Proiect Mp 2013

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVACENTRU UNIVERSITAR DROBETA TURNU SEVERIN

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILORSPECIALIZAREA: MANAGEMENT FINANCIAR BANCAR

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: CONF. UNIV. DR. ENESCU MARIA

MASTERAND: FÎŢĂ OANA-CLAUDIA TRĂILESCU ALINA-CARMEN VĂTUIU ANA-RALUCA

2013


PROGRAMUL FEADR

MĂSURA 3.1.3

SOLICITANT:

S.C. AGROTUR S.R.L.

ADRESA: Comuna: Poiana Mare , Str . 1 Decembrie Nr . 10 A , Judeţul: Dolj

PROIECT:

„Construire pensiune agroturistică în

comuna Poiana Mare, Jud. Dolj ”

2


OPIS

Nr.

crt.

TIP DOCUMENT

1 Cererea de finanţare

2 Anexa 2 – Model Studiu de Fezabilitate pentru solicitanţii privaţi

3 Anexa B – Studiu de fezabilitate

3


CONŢINUT CADRU AL STUDIULUI DE FEZABILITATE PENTRU BENEFICIARII PRIVAŢI

-pentru proiecte care prevăd lucrări de construcţii şi/sau montaj- (DOCUMENT A.P.D.R.P.)

CAPITOLUL I

1. Date generale

1.1 Denumirea/Numele solicitantului şi date de identificare ale acestuia

Denumirea firmei: S.C. AGROTUR S.R.L.

Forma juridică de constituire: Societate cu răspundere limitată.

Număr de ordine în Registrul Comerţului: J05/250/2011

Cod unic de înregistrare: 76365523

Activitatea principală: Cultivarea cerealelor şi a plantelor furajere şi creşterea animalelor

Natura capitalului social :

Natura capitalului social

%

Public Privat

Român --------- 200

Valoarea capitalului social : 200 RON

Sediul principal : Judeţ: Dolj, Comuna: Poiana Mare, Nr. 10 A, Str. 1 Decembrie.

tel/fax: 0040-0251230654Persoană de contact: TRĂILESCU ALINA-CARMEN, Tel: 0768.365.523

Conturi la bănci:

Cont: RO54RZBR0000060003115255

Asociaţii firmei : TRĂILESCU ALINA-CARMEN (administrator)

VĂTUIU ANA-RALUCA

FÎŢĂ OANA-CLAUDIA

4


1.2 Scurt istoric al solicitantului

S.C. AGROTUR S.R.L este o microîntreprindere înfiinţată în anul 2011, având sediul

în Com. Poiana Mare, Str. 1 Decembrie nr. 10 A, Jud. Dolj.

Societatea are trei asociaţi: Trăilescu Alina-Carmen, care este şi administratorul

societăţii, Vătuiu Ana-Raluca şi Fîţă Oana-Claudia.

Activitatea pe care s-a axat S.C. AGROTUR S.R.L. a fost cultivarea cerealelor şi

plantelor furajere şi creşterea animalelor, cod CAEN 015 Activităţi în ferme mixte (cultura

vegetală combinată cu creşterea animalelor).

Obiectivul societăţii prin prezentul proiect este să construiască o pensiune agroturistică,

să crească, să îmbunătăţească şi să promoveze turismul din regiunea de sud-vest.

Pentru realizarea acestui obiectiv, S.C. AGROTUR S.R.L. a achiziţionat un teren în

suprafaţă de 3,000 mp, la 18 km de oraşul Calafat, Jud. Dolj şi la 14 km de vatra satului, Poiana

Mare se învecinează cu fluviul Dunărea în partea de sud. Pe acest teren, societatea intenţionează

să construiească o pensiune agroturistică cu o arie construită desfăşurată de 1,200 mp.

Societatea are punct de lucru înscris la Oficiul Registrului Comerţului Dolj pe suprafaţa

de teren mai sus menţionată, unde va amplasa investiţia propusă prin prezentul proiect.

5


Prin prezentul proiect, S.C. AGROTUR S.R.L. intenţionează să solicite finanţare

nerambursabilă prin programul FEADR, Măsura 3.1.3, pentru extinderea şi modernizarea unei

pensini agroturistice.

1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului ( pentru care solicitantul are certificate

constatatoare de la Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara respectivele

activitati)

Obiectivul principal de activitate al societăţii S.C. AGROTUR S.R.L. este : 015 Activităţi

în ferme mixte (cultură vegetală combinată cu creşterea animalelor).

1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare(cu precizarea regimului proprietăţii), construcţii, utilaje şi echipamente, animale,etc.

Denumire mijloc fix Data achizitiei Valoare neta la data intocmirii ultimului bilant

--RON-

Bucăţi

1.CLĂDIRI TOTAL 1.1. Imobil 05.12.2010 50 000 1

2.UTILAJE TOTAL 2.1. Utilaj agricol 02.02.2011 10 000 2 2.2. Mşina de muls cu două posturi

11.02.2011 12 000 2

2.3. Greblă adunat şi împrăştiat fân

25.02.2011 900 10

3.ANIMALE 3.1. Ovine 03.11.2010 23 000 20 3.2. Păsări 04.11.2010 2500 45 3.3. Porcine 05.12.2010 12 000 20 3.4. Bovine 20.01.2011 40 000 104.ALTELE - detaliati

TOTAL 150 400 110

TERENURINr.crt Amplasare

Judet/Localitate

Suprafata totala (mp) / Categoria

de folosinta

Valoarea contabila

- lei-

Regim juridic

1. Comuna Poiana Mare,

Jud. Dolj

3.000 50 000 Proprietate

6


2. Descrierea proiectului

2.1 Denumirea investiţiei„Construire pensiune agroturistică în comuna Poiana Mare, Jud. Dolj. ”

2.2 Elaborator (coordonate de identificare)

S.C. AGROTUR S.R.L.

Forma juridică de constituire: Societate cu răspundere limitată.

Număr de ordine în Registrul Comerţului: J05/250/2011

Cod unic de înregistrare: 76365523

Sediu social: Com. Poiana Mare, Strada 1 Decembrie nr. 10 A, Jud Dolj.

Telefon: 0768.365.523

2.3 Amplasamentul proiectului (regiunea, judeţul, localitatea)

REGIUNEA SUD-VEST

Sud-Vest este o regiune de dezvoltare a României, creată în 1998. Ca și celelate regiuni

de dezvoltare, nu are puteri administrative, funcțiile sale principale fiind co-ordonarea

proiectelor de dezvoltare regională și absorbția fondurilor de la Uniunea Europeană. Regiunea de

dezvoltare Sud-Vest a fost alcătuită din 5 judeţe: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea. Este

numită uneori şi Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia pentru că este alcătuită în proporţie de

82,4% din regiunea istorică Oltenia.

Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia este situată în partea de sud - vest a României

(de unde i se trage și numele), între meridianele de 22°2’ și 24°2’ și paralelele de 43°3’ și 45°3’,

acoperind 29212 km2, adică 12,25% din suprafața României. Are o populație de 2 330 792

7

http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiuni_de_dezvoltare

http://ro.wikipedia.org/wiki/Oltenia

http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2lcea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Olt

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mehedin%C8%9Bi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gorj

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dolj

http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Regiunea_Sud_Vest.svg


locuitori cu o densitate de 79,8 loc./km2. Potrivit recensămîntului din 2002, alți 1 857 013

locuitori ai României (ce predilecție din orașele: București și Timișoara) au locul nașterii în

Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia.

Din punct de vedere administrativ, Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia include 5

județe (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea), cu localitățile structurate, în anul 2005, în 40 orașe,

din care 11 municipii, 408 comune și 2 066 sate.

În zona sudică a regiunii culturile cerealiere ocupă mari suprafețe, în special în județele

Olt, Dolj și sudul Mehedințiului. În zonele deluroase din Gorj și Vâlcea livezile ocupă arii

importante. Cea mai cultivată specie pomicolă este prunul din care se produce țuică, o băutură

specifică zonei; de asemenea se mai cultivă mărul, nucul (la Râmnicu Vâlcea se găsește o

cunoscută stațiune de cercetare), piersicul, caisul și smochinul fiind specifice zonelor mai calde

din sud și vest.

JUDEŢUL DOLJ

Aşezare: Judeţul Dolj este aşezat în Sudul Olteniei, la crucea drumului Jiului cu drumul

care vine din Banat prin defileul Dunării.

Suprafaţa: 6.538 km²

Înfăţişarea pământului. Cum arată şi numele, judeţul D. (Dol-Jiu) este, în cea mai mare

parte, o câmpie mare care se întinde de-a lungul Dunării, adică în regiunea cea mai lată a

ţinutului. În stânga Jiului, câmpia e înaltă de peste 100 m până foarte aproape de fluviu. Râpa

malului e şi mai mult sporită în altitudine din cauza dunelor. Lunca acestuia este aici, din această

cauză, relativ strâmtă. În dreapta însă, câmpia înaltă se opreşte mai mult spre Nord iar între ea şi

Dunăre urmează o serie de terase ale acestuia, acoperite, în toată partea lor S.-V., de nisipul

dunelor. (Sunt cunoscute dunele fixate de la Calafat). Nu numai atât, dar şi lunca fluviului e mult

mai largă aici şi întreruptă de numeroase bălţi. În Nordul judeţului, ramificându-se printre

afluenţii secundari ai Jiului şi Amaradiei, pătrund culmile deluroase ale platformei oltene. În

Nordul extrem, aceste culmi depăşesc 300 m altitudine.

Monumente istorice. Mânăstirea Cornetu, înălţată în 1666 de Mareş Băjescu, banul

Craiovei.

8


Mânăstirea Bucovăţ, transformată azi în penitenciar, întemeiată probabil de Ştefan Clucerul şi

Pârvu Clucerul, la 1573.

Mânăstirea Sadova, înălţată de Matei Basarab la 1643.

Mânăstirea Jitianul, construită în sec XVII, restaurată de doamna Bălaşa, soţia lui Constantin

Şerban la 1655.

