S

S.C. RIFIL S.A.

Adresa:Str. Uzinei 2, Svinesti5612 Neamt, Romnia

Telefon:+4(0) 233 281839+4(0) 233 281994

Fax:+4(0) 233 281782

E-mail / Website:rifil@rifil.rowww.rifil.ro

Capital Social subscris si varsat:40.269.390 lei

ORC:CUI:J27/37/1991RO 2050285

Compartimente:

Comercialcomercial@rifil.rotel: +4(0) 233 281839

Contabilitatecontabilitate@rifil.rotel: +4(0) 233 281839

I.FIRMA S.C. RIFIL S.A.1. Identificare

2.Istoric

Cteva date referitoare la istoricul societtii:

Cteva date referitoare la istoricul grupului:

3.Produse-compozitie

Nume ArticolCompozitie

ArgosFir pieptanat, voluminos, 100% acrilic semimat

AchilleFir pieptanat, voluminos, 100% acrilic semimat, Mouline

ChimeraFir pieptanat, voluminos, 100% acrilic semimat Cashmire Touch

ClioFir pieptanat, fixat, 100% acrilic lucios.

HectorFir cardat, fixat, 100% acrilic lucios.

DelphiFir pieptanat, voluminos, 30% ln, 70% acrilic

HelenaFir cardat, fixat, 100% acrilic semimat

MidasFir cardat, fixat, 55% bumbac, 45% acrilic,vopsita componenta acrilica.

MinervaFir cardat, fixat, 55% bumbac, 45% acrilic, vopsit ton in ton.

PallasFir OE, fixat, 55% bumbac, 45% acrilic, vopsit ton in ton.

AragonFir pieptanat, voluminos, 100% acrilic semimat.

4.Piata tintaPiata tinta a acestei intreprinderi cuprinde doua parti:

a)Productia pentru export-tari din Europa ,Asia,America

b)Productia pentru import-30%din totalul productiei fiind distribuit catre fabricile de tesaturi din tara.5.Resurse umaneS.C. RIFIL S.A are un numar total de 500 de angajati.

Conducerea:

Director general:Stratila Ioan

Comercial manager:Bodo Luigi

Director economic:Pojoga Valerica

Sef compartiment personal:Teodorescu Constantin

6.Misiune si obiective

a) Satisfacerea clientilorb) Obtinerea de profituri

c) Pastrarea traditiilor

II. INSTRUMENTE DE PLATA

Instrumental de plata de debit reprezinta instrumentul de plata care circula de la banca beneficiarului catre banca platitorului, avand ca efect debitarea contului platitorului si creditarea contului beneficiarului.

Cele mai uzitate instrumente de plata in cadrul tranzactiilor derulate intre societati comerciale sunt:

Cecul este un instrument de plata de debit prin care un titular de cont (tragator), in baza unui disponibil constituit in prealabil de acesta la o institutie de credit (tras), da un ordin neconditionat acesteia sa plateasca, la prezentare, o suma determinata unei terte persoane (beneficiar).

Cecurile trebuie sa poarte mentiuni clare privind ziua, luna si anul emiterii pentru a permite:

calcularea de catre banca a termenului de prezentare la plata a cecului, termen dupa expirarea caruia posesorul decade din drepturile sale de regres;

constatarea capacitatii legale a tragatorului in momentul aplicarii semnaturii sale pe instrument.

Locul emiterii trebuie sa figureze alaturi de data emiterii cecului.

Pe cec se pot face si alte mentiuni decat cele obligatorii, care sa stipuleze clauze facultative, raspunzand unor necesitati specifice raporturilor dintre cele trei parti implicate (tragator, tras, beneficiar).Mentiunile facultative fac obiectul intelegerii dintre aceste parti.

Cambia este un titlu de credit, sub semnatura privata, creat de tragator in calitate de creditor care da ordin debitorului (sau tras) sa plateasca o suma fixata, la o data determinata in timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urma.

Cambiile trebuie sa poarte mentiuni clare privind ziua, luna si anul emiterii pentru a permite:

calculul datei scadentei (in cazul scadentei la o anumita perioada de la data emiterii);

constatarea capacitatii legale a semnatarilor in momentul aplicarii semnaturii pe titlu;

determinarea drepturilor semnatarilor privind actiunea cambiala impotriva obligatilor cambiali (protest, regres).

Locul emiterii trebuie sa figureze alaturi de data emiterii cambiei.

In textul cambiei se pot face si alte mentiuni decat cele obligatorii, care sa stipuleze clauze facultative, raspunzand unor necesitati specifice din practica comerciala si financiara.

