~ 1 ~

CAPITOLUL1Stadiul cunoasterii privind capitalurile proprii 1.1 Definire,delimitare si structuri de capitaluri proprii Unitatile patrimoniale indiferent de tipul si forma de organizare, trebuie sa-si constituie capitalul, ca prima masura si ca element important al patrimoniului care le creeaza posibilitatea stabilirii relatiilor cu tertii pentru demararea si dezvoltarea obiectului activitatii. Capitalul exprima, în esenta, sub forma baneasca, obligatiile unitatii fata de cei care participa la constituirea sa, acestia fiind atât pesoane fizice (asociati, actionari), cât si persoane juridice (societati, fundatii, institutii, statul). Conceptul de capital trebuie utilizat de catre societati comerciale, având la ba 646g66g za necesitatile utilizatorilor situatiilor financiare. În cazul în care utilizatorii sunt preocupati de mentinerea capitalului nominal investit, se adopta conceptul financiar al capitalului, iar daca acestia sunt preocupati de capacitatea de exploatare a societatii se adopta conceptul fizic al capitalului. Capitalul unei entitati patrimoniale din orice ramura de activitate poate fi privit sub doua aspecte: · ca factor de productie; · ca aporturi ale proprietarilor acesteia. Ca factor de productie, capitalul reprezinta ansamblul bunurilor aflate la dispozitia unei entitati (unitati patrimoniale) folosite pentru obtinerea altor bunuri si sevicii destinate vânzarii sau consumului propriu. Ca aporturi ale proprietarilor entitatii, capitalul se înscrie în pasivul bilantului, având un rol important în formarea si dezvoltarea structurii financiare a întreprinderii, astfel capitalul trebuie sa reprezinte sursa cea mai importanta de finantare a activitatii unei întreprinderi. Finantarea se efectueaza din capital care se procura din doua surse: · surse din interiorul întreprinderii; · surse din exterior. Sursele interne de procurare a capitalului sunt: · la infiintare: capitalul este procurat prin aportul în numerar sau în natura al asociatilor/actionarilor în functie de forma juridica a societatii; · la întreprinderea în functiune: sursele se refera la rezerve profit. Sursele externe se refera la diverse imprumuturi.

~ 2 ~

Capitalurile reprezinta resursele care contribuie la desfasurarea activitatii economice a societatilor comerciale. Cu ajutorul lor, societatea isi procura mijloacele economice necesare: utilaje, cladiri, mijloace de transport, stocuri de materii prime si materiale, obiecte de inventar, marfuri. Într-un semn mai larg se regaseste sub denumirea de capitaluri permanente, fiind componenta de baza a pasivului bilantier destinat a finanta într-o maniera durabila activul patrimonial (averea). Ele se formeaza la înfiintarea societatii, pe parcurs se majoreaza sau se diminueaza, dupa caz, iar la încetarea activitatii se lichideaza. Capitalurile proprii delimiteaza resursele financiare constituite prin: aportul proprietarilor, actionarilor sau asociatilor în calitatea lor de investitori de capital, autofinantarea si anume prin capitalizarea profitului, din alte resurse nerambursabile stabilite prin lege. În mod concret, ele se identifica prin capitalul individual sau social, dupa caz, primele legate de capital, rezervele întreprinderii, diferentele sau plusvalorile din reevaluarea activelor, rezultatul reportat din exercitiile precedente, rezultatul exercitiului, subventiile pentru investitii sau subsidiile de capital, fondurile proprii cu scop determinat si provizioanele reglementate. Ordinul nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, defineste capitalul propriu ca un "interes rezidual al actionarilor în activele unei întreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale". Capitalul propriu împreuna cu activele si datoriile sunt elemente legate direct de evaluarea pozitiei financiare a întreprinderii. Desi capitalul propriu este definit ca interes rezidual al actionarilor, acesta poate fi subclasificat în bilant. De exemplu, într-o întreprindere, fondurile cu care au contribuit actionarii, profitul capitalizat, rezervele ce reprezinta ajustari pentru mentinerea nivelului capitalului pot fi prezentate separat. Asemenea clasificari pot fi relevante pentru procesul de luare a deciziilor utilizatorilor situatiilor financiare când exista restrictii legale sau de alta natura privind capacitatea întreprinderii de a distribui sau de a utiliza într-un alt mod capitalul sau propriu. De asemenea, ar putea reflecta faptul ca partile care au interese în capitalul întreprinderii au drepturi diferite cu privire la primirea dividendelor sau la rambursarea capitalului. În contabilitatea fluxurilor de operatii, dar mai ales în analiza financiara este necesar sa se faca distinctie între situatia neta si capitalurile proprii. Nivelul capitalurilor proprii corespunde sumei algebrice a urmatoarelor elemente: Capitalul social (din care varsat):

~ 3 ~

(+)Primele de capital (+)Diferenta din reevaluare (+)Rezerve (+)Report la nou (=)Situatia neta dupa repartizarea profitului (+)Subventii pentru investitii (=)Totalul capitalurilor proprii dupa repartizarea profitului 2.3. Structura capitalurilor proprii Prin structura contabila de capitaluri sunt delimitate sursele de finantare stabile ale valorilor economice constituite ca active patrimoniale ale întreprinderii. Determinativul stabil marcheaza prezenta acestor surse la dispozitia întreprinderii pe o perioada mai mare de un an. O asemenea trasatura reprezinta unul din elementele care pledeaza pentru desemnarea lor si prin notiunea de capitaluri permanente. Capitalurile proprii reprezinta totalitatea capitalurilor proprietate individuala sau ale asociatilor, care se înscriu în pasivul bilantului, precum si sursele create sau primite pe parcursul functionarii agentului economic, prezentandu-se în urmatoarea structura: · capitalul social; · primele legate de capital; · rezervele din reevaluare; · rezervele; · rezultatul exercitiului; · rezultatul reportat; · fondurile proprii; · subventiile pentru investitii; · provizioanele reglementate. Structura complexa a capitalurilor determina utilizarea unui sistem de conturi capabil sa asigure înregistrarea, urmarirea si controlul, în mod distinct a elementelor specifice din componenta lor. Libertatea de actiune, specifica economiei de piata, presupune si diversificarea cailor prin care o întreprindere îsi poate atrage noi capitaluri sau îsi poate plasa în mod rentabil propriul capital.

~ 4 ~

În structura planului de conturi, clasa 1 este destinata conturilor de capitaluri în care se regasesc pe grupe conturile sintetice de gradul I si, unde este cazul, conturile sintetice de gradul II, elementele componente ale capitalurilor. Grupa 10 cuprinde conturile de capital si rezerve prin intermediul carora se înregistreaza, urmaresc si se controleaza distinct elementele specifice ale capitalului utilizând conturi sintetice de gradul II care devin conturi operationale , fie pentru a delimita momentele în care se gaseste un anumit element - în speta pentru capitalul social - , fie pentru a reprezenta un element dupa natura si modul de constituire în cazul primelor legate de capital si rezervelor. La acestea se adauga conturile de stabilire a rezultatelor financiare si de repartizare a profitului, respectiv cele pentru evidenta subventiilor pentru investitii. Continutul capitalurilor proprii Grupa 10 "Capital si rezerve" Contul 101 "Capital social" Capitalul social reflecta din punct de vedere al cunoasterii contabile sursa proprie de finantare a agentului economic, de procurare a elementelor patrimoniale de activ. Capitalul reprezinta partea din patrimoniul agentului economic care a fost adusa de titularul de patrimoniu si reprezinta dreptul în exclusivitate al acestuia. Capitalul individual sau social se constituie la înfiintarea agentului economic, prin aportul personal al proprietarului sau asociatilor (actionarilor). Din punct de vedere economic, financiar si juridic, capitalul constituie conditia de baza pentru crearea si functionarea unei firme (agent economic). Capitalul individual sau social are un caracter avansabil, adica el se depune de catre proprietarul individual sau de catre asociati în momentul înfiintarii firmei sau a comasarii (fuziunii) cu alte firme. Formarea capitalului se realizeaza fie direct, prin aportul partii respective de capital de catre titularul acestuia, la înfiintarea firmei, fie pe calea subscrierii unor angajamente, de a face un aport în bani sau în natura, la înfiintarea (constituirea) firmei si într-o anumita perioada de timp. Astfel, capitalul social al unei întreprinderi poate fi surprins în doua ipostaze distincte: a) capital social subscris si nevarsat (1011), ipostaza care reflecta în termeni precisi angajamentul (subscrierea) asociatilor sau actionarilor de a varsa la o anumita data o suma de bani sau bunuri în natura la capitalul social al firmei;

~ 5 ~

b) capitalul social subscris varsat (1012), care reflecta capitalul subscris si varsat efectiv la termenele stabilite de catre asociati sau actionari. Pe parcursul functionarii întreprinderii, capitalul se poate majora prin emisiunea de actiuni noi, reprezentative cu aporturi în bani si/sau natura si prin operatiuni interne (încorporarea de rezerve, capitalizarea profitului exercitiului precedent, transformarea de obligatiuni în actiuni). Reducerea capitalului se efectueaza prin rambursarea catre actionari sau asociati a unei parti din acesta, atunci când societatea îl considera prea mare în raport cu activitatea sa sau atunci cand reduce investitiile dintr-un sector sau ramura de activitate. De asemenea, reducerea de capital poate avea loc prin acoperirea de pierderi suferite în exercitiile financiare anterioare. Contul 104 "Prime legate de capital" Primele legate de capital sunt asimilate capitalurilor proprii si apar cu ocazia cresterii capitalului social, în urma operatiunilor de emitere a noi actiuni sau prin fuzionarea unitatilor patrimoniale. Primele legate de capital reprezinta diferenta dintre valoarea de emisiune (mai mare) si valoarea nominala (mai mica) a actiunilor sau partilor sociale. Dupa natura lor, primele de capital pot fi: a) prime de emisiune; b) prime de aport; c) prime de fuziune. a) Primele de emisiune (1041) apar cu ocazia cresterii capitalului social prin emisiunea de actiuni sau parti sociale, determinându-se (calculându-se) ca o diferenta între pretul de emisiune al noilor actiuni sau parti sociale si valoarea nominala a acestora. b) Primele de aport (1043) apar, de asemenea, cu ocazia cresterii capitalului social, prin aport în natura, reprezentând diferenta dintre valoarea bunurilor economice primite ca aport în natura si suma cu care a crescut capitalul social. c) Primele de fuziune (1042) intervin în cazul fuzionarii unor unitati patrimoniale, determinându-se ca diferenta între valoarea bunurilor primite prin fuziune si suma cu care a crescut capitalul social al firmei absorbante sau nou create. Contul 105 "Rezervele din reevaluare" Rezervele din reevaluare reprezinta soldul diferentelor dintre valoarea actuala (mai mare) si valoarea înregistrata în contabilitate a elementelor de active (mai mica), supuse evaluarii în conditiile legii.

