proiect tdpr 2 aaaaaa

8/3/2019 proiect tdpr 2 aaaaaa

1/28

PROIECT LA DISCIPLINA

TEHNOLOGII SI UTILAJE DE

DE DEFORMARE

Profesor indrumator

Tema de proiectare:

Sa se proiecteze stanta necesara executiei piesei din figura alaturata :

Fig.1 Piesa de executat

Material OLC 3510onform: STAS 880 - 80

Grosimea materialului: g = 3 mm

Productia anuala: 45000 buc/an

Continutul proiectului


2/28

A. Memoriul tehnico economic

A.1 Analiza piesei

A.2 Analiza croirii materialului

A.3 Stabilirea schemei de lucru a stantei

A.4 Calculul fortelor de lucru

A.5 Determinarea coordonatelor centului de presiune

A.6 Alegerea utilajului

A.7 Proiectarea constructiva a stantei

A.8 Calculul de rezistenta al elementelor active

A.9 Calculul dimensiunilor nominale si stabilirea tolerantelor zonelor active

A.10 Normarea executie piesei si stantei proiectate

A.11 Calculul pretului de cost al piesei

A.12 Indicatii privind executia piesei exploatarea si intretinerea stantei

B. Parte grafica

B.1 Desenul de executie al piesei

B.2 Desenul de ansamblu al stantei la scara 1/1. Dreapta sus, piesa si schema de

lucru

B.3 Desene de executie ale elementelor active

A.1 Analiza piesei

A1.1 Citirea si verificarea desenului: Analizand schita piesei se constata ca se

poate 242j97c realiza - are toate cotele necesare.

Operatiile de deformare la rece prin care se poate realiza piesa sunt:

- perforare;

- decupare contur;


3/28

- retezare.

A1.2 Caracterizarea materialului:

Materialul pieseieste OLC 35 conform: STAS 880 80.

Conform standardelor de produse, OLC 35, se livreaza sub forma de profile sau tablasubtire g = 0.2 4 mm ; culoarea de marcare prin vopsire este negru.

Principalele domenii de utilizare sunt: organele de masini supuse la solicitari

moderate

( biele, manivele, axe si arbori, roti dintate, piese canelate si filetate, flanse, formespeciale solicitate usor, etc.)

Conditii tehnice de calitate: clasa de calitate I,

Compozitia chimica: C = max. 25%; Mn = max. 0.80%; P = max. 0.065%;

S = max.0.065%; Si = max. 0.07%.

Caracteristici mecanice:

limita de curgere Rc = 240 [N/mm2] pentru g 16mm;

rezistenta la tractiune Rm = 410 490 [N];

alungirea la rupere A5 = 22% pentru Lo = 5,65 ;

Greutatea piesei:

se calculeaza volumul piesei ; V= S * g

Ac = aria piesei fara orificii in mm2

g = 3mm, grosimea piesei ( tablei)

, unde Ao = aria orificiilor

A = = 3,14*2 = 12,56mm


4/28

A = = 3,14*2 = 12,56mm

A = = 3,14*2 = 12,56mm

A = = 3,14*2 = 12,56mm

A +A + A = 12,56 + 12,56 + 12,56 + 12,56 = 50,24

mm

= 1750 50,24 = 1699,76 mm

Proprietatile mecanice ale tablelor de otel folosite la stantare:

Denumirea

oteluluiMarca otelului

Rezistenta laforfecare

[ [daN/mm2

Rezistenta larupere

r [daN/mm2]

Alungirea

relativa

[min%]

Tabla subtire

de otel carbon

obisnuit

STAS 500

G = 0 . 2 - 4[mm]

OL 10 10 - 23 32 40 33 25

OL 34 29 36 34 42 31 25

OLC 35 33 40 38 47 25 21

OLC 42 36 45 42 52 23 19

OLC 50 40 52 45 55 21 17

OLC 60K 52 62 60 72 14 11

OLC 70K 60 70 10 8

Din tabel rezulta ca rezistenta la forfecare = 33-40 daN/mm2 si Rezistenta larupere

= 38 47 daN/mm2, materialul este considerat moale.

Formele si dimensiunile de livrare a tablelor

Table subtiri din otel laminate la race conform STAS 9624 - 80

Grosimea [mm] Latimi [mm] Lungimi [mm]

3 800; 1000; 1250; 1500 1500; 1600; 2000; 2500; 3000; 4000

Se alege o tabla cu dimensiunile : L= 2000 mm ; l =1000 mm


5/28

A1.3 Tehnologicitatea piesei:

Se vor verifica conditiile minime impuse la operatiile prin care se realizeaza piesa;

conditii privind forma pieselor perforate, decupate si retezate[fig. 2.].

Fig. 2 Tehnologicitatea piesei

Distanta minima intre muchiile active ale orificiilor placii de taiere se determina

functie de forma orificiului, conturul exterior si grosimea piesei [tabelul 4.1 / 2.], in carepentru g = 3mm

amin = 2,5 iar pentru g = 3mm amin = 4 mm.

Interpoland, obtinem pentru g = 3mm amin = 2,8 conditie respectata deoarece am

ales o schema de lucru astfel incat nici o dimensiune nu este mai mica de 4 mm.

La decupare detaliile conturului circular trebuie sa respecte conditiile:

a 0,8g, adica a 0,8*3 sau 2,5 > 2,4 adevarat

Dimensiunile minime obtinute prin perforare se verifica conform [tabelul 4.3 /

2], in care pentru otel moale dmin = 1,0g, adica d 1,5mm sau 5 3 adevarat

La retezare dimensiunea minima k [fig.4 /1] este data de relatia:

k = (2-3) g, pentru g > 1mm => k = 2 * 3 = 6 mm k = 6mm


6/28

Precizia dimensionala stante simple / stante cu precizie ridicata

Precizia dimensiunilor pieselor obtinute prin decupare, in mm. [tabelul 4,5 / 2], pentru g

= 3 mm si dimensiunea piesei pana la 50 mm este de 0,20/0.06 mm

Precizia dimensiunilor pieselor obtinute prin perforare, in mm. [tabelul 4,6 / 2], pentru g= 3 mm

Orificiu pana la 10 mm = 0.08 / 0.03 mm

Orificiu intre 10 mm 50 mm = 0,10 / 0,06 mm

Precizia distantei dintre orificiile alaturate 0,12 / 0,04 mm. [tabelul 4,7 / 2], pentru g

= 3 mm

Precizia distantei dintre marginea orificiului si conturul piesei 0,20 / 0,12 mm, pentru

g = 3 mm

Precizia dimensiunilor obtinute la taierea in fasii prin forfecare [tabelul 4,5 / 1], pentru

g =3 mm si latimea benzii sub 100 mm este de 0,75 mm.

A.2 Analiza croirii materialului

Prin croire se urmareste repartizarea judicioasa a suprafetelor semifabricatului, invederea taierii, astfel incat deseurile sa fie minime, pentru economisirea maxima a

materialului.

Croirea materialului in benzi sau semifabricate individuale.

Croirea tablelor poate fi:

- croire transversala

- croire longitudinala

- croire combinata

Dupa cantitatea de deseuri care apar la croirea pieselor pe banda metalica procedeele de

croire pot fi:

- croire cu deseu


7/28

- croire cu deseuri putine

- croire fara deseuri

Scheme de croire


8/28

Fig .3 Croirea benzii

Marimea puntitelor

Valorile puntitelor pentru croirea pieselor ovoide depind de grosimea materialului

Alegem din [tabelul 6.3 / 2], pentru g = 3 mm

- puntita marginala a = 3 mm

- puntita intermediara b = 3 mm

Pentru obtinerea unei calitati corespunzatoare am ales: a = b = 3 mm.


9/28


10/28

Fig.4 Schema de lucru

Pasul: P1= 35 + 3 + 35 + 3 + 35 + 3 = 132 mm

P2 = 35 + 6 + 35 + 6 + 35 = 117 mm

P3 = 35 + 35 + 35 = 105 mm

Calculul latimii benzii [tabelul 6.6 / 2]

Fig.5 Stabilirea latimii benzii


11/28

D dimensiunea piesei D = 35

B latimea benzii B1= D + 2( ai +Dl)= 132+6,6+0,80=139,4 mm

B2 = 117 +2(3 + 0,8) + 0,80 = 125,6 mm

B3 = 105 + 6,6 + 0,80 = 112,4 mm

Bo distanta intre riglele de conducere B0= B +2j = 139,4+2*0,8 = 141 mm

A puntita laterala [tabelul 6.4 / 2] a = 3 mm

j jocul intre banda si riglele de conducere [tabelul 6.7 / 2] j = 0,5mm

ai abaterea inferioara la latime a benzii [tabelul 6.8/2] ai = 0,8 mm

141

1000

2000


12/28

Fig.6 Croirea foilor de tabla

Calculul coeficientilor de croire

Analiza variantei optime a croirii pieselor din banda se face pe baza coeficientului

de utilizare a materialului, calculat cu urmatoarea relatie:

Kc = x 100 [%]

A = aria piesei fara orificii

m = numarul de fasii

n = numarul total de piese obtinute dintr-o fasie

L = lungimea tablei ( benzii )

l = latimea tablei

Coeficientul de croire pentruvarianta din Fig. 3 [tabelul 6.6 / 2]

B1 = 139,4 mm B2 = 125,6 mm B3 = 112,4 mm

P1 = 132 mm P2 = 117 mm P3 = 105 mm

Ac = 1750 mm

m = = = 14,34 => 14 fasii

m = = = 15,92 => 15 fasii

m = = = 17,79 => 18 fasii

n = = = 7,57 => 8 piese / fasie (varianta adoptata contine 2 piese / pas)


13/28

n = = = 8,54 => 9 piese

n = = = 9,52 => 10 piese

Kc1= x 100 = 9,8 %

Kc2= x 100 = 11,81 %

Kc3= x 100 = 15,75 %

A.3 Stabilirea schemei de lucru a stantei

Am adoptat varianta prezentata pentru croirea pieselor deoarece reprezinta

compromisul optim intre utilizarea maximala a suprafetei materialului (coeficient

maximizat de croire) si o constructie compacta a stantei.

Fig. 7 Schema de lucru a stantei

A.4 Calculul fortelor de lucru


14/28

A.4.1Calculul fortei de perforare, decupare si retezare

F = L*g* [daN]

L = [mm], lungimea conturului de taiat

g =3 mm, grosimea materialului

35= daN / mm2 , rezistenta la forfecare

L1 =

L2 =

L3 =

F1 = 1750 * 35 * 3 = 183750 daN

F2 = 10,99* 35 * 3 =1153,95 daN

F3 = 10,99 * 35 * 3 = 1153,95 daN

Ft= F1+F2+F3 = 183750 + 1153,95 + 1153,95 = 186057,9 daN

Calcululfortei de scoatere a semifabricatului de pe poanson

FscI = Ksc * F

FscI = 186057,9 *0,05 = 9302,895 daN

A.4.2Calcululforteipentru impingerea piesei si deseurilor prin placa de taiere

Fimp = Kimp*F*n = 0.05 * 186057,9 * 2 = 18605,79 daN

n = = = 2

h= inaltimea portiunea dreapta a placii de taiere h = 6 mm conf. [tabelul 9,4 / 2],

g = 3 mm, grosimea piesei

Kimp = 0,03 0,07

A.4.3Calcululfortei totale


15/28

Fmax = 1.3*Ft +Fimp

Fmax = 1.3 * 186057,9 + 18605,79 = 260481,06 = 2604810,6 N

A.4.4Calculullucrului mecanic

L = [ J ] = 0,65 [tabelul 11.6 / 2],

L = 0,65 = 781,44 J

A.4.5Calcululputeriiefective

P = [Kw] [tabelul 11.5 / 2],

ao = 1,3 coeficient ce depinde de regimul de lucru

n = numarul de curse duble al stantei pe minut

= 0,6 randamentul mediu

P = = 3,38 kw

A.5 Determinarea coordonatelor centului de presiune

Centrul de presiune al stantei reprezinta punctul de aplicare al rezultantei fortelor

ce intervin in procesul de lucru cu stanta respectiva. Pentru a evita aparitia momentelornefavorabile centul stantei trebuie sa coincida cu centru de presiune. Pozitia centrului de

presiune se poate determina prin doua metode: metoda grafica si metoda analitica.

Pentru determinarea centului de presiune al stantei am folosit metoda analitica.

Metoda se bazeaza pe teorema momentului static suma momentelor in raport cu o axaeste egala cu momentul rezultantei fortelor in raport cu aceeasi axa fig. 8

F1 = 1750 * 35 * 3 = 183750 daN

F2 = 10,99* 35 * 3 =1153,95 daN

F3 = 10,99 * 35 * 3 = 1153,95 daN


16/28

X1= 10 mm

X2= 58,5 mm

X3= 96,5 mm

Y1 = 25 mm

Y2 = 45 mm

Y3 = 53 mm

Fig.8 Centrul de presiune

Xp =


17/28

Yp =

A.6 Alegerea utilajului

Se alege utilajul PELI 40 cu urmatoarele caracteristici:

forta nominala de presare F = 40 * 104 N

numarul curselor duble ale culisoului n = 110 / min

numarul de reglare ale treptelor de reglare a cursei culisoului = 5 lungimea cursei culisorului C = 8, 25, 50, 72, 80 mm. reglarea lungimii bielei M = 65 mm

distanta minima dintre masa si culisou

la cursa maxima si lungimea minima a bielei H2 = 315 mm

inclinarea batiului 30 distanta intre axa culisoului si batiu R = 250 mm

locasul pentru cep d x l = 40 x 75 mm dimensiunile mesei A1x B1 = 710 x 450 mm dimensiunile orificiului de masa 280 mm

puterea motorului P = 3Kw

A.7 Proiectarea constructiva a stantei

a) Placa activa

Avand in vedere varietatea constructiva se pot clasifica astfel:

placi active in constructie monobloc,

placi active in constructie asamblata, cu pastile sau segmenti,

placi active din bucati

Placile active in constructie monobloc se executa din otel de scule, iar dimensiunile

principale se stabilesc pe baza unor relatii astfel:

grosimea minima a placii se calculeaza cu relatia

H = g + k + (7 10) [mm]

unde k = 2 pentru materiale cu r = 80daN/mm2

g = 3 mm grosimea piesei


18/28

a = 2p+ d/2 + k/2 = 2*132 + 2,5/2 + 2/2 = 266,25 mm

b = A + 6 = 50,24 + 6 = 56,24 mm

H = 3 + 2 + 8,5 = 47, 4 mm

H = 47 mm

distanta minima intre marginea placii si muchia activa

bi = H = 47 mm

lungimea respectiv latimea maxima a placii active se stabilesc cu relatiile :

A = a + (2,5 - 4) H = 266,25 + 2,5 *47 = 383,75mm A = 383,75 mm

B = b + (2,5 - 4) H = 56,24 + 2,5* 47 = 173,74mm B = 173,74 mm

diametrul gaurilor pentru fixarea cu suruburi

d = 10,5mm

dimetrul gaurilor de stift

d1 = d 2mm = 8,5mm d1 = 8,5mm

distanta minima intre gaurile de stift si surub

b4 = 0,8d + = 17,9mm b4 = 20mm

distanta minima intre marginea placii si gaurile de fixare cu suruburi

= 1,4*d => 15mm => b3 = 56,24 2*15 = 1687,2mm b3 = 1687 mm

S-a proiectat o placa activa, fig. 9, cu dimensiunile A x B x H = 383,75 x 173,74

x 47 mm, respectiv a x b x h = 266,25 x 56,24 x 2 mm pentru stanta cu coloane indiagonala.


19/28

Fig. 9 Placa activa

Placa de baza adoptata va fi de tip cu coloane in diagonala si va avea, conform

[Anexa 1 / 2], urmatoarele dimensiuni principale standardizate:

a x b x h = 266,25 x 56,24 x 2 mm , dimensiuni utile

a1 x b1 x h1 = 225 x 300 x 70mm, dimensiuni gabaritice

e1 x e2 = 230 x 188mm, distanta dintre axele bucsilor de ghidare

d1 = 30mm d2 = 32mm, dimensiunile gaurilor pentru bucsa de ghidare


20/28

Fig. 10 Placa de baza cu placa activa

a) Poansoane rotunde, de perforare [Anexa 16 / 2]

Poanson E 5 x 10 x 70 1143-0273 d = 5mm D = 10mm L = 70mm

Poanson E 10 x 15 x 70 1143-0283 d = 10mm D = 15mm L = 70mm

b) Poansoane dreptunghiulare, pentru profilarea formei de decupare

Poanson E 20 x 45 x 70 a = 20mm b = 45mm L = 70mm

c) Poanson de decupare

Poanson E 5 x 60 x 70 a = 5mm b = 60mm B = 10mm L = 70mm

Materialul din care se executa poate fi: OSC 8 STAS 1700-71,

OSC 10 STAS 1700-71, OSC 12 STAS 1700-71.


21/28

Fig. 11 Poansoane de perforare, decupare, retezare

A.8 Calculul de rezistenta al elementelor active

Valorile recomandate ale rezistentelor admisibile pentru materiale utilizate laconfectionarea elementelor stantelor si matritelor [Tabelul 13.3 / 2]

Denumirea materialuluiMarca

materialului

Rezistente admisibile [N/mm2]Intindere Compresiune Incovoiere Forfecare

Elemente active

OSC 8 10 cu

56 - 60 HRC250

1000 1600

300 - 500 -

Suporti, reazeme de placi active,

tije impingatoare, fixatoare

OL 50

OLC 40-50

130 -160 140 -170 140 -180 120 -150

Extractoare , suruburi, tije, tije

de amortizare, port poansoane

OLT 37

OLC 10

110 150 120 160 130 -160 100 -140

Placi inferioare si superioare,

console

OT 50 55 - 110 150 120 -150 90 -120

FC 20 - 40 - 90 -140 35 45 25 35

Stifturi, cautatoare, pene deforma simpla

OSC 7 cu 52-56 HRC

- 550 - 800 360 - 500 -


22/28

Pene, opritoare, cautatoare,

fixatoare

OL 50 cu 50-

54 HRC- 300 - 400 200 280 -

Verificarea poansoanelor

a) Verificarea la compresiune se face cu relatia:

c = ac

c = efort la compresiune

ac = 1000 N/mm2, efortul unitar admisibil de compresiune

Amin = aia sectiunii transversale minime a poansonului

F1= forta la compresiune

b) verificarea la flambaj [cap13.2.1 / 2]

Se calculeaza coeficientul de zveltete cu formula:

= = coeficient de zveltete,

< 0 ; 0 = 90 pt. oteluri dure

If = lf = lungimea poansonului supusa la solicitare

l = 15mm, constructiv

imin = imin = raza minima de inertie

Amin = aia sectiunii transversale minime a

poansonului

Imin = pentru sectiuni dreptunghiulare

Imin = pentru sectiuni circulare


23/28

f = 577 3,74 [N/mm2] pentru oteluri dure

c = = > caf caf= 1 - 5

c) Verificarea la strivire se face pentru a vedea daca exista pericolul patrunderiipoansonului in placa de capat.

str 120 180 N/mm2 pentru placi din OL.

Valorile efective rezultate din calcul, prezentate in tabelul urmator, arata ca elementele

poansoanele rezista solicitarilor de functionare:

Poanson F [N]

Amin

[mm2]

c

[N/mm2]

Imin

[mm4]

imin

[mm]

lf

[mm]

f

[N/mm2]

c

Ss

[mm4]

c

[N/mm2

Perforare

d = 5mm8243 19,6 420 30,7 1,25 10,5 8,4 545 1,3 78,5 105

Perforare

d = 10mm16485 78,5 210 490,6 2,49 10,5 4,2 561 2,6 176,6 93,3

Decupare

Profilata

56648 646,3 87,6 1315,3 1,42 70 49,3 393 4,5 900 62,9

Retezare

bilaterala

5250 50 105 104,17 1,44 10,5 7,3 549 5,2 100 52,5

Verificarea placii active

Se face cu relatia: [cap 13.1 / 2]

i = 10,42N/mm2 < 500 N/mm2


24/28

F = 124669,23 N

H = 57mm

a = 368,25 mm

b = 146 mm

Verificarea placii de baza

Placa de baza este supusa la incovoiere. Calculul se face conform [cap13.4.a /2]

i = i = 57 < 150 N/mm2=> Placa rezista

H = 57, grosimea placii = 6,46 k = 2

a = 368,25mm

A = 510,75 mm, distanta intre suporti

p forta repartizata pe contur p = sau p =

F = 124669,23N

L = lungimea conturului de sprijin L = 140

p = = 890,49 N/mm2

A.10 Normarea executie piesei si stantei proiectate

Norma de timp pentru stanta la rece se determina cu relatia:

Nr = + Tu [min/buc]

Tpi = timpul de pregatire incheiere Tpi = 11 min.

