Universitatea ,,Ştefan cel Mare” SuceavaFacultatea de Ştiinţe Economice si Administraţie Publică

Student: Dudici Raul Dragos Specializarea: MNG, anul I , gr 2

Caracteristicele somajului

Somajul este un fenomen economic, o stare negativa a populatiei active

disponibile care consta in aceea ca, o parte din salariati raman fara locuri de

munca, din cauza dereglarii dintre dezvoltarea economiei, ca sursa a cererii de

munca si evolutia populatiei, ca sursa a ofertei de munca. In conditiile

contemporane, somajul este considerat ca un dezechilibru al pietei muncii

nationale, adica dezechilibru intre cererea si oferta globala de munca.

Somerii sunt acele persoane apte de munca din cadrul populatiei activa

disponibile, care doresc sa lucreze si cauta un loc de munca retribuit deoarece nu

au un astfel de loc conform nivelului lor de calificare. In randul somerilor intra

persoanele care si-au pierdut locul de munca, precum si noii ofertanti de forta de

munca.

Cauzele somajului:

- decalajul dintre cererea si oferta de locuri de munca

- restrangerea temporala a activitati prin lipsa de comenzi

- lipsa temporala a materialelor

- o activitate manageriala defectuoasa

Cel mai adesea, fenomenul contemporan somaj este abordat si analizat ca

un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national: ca loc de intalnire si de

confruntare intre cererea globala si oferta globala de munca.

Din punct de vedere al ocuparii, pot rezulta trei moduri de combinare a

factorului respectiv:

- oferta si cererea de munca sunt egale, caz in care ocuparea de echilibru este

egala cu cea deplina;

- oferta de munca este mai mica decat cererea, situatie in care dezechilibru

imbraca forma deficitului de munca, ocuparea deplina necesitand fie resurse de

munca suplimentare, fie o crestere mai puternica a productivitatii muncii;

2

- oferta de munca depaseste cererea, o parte a fortei de munca ramanand fara loc

de munca.

Ca urmare,echilibrul pietei muncii poate fi abordat din mai multe puncte de

vedere:

a) ca echilibru functional;

b) ca echilibru structural;

c) ca echilibru intern intre nevoile de munca si resursele de munca.

In Romania , esenta conceptului de somaj este similara cu aceea care

defineste somajul ca fenomen general, insa ea se particularizeaza in functie de

conditiile economico-sociale, concurent-istorice specifice.

Aflata in fata adoptarii unei strategii de tranzitie la economia cu piata

concuretiala si tinand seama de experienta tarilor avansate economic, Romania, ca

si alte tari din Europa de Est, urmaresc problematica somajului din perspectiva

metodologica multipla.

Un aspect ce se impune a fi luat in calcul pentru intelegerea genezei si

manifestarii somajului in Romania priveste problema salariilor.

Pe termen scurt insa, temperarea cresterii salariilor nu are efecte

semnificative asupra ocuparii, somajul si inflatia. Cu toate ca salariul si costul

salarial continua sa fie analizate din unghiul rolurilor lor ca principal mecanism de

reglare a cresterii si ofertei de munca, somajul tinde sa se autonomizeze, sa se

indeparteze de evolutia salariilor.

Salariile scad foarte mult pentru a avea efect favorabil asupra ocuparii si

diminuarii somajului. In realitate insa, in anumite perioade se constata ca salariile

nominale cresc impreuna cu somajul.

Un alt aspect relevant pentru aprecierea genezei si manifestarii somajului in

Romania se refera la faptul ca eliberarea fortei de munca din motive de

retehnologizare in diferite ramuri si unitati economice s-a accentuat, in timp ce

cererea de locuri de munca a stagnat din cauza nesigurantei economice si a lentei

3

restructurari a economiei. Ameliorarea acestei stari presupune o serie de actiuni

majore ca: infaptuirea ferma a unei strategii stiintifice, realiste si coerente privind

dezvoltarea economiei nationale si a ramurilor ei; realizarea pe coordonatele

eficientei economico-sociale a privatizarii, restructurarii si modernizarii unitatilor

economice; ameliorarea formarii profesionale performante, in accord cu exigentele

reconversiei fortei de munca; dezvoltarea capacitatii manageriale incepand de la

nivelul microeconomic, pana la cel macroeconomic.

Una dintre masurile pe care autoritatile ar trebui sa le ia pentru diminuarea

numarului somerilor ar fi stimularea contractelor de angajare fara perioada

limitata.