~ 6 ~

Diferentele rezultate din reevaluarea elementelor de active se transfera la rezerve, la capitalul social sau la alte destinatii stabilite potrivit actelor normative în vigoare. Reevaluarea se realizeaza de regula numai pentru elementele de active, de natura imobilizarilor, reevaluarea presupunând efectuarea diferentei dintre valoarea de utilitate a imibilizarii si valoarea contabila neta (valoarea contabila din care s-a scazut amortizarea). Reevaluarile au loc în perioadele de inflatie si constau în actualizarea valorii de înregistrare a activelor imobilizate (terenuri, mijloace fixe, titluri de valoare imobilizate). Reevaluarea trebuie efectuata suficient de regulat pentru ca în bilant activele respective sa fie evaluate cât mai aproape de valoarea lor justa (de exemplu: la fiecare 3 sau 5 ani). În practica se reevalueaza cel mai adesea cladirile, care, datorita functionarii îndelungate, sufera cel mai puternic impact în perioadele caracterizate prin variatia preturilor. Contul 106 "Rezerve" Rezervele sunt surse proprii care pot fi constituite pe baza profitului sau altor surse (prime legate de capital, diferente din reevaluare, etc). Rezervele consolideaza baza materiala a unitatii, sporind capacitatea acesteia de a face fata unor conjuncturi nefavorabile si a eventualelor pierderi. În principal, rezevele se pot utiliza pentru acoperirea pierderilor sau pentru majorarea capitalului social. Rezervele întreprinderii reprezinta, în principiu, profitul sau alte resurse capitalizate în mod durabil de întreprindere pâna la o decizie contrara a organelor competente. Deci, caracteristica de baza a rezervelor este aceea ca ele se constituie si se datoreaza în raport cu cotele retinute din rezultatul exercitiului financiar sau din resurse destinate prin lege. În mod exceptional rezervele pot fi constituite si din alte elemente componente ale situatiei nete, cum sunt rezervele din reevaluare sau primele legate de capital. Structural, rezervele se împart în : rezerve legale, rezerve statutare, rezerve pentru actiuni proprii si alte rezerve. a) Rezervele legale (1061) se constituie annual, într-o anumita proportie, din profitul brut al unitatii patrimoniale sau din primele legate de capital, în cotele si limitele prevazute de lege, precum si din alte surse legale, fiind destinate protejarii capitalului, în cazul în care exercitiul financiar se încheie cu pierdere. Rezervele legale se constituie, conform actelor normative în vigoare, dintr-o cota de 5% din profitul brut al agentului economic, dar nu mai mare de 20%, din

~ 7 ~

capitalul social al agentilor economici autohtoni, respectiv 25% din capitalul social al agentilor economici cu capital integral sau partial strain. Tot în categoria rezervelor legale, se include excedentul obtinut prin emisiunea actiunilor la un curs mai mare decât valoarea nominala, daca acest excedent nu este întrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau nu este destinat amortizarilor. b) Rezervele statutare (1063) reprezinta acele fonduri a caror constituire din profitul net este stipulata în statutul societatii sau prin clauze contractuale. Ele pot avea ca scop temperarea actionarilor de a pretinde dividende în dauna altor obligatii mai mari si mai urgente ale întreprinderii privind buna ei functionare sau alte destinatii stabilite prin statut. c) Rezervele pentru actiuni proprii (1062) reprezinta resursele de finantare constituite ca echivalent al valorii actiunilor proprii dobândite de catre o societate comerciala din propriul sau capital social. Ele se formeaza din beneficiile distribuibile din rezervele disponibile (exceptie fac rezervele legale) si din alte resurse stabilite de lege. Sunt mentionate ca pasiv pâna în momentul cesiunii sau anularii actiunilor dobândite din propriul capital social. d) Alte rezerve (1068) cuprind acele rezerve pe care le pot avea agentii economici, din surse neprevazute de lege sau de statut, ele putând fi considerate facultative, de regula, pe seama profitului net, pentru acoperirea pierderilor sau pentru alte scopuri, potrivit Adunarii Generale a asociatilor, cu respectarea prevederilor legate de domeniu. Ele sunt destinate pentru finantarea partiala sau totala a noilor investitii în imobilizari corporale, acordarea de dividende si în anii de exercitiu financiar care se încheie cu pierderi pentru rascumpararea propriilor actiuni de catre societate în vederea reducerii de capital. În categoria capitalurilor proprii sunt incluse si rezultatele pozitive sau negative reportate din anii precedenti, a caror repartizare sau acoperire a fost amânata de AGA, precum si rezultatul net al exercitiului financiar încheiat. Profitul net figureaza ca sursa proprie de finantare pâna în momentul repartizarii lui pe destinatiile stabilite prin lege sau statutul societatii comerciale. Rezultatele negative se iau în calcul cu semnul minus si, în consecinta, diminueaza capitalul propriu. La întreprinderile individuale rezultatul net este virat la capitalul individual în prima zi de deschidere a exercitiului care urmeaza realizarii sale. Contul 117 "Rezultatul reportat" Rezultatul reportat reprezinta profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita din anii precedenti. Cu ajutorul lui se tine evidenta rezultatului sau partii din rezultatul

~ 8 ~

exercitiului precedent, a caror repartizare a fost amânata de Adunarea Generala a asociatilor sau actionarilor. a) Profitul nerepartizat reprezinta o sursa proprie de finantare pâna în momentul distribuirii sale pe destinatii stabilite prin lege sau prin statutul societatii comerciale. Profitul reportat se poate repartiza în exercitiile urmatoare pentru constituirea de rezerve, cresterea de capital social, dividende de plata catre actionari. b)Pierderea neacoperita se poate acoperi din exercitiile urmatoare din: profitul curent, rezerva legala, alte rezerve sau din capitalul social. Conform legii, pierderea neacoperita din anii precedenti se poate scade din profitul brut înainte de impozitare, pe o perioada de 5 ani. Deci, permite diminuarea profitului si plata unui impozit pe profit mai mic. Contul 131 "Subventiile pentru investitii" Subventiile pentru investitii sau subsidiile de capital sunt obtinute de la buget sau de la alte întreprinderi interesate, fiind destinate achizitionarii sau crearii activelor imobilizate (subventii de echipament) sau de a finanta activitati pe termen lung (prime de dezvoltare pentru întreprinderile care creeaza noi locuri de munca) Structura capitalurilor proprii Prin structura contabila de capitaluri sunt delimitate sursele de finantare stabile ale valorilor economice constituite ca active patrimoniale ale întreprinderii. Determinativul stabil marcheaza prezenta acestor surse la dispozitia întreprinderii pe o perioada mai mare de un an. O asemenea trasatura reprezinta unul din elementele care pledeaza pentru desemnarea lor si prin notiunea de capitaluri permanente. Capitalurile proprii reprezinta totalitatea capitalurilor proprietate individuala sau ale asociatilor, care se înscriu în pasivul bilantului, precum si sursele create sau primite pe parcursul functionarii agentului economic, prezentandu-se în urmatoarea structura: · capitalul social; · primele legate de capital; · rezervele din reevaluare; · rezervele; · rezultatul exercitiului; · rezultatul reportat; · fondurile proprii;

~ 9 ~

· subventiile pentru investitii; · provizioanele reglementate. Structura complexa a capitalurilor determina utilizarea unui sistem de conturi capabil sa asigure înregistrarea, urmarirea si controlul, în mod distinct a elementelor specifice din componenta lor. Libertatea de actiune, specifica economiei de piata, presupune si diversificarea cailor prin care o întreprindere îsi poate atrage noi capitaluri sau îsi poate plasa în mod rentabil propriul capital. În structura planului de conturi, clasa 1 este destinata conturilor de capitaluri în care se regasesc pe grupe conturile sintetice de gradul I si, unde este cazul, conturile sintetice de gradul II, elementele componente ale capitalurilor. Grupa 10 cuprinde conturile de capital si rezerve prin intermediul carora se înregistreaza, urmaresc si se controleaza distinct elementele specifice ale capitalului utilizând conturi sintetice de gradul II care devin conturi operationale , fie pentru a delimita momentele în care se gaseste un anumit element - în speta pentru capitalul social - , fie pentru a reprezenta un element dupa natura si modul de constituire în cazul primelor legate de capital si rezervelor. La acestea se adauga conturile de stabilire a rezultatelor financiare si de repartizare a profitului, respectiv cele pentru evidenta subventiilor pentru investitii

~ 10 ~

1.2. Evaluarea capitalurilor proprii Evaluarea partilor sociale sau a actiunilor capitalului unei societati conduce la evaluarea societatii însasi. Actiunile sunt înscrisuri care dau dreptul posesorilor acestora de a participa la constituirea capitalului unei întreprinderi, acestia devenind coproprietari ai acesteia. Valoarea actiunilor (partilor sociale) este apreciata prin referinta la: · piata în care se negociaza aceste actiuni; · patrimoniul societatii , ca indicator al acumularilor potentiale; · rezultatele societatii, ca indicator al acumularilor potentiale; · perspectivele pe termen mediu, ca indicator al cresterii economice; · imaginea societatii în fata tertilor; · modul în care societatea isi stapâneste tehnologia; · calitatea personalului. Din cele de mai sus rezulta ca într-o negociere valoarea retinuta cel mai adesea este o sinteza a diferitelor metode de apreciere; aceasta sinteza reprezinta o valoare multicriteriu. Capitalul social se evalueaza în contabilitate la valoarea nominala, care este reprezentata de sumele evidentiate pe actiuni sau parti sociale. Marimea valorii actiunilor sau partilor sociale este stabilita înca de la înfiintarea întreprinderilor prin actul constitutiv al acestora si poarta denumirea de valoare nominala. Aceasta reprezinta o fractiune din capitalul întreprinderii , stabilita în marimi egale si serveste la calcularea capitalului social. Valoarea nominala În principiu capitalurile se evalueaza si înregistreaza în contabilitate la valoarea nominala. Valoarea nominala este valoarea stabilita prin actul constitutiv al societatii si cu care acesta se înmatriculeaza la Registrul Comertului de la Camera de Comert si Industrie. Aceasta valoare poate fi majorata sau diminuata numai în anumite situatii stabilite prin lege, fiind imprimata pe actiunile societatii. Valoarea nominala = Capitalul social/Numarul de actiuni (parti sociale) Pentru capitalul social o asemenea valoare este indicata pe actiunile si partile sociale în calitatea lor de titluri de valoare.

~ 11 ~

Termenul de capital social desemneaza valoarea nominala a capitalului în cazul unei societati, oricare ar fi forma sa (societate pe actiuni, societate cu raspundere limitata, etc.). Valoarea actiunilor sau partilor sociale este apreciata prin referire la: · piata prin care se negociaza aceste actiuni (sau parti sociale); · patrimoniul societatii, ca ansamblu al performantelor trecute acumulate; · rezultatele societatii, ca indicator al acumularilor potentiale; · perspectivele pe termen mediu, ca indicator al cresterii economice; · imaginea societatii în fata tertilor; · modul în care societatea îsi stapâneste tehnologia; · calitatea personalului, etc. Evaluarea capitalului social la valoarea nominala impune calcularea si evidentierea distincta a primelor de capital (prime de emisiune, de aport si de fuziune). Deoarece actiunile, prin care este reprezentat capitalul propriu sunt titluri de valoare negociabile în sistemul de gestiune financiara a societatilor comerciale valorii nominale i se asociaza si alte categorii de valori cum sunt: valoarea de piata (venala); valoarea de rentabilitate (valoarea financiara, valoarea de randament); valoarea patrimoniala (valoarea matematica-intrinseca). Valoarea de piata (bursiera, venala ) este o valoare de cumparare-vânzare a actiunilor stabilita la bursa de valori pe baza raportului dintre cerere si oferta, raport numit cotatie sau curs bursier. În general, în cazul societatilor ale caror actiuni sunt cotate la bursa vom avea: Valoarea de piata (capitalizare bursiera) = Numar de actiuni x Curs bursier Pretul de piata al unei actiuni este determinat de: · dividendele asteptate de actionari; · stabilitatea financiara a societatii; · situatia activului industrial al societatii; · situatia generala a pietei de capital; · limita ratei dobânzii în acel moment, opozabila pietei financiar-bancare. Când rata dobânzii este ridicata, societatile pe actiuni reprezinta un risc mare pentru investitori, deoarece ei vor prefera investitiile temporare sub forma depunerilor la banca si titlurilor de plasament.

~ 12 ~

Daca se cere un pret prea mare, societatea comerciala nu va gasi un garant si nici investitori doritori sa cumpere actiuni. În acest caz, capitalizarea bursiera nu va reprezenta nici macar valoarea patrimoniala. Piata bursiera apreciaza o societate comerciala nu dupa valoarea patrimoniului sau în prezent, ci dupa previziunile privind evolutia si câstigurile viitoare. Pentru o societate comerciala ce vizeaza o crestere de capital prin aporturi în numerar, în strânsa legatura cu valoarea de piata si valoarea nominala a actiunilor este pretul de emisiune sau cursul de active care trebuie plati de catre toate persoanele care subscriu actiunile în momentul emiterii lor. Acesta poate fi egal cu valoarea nominala - curs suprapari sau inferior valorii nominale - curs subpari. O buna imagine pe piata îi asigura în acelasi timp un pret ridicat si un plasament usor al titlurilor, ceea ce-i permite sa obtina resurse suficiente în conditii favorabile. În acest fel, problema evaluarii actiunilor pe piata e o variabila importanta a politicii de finantare pentru o societate comerciala care intentioneaza sa recurga la cresterea capitalului. Valoarea de rentabilitate îmbraca doua forme si anume: a) Valoarea financiara Valoarea financiara este data de raportul dintre dividendul distribuit pe o actiune si rata medie a dobânzii pe piata. Valoarea financiara = Dividendul distribuit pe o actiune/Rata medie a dobânzii pe piata Rata dobânzii este cea corespunzatoare titlurilor cu venit fix (obligatiuni), iar dividendul luat în calcul poate fi reprezentat fie de media dividendelor distribuite în cursul ultimilor 5 ani, fie de dividendul distribuit la sfarsitul exercitiului financiar încheiat. b) Valoarea de randament Valoarea de randament este data de raportul dintre dividendul distribuit pe o actiune, la care se adauga cota de profit încorporata la rezerve si rata medie a dobânzii pe piata. Valoarea de randament = (Dividendul distribuit pe o actiune + Cota parte din profit pe o actiune încorporat în rezerve)/Rata medie a dobânzii pe piata Valoarea de randament este o varianta a valorii financiare în care se tine cont si de beneficiile nedistribuite. Valoarea patrimoniala se calculeaza pornind de la situatia patrimoniala a întrprinderii. Acesta presupune valoarea matematica contabila (care este egala cu raportul dintre activul net contabil si numarul de actiuni), valoarea matematica

~ 13 ~

intrinseca (care este egala cu raportul dintre activul net intrinsec si numarul de actiuni) si valoarea de lichidare (care rezulta din vânzarea fortata a întreprinderii). Consta în calculul titlurilor pornind de la situatia patrimoniala evidentiata în bilant. În acest sens, se disting: valoarea matematica-contabila, valoarea matematica intrinseca si valoarea de lichidare. Toate relatiile de calcul specifice acestor valori pornesc de la urmatoarea structura a bilantului:

Activ fictiv

Cheltuieli de constituire Capitaluri proprii Pasiv fictiv

Activ real

Activ imobilizat

Activ circulant Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

Activ fictiv

Active de regularizare si asimilate

Prime privind rambursarea obligatiunilor

Datorii Pasiv Real

Valoarea matematica contabila a titlurilor sau valoarea bilantiera este egala cu situatia contabila neta sau activul net contabil raportat la numarul de titluri. Valoarea matematica contabila = Activul net contabil/Numarul de actiuni Relatia de calcul a activului net contabil (ANC) este de forma: ANC = Activul real - Datorii Sau ANC = Capitalurile proprii - Active fictive Activul real = Activul bilantier - Active fictive În componenta activelor fictive sunt incluse urmatoarele structuri: · cheltuieli de constituire a societatii, inclusiv cele cu emisiunea de actiuni; · activele de regularizare si asimilate;

~ 14 ~

· primele privind rambursarea obligatiunilor. Suma dintre activul real si cel fictiv reprezinta totalul activului întreprinderii, iar activele fictive includ cheltuielile de constituire, activele de regularizare si asimilate si primele privind rambursarea obligatiunilor. AN intrinsec = AN contabil + Provizioane pentru riscuri si cheltuieli - Capital subscris nevarsat Aspecte particulare ale evaluarii capitalurilor proprii ce apar cu ocazia fuziunii a doua societati comerciale Stabilirea noii imagini a capitalului social este consecinta evaluarii titlurilor întreprinderilor implicate. Valoarea acestor întreprinderi se constituie, în mod normal, în criteriu pentru evaluarea titlurilor. Valoarea întreprinderilor poate fi determinata prin mai multe metode: Metoda bazata pe valoarea patrimoniului: activul net contabil (valoarea matematica contabila) sau activul net contabil reevaluat sau corijat (valoarea intrinseca). Metoda bazata pe valoarea capitalului economic: este o valoare substantial, stabilita pe baza elementelor de active imobilizate. Aceasta valoare poate sa includa, de asemenea, necesarul de fond de rulment (finantat, în principiu, de fondul de rulment necesar exploatarii). Metoda bazata pe rentabilitate: presupune calculul unei valori prin actualizarea dividendelor, beneficiilor realizate, fluxurilor financiare, sau capitalizarii marjei brute de autofinantare. Din motive legate de obiectivitatea calculului, multe societati recurg la utilizarea metodei bazate pe valoarea patrimoniala. În general, în cazul fuziunilor, evaluarile tin cont de starea de continuitate a activitatii. Evaluarile pe baza valorilor lichidative sunt extrem de rare, deoarece fuziunile solicita crearea de noi sinergii. Totodata, daca principiul continuitatii activitatii nu este respectat, valorile lichidative se impun. Realizarea fuziunii, din punct de vedere financiar si contabil, solicita stabilirea unei "paritati de schimb". Directiva a 3-a si legislatiile nationale de data mai recenta au înlocuit termenul de "paritate de schimb" prin cel de "raport de schimb". G. Badeu si G. Bellargent definesc raportul de schimb ca fiind "numarul de actiuni ale societatii beneficiare de aporturi, la care dau dreptul o actiune (sau mai multe actiuni) ale societatii care aporteaza". Iar J.Hemard, F. Tierre si P.Mabilat, evocati în aceeasi lucrare, precizeaza ca "determinarea raportului de schimb trebuie sa se realizeze cu grija, astfel încât asociatii societatilor ce dispar sa regaseasca, în cadrul

~ 15 ~

societatii în care sunt transferati, drepturi sociale potential echivalente celor pe care le pierd". Revizorii (auditorii) care participa la fuziune trebuie sa verifice daca valorile atribuite actiunilor societatilor participante la operatie sunt relevante si daca raportul de schinb este echitabil. Directiva a 3-a insista asupra necesitatii "de a asigura o informatie adecvata si cât se poate de obiectiva actionarilor societatilor care fuzioneaza si de a garanta o protectie corecta a drepturilor lor. Ori, aceasta protectie trece, în mod obligatoriu, prin caracterul relevant, rational sau echitabil al raportului de schimb. În practica fuziunilor sunt utilizate doua metode de determinare a raportului de schimb: · prin evaluarea aporturilor; · pe baza de negociere. a) Prima metoda presupune parcurgerea urmatorilor pasi operationali: · se calculeaza valoarea matematica contabila a actiunilor pentru fiecare societate în parte = (Capital social + Rezerve)/Numar de actiuni; · se determina aportul societatii absorbite în cadrul societatii absorbante, astfel: Capital social + Rezerve = Activ realizat - Datorii (pentru societatea absorbita) · se determina numarul de actiuni pentru remunerarea aportului societatii absorbita în cadrul societatii absorbante = aportul societatii absorbite/ valoarea matematica contabila; · se determina astfel raportul de schimb stabilit pentru evaluarea aporturilor. b) A doua metoda presupune realizarea unei comparatii multicriteriu între cele doua societati. Comparatia trebuie sa vizeze aspecte de ordin contabil, economic, tehnic si, eventual, uman: · studiul contabil permite sa se cunoasca gradul de validitate al documentelor financiare si sa se "omogenizeze" prezentarea conturilor, atunci când optiunile societatilor implicate în operatia de fuziune sunt diferite; · studiul economic permite sa se cunoasca aspectele comerciale si financiare generale; · studiul tehnic permite cunoasterea potentialului productiv al societatilor si evaluarea mijloacelor de productie. Compararea diferitelor expresii ale criteriilor emanate din domeniile enuntate mai sus conduc la determinarea unui raport de schimb (paritati) de ansamblu, ca expresie a pozitiei obiective a fiecarei întreprinderi si a actionarilor sai. Acest

~ 16 ~

raport global de schimb se traduce , în urma calculelor, într-un raport de schimb unitar per actiune. 2.3. Structura capitalurilor proprii Prin structura contabila de capitaluri sunt delimitate sursele de finantare stabile ale valorilor economice constituite ca active patrimoniale ale întreprinderii. Determinativul stabil marcheaza prezenta acestor surse la dispozitia întreprinderii pe o perioada mai mare de un an. O asemenea trasatura reprezinta unul din elementele care pledeaza pentru desemnarea lor si prin notiunea de capitaluri permanente. Capitalurile proprii reprezinta totalitatea capitalurilor proprietate individuala sau ale asociatilor, care se înscriu în pasivul bilantului, precum si sursele create sau primite pe parcursul functionarii agentului economic, prezentandu-se în urmatoarea structura: · capitalul social; · primele legate de capital; · rezervele din reevaluare; · rezervele; · rezultatul exercitiului; · rezultatul reportat; · fondurile proprii; · subventiile pentru investitii; · provizioanele reglementate. Structura complexa a capitalurilor determina utilizarea unui sistem de conturi capabil sa asigure înregistrarea, urmarirea si controlul, în mod distinct a elementelor specifice din componenta lor. Libertatea de actiune, specifica economiei de piata, presupune si diversificarea cailor prin care o întreprindere îsi poate atrage noi capitaluri sau îsi poate plasa în mod rentabil propriul capital. În structura planului de conturi, clasa 1 este destinata conturilor de capitaluri în care se regasesc pe grupe conturile sintetice de gradul I si, unde este cazul, conturile sintetice de gradul II, elementele componente ale capitalurilor. Grupa 10 cuprinde conturile de capital si rezerve prin intermediul carora se înregistreaza, urmaresc si se controleaza distinct elementele specifice ale capitalului utilizând conturi sintetice de gradul II care devin conturi operationale , fie pentru a delimita momentele în care se gaseste un anumit element - în speta

