Profesor: Studenți:

PROIECT LOGISTICĂ

Modele de depozitareProiectarea sistemelor de depozitare parcurge 6 etape:

1.Definirea scopului și obiectivelor sistemului de depozitare

2.Analiza cerințelor față de sistemul de depozitare

3.Generarea variantelor de proiect ale sistemului de depozitare

4.Evaluarea variantelor de proiectare ale sistemului de depozitare

5.Alegerea variantei de sistem de depozitare preferate

6.Realizarea sistemului adoptat.

În practică proiectarea se rezumă la 2 etape:

1.Alegerea unui sistem de depozitare preferat

2.Realizarea sistemului preferat.

Aspecte cărora trebuie să se acorde atenție mai mare:

1.Determinarea scopului și obiectivelor sistemului.

2.Realizarea unei baze de date definitivă

3.Analiza mai multor variante

4.Determinarea variantelor optime

5.Evaluarea analitică a variantelor

6.Postauditul sistemului.

 

Variante de depozitare:

1.Depozitare in bloc

2.Depozitare pe suporți multipli

3.Raft de palete cu o singura latură

4.Raft de palete cu 2 laturi.

Implică depunerea unităților de încărcătură în stivă în limitele rândurilor de depozitare.Se utilizează atunci când trebuie depozitate cantități mari pe o înălțime rezonabilă.

Înmagazinarea în bloc este preponderent pentru alimente,zarzavaturi,produse din hârtie,aparatură de mici dimensiuni,etc.,de regulă ambalate în cutii de aceleași dimensiuni.

Depozitarea în stivă se utilizează de obicei pentru a atinge un grad ridicat de utilizare a spațiului cu investiții minime.

Pentru a realiza rotația după regula

primul intrat primul ieșit locurile libere

nu pot fi folosite pentru depozitarea

altor produse.

Depozitare în stivă

Pierderile de spațiu care rezultă din neutilizarea spațiilor libere sunt numite “pierderi fagure’’.

Caracteristici în proiectarea sistemului de depozitare în stivă:

x-adâncimea rândului de stivuire

y-numărul rândurilor de stivuire necesare unui anumit lot de produse

z-înălțimea stivei.

 

Alte notații:

Q-mărimea lotului de depozitare în unități de încărcătură

s-stoc de siguranță în unități de încărcătură

A-lățimea aleii de circulație

L-lungimea sau adâncimea unității de încărcătură

W-lățimea unei unități de încărcătură

Perioada Nivelul stocului

Perioada Nivelul stocului

Perioada Nivelul stocului

1 15 6 10 11 5

2 14 7 9 12 4

3 13 8 8 13 3

4 12 9 7 14 2

5 11 10 6 15 1

ExempluSe consideră nivelul stocului pe durata depozitării unui lot este dat prin datele de mai jos:

Numărul rândurilor din stivă

Perioadele Numărul perioadelor

3 1,2,3 3

2 4,5,6,7,8,9 6

1 10,11,12,13,14,15 6

Repartiția este rezultatul configurației stivei de stocare.Pentru 13,14,15 încărcături in perioadele 1,2,3 rezultă o stivă de 3 rânduri.Pentru 12 până la 7 încărcături rezultă 2 rânduri în stivă,6 până la 1 incărcătură ocupă un singur rând.Numărul rândurilor de stocare va fi:η=3(3/15)+2(5/15)+1(6/15)=17/15=1,8.

Un rand de suporti multipli permite depozitarea pe adancimea x a incarcaturii alaturate de lungime L si latime W. Se observa ca aceasta este foarte asemanatoare cu depozitarea bloce exceptand faptul ca fiecare unitate de incarcatura este sprijinita separat.

La depozitarea pe suporti multipli fiecare element de suport este independent fata de ceilalti atat pe orizontala cat si pe verticala. Suprafata de vatra afectata unui rand de suporti este o fractiune din suprafata unui suport multiplu si rezulta prin raportarea acesteia din urma la numarul nivelelor de depozitare.

