A. PROIECTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE

Aceast parte a proiectului are ca scop final stabilirea, pe baza unor considerente tehnice i economice, a succesiunii operaiilor (n cazul desfsurrii procesului de prelucrare pe mai multe tane sau matrie) sau a fazelor ( n cazul n care procesul de prelucrare se desfsoar pe o singur tan sau matri).

1. Analiza piesei

Proiectarea tehnologiei de prelucrare precum i a echipamentului necesar (tane sau matrie) se face pe baza datelor iniiale ale temei de proiectare: desenul de execuie al piesei, volumul de producie, productivitatea prelucrri, costul piesei prelucrate, volumul de investiii necesar, dotarea tehnic etc. Deoarece desenul de execuie reprezint pricipalul document tehnic care st la baza activitii de proiectare, este justificat preocuparea proiectantului ca acesta s fie complet i corect. n mai multe situaii practice desenul de execuie al piesei nu este ntocmit de specialiti n domeniu i, ca urmare, ar putea conine greeli sau ar putea fi ncomplet. Din acest motiv nainte de nceperea oricrei activiti propriu-zis de proiectare trebuie realizat cu responsabilitate, o analiz amanunit a desenului de execuie. Aceast analiz se face din mai multe puncte de vedere, principalele fiind menionate n continuare.

Concluzie: Avand in vedere analiza piesei se constata ca piesa este corecta din punct de vedere al proiectarii.

1.1. Rolul funcional al piesei

Poiectarea formei piesei, stabilirea materialului din care aceasta s se execute, stabilirea dimensiunilor i a abaterilor acestora se face avnd n vedere rolul funcional al piesei n ansamblul din care face parte. Pentru aceasta se execut o schia a ansamblului din care face parte piesa, punndu-se n eviden (prin linii ngroate) piesa a crei tehnologii trebuie proiectat. Se menioneaz n mod concret rolul funcional al piesei. Pe desenul de execuie al piesei se identific prin numerotare suprafeele ce o definesc (Fig. 1). Se menioneaza rolul fiecarei suprafee i procedeul de deformare plastic la rece prin care aceasta poate fi realizat. Se evideniaz suprafeele ce nu pot fi realizate prin procedee de deformare plastic la rece, sugerndu-se alte posibiliti de prelucrare ale acestora.

1.1.1 Determinarea caracteristicilor suprafeelor

Fig. 1 Caracteristicile prescrise suprafeelor Sk se prezint n tab. 1.

Tabel 1.SkForma nominalaDimensiuni si abateriRugozitateaToleranta

Pozitia relativaAlte conditii

S1Circulara20 X 1mm12,5 - -

Tolerante ConformSTAS 11111-88Cls a II-a

S2,S2Plana10 X 1mm12,5 - -

S3Cilindrica5 X 1mm12,5 - -

S4CircularaR5 X 1mm12,5 - -

S5,S5Cilindrica3 X 1mm12,5 - -

S6,S6,S6,S6Plana7 X 1mm12,5 - -

S7,S7Plana20 X 1mm12,5 - -

S8,S8CircularaR1 X 1mm12,5 - -

S9,S9,S9,S9CircularaR3 X 1mm12,5 - -

S10,S10,S10Plana14 X 1mm12,5 - -

S11,S11Plana12 X 1mm12,5 - -

S12Plana5 X 1mm12,5 - -

1.1.2. Funciile suprafeelorPiesa isi exercita functia prin suprafetele sale. Suprafetele pot fi: functionale, tehnologice, constructive (de delimitare), de montaj ( de legatura), auxiliare (pentru marcare, protectie etc.) Tabel 2.SkFuncia(-ile)