Mentiunile facultative fac obiectul intelegerii dintre semnatari (cei care isi pun semnatura pe titlu).

Biletul la ordin este un titlu de credit, sub semnatura privata, creat de emitent (subscriitor) in calitate de debitor, care se obliga sa plateasca o suma de bani fixata, la un anumit termen sau la prezentarea unei alte persoane (beneficiar) care are calitatea de creditor.

In textul biletului la ordin se pot face si alte mentiuni decat cele obligatorii, care sa stipuleze clauze facultative, raspunzand unor necesitati specifice din practica comerciala si financiara. Mentiunile facultative fac obiectul intelegerii dintre semnatari.

Cambia si biletul la ordin reprezinta atat instrumente de plata, cat si titluri de credit negociabile, care constata obligatia asumata de catre debitor de a plati, la vedere sau la o scadenta fixata, beneficiarului sau la ordinul acestuia, o suma de bani determinata.

Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cambiile cuprinzand sau numentiunea la ordin si biletul la ordin pot circula prin gir (sau andosare). Girul reprezinta operatiunea prin care posesorul titlului (girant) transfera altei persoane (giratar), printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe titlu odata cu predarea acestuia, toate drepturile ce decurg din titlul astfel redactat si completat.

Girarea cambiei sau a biletului la ordin catre o societate bancara poarta denumirea de scontare.

Cesiunea de creanta este un mijloc specific de transmitere a obligatiilor constand in acordul de vointa (contractual) prin care creditorul (cedent) transmite in mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul sau de creanta unei alte personae (cesionar), care va deveni astfel creditor in locul sau si care va putea incasa de la debitor creanta cedata.

Acceptarea instrumentului de plata reprezinta actul prin care trasul, catre care s-a adresat tragatorul pentru plata prin emiterea titlului, se obliga sa plateasca, la scadenta, suma aratata in biletul la ordin/cambie, posesorului legitim al titlului.

Avalul este o garantie personala prin care o persoana (avalist, adica cel care da avalul) garanteaza obligatia asumata de una din persoanele obligate prin instrumentul de plata (avalizat), direct sau pe cale de regres, pentru toata suma mentionata pe instrumental de plata sau pentru o parte din ea.

Validitatea avalului presupune ca support existenta macar formala a obligatiei, al carui accesoriu este.

Instrumentele de plata de debit introduse in/din compensarea multilaterala ca instrumente de plata compensabile sunt cecul barat, cambia acceptata si biletul la ordin, emise in lei.

Instrumentele de plata de genul cambiilor si biletelor la ordin emise in valuta pot fi primite in compensare numai daca tragatorul a stipulat ca plata efectiva se poate face si in lei.

Fiecare instrument de plata de debit compensabil trebuie prezentat de beneficiar insotit de un borderou.

III.CORESPONDENACOMERCIAL (DE AFACERI)Tipuri de scrisori

Cererea de ofert

Cererea de ofert este o scrisoare iniial emis de o firm cu scopul de a procura produse sau de a obine executarea unor lucrri sau prestri de servicii. Cererea de ofert este documentul prin care se declaneaz efectiv dialogul precontractual ntre doi parteneri.

Mijloacele de informare pentru cererea de ofert sunt:

1) calea publicitar cu ajutorul cataloagelor, prospectelor, ziarelor i revistelor, Internetul;

2) calea discuiilor directe ntre parteneri;

3) calea comunicrilor telefonice;

4) calea scrisorilor (cereride ofert);

ntr-o cerere de ofert se poate solicita partenerului potenial:

a) trimiterea de cataloage, mostre, modele, brouri, prospecte sau specificaii ale mrfurilor;

b) o cotaie sau o ofert complet, detalii cu privire la pre, condiii de plat i livrare;

n primul caz, cererea de ofert poate fi scurt, iar n al doilea caz este necesar s se ntocmeasc o cerere de ofert mai ampl care s indice caracteristicile mrfurilor dorite, cantitatea necesar, detalii despre livrare i ambalaj, condiii de plat etc.

Cererea de ofert poate fi:

1) Cerere de ofert circular n care beneficiarul se adreseaz mai multor ofertani, n vederea obinerii unor condiii mai avantajoase. De exemplu, cererea de ofert adresat mai multor productori de mobil de birou. O astfel de cerere are caracter de sondaj.

2) Cererea de ofert general beneficiarul se adreseaz unui singur destinatar, dar fr obiect precis.

3) Cererea de ofert special se adreseaz unui singur destinatar, cu obiect precis.

Cererea de ofert trebuie astfel conceput nct destinatarul s nu aib impresia c afacerea a fost ctigat n favoarea lui. n acest caz, el nu ar mai avea nici un motiv s fac vreun efort personal, pentru gsirea clienilor.

Dac solicitantul dorete obinerea unor condiii avantajoase de plat, sau acordarea unor rabaturi, cererea de ofert va conine formulri menite s-i dea un caracter mai atrgtor pentru ofertant. Formulrile folosite pot exprima sperana de a plasa comenzi mari sau repetate, pot sugera perspectiva unei piee noi i permanente sau a unor relaii comerciale de lung durat.

Dac ofertantul potenial, este o firm cu care nu au mai existat relaii comerciale anterioare, este indicat s se prezinte firma (domeniul de activitate i profilul); s se explice cum s-a ajuns la partenerul potenial (o referire la o reclam sau o alt firm care l-a recomandat, sau alte surse).

n ri cu tradiie n economia de pia, n marile firme, exist servicii de documentare (n privina furnizorilor), care se ocup exclusiv de prospectarea pieei i alegerea furnizorilor care sunt cel mai bine plasai pe pia.

n redactarea unei cereri de ofert trebuie ca scopul scrisorii s fie enunat ct mai precis i concis, iar fraza final trebuie s invite ofertantul s acioneze ct mai rapid.

Rspunsul la cererea de ofert trebuie trimis imediat. Dac partenerul comercial este deja cunoscut, se va ncepe cu o formul de mulumire i eventual de exprimare a satisfaciei pentru noua cerere de ofert.

Dac partenerul este nou se folosesc formulri care s exprime satisfacia de a ncheia o tranzacie i sperana ca aceasta va marca nceputul unor legturi de afaceri de lung durat.

Dac ns cererea de ofert nu poate primi o rezolvare imediat, solicitantul va fi informat n scris, specificndu-se motivul amnrii trimiterii catalogului sau ofertei.

n cazul n care se refuz solicitarea, n scrisoare trebuie folosite formulri care s exprime regretul de a nu putea trimite oferta cu explicaiile adecvate.

Oferta

Oferta este scrisoarea de iniiativ sau de rspuns la o cerere de ofert,prin care ofertantul face cunoscut unor poteniali clieni (persoane fizice sau juridice) c pune la dispoziia acestora mrfuri sau servicii n anumite condiii. Oferta este a doua scrisoare comercial important i alturi de cererea de ofert este foarte frecvent n relaiile interne i externe.

n mod obinuit, ofertele se transmit prin pot, fax, e-mail, n cadrul reclamei comerciale prin pres, radio, televiziune, afiaj, prin reprezentani sau pe cale telefonic (dac n prealabil se realizeaz o nelegere pe baza unor discuii ntre delegai, este bine s fie confirmat letric).

Aparent, doar mesajele care provin pe aceste ci pot constitui oferte. n realitate, ofertarea unui produs sau serviciu, poate avea nfiri dintre cele mai neateptate.

Aa de exemplu, instalarea unui automat pentru ngheat ntr-un loc public reprezint un mod de a face o ofert. Oricrui trector i se ofer un produs bine determinat n schimbul unei anumite sume de bani. Dac trectorul introduce n automat suma precizat, el este n drept s primeasc exact produsul descris, n cantitatea menionat. La fel, orice chioc care pune n vnzare bilete pentru mijloacele de transport n comun, face ceea ce se cheam o ofert: pentru fiecare bilet vndut, contra unei sume de bani, se va asigura cumprtorului o cltorie pe unul din traseele existente.

Cu ct oferta cuprinde mai multe elemente i acestea sunt mai precis formulate, cu att obligaiile pe care i le asum ofertantul sunt mai numeroase i mai stricte. n rile occidentale, nici nu este nevoie de o descriere n cele mai mici amnunte a produsului sau serviciului oferit, pentru c acolo exist standarde minime de calitate i reguli de comer consacrate, exist legi pentru protecia consumatorului etc. n Romnia, legislaia este nc slab reprezentat n aceast privin.

O ofert comercial nu este neaprat o ofert scris. Putem vorbi despre oferte scrise sau verbale, ca i de oferte explicite sau tacite. Mesajele tacite pot constitui, n anumite condiii, i mesajele publicitare lansate pe canalele mass-media. Exist un criteriu suficient de simplu i de clar care ne arat cum s deosebim o reclam de o ofert. Astfel, atunci cnd un productor de automobile, prezint un nou model ntr-un spot publicitar televizat, fr indicaii de pre sau alte precizri care s incube obligaii, nu poate fi vorba de o ofert n sens juridic. Atunci cnd un distribuitor de computere menioneaz ntr-o scrisoare de reclam date precise legate de pre, condiii de livrare, de plat etc., el nu face doar promovarea produsului, ci i o ofert care l angajeaz din punct de vedere juridic.