Romania a intrat in anul cu cele mai sumbre predictii economice din 2000

incoace, asta pentru ca se anunta o crestere fara precedent a numarului de someri,

exporturi mult mai mici, o productie industriala mai slaba si un declin pronuntat in

domeniul constructiilor. Rata somajului din Romania nu va depasi 5,5% in acest

an, in ciuda faptului ca se estimeaza ca peste 70.000 de romani isi vor pierde locul

de munca,sustine directorul general al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei

de Munca.Reprezentantul ANOFM a mai sustinut ca locuri de munca vor exista in

2009, in ciuda psihozei create de media, dar intrebarea care se pune este "cat de

bine vor fi platite aceste locuri de munca".

Geneza somajului se explica pornind de la situatia in care somajul si

subocuparea coexista cu potentialul economic, cu capacitatile de productie

nefolosite sau partial folosite, intr-un contex de recesiune economica profunda,

ceea ce face ca venitul national sa fie mai mic decat i-ar permite productivitatea

muncii.

Din examinarea principalelor aspecte ale genezei somajului pot fi desprinse

cateva trasaturi semnificative. Asemenea trasaturi le putem sistematiza astfel:

1) Crestrea insemnata a numarului somerilor pe intregul parcurs al tranzitiei la

economia cu piata concurenta

4

2) Existenta in structura somajului a unui numar important de muncitori,

indeosebi cei care au lucrat in unitati economice energointensive.

Somajul afecteaza puternic tinerii si femeile. Somerii tineri provin mai ales

din mediul urban, avand o pregatire liceala sau profesionala. Cauzele care

genereaza somajul in care intra pentru prima data pe piata muncii; neconcordanta

structurii cererii cu cea a ofertei de forta de munca; preferinta patronatelor pentru a

angaja persoane cu experienta in activitate, disponibilizarea cu prioritate a tinerilor

lucratori etc.

Ponderea mare a femeilor in randul somerilor are ca principala cauza

persistenta unei mentalitati invechite privind rolul femeii in societate, mentalitate

care se manifesta atat la angajare cat si la disponibilizarea personalui.

Tendinta de crestere a somajului de lunga durata.

Alimentarea somajului prin procese de natura economica

si social-culturala.

Procesele economice tin prioritar de: declinul economiei, inconsecventa

aplicarii reformei economice, lipsa de capital etc.; iar procesele social-culturale

privesc mai ales mobilitatea relative redusa a fortei de munca pe plan teritorial din

motive sociale restrictive, neconcordanta dintre optiunile profesionale ale celor

care cauta de lucru si cerintele vietii social-economice, amplificarea tendintelor de

specializare a unor grupuri socio-profesionale etc.

Principalele forme ale somajului sunt: somajul conjugal, somajul structural,

somajul tehnologic.

Somajul conjugal se formeaza din pricina diminuarii activitatii economice

in conditiile recesiunii specifice tranzitiei la ecomonia de piata concurentiala in

Romania. Are un caracter involuntar, fiind determinat de insuficienta cererii

5

agregate, implicit a cererii de munca. Firmele care nu pot face fata salariilor sporite

isi diminueaza activitatea si incep sa disponibilizeze personalul.

Somajul structural formeaza pe baza modificarilor ce se petrec in structura

activitatilor economico-sociale. El se coreleaza cu interactiunea dintre schimbarea

consumului si noile tehnologii.

Somajul tehnologic este somajul determinat de inlocuirea tehnologii vechi si

de reorganizarea intreprinderilor. In Romania somajul tehnologic are proportii mai

reduse deoarece procesele de retehnologizare si restructurale intregistreaza un ritm

lent.

In afara acestor forme principale de somaj, mai exista in Romania si alte

forme de somaj: somaj sezonier, somaj deghizat etc.

Consecintele economico-sociale multiple, asemanatoare, in general cu cele

care au fost aratate anterior, se imbina organic cu costul social al somajului si

afecteaza puternic esenta, proportiile, ritmul si eficienta dezvoltarii economiei

romanesti pe termen lung.

Masurarea somajului in Romania

Populatia ocupata, forta de munca, somajul se calculeaza, in tara noastra,

fie pe baza balantei fortei de munca, fie pe baza de anchete asupra fortei de munca.