S1Tehnologica

S2,S2De montaj

S3De montaj

S4Tehnologica

S5,S5De montaj

S6,S6,S6,S6De montaj

S7,S7Functionala

S8,S8Tehnologica

S9,S9,S9,S9Tehnologica

S10,S10,S10Constructiva

S11,S11Constructiva

S12Constructiva

52

1.2. Verificarea desenului de execuie

Aceast etap a procesului de proiectare se realizeaz cu scopul nelegerii formei constructive a piesei, n aa fel ncat aceasta s ofere o imagine complet i unic a piesei i s conin toate informaiile necesare unei proiectri corecte.Desenul de execuie cuprinde suficiente vederi, ncat piesa este unic definit i s nu dea natere la interpretri subiective. Astfel, piesa Clema de prindere este prezentat n plan vertical, orizontal i lateral. Desenul se consider complet i nu este necesar intervenia celui care a proiectat piesa. Pe desenul de executie sunt suficiente vederi si sectiuni care sa determine forma piesei .Grosimea materialului din care se executa piesa este trecuta pe desenul de executie. Grosimea piesei este de 1 mm.Cotele libere se vor tolera conform STAS 11111-86,clasa de precizie mijlocie .Pentru piesaClema de prindere rolul functional al acesteia este de sustinere si nu de calitatea suprafetelor obtinute in urma stantarii.Rugozitatea rezulta prin stantare obisnuita (6.3.12.5m).

1.3. Materialul piesei

Avnd n vedere c informaiile despre materialul din care se execut piesa vor fi folosite n urmatoarele etape ale procesului de proiectare, din standardele corespunztoare se vor extrage date referitoare la:- Proprieti fizico-mecanice;- Compoziia chimic;- Forme i dimensiuni de livrare;Din standarde se vor extrage toate formele i dimensiunile de livrare pentru grosimea de material din care se execut piesa fiind prezentate n tabelul 3. Tabelul 3.

MaterialSTASStare de livrareRezistentala ruprereRm[|N/mm2]Compozitie chimica [%]Greutate specifica,[kr/dm3]Forme si dimensiuni de livrare

Benzifoi de tabla

0123456

Cu-Zn 37STAS 289-88O300370Cu 91-62Pb0.13-0.005Fe0.2-0.01Mn0.1-0.05Al0.03-0.02Sn0.1-0.05Zn-restul

8.210,12,14,15,16,18,20,21,22,24,25,26,28,29,30,32,35,36,40,42,45,46,47,48,50,52,55,56,60,63,65,70,72,75,80,81,85,90,94,95,100,103,105,106,110,115,120,130,135,140,145,150

500 x 2000560 x 20001000 x 2000

HA370440

HB440540

Caracteristici de material prescrise:Semnificatia codului materialuluiCod material Cu-Zn 37 STAS 289-88Semnifiacatie Cu 70 % Zn 30 %

1.4. Stabilirea formei i dimensiunilor semifabricatului plan(desfsurarea piesei). Pentru analiza tehnologicitatii piesei pentru studiul croirii semifabricatului este necesara determinarea formei si dimensiunilor semifabricatului plan.Pentru piese plane este evident ca aceasta problema nu se mai pune.Pentru toate celelalte piese spatiale(indoite,ambutisate) se pune problema determinarii formei si dimensiunilor semifabricatului .Aceasta problema se va rezolva in mod diferit pentru fiecare tip de piesa si de procedeu de obtinere al acesteia. Pentru piesele indoite apar anumite dificultati legate de faptul ca unele suprafete ale piesei sunt pozitionate fata de liniile de indoire. Astfel,se constata ca orificiile sunt pozitionate fata de peretele indoit al piesei prin dimensiunea b si intre ele dimensiunea a.Dupa dezdoirea piesei, linia de indoire dispare,iar suprafetele care au fost cotate fata de acestea raman nedeterminate ca pozitie. Pentru rezolvarea problemei se recomanda folosirea uneia din metodele de rezolvare al lanturilor de dimensiuni in vederea legarii orificiilor respective de o suprafata reala a piesei prin cotele b1 si a1. Se poate determina astfel lungimea desfasurata a piesei,L. Avand in vedere ca in cele mai multe cazuri dimensiunile inscrise pe desenele de executie ale pieselor indoite nu pot fi utilizare direct in relatiile de calcul cunoscute, este necesara redimensionare a piesei care sa evidentieze in mod explicit dimensiunile elementelor simple de contur(portiunile rectilinii si arcele de curba). Pentru aceasta intr-o parte a paginii se va realize schita profilului indoit al pisei cu cotele inscrise pe desenul de executie si alaturi de acelasi profil, dar cu astfel de cote care sa puna in evidenta, explicit, portiunile rectilinii si cele curbilinii care formeaza profilul indoit al piesei. (Fig.2)