Tipuri de ofert Din punct de vedere comercial, deosebim patru categorii de oferte i anume:

1) oferta nesolicitat este o scrisoaretrimis de ofertant din proprie iniiativi se adreseaz unor clieni cunoscui sau necunoscui;

2) ofert solicitat este rspunsul la o cerere de ofert;

3) oferta repetat n situaia cnd este rennoit o mai veche ofert sau se transmite o variant a acesteia;

4) oferta la contraofert se practic atunci cnd clientul rspunde la o ofert anterioar printr-o contraoferta, n care el accept doar o parte din marfa oferit sau din condiiile menionate. Din punct de vedere juridic, respectiv al obligaiilor pe care i le asum ofertantul distingem mai multe tipuri de oferte:1) oferta ferm este oferta asupra creia vnztorul nu mai poate reveni. n cazul n care destinatarul a acceptat o ofert ferm, atunci aceasta devine obligatorie pentru ambele pri ca i un contract. Pentru acest motiv, n cazul n care se utilizeaz oferta ferm, nu se mai ncheie contract de vnzare-cumprare ntre pri, comenzile i execuia lor, fcndu-se pe baza ofertei ferme.

2) oferta fr clauze speciale chiar dac nu include precizri privind o anumit dat pentru primirea comenzii sau alte ndatoriri deosebite i acest tip de ofert genereaz obligaii, de o parte i de alta, astfel:

a) atunci cnd oferta este prezentat direct unei persoane, aceasta trebuie so accepte imediat sau s o decline. n caz contrar, oferta se stinge.

b) regula de mai sus este valabil i pentru cazul n care oferta este prezentat telefonic sau prin fax.

c) oferta prezentat printr-o scrisoare este considerat valabil ntr-un interval de timp suficient, pentru a se trimite o comand sau orice alt tip de rspuns. n cazul corespondenei potale, acest interval este de 7-14 zile.

3) oferta cu termen este practicat n situaia n care ofertantul nu are certitudinea c poate asigura aceleai condiii dincolo de o anumit limit de timp. n acest caz, se menioneaz un termen n intervalul cruia oferta rmne valabil.

Ofertatrebuie s conin: elemente de identificare a ofertantului

denumirea exact a produselor;

descrierea detaliat a mrfii, caracteristici; (eventual nsoit de mostre);

calitatea produselor;

cantitatea ce poate fi livrat, greutatea, volumul;

preul, cu meniunea dac cheltuielile de transport i ambalaj sunt incluse n pre; se poate indica preul total sau preul n detaliu, pentru anumite cantiti. Tot legat de pre, se pot acorda clienilor diverse reduceri de pre: rabatul (reprezint reducerea de pre acordat pentru acceptarea unei anumite cantiti de marf, fie clienilor fideli rabatul de fidelitate, fie distribuitorilor rabatul comercial, fie n legtur cu diverse prilejuri rabatul special; bonusul reprezint un rabat acordat ulterior realizrii tranzaciei, n special la sfrit de an, acordarea lui fiind dependent de atingerea unui anumit nivel al vnzrilor. Discountul reprezint reducerea sumei debitoare cu un anumit nr. de procente, ca stimulent pentru efectuarea plii ntr-un anumit termen.

condiiile de livrare;

termenul de livrare;

condiiile de plat;

precizri referitoare la locul livrrii, asigurri;

durata de valabilitate a ofertei este indicat cu precizie;

ambalajul;

data ntocmirii ofertei;

semntura mputernicitului firmei

IV.CU CE M-AM ALES DE LA PRACTICA MEA? In cursul zilei de efectuare a practicii la S.C RIFIL S.A am dobandit noi cunostinte cu privire la industria fibrelor si firelor sintetice din judetul nostru,am cunoscut in deaproape procesele de fabricatie,de vopsire,de ambalare si depozitare a acestora.

Am constatat ca a incepe si a face o afacere sa prospere necesita foarte multa munca,vointa,dar si bani.

V.COMPLETARI(CE SIMT NEVOIA SA MAI SPUN?) Avand in vedere faptul ca a fost pentru prima data cand am vizitat o fabrica cu acest specific(fire si fibre textile) am ramas placut impresionata de activitatea desfasurata de angajatii devotati meseriei lor. Imi doresc sa am ocazia de a vizita inca o data aceasta intreprindere.