. Consecinţa acordului de creditare cu BERD din 2010 în valoare de 180 mil USD este un

nivel confortabil al lichidităţii, ceea ce se reflectă şi în variaţia preţului acţiunilor ALRO în acea perioadă.

Figură 3 Evoluţia preţului acţiunilor ALRO (Sursa www.bvb.ro)

Se poate observa o schimbare de trend a preţului acţiunilor aproape imediat după semnarea

acordului cu BERD, în luna iunie, acesta urmând să crească cu peste 60% în doar 8 luni.

INDICATORI DE RENTABILITATE

Aceşti indicatori arată mărimea câştigului unei companii într-un exercţiu financiar raportat la resursele utilizate, proprii sau împrumutate. Rentabilitatea este scopul final al oricărei activităţi economice, şi ca atare maximizarea acesteia este o directivă esenţială a managementului, însă aceste rate sunt şi cele mai sintetice, şi de aceea există pericolul omiterii de informaţii esenţiale dacă nu sunt analizate în conjuncţie cu celelalte tipuri de indicatori. O unitate poate avea nivele ridicate de profitabilitate pe termen scurt, pe baza capitalului împrumutat sau a creditelor-furnizor, însă indicatorii de lichiditate corectează o imagine potenţial înşelătoare asupra companiei.

Pentru calculul acestor indicatori vom utiliza datele din contul de profit si pierdere şi din bilanţ, pe perioada 2009-2012.

Contul de profit si pierdere

Denumirea indicatoruluiNr. rd.

REALIZARI AFERENTE PERIOADEI DE RAPORTARE

31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 31.03.2012

A B 1 2 3 4

1. Cifra de afaceri neta 01 1.410.481.647 1.812.185.954 2.241.390.928 510.000.122

Venituri din exploatare - TOTAL 12 1.288.930.488 1.847.317.704 2.314.508.049 497.954.484

Cheltuieli din exploatare - TOTAL 35 1.227.016.909 1.557.869.551 1.946.100.041 459.378.019

Profitul sau pierderea din exploatare

- Profit 36 61.913.579 289.448.153 368.408.008 38.576.465

- Pierdere 37 0 0 0

20

Venituri financiare - TOTAL 45 335.700.940 342.780.533 367.500.423 105.494.245

Cheltuieli financiare - TOTAL 52 312.747.422 439.202.503 455.726.435 83.612.807

Profitul sau pierderea financiar(a)

- Profit 53 22.953.518 0 0 21.881.439

- Pierdere 54 0 96.421.970 88.226.012 0

14. Profitul sau pierderea curent(a)

- Profit 55 84.867.097 193.026.183 280.181.996 60.457.904

- Pierdere 56 0 0 0

Venituri extraordinare 57 - - - -

16. Cheltuieli extraordinare 58 - - - -

17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara

- Profit 59 0 0 0 0

- Pierdere 60 0 0 0 0

Venituri totale 61 1.624.631.428 2.190.098.237 2.682.008.472 603.448.730

Cheltuieli totale 62 1.539.764.331 1.997.072.054 2.401.826.476 542.990.826

Profitul sau pierderea brut(a)

- Profit 63 84.867.097 193.026.183 280.181.996 60.457.904

- Pierdere 64 0 0 0 0

Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar

- Profit 67 78.216.767 159.781.849 228.309.982 49.363.553

- Pierdere 68 0 0 0

Rata rentabilităţii economice = Profit brut/Activ economic

Rata rentabilităţii financiare = Profit net/Capital propriu

Rata rentabilităţii resurselor consumate = Profit net/Cheltuieli totale

Marja brută din vânzări = Profit brut din vânzări/Cifra de afaceri

31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 31.03.2012

Re 0.0375 0.0838 0.1154 0.0981

Rf 0.0546 0.1095 0.147 0.1232

Rrc 0.0508 0.08 0.0951 0.0909

Mb 0.0439 0.1597 0.1644 0.0756

3.00%5.00%7.00%9.00%

11.00%13.00%15.00%17.00%

Evoluţia indicatorilor de rentabilitate

Re Rf Rrc Mb

În privinţa ratelor de rentabilitate se poate observa un parcurs bun spre foarte bun din anul 2009

până la începutul lui 2012. Toate cele 4 rate indică îmbunătăţiri semnificative, cu excepţia primului

21

trimestru a acestui an. Rentabilităţile economice şi financiare sunt aproximativ egale cu cele ale industriei

metalurgice în 2011 chiar un pic superioare (8.75%, respectiv 12% la nivel global), ceea ce conferă ALRO un

statut mai mult decât onorabil în cadrul ramurii.

Perspectiva pentru 2012 este nefavorabilă, ALRO înregistrând scăderi pe toate planurile. Chiar daca

profitul net a scăzut cu peste 60% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut5, reducerea cheltuielilor i-

a permis o scădere a rentabilităţii de doar 2% în termeni reali şi de aproximativ 15% în termeni relativi.

Motivele acestor rezultate pot fi multiple. Chiar dacă în 2011 ALRO a absorbit cu succes costurile mai mare

ale energiei pe seama stocurilor de produse finite produse la fostul cost a energiei, pe termen mediu

acestea nu pot însemna decât un preţ mai mare a produselor companiei. Într-o conjunctura economică

marcată de o concurenţă acerbă, cu o serie de jucători noi pe piaţa aluminiului în 2012, în special China, un

preţ mai ridicat, chiar şi cu 4-5%, înseamnă scăderi dramatice a volumului comenzilor, ceea ce se traduce

perfect în evoluţia marjei brute din vânzări, în cădere liberă faţă de anii trecuţi, la aproximativ 50% din

valoarea sa pe 2011. În opinia mea, dacă Vimetco va finaliza construcţia termocentralei de la Tulcea în timp

util este posibil să vedem o revenire din punct de vedere financiar a companiei, însă nu mai devreme de

2013/2014.

INDICATORI DE ECHILIBRU FINANCIAR

Echilibrul financiar este marcat de o dublă echivalenţă. Pe o parte, nevoile pe termen lung trebuie acoperite din resurse pe termen lung, iar din resursele pe termen scurt trebuie finanţate nevoile temporare, precum costul producţiei. Într-o companie ideală nu există imixtiuni între nevoile permanente si resurse temporare sau invers, în principal datorită costului capitalului împrumutat, care creşte cu cât termenul de rambursare este mai îndelungat. Indicatorii de echilibru financiar arată capacitatea managementului de a balansa acestă dublă relaţie, obţinând în aceleşi timp şi rentabilităţi maxime, o sarcină cel puţin dificilă în anumite contexte.

Rata autonomiei financiare (Raf) = Capital propriu/Capital permanent

Rata de finanţare a stocurilor (Rfs) = Fond de rulment/Stocuri (Capital permanent – active imobilizate)/Stocuri

Rata datoriilor (Rdat) = Datorii totale/Active (Pasive) totale

Rata capitalului propriu faţă de activele imobilizate (Rcpai) = Capital propriu/Active imobilizate

Rata de rotaţie a obligaţiilor (zile) (Rro) = Cifra de afaceri/Media datoriilor totale 360/Rata de rotaţie a obligaţiilor

Din nou folosim bilanţul şi contul de profit şi pierdere pentru calcularea acestor indicatori pe

perioada 2009-2012.

5 http://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/131749/profitul-alro-slatina-a-scazut-cu-60-in-t1.html

22

31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 31.03.2012

Raf 0.907636500756058 0.698626650698613 0.711737909134622 0.729452624722637

Rfs 0.161656022410137 1.81535572410421 1.53292850973232 1.56345645946917

Rdat 0.343675124837174 0.34532000825676 0.338818352909684 0.316138885718432

Rcpai 0.937308160505705 1.00074395472272 1.0379790486382 1.08200571722559

0.1

0.3

0.5

0.7

0.9

1.1

1.3

1.5

1.7

1.9

Evoluţia ratelor de echilibru financiar

Rata de rotaţie a obligaţiilor (zile) 197,9157885 157,4238752 130,0913225 134,1587956

Se poate constata, analizând graficul, că acordul de creditare cu BERD a fost în cea mai mare parte benefic pentru ALRO, un exemplu bun fiind evoluţia ratei de finanţare a stocurilor, ce înregistrează la sfârşitul anului 2010 o creştere de 1125%, datorită creşterii capitalului permanent cu suma aferentă creditului pe termen lung contractat şi menţinerii unui nivel relativ constant al stocurilor. Creditul de 180 mil USD destinat refinanţării datoriilor companiei a influenţat preponderent structura pasivului, şi nu mărimea acestuia, motiv pentru care vedem o menţinere constantă a ratei datoriilor în toţi cei 4 ani, cu variaţii sub 5%. Includerea în capitalul permanent şi a unei părţi a acestui credit este vizibilă şi în evoluţia ratei autonomiei financiare. Este de menţionat că nu toate datoriile pe termen scurt au fost refinanţate, ci doar cele cu un cost al capitalului ridicat, şi de aceea îndatorarea globală nu a crescut semnificativ. Din punct de vedere a autonomiei financiare, ALRO face faţă cu succes crizei, reuşind să nu compromită stabilitatea pe termen lung pentru rezultate financiare superioare imediate, ceea ce este o dovadă de maturitate şi integritate din partea managementului.

Rata de rotaţie a obligaţiilor a scăzut, după cum era de aşteptat, în 2010, cu aproape 20%, pe seama prelungirii termenului de rambursare a datoriilor totale prin refinanţare. Pentru anul 2012 estimez o stabilitate în ceea ce priveşte autonomia financiară a societăţii.

23

CAP. III DIAGNOSTICUL FINANCIAR

ALRO este una din puţinele întreprinderi industriale româneşti ce a rezistat tranziţiei de la economia planificată, în care pieţele de desfacere şi preţurile erau antecunoscute, la economia de piaţă, în care managementul local, şi apoi împreună cu cel al companiei-mamă, decid strategiile de producţie si de valorificare a acesteia. ALRO s-a putut dezvolta în primă etapă datorită depozitelor de bauxită româneşti din Munţii Apusei, în special Munţii Metaliferi si Munţii Pădurea Craiului, însă acestea au fost epuizate relativ repede datorită sporirii constante a capacităţilor de producţie şi a unui procedeu mai puţin eficient de obţinere a aluminei.

În 1972 a fost inaugurată rafinăria de alumină ALUM Tulcea, ce funcţionează şi în prezent ca principalul furnizor de materie primă pentru ALRO, pe baza transporturilor maritime de bauxită, din 2011 principalul furnizor de bauxită fiind minele Sierra Minerals din Sierra Leone, achiziţionate de ALUM de la VIMETCO NV.

Pentru a putea menţine un nivel ridicat al producţiei, cantitativ şi calitativ, ALRO necesită materie primă, acum integrată vertical în grupul ALRO, precum şi cantităţi însemnate de energie electrică, compania fiind principalul consumator industrial al ţării, absorbind 3 TWh (1 TWh = 1.000 mld Wh) de electricitate, adică 6% din producţia internă de energie. Principalul furnizor de energie, până la jumătatea anului trecut când a invocat forţa majoră datorită secetei a fost HidroElectrica S.A, însă datorită debitelor reduse ale Dunării aceasta a fost nevoită să reducă livrările de energie către ALRO la 50% din cantitatea contractuală.

Din punct de vedere financiar, seceta este o problemă semnificativă pentru ALRO, dat fiind ca HidroElectrica este cel mai ieftin producător de energie autohton, ALRO plătind un preţ mediu de 112 lei pe MWh, comparativ cu 170-180 lei / MWh cât este cotaţia medie la bursa de energie. Acest fapt are o istorie interesantă, presărată cu acuzaţii de corupţie şi “contribuţii” către organele abilitate. Oricare ar fi modalitatea prin care a fost obţinut, în primăvara 2010, Guvernul a aprobat un memorandum prin care industria aluminiului era declarată de interes strategic pentru economia ţării. Astfel, Alro a reuşit într-un final să plătească un preţ care ţine cont de cotaţiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra, ceea ce în mod normal ar fi trebuit să ajute ALRO în reducerea cheltuielilor de exploatare externe, lucru ce nu s-a întamplat din două motive : sincronizare defectuoasă şi karma.

Figură 4 Evoluţia preţului aluminiului la Bursa de Valori din Londra(Futures 3 luni)

24

Indicator 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 31.12.2012*

Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă)(ct.605-7413) 15 362.896.674 481.255.245 668.690.487 660.878.113

*estimat pe baza cheltuielilor de exploatare din T1 2012 şi a raportului Ch.expl / Alte cheltuieli externe din T1 2011 şi 2011 final

Necesarul de electricitate a trebuit acoperit din alte surse, mult mai puţin avantajoase pentru companie, existând zvonuri ca ALRO a plătit şi peste 250 lei / MWh pentru a putea susţine nivelul producţiei, într-o piaţă a energiei considerabil afectată de decizia HidroElectrica de a reduce livrările către toţi clienţii săi cu până la 50%. Costurile cu energia din bilanţul pe 2011 arată foarte clar acest lucru. Dacă la finalul lui 2010 cheltuielile cu energia crescute cu 30% pot fi puse pe seama creşterii producţiei, în 2011 producţia de aluminiu a rămas relativ constantă, însă costul energiei a mai crescut cu 38% faţă de anul anterior, ca o consecinţă a dublării preţului pe MWh pentru 50% din energia consumată şi procurată de pe bursa energiei.

Dacă problemele energetice nu au fost un test destul de dificil pentru management, sfârşitul anului 2011 aduce şi o prăbuşire a cotaţiei aluminiului pe bursa din Londra, pâna la pragul de 2000 $ / tonă. Marja brută pe T1 2012 evidenţiază perfect această situaţie. ALRO a fost la locul nepotrivit în momentul nepotrivit. Reducerea preţului aluminiului trebuia să însemne şi o scădere a preţului energiei livrate de HidroElectrica, însă livrările făcute de aceasta scăzând la jumătate, ALRO nu a beneficiat decăt de jumătate din reducerea de preţ, restul de necesar de 50% din energie achiziţionat de pe piaţă, unde nu beneficia de statutul de întreprindere de importanţă strategică, contrabalansând ieftinirea energiei furnizate de Hidroelectrica. Un calcul simplu ne arată de ce evoluţia preţului aluminiului a avut un efect dublu devastator pentru ALRO.

31.12.2010 31.06.2011 31.12.2011 31.03.20120

50

100

150

200

250

300

$1,800.00

$1,900.00

$2,000.00

$2,100.00

$2,200.00

$2,300.00

$2,400.00

$2,500.00

$2,600.00

120

187.5175 175

Evoluţia aluminiului și a costului energiei pentru ALRO

Cost MWh HidroElectrica Cost MWh BursaCost ponderat Aluminiu

ALRO a fost nevoită să producă mai scump şi să vândă mai puţin şi mai ieftin. Aceasta combinaţie este aproape imposibil de contracarat pentru orice companie, indiferent de puterea financiară sau poziţia în ramură, şi oferă o explicaţie pentru rezultatele de pe T1 2012.

25

Însă viitorul nu e chiar atât de sumbru pentru ALRO, chiar dacă există presiuni din partea sindicatelor şi stiri menite sa genereze profit bursier. ALRO continuă să rămână o companie solidă, cota de piaţă îi este aproape neafectată iar fondul de rulment suficient pentru a absorbi aceste variaţii ale costurilor de producţie. Recent, HidroElectrica a anunţat retragerea stării de forţă majoră 6 începând cu 1 mai, ceea ce ar trebui să aducă preţul energiei la normal pentru ALRO prin renunţarea la ceilalţi furnizori. Însă, datorită monitorizării contractelor de furnizare a energiei de către Comisia Europeană, HidroElectrica va renegocia preţurile de livrare, surse neoficiale din cadrul HotNews.ro susţinănd că Guvernul doreşte să impună un plafon minim de 150 lei / MWh, o îmbunătăţire în orice caz faţă de costul actual ponderat de 175 lei / MWh.

Preţul aluminiului a avut o tendinţă de revenire la începulul acestui an, fluctuând în intervalul 2000-2350$ / tonă, însă la momentul redactării acestui material scăzuse sub pragul psihologic de 2000$. Pentru ALRO sunt veşti proaste, veniturile din exploatare fiind aşteptate să scadă în T2 2012. Din fericire, ALRO are un sistem bun de management al riscului de piaţă, în portofoliul firmei existănd opţiuni “ratio collar”, 50% „call”, 50% ”put” pe aluminiu la Bursa de Metale din Londra, ce îi garantau la sfârşitul anului trecut un preţ minim de 2350$/tonă pentru cantitatea vândută.

Pentru o creştere a sustenabilităţii producţiei pe termen lung, şi eliminarea dependenţei de voinţa politică în determinarea costului energiei, ALRO, respectiv VIMETCO N.V vor trebui să integreze şi producţia de energie în lanţul industrial. La Tulcea au fost finalizate licitaţiile pentru constructorii termocentralei ce va deservi ALUM S.A, însă capacitatea acesteia, 250 MW, este insuficientă pentru nevoile mamutului energetic de la Slatina ce consumă peste 3 TWh anual.

Termocentralele au o eficienţă energetică scăzută, iar hidrocentralele depind de factori meteorologici pentru a genera energia. Pentru eliminarea acestor inconveniente, propun realizarea unei centrale nucleare ce va deservi combinatul ALRO precum şi oraşele învecinate pentru o amortizare mai rapidă. În pofida investiţiei iniţiale considerabil mai mari decât în cazul unei termocentrale, atomocentralele au un cost de producţie a energiei mult mai scăzut, materialul radioactiv necesar (izotop Uraniu - U232) având o eficienţă energetică net superioară cărbunelui. Capacităţile unei astfel de centrale pot ajunge si la 1GW, dublul necesarului ALRO, excesul putând fi folosit fie în cazul extinderii producţiei (ALRO funcţionează în prezent la 75% din capacitate), fie valorificat la preţul pieţei către consumatori industriali sau municipali.

De asemenea, pentru îmbunătăţirea stării de sănătate financiară, ALRO va trebui să-şi reducă dependenţa de capitalul împrumutat pe termen lung, ce constituie peste 35% din capitalul permanent al firmei. În condiţiile scăderii rentabilităţii economice, efectul de levier al capitalului împrumutat este mult redus, nejustificând apelarea la surse exterioare de finanţare. Trezoreria netă este excedentară în fiecare an din ultimii 3. Acel excedent poate fi folosit, cel puţin partial, pentru stingerea obligaţiilor pe termen lung, sau este posibil ca firma, în condiţii de piaţă nefavorabile, sa nu genereze o rată acoperitoare a dobânzilor din profit.

Un alt aspect ţine de politica de dividende, în luna martie a acestui an hotărându-se distribuirea aproape integrală a profitului sub formă de dividende (98% conform TradeVille 7), o situaţie identică înregistrăndu-se în primăvara anului trecut. Deşi sunt de acord că scopul oricarei afaceri este profitul, uneori consider ca este mai înţelept să renunţi la beneficii imediate cu scopul stabilităţii şi rezultatelor

6 http://www.hidroelectrica.ro/Details.aspx?page=1967 http://www.tradeville.eu/actiuni/actiuni-ALR/stiri-ALR-608857

26

ulterioare. Cel puţin 50% din profitul acestor 2 ani putea fi reinvestit, însă VIMETCO NV., în calitate de acţionar majoritar (87% din total, Fondul Proprietatea are 10% si 3% diverşi acţionari) a decis ca din aceste profituri să fie plătite integral dividende, 159.781.849 lei în 2010, respectiv 228.309.982 în 2011. Eficienţa economică a acestei decizii urmează să poată fi observată în raportul final pe 2012.

CAP. IV PROIECTAREA FLUXURILOR FINANCIAR-MONETARE DE PLĂŢI

O prognoză exactă a fluxurilor de trezorerie a ALRO pe anul 2012 este dificil de realizat datorită variabilelor exogene, precum preţul energiei, preţul aluminiului (care reglează nivelul producţiei, şi prin aceasta nivelul cheltuielilor cu materiile prime şi forţa de muncă), precum şi cheltuielile financiare pe care compania le efectuează fie pentru a acoperi pasivele exigibile, fie pentru contracararea riscului de piaţă.Pe baza contului de profit şi pierdere şi a fluxurilor de trezorerie putem extrage o serie de date ce ne permit o aproximare a evoluţiei lor, evoluţie ce va trebui ponderată cu impactul unor factori ce nu s-au manifestat în anii precedenţi.