Lungimea desfsuratei plane se calculeaz cu urmtoarea formul:

Fig. 2.unde: l- lungimile poriunilor rectilinii ale piesei; - lungimea fibrei neutre de pe poriunea curb;

2. Studiul tehnologicitii piesei

Tehnologicitatea unei piese este o caracteristic a acesteia care evideniaz gradul n care piesa poate fi executat n condiii normale de lucru. Tehnologicitatea se apreciaz prin diferii indici de tehnologicitate, caracteristici ale procedeului de deformare respectiv (precizie dimensional, de form, de poziie, calitatea suprafeei, forma suprafeelor ce definesc piesa, costul piesei prelucrate etc.). Aceast activitate const n compararea caracteristicilor piesei, nscrise in desenul de execuie, cu posibilitile pe care le ofer procedeele de deformare respective, valorile ce se gsesc recomandate n literature de specialitate.2.1 Tehnologicitatea condiiilor tehnice impuse

Pentru a face o analiz complet,corect i concis se completeaz tabelul4 cu valori de precizie extrase din desenul de execuie al piesei i din literaturade specialitate.

Tabelul 4.

Dimensi-unea nominalaPrecizia impusa piesei prin desenul de executiePrecizia posibil de realizat prin procedee de deformare plastic la receCon-cluzii

Abateri dimensio-naleAbateri de la cote libere STAS 11111-86Abateri de formaRugo-zitatea supra-feteiAbateri dimesionaleAbateri de formaRugozi-tatea suprafe-tei

Deform-are normalaDefor-mare de precizie

22-0.5-6.30.5--6.3DN

20-0,8-12,50,100,03-6,3DN

18-0.5-6.30.10.03-6.3DN

10-0,6-12,50,520,25-6,3DN

7-0,6-12,50,040,02-3,2DN

R5-0.4-6.30.10.03-6.3DN

3-0.3-6.30.040.02-6.3DN

Comparand valorile inscrise pe desenul de executie cu cele posibile de realizat prin procedeul de deformare plastrica la rece se trag concluzii in legatura cu posibilitatea obtinerii piesei prin procedeu de deformare, piesa nu poate fi obtinuta in conditii impuse.In aceasta situatie se recomanda prelucrarea piesei prin procedeu de deformare plastic la rece cu precizie normal de prelucrare.

2.2 Tehnologicitatea suprafeelor obinute prin decupare

Se subantelege faptul ca prin procedeul de decupare nu pot si realizate orice fel de forme ale suprafetelor si nici orice dimensiune ale acestora.Pentru aceasta se compara forma si dimensiunile unei piese model (Fig.3.) cu desfasurata piesei(Fig.4.).Prin compararea contururilor asemanatoare ale piesei model se trag concluzii in legatura cu posibilitatea obtinerii in conditiile tehnologice ale piesei a carui process tehnologic se proiecteaza.Pentru decupare dimensiunile conturului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:h1,2g; a1,2g; bg; e>0,7g;b>1,5g;c>1,5g;d>0,7g;

Fig.6.g=1;a>g => 1,5>1b>1,5g; =>2>1,5c>1,5g; 6,5>1,5g;d>0,7g => 3>0.7;e>0,7g; 7>0,7g; In concluzie piesa "Clema de prindere poate fi realizata folosind procedeul de perforare.

2.4 Tehnologicitatea formelor indoite ale piesei

Pentru piesele ndoite apar, n plus, condiii de tehnologicitate referitoare la raza minima de ndoire, distana minima ntre marginea orificiilor i liniilor de ndoire, lungimea minima a laturii ndoite etc. Valorile acestor parametrii, rezultai de pe piesa real (Fig.8), se compar cu valorile posibil de realizat, n condiii normale de prelucrare (Fig. 7). Tehnologicitatea pieselor indoite se studiaza din punct de vedere al formei acestora si al preciziei. Astfel,daca linia de indoire este in apropierea unei variatii bruste de latime se recomanda ca aceasta sa fie dispusa pe portiunea ingusta la o distanta a mai mare decat raza minima de indoire,fata sa zona in care are loc saltul de dimensiuni.