~ 17 ~

pentru capitalul social - , fie pentru a reprezenta un element dupa natura si modul de constituire în cazul primelor legate de capital si rezervelor. La acestea se adauga conturile de stabilire a rezultatelor financiare si de repartizare a profitului, respectiv cele pentru evidenta subventiilor pentru investitii. 2.4. Continutul capitalurilor proprii Grupa 10 "Capital si rezerve" Contul 101 "Capital social" Capitalul social reflecta din punct de vedere al cunoasterii contabile sursa proprie de finantare a agentului economic, de procurare a elementelor patrimoniale de activ. Capitalul reprezinta partea din patrimoniul agentului economic care a fost adusa de titularul de patrimoniu si reprezinta dreptul în exclusivitate al acestuia. Capitalul individual sau social se constituie la înfiintarea agentului economic, prin aportul personal al proprietarului sau asociatilor (actionarilor). Din punct de vedere economic, financiar si juridic, capitalul constituie conditia de baza pentru crearea si functionarea unei firme (agent economic). Capitalul individual sau social are un caracter avansabil, adica el se depune de catre proprietarul individual sau de catre asociati în momentul înfiintarii firmei sau a comasarii (fuziunii) cu alte firme. Formarea capitalului se realizeaza fie direct, prin aportul partii respective de capital de catre titularul acestuia, la înfiintarea firmei, fie pe calea subscrierii unor angajamente, de a face un aport în bani sau în natura, la înfiintarea (constituirea) firmei si într-o anumita perioada de timp. Astfel, capitalul social al unei întreprinderi poate fi surprins în doua ipostaze distincte: a) capital social subscris si nevarsat (1011), ipostaza care reflecta în termeni precisi angajamentul (subscrierea) asociatilor sau actionarilor de a varsa la o anumita data o suma de bani sau bunuri în natura la capitalul social al firmei; b) capitalul social subscris varsat (1012), care reflecta capitalul subscris si varsat efectiv la termenele stabilite de catre asociati sau actionari. Pe parcursul functionarii întreprinderii, capitalul se poate majora prin emisiunea de actiuni noi, reprezentative cu aporturi în bani si/sau natura si prin operatiuni interne (încorporarea de rezerve, capitalizarea profitului exercitiului precedent, transformarea de obligatiuni în actiuni).

~ 18 ~

Reducerea capitalului se efectueaza prin rambursarea catre actionari sau asociati a unei parti din acesta, atunci când societatea îl considera prea mare în raport cu activitatea sa sau atunci cand reduce investitiile dintr-un sector sau ramura de activitate. De asemenea, reducerea de capital poate avea loc prin acoperirea de pierderi suferite în exercitiile financiare anterioare. Contul 104 "Prime legate de capital" Primele legate de capital sunt asimilate capitalurilor proprii si apar cu ocazia cresterii capitalului social, în urma operatiunilor de emitere a noi actiuni sau prin fuzionarea unitatilor patrimoniale. Primele legate de capital reprezinta diferenta dintre valoarea de emisiune (mai mare) si valoarea nominala (mai mica) a actiunilor sau partilor sociale. Dupa natura lor, primele de capital pot fi: a) prime de emisiune; b) prime de aport; c) prime de fuziune. a) Primele de emisiune (1041) apar cu ocazia cresterii capitalului social prin emisiunea de actiuni sau parti sociale, determinându-se (calculându-se) ca o diferenta între pretul de emisiune al noilor actiuni sau parti sociale si valoarea nominala a acestora. b) Primele de aport (1043) apar, de asemenea, cu ocazia cresterii capitalului social, prin aport în natura, reprezentând diferenta dintre valoarea bunurilor economice primite ca aport în natura si suma cu care a crescut capitalul social. c) Primele de fuziune (1042) intervin în cazul fuzionarii unor unitati patrimoniale, determinându-se ca diferenta între valoarea bunurilor primite prin fuziune si suma cu care a crescut capitalul social al firmei absorbante sau nou create. Contul 105 "Rezervele din reevaluare" Rezervele din reevaluare reprezinta soldul diferentelor dintre valoarea actuala (mai mare) si valoarea înregistrata în contabilitate a elementelor de active (mai mica), supuse evaluarii în conditiile legii. Diferentele rezultate din reevaluarea elementelor de active se transfera la rezerve, la capitalul social sau la alte destinatii stabilite potrivit actelor normative în vigoare. Reevaluarea se realizeaza de regula numai pentru elementele de active, de natura imobilizarilor, reevaluarea presupunând efectuarea diferentei dintre valoarea de utilitate a imibilizarii si valoarea contabila neta (valoarea contabila din care s-a scazut amortizarea).

~ 19 ~

Reevaluarile au loc în perioadele de inflatie si constau în actualizarea valorii de înregistrare a activelor imobilizate (terenuri, mijloace fixe, titluri de valoare imobilizate). Reevaluarea trebuie efectuata suficient de regulat pentru ca în bilant activele respective sa fie evaluate cât mai aproape de valoarea lor justa (de exemplu: la fiecare 3 sau 5 ani). În practica se reevalueaza cel mai adesea cladirile, care, datorita functionarii îndelungate, sufera cel mai puternic impact în perioadele caracterizate prin variatia preturilor. Contul 106 "Rezerve" Rezervele sunt surse proprii care pot fi constituite pe baza profitului sau altor surse (prime legate de capital, diferente din reevaluare, etc). Rezervele consolideaza baza materiala a unitatii, sporind capacitatea acesteia de a face fata unor conjuncturi nefavorabile si a eventualelor pierderi. În principal, rezevele se pot utiliza pentru acoperirea pierderilor sau pentru majorarea capitalului social. Rezervele întreprinderii reprezinta, în principiu, profitul sau alte resurse capitalizate în mod durabil de întreprindere pâna la o decizie contrara a organelor competente. Deci, caracteristica de baza a rezervelor este aceea ca ele se constituie si se datoreaza în raport cu cotele retinute din rezultatul exercitiului financiar sau din resurse destinate prin lege. În mod exceptional rezervele pot fi constituite si din alte elemente componente ale situatiei nete, cum sunt rezervele din reevaluare sau primele legate de capital. Structural, rezervele se împart în : rezerve legale, rezerve statutare, rezerve pentru actiuni proprii si alte rezerve. a) Rezervele legale (1061) se constituie annual, într-o anumita proportie, din profitul brut al unitatii patrimoniale sau din primele legate de capital, în cotele si limitele prevazute de lege, precum si din alte surse legale, fiind destinate protejarii capitalului, în cazul în care exercitiul financiar se încheie cu pierdere. Rezervele legale se constituie, conform actelor normative în vigoare, dintr-o cota de 5% din profitul brut al agentului economic, dar nu mai mare de 20%, din capitalul social al agentilor economici autohtoni, respectiv 25% din capitalul social al agentilor economici cu capital integral sau partial strain. Tot în categoria rezervelor legale, se include excedentul obtinut prin emisiunea actiunilor la un curs mai mare decât valoarea nominala, daca acest excedent nu este întrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau nu este destinat amortizarilor. b) Rezervele statutare (1063) reprezinta acele fonduri a caror constituire din profitul net este stipulata în statutul societatii sau prin clauze contractuale. Ele pot

~ 20 ~

avea ca scop temperarea actionarilor de a pretinde dividende în dauna altor obligatii mai mari si mai urgente ale întreprinderii privind buna ei functionare sau alte destinatii stabilite prin statut. c) Rezervele pentru actiuni proprii (1062) reprezinta resursele de finantare constituite ca echivalent al valorii actiunilor proprii dobândite de catre o societate comerciala din propriul sau capital social. Ele se formeaza din beneficiile distribuibile din rezervele disponibile (exceptie fac rezervele legale) si din alte resurse stabilite de lege. Sunt mentionate ca pasiv pâna în momentul cesiunii sau anularii actiunilor dobândite din propriul capital social. d) Alte rezerve (1068) cuprind acele rezerve pe care le pot avea agentii economici, din surse neprevazute de lege sau de statut, ele putând fi considerate facultative, de regula, pe seama profitului net, pentru acoperirea pierderilor sau pentru alte scopuri, potrivit Adunarii Generale a asociatilor, cu respectarea prevederilor legate de domeniu. Ele sunt destinate pentru finantarea partiala sau totala a noilor investitii în imobilizari corporale, acordarea de dividende si în anii de exercitiu financiar care se încheie cu pierderi pentru rascumpararea propriilor actiuni de catre societate în vederea reducerii de capital. În categoria capitalurilor proprii sunt incluse si rezultatele pozitive sau negative reportate din anii precedenti, a caror repartizare sau acoperire a fost amânata de AGA, precum si rezultatul net al exercitiului financiar încheiat. Profitul net figureaza ca sursa proprie de finantare pâna în momentul repartizarii lui pe destinatiile stabilite prin lege sau statutul societatii comerciale. Rezultatele negative se iau în calcul cu semnul minus si, în consecinta, diminueaza capitalul propriu. La întreprinderile individuale rezultatul net este virat la capitalul individual în prima zi de deschidere a exercitiului care urmeaza realizarii sale. Contul 117 "Rezultatul reportat" Rezultatul reportat reprezinta profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita din anii precedenti. Cu ajutorul lui se tine evidenta rezultatului sau partii din rezultatul exercitiului precedent, a caror repartizare a fost amânata de Adunarea Generala a asociatilor sau actionarilor. a) Profitul nerepartizat reprezinta o sursa proprie de finantare pâna în momentul distribuirii sale pe destinatii stabilite prin lege sau prin statutul societatii comerciale. Profitul reportat se poate repartiza în exercitiile urmatoare pentru constituirea de rezerve, cresterea de capital social, dividende de plata catre actionari.

~ 21 ~

b)Pierderea neacoperita se poate acoperi din exercitiile urmatoare din: profitul curent, rezerva legala, alte rezerve sau din capitalul social. Conform legii, pierderea neacoperita din anii precedenti se poate scade din profitul brut înainte de impozitare, pe o perioada de 5 ani. Deci, permite diminuarea profitului si plata unui impozit pe profit mai mic. Contul 131 "Subventiile pentru investitii" Subventiile pentru investitii sau subsidiile de capital sunt obtinute de la buget sau de la alte întreprinderi interesate, fiind destinate achizitionarii sau crearii activelor imobilizate (subventii de echipament) sau de a finanta activitati pe termen lung (prime de dezvoltare pentru întreprinderile care creeaza noi locuri de munca). 1.3 Sistemul de documente si conturi pentru reflectarea in contabilitate a operatiilor privind capitalurile proprii

Contabilitatea capitalurilor se conduce cu ajutorul contului 101 "Capital". Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta capitalului subscris si varsat în natura si/sau numerar de catre actionarii/asociatii unei societati, precum si evidenta majorarii sau reducerii capitalului.

În credit se înregistreaza: · capitalul subscris în natura si/sau numerar, capitalul majorat

prin subscriptie publica sau emisiune de noi actiuni, precum si capitalul preluat în urma operatiei de fuziune prin absorbtie cu alte persoane juridice prin debitul contului 456:

· rezervele destinate majorarii capitalului prin debitul contului 106; · primele legate de capital încorporate în acesta prin debitul contului 104.

În debit se înregistreaza: · capitalul retras de actionari/asociati precum si capitalul lichidat cu ocazia

fuziunii sau lichidarii prin creditul contului 456; · pierderile realizate în exercitiile precedente care reduc capitalul prin

creditul contului 117; · reducerea capitalului ca urmare a anularii actiunilor proprii rascumparate

prin creditul contului 502;

Contabilitatea primelor legate de capital

Contabilitatea acestor prime se realizeaza cu ajutorul contului 104 "Prime legate de capital".

~ 22 ~

În credit se înregistreaza: · valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii, aportului la

capital si din conversia obligatiunilor în actiuni prin debitul contului 456.

În debit se înregistreaza: · primele legate de capital încorporate în capitalul propriu - zis prin creditul

contului 101 (1012); · primele de capital transferate la rezerve prin creditul contului 106. Contabilitatea rezervelor din reevaluare

Contabilitatea acestora se realizeaza cu ajutorul contului 105 "Rezerve din reevaluare".

În credit se înregistreaza: · cresterea de valoare rezultata din reevaluarea imobilizarilor corporale prin

debitul conturilor 211, 212, 213, 214.

În debit se înregistreaza: · rezerva din reevaluare trecuta la rezerve prin creditul contului 106; · descresterile fata de valoarea contabila neta, rezultate din reevaluarea

imobilizarilor corporale prin creditul contului 211, 212, 213, 214.

Contabilitatea rezervelor

Contabilitatea acestora se realizeaza cu ajutorul contului 106 "Rezerve".

În credit se înregistreaza: · rezerva din reevaluare trecuta la rezerve prin debitul contului 105; · profitul net realizat în exercitiile anterioare repartizat la rezerve prin

debitul contului 117; · profitul net realizat la închiderea exercitiului curent repartizat la rezerve

prin debitul contului 129; · primele de capital trecute la rezerve prin debitul contului 104; · diferenta dintre valoarea titlurilor primite si valoarea neamortizata a

mijloacelor fixe care fac obiectul participarii în natura la capitalul social al altei persoane juridice prin debitul conturilor 261, 262, 263.

În debit se înregistreaza: · rezervele destinate majorarii capitalului social prin creditul contului 1012;

~ 23 ~

· diferenta dintre valoarea titlurilor de participare retrase sau cedate si valoarea neamortizata a mijloacelor fixe care au constituit obiectul participarii în natura la capitalul altei persoane juridice prin creditul conturilor 261, 262, 263;

· rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor realizate în exercitiile precedente prin creditul contului 117.

Contabilitatea rezultatului reportat

Evidenta rezultatului sau a partii din rezultatul exercitiului a caror repartizare a fost amânata de AGA se tine cu ajutorul contului 117 "Rezultatul reportat".

În credit se înregistreaza: · pierderile contabile ale exercitiilor precedente acoperite din profitul

exercitiului curent prin debitul contului 129; · pierderile contabile ale exercitiilor precedente acoperite din rezerve prin

debitul contului 106;

· pierderile realizate în exercitiile precedente care diminueaza capitalul social prin debitul contului 1012;

· profitul net realizat si nerepartizat prin debitul contului 121; · rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile prin debitul

conturilor de creante 411, 461, 428.

În debit se înregistreaza: · pierderile contabile realizate în exercitiul precedent prin creditul contului

121; · profitul net realizat în exercitiile precedente repartizat pentru rezerve,

participarea salariatilor la profit, varsaminte din profitul net al regiilor autonome, dividende cuvenite actionarilor prin creditul conturilor 106, 424, 446, 457;

· rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile prin creditul conturilor 280, 281, 301, 371, 401, 428, 438, 448.

Contabilitatea rezultatului exercitiului

Contabilitatea rezultatului exercitiului se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 12, din care fac parte conturile 121 "Profit si pierdere" si 129 "Repartizarea profitului".

Contul 121 tine evidenta profitului sau pierderii realizate în cursul exercitiului.

~ 24 ~

În credit se înregistreaza: · la sfarsitul lunii, soldul creditor al conturilor din clasa 7 (701 => 786); · pierderea contabila reportata prin debitul contului 117. În debit se înregistreaza: · la sfarsitul lunii, soldul debitor al conturilor de cheltuieli (601 => 698); · profitul net realizat în exercitiul precedent si nerepartizat prin creditul

contului 117; · profitul net realizat în exercitiul precedent care a fost repartizat pe

destinatii prin creditul contului 129.

Contul 129 tine evidenta repartizarii profitului realizat în exercitiul curent. Contabilitatea analitica se tine pe destinatiile profitului stabilite conform legii.

În debit se înregistreaza: · rezervele constituite din profitul realizat în exercitiul curent prin creditul

contului 106; · acoperirea pierderilor contabile realizate în exercitiile precedente din

profitul realizat în exercitiul curent prin creditul contului 117; · sumele repartizate pentru participarea salariatilor la profit, dividende,

varsaminte din profitul net al regiilor autonome prin creditul conturilor 424, 457,446.

În credit se înregistreaza: · profitul net realizat în exercitiul precedent care a fost repartizat pe

destinatii legale prin debitul contului 121. Contabilitatea subventiilor pentru investitii

Contabilitatea subventiilor pentru investitii se realizeaza cu ajutorul contului 131 "Subventii pentru investitii".

În credit se înregistreaza : · valoarea subventiilor pentru investitii primite sau de primit prin debitul

conturilor 512, 445; · valoarea brevetelor, licentelor, altor drepturi si valori asimilate primite cu

titlu gratuit prin debitul contului 205; · valoarea terenurilor si mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit prin debitul

conturilor 211, 212, 213, 214.

În debit se înregistreaza:

~ 25 ~

· partea din subventiile pentru investitie restituita sau de restituit prin creditul conturilor 512, 462;

· cota parte a subventiilor pentru investitii trecute la venituri corespunzator amortizarii calculate prin creditul contului 758.

1.4 Recunoasterea si determinarea in bilanțul contabil a capitalurilor proprii si analiza evolutiei acestora Pentru a analiza rolul si ponderea capitalului social, in cazul surselor proprii de finantare ale intreprinderii, este necesara o analiza a structurii patrimoniale a intreprinderii. 66 Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv dinamica acestuia, precum si a raporturilor dintre diferitele elemente patrimoniale si a schimbarilor intervenite in situatia mijloacelor si a resurselor, determinate de activitatea desfasurata in cadrul exercitiului. In acest scop, se utilizeaza ultimul bilant al firmei: an 2011: Indicatori din BILANT lei Active imobilizate TOTAL2505010 Active circulante TOTAL, din care 1571024 Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, Creante 5453971 Capitaluri - Total, din care 2927208 Capital social subscris si varsat 238600 Datorii Total 0 Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE Cifra de afaceri18655866 Venituri totale 18983983 Cheltuieli totale 18061053 Profitul brut al exercitiului 804301 Profitul net al exercitiului 674469

~ 26 ~

CAPITOLUL. 2. Studiu de caz cu privire la operatiunile financiar contabile

efectuate cu elemente de capital propriu

2.1Prezentarea generala a companiei

Date despre companie:

Persoana juridica: SC ROMCAT GIC METAL SA

Adresa: Curtea de Arges, Str. Valea Iasului, Nr 150, Judetul : ARGES

Nr ORC: J03/6/1999

Forma de proprietate: 34-Societati comerciale pe actiuni

Activitatea preponderenta (Cod si denumire clasa CAEN): 2932- Fabricarea

altor piese si accesorii pentru autovehicule si pentru motoare de autovehicule

Cod de identificare fiscala: RO11364546

Date despre activitate:

SC ROMCAT GIC METAL SA este o societate cu capital integral privat si

are ca obiect de activitate proiectarea, dezvoltarea, fabricarea, vanzarea si

marketingul sistemelor de esapament pentru motoare cu combustie interna inclusiv

convertori catalitici, a insertilor metalici pentru scaune auto si reperelor de mic

presaj pentru o gama larga de autoturisme.

Activitatea societatii este structurata in sectii cu urmatoarele profile de

productie:

A. Sectia “Montaj Tobe Esapament” produce:

- sisteme complete esapament si convertori catalitici pentru

autoturismele Dacia,

- sisteme esapament pentru diferite masini straine

B. Sectia „Tevi” produce:

~ 27 ~

- inserti metalici pentru scaune – prim montaj Automobile Dacia

- inserti metalici pentru vehicule tip microbus – export in Franta

- guri de umplere pentru sistemul de alimentare cu carburant

- diferite confectii metalice din teava pentru industria auto si non-auto

C. Sectia „Debitare-Presaj” produce:

- repere metalice din tabla si teava obtinute prin presaj usor debitari de

tevi

- repere/subansamble pentru sectiile de montaj ale societatii

D. Sectia „Sisteme esapament din inox – Prototipuri” produce:

- sisteme de esapament din otel inoxidabil pentru autoturisme Dacia si

masini straine

- ornamente esapament – accesorii de origine Dacia

SC ROMCAT GIC METAL SA si-a inceput activitatea in anul 1999 in

aceeasi locatie in care functioneaza si astazi, fiind de atunci membra a Grupului

Industrial de Componente (GIC), grup de companii in totalitate dedicate industriei

auto.

Inca de la inceput compania a depus toate eforturile in ceea ce priveste

productia si sistemul de management al calitatii, ajungand astazi sa detina

certificare SMI (SMC – SR EN ISO 9001:2008, SMM – SR EN ISO 14001:2005 si

SMS – SR OHSAS 18001:2008) .

PRINCIPALII CLIENTI : Nr. crt Clienti directi

Clienti indirecti

1 GIC NOSAG METAL SRL JOHNSONS CONTROL

~ 28 ~

2 AUTOMOBILE DACIA SA 3 EUROTEHNIC INDUSTRIES MIA ELECTRIC

4 OMNIUM DISTRIBUTION

Preturile se negociaza in functie de costul materiei prime, manoperei, al

utilitatilor si alte servicii ce se impun a se efectua de ROMCAT GIC METAL S.A.,

fiind revizuite la intervale agreate cu clientul.

Societatea comerciala are un numar de 113 salariati cu contracte de munca cu durata nedeterminata.

Date financiare:

Conform bilantului contabil pe anul 2011, societatea comerciala a realizat: - lei -

Explicatie 31.12.2011 Cifra de afaceri 18.630.048 Venituri totale 19.139.620 - exploatare 18.983983 - financiare 155.637 - extraordinare Cheltuieli totale 18.335.319 - exploatare 18.061.053 - financiare 274.266

~ 29 ~

- extraordinare Profit brut 804.301 - exploatare 922.930 - financiare -118.629 - extraordinar Impozit pe profit 129.832

Profit net 674.469

Din datele de mai sus, rezulta ca societatea a înregistrat profit la

activitatea de exploatare, de 922.930 lei, în timp ce la activitatea financiară a

înregistrat o pierdere de 118.629 lei.

Pierderea financiara este generata de dobanzi bancare si diferente de

curs valutar, aferente creditului de 600.000 euro, contractat la UniCredit Tiriac

Bank si de diferente de curs valutar aferente platilor furnizorului de teava, OCSA

Italia.

Comparativ cu prevederile bugetului pe anul 2011, realizările se prezintă

astfel: - lei -

2011 Prevazut

Realizat

Realiz/ Prev %

1. Venituri totale

2. Cheltuieli totale ,

din care :

Materii prime si materiale

Chelt. cu salarii, tichete masa şi

15.945.000

15.416.767

10.204.180

3.327.450

19.139.620

18.335.319

12.560.416

3.595.219

120%

119%

123%

108%

~ 30 ~

prot. soc.

Chelt. cu energia

Chelt.financiare

3. Rezultat brut

301.055

205.000

528.233

317.074

274.266

804.301

105%

133%

152%

Neincadrarea in veniturile şi cheltuielile prevazute in buget se datoreaza:

Majorarii comenzilor de la GIC Nosag Metal si Automobile Dacia (accesorii

auto);

Introducerea in fabricatie a proiectului “inserti metalici pentru scaune auto”

destinate clientului francez MIA ELECTRIC (impreuna cu partenerul

EUROTEHNIC INDUSTRIES PITESTI);

Cresterii pretului la materia prima (teava) aprovizionata de la OCSA Italia, in

trimestrul II.

Societatea s-a aflat în ultimii 2 ani într-un proces de înnoire şi modernizare a

capacităţilor tehnologice prin achiziţia de mijloace fixe (masina de debitat tevi

BEWO; masina de indoit tevi BLM; motostivuitor HYUNDAY 2,5 T; presa

mecanica 250 TF) şi modernizarea cladirilor de birouri si productie.

Referitor la obligatiile fata de bugetul statului, societatea nu inregistreaza

datorii restante.

Organizarea si conducerea companiei:

Compania are organizata contabilitatea in compartiment distinct, condus de

contabil-sef potrivit Legii Contabilitatii Nr.82/1991, republicata.

Legislatia in domeniul contabilitatii aplicata de societatea comerciala, pe baza

careia s-au elaborat prezentele politici contabile, este reprezentata de urmatoarele:

~ 31 ~

- Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata;

- Ordinul ministrului finantelor publice nr.3055/2009 pentru aprobarea

Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene;

- Ordinul ministrului finantelor publice nr.2861/2009 pentru aprobarea Normelor

privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,

datoriilor si capitalurilor proprii;

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1826/2003 pentru aprobarea

Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea

contabilitatii de gestiune;

- Ordinul ministrului economiei si finantelor nr.3512/2008 privind documentele

financiar-contabile;

- Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si

completarile ulterioare.

Potrivit Legii contabilitatii nr.82/1991 republicata, societatea nu se incadreaza

in categoria entitatilor ale caror situatii financiare anuale sunt supuse auditului

financiar. Insa, la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar, societatea SC ROMCAT

GIC METAL SA este verificata de o comisie de cenzori, inainte de aprobare de

catre Consiliul de Administratie.

Prin modul de organizare a contabilitatii, în cadrul societatii se asigura:

întocmirea documentelor justificative pentru orice operatiune care

afecteaza patrimoniul societatii;

înregistrarea în contabilitate a operatiunilor patrimoniale;

inventarierea patrimoniului;

întocmirea bilantului contabil;

controlul tuturor operatiunilor patrimoniale efectuate;

~ 32 ~

furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia

patrimoniului si a rezultatelor societatii comerciale;

Organizarea contabila se realizeaza pe doua coordonate:

1. Contabilitatea generala sau financiara, care are drept obiectiv circuitul

patrimonial al societatii luat în totalitate si structuralitatea sa ca entitate gestionara.

Scopul sau este acela de a determina situatia patrimoniului sub forma echilibrului

care trebuie asigurat, concomitent cu rezultatul global al exercitiului, bazat pe

gruparea si apoi decontarea cheltuielilor si a veniturilor în functie de natura lor;

2. Contabilitatea de gestiune, care are drept obiectiv evidenta, calculul,

analiza si controlul costurilor si al rezultatelor analitice prin prisma componentelor

activitatilor consumatoare de resurse si producatoare de rezultate: pe feluri de

produse, pe subdiviziuni organizatorice interne, componente ale societatii.

Criteriul folosit pentru delimitarea cheltuielilor si rezultatelor este cel al destinatiei

si functiei lor.

În cadrul societatii comerciale, sunt utilizate atât conturi de venituri si

rezultate analitice corespunzatoare cât si conturi de cheltuieli, pe destinatii si de

calculatie a costurilor.

În legatura cu contabilitatea interna de gestiune, se cuvine a fi subliniate

urmatoarele aspecte constatate:

contabilitatea mijloacelor fixe se tine pe categorii si pe fiecare obiect de

evidenta în parte;

materialele de natura obiectelor de inventar de mica valoare sau scurta

durata se înregistreaza pe cheltuieli integral;

contabilitatea valorilor materiale se tine cantitativ si valoric;

~ 33 ~

contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli dupa natura lor;

contabilitatea clientilor, furnizorilor si a celorlalte creante si obligatii, se

tine pe categorii precum si pe fiecare persoana;

contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri dupa natura lor,

compatibile cu cheltuielile pe care le-au generat de asa maniera încât

rezultatele financiare si profitul, se pot determina lunar.

În cadrul societatii comerciale, sunt utilizate trei categorii de documente

contabile:

documentele justificative, prin care se evidentiaza efectuarea ca atare a

operatiunilor economice, aceste documente formând majoritatea în totalul

documentelor utilizate;

documente de evidenta si prelucrare contabila;

documente de sinteza si raportare contabila si financiar- fiscale.

Din categoria documentelor justificative, se utilizeaza:

documentele primare întocmite în unitatile de desfacere;

documentele centralizatoare întocmite pe baza documentelor primare,

distinct pe fiecare operatiune.

Ca elemente generale, documentele primare întocmite de societate, cuprind:

denumirea documentului (factura, chitanta, bon, etc.);

numarul de ordine;

data si locul întocmirii;

felul operatiunii cu indicarea elementelor cantitative si valorice;

semnatura persoanelor implicate, si dupa caz, aprobarea si confirmarea

datelor de catre persoanele abilitate;

~ 34 ~

semnatura de autorizare prin control a legalitatii operatiunii.

Societatea comerciala, are organizata arhiva pentru pastrarea documetelor în

limitele termenelor prevazute de lege astfel încât este asigurat oricând accesul

retroactiv si controlul activitatii desfasurate.

Între documentele justificative principale utilizate mentionam:

notele de receptie si constatare de diferente (tipizate);

bonurile de cosum (tipizate);

avizele de însotire a marfurilor (tipizate);

pentru mijloacele banesti si decontari, chitante, chitante fiscale, facturi

(tipizate);

pentru salarii si alte drepturi de personal, state de salarii, liste de avans

chenzinal, ordine de deplasare (tipizate).

Pentru prelucrarea informatiilor cuprinse in documentele justificative,

societatea comerciala utilizeaza urmatoarele registre contabile: registru-jurnal,

registrul-inventar si registrul Cartea Mare.

În registrul-jurnal sunt înregistrate operatiunile patrimoniale în ordinea lor

cronologica, dupa data întocmirii documentelor sau intrarii lor în unitate. În cazul

operatiunilor multiple, de aceeasi natura privind acelasi loc de activitate,

operatiunile se recapituleaza si într-un document centralizator.

În registrul-inventar, se înregistreaza toate elementele patrimoniale de activ

si de pasiv, grupate dupa natura lor, potrivit posturilor din bilantul contabil,

inventariate, potrivit legii. Elementele patrimoniale din registrul-inventar au la

~ 35 ~

baza listele de inventariere ori alte documente ce stau la baza posturilor din bilant.

Este utilizat registrul-inventar tipizat.

In registrul Cartea Mare sunt înscrise lunar înregisrarile care s-au efectuat în

registrul-jurnal. Registrul sta la baza întocmirii balantei de verificare lunare.

Balanta de verificare serveste la întocmirea bilantului.

2.2. Contabilitatea capitalului social

Capitalul social reprezinta o componenta a capitalurilor proprii care exprima

valoarea totala a aporturilor subscrise si/sau depuse de actionari sau asociati.

Capitalul social se poate majora prin noi aporturi in natura sau numerar, prin

incorporarea rezervelor si a profiturilor etc. Uneori se impune micsorarea

capitalului social, care poate avea drept cauze retragerea unor asociati, acoperirea

pierderilordin anii precedenti, redimensionarea capitalului in functie de volumul

activitatii etc.

Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati,

cuprinzand numarul si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale subscrise

si varsate.

In prezent, s-a simplificat procedura de constituire a societatilor comerciale, care cuprinde, in principal, urmatoarele etape:

- intocmirea si autentificarea actului de constituire;

- depunerea actului constitutiv la Oficiul Registrului Comertului in vederea

inmatricularii si eliberarea certificatului de inregistrare, in termen de 15 zile

de la data incheierii actului constitutiv;

~ 36 ~

- inscrierea la organul fiscal teritorial si obtinerea codului unic de inregistrare

fiscal.

Capitalul social este divizat in actiuni la societatile de capitaluri si in parti

sociale la societatile de persoane.

2.2.1. Constituirea capitalului social

Capitalul social total subscris de actionari in numerar este de 364.600 lei, din

care efectiv varsat 238.600 lei. Capitalul social total se imparte in 36.460 actiuni

nominative, dematerializate, prin inscriere in cont, egale, fiecare in valoare de 10

lei, repartizate proportional cu aporturile actionarilor, astfel :

Nr. Crt.