Se considera persoane ocupate:

- salariatii - persoanele care-si exercita activitatea pe baza unui

contract de munca intr-o unitate economica sau sociala;

- patronii - persoane care-si exercita ocupatia in propria lor unitate

pentru a carei activitate au ca angajati unul sau mai multi salariati;

- lucratori pe cont propriu – persoane care-si exercita activitatea fie

6

in unitatea proprie sau cu ajutorul unui utilaj propriu, fie pe baza pregatirii lor

profesionale, dar care nu au angajati salariati, ele putand fi sau nu ajutate de

membrii familiei, neremunerati;

- lucratorii familiali neremunerati;

- membrii ai unei societati agricole sau ai unei cooperative.

Masa somajului consta din numarul persoanelor care intrunesc conditiile

pentru a fi incluse in categoria somerilor. Ea cuprinde populatia activa disponibila,

respectiv din acea forta de munca nonocupata.

Rata somajului, ca marime relativa a fenomenului, se calculeaza ca raport

procentual intre masa somajului si unul din parametrii de referinta ai acestuia.

Astfel de parametrii sunt: populatia activa, populatia activa disponibila, forta de

munca (populatia ocupata plus somajul), populatia ocupata, populatia ocupata ca

salariati.

Problemele ridicate de somaj :

Pe termen scurt :asigurarea unui venit minim(ajutor sau indemnizatia de

somaj, pe o perioada de 270 de zile)

Ajutorul de somaj este diferentiat in functie de :

a) categoria de persoane

b) vechime

c) salariu minim pe economie

Pe termen lung : asigurarea de locuri de munca

7

Efectele crizei financiare asupra somajului

La inceputurile anului 2008, prinde putere criza bancara in Europa

(ianuarie), Banca centrala a Rusiei recunoaste ca sistemul bancar se confrunta cu

probleme de lichiditati(februarie), in SUA se inaspresc conditiile de eliberare a

creditelor de catre banci (martie), ca rezultat al crizei, isi inceteaza activitatea a

cincea banca americana de investitii - Bearn Stearns’ pretul la petrol atinge pragul

de 130 de dolari barilul, in pofida deciziei Arabiei Saudite, primul producator

mondial de „aur negru”, de a mari cotele de productie cu 300.000 de barili pe

zi(mai); in Marea Britanie continua sa cada preturile la imobiliare, iar sectorul

constructiilor intra intr-un fel de amorteala. Actiunile bancilor germane incep sa

piarda din valoare(iunie-iulie); falimentul bancii americane Lehman Brothers;

piata financiara americana reactioneaza la respingerea de catre Camera

reprezentantilor din Congresul SUA a „Planului Paulson” printr-o cadere fara

precedent de 7% (documentul va fi aprobat ulterior)-capitalizarea cumulata a

companiilor americane se rostogoleste la 1,3 miliarde dolari(septembrie); pentru

prima data in ultimele 14 luni, pretul barilului de titei coboara, la Bursa din New

York, sub 70 de dolari; actiunile companiei Berkshire Hathaway Inc., condusa de

Warren Buffet, acuza pierderi trimestriale uriase, de 77%, cele mai mari din

ultimii 23 de ani; siderurgistul numarul unu mondial, ArcelorMittal, decide

concedierea a 9.000 de angajati in intreaga lume(noiembrie); barilul de petrol

OPEC coboara pana la 36,67 dolari; senatul SUA respinge planul de salvare a

principalilor constructori auto, General Motors, Ford si Chrysler; cea mai mare

frauda din istorie - fostul presedinte Nasdaq, Bernard Madoff, recunoaste ca a

delapidat, prin intermediul unui joc piramidal, aproape 50 de miliarde dolari,

printre victimele inselate figurand foarte multe banci si investitori din Europa,

SUA, Japonia; pe fondul degradarii dramatice a conjuncturii economice interne,

8

Rezerva federala decide o reducere istorica a dobanzii de referinta, care este

coborata intr-un coridor de fluctuatie de la 0% la 0,25%(decembrie).

Datorita Crizei finainciare mondiale anul 2009 a adus pentru Romania o

crestere a numarului de someri fata de anii precedenti.Romania are in prezent peste

1 milion de someri, din cauza fabricilor care se inchid.În ciuda asigurărilor date în

repetate rânduri de politicienii ţării, potrivit cărora criza financiară nu se va

manifesta în România la cotele atinse în străinătate, iată că primele semne ale

colapsului din domeniul economic încep să se arate şi în ţara noastră.

Mai multe fabrici îşi închid porţile, lăsând pe drumuri mii de muncitori.