Fig.7 Fig. 8. Raza minima de indoire este egala cu 0,8g deoarce piesa este facuta din Cu-Zn 37 STAS 289-88r = g =>1 = 1;h >2g =>18>2;t1 > => 4 >2,5;r = g =>1 = 1;h >2g =>18>2;t2 > =>12 >2,5 Fiind indeplinite conditiile piesaClema de prindere poate fi obtinuta prin indoire.

Concluzie: Avnd n vedere consecinele favorabile ale acestor condiii de tehnologicitate asupra posibilitilor de realizare eficient a pieselor rezulta c piesa *Clema de prindere* poate fi obinut prin deformare plastic la rece.

3. Analiza diferitelor variante de proces tehnologic Avd n vedere cazul concret al prelucrri prin procedee de deformare plastic exista, n general, urmatoarele variante tehnologice de desfurare a procesului de prelucrare [2, 5, 7, 18]:- pe tane i matrie simple;- pe tane i matrie complexe;- pe tane i matrie combinate; Avnd n vedere cele menionate, piesa din figura 9 poate fi obinut pe baza urmtoarelor variante de proces tehnologic.

Fig. 9.

Varianta 1- decuparea conturului exterior al piesei pe o tan simpl de decupat; (Fig.10.) Denumirea fazei:a. Introducerea benzii1. Decupareab. Avansul benziic. Scos piesa

Fig. 10.- perforarea semifabricatului se realizeaz pe o tan simpl de perforat;(Fig. 11.)a.Introdus semifabricatul n tan;b.Orientarea semifabricatului; 1. Perforare;c.Scos piesa.

Fig. 11

- ndoirea n L a semifabricatului perforat, pe o matria simpl de ndoit;( Fig. 12)a.Introdus piesa n matria;b.Orientare;1. ndoire;c.Scos piesa.

Fig. 12

Varianta 2- perforarea i decuparea se pot realiza pe o tan cu aciune succesiv; (Fig. 12)a.Introdus banda;1.Perforare;b.Avans;2.Decupare;c.Scos piesa.

Fig. 12.

- ndoirea n L a semifabricatului se realizeaz pe o matri simpl de ndoit;( Fig. 13)a.Introdus piesa;b.Orientare;1. ndoire;c.Scos piesa.

Fig. 13Varianta 3- perforarea i decuparea pot fi realizate pe o tan cu aciune simultan;( Fig. 14)a.Introdus banda; 1. Perforare + decupare;b.Scos deeu;c.Scos piesa.

Fig. 14.

- ndoirea n L a semifabricatului se realizeaz pe o matria simpl de ndoit;( Fig. 15)a.Introdus piesa;b.Orientare;1. ndoire;c.Scos piesa.

Fig. 15.

Varianta 4- toate prelucrrile se realizeaz pe o matri cu aciune succesiv;( Fig. 16)a.Introdus banda;1.Perforare;2.liuire;3.ndoire;4.Retezare;b.Scos piesa.

Fig. 16.Varianta 5- toate prelucrrile se realizeaz pe o singura matri cu aciune succesiv-simultan;( Fig. 17)a.Introdus banda;1.liuire;2.Perforare + ndoire;3.Retezare;b.Scos piesa.

Fig. 17.

Varianta 6- toate prelucrrile se realizeaz la un singur post de lucru pe o matri cu aciune simultan;( Fig. 18)a.Introdus banda; 1. Perforare + decupare + ndoireb.Scos piesa. A-A

Fig. 18.Concluzie:Se constata ca pentru piesa *Clema de prindere* s-au putut imagina 6 variante tehnologice.Oricare din acestea poate sa devina optima in anumite conditii initiale date.4. Analiza croirii semifabricatului

Ponderea mare cu care costul materialului intervine n preul piesei (peste70%) mpune ca etapa de analiz a semifabricatului s constituie principala cale de eficientizare a procesului de deformare. Pentru aceasta trebuie luate n considerare toate variantele posibile de croire [1, 5, 6, 7, 8, 9, 18], ncercndu-se ca pe baza unor criterii tehnice, tehnologice i economice s se selecteze variantele de croire cele mai optime.

