Proiect Licenta Final

109
Universitatea Transilvania Braşov Facultatea de Inginerie Tehnologică Specializarea Inginerie Economică Industrială Analiza tehnico-economică a fabricării cilindrului hidraulic. Studiu de caz la societatea Hidraulica SRL. Conducător ştiinţific Şef. Lucr. Dr. Ing. Găvruş Cristina Absolvent Toader Cristina- Marina

Transcript of Proiect Licenta Final

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 1/109

 

Universitatea Transilvania Braşov

Facultatea de Inginerie Tehnologică

Specializarea Inginerie Economică Industrială

Analiza tehnico-economică a fabricării

cilindrului hidraulic. Studiu de caz la

societatea Hidraulica SRL.

Conducător ştiinţific

Şef. Lucr. Dr. Ing. Găvruş Cristina

Absolvent

Toader Cristina- Marina

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 2/109

 

Lucrare de licenţă

Braşov 2010

CUPRINS

....................................................................................................................................................3

Introducere ................................................................................................................................. 4

Capitolul 1 - Prezentarea societăţii ............................................................................................ 5

1.1. Scurt istoric ......................................................................................................................5

1.2. Concurenţi, furnizori şi clienţi ......................................................................................... 6

1.3. Organizarea întreprinderii ...............................................................................................6

1.4. Evoluţia principalilor indicatori .......................................................................................8

Capitolul 2 - Studiul tehnologic al realizării cilindrului hidraulic ..............................................9

2.1. Prezentare generală cilindrii hidraulici ............................................................................ 9

2.2. Prezentare cilindru hidraulic studiat ............................................................................ 10

2.3. Calculul regimurilor de aşchiere .................................................................................... 12

2.3.1. Calculul regimurilor de aşchiere la strunjire .......................................................... 14

2.3.2. Calculul regimului de aşchiere la găurire .............................................................. 29

2.3.3. Calculul regimului de aşchiere la lamare ................................................................ 31

2.3.4. Calculul regimului de aşchiere la filetare ............................................................... 33

2.4.Calculul normei tehnice de timp ..................................................................................... 37

2.4.1. Calculul normei tehnice de timp la strunjire ..................................................... 38

2.4.2. Calculul normei tehnice de timp la găurire ............................................................. 43

2.4.3. Calculul normei tehnice de timp la lamare ............................................................. 45

2.4.4. Calculul normei tehnice de timp la filetare ............................................................. 46

Capitolul 3- Studiul economico-financiar al realizării cilindrului hidraulic ............................. 49

3.1. Analiza situaţiei economico- financiare a SC Hidraulica SRL ...................................... 49

3.1.1. Analiza cifrei de afaceri .......................................................................................... 49

3.1.2. Analiza rezultatului din exploatare ......................................................................... 52

3.1.3. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii întreprinderii ............................................... 55

3.1.4. Analiza ratelor de rentabilitate ................................................................................ 57

3.1.5. Analiza situaţiei financiare a întreprinderii ............................................................. 62

3.2. Calculul costurilor de producţie pentru realizarea cilindrului hidraulic ........................ 64

3.2.1. Calculul costurilor directe ....................................................................................... 65

3.2.2. Calculul costurilor indirecte .................................................................................... 683.3. Calculul preţului ţintă de vânzare şi a profitului ............................................................ 69

2

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 3/109

 

Lucrare de licenţă

Capitolul 4 – Prelucrarea cilindrului hidraulic pe un centru de prelucrare ............................... 70

4.1. Generalităţi .................................................................................................................... 70

4.2. Alegerea multicriterială a centrului de prelucrare ..........................................................70

4.3. Prezentarea centrului de prelucrare ales .................................................................73

4.4. Calculul regimului de aşchiere ......................................................................................74

Calculul regimului de aşchiere la strunjire ....................................................................... 74