Prognozele sunt sumbre. Potrivit estimărilor analiştilor, şomajul va ajunge în 2009

la cote de neimaginat, la un nivel dublu faţă de anul 2008, depăşind un milion de

persoane.Potrivit Institutului de Statistică (INS), citat de Evenimentul Zilei, în al

doilea trimestru din acest an, rata şomajului a fost de 5,6%. În 2009, ea ar putea

ajunge la 10% din totalul populaţiei.

Lista fabricilor care s-au închis până în prezent în România, şi numărul de

oameni care şi-au pierdut locul de muncă:

-Oltchim Râmnicu Vâlcea

550 de persoane vor deveni şomeri

- Fabrica de ciocolată "Poiana" Braşov

440 de persoane vor deveni şomeri

- Combinatul siderurgic de la Hunedoara

1.200 de persoane în şomaj tehnic

- Protan

350 de persoane în şomaj tehnic

- Oţelinox Târgovişte

920 de persoane în şomaj tehnic

- Ductil Buzău

1.300 de persoane în şomaj tehnic

9

- la Reşiţa

300 de persoane vor fi disponibilizate

1.000 de persoane în şomaj tehnic

De la inceputul crizei, lumea financiara mondiala, economia globala in

general, se zbate in ghearele celei mai cumplite degringolade. Incapabili sa

anticipeze cu o oarecare certitudine evolutia lucrurilor, analistii au evidentiat doua

momente majore ale crizei. Primul a fost instabilitatea generata de creditele

ipotecare cu risc ridicat. Al doilea moment il constituie constientizarea de catre

mai-marii acestei lumi a necesitatii de a revizui regulile jocului in vigoare de pe

pietele lor si de a intari masurile de supraveghere.

Adevărata criză economică a lovi România în 2009, după ce contractele

aflate acum în derulare, semnate în vremurile bune, se vor fi încheiat, a declarat

Dorin Măntescu, directorul Direcţiei de evaluare a veniturilor bugetului din

Ministerul Finanţelor, în cadrul unui seminar organizat de minister.

Semnele crizei economice se înmulţesc de la o zi la alta. Sindicatele anunţă

un dezastru: peste un milion de şomeri în 2009. Dacă va fi aşa, costurile statului

român vor fi foarte mari.Sindicatele din România trag semnale de alarmă, spunând

că rata şomajului va creşte foarte mult la începutul anului viitor, iar economia

noastră este în mare pericol.

Dacă aceste estimări sumbre se vor adeveri, un milion de şomeri ar costa

bugetul statului cel puţin 405 milioane de lei pe lună. Într-un an bugetul statului ar

trebui să aloce 1,4 miliarde de euro doar pentru finanţarea ajutoarelor de şomaj.

Ajutorul de şomaj minim este de 405 lei, adică 75% din salariul minim brut, de

540 de lei. La această sumă minimă se adaugă procente de 3, 5, 7 sau 10 %, în

funcţie de stagiul mediu de cotizaţie. Ajutorul de şomaj se acordă pe perioade de

6, 9 sau 12 luni, tot în funcţie de stagiul de cotizare. Cei care au plătit cotizaţii

doar 12 luni continuu în ultimele 24 de luni, primesc şomaj pe perioada minimă de

10

6 luni. Cei care au peste trei ani vechime, primesc ajutorul de şomaj 9 luni, iar cei

care au lucrat peste 10 ani, primesc şomajul pe perioada maximă de un an.

Ministrul Muncii estima ca numarul celor care ar putea intra in somaj din

cauza crizei economice s-ar cifra in jurul a 17.000, ceea ce va pune presiune pe

sistemul asigurarilor sociale. “Estimarea ministrului Muncii privitoare la numarul

de someri este foarte aproape de realitate si probabil ca acesta este numarul

minim", a mai precizat Andreea Vass.

Efectele crizei financiare asupra somajului au luat amploare. Amintim

astfel exemple concrete din randul marilor companii:

Un numar de 2.140 de angajati de la 20 de firme care-si desfasoara

activitatea in judetul Prahova au fost disponibilizati, potrivit datelor furnizate de

Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Prahova. Astfel, in

ianuarie 2009, 352 de salariati prahoveni au ramane fara slujbe, cel mai mare

numar de disponibilizari, respectiv 116, urmand a se face la SC Inconex Com

SRL, iar in februarie, alti 1.395 de angajati si-au pierdut locurile de munca, cele

mai multe concedieri urmand sa fie la SC CTF Bucuresti SA - punctul de lucru

din Ploiesti (500 de salariati). Alte doua societati comerciale, SC Timken

Romania SA si SC Delfingen Ro Valahia, au facut reduceri de personal in cursul

lunii martie, trimitand in somaj 200, respectiv 193 de angajati.