Rafturile pentru palete de doua si de un rand de incarcaturi pot fi considerate cazuri speciale de depozitare pe suporti multipli cu adancimi de x=2 si respectiv x=1. Deosebirea dintre un raft standard de palete si un raft de suporti multipli consta in ceea ca se pot depozita doua incarcaturi una langa alta utilizand fie raft de un singur rand, fie raft de doua randuri de palete pe adancime.

Rafturi de palete

Depozitarea pe rafturi de palete

a)Raft cu un rand de palete pe adancimeb)Raft cu 2 randuri de palete pe adancime

Dat fiind ca adancimea suportului de depozitare este data, va fi relativ simplu sa se calculeze valoarea lui S pentru rafturile duble de palete.Raftul dublu de palete este cazul special al depozitarii pe suporti multipli pentru care x=2. In cazul raftului dublu de palete se pot depozita doua incarcaturi alaturate pe o paleta. Ca urmare latimea suprafetei ocupate de un raft dublu de palete va fi W+1,5c+0,5r. Adancimea suprafetei ocupate de un raft dublu de palete va fi 2L+0,5(A+f).

Raft dublu de palete

Pentru a determina suprafata medie de vatra de depozitare necesara pentru rafturi simple de palete adancimea suprafetei de depozitare va fi L+0,5(A+f).Latimea suprafetei de depozitare este aceeasi ca la raftul dublu de palete.

Raft simplu de palete

Sistemul automat de depozitare si de regasire a avut un impact deosebit asupra fabricatiei si depozitarii. Prin utilizarea controlului computerizat, sistemele de manipulare si depozitare s-au integrat in procesele de fabricatie si distributie. La inceput accentul s-a pus pe depozitarea si regasirea produselor finite.

SADR are influente si asupra proiectarii depozitelor

SADR consta din rafturi de depozitare,instalatii de depozitare/regasire si puncte intrare-iesire sau rampe preluare/eliberare.

Sisteme automate de depozitare si de regasire in depozit

Procesul de ezvoltare de alternative nu este ușor,deci tebuie sa i se acorde o atenție deosebită.Pentru a oferi o precizie mai mare procesului POF acesta se poate dezvolta pe baza a 20 de etape.

1.Definirea problemei si consultarea conducerii in privința scopului,obiectivelor,bugetului.

2.Aprobarea sau reluarea procesului până când se obține acordul conducerii.

3.Analiza.Dezvoltarea ceinței fluxului de material precum si a bazei de date.

Evaluarea,alegerea și implementarea planului de facilități

4.Prezentarea bazei de date conducerii si personalului de operare pentru a se stabili ca aceasta este reală.

5.Realizarea de modificări în definirea problemei daca este cazul si completarea bazei de date.

6.Stabilirea frontierelor departamentelor.De exemplu pentru organizarea si planificare unui depozit:recepție,mișcare către stocare,stocare componente mărunte etc..

7.Generare de soluții alternative. 8.Utilizarea unor modele matematice sau de

simulare pentru a testa fezabilitatea. 9.Recapitularea alternativelor fezabile pentru a

se verifica corectitudinea acestora 10.Evaluarea alternativelor 11.Combinarea soluțiilor.Este necesară

integrarea acestora într-o soluție generală rezonabilă.

12.Încorporarea soluțiilor existente ale subproblemelor in planul general daca este cazul.

13.Evaluarea alternativelor planului general de facilități.Se va determina impactul economic precum si schimbarile in producție si tehnologie.

14.Prezentarea altenativelor conducerii pentru alegerea soluției.

15.Dezvoltarea proiectului de detaliu:amplasarea echipamentelor,stâlpilor de susținere,culuarelor,etc.

16.Determinarea detaliată a echipamentelor(hard si soft).

17.Trimiterea specificaților către furnizori. 18.Primirea ofertelor de la furnizori,analiza

acestora si obținerea aprobării conducerii. 19.Execuția construcției,montarea

echipamentlor,punerea în funcțiune. 20.Auditarea performanțelor planului de

facilități