4.4.2. Calculul regimului de aşchiere la găurire ............................................................... 86

4.4.3. Calculul regimului de aşchiere la lamare ................................................................ 88

Calculul regimului de aşchiere la filetare ......................................................................... 89

4.5. Calculul normei tehnice de timp .................................................................................... 93

4.5.1. Calculul normei tehnice de timp la strunjire ..................................................... 93

4.5.2. Calculul normei tehnice de timp la găurire ............................................................. 96

4.5.3. Calculul normei tehnice de timp la lamare ............................................................. 97

4.5.4. Calculul normei tehnice de timp la filetare ............................................................. 97

4.6. Calculul costurilor de producţie, preţului de vânzare şi a profitului .............................. 99

4.6.1. Calculul costurilor directe ....................................................................................... 99

4.6.2. Calculul costurilor indirecte ..................................................................................101

4.6.3. Calculul preţului ţintă de vânzare şi a profitului ...................................................101

4.7. Propunere de realizare a unui departament comercial ................................................. 102

4.7.1. Generalităţi ...........................................................................................................102

4.7.2. Organizarea departamentului comercial ............................................................... 103

4.8. Calculule privind investiţia realizată ...........................................................................103

4.8.1. Generalităţi .....................................................................................................103

4.8.2. Calculul indicatorilor sfecifici investiţiilor ...........................................................105

Bibliografie ............................................................................................................................. 109

Anexe ......................................................................................................................................109

3

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 4/109

 

Lucrare de licenţă

Introducere

Lucrarea de faţă propune analiza produsului cilindru hidraulic deoarece este un produs

care se comercializează individual şi se adresează unui număr mare şi diversificat de clienţi,

fiind folosind într-un număr mare de aplicaţii.

Studiul de caz a fost realizat în cadrul SC Hidraulica SRL din oraşul Săcele, societate ce

are o experienţă în domeniu de aproape 10 ani în fabricaţia şi comercializarea cilindrilor 

hidraulici, dar şi a cilindrilor pneumatici şi telescopici.

Lucrarea a fost realizată pe baza datelor primite din interiorul firmei şi a aspectelor 

observate în cadrul vizitelor efectuate la sediul societăţii.

Lucrarea prezintă aspecte privitoare la societatea SC Hidraulica SRL şi despre produsul

analizat. Pentru acesta s-a realizat planul de operaţii pe baza desenului de execuţie primit de la

societate, s-au calculat regimurile de aşchiere şi norma tehnică de timp pentru situaţia actuală,

 precum şi costul de producţie şi preţul de vânzare ţinând cont de costurile directe şi indirecte

implicate în realizarea cilindrului hidraulic.

În continuare s-a analizat situaţia economico- financiară a firmei pe baza anumitor 

indicatori şi modele de calcul.

Ţinând cont de rezultatele obţinute s-a propus renunţarea la anumite maşini-unelte vechi şi

aducerea unui centru de prelucrare care să reducă durata de prelucrare a produsului, efortul

uman depus, dar şi numărul de rebuturi rezultate. Această înlocuire a utilajelor atrage după

sine disponibilizarea unui număr de angajaţi, de aceea s-a propus, ţinând cont de acest aspect

şi de problemele evidenţiate în analiza economico-financiară a firmei, realizarea unui

departament comercial, în care să fie implicaţi angajaţii care ar urma să fie disponibilizaţi.

Pentru realizarea celor două modificări anterior prezentate este nevoie să se reamplaseze

maşinile-unelte şi spaţiile de depozitare existente pentru a se crea spaţiul necesar realizării

departamentului comercial şi amplasării noului centru de prelucrare.

În final s-a stabilit investiţia necesară realizării acestor propuneri şi s-au calculat o serie de

indicatori specifici investiţiilor.

 

4

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 5/109

 

Lucrare de licenţă

Capitolul 1 - Prezentarea societăţii

1.1. Scurt istoric

Societatea comercială Hidraulica SRL a fost constