Proiect MacroCant

12
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică Boboescu Dan Alexandru Seria A Grupa 1022 Proiect Macroeconomie

description

Proiect Macroeconomie Cantitativa

Transcript of Proiect MacroCant

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFacultatea de Cibernetic, Statistic i Informatic Economic

Boboescu Dan Alexandru Seria A Grupa 1022

Proiect MacroeconomieActivitatea Economica si Piata Fortei de Munca

Prezentare Generala

Am ales ca tema Activitatea economica si piata fortei de munca unde am prezentat un raport al catorva indicatori macroeconomici in ceea ce priveste sfarsitul anului 2013, dar si nivelul somajului si inflatiei.

Am realizat un studiu aspra urmatoarelor lucruri:1. Cresterea economiei Romaniei2. Exporturile si importurile ( cererea externa neta principalul factor al cresterii economiei )3. Industria interna ( in principal industria prelucaratoare)4. Consumul public Cheltuielile publice Deficitul Bugetar5. Somajul Inflatia Cresterea pretului de consum si reducerea dobanzii de referinta

Datele si graficele au fost culese de la:1. Institul National de Statistica2. Eurostat3. Ministerul Finantelor Publice4. Banca Nationala a Romaniei

Totodata am realizat un mic studio asupra economiei subterane in ceea ce priveste Romania, Bulgaria si Croatia tari considerate reginele economiei subterane.

Exportul/Importul , Industria , Consumul , Cheltuilelile

Institutul National de Statistica a publicat prima estimare cu privire la evolutia economiei interne in trimestrul IV 2013. PIB-ul Romaniei a crescut cu 1,7% qoq, respectiv 5,2% an/an in ultimul trimestru din 2013, dinamica peste estimarile analistilor (4,04% an/an).In 2013 economia Romaniei a crescut cu 3,5% an/an, cel mai bun ritm din 2008, evolutie determinata de nivelul record al exporturilor (cu impact pentru industria interna), dar si de productia agricola record.

Cererea externa neta a continuat sa fie motorul economiei interne la cumpana dintre ani. Spre exemplu, in decembrie exporturile au urcat cu 22,5% an/an, la 3,9 miliarde EUR, in timp ce importurile au crescut cu doar 8,1% an/an, la 4,4 miliarde EUR. Astfel, deficitul balantei comerciale s-a atenuat cu 43,6% an/an, la 0,49 miliarde EUR: deficitul comercial cu tarile UE s-a temperat cu 11% an/an, la 0,68 miliarde EUR, in timp ce in relatiile comerciale cu tarile non-UE s-a consemnat un excedent de 0,18 miliarde EUR (comparativ cu un deficit de 0,12 miliarde EUR in decembrie 2012).Dinamica fluxurilor comerciale internationale in luna decembrie 2013 a fost influentata de perioada sarbatorilor de iarna, dar si de decizia Ford de suspendare temporara a productiei, sau de productia agricola record din 2013 (care a determinat declinul importurilor de alimente).

Per ansamblu, in 2013 exporturile Romaniei s-au majorat cu 10% an/an, la 49,6 miliarde EUR (nivel maxim istoric): componenta UE a crescut cu 8,8% an/an, la 34,5 miliarde EUR, in timp ce componenta non-UE a urcat cu 12,8% an/an, la 15,1 miliarde EUR. Pe de alta parte, importurile au consemnat un avans de 1% an/an, la 55,3 miliarde EUR, evolutie determinata, in principal, de componenta UE (+4% an/an, la 41,9 miliarde EUR). Componenta non-UE s-a contractat cu 7,2% an/an, la 13,4 miliarde EUR.Conform datelor INS productia industriala a crescut cu 10,2% an/an in decembrie, dinamica in accelerare de la 9% an/an in noiembrie. Se noteaza evolutia industriei prelucratoare (+11,8% an/an), determinata de dinamica exporturilor. In analiza pe marile grupe industriale, componentele bunuri de consum indelungat, bunuri de uz curent si bunuri de capital au consemnat cresteri de 15,8% an/an, 15,8% an/an, respectiv 9% an/an.Per ansamblu, in 2013 productia industriala a crescut cu 7,8% an/an, evolutie determinata de dinamica industriei prelucratoare (+9,2% an/an) (sustinuta de majorarea exporturilor). Se remarca evolutia productiei de bunuri de capital (+11,5% an/an) si a productiei de bunuri de consum indelungat (+10,4% an/an), aceste dinamici exprimand premise mai bune pentru investitiile in economia reala in lunile urmatoare.

Nu in ultimul rand, comenzile noi in industrie au continuat sa creasca in decembrie, cu 18% an/an, evolutie determinata, in principal, de componenta bunuri de capital (+39,3% an/an). Per ansamblu, in 2013, comenzile noi in industrie s-au majorat cu 8,4% an/an, notandu-se dinamica comenzilor de bunuri de capital (+18,4% an/an). Aceasta evolutie exprima premise de continuare a tendintei ascendente in industria romaneasca pe termen scurt.Consumul public a crescut in decembrie, evolutie specifica finalului de an. In termeni nominali, cheltuielile publice s-au majorat cu 3,8% an/an la 12 luni (la 215,8 miliarde RON), dupa avansul de 3,3% an/an din primele 11 luni ale anului, notandu-se dinamica investitiilor publice (echivalentul a 1,05% din PIB doar in luna decembrie). In 2013 cheltuielile cu salarii publice au crescut cu 13,5% an/an la 46,3 miliarde RON, in timp ce cheltuielile cu bunuri si servicii s-au majorat cu 12% an/an, la 38,6 miliarde RON. Investitiile publice au reprezentat anul trecut 5,1% din PIB.