ACTIONARUL Numar actiuni

Valoare (RON)

Procent %

1 S.C. Borla Performance Industries

5.538 55.380 15.1893

2 S.C.Subansamble Auto S.A. 8.676 86.760 23.796 3 S.C. Amat S.A. 2.030 20.300 5.5677 4 S.C. TPS S.A. 738 7.380 2.0241 5 S.C. Omnium Distribution

S.R.L. 18.000 180.000 49.3692

6 Persoane fizice 1.478 14.780 4.0537 TOTAL 36.460 364.600 100%

a) subscrierea capitalului social conform actelor constitutive:

456 "Decontari cu asociatii = 1011 "Capital subscris 364.600

privind capitalul" nevarsat"

~ 37 ~

b) varsarea capitalului:

5121 "Conturi la banci în lei" = 456 " Decontari cu asociatii privind

capitalul" 238.600

c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris varsat"

238.600

d) varsarea ulterioara a capitalului, se va face in anul 2012, conform actului

constitutiv:

5121 "Conturi la banci în lei" = 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul"

126.000

e) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

~ 38 ~

1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris varsat"

126.000

2.2.2. Majorarea capitalului social

A. Majorarea prin emisiunea de noi parti sociale.

Consiliul de administratie al societatii, hotaraste majorarea capitalului social

prin emisiunea unui pachet de 750 actiuni, cu valoare nominala de 10 lei, care se

vor achita ulterior în numerar.

a) subscrierea partilor sociale: 750 * 10 = 7.500 lei

456"Decontari cu asociatii = 1011"Capital subscris nevarsat"

7.500

privind capitalul"

b) efectuarea varsamintelor de catre asociat:

5311 "Conturi la banci în lei" = 456 "Decontari cu asociatii

7.500

privind capitalul"

c) trecerea capitalului subscris nevarsat:

~ 39 ~

1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris varsat"

7.500

B. Majorarea capitalului social prin aporturi în natura.

Consiliul de administratie hotaraste majorarea capitalului social prin

acceptarea unui aport în natura concretizat într-un utilaj evaluat la 200.000 lei.

a) subscrierea aportului în natura:

456 "Decontari cu asociatii = 1011 "Capital subscris nevarsat"

200.000

privind capitalul"

b) intrarea în patrimoniu a aportului subscris:

2133 "Mijloace de transport" = 456 "Decontari cu asociatii

200.000

privind capitalul"

c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris varsat"

200.000

~ 40 ~

C. Majorarea capitalului social prin încorporarea unor rezerve

Consiliul de administratie hotaraste majorarea capitalului social prin

încorporarea unor rezerve de 10.000 lei.

105 "Rezerve din reevaluare"= 1012 "Capital subscris varsat"

10.000

D. Majorarea capitalului social prin încorporarea profitului.

Consiliul de administratie hotaraste încorporarea sumei de 101.179 lei, din profitul

reportat în capitalul social, proportional cu aporturile actionarilor :

117 "Rezultatul reportat" = 1012 "Capital subscris varsat"

101.179

2.2.3. Diminuarea capitalului social

A. Diminuarea capitalului social în vederea acoperirii unei pierderi.

Se hotaraste diminuarea capitalului social cu 178.602 lei în vederea acoperirii

unei pierderi reportate din exercitiile precedente.

~ 41 ~

1012 "Capital subscris varsat" = 117 "Rezultatul reportat"

178.602

B. Diminuarea capitalului social prin retragerea unui actionar:

Un actionar se retrage din afacere si i se restituie contravaloarea aportului

social în suma de 20.300 lei.

a) suma achitata actionarului care se retrage:

456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" = 5121 "Conturi la banci în lei"

20.300

b) înregistrarea diminuarii capitalului social, dupa finalizarea formalitatilor

juridice privind diminuarea capitalului social:

1012 "Capital subscris varsat" = 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul"

20.300

~ 42 ~

2.3. Contabilitatea rezervelor

Rezervele reprezinta în principiu beneficii capitalizate în mod durabil de

societate pana la o decizie contrara a organelor autorizate. Deci ele se constituie in

raport cu cotele distribuite din beneficiile anului.

În mod exceptional rezervele se mai pot constitui si din alte resurse cum

sunt diferentele din reevaluare si primele de capital.

Structural, rezervele se împart în rezerve legale, rezerve pentru actiuni

proprii,rezerve statutare si alte rezerve.

Rezervele legale se constituie în proportie de cel putin 5 % din profitul

contabil anual înainte de impozitare (profitul brut) pâna la limita când rezerva

atinge 20 % din capitalul social la societatile comerciale cu capital autohton si

regiile autonome. Se precizeaza ca sumele utilizate pentru constituirea sau

majorarea fondului de rezerva sunt deductibile la determinarea profitului

impozabil, în limita a 5 % din profitul anual, pâna ce acesta va atinge a cincea

parte din capitalul social.

Legea societatilor comerciale prevede ca în rezervele legale se include si

excedentul obtinut prin emisiunea actiunilor la un curs mai mare decât valoarea

lor nominala, daca acest excedent nu este întrebuintat la acoperirea cheltuielilor de

emisiune sau destinat amortizarilor.

Prin scopul lor rezervele legale sunt destinate sa protejeze capitalul social

în cazul în care exercitiile financiare s-au încheiat cu pierderi.

Rezervele statutare se constituie anual din beneficii nete ale unitatilor

patrimoniale, conform prevederilor din statutul acestora. Ele pot avea ca scop

~ 43 ~

temperarea asociatilor de a pretinde dividende în dauna altor obligatii mai mari si

mai urgente ale întreprinderii privind functionarea sa normala.

Alte rezerve prevazute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe

seama beneficiilor si din alte surse, cum sunt primele legate de capital, fiind

destinate acoperirii pierderilor, cresterii capitalului social, acordarii de dividende

si în anii de exercitiu financiar care se încheie cu pierderi, pentru rascumpararea

propriilor actiuni de catre societate si alte destinatii stabilite prin hotarârea

generala a asociatilor.

2.3.1. Rezerve legale

SC ROMCAT GIC METAL SA constituie rezerve legale pe baza

urmatoarelor informatii extrase din evideta contabila de la sfârsitul exercitiului

financiar:

capital social: 16.800 lei;

venituri obtinute: 1.448.217 lei;

cheltuieli efectuate: 1.306.042 lei.

a) Se calculeaza:

profitul brut: 142.175 lei;

rezervele legale repartizate din profitul brut: 7.109 lei. (5%)

b) Formula contabila privind repartizarea la rezerve legale a unei parti din profitul

brut:

~ 44 ~

129 “Repartizarea profitului” = 1061 “Rezerve legale” 7.109

2.3.2. Rezerve statutare

Se înregistreaza în contabilitate urmatoarele operatiuni:

a) Se constituie din profitul net al exercitiul curent rezerve statutare în suma de

10.000 lei:

129 “Repartizarea profitului” = 1063 “Rezerve statutare” 10.000

b) Se constituie din profitul reportat rezerve statutare în suma de 20.000 lei:

117 “Rezultatul reportat” = 1063 “Rezerve statutare” 20.000

c) Se utilizeaza rezerve statutare pentru acoperirea unei pierderi din exercitiul

precedent în suma de 40.000 lei:

~ 45 ~

1063 “Rezerve statutare” = 117 “Rezultatul reportat” 40.000

2.3.3. Alte rezerve

a) Se constituie din profitul net al exercitiului curent alte rezerve în suma de

10.000 lei:

129 “Repartizarea profitului” = 1068 “Alte rezerve” 10.000

b) Se constituie din profitul reportat alte rezerve în suma de 20.000 lei:

117 “Rezultatul reportat” = 1068 “Alte rezerve” 20.000

c) Se încorporeaza în alte rezerve, rezerve din reevaluare în valoare de 50.000 lei:

105 “Rezerve din reevaluare” = 1068 “Alte rezerve” 50.000

~ 46 ~

d) Se utilizeaza alte rezerve pentru acoperirea unei pierderi din exercitiul

precedent în suma de 40.000 lei:

1068 “Alte rezerve” = 117 “Rezultatul reportat” 40.000

2.4. Contabilitatea rezultatului reportat

În categoria capitalurilor proprii se includ si rezultatele reportate din exercitiile

precedente a caror decizie de repartizare a fost amânata de adunarea generala a

asociatilor. Profitul figureaza ca sursa proprie de finantare pana în momentul

distribuirii sale pe destinatiile stabilite prin lege si statutul întreprinderii societare,

iar pierderea pâna la acoperirea sa din rezultatul exercitiului urmator sau din

rezervele destinate în acest sens.

~ 47 ~

Rezultatul sub forma de profit sau pierdere obtinut în exercitiile anterioare a carui

decizie de repartizare a fost amânata pentru exercitiile urmatoare se înregistreaza

la contul 117 "Rezultatul reportat” reprezentând profitul nerepartizat, respectiv

pierderea neacoperita". Se crediteaza cu rezultatul reportat sub forma de profit, se

debiteaza cu rezultatul reportat sub forma de pierdere. Ulterior, cu ocazia admiterii

deciziei de repartizare a rezultatului, contul se crediteaza cu acoperirea pierderii

din profitul realizat în perioada curenta, din rezervele constituite sau prin

decontare asupra capitalului social. Se debiteaza cu profitul reportat destinat prin

repartizare cresterii rezervelor sau capitalului social. Soldul debitor reprezinta

pierderea nerepartizata, iar soldul creditor, profitul nerepartizat.

a) Se reporteaza pierderea contabila realizata în exercitiul precedent în suma de

10.000 lei:

117 “Rezultatul reportat” = 121”Profit sau pierdere” 10.000

b) Se acopera din rezerve legale o piedere contabila precedenta în suma de 8.000

lei:

1061 “Rezerve legale” = 117 “Rezultatul reportat” 8.000

c) Se reporteaza profitul net realizat în exercitiul precedent în suma de 10.200 lei :

~ 48 ~

121 ”Profit sau pierdere” = 117 “Rezultatul reportat” 10.200

e) Se repartizeaza profitul reportat la reserve statutare în suma de 3.000 lei:

117“Rezultatul reportat” = 1063 “Rezerve statutare” 3.000

2.5. Contabilitatea rezultatului exercitiului

Rezultatul exercițiului reprezintă, în contabilitate, diferenta dintre venituri și

cheltuieli, materializate în profit sau pierderi, motiv pentru care mai este denumit și

Contul de profit si pierdere.

În situația în care veniturile > cheltuielile = profit,

În situatia inversa, veniturile < cheltuielile = pierderi.

Contul de profit si pierdere nu are forma unui cont obisnuit, el prezintă

veniturile și cheltuielile într-o anumită succesiune, astfel incat, pentru toti

~ 49 ~

indicatorii sau elementele din structura sa, contine date de la finele exercitiului

financiar incheiat, precum și de la sfarsitul celui precedent.

Prin compararea datelor exercițiului financiar încheiat cu datele exercițiului

financiar precedent se poate concluziona dacă activitatea agentului economic este

rentabilă sau nerentabilă. De asemenea, prin analizarea contului de profit si

pierdere, se poate constata care dintre indicatorii realizati au influentat pozitiv sau

negativ activitatea agentului economic.

Elemente de cheltuieli în exercițiul financiar

Elemente de venituri în exercițiul financiar

1. Costurile de producție ale prestațiilor furnizate, pentru realizarea cifrei de afaceri

1. Mărimea netă a cifrei de afaceri

2. Costurile de distribuție 2. Alte venituri din exploatare

3. Cheltuielile generale de administratie

3. Venituri care provin din participații, cu menționarea separată a celor care provin de la întreprinderi legate

4. Dobanzi și cheltuieli asimilate, 4. Venituri care provin din alte valori mobiliare și din creanțe ale activului imobilizat,

5. Cheltuieli exceptionale 5. Alte dobânzi și venituri asimilate,

6. Impozitul asupra rezultatului 6. Venituri excepționale

a) Reportarea profitului net realizat in exercitiul financiar precedent ,

~ 50 ~

121 ” Profit si pierdere ” = 1171 “Rezultatul reportat” 10.200

b) Reportarea pierderii contabile realizate in exercitiul financiar precedent

1171 “Rezultatul reportat” = 121 ” Profit si pierdere 10.000

2.6. Analiza pozitiei financiare a SC ROMCAT GIC METAL SA

Analiza pozitiei financiare se bazeaza pe datele din bilant si cuprinde: - analiza resurselor economice controlate de intreprindere, adica analiza activelor si datoriilor; - analiza structurii financiare a activelor, datoriilor si capitalului; - analiza lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii, exprimate prin ratele acestora;

~ 51 ~

- analiza gestiunii activelor si datoriilor. Structura bilantului pune in evidenta activele, datoriile si capitalul propriu precum si relatia care exista intre acestea, respectiv pozitia financiara. Conform bilanturilor contabile patrimoniul ROMCAT GIC METAL a evoluat in ultimii 3 ani astfel:

Lei 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011

ACTIV

Imobilizari nete 843.746 954.990 2.505.010

Stocuri 896.113 1.314.770 1.571.024

Creante 4.805.935 4.563.387 5.453.971

Disponibilitati 124.329 325.843 314.161

Cheltuieli in avans - - -

TOTAL ACTIV 6.670.123 7.158.990 9.844.166

PASIV

Capitaluri proprii 1.307.127 2.072.739 2.927.208

din care: CAPITAL SOCIAL 184.600 184.600 364.600

Proviz. pt..riscuri si chelt.

- - -

Datorii 5.362.996 5.086.251 6.916.958

Conturi de regularizare -

~ 52 ~

TOTAL PASIV 6.670.123 7.158.990 9.844.166

Structura posturilor patrimoniale pe cei 3 ani se prezinta astfel:

Imobilizari - lei -

31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011

Denumire

Suma % Suma % Suma %

corporale 833.757

98.82 945.338

98,99

2.495.810

99,6

necorporale

589 0.07 252 0,03 - -

financiare

9.400 1.11 9.400 0,98 9.200 0,4

TOTAL 843.746

100.00

954.990

100,00

2.505.010

100,00

Stocuri - lei -

31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011

Denumire

Suma % Suma % Suma %

Materii prime si materiale

489.826

54.85

855.441

65,07

1.139.948

72,6

~ 53 ~

Produse finite si semifabric.

299.220

33.50

387.878

29,50

283.089

18,0

Stocuri terti

- - - - - -

Animale - - - - - -

Productie in curs de exec.

72.896

8.16 44.065 3,35 113.720

7,2

Alte stocuri

31.171

3.49 27.386 2,08 34.268 2,2

TOTAL 896.113

100.00

1.314.770

100,00

1.571.024

100,00

Creante - lei -

31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011

Denumire

Suma % Suma % Suma %

Clienti

si asimilate

4.785.645

99.58

4.541.328

99,52

5.307.681

97,3

Creante buget

- 1.770 0,04 -

~ 54 ~

Alte creante

20.289 0.42 20.289 0,44 146.290

2,7

Clienti incerti

TOTAL

4.805.935

100.00

4.563.387

100,00

5.453.971

100,00

Disponibilitati - lei -

31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011

Denumire

Suma % Suma % Suma %

Tipuri de plasament

Casa si banci

124.061

99.78

323.961

99,42

313.714

99,9

Alte valori

268 0.22 1.882 0,58 447 0,1

TOTAL 124.329

100,00

325.843

100,00

314.161

100,00

Capitaluri proprii - lei -

~ 55 ~

31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011

Denumire

Suma % Suma % Suma %

Capital social

184.600

14.12

184.600

8,91 364.600

12,5

Rezerve 50.628 3.88 50.628 2,44 61.428 2,1

Alte fonduri

- -

Subventii pt. investitii

- -

Rezultat reportat

1.071.899

82.00

1.837.511

88,65

2.501.180

85,4

TOTAL 1.307.127

100.00

2.072.739

100.00

2.927.208

100,00

Obligatii financiare

Societatea a angajat credite bancare la UniCredit Bank in suma de 2.443.765 lei la 31.12.2011.

Obligatii nefinanciare - lei -

31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011

Denumi Suma % Suma % Suma %

~ 56 ~

re

Furnizori

2.451.172

66.61

3.090.938

70,97

3.217.317

71,1

Clienti creditori

- -

Alte obligatii

1.228.727

33.39

1.264.463

29,03

1.255.876

28,1

TOTAL

3.679.899

100.00

4.355.401

100,00

4.473.193

100,00

Sursele de capital in structura si alocarea acestora au suferit modificãri de la an la an dupã cum urmeazã :

- lei -

Explicatie 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011

Capitaluri proprii 1.307.127 2.072.739 2.927.208

Capitaluri împrumutate,din care:

1.683.097 730.850 2.443.765

- bãnci 1.674.708 730.850 2.443.765

Pasive curente 3.679.899 4.355.401 4.473.193

Conturi de regularizare

TOTAL 6.670.123 7.158.990 9.844.166

Imobilizãri 843.746 954.990 2.505.010

Stocuri 896.113 1.314.770 1.571.024

Creante 4.805.935 4.563.387 5.453.971

Disponibilitãti 124.329 325.843 314.16

~ 57 ~

1

Conturi de regularizare

- -

TOTAL 6.670.123 7.158.990 9.844.166

Din datele înregistrate in bilanturile contabile întocmite pentru anii 2009, 2010 si 2011 este evidentiatã în tabelul urmator evolutia celor 3 mase financiare si pe aceastã baza echilibrul financiar al ROMCAT GIC METAL S.A.: - lei -

Explicatii 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011

Fond de rulment

Net global

471.770 1.117.749

422.198

Mijloace circulante 5.826.377 6.204.000 7.339.156

Nevoia de fond

de rulment (NFR)

2.022.149 1.522.756 2.551.802

Trezorerie -1.550.379 -405.007 -2.129.604

Marimea pozitiva a fondului de rulment reflecta capacitatea capitalurilor permanente de a finanta integral activele imobilizate si o parte din activele circulante.

Situatia bilanturilor functionale ale ROMCAT GIC METAL se prezinta astfel: -lei-

Explicatii 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011

TOTAL CAPITAL

INVESTIT, din care

1.315.516 2.072.739 2.927.208

~ 58 ~

-active imobilizate 843.746 954.990 2.505.010

-N.F.R. 2.022.149 1.522.756 2.551.802

-trezorerie -1.550.379 -405.007 -2.129.604

Principalii indicatori ce caracterizeazã finantarea si trezoreria ROMCAT GIC METAL S.A. au avut urmãtoarea evolutie în anii 2009, 2010 si 2011:

Indicatorii de lichiditate: - lei-

Explicatii 31.12.2009

31.12.2010

31.12.2011

Active circulante /datorii pe termen scurt

1.09 1,22 1,06

Valori disponibile / datorii termen

scurt (lichiditate imediata)

0.02 0,06 0,05

Creante + disponibilitati / datorii termen scurt (lichiditate redusa)

0.92 0,96 0,83

Rata lichiditatii reduse exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile, pe termen scurt, din creante si disponibilitati. O rata cuprinsa intre 0.8 si 1 reprezinta situatia optima in ceea ce priveste solvabilitatea partiala , iar SC ROMCAT GIC METAL se incadreaza la limita in acest interval.

Indicatorii de finantare - lei -

Explicatii 31.12.2009

31.12.2010

31.12.2011

Capital permanent /activ imobilizat

1.56 2,17 1,17

Fond de rulment / active circulante

0.08 0,18 0,06

~ 59 ~

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Potrivit raportarilor fãcute prin bilanturile contabile, contul de profit si pierdere al societatii s-a prezentat în perioada 2009, 2010 si 2011 astfel :

- lei -

Explicatie 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011

Cifra de afaceri 15.058.317 15.287.264 18.630.048

Venituri totale 15.391.271 15.878.957 19.139.620

- exploatare 15.311.198 15.718.158 18.983.983

- financiare 80.073 160.799 155.637

- extraordinare - -

Cheltuieli totale 14.121.415 14.930.028 18.335.319

- exploatare 13.557.591 14.695.189 18.061.053

- financiare 563.824 234.839 274.266

- extraordinare

Profit total 1.269.856 948.929 804.301

- exploatare 1.753.607 1.022.969 922.930

- financiare -483.751 -74.040 -118.629

- extraordinar - -

Impozit pe profit 185.083 135.950 129.832

Profit net 1.084.773 812.979 674.469

Eficienta activitãtii realizate de ROMCAT GIC METAL S.A. este redata de unii indicatori privind rotatia capitalurilor si rentabilitatea în utilizarea factorilor de productie dupa cum urmeazã :

Indicatorii de rotatie

~ 60 ~

Explicatii 31.12.2009

31.12.2010

31.12.2011

Cifra de afaceri / Activ total 2.25 2,14 1,9

Cifra de afaceri/ Active corporale nete

18.06 16,17 7,46

Cifra de afaceri / Active circulante

2.58 2,46 2,54

Indicatorii de rentabilitate

Explicatii 31.12.2009

31.12.2010

31.12.2011

Profit net/capital investit % 32 29 23

Profit net / activ total % 16 11 7

Profit net/ capitaluri proprii % 83 39 23

Profit brut/cifra de afaceri % 8 6 4

DIAGNOSTIC FINANCIAR-CONCLUZII

Cu toate că a operat întru-un mediu aflat într-o criză economica, S.C. ROMCAT GIC METAL S.A. a reusit să realizeze un echilibru financiar corespunzător resurselor de care a dispus in 2011

~ 61 ~

Concluzii generale. Propuneri

Contabilitatea capitalurilor asigura evidenta existentei, maririi si micsorarii

capitalurilor, a subventiilor pentru investitii si a provizioanelor pentru riscuri si

cheltuieli asimilate capitalurilor proprii, împrumuturilor pe termen lung si alte

surse cu durata de finantare mai mare de un an de zile.

Pentru contabilitate evidenta marimii si micsorarii capitalurilor constituie un

obiectiv fundamental; pe temeiul acestui obiectiv se desprind obiective

operationale pentru organizarea contabilitatii cum sunt:

dimensionarea corecta a marimii capitalului social al unitatii

patrimoniale;

protectia si cresterea marimii capitalului social;

delimitarea obligatiilor unitatii patrimoniale, a aportului la capitalul

social pe titulari - persoane fizice sau juridice aportatoare;

valorificarea capitalului prin plasamente rentabile;

asigurarea autonomiei financiare a întreprinderii prin conservarea si

dezvoltarea capitalurilor proprii.

Dupa cum se poate observa pe baza studiului de caz efectuat la ROMCAT

GIC METAL, societatea îsi asigura cu fermitate autonomia financiara prin

conservarea si dezvoltarea capitalurilor proprii. În organizarea contabilitatii

capitalurilor proprii s-a tinut seama de urmatorii factori specifici:

tipul de societate (comerciala);

forma de organizare juridica a unitatii patrimoniale si îndeosebi a

societatii comerciale (societate pe actiuni);

caile si modalitatile de constituire a capitalului social (aport în numerar).

~ 62 ~

Propun utilizarea noilor situatii financiare prevazute în bilantul contabil care

pun accentul pe defalcarea capitalurilor proprii si pe exemplificarea modalitatilor

de calcul mult mai explicite necesare utilizatorilor de informatii contabile.