Biserica Sf. Dumitru din Craiova, ctitorie a boierilor craioveşti, din care numai o inscripţie a lui

Matei Basarab e autentică.

Bierica Sf. Gheorghe Nou din Craiova, elegantă construcţie din 1754-1755.

Biserica Sf. Spiridon din Craiova, din 1758.

Biserica Obedeanu din Craiova din 1748.

Biserica Sf. Ioan Sevastian din Craiova, ctitorie din 1782.

Biserica Sf. Haralambie din Craiova, ctitorie din 1758.

Biserica Sfinţii Arhangheli din Craiova, ctitorie din 1786

Biserica Sf. Mina din Craiova din 1831, cu bogate fresce.

Biserica Sf. Gheorghe Vechi din Craiova, din aceeaşi epocă.

Biserica Sf. Nicolae Ungureni din Craiova, ctitorie a românilor de peste Carpaţi, din 1774.

Casele Băniei din Craiova, în care este instalat Muzeul regional al Olteniei, construite în sec

XVII.

Biserica din Rojişte.

Biserica de la Braloştiţa, din 1760 constuită de Constantin Argentoianu.

Cula de la Coţofeni, cu frumoase arcuri gotice.

Biserica din Brădeşti, ctitorie a familiei Brădescu, de la 1752.

Biserica din Almăju, din sec XVIII, cu portretele ctitorilor.

Judeţul D. este prin excelenţă agricol. Industria, destul de desvoltată, graţie puternicului

centru urban al Craiovei, este în strânsă legătură cu producţia judeţului.

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 653.800 ha.

Suprafaţa arabilă este de 442.049 ha, adică 67,61 % din suprafaţa judeţului şi 1,50 % din

suprafaţa totală a ţării.

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 555.432 ha, adică 12,54 %, iar

mica proprietate 386.617 ha, adică 87,46 %.

Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 420.996 ha, astfel repartizate:

9


Grâul ocupă 201.796 ha cu o producţie de 983.445 chint. ( prod. medie la ha 4,8 chint.)

Porumbul ocupă 200.354 ha cu o producţie de 2.704.779 chintale (prod. medie 13,5 chint la ha).

Secara ocupă 12.041 ha, cu o producţie de 51.182 chint. (prod. medie la ha 4,2 chint.).

Ovăzul ocupă 3.461 ha cu o producţie de 18.795 chint., (adică o producţie medie la ha de 5,4

chint.).

Orzul ocupă 3.250 ha cu o producţie de 23.365 chint., (adică o producţie medie la ha de 7,2

chint.)

Meiul ocupă 165 ha, măturile 19 ha.

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 8.289 ha. Din această suprafaţă lucerna ocupă

427 ha, cu o producţie de 154.844 chint. fân şi 350 chint. sămânţă.

Plantele alimentare ocupă 7.144 ha. Din această suprafaţă pepenii verzi şi galbeni ocupă 1.543

ha, cu o producţie de 165.234 chint. Mazărea ocupă 1.459 ha, cu o producţie de 15.035 chint.

Fasolea ocupă 1.291 ha, cu o producţie de 8.413 chint. Varza ocupă 893 ha, cu o producţie de

89.603 chint. (media la ha 109,3 chint ).

Plantele industriale ocupă 3.648 ha. Din această suprafaţă rapiţa ocupă 1.064 ha, cu o producţie

de 8.669 chint. (media la ha 8,1 chint), cânepa ocupă 1.054 ha cu o producţie de 6.150 chint.

fuior şi 3.906 chint. sămânţă. Soia ocupă 615 ha, cu o producţie de 2.651 chint. (media la ha 4,3

chint).

Caracteristică. Suprafaţa ocupată de porumb în acest judeţ este clasată pe locul întâiu din ţară,

iar suprafaţa ocupată de grâu este clasată în locul al doilea din ţară.

Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului ogoarele sterpe ocupă 2.152

ha.

Fâneţele naturale ocupă 8.688 ha cu o producţie de 173.760 chint (media la ha 20,0 chint).

Păşunile ocupă 21.036 ha.

Pădurile ocupă 58.739 ha.

Livezile de pruni ocupă 895 ha, cu o producţie de 13.425 chint.

Alţi pomii fructiferi ocupă 453 ha.

Viţa de vie ocupă 10.705 ha, din care viile pe rod 19.012 ha cu o producţie de 306.743 hl.

Creşterea animalelor. În judeţul D. se aflau în 1935 38.425 cai, 114.627 boi, 680 bivoli,

371.550 oi, 15.704 capre, 81.735 porci, 4.794 stupi sistematici şi 5.973 stupi primitivi.

10


La acest capitol judeţul este caracterizat prin marele număr de boi, oi şi capre, reprezentând un

procent ridicat al acestor animale faţă de alte judeţe. De asemeni, trebuie subliniată aci

desvoltarea albinăritului.

Industrie (fără municipiul Craiova) 6 mori, 1 fabrică de ulei, 1 fabrică de maşini de

bucătărie, cuptoare pentru maşini şi articole de fontă (Balş), 2 de cherestea, 3 de tăbăcărie, 3 de

cărămizi şi ţigle.

Alte industrii: 5 mori sistematice, 2 fabrici de spirt, 1 fabrică de conserve, 2 de pânzeturi şi ştofe

de bumbac, 1 filatură de bumbac, 6 rafinării de petrol, 4 fabrici de cherestea, 4 de mobile şi

tâmplărie, 1 de ciment, 4 de cărămidă şi ceramică, 1 de becuri electrice, 1 de pulbere.

Comerţ. Comerţul, dominat de Craiova, centrul comercial al întregii Oltenii, are ca

obiect de predilecţie producţia agricolă a regiunii.

Drumuri. Judeţul D. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 2.474 km 544 m,

repartizată astfel:

Drumuri naţionale 230 km 657 m din care 218 km 565 m (pietruiţi şi pavaţi) sunt întreţinuţi de

Direcţia Generală a Drumurilor, iar restul de 12 km 092 m (pavaţi) de municipiu şi comunele

urbane.

Drumuri judeţene 906 km 177 m, din care o reţea pietruită de 751 km 452 m km, este întreţinută

de administraţia judeţului.

Drumuri comunale 1.337 km 710 m.

Lungimea podurilor este de 7.131,44 metri, repartizată astfel: poduri naţionale 1.171,85 m,

judeţene 3.395,44 m şi comunale 2.565,15 m.

Prin judeţ trec 6 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi:

Slatina – Craiova – T. Severin

Caracal - Craiova

Filiaşi – Tg.- Jiu

Craiova – Bechet

Craiova – Cetate

Craiova – Pleniţa - Cetate

Cale ferată. Judeţul D. este străbătut de o reţea totală de cale ferată de 174 km, din care 51

km linii principale simple şi 123 km linii secundare simple.

Itinerarii principale : Rapide (Simplon): Bucureşti – Timişoara – Jimbolia. (Belgrad – Paris)

11


Accelerate: Bucureşti – Timişoara.

Staţii importante: Craiova, Filiaşi, Calafat.

Navigaţie fluvială. Curse regulate ale Soc. N.F.R. pe linia Turnu-Severin – Calafat -

Corabia – Rusciuc – Giurgiu – Silistra – Cernavoda - Brăila – Galaţi şi înapoi, fiind în legătură

cu vapoarele care merg de la T. Severin spre Baziaş.

Puncte de oprire: Cetate, Maglavitu, Calafat şi Bechet.

COMUNA POIANA MARE

Poiana Mare este un sat în județul Dolj, Oltenia, România. Este reședința comunei cu același nume.

Comuna Poiana Mare este situată în sud – vestul județului Dolj, pe malul stâng al

Dunării, acolo unde fluviul creează cel mai mare meandru din tot cursul său. Localitatea face

parte din marea unitate structurală, Câmpia Română, fiind așezată la contactul dintre Câmpia

Băilești, în partea nordică și Lunca Dunării, în partea sudică. În partea nordică, la 12 km distanță,

Poiana Mare se învecinează cu comuna Maglavit, legate prin șoseaua asfaltată secundară Poiana

Mare – Maglavit. În nord – vest, la 7 km distanță se află satul Golenți, legătura făcându-se pe

calea ferată secundară Poiana Mare – Golenți. În nord, nord – vest la 18 km distanță se află

orașul Calafat. Legătura dintre cele două localități se face prin drumul național 55A, dar și prin

nodul de calea ferată principală Calafat – Craiova. În partea de nord – vest, Poiana Mare se

învecinează cu comuna Ciupercenii Noi. În partea sud – vestică, la 6 km distanță se află comuna

Desa. Legătura dintre cele două comune se face prin șoseaua asfaltată Calafat – Smârdan –

Ciupercenii Noi – Desa – Poiana Mare. În sud, la 14 km de vatra satului, Poiana Mare se

învecinează cu fluviul Dunărea. În partea estică, la 8 km distanță, se află satul Piscul Vechi.

Legătura dintre cele două comune se face prin șoseaua Calafat – Rast – Bechet. Față de reședința

județului Dolj, orașul Craiova, comuna Poiana Mare se află la 86 km distanță. Legătura dintre

cele două localități se face prin șoseaua și calea ferată Calafat – Craiova. Cele mai apropiate

orașe sunt Calafat la 18 km distanță și Băilești la 30 km distanță. Comuna Poiana Mare se

desfășoară pe o lungime totală de 12 km, de-a lungul șoselei naționale Calafat – Bechet. Ca

număr de locuitori și întindere, Poiana Mare ocupă locul II pe țară. Comuna Poiana Mare

cuprinde în componența sa trei sate: Poiana Mare, Tunarii Vechi și Tunarii Noi. Suprafața totală

12

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Poiana_Mare,_Dolj

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Poiana_Mare,_Dolj

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Oltenia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Dolj


a comunei Poiana Mare este de 16839 ha, din care intravilanul deține 520 ha. Poiana Mare deține

226 ha, Tunarii Vechi 121 ha, iar Tunarii Noi 173 ha. Din suprafața totală de 16839 ha, suprafața

arabilă este de 8476 hectare.