Tu = timpul unitar

N = marimea lotului N = 30000 buc/an


25/28

Tu = (tb + )*k1 [min]

Tb = [min]

Ncd = 110 cd/min

q = coeficient cetine seama de cuplajul presei q = 1,05

Tb = = 0,0086 min

Ta1 = 0,015 timp ajutator pentru pornirea presei

Ta2 = 1,9 timpul de aducere ti asezarea semifabricatului

Ta3 = 2,8 timp pentru asezarea semifabricatului pe stanta

Ta4 = 0,5 timp pentru avansarea benzii

Ta5 = 0,5 timp pentru indepartarea deseurilor

Ta6 = 1,3 timpul pentru extragerea piesei

Nm = 12 numarul de curse duble in cazul avansului manual

Z = 2 numarul de piese obtinute la o cursa dubla a culisoului presei

K1 = 1,05 coeficient care tine cont de timpul de deservire a locului de munca

Tu = 0,081+ *1,5 = 0,081+0,75*1,5 = 1,24 min

Nr = +1,24 = 1,24 min/buc

Norma de productie pentru un schimb de 8 ore se calculeaza cu relatia:

Np = [buc]


26/28

Np = = 387 buc

A.11 Calculul pretului de cost al piesei

Pretul unei piese se calculeaza cu relatia :

C = Cmat + Cman + Cr + Cap + Cas

a) Cmat costul materialului necesar pentru o piesa

Cmat = [lei/buc]

f = 646,25mm2, aria piesei

g = 2mm, grosimea materialului

= 7,8 kg/dm3, greutatea specifica a materialului

p = 15000lei/Kg, pretul unui Kg de material

kf = 71, coeficient unitar al materialului

Cmat = = 874,01[lei/buc]

b) Cman costul manoperei pentru o piesa

Cman = [lei/buc]

Sp retributia medie orara a presatorului Sp = 45000lei/h

Sr retributia medie orara a reglorului Sr = 55000lei/h

Tu timpul unitar Tu = 1,24min

Tpi timp pregatire incheiere Tpi = 11min

no numarul de piese din lot no = 300000buc/an

Cman = = 930lei/buc


27/28

c) Cr cota parte din cheltuielile de regie ce revin unei piese

Cr = Cman * [lei/buc]

R regia totala sectiei R = 30%

Cr = 930 * 0,3 = 279 lei/buc

d) Cap cota parte din amortizare ce revine unei piese

Cap = [lei/buc]

Vp valoarea initiala a presei Vp = 300 000 000 lei

Ap norma de amortizare a presei Ap = 5%

no numarul de piese din lot no = 52000 buc/an

gradul de incarcare al presei = 100%

Cap = = 5lei/buc

e) Cas = cota parte din amortizarea stantei ce revine unei piese

Cas = [lei/buc]

K constanta k = 3

Vs valoarea (costul) stantei Vs = 2500000 lei

no numarul de piese din lot no = 3000000buc/lei

Cas = = 25lei/buc

C = Cmat + Cman+Cr+ Cap+Cas

C =874,0+ 930 + 279 + 5 + 25 =2113lei/buc

C= 2113 lei/buc


28/28

A.12 Indicatii privind executia piesei exploatarea si intretinerea stantei

Piesa se executa din materialul recomandat de proiectant cu respectarea stricta a

tehnologiei de fabricatie si a masurilor de protectia muncii specifice fiecarei operatii

Inainte de montarea stantei trebuie executate urmatoarele:

a) Se verifica existenta documentatiei tehnologice

b) Se curata partile active de contact ale presei si stantei de corpuri straine.

c) Se verifica punctele de ungere si existenta lubrifiantilor recomandati de proiectant

d) Se verifica daca toate elementele presei functioneaza normal

e) Se verifica existenta organelor de prindere prescrise

f) Se consulta proiectul stantei pentru a determina inaltimea stantei inchisa

g) Se verifica daca presa are culisoul la pozitia maxima superioara si se regleazaacesta

h) Se asigura mecanic culisoul prin sprijinire, contra coborarii nedorite

i) Se centreaza stanta fata de canalele masei si se verifica centrarea prin ridicarea

tijelor cu ajutorul dispozitivelor hidro-pneumatice

j) Se fixeaza stanta pe presa prinzandu-se mai intai partea superioara, apoi ceainferioara

k) Se ridica culisoul cu o distanta echivalenta cu de doua ori grosimea materialului

l) Se verifica indepartarea sculelor ajutatoare

m) Se executa prima piesa, iar in functie de dimensiunile obtinute se modifica

pozitia culisoului cu ajutorul surubului de reglare pana cand se obtine piesaconform documentatiei tehnice.

proiect tdpr 2 aaaaaa

Documents

Transcript of proiect tdpr 2 aaaaaa