Prin croire optim se nelege acea modalitate de dispunere a pieselor pe semifabricat care s conduc la o utilizare maxim a materialului . In procesul de tanare, prin care se pot obine att piese finite ct i semifabricate pentru alte procedee de prelucrare, economia de material se realizeaz, n principal, prin:- croirea optim a tablelor n semifabricate individuale sau n fii; -croirea optim a benzilor i fiilor prin dispunerea optim a pieselor pe aceste semifabricate; -stabilirea mrimii optime a puntielor;- croirea combinat, prin utilizarea deeurilor care apar la croirea unei anumite forme de pies, ca semifabricate pentru o alt form de pies. Alegerea corect a valorii puntielor este o alt activitate care poate s constituie o surs de a economisi material ndeosebi n cazul pieselor de dimensiuni mici. Aceste puntie trebuie, pe de o parte s fie ct mai mici pentru a economisi material, iar pe de alt parte s fie suficient de mari pentru a asigura rigiditatea semifabricatului. La stabilirea valorii puntielor trebuie avute n vedere urmtoarele:d. grosimea i natura materialului;e. configuraia i dimensiunile piesei;f. tipul de croire;g. modalitatea de realizare a avansului (manual sau automat);h. tipul elementului de asigurare a pasului (poanson de pas, opritor etc.). Cunotinele acumulate n urma unor ndelungate activiti de proiectare, care au la baz rezultate teoretice i experimentale, recomand pentru calculul puntielor laterale b i a celor intermediare a urmtoarele relaii :

n care: k-, este un coeficient care ine seama de natura materialului i are urmtoarele valori: 0,8...0,9 pentru oeluri; 1,2... 1,3 pentru cupru i aluminiu; 1,0...1,2 pentru alame, duraluminiu i bronzuri; 1,5...2,0 pentru aliaje de magneziu i aliaje nemetalice; 1,2...2,0 pentru aliaje de titan; k2- coeficient care ine seama de numrul de treceri ale semifabricatului prin interiorul tanei, avnd valoarea 1 pentru o singur trecere i 1,2 pentru dou treceri (o croire pe dou rnduri poate fi materializat utiliznd dou rnduri de poansoane caz n care semifabricatul trece o singur dat prin tan sau matri, sau un singur rnd de poansoane, iar materialul, dup ce a fost trecut o dat prin scul, este ntors i trecut nc o dat); k3 - coeficient care ine seama de modul de orientare a semifabricatului n interiorul tanei sau matriei precum i de elementul de asigurare a pasului de avans avnd valoarea 0,8 pentru o ghidare precis (mpingtor lateral) i o asigurare precis a pasului i valoarea 1 pentru o orientare mai puin precis a semifabricatului n interiorul tanei, matriei; b1 i a1 - puntie minime, laterale i intermediare, obinute pe cale experimental la tanarea unor piese circulare sau dreptunghiulare.

Valoarea puntiei c pe care poansonul de pas o transform n deeu este determinat pe cale experimentala.Cunoscnd schema de croire, se poate determina limea semifabricatului I, n cazul existenei apsrii laterale, folosind relaia:

n este numrul rndurilor de croire; D - dimensiunea piesei transversal pe lungimea semifabricatului; a - punti intermediar; b - punti lateral, c - puntla tiat de poansonul de pas; l - abaterea inferioar la lime a semifabricatului; k - numrul poansoanelor de pas.

Valorile puntitelor a1 si b1 pentru piese asezate pe semifabricat inclinat sau intrepatruns.

1- croire dreapt, cu deeuri, pe un rnd, cu asigurarea pasului prin poanson de pas (figura);

]

2. croire dreapt, cu deeuri, pe un rnd, cu asigurarea pasului prin poanson de pas (figura);

]

3. croire dreapt, cu deeuri pe un rnd cu asigurarea pasului cu ajutorul opritorului

]

4. croire inclinata, pe un rand, cu deseuri, cu asigurarea pasului de catre poansonul de pas

]

5. croire dreapta, pe un rand, cu deeuri putine, cu poanson de pas

]

6. croire dreapta, pe un rand, cu deeuri putine, cu opritor

]

7. croire fa n fa, cu deeuri, cu poanson de pas

]

8. croire pe doua rnduri, cu deeuri, cu poanson de pas

]

9. croire combinata, cu deseuri, cu poanson de pas

]

10. croire combinata, cu deseuri putine, cu poanson de pas

]

11. croire combinata, cu poanson de pas

]

Schemele de croire tehnic acceptabile (S.C.T.A.) rmase dup selectarea i tehnologic sunt supuse unei noi selectri, economice n urma creia rezult schema de croire optim (S.C.O.). Criteriul cel mai important carest la baza acestei selectri este coeficientul de croire Kc, iar n cazul croirii combinate, coeficientul de utilizare a materialului Ku. Pentru calculul acestor coeficieni [1, 5, 7, 8, 9, 18] este necesar cunoasterea lungimii benzii. Cum aceasta, de obicei nu este standardizat se recomand utilizarea unei relaii empirice pentru calculul lungimii ei [18]:

Aprecierea eficientei croirii se face cu relatia:]

Aprecierea modului in care se utilizeaza materialul se face prin intermediul relatiei:

Lungimea semifabricatului se determina cu relatia:

unde: - este greutatea specific - g este drosimea materialului [mm]

unde: - N este numrul pieselor sau semifabricatelor individuale care se obin dintr-o foaie de tabl;- A este aria determinat de conturul exterior al piesie;- L, l lungimea, respectiv limea foii de tabl.

unde: - este aria efectiv a piesei (cuprins ntre conturul exterior icontururile interioare)

Nr.S.C.T.ACriteriul economicIerarhizarea schemelor

Kc[%]Ku[%]

174.5068.811

276.5970.732

380.4270.133

476.8770.734

580.7174.245

680.4270.136

774.5068.817

876.5970.738

972.6067.819

1076.8770.7310

1172.6094.8111

Tabelul 8

Nr. SCTPCRITERII DE SELECTARE

Decizie SCTA sau SCTN

TehniceTehnologice

Conturcurb tangentFormecomplexe ale pieseiCondiiitehnice de precizieProducti-vitateDireciede laminareComplexi-tate scula

1AAAAAASCTA

2AAAAAASCTA

3AAAAAASCTA

4AAAAAASCTA

5AAAAAASCTA

6AAAAAASCTA

7AAAAAASCTA

8AAAAAASCTA

9AAAAAASCTA

10AAAAAASCTA

11AAAAAASCTA

Schema de croire optima va fi acea schema care are cea mai mare valoare a coeficientului de croire (kc),sau a coeficientului de utilizare (ku) in cazul croirii combinate .In situatia obtinerii unor coeficienti mici (0 vreificarea se face cu relatiile Tatmayer-Iasinski:

f=335-0,62*

Cu valoarea calculate a tensiunii de flambaj se verifica relatia:

Cef=f / c Ca Rezistentele la diferite solicitari a materialului din care se fabrica poansoanele sunt cuprinse in urmatorul tabel :Material Rezistenta admisibila Rmc [MPa]

IntindereCompresiuneIncovoiereForfecare

OSC 10230.280 -300.500 -

In continuare se verifica rezistenta la compresiune si la flambaj pentru un poanson

= [3relatia 9.24, pag 206] F= 8372.34l= lungimea libera a poansonului 52,5 mm;lf lungimea la flambaj = l= 37,12 mm; Imin - raza de inertie minima = d/64=1885.74imin= =3.49 [relatia 9.25, pag 206]=10.63< o=90 (pentru oteluri dure) => poansonul rezista la compresiune

=328.40Cf= 6.03> Ca=5 => poansonul rezista la flambaj

3.Calculul dimensiunilor nominale si stabilirea abaterilor elmentelor active

Dimensiunile nominale si abaterile pentru elementele active sunt dispuse pe desenul de executie ce reprezinta sectiunea prin placa active a matritei.

4. Realizarea desenelor de executie5. Alegerea utilajului de presare

Alegerea utilajului de presare( presa) se face in functie de forta de deformare necesara prelucrarii, dimensiunile de gabarit ale stantei sau matritei proiectate, caracteristicile functionale ale presei ( numarul de curse duble,posibilitatile de reglare a cursei etc.)