La uzina Mecanica Plopeni, din judetul Prahova, au fost trimisi in somaj

aproape 800 de salariati, dupa ce liderii de sindicat s-au intalnit cu conducerea

fabricii si s-au lovit de refuzul de a pastra in uzina 250 de angajati, si nu

aproximativ 100, cum se decisese anterior. Argumentul disponibilizarilor: lipsa de

comenzi.

Aproximativ jumatate din cei 410 angajati ai rafinariei Steaua Romana au

intrat in somaj tehnic la 25 ianuarie, iar compania ar putea falimenta intrucat din

2007 nu a putut recupera de la bugetul de stat TVA de 40,8 milioane lei si astfel

nu mai are fonduri pentru continuarea activitatii.

11

Kraft Foods a inchis la finele anului 2009 fabrica de ciocolata de la

Brasov, aceasta fiind singura unitate de productie la nivel local a companiei. Cei

440 de angajati ai fabricii au fost disponibilizati in mai multe etape, incepand din

luna mai 2009.

Nici Iasiul nu pare sa scape de efectele crizei economice. Prefectul

judetului, Marius Bodea, a spus ca in anul 2009 rata somajului a fost de 10%, fata

de 4,7% in primele opt luni ale anului 2008. Potrivit prefectului, peste 2.300 de

angajati, din diverse domenii de activitate, au fost disponibilizati pana in

primavara anului 2009.

Jumatate dintre cei 650 de angajati ai companiei ArcelorMittal Tubular

Products din Iasi au fost trimisi acasa prin rotatie, ei incasand 75% din salariu, din

cauza lipsei de comenzi existente la nivel mondial. Alte doua firme, Fortus SA si

Antibiotice SA, au pus in aplicare planuri de reorganizare pentru eficientizarea

activitatilor, urmand a fi concediat o mare parte din personal.

Omul de afaceri Ioan Niculae a anuntat ca a oprit din ianuarie 2009

activitatea in cadrul combinatelor chimice pe care le detine din cauza blocajului cu

care s-a confruntat incepand cu luna septembrie 2008 in ce priveste vanzarea

produselor.

Niculae spune ca a tinut timp de cateva luni oamenii in somaj tehnic,

platindu-le 100% din salariu, in decembrie a acordat doar 70% din salariu, dar "din

ianuarie nu mai am ce face".

Pe langa angajatii din Turnu Magurele (1100 persoane), alte 500 de

persoane de pe fosta platforma Nitramonia Fagaras au fost disponibilizate. De

asemenea, 540 din cei 700 de angajati de la Sofert Bacau, 700 din 900 de angajati

de la Azochim Piatra-Neamt si 700 din 900 de angajati de la Amonil Slobozia au

avut aceeasi soarta.

Cel mai mare impact social il are insa inchiderea celor cinci fabrici

Draxlmaier, care a trimis in somaj tehnic 17.500 de oameni pentru trei-cinci

saptamani.

12

Cel mai mare impact asupra industriei auto locale il are insa oprirea

productiei fabricii Automobile Dacia. Au fost afectati circa 9.000 de oameni,

trimisi in somaj tehnic pentru 30 de zile, care sunt remunerati cu 85% din salariul

normal, si alti 120.000 de oameni angajati la furnizorii de componente si in reteaua

de dealeri Dacia.

In cazul continuarii declinului vanzarilor de automobile intr-o proportie de

50% si pe parcursul anului 2009, Dacia a anuntat ca a recurs la noi perioade de

somaj tehnic si chiar la disponibilizarea a 3.000 de angajati, urmand ca fabrica sa

functioneze in doua schimburi.

Peste 300 din cei 670 de salariati ai Fabricii de Avioane Craiova au intrat,

din 14 noiembrie 2008, in somaj tehnic, urmand sa primeasca 80 la suta din

salariu.

Datele comunicate de Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca

(ANOFM) Bihor indica faptul ca in judet au fost facute aproximativ 1.000 de

disponibilizari in 2009, cele mai multe la fabrica de confectii Oradinum, care a

concediat 322 dintre cei 328 de angajati pe care ii are, si la Charlie Impex

Oradea, care se ocupa cu producerea de cabluri pentru masini, care s-a inchis de

tot, astfel incat cei 346 de angajati au intra in somaj sau au fost nevoiti sa isi caute

un alt loc de munca.