Denumirea indicatoruluiNr. rd.

REALIZARI AFERENTE PERIOADEI DE RAPORTARE

31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 31.12.2012

A B 1 2 3 4

1. Cifra de afaceri neta 01 1.410.481.647 1.812.185.954 2.241.390.928

Cheltuieli din exploatare - TOTAL 35 1.227.016.909 1.557.869.551 1.946.100.041 1.676.562.113

Cheltuieli financiare - TOTAL 52 312.747.422 439.202.503 455.726.435 309.447.842

Cheltuieli totale 62 1.539.764.331 1.997.072.054 2.401.826.476 1.986.009.955

Denumirea indicatoruluiNr. rd.

REALIZARI AFERENTE PERIOADEI DE RAPORTARE TRIMESTRUL I

31.03.2009 31.03.2010 31.03.2011 31.03.2012

A B 1 2 3 4

1. Cifra de afaceri neta 01 389.000.098 414.160.369 564.357.607 510.000.122

Cheltuieli din exploatare - TOTAL 35 273.976.618 333.673.433 464.808.419 459.378.019

Cheltuieli financiare - TOTAL 52 73.741.909 74.511.352 123.136.735 83.612.807

Cheltuieli totale 62 347.718.527 408.184.784 587.945.154 542.990.826

În următorul grafic putem vedea evoluţia cheltuielilor ALRO 2009-T1 2012 şi previziunea pentru sfârşitul anului 2012. Există două posibilitaţi de a aproxima evoluţia cheltuielilor. Metoda statică, asemănătoare unelor metode de planificare bugetară, se bazează doar pe o indexare cu rata inflaţiei a cheltuielilor din anii precedenţi. Însă această metodă nu dă rezultatele scontate, conform INSSE 8, inflaţia în 2010 a fost de 6.09%, iar în 2011 de 5.79%, însă creşterea cheltuielor totale în 2010 a fost de 29.6%, iar în 2011 de 20.2%, deci este evident că o mare parte din această creştere se datorează altora variabile, inflaţia explicând doar 20-25% din creşterea absolută de cheltuieli.

8 http://www.insse.ro/cms/rw/pages/ipc.ro.do

27

12.2009 12.2010 12.2011 12.20120

500,000,000

1,000,000,000

1,500,000,000

2,000,000,000

2,500,000,000

3,000,000,000

Evoluţia cheltuielilor la sfârșit de an a ALRO

Cheltuieli din exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli totale

O altă metodă ar fi extrapolarea cheltuielilor pe întreg anul 2012 folosind datele publicate pentru T1 2012. Această metodă presupune stabilizarea factorilor ce determină costurile de exploatare şi financiare, stabilizare ce are sanşe minime de realizare. În primul rând, HidroElectrica a ridicat la începutul lui mai situaţia de forţă majoră, iar ALRO a revenit la un cost al energiei asemănător cu cel din prima parte a anului 2011, cel puţin momentan, până la renegocierea contractelor de către Guvern. Pe cale de consecinţă, costurile cu energia a ALRO vor fi mai mari in primele 4 luni ale acestui an, iar în funcţie de preţul nou al MWh furnizat de HidroElectrica, vor rămâne la acelaşi nivel sau vor creşte. Se vehiculează informaţii conform careia Guvernul intenţionează impunerea unui plafon minim de 150 lei / MWh, în încercarea de a rentabiliza companiile energetice din subordine. Însă nu este clar încă daca acest nou preţ se va aplica si ALRO, întrucât ea beneficiază în continuare de statut privilegiat ca întreprindere parte din ramura de importanţă naţională, prelucrarea aluminiului.

În absenţa datelor certe, orice previziune a cheltuielilor este pur teoretică, rezultatul final putând fi foarte diferit în funcţie de condiţiile concrete de piaţă.

Pe trimestrul I a celor 4 ani de analiză situaţia cheltuielilor se prezintă astfel :

31.03.2009 31.03.2010 31.03.2011 31.03.20120

100,000,000

200,000,000

300,000,000

400,000,000

500,000,000

600,000,000

700,000,000

Cheltuieli T1 2009

Cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli totale

28

Merită analizată de asemenea şi ponderea cheltuielilor pe T1 în totalul cheltuielilor pe anul respectiv.