Comuna Poiana Mare face parte, din punct de vedere geologic, din marea depresiune

structurală care a apărut între Carpați și Balcani, în mezozoicul superior. În ultima parte a

mezozoicului și neozoicului, pe fundul mării care acoperă această depresiune s-au depus

materialele cărate de apele curgătoare care erodau zonele înălțate. Poiana Mare se află în

cuprinsul platformei Moesice, formată din două etaje: 1. etajul inferior, format din cristalin, aflat

la adâncimi mari și depistat pe cale geofizică. 2.etajul superior, alcătuit din cuvertura

sedimentară (calcare, argile, gresii, nisipuri și pietrișuri) așezată orizontal sau monoclinal, cu

caracteristici de platformă. Înclinarea dinspre nord și nord-vest spre sud și sud-vest al

formațiunilor sedimentare situate peste fundamentul cristalin, în special cele neozoice,

demonstrează faptul că provin din Munții Carpați.

Depozitele sedimentare cele mai noi sunt cuaternare și se eșalonează pe fâșii cu direcții

vest-nord-vest, est-sud-est, care se succed de la nord la sud, ca și formele de relief. Depozitele

nisipoase de dune și nisipuri lutoase de interdune ocupă suprafețe întinse în toată zona. În

general, nisipul löessic apare sub forma de petice cuprinse in arealul depozitelor de dune

nisipoase. Materialul löessic roșcat-lutos apare sub forma de petice mici pe terase. Nisipurile

mobile și semimobile apar, în special, în lunca Dunării sub forma unor fâșii înguste și paralele.

În zona Calafat, depozitele aluviale se împart în: - depozite aluviale vechi - depozite aluviale noi.

Depozitele aluviale vechi sunt reprezentate prin nisipuri carbonate. Depozitele aluviale noi sunt

formate din aluviuni cu textură ușoară, nisipuri grosiere, aluviuni cu textură medie, etc.

Mulțimea dunelor nisipoase, care paralizează podul terasei, determină neregularitatea reliefului

de pe teritoriul comunei Poiana Mare. Terasa “Ciuperceni” are cea mai largă extindere în zona

Desa – Poiana Mare. Podul terasei “Ciuperceni” reprezintă un relief foarte variat cu șiruri de

dune, ce închid între ele depresiuni înguste, adesea acoperite cu apă. În unele porțiune dunele se

asociază, formând arii nisipoase compacte. Dunele de pe terasă sunt în majoritate fixate și se află

într-un proces intens de solidificare. În sudul comunei, spre Desa, se află o mare dună de nisip,

numită de localnici “Măgura lui Chiot”. Teritoriul comunei Poiana Mare se încadrează, din punct

de vedere tectonic, într-o arie stabilă, ca tot teritoriul județului Dolj.

13


Clima este semiumedă, cu ierni mai blânde decât în alte zone ale Olteniei. Influența

centrului depresional mediteranean imprimă climatului o nuanță mai dulce. Această influență se

reflectă și în regimul eolian. În timpul verii, vântul bate dinspre vest către sud-est, aducând mase

de aer cald și uscate . În Poiana Mare se înregistrează cele mai mari temperaturi , atât vara cât și

iarna. Temperatura medie anuală depășește 11oC. Temperatura aerului are mers ascendent, din

ianuarie (-1,5oC) până în luna iulie (23,4oC), când atinge maximum, apoi descrește treptat.

Oltenia este o zonă de silvostepă. Vegetația arboricolă este reprezentată de Stejarul pufos

(Quercus pubescens), Stejarul brumăriu sau ganțoiu (Quercus pendunculiflora), gârnița (Quercus

frainetta). În comuna Poiana Mare, vegetația arboricolă este reprezentată de resturile unor păduri

de stejar, care acopereau suprafețe întinse, dar care au dispărut, lăsând locul culturilor agricole.

Se întâlnesc exemplare rare de porumbar (Prunus spinose), stejarul pufos, ulm, grupate în

pâlcuri, ce au fost declarate monumente ale naturii (Pădurea Ciurumela - de la Tunarii Vechi). În

cadrul zonei de silvostepă se întâlnește și o vegetație intrazonală determinată de factori edafici

specifici, reprezentată prin vegetația nisipurilor, vegetația de luncă, vegetația de mlaștină și

vegetația de pe terasă.

Conform estimărilor, la 1 ianuarie 2009 populaţia stabilă a comunei Poiana Mare

constituia 11747 persoane, 16.36% dintre acestea fiind sub 18 ani. Densitatea populaţiei în

limitele comunei este de 60.9 locuitori/km2.

La recensământul din anul 2002, populaţia comunei alcătuia 12728 locuitori, 49.12%

bărbaţi şi 50.88% femei. Persoanele sub 15 ani alcătuiau 14.83% pe când persoanele peste 59 de

ani alcătuiau 28.70% din populaţia totală. În 2002 densitatea populaţiei la nivelul comunei era de

66.0 locuitori/km2.

2.4 Se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect, respectiv investiţii în

infrastructura de primire turistică; investiţii în activităţi recreaţionale; dezvoltarea şi/sau

marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural; investiţii în infrastructura la

scară mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc. (pentru

modernizari se va descrie succint si situatia existenta).

Misiunea firmei este să ofere o viaţă la pensiune în variantă ecologică.

Obiectivul general al societăţii:

14


Construirea unei pensiuni agroturistice performante într-o perioada scurta pentru

punerea în funcţiune;

Promovarea turismului în structuri de primire turistică la scară mică în Regiunea

Sud-Vest;

Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele

naturale de interes turistic;

Obiectivul general, specificat în GHIDUL SOLICITANTULUI, Măsura 3.1.3, se referă

la:

Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire turistică la scară mică;

Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică;

Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele natural

de interes touristic;

Obiectivele specifice dorite a se atinge prin intermediul acestui proiect sunt:

Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor turistice;

Atragerea şi creşterea numărului de turişti şi a duratei vizitelor în jud. Dolj;

Crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism.

Obiectivele specifice specificate în GHIDUL SOLICITANTULUI Măsurii 3.1.3, se

referă la:

Creşterea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism, în special

pentru tineri şi femei;

Creşterea valorii adăugate în activităţi de turism;

Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii şi a serviciilor turistice;

Creşterea numărului de turişti şi a duratei vizitelor;

S.C. AGROTUR S.R.L. este o microîntreprindere înfiinţată în anul 2011, având sediul în

Comuna Poiana Mare, Str. 1 Decembrie nr. 10 A, jud. Dolj.

Activitatea pe care societatea s-a axat a fost cultivarea cerealelor şi plantelor furajere şi

creşterea animalelor, în special a bovinelor şi ovinelor, cod CAEN 015 Activităţi în ferme mixte

(cultura vegetală combinată cu creşerea animalelor). Pentru realizarea acestui obiectiv, S.C.

AGROTUR S.R.L. a achiziţionat un teren în suprafaţă de 3.000 mp, la 14 km în partea de sid

faţă de Dunăre şi 18 km de oraşul Calafat. Pe acest teren, societatea intenţionează să construiască

o pensiune agroturistică cu o arie construită desfaşurată de 1.200 mp.. Din noiembrie 2010, S.C.

15


AGROTUR S.R.L. a achiziţionat animale (ovine pentru brânză, bovine pentru lapte, brânză şi

carne, porcinepentru carne, păsări pentru ouă şi carne) şi utilaje pentru activităţi agricole.

Prin prezentul proiect, societatea S.C. AGROTUR S.R.L. intenţionează să solicite

finanţare nerambursabilă prin programul FEADR, Măsura 3.1.3, pentru extinderea şi

modernizarea unei pensiuni agroturistice.

Construirea pensiunii agroturistice reprezintă o investiţie productivă, iar realizarea

acesteia este menită să conducă la următoarele rezultate imediate:

a) Creştera productivităţii societăţii;

b) Mărirea capacităţii de producţie (a volumului de servicii pe care societatea le

poate presta);

c) Crearea de noi locuri de muncă;

d) Alinierea societăţii la normele europene în privinţa siguranţei în muncă şi a

normelor de mediu.

Obiectivele specifice dorite a se atinge prin intermediul acestui proiect sunt:

1) Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor turistice

În comuna Poiana Mare, situată la 18 km de oraşul Calafat, nu există structuri de

primire turistică, iar prin acest proiect creăm şi dezvoltăm turismul în regiune, comuna fiind un

important potenţial turistic;

Pensiunea agroturistică oferă produse şi servicii ecologice reducând cheltuielile cu

produsele alimentare, lactate etc., facilităţi recreaţionale, vizite la obiectivele turistice din zona

de sud-vest etc.

2) Atragerea şi creşterea numărului de turişti şi a duratei vizitelor în judeţul Dolj

Contract cu o firmă de resurse umane din Calafat pentru training-uri angajaţi;

Colaborare cu şcoli generale din Jud. Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt;

Promovarea pensiunii agroturistice online, în presa scrisă şi televiziunea locală;

Existenţa unui atelier de olărit pentru activităţi recreaţionale şi realizarea propriilor

suveniruri tradiţionale;

Oferirea unor servicii pentru copii, adulţi şi vârstnici (plimbări cu trasura prin zonă,

olărit, plimbări prin fermă, vizite la obiectivele turistice, echitaţie);

Asigurarea hranei ecologice din produse obţinute în propria gospodărie: produse

16

http://ro.wikipedia.org/wiki/Olt

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mehedin%C8%9Bi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gorj


lactate(brânză dulce şi sărată, smântână, lapte, iaurt, lapte batut), carne (pui, porc, oaie, vită,

curcan), ouă, fructe (mere, pere, piersici, struguri, prune, vişine, nuci), legume (roşii, castraveţi,

ardei, cartofi, ceapă, usturoi, porumb, patrunjel, ridichii) şi a băuturilor specific zonei: ţuică şi

vin.

3) Crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism

Prin prezentul proiect se intenţionează atragerea forţei de muncă din comună, care

va contribui la creşterea nivelului de trai şi implicit scăderea ratei şomajului;

Societatea este coordonată de cei doi asociaţi, îndeplinind în acelaşi timp şi funcţiile de

administrator, contabil şi consilier juridic;

Se va urmări crearea a 6 locuri de muncă:

- 1 ghid

- 1 recepţioneră, având şi funcţia de relaţii cu clienţii

- 1 bucătar

- 1 ospătar

- 2 îngrijitori de animale

2.5 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei.

Necesitatea: comunităţile din regiunea de Sud – Vest înţeleg să valorifice împreună,

respectând principiile dezvoltării durabile, resursele naturale, materiae, umane, tradiţiile

istorice şi interculturale în scopul unei dezvoltări susţinute, constante.

Regiunea de Sud – Vest, prin amplasarea şi dotările sale infrastructurale îndeplineşte un

rol strategic, de deservire logistică, a teritoriilor de la Sud, Vest, Est şi Nordul ţării prin

legătura cu portul Calafat – Vidin şi al Porţilor de Fier I, II.

Domeniile de excelenţă ale regiunii, care se disting prin potenţialul lor inovativ,

„dezvoltare tehnologică” şi poziţionarea pe pieţele europene a produselor regionale sunt:

agricultura, indrustia alimentară şi a bunurilor de consum (mobilier şi confecţii), industria de

maşini şi echipamente, turismul.

Regiunea dispune de un valoros capital uman, sistemele de educaţie şi formare continuă a

adulţilor şi învăţământul universitar fiind recunoscute la nivel internaţional.

17


Cetăţenii regiunii se disting prin mentalitatea lor inovativă, cooperanţa, ceea ce, alături de

un nivel al calităţii vieţii ridicat face Regiunea Sud – Vest una dintre destinaţiile preferate de

investitori şi turişti.

Oportunitatea: SC AGROTUR SRL îşi desfăşoară activitatea în Comuna Poiana Mare,

Regiunea de Sud - Vest în care sunt prezentate aproape toate ramurile industriale. Regiunea Sud-

Vest realiza, în anul 2004, un PIB de 2.443,9 euro/locuitor, (83,33% din media nationala) la care

sectorul serviciilor a contribuit cu 48,23%, industria cu 33,75% si agricultura cu 11.62%.

Nivelul redus de dezvoltare al regiunii se datoreaza si volumului scazut de investitii

straine directe, regiunea atragând doar 745 milioane euro (reprezentând 3,40% din totalul acestora

pâna la finele anului 2005), ceea ce o situeaza pe pozitia a saptea între regiunile tarii, investitiile

din regiune fiind mai mult concentrate în câteva afaceri mari (ALRO si ALPROM Slatina,

LAFARGE Tg. Jiu, etc.). Aici se manifesta si nesiguranta privind marile privatizari

(Electroputere, Daewoo, Combinatul Rm. Vâlcea).

Regiunea are o suprafata agricola totala (de foarte buna calitate) de peste 1,8 milioane,

reprezentând 12,3% din terenul agricol din România si, de asemenea, beneficiaza de importante

resurse hidroenergetice (Dunarea, Oltul, Jiul) si termoelectrice (bazinul carbonifer Jiu-Motru),

Oltenia fiind cel mai important producator de energie – aproximativ ¾ din totalul pe tara.

Construcţiile, transportul, turismul sunt cele mai importante sectoare ale regiunii,

contribuind la creşterea competitivităţii şi a potenţialului de dezvoltare.

Totodată, oprtunitatea realizării proiectului este dată şi de existenţa programului de

finanţare Măsura3.1.3 „Încurajarea activităţilor turistice”, axa 3 din cadrul Axei Prioritare III

„Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale”, Domeniul Major de

Intervenţie 3 ala Programului Naţional pentru Dezvoltarea Rurală – PNDR, care asigură

susţinerea financiară a proiectului în proporţie de 70% pentru cheltuielile eligibile.

2.6. Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului.

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUIDenumire furnizor de

materii prime/materiale auxiliare/produse/servicii

Adresa Produs furnizat si cantitate

aproximativa

Valoare aproximativa

-lei-

% din total

achizitii

18


Alimente SRL Mun. Calafat

Alte produse alimentare decât cele din producţie proprie

1000

Metro Cash&Carry Craiova Produse nealimentare

8000

Cosmote România SA Mun. Calafat

Servicii de telefonie mobilă

800

Cliknet-Romtelecom Mun. Calafat

Servicii de internet, telefonie fixă şi televiziune

200

Papet SRL Craiova Servicii papetărie, birotică, echipamente consumabile

400

S.C. ARHITEC S.RL. Calafat Arhitect cu drept de semnătură

10 000

S.C. CONSTRUCT S.R.L. Calafat Servicii de proiectare construcţii

9000

S.C. MEDMUN Calafat Servicii de medicina muncii

100

S.C. VETEREINAR S.R.L. Calafat Servicii de medicină veterinară

300

DEDEMAN SA Craiova Materiale construcţii

28 000

RAPID S.R.L. Craiova Servicii de construcţie

410 000

MOBIL DOLJ Calafat Mobilier 25 000ROMSTAL Craiova Instalaţii 40 000ELECTRICA Craiova Energie

electrică1000 533800

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUINr.crt Client (Denumire si

adresa)Valoare-lei -

% din vanzari

1 S.C. ROMAST S.R.L. 1000 Per weekend 10 persoane

19


2 S.C.INDUSTRI CRAIOVA S.R.L.

1850 Per weekend 18 persoane

Preţuri preconizate:

1) Cameră single – 50 RON (2)

2) Cameră dublă - 80 RON (4)

3) Cameră 4 locuri – 140 RON (2)

3. Date tehnice ale investitiei

3.1 Date generale

3.1.1 Zona şi amplasamentul (regiunea, judeţul, localitatea) investitiei, suprafaţa şi situaţia juridică ale terenului care urmează să fie ocupat (definitive şi/sau temporar) de lucrare

S.C. AGROTUR S.R.L este o microîntreprindere înfiinţată în anul 2011, având sediul

în Com. Poiana Mare, Str. 1 Decembrie nr. 10 A, Jud. Dolj.

Societatea doreşte prin prezentul proiect să construiască o pensiune agroturistică numită

AGROTUR. Aceasta fa fi amplasată în regiunea Sud-Vest, o regiune de câmpie cu mare

potenţial turistic datorită fluviului Dunărea, a monumentelor istorice şi datorita multitudinii de

mînăstiri şi biserici. Mai putem menţiona şi construirea podului peste Dunăre cel de la Calafat-

Vidin, pe unde turişti vor putea trece în Bulgaria pentru vizite, cumpărături etc.

Pensiunea va fi construită în comuna Poiana Mare, Judeţul Dolj la 17 km de Municipiul

Calafat.

Microîntreprinderea are un teren de 3.000 mp, unde mai există o casă pentru

proprietari, spaţii amenajate pentru creşterea animalelor, teren amenajat pentru cultivarea

legumelor şi pe o suprafaţă de 1.200 mp se doreşte constrirea pensiunii agroturistice.

3.1.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii topografice, nivelul maxim al apelor freatice, date climatice) – daca investitia o impune

3.2 Caracteristicile principale ale construcţiilor

3.2.1 Pentru clădiri: deschideri, travei, aria construită, aria desfăşurată, numărul de niveluri şi înălţimea acestora, volumul construit

20


Pentru construirea pensiunii s-a întocmit caietul de sarcini, memoriile de arhitectură,

economic şi de rezistenţă.

Clădirea va fi amplasată în Com. Poiana Mare, Str. 1 Decembrie nr. 10 A, judeţul Dolj,

este o pensiune agroturistica cu regimul de înalţime P + 1E şi este proprietatea familiei

Dunăvete.

Se consideră pentru construcţie categoria D de importanţă, se află în zona C de protecţie

antiseismică, clasa a IV- a de importanţă la acţiuni seismice, deasemenea se află în zona A de

acţiune a vântului şi a zăpezii.

Caracteristicile construcţiei:

Sc = 720 mp

Sd = 1200 mp

Pensiunea are ca regim de înălţime parter şi etaj, având o suprafaţă desfăşurată de 1200

mp. Accesul la casă se face pe un trotuar din plăci de beton pentru pavaje şi se vor monta pe un

strat de nisip de 10 cm delimitate de borduri.

Compartimentarea este realizată în felul următor :

- La parter accesul se face pe o scară de trei trepte într-un antreu de 2,48 mp, care permite

accesul într-un hol de 17,86 mp de unde se permite accesul în: spaţiile amenajate pentru cămară

de 3,37 mp şi centrala termică+spălatorie de 6,0 mp, living cu suprafaţa de 24,60 mp şi o

bucatarie cu suprafaţa de 17,07 mp. Din hol se mai poate intra print-un spaţiu desparţitor într-o

baie cu suprafaţa de 3,5 mp.

Accesul în garaj cu suprafaţa de 22,05 mp se face prin intermediul antreului.

La ieşirea din bucătărie în curte se vor realiza pe o suprafaţă de 17,6 mp pardoseli din

pavele de lemn.

- La etaj este situat un hol de 14.36 mp, din hol avem acces la un dormitor cu suprafaţa de

24,60 mp cu baie de 6,3 mp, şi la cele două camere de 11,64 mp respectiv 12,37 mp. Tot la etaj

se mai găseşte, cu acces din hol şi o baie cu suprafaţa de 5,09 mp.

- La etaj, accesul se face pe o scară din lemn fără podest de odihnă, scara fiind prevăzută

cu balustradă metalică cu mană curentă din lemn şi va avea înălţimea de 0,90 m. Treptele sunt

realizate fară nas cu o înălţime a treptei de 15,00 cm şi o lăţime de 30 cm

- Pereţii de compartimentare se vor realiza din gips-carton cu grosimea de 15 cm pe

profile metalice.

21


- Pardoselile reci sunt relizate cu gresie antiderapantă, pentru a evita alunecarea în băi,

spălătorie, cămară şi bucătărie având în vedere specificul încăperilor.