Producatorul de materiale de constructii Ceramica Iasi, controlat de fondul

de investitii Advent International, a renuntat incepand cu luna viitoare la 150 de

salariati, reprezentand aproape o treime din cei 431 de angajati ai companiei.

Principalul motiv al acestei reorganizari este eficientizarea activitatii in contextul

financiar actual si ca urmare a cresterii costurilor de productie si transport. Desi in

luna octombrie 2008 compania nu avea in plan reducerea personalului, Ceramica

si-a schimbat strategia odata cu adancirea crizei financiare.

Pe langa aceste probleme, criza financiara a lovit si romanii aflati in Spania,

Italia si celelalte tari europene, este de asteptat ca o parte dintre ei sa fie nevoiti sa

se intoarca. Daca pana acum cateva luni o treime din romanii din strainatate

13

spuneau ca odata reintorsi in tara isi vor deschide o mica afacere, in contextul de

fata ramane de vazut daca acestia vor reusi sa devina mici intreprinzatori sau vor

intra pe statele de plata ale ANOFM.

Situatia statistică a şomajului înregistrat

la 28 februarie 2009

Rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 5,3% la sfârşitul lunii

februarie 2009, mai mare cu 1,1 pp decât cea din luna februarie a anului 2008 şi cu

0,4 pp decât cea din luna ianuarie a anului 2009. Comparativ cu luna precedentă,

rata şomajului masculin (5,6%) a crescut cu 0,5 pp, iar rata şomajului feminin

(4,9%) a crescut cu 0,2 pp.

Din totalul numărului de şomeri înregistraţi la finele lunii februarie, de

477.860 persoane, 202.470 au fost şomeri indemnizaţi şi 270.286 neindemnizaţi.

Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 27.617 persoane, iar numărul

şomerilor neindemnizaţi cu 5.336 persoane faţă de luna precedentă.

Ponderea şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor rămâne în

continuare ridicată (57,63%) şi scade faţă de luna precedentă cu 3,07 pp. Din

totalul şomerilor neindemnizaţi, 62,54% beneficiază de venit minim garantat

conform Legii 416/2001 şi de venituri de completare sau plăţi compensatorii.

14

Concluzii

Criza financiara mondiala a condus la o crestere ingrijoratoare a somajului

pretutindeni in lume. Cifrele exacte se schimba zilnic intr-un ritm alarmant. Sunt

previziuni sumbre si apeluri la luarea de masuri urgente. Oricum sunt de ordinul

sutelor de mii. Expertii sustin ca lucrurile vor reveni la normal numai odata cu

insanatosirea sistemului bancar international, a carui convalescenta nimeni nu stie

cat va dura.

Primii care au avut de suferit au fost functionarii bancari. Tonul l-au dat

Statele Unite, de unde a inceput nebunia, mutandu-se rapid in Marea Britanie, cu

propagare in toata Europa. Au urmat constructorii de automobile, agentiile

imobiliare. La start s-au alineat comerciantii, sectorul de IT si metalurgistii. Pe

fondul reducerii cererii industriale, dar si al cresterii preturilor la materii prime,

acestia din urma fie isi reduc productia, fie inchid fabrici. Oamenii sunt trimisi

acasa: cei mai norocosi - in concedii platite pe termen limitat, altii - cu jumatate

din leafa lunara. Problema este ca nimeni nu stie cand vor putea muncitorii reveni

la munca. Ca intr-o spirala, in care unii ii trag pe ceilalti, care, la randul lor, ii

agata pe altii. Pe masura ce instabilitatea pietelor de capital se prelungeste,

nelinistea se instaleaza in alte si alte activitati economice.

Criza financiara risca sa creeze 20 de milioane de noi someri in intreaga

lume pana la sfarsitul anului 2010, a avertizat directorul general al Biroului

International al Muncii, Juan Somavia. Astfel, a adaugat el, numarul celor fara un

loc de munca a crescut de la 190 milioane in 2007 la 210 milioane in 2009.

15

BIBLIOGRAFIE

1. Gilbert Abraham - ,, Economie Politica”, Editura Humanitas

2. Nastase Carmen - ,,Macroeconomie – concept fundamentale”, ed. Didactica

si pedagogica, Bucuresti, 2009

3. V. Ionescu, E. Gavrila, “Elemente de macroeconomie”, Editura Economica,

Bucuresti, 1999.

4. Articole din: Ziarul Capital, Ziarul Financiar, Ziarul Saptamana

Financiara

5. www.anofm.ro

6. www.ziare.com

7. www.insse.ro

16