Cheltuielile publice au crescut (in termeni nominali) cu un ritm superior celui consemnat de veniturile publice (3,6% an/an, la 200 miliarde RON). Cu toate acestea, Romania a respectat in 2013 tinta de deficit bugetar convenita cu institutiile financiare internationale (2,5% din PIB).

Somajul , Inflatia si Piata Monetara

In sfera pietei fortei de munca numarul de someri a scazut in decembrie cu 21 mii mom, la 719 mii. Prin urmare, rata somajului s-a diminuat la 7,1% (de la 7,3% in noiembrie) nivelul minim din februarie 2013. Rata somajului la barbati a scazut de la 7,9% in noiembrie la 7,7% in decembrie, in timp ce rata somajului la femei s-a diminuat la 6,4% (de la 6,5%). Per ansamblu, in 2013, rata medie a somajului s-a situat la 7,3%, in crestere de la 7%, evolutie determinata de climatul investitional dificil.

Conform datelor Institutului National de Statistica preturile de consum au crescut cu 0,85% mom in ianuarie, toate sub-componentele principale consemnand majorari. Componenta alimentara a urcat cu 0,86% mom, pe fondul cresterii preturilor la fructe (cu 1,57% mom) si la legume (cu 6,37% mom). Preturile la bunuri ne-alimentare s-au majorat cu 0,92% mom, evolutie determinata de cresterea accizelor (indexarea cu inflatia), cu impact pentru componentele combustibili (+1,12% mom) si tutun (+2,99% mom). Nu in ultimul rand, tarifele la servicii au crescut cu 0,66% mom, evolutie determinata in principal de componenta posta si servicii de telecomunicatii (+1% mom). Inflatia core a consemnat un avans de doar 0,24% mom.

Raportat la ianuarie 2013 preturile de consum s-au majorat cu 1,06%, inflatie la minim istoric. Pe de o parte, preturile la alimente au scazut cu 2,18% an/an, pe fondul productiei agricole record din 2013. Pe de alta parte, preturile la marfuri nealimentare si tarifele la servicii s-au majorat cu 2,48% an/an, respectiv 4,25% an/an.La a doua sedinta de politica monetara din 2014 Banca Nationala a Romaniei a redus dobanda de referinta la 3,5% (un nou nivel minim istoric). Pe de alta parte, BNR a mentinut ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in RON si valuta ale institutiilor de credit la 12%, respectiv 18%.

Banca Nationala a Romaniei a publicat Raportul Trimestrial asupra Inflatiei, primul din acest an. Banca Centrala a majorat previziunea cu privire la evolutia inflatiei la finele anului curent cu 50 p.b. la 3,5% an/an. De asemenea, BNR a publicat previziunea de inflatie pentru finalul anului 2015 (3,2% an/an).

Conform scenariului central al BNR inflatia va continua sa se atenueze in prima jumatate a anului curent, cand se va situa sub limita inferioara a intervalului tinta pentru inflatie (1,5% an/an). Cu toate acestea, inflatia va reintra in intervalul tinta (2,5% +- 1p.p.p) in a doua jumatate a anului, evolutie determinata de o serie de factori: disparitia efectului productiei agricole record din 2013; introducerea taxei pe carburanti (de 7 eurocenti/litru de la 1 aprilie); indexarea cu inflatia a accizelor la tutun si alcool; atenuarea deficitului de cerere.

Comparatia economiei subterate: Romania-Bulgaria-CroatiaDimensiunea economie subterane in Bulgaria, Romania si Croatia a fost de 30% din economia oficiala in 2013, fapt care plaseaza cele trei tari in fruntea unui nefericit clasament specific in Europa.Pe de alta parte, cota economiei subterane a scazut in toate cele trei tari, fata de 2012, potrivit raportului anual realizat de AT Kearney.In Bulgaria, cota economiei subterane a scazut la 31,2% in 2013, de la 31,9% in 2012.Atat in Romania, cat si in Croatia, economia gri a insumat 28,4% din total, in scadere de la 29,1% in Romania si 29% in Croatia (2012).Cota economiei subterane in Bulgaria, Romania, Slovenia, ca si procentaj din PIB, a fost peste cea inregistrata in Uniunea Europeana, precizeaza firma de consultanta AT Kearney.Potrivit raportului, masurile concentrate asupra eradicarii muncii la negru nu sunt foarte populare si succesul lor depinde in mare parte de controale, sanctiuni si amenzi, aplicate de autoritati.In Bulgaria, o lege a cerut ca toti angajatii prinsi ca lucreaza la negru sa plateasca o amenda egala cu contributiile sociale pe trei luni, dar aceasta masura a fost declarata ca fiind ilegala, de catre Curtea Constitutionala.

ConcluziiDupa parerea mea, cererea externa neta a continuat sa prezinte o dinamica pozitiva importanta la formarea ritmului de evolutie a PIB in trimestrul IV.Indicatorii macroeconomici comunicati in ultima perioada au consemnat evolutii predominant favorabile, exprimand premise pentru o accelerare a economiei (exclus agricultura) in prima jumatate a anului 2014.Evolutia favorabila a cererii externe nete se transmite in industria interna, economia Romaniei continuand sa fie dependenta de mecanismul exporturi / investitii in industria prelucratoare.Romania se afla intr-un rusinos top ( alaturi de Bulgaria si Croatia ) in ceea ce priveste economia subterana

Bibliografie: http://www.insse.ro, http://www.bnro.ro, http://ro.wikipedia.org , Ziarul Financiar , Economia Online , Firma de consultanta AT Kearney ( pentru economia subterana )