2009 2010 2011 2012

Pondere Cheltuieli Expl. T1 / Final

0.223286750158388 0.214185733834912 0.238840968710508 0.274

Pondere Chel. Fin. T1 / Final 0.235787424012723 0.169651473958016 0.270198798101321 0.2702

Pondere Chel. Totale T1 / Fi-nal

0.225825809832972 0.204391615806968 0.244790853908465 0.2735

16.00%18.00%20.00%22.00%24.00%26.00%28.00%

Ponderi Cheltuieli T1 / Final

Pondere Cheltuieli Expl. T1 / Final Pondere Chel. Fin. T1 / Final Pondere Chel. Totale T1 / Final

Se poate observa că în 2011, T1 a avut cea mai mare influenţă în determinarea cheltuielilor finale ale anului, trendul ascendent al importanţei T1 ne poate indemna să credem că se va menţine şi pentru anul 2012. Întrucât anul 2011 a fost marcat şi de o creştere a costului cu energia in T3 si T4, şi s-a menţinut in T1 2012, urmând ca ALRO să revină la normal în T2/T3 2012, este rezonabil să credem că importanţa T1 2012 în dimensiunea anuală a cheltuielilor va fi chiar mai mare decât în anii precedenţi. Acest raţionament este valabil doar pentru cheltuielile de exploatare, cheltuielile financiare fiind de asemenea pe un trend ascendent, dar ce s-a stabilizat în T1 2012, permiţând astfel o aproximare relative sigură a proporţiei acestor cheltuieli în rezultatul final al anului 2012. Dacă în T3 şi T4 ALRO a achiziţionat jumătate din energia sa la preţul de 120 lei / MWh iar cealaltă jumătate la preţuri de cca. 250 lei / MWh, costul ei mediu a fost de 185 lei / MWh, cost menţinut şi in T1 2012. Prin reluarea furnizării normale de către HidroElectrica, ALRO beneficiază din nou de preţul de 120 lei / MWh, deci cheltuielile cu energia ar trebui să se reducă cu până la 30% faţă de T1 pentru celelalte trimestre.

Dacă luam T1 ca şi cost de referinţă a energiei, 100%, preţul de 185 lei / MWh, reducerea la 120 lei, dacă nu vor fi renegocieri, înseamnă ca T2/T3/T4 ALRO va cheltui (120/185) *100 = 64.8% din cât a plătit pe T1 pentru energie, componenta majoră a cheltuielilor de exploatare.

Ca şi proporţie în costul energiei la sfârşitul anului, T1 va fi insemnat 100 / (100 + 3*64.8) = 33,94% din cheltuielie cu energia la nivelul întregului an. Presupunând ca restul cheltuielilor de exploatare rămân constante, atunci ponderea cheltuielilor cu energia rămâne la 35% din totalul cheltuielilor de exploatare, doar 35% din creşterea de la 23.88% la 33.94% se va reflecta la sfârşitul anului.

Aşadar, ponderea cheltuielilor de exploatare T1 / Final 2012 va fi 23.88% + 0.35*(33.94-23.88) = 23.88% + 3.52% = 27.4%. Ştiind acest raport şi nivelul cheltuielilor de exploatare în T1 2012, înseamnă că la

sfârşitul anului 2012, cheltuielile de exploatare totale vor fi în sumă de 1.676.562.113, în scădere cu 16% faţă de anul 2011.

29

Cheltuielile financiare, păstrând proporţia de 27.02% T1/Final şi ştiind suma aferentă T1, rezultă ca

vor fi dimensionate la 309.447.842, însemnând o scădere de aproximativ 47.2%. Cheltuielile totale, prin însumare, vor fi în quantum de 1.986.009.955, de asemenea în scădere cu 20.9% faţă de anul 2011.

BIBILIOGRAFIE

www.bvb.ro – Bursa de Valori Bucureştiwww.lme.com – London Metal Exchange – Bursa de Metale din Londrawww.alro.ro – Compania ALRO Slatinawww.insse.ro – Institutul Naţional de Statisticăwww.alum.ro – Compania ALUM Tulceawww.hidroelectrica.ro – Compania Naţională HidroElectrica