- Pardoselile calde sunt relizate din parchet clasic montat pe un strat de burete care va

avea dublu rol: de a impiedica vaporii de apă să ajungă la suprafaţa neprotejată a parchetului şi

de a amortiza şocurile şi implicit de a amortiza zgomotele din casă.

- Pardoseala de la parter este mai ridicată cu 55 cm nivelul terenului natural pentru a

impiedica intrarea apelor de ploaie in casă.

- Acoperişul clădirii este de tip şarpantă şi este realizat în cinci ape, scurgerea apelor

făcându-se cu ajutorul jgheaburilor şi a burlanelor, învelitoarea este din ţiglă presată ceramică -

Meli-dial sub care se fixează un strat de folie împotriva umezeli, astereala, un strat de

termoizolaţie de 15 cm pentru eliminarea punţilor termice.

- Tavanul de la etaj este din gips carton de 15 cm zugrăvit cu vopsele lavabile.

- Stratul exterior este alcatuit dintr-o tencuială decorativă cu o culoare maro închis, iar în

interior pereţii se vor gletui şi finisa cu vopsea lavabilă albă. În exteriorul casei va fi dispus un

trotuar de protecţie din beton pe latura paralelă cu strada care să împiedice acumularea de apă la

baza casei şi a fundaţiilor.

- Iluminarea se face atât natural prin intermediul ferestrelor, cât şi artificial suprafeţele

au fost astfel calculate încât să asigure o iluminare bună pentru toate punctele din fiecare cameră.

- Uşile de interior şi cele de exterior se vor realiza din lemn, toată tâmplăria se va

etanşeiza cu spumă poliuretanică pentru eliminarea punţilor termice.

- Toate geamurile care sunt în contact cu mediul exterior vor fi de tip sticlă transparentă.

- Uşa de la garaj este o uşă metalică glisantă de culoare vişinie.

Garajul se desfăşoară pe o suprafaţă de 22,05 mp. Pardoselile se vor finisa cu mortar de

ciment, iar nisipul este inlocui cu granule din pietre naturale (mozaic), pereţii şi tavanul se vor

finisa cu vopsele lavabile, iar pe exterior se vor aplica tencuieli decorative.

Acoperişul garajului este tip terasă necirculabilă în care se vor aplica toate straturile

următoare: amorsaj, strat difuzie, bariere contra vapori, hidroizolaţia, strat de întarire a izolaţiei,

strat suport mortar, termoizolaţia, strat de protecţie.

Înălţimea parterului este de 2,80 m iar înălţimea totală a pensiunii este de 6,20 m. Până la

partea inferioară a acoperişului avem o înălţime de 5,15 m.

22


3.2.2 Pentru reţele: lungimi, lăţimi, diametre, materiale, condiţii de pozare etc.

3.2.3. Pentru cladirile care se modernizeaza se va prezenta ca parte componenta din studiul de fezabilitate expertiza tehnica de specialitate asupra constructiei existente, intocmita, datata, semnata si stampilata de un expert tehnic atestat pentru proiectele care prevad modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desfiintarea partiala/ lucrari de reparatii, precum si finalizarea constructiilor a caror executie a fost intrerupta inainte de finalizarea completa a acestora; si Raportul privind stadiul fizic al lucrarilor.

3.3 Structura constructivă

Pentru clădiri şi reţele se va face o descriere a soluţiilor tehnice avute în vedere, cu recomandări privind tehnologia de realizare şi condiţiile de exploatare ale fiecărui obiect.

Structura este alcătuită din fundaţii continue sub ziduri din beton, centuri de beton armat

zidaria exterioară este realizată din Porotherm de 25 cm tencuită, întărită cu stâlpişori şi centuri

din beton armat, cu planşeu din beton armat.

Fundaţiile sunt continue sub ziduri şi sunt din beton C18/22,5 şi cuzineţi din beton armat

din C18/22,5 cu armatură de rezistenţă din PC52 şi etrierii din OB37.

Lăţimea fundaţiei este de 60 cm în funcţie de încărcări, iar adâncimea de fundare – - 1,65 m faţă de cota ± 0,00 şi – 0.90 m faţă de cota terenului natural şi depăşeşte adâncimea de îngheţ.

2.4 Principalele utilaje de dotare ale construcţiilor (centrale termice, hidrofoare, ascensoare etc.)

Pensiunea va fi dotată cu centrală termică proprie pe lemne deoarece se va realiza o încălzire continuă a camerelor şi va fi un aer cald şi placut în comparaţie cu centrala termică electrică, care este si mai costisitoare în comparaţie cu cea pe lemne. Deasemenea pensiunea are în dotare şi hidrofoare pentru instalaţiile sanitare.

2.5 Instalaţii aferente construcţiilorSe vor descrie soluţiile adoptate pentru instalaţiile de iluminat, forţa, curenţi slabi, apă,

canalizare etc.

2.6 Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza acestora Se vor descrie modul de asigurare a acestora şi soluţiile tehnice adoptate.

2.7 Avize şi acorduri

Avizele şi acordurile emise de organele în drept, potrivit legislaţiei în vigoare, privind:

- certificatul de urbanism cu respectarea prevederilor din PUG, cu încadrarea amplasamentului în planul urbanistic, avizat şi aprobat potrivit legii;

23


- alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispoziţiilor legale.

Catre,

Presedintele Consiliului judetean

--------------------------------- ...........................

Primarul*)

CERERE

PENTRU EMITEREA CERTIFICATULUI DE URBANISM

Subsemnatul(1) .......Trăilescu Alina............., CNP |1|2|3|4|5|6|7|8|9|1|2|3|4|

domiciliul(2) municipiul

cu ------------- in judetul ..Dolj......... orasul ..Calafat..............

sediul comuna

satul ............................. sectorul ....................... cod postal ...............

strada ...Traian.......... nr. .............. bl. N1.... sc. ..1... et. ..4... ap. .....18...

telefon/fax ..0768365523. e-mail .................., in calitate de administrator şi proprietar........,

In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor

de constructii, republicata, solicit emiterea

CERTIFICATULUI DE URBANISM

Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul .......Dolj...............

24


municipiul

orasul ........................ satul ............... sectorul ..................

comuna Poiana Mare

cod postal ................... strada ....1 Decembrie....... nr. ..10 A.. bl. ..... sc. .... et. .... ap. ....

sau identificat prin(3) ........semnul de la intrare sau poziţionat la câţiva km în care scrie Pensiune AGROTUR..............................................

......................................................................................

........,

Suprafata terenului pentru care solicit certificatul de urbanism este de .......1.200.... m2

Solicit certificatul de urbanism in scopul(4): ..............construirii unei pensiuni agroturistice.......................................................................

......................................................................................

.........

Anexez(3): .................................................................................

......................................................................................

.........

SEMNATURA

Data .....5.01.2011........ ATrăilescu

........................

___________

*) Se completeaza, dupa caz: - Primarul General al municipiului Bucuresti

- Primarul sectorului ....... al municipiului Bucuresti

- Primarul municipiului ...............................

- Primarul orasului ...................................

- Primarul comunei .....................................

25


Avizele si acordurile pentru obtinerea autorizatiei de construire se elibereaza de catre institutii specializate. Avizele si acordurile sunt mentionate in certificatul de urbanism. Este interzisa eliberarea autorizatiei de construire fara a fi luat toate avizele mentionate in certificatul de urbanism.

Alte avize şi acorduri, potrivit dispoziţiei legale sunt: Cele obtinute de la furnizorii de utilităţi (electricitate, apa, canal, gaze, telefonie,

salubritate) Cele obtinute de la diverse autoritati, privitor la probleme de: mediu, aparare civila,

sanatate publica, aparare contra incendiilor, monumente istorice si zone protejate, regimul apelor de suprafata si din subsol, interventiile pe cladiri existente, circulatie (comisii la primarie si politie), etc.

2.8 Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si prezentarea tehnica a constructiilor in care urmeaza a fi amplasate, utilajele (inclusiv utilitati). Se vor preciza de asemenea denumirea, numarul si valoarea utilajelor/ echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport care vor fi achizitionate (utilizati formatul tabelar prezentat mai jos).

Nr.crt Denumire/Tiputilaj/

echipament

Numar bucati Valoare fara TVA

- euro -

TVA- euro-

Total cu TVA

- euro-1 Produse

alimentare500 238 57 295

2 Produse nealimentare

1 500 2 380 570 2 950

3 Internet telefonie, fixă, televiziune

12 47 12 59

4 Papetărie, birotică (top hârtie, pixuri, capsatoare,cartuş imprimantă)

50 120 29 150

5 Telefonie mobilă 6 238 57 2956 Servicii de

arhitectură1 3 571 857 4 428

7 Servicii de construcţii

1 2 380 570 2 950

8 Servicii medicina muncii

1 24 6 30

9 Servicii medicină veterinară

1 120 29 150

10 Servicii construcţii

1 10 100 2 424 12 524

11 Mobilier 100 15 000 3 600 18 600

26


12 Instalaţii sanitare 80 10 000 2 400 12 40013 Energie electrică 1 238 58 29614 Materiale

construcţii (BCA, cărămidă, var, tifel, amorsă, ciment, glet, rosturi, parchet, gresie, faianţă, adeziv, chit, spumă, silicon, trafalet, ţiglă, burlane, vopsele, pensule, polistiren, lemn)

1 000 30 000 7 200 37 200

TOTAL

Se va descrie fluxul si activitatea desfasurate in cadrul proiectului

4,34 Euro la data de 03.03.2012

Atentie! Nu se va mentiona marca, denumirea producatorului, firma etc.

Clienţii pensiunii AGROTUR vor beneficia de servicii de calitate înca de la început. Ei

vor avea posibilitatea sa-si parcheze automobilul in curtea pensiunii avand locuri de parcare.

La intrarea in clădire clienţii vor fi incantati de ambientul plăcut creat in holul de la recepţie,

unde vor avea ocazia sa rasfoiasca ziarele si revistele puse la dispoziţie sau sa se relaxeze in

fotolii urmărind emisiunile de la televizorul pus la dispoziţie.

Receptionerul, dupa ce inregistreaza turiştii in baza de date, îndruma clienţii spre

camerele repartizate si le va innmana orarul de servire a mesei

In camere turiştii vor beneficia de condiţii moderne adaptate secolului 21. Acestea sunt dotate

cu telefon si televizor.

Clienţii vor fi incantati de condiţiile oferite datorita faptului ca amenajarea camerelor

este plăcută vederii.

Pentru familiile cu mai mulţi membrii se vor pune la dispoziţia acestora, daca se solicita,

patuturi pentru copii.

Clienţii care doresc sa-si petreaca timpul in aer liber au ocazia sa joace tenis pe un

terenul amenajat pentru practicarea unui sport. De asemenea acest teren multifuncţional oferă

posibilitatea practicarii minifotbalului.

27


Pensiunea pune la dispoziţia clienţilor un atelerier unde pot învăţa arta olăritului, sau să

înveţe să facă goblene, diferite modele la lucrul manual, fiins un atelier multifuncţional.

28


Toate persoanele cazate vor avea acces la sala de mese care este situata langa bucătărie

accesul clienţilor fiind dinspre recepţie. Sala de mese va fi destinata doar acestor persoane.

29


30


4. Durata de realizare (luni) si etape principale

31


Este prezentat graficul de eşalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati.

32


Durata de realizare a investitiei este de 12 luni.

33


CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR

34


35

Activitatea LUNA1

LUNA2

LUNA3

LUNA4

LUNA5

LUNA6

LUNA7

LUNA8

LUNA9

LUNA10

LUNA11

LUNA12

Studii de teren (geotehnice,

geologice, hidrologice,

hidrogeotehnice,

fotogrammetrice, topografice

si de stabilitate a terenului pe

care se amplaseaza obiectivul

de investitie) Avize, acorduri si autorizatii –

total Obţinerea/prelungirea

valabilitatii autorizaţiei de

construire/desfiintare, obţinere

autorizatii de scoatere din

circuitului agricol Obtingrea avizelor si

acordurilor pentru racorduri

si bransamente la retele

publice de apa, canalizare,

gaze, termoficare, energie

electrica, telefoane etc. Obtinere avize sanitare,

sanitar-veterinar si fitosanitar

Obţinerea certificatului de

nomenclatura stradala si

adresa Obtinerea numarului

cadastral si inregistrarea

terenului in cartea funciara Alte avize solicitate prin lege Proiectare si inginerie Fazele de proiectare a. studiu de prefezabilitate b. studiul de fezabilitate Plata serviciilor la elaborarea

memoriului justificativ si a

cererii de finantare Semnarea contractului de

finantare Cost credit Proiectare si inginerie din

care: c. proiect tehnic


5. Costul estimative al investiţiei

Valoarea totala a investitiei cu detalierea pe structura devizului general, insotit de devizele pe obiecte, conform legislatiei in vigoare (HG 28/09.01.2008). In cazul in care apar cheltuieli eligibile si neeligibile, se vor prezenta devize pe obiect separate, (pe categorii de cheltuieli eligibile si neeligibile).

Nu sunt permise atat cheltuieli eligibile cat si neeligibile in cadrul cap. 4.1. – Constructii si instalatii fara a se detalia pe devize pe obiect lucrarile corespunzatoare spatiilor/instalatiilor ce se vor executa. Pentru restul subcapitolelor aferente cap. 4 se vor preciza care sunt echipamentele, utilajele/montajul care sunt neeligibile.

In estimarea costurilor investiei prin intocmirea bugetului estimativ se va verifica in Baza de date de preturi pe de site-ul APDRP si se vor printa si atasa la cererea de finantare paginile referitoare la bunurile si serviciile incluse in proiect, identificate in baza.

In situatia in care valorile bunurilor/servciilor nu se incadreaza in limitele din Baza de date de preturi, se vor atasa trei oferte pentru categoriile de bunuri/servicii care depasesc valoarea de 50.000 EUR si o oferta pentru categoriile de bunuri/servicii care se incadreaza intre 10.000 EUR si 50.000 EUR. La ofertele de servicii, se vor mentiona si tarifele oare. Ofertele sunt documente obligatorii care trebuie avute in vedere la stabilirea rezonabilitatii preturilor si trebuie sa aiba cel putin urmatoarele caracteristici:

- sa fie datate, personalizate si semnate;- sa contina detalierea unor specificatii tehnice minimale. - să conţină preţul de achiziţie pentru bunuri/servicii

Atentie: la dosarul cererii de finantare vor fi atasate numai paginile relevante din ofertele respective, cuprinzand pretul, furnizorul si caracteristicile tehnice ale bunului, detaliate la punctul 3.8 de mai sus (maxim 2-3 pagini/oferta).

Pentru lucrari, proiectantul va declara sursa de preturi folosita.

DEVIZ GENERAL privind cheltuielile necesare realizării Construire pensiune Poiana Mare, Str. 1 Decembrie

[în mii lei/mii euro la cursul 4,34 lei/euro din data de 03.03.2011]

Nr. crt. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli

Valoare fără TVA TVA Valoare cu TVA mii lei mii euro mii lei mii euro mii lei mii euro

1 Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1,1 Obţinerea terenului 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 1,2 Amenajarea terenului 1,3 Amenajări pentru protecţia mediului 3,63 lei € 0,84 0,87 lei € 0,20 4,50 lei € 1,04 Total capitolul 1 3,63 lei € 0,84 0,87 lei € 0,20 4,50 lei € 1,04 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor * extinderea reţelei de alimentare cu apă 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 * extinderea reţelei de canalizare 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00

36


* branşament electric trifazic 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 * branşament gaz 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 Total capitolul 2 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00

3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică

3,1 Studii de teren 3,63 lei € 0,84 0,87 lei € 0,20 4,50 lei € 1,04 3,2 Obţinere avize, acorduri si autorizaţii 7,26 lei € 1,67 1,74 lei € 0,40 9,00 lei € 2,07 3,3 Proiectare si inginerie 14,52 lei € 3,83 3,49 lei € 0,92 18,01 lei € 4,76 3,4 Organizarea procedurilor de achiziţie publică 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 3,5 Consultanţă 1,82 lei € 0,42 0,44 lei € 0,10 2,25 lei € 0,52 3,6 Asistenţă tehnică 1,82 lei € 0,42 0,44 lei € 0,10 2,25 lei € 0,52 Total capitolul 3 27,23 lei € 7,18 6,97 lei € 1,72 36,01 lei € 8,90 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază 4,1 Construcţii si instalaţii 363,04 lei 83,65 lei 87,13 lei 20,08 lei 450,17 lei 103,73 lei * construcţii 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 * instalaţii 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 4,2 Montaj utilaj tehnologic

4,3 Utilaje, echipamente tehnologice si funcţionale cu montaj 0,00 lei 0,00 lei 0,00 lei 0,00 lei 0,00 lei 0,00 lei

4,4 Utilaje fără montaj si echipamente de transport 4,5 Dotări 0,00 lei 0,00 lei 0,00 lei 0,00 lei 0,00 lei 0,00 lei Total capitolul 4 363,04 lei 83,65 lei 87,13 lei 20,08 lei 450,17 lei 103,73 lei 5 Alte cheltuieli 5,1 Organizare de şantier 19,97 lei 4,60 lei 4,79 lei 1,10 lei 24,76 lei 5,70 lei * branşare la utilităţi 12,71 lei € 2,93 3,05 lei € 0,70 15,76 lei € 3,63 * organizarea lucrarilor 7,26 lei € 1,67 1,74 lei € 0,40 9,00 lei € 2,07

5,2 Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finanţare 1,82 lei 0,42 lei 0,44 lei 0,10 lei 2,25 lei 0,52 lei

5,3 Cheltuieli diverse si neprevăzute 10,89 lei € 2,51 2,61 lei € 0,60 13,51 lei € 3,11 5,4 Cheltuieli pentru audit 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 5,5 Cheltuieli cu publicitatea si informarea 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 Total capitolul 5 32,67 lei € 7,53 7,84 lei € 1,81 40,52 lei € 9,34 6 Cheltuieli pentru darea în exploatare 6,1 Pregătirea personalului de exploatare 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 6,2 Probe tehnologice 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 Total capitolul 6 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 TOTAL GENERAL 426,57 lei € 99,20 102,81 lei € 23,81 531,20 lei € 123,00 Din care C + M 383,91 lei € 88,46 92,14 lei € 21,23 476,05 lei € 109,69

DEVIZUL OBIECTULUI: CONSTRUIRE PENSIUNE

[în mii lei/mii euro la cursul 4,34 lei/euro din data de 03.03.2012]

Nr. crt. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli

Valoare fără TVA TVA Valoare cu TVA mii lei mii euro mii lei mii euro mii lei mii euro I Lucrări de construcţii 1 Terasamente - - - - - -

37


2 Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură de rezistenţă) şi

arhitectură (închideri exterioare, compartimentări, finisaje) 234,22 lei € 53,97 56,21 lei € 12,95 290,43 lei € 66,92

3 Izolaţii - - - - - - 4 Instalaţii electrice 9,88 lei € 2,28 2,37 lei € 0,55 12,25 lei € 2,82 5 Instalaţii sanitare 18,74 lei € 4,32 4,50 lei € 1,04 23,23 lei € 5,35

6 Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, radio-tv, intranet 29,35 lei € 6,76 7,04 lei € 1,62 36,39 lei € 8,39

7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale 29,83 lei € 6,87 7,16 lei € 1,65 36,99 lei € 8,52 8 Instalaţii de telecomunicaţii 5,97 lei € 1,38 1,43 lei € 0,33 7,40 lei € 1,71 Total capitolul I 298,16 lei € 68,70 71,56 lei € 16,49 369,72 lei € 82,37 II Montaj 1 Montaj utilaje şi echipamente tehnologice - - - - - - Total capitolul II 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 III Procurare 1 Utilaje şi echipamente tehnologice - - - - - - 2 Utilaje şi echipamente de transport - - - - - - 3 Dotări 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 Total capitolul III 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 0,00 lei € 0,00 TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 298,16 lei € 68,70 71,56 lei € 16,49 369,72 lei € 85,19

DEVIZUL OBIECTULUI NR 3

DOTĂRI PENSIUNE

Nr. crt.

Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de Valoare(fară TVA)

TVA Valoare(inclusiv TVA)

cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7

I. LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII

1.1 Terasamente

-

- - -

1.2 Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură de

rezistentă) şi arhitectură (închideri exterioare,

compartimentări, finisaje)

- - - -

1.3 Izolaţii - - - -

1.4 Instalaţii electrice - - - -

1.5 Instalaţii sanitare - - -

-1.6 Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare, PSI,

radio-tv, intranet

- - - -

38


1.7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale - - - -

1.8 Instalaţii de telecomunicaţii - - -

TOTAL I 0.000 0.000 0,000 0.000 0.000

n. MONTAJ

2.1 Montai utilaje şi echipamente tehnologice - - - -

TOTAL II 0.000 0.000 0,000 0,000 0.000

ra. PROCURARE

3.1 Utilaje şi echipamente tehnologice - - - -

3.2 Utilaje şi echipamente de transport - - - -

3.3 Dotări 118.291 27,609 22,475 140,766 32,855

TOTAL III 118.291 27.609 22.475 140.766 32.855

TOTAL (TOTAL I + TOTALII + TOTAL III) 118,291 27,609 22,475 140,766 32.855

DEVIZUL CAP.4 - CAP.5

CAP.4 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

Nr. crt.

Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli

Valoare(fară TVA)

TVA Valoare(inclusiv TVA)

Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7

1 Alimentare cu apa 8.569 2,000 1,628 10,197 2,380

2. Canalizare 1.714 0,400 0,326 2,040 0,476

3. Alimentare cu gaze naturale - - - -

4. Alimentare cu agent termic - - - -

5. Alimentare cu energie electrica 8.569 2,000 1.628 10.197 2,380

6. Telecomunicaţii (telefonie, radio-tv,etc) - - -

-7. Alte tipuri de reţele exterioare - - - -

8. Drumuri de acces - - - -

9. Cai ferate industriale - - - -

39


10. Cheltuieli aferente racordarii la reţele de utilitati - - - -

TOTAL DEVIZ CAPITOLUL 4 18,852 4,400 3,582 22,434 5,236

CAP.5 ALTE CHELTUIELI

I Organizare de şantier 19,97 4,60 4,79 1,10 24,76 1 lucrări de constructii si instalatii aferente

orsanizarii de şantier

- - -

2 cheltuieli conexe organizarii de şantier 19,97 4,60 4,79 1,10 24,76 II Comisioane, taxe 1,82 0,42 0,44 0,10 2,25 1 comisionul băncii finanţatoare 8,552 1,996 - 8,552 1,9962 cota aferentă Inspectoratului de Stat in

Constructii pentru controlul calităţii lucrărilor de

construcţii

11,487 2,681 - 11,487 2,681

3 cota pentru controlul statului în amenajarea

teritoriului, urbanism, şi pentru autorizarea

lucrărilor de construcţii

- - -

4 prime de asigurare din sarcina autorităţii

contractante

- -

5 alte cheltuieli de aceeaşi natură, stabilite în

condiţiile legii

- - - -

6 cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor - - - -

III Chletuieli diverse si neprevăzute 10,89 2,51 2,61 0,60 13,51 TOTAL DEVIZ CAPITOLUL 5 72,689 16,807 12,63 22,939 69,957

6. Finanţarea investiţiei

Din valoarea totală a investiţiei de 128 030 euro ajutorul public nerambursabil este de 100

550 euro:

Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in fisa tehnica a masurii se va utiliza cursul de schimb Euro/lei publicat pe pagina web a Bancii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data intocmirii memoriului justificativ.

Curs Euro / leu 4,349 din data de 03.03.2012.

40

http://www.ecb.int/index.html


Procent finantare publica = 70 %

Cheltuieli eligibileCheltuieli

neeligibileTotal

Euro Euro Euro

Ajutor public nerambursabil 100 550 100 550

Cofinantare privata, din care:

- autofinantare

- imprumuturi 10 000 17 480 27 480

TOTAL PROIECT 110 550 17 480 128 030

Procentul de finantare publica se va stabili in functie de conditiile impuse de fisa tehnica

a masurii aferente proiectului intocmit de solicitant.

Pentru proiectele cu finantare publica mai mare de 50% din valoarea eligibila, se va

motiva solicitarea procentului.

7. Date privind forţa de muncă:

7.1. Total personal existent : 4 din care personal de execuţie: 2

7.2. Estimari privind forta de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: 6

Locuri de muncă nou-create: 6

Pentru activitatea din proiect societatea angajeaza 6 persoane si anume:

- 1 ghid

- 1 recepţioneră, având şi funcţia de relaţii cu clienţii

- 1 bucătar

- 1 ospătar

- 2 îngrijitori de animale

7.3. Responsabil legal (nume, prenume, functie in cadrul organizatiei, studii si experienta

profesionala), relevante pentru proiect

Responsabil legal: DUNĂVETE IONELA, ADMINISTRATOR

Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei

41


Valoarea totală, Valoare eligibila

Valoarea totală a investiţiei este de 128 030 euro, din care ajutorul public nerambursabil

este de 100 550 euro, cheltuieli eligibile sunt de 110 550 euro, iar cheltuieli neeligibile sunt

de 17 480 euro.

Durata de realizare (luni) insotita de graficul de esalonare a investitiei exprimat valoric pe

luni si activitati

Luna 1- ianurie 2011- semnarea contractului de finanţare,

Luna 4 - aprilie 2011 - transa 1 achiziţii;

Luna 5 - mai 2011 - rambursare transa 1;

Luna 6 - iunie 2011 - transa 2 achiziţii;

Luna 7 - iulie 2011 - rambursare transa 2;

Luna 8 - august 2011 - transa 3 achiziţii;

Luna 9 - septembrie 2011 - rambursare transa 3;

Luna 11 - noiembrie 2011 - transa 4 achiziţii;

Luna 12 - decembrie 2011 - rambursare transa 4.

I. Părţile desenate

- Plan de amplasare în zonă (1:25.000-1:5.000)- Plan general (1:5.000-1:500)- Plan de situatie cu amplasarea retelor de utilitati, surse de apa si receptori ape uzate (1:1.000-1:500)- Planuri de arhitectură - planurile nivelurilor, secţiuni pentru principalele obiecte de construcţii- Planul de amplasare a utilajelor pe fluxul tehnologic

III.

PROIECŢII FINANCIARE PERSOANE JURIDICE

1. PROGNOZA VENITURILOR

Prin proiect beneficiarul va construi o unitate de cazare cu zona de agrement care

cuprinde şi un spaţiu amenajat pentru activităţi recreaţionale. Acesta va putea fi folosit şi pe

timp de iarna deoarece va fi într-o încăpere încălzită.

42


Unitatea de cazare va avea 6 camere, deci o capacitate de cazare de 12 locuri. În

previziunile economice am luat in calcul un grad de ocupare a locurilor de cazare de: -50% in

anul 1 de prognoza, -60% in anul 2 si 3, -70% in anul 4 si 5.

De asemenea si numărul de turişti care am previzionat ca vor apela la celelalte servicii

oferite de societate va creste incepand din anul 2 .

Societatea va obţine venituri din:

1. Cazare cameră simplă - se va percepe un tarif de

- 50 lei/noapte/persoană, la un număr previzionat pe an 1 de 121

- 50 lei/noapte * 121 persoane = 6.050 lei, an 1





2. Cazare cameră dublă - se va percepe un tarif de







3. Cazare cameră cu 4 locuri - se va percepe un tarif de







4. Activităţi recreaţionale - se va percepe un tarif de


43







Alte venituri se realizează din vânzarea de mărfuri, cum sunt obiectele realizate din

olărit. Se vor realiza următoarele încasări pe an: - an 1 = 27.600 lei, an 2 = 27.800 lei.

Deasemenea sunt realizate şi alte venituri din exploatare, şi anume din produsele

alimentare: lactate, ouă, carne, animale etc., astfel: 50.000 lei în an1, 50.000 lei în an 1, 60.000

lei în an 2, 60.000 lei în an 3, 62.000 lei în an 4 şi 63.000 lei în an 5.

2. PROGNOZA CHELTUIELILOR

Cheltuielile prognozate sunt detaliate in tabelul următor:

4 CHELTUIELI CU PERSONALUL 24.800 31.200 32.500 35.000 38.000

Cheltuieli cu personalul angajat12.800 16.000 16.500 18.000 20.000

44

AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 51 CHELTUIELI CU MATERIILE PRIME SI CU

ALTE CHELTUIELI MATERIALE12.000 16.000 20.000 22.000 26.000

Cheltuieli cu materiale consumabile 7.000 10.000 12.000 15.000 18.000

Cheltuieli cu alimente 5.000 6.000 8.000 7.000 8.000

2 ALTE CHELTUIELI MATERIALE 2.000 2.400 2.600 2.800 3.000

Cheltuieli indirecte 2.000 2.400 2.600 2.800 3.000

3 ALTE CHELTUIELI DIN AFARA(ENERGIE SI APA) 4.000 4.800 5.000 5.200 5.400

Energie electrica si lemne 3.000 3.400 3.500 4.000 4.000

Apa 1.000 1.400 1.500 1.200 1.400


Cheltuieli cu asig.si protectia sociala 12.000 15.200 16.000 17.000 18.000

5 CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000

Cheltuieli cu amortizarea 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000

6 ALTE CHELTUIELI DIN I EXPLOATARE 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000

Impozite si taxe 10.500 10.500 10.500 10.500 10.500

Asigurări 3.000 3.000 3.000 3.000 3.000

Prestatii externe (telefon, internet, cablu TV)

6.500 6.500 6.500 6.500 6.500

TOTAL CHELTUIELI 88.000 99.100 106.100 111.200 118.600

Cheltuielile cu materiale consumabile cuprind cheltuieli cu aşternuturi pentru pat, vesela,

becuri, prosoape care pe parcursul unui an trebuiesc înlocuite datorita faptului ca se uzeaza, sau

se sparg.

Cheltuieli indirecte reprezintă cheltuieli cu detergenti si produse de curăţenie necesare,

coli tipărire, tuşuri.

3. PROIECTIA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

Activitatea societatii genereaza un profit de 88.000 lei din activitatea de exploatare in

anul 1 si ajunge in anul 5 la 188.600 lei profit din exploatare. Societatea are cheltuieli cu

dobânzile pentru creditul contractat pentru proiect, in valoare de 5.000 lei in anul 1, iar in anul 5

cheltuielile cu dobânzile sunt tot la 5.000 lei. Pentru creditul pentru cofinantare societatea

plăteşte o dobanda de 12% pe an, calculata la sold.

Datorita cifrei de afaceri, conform codului fiscal societatea este platitoare de impozit pe

profit, iar calculul se face: rezultatul brut x 16% = impozit pe profit, diferenţa fiind rezultatul net

al exerciţiului financiar.

Ca si valoare nominala se observa ca, cuantumul impozitului cunoaşte o creştere de-a

lungul perioadei prognozate, acesta fiind efectul rentabilizării activitatii.

4. BILANŢ SINTETIC PREVIZIONAT

45


S-a completat Anexa B4 cu valorile prognozate ale posturilor din bilanţ avand in vedere

urmatoarele:

o Valoarea activelor fixe este de 500.000 lei.

o Valoarea amortizării cumulate, calculata pentru activele imobilizate este in anul 1 de

30.000 lei si atinge suma de 150.000 lei in anul 5.

Modul de calcul al amortizarii este detaliat in tabelul de mai jos (in lei):

Amortizare/an mijloace fixe achiziţionate prin proiect

Total amortizare/ an

Amortizare cumulata/ an

30.000 30.000 30.000 AN 1

30.000 30.000 60.000 AN 2

30.000 30.000 90.000 AN 3

30.000 30.000 120.000 AN 430.000 30.000 150.000 AN 5

Casa si conturi la banei se preia din Fluxul de numerar aferent aceleiaşi perioade din

linia S si se observa faptul ca societatea ramane cu lichiditati importante in perioada post

implementare.

Datorii ce trebuie plătite intr-o perioada de pana la un an - valoarea se previzioneaza

in funcţie de termenele de plata ale furnizorilor, de creditele pe termen scurt previzionate prin

fluxul de numerar, valoarea datoriilor fiscale si la asigurarile sociale aferente activitatii. Sunt

calculate pe o perioada de 45 zile ca termen de plata al furnizorilor. Este foarte important faptul

ca in relaţiile cu tertii solicitantul are un fond permanent de transformare al lichidităţilor.

Datorii ce trebuie plătite intr-o perioada mai mare de un an - sunt previzionate in

funcţie de soldul si graficul de rambusare a creditului bancar contractat. Aici este cuprinsa si

suma de rambursat pentru împrumutul acordat firmei de către asociat si nerestituita in termen de

un an.

Capitalurile proprii - sunt formate din capitalul social al societatii care este de 200 lei,

rezultatul exerciţiului, rezerve. Suma repartizata la rezerve dintr-un an urmeaza sa faca parte din

rezerve in anul următor.

46


5. FLUX DE NUMERAR

In anexa B5 avem datele referitoare la perioada de implementare a proiectului.

Implementarea proiectului se face pe o perioada de 12 luni; prima luna am luat in calcul ca fiind

luna ianuarie 2011.

Partea I- „Activitatea de investitii si finanţare" cuprinde date referitoare la intrări si

ieşiri de lichiditati si anume:

- suma de 60.000 lei este creditul ce va fi contractat pentru cofinantarea proiectului; se

ramburseaza in 10 ani conform graficului de rambursare anexat, rambursarea incepand cu luna

martie 2011.

- la punctul B sunt evidentiate cele 3 transe de achiziţii prevăzute in proiect, precum si

rambursările aferente;

- la punctul C „Total ieşiri de lichiditati prin finanţare" avem urmatoarele date:

o Linia C1.1: rata lunara pentru credit, calculata conform graficului de rambursare anexat;

Partea II „Activitatea de exploatare" cuprinde doar sumele calculate pentru rambursari de

TVA, deoarece societatea nu va avea mijloacele necesare sa desfasoare activitate de exploatare

in perioada de implementare. In anexa B8, la activitatea de exploatare avem date preluate din

prognoza veniturilor si cheltuielilor la care am calculat TVA.

La „prestatii externe"-suma de 1.000 lei reprezintă cheltuieli cu telefon, internet, cablu

TV-1000*1.00=1.000 lei, înregistrata la alte cheltuieli in prognoza cheltuielilor. La rândul de

impozite si taxe avem suma de 7.000 lei, care in prognoza cheltuielilor se afla inclusa la alte

cheltuieli din exploatare.

6. INDICATORI FINANCIARI

Pe baza datelor obtinute din prognozele efectuate s-au calculat indicatorii care vor releva

sustenabilitatea si viabilitatea investitiei ce urmeaza a fi promovata. Toate prognozele sunt

calculate pentru o perioada de 5 ani, dupa finalizarea investitiei, in preturi constante.

47


1. Valoarea investiţiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din bugetul

proiectului.

Valoare investitie(Vi)= valoarea totala a proiectului fara TVA în LEI este de 408.700

2. Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform

obiectului de activitate al solicitantului. Se preiau valorile din Anexa B1 «Prognoza

Veniturilor» rândul « Total venituri din exploatare» aferente perioadelor respective

(Total An1,..., Total An 5).

Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform

obiectului de activitate al solicitantului sunt:

- an 1: 118.610 LEI

- an 2: 152.190 LEI

- an 3: 143.800 LEI

- an 4: 181.700 LEI

- an 5: 177.900 LEI

3. Cheltuieli de exploatare (Ce) = cheltuielile generate de derularea activităţii curente.

Se preiau valorile din Anexa B2 «Prognoza Cheltuielilor» rândul«Cheltuieli pentru

exploatare - total» aferente perioadelor respective (Total An1,..., Total An 5).

Cheltuieli de exploatare (Ce) = cheltuielile generate de derularea activitatii curente

sunt:

- an 1: 88.000 LEI

- an 2: 99.100 LEI

- an 3: 106.100 LEI

- an 4: 111.200 LEI

- an 5: 118.600 LEI

48


4. Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie să fie minim 10% din Ve.

Rezultatul din activitatea curentă (Re) se calculează: Re = Ve - Ce - trebuie să fie

pozitiv, iar rata rezultatului din exploatare trebuie sa fie minim 10% din veniturile din exploatare

pentru anii evaluaţi.

Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculeaza dupa formula :

Rata rezultatului dinexploatare (rRe) - trebuie % 25,81% 34,88% 26,22% 38,80% 33,33%

sa fie minim 10%

5. Durata de recuperare a investiţiei (Dr) - trebuie să fie maxim 12 ani;

Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat în

ani).

Se calculeaza astfel:

Unde:

Se considera ca in anii 6-12 cash-flow-urile din exploatare sunt egale cu cash-flow-

ul din exploatare din anul 5.

Durata de recuperare a investiţiei (Dr) – maxim 12 ani are valoarea de 0,1089 ANI

6. Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie să fie minim 5% pentru anii

evaluaţi;

Se calculeaza astfel :

49


Rata rentabilitatiicapitalului investit (rRc) - % 113,31% 373,51% 1058,50% 1313,28% 113,31%

trebuie sa fie minim 5%

7. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) - trebuie sa fie >1,2, pentru anii

evaluaţi ;

RAFN = Flux de numerar din exploatare / (dobânzi + plăţi leasing + rambursarea

datoriilor);

Se preiau din tabelul fluxurilor de numerar pentru perioada de prognoza Anexa B8

rândul P « Flux de numerar din activitatea de exploţ imparte la rândul C « Total ieşiri de

lichiditati prin finanţare »

Rata acoperirii prinfluxul de numerar(RAFN) - trebuie sa fie Numeric 6,1908 17,5446 87,0707 6,1908 17,5446mai mare sau egal cu1.2

8. Rata indatorarii pe termen mediu si lung (n) - trebuie să fie maximum 60%

pentru anii evaluaţi;

Este calculata ca raport intre total datorii pe termen mediu si lung si total active.

unde:

TDi~ total datorii pe termen mediu si lung in anul i;

TAi= total active in anul i;

Rata indatorarii pe termen mediu şi lung (rl) – maxim 60 % este prezentată pe ani şi este

0 % pe fiecare an.

9. Rata de actualizare - este de 8%, folosita pentru actualizarea fluxurilor de numerar

viitoare.

unde:

50


- r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobânzii de refinanţare BCE (4%) +

marja de risc pe ţară (4%)

10. Valoarea actualizata neta(VAN) - trebuie sa fie pozitiva; Este calculata astfel:

FNi = flux de lichidităţi net din anul i;

FNi_explt = flux de lichidităţi din exploatare din anul i

VI - valoarea investiţiei:

Valoare actualizata neta (VAN) – trebuie să fie pozitivă şi are valoarea de 25.505.908 LEI

11. Disponibilul de numerar la sfarsitul perioadei (rândul S , din anexa B8 « Flux de

numerar» trebuie sa fie pozitiv in anii de previzionare evaluaţi Se preiau valorile din rândul S

din Anexa B8 aferente perioadelor respective (Total An1,..., Total An 5).

Disponibil de numerar la sfârşitul perioadei – trebuie să fie pozitiv şi are valorile pe ani

astfel prezentate:

- an 1: 1.600.584 LEI

- an 2: 1.817.122 LEI

- an 3: 3.097.062 LEI

- an 4: 7.176.586 LEI

- an 5: 12.482.331 LEI

51

Proiect Mp 2013

Documents

Transcript of Proiect Mp 2013