Presa cu excentric cu simplu efect, de fabricatie romaneasca

Caracteristici tehnice PAI 40 UM

Forta nominal,Fn40 104

Numarul de curse duble,n110 mm

Domeniul de reglare al cursei, C10120 mm

Reglarea lungimii bielei,M63 mm

Distanta maxima intre masa si berbec280 mm

Inclinarea maxima a presei30 grade

Locasul pentru cep40x90 mm

Dimensiunile mesei(A x B)360x450 mm

Dimensiunile orificiului de masura200 mm

Grosimea placii de inaltare80 mm

Dimensiunile orificiului placii110 mm

Puterea motorului4 kw

Lungimea1180 mm

Latimea neinclinata1660 mm

Latimea inclinata2040 mm

Inaltimea2390 mm

6.Indicatii privind exploatarea, intretinerea si reconditionarea stantei sau matritei

Obtinerea unor piese in conformitate cu cerintele tehnice si economice impuse prin tema de proiectare presupune, pe langa proiectarea unui proces tehnologic optim si aunor stante si matrite adecvate, executarea unor lucrari desfasurate inaintea procesului de fabricare propriu-zisa,in timpul procesului si dupa chiar si acesta a luat sfarsit. Dupa alegerea presei se pune problema orientarii si fixarii stantei sau matritei pe presa aleasa. Acest lucru consta in orientarea pachetului mobil, prin intermediul cepului, fata de berbecul presei, fixarea acestuia in berbec si in aceasta pozitie a ansambluilui se fixeasa si pachetul inferior de masa presei.Astfel, cepul de prindere al stantei sau matritei este preset intre dop si corpul berbecului prin strangerea piulitelor, pe prezoane. In timpul functionarii propriu-zise a stantei sau matritei muncitorul trebuie sa urmareasca buna functionare a ei, intervenind prin oprirea utilajului de presare numai in cazul in care constata o defectiune. Dupa utilizare, stantele sau matritele trebuie verificate, unse si impreuna cu ultima piesa prelucrata, depozitate pe rafturi impreuna cu stantele sau matritele care concura la realizarea aceluiasi produs. Fisurarea placii active se remediaza prin inlocuirea ei, daca aceasta a fost realizata in constructive monobloc, sau inlocuirea numai a pastilei sau segmentului de placa daca ea a fost realizata in constructia ansamblata.

7. Norme de protective a muncii.

In toate locurile in care se desfasoara o activitate umana, masurile de protective a muncii, masuri care se iau in vederea protejarii atat a factorului uman cat si a elementelor ambientale cu care acesta vine in contact, joaca un rol deosebit de important in desfasurarea activitatii in parametrii de maxima eficienta. Desi normele de protectie a muncii, caracteristica a acestui domeniu de prelucrare sunt reglementate prin norme guvernamentale totusi in afara celor prezentate, trebuie sa se mai tine seama de urmatoarele: La transportarea semifabricatelor se vor purta manusi de protectie avand in vedere existent bavurilor pe toate tipurile de semifabricate. Stantele si matritele se vor prevedea, de preferinta, cu extractoarele fixe in locul celor mobile Se vor lua toate masurile posibile de extindere a mecanizarii si automatizarii a alimentarii si evacuarii pieselor si deseurilor, indeosebi in cazul folosirii semifabricatelor individuale. Presele trebuie sa fie prevazute cu dispositive impotriva declansarii accidentale a cursei active Presele cu comanda dubla sau multipla trebuie sa intre in functiune numai daca sunt actionate simultan toate comenzile Presele trebuie sa fie prevazute cu sisteme care sa impiedice repetarea accidentala a cursei active Presele trebuie sa fie prevazute cu sisteme care sa protejeze spatiul de lucru, prin inchiderea cu gratare, sau cu ajutorul unor celule fotoelctrice sa opreasca instantaneu cursa active, chiar daca aceasta a inceput in momentul in care, in spatiul de lucru, a aparut un corp strain. Elementele de comanda a cursei active trebuie sa fie protejate incat sa nu fie posibila declansarea accidental a cursei active (butoanele de comanda sunt inconjurate de o proeminenta incat o atingere involuntara sa nu declanseze cursa activa, iar pedalele sunt acoperite de o carcasa incat caderea accidentala a unui obiect pe ele sa nu declanseze cursa active). Presele trebuie sa fie verificate periodic si din punct de vedere electric de catre personal specializat. Presele vor trebui deservite de catre personal calificat in acest domeniu. Personalul munctitor trebuie sa respecte cu strictete activitatile prevazute in planul de operatii al procesului tehnologic respectiv.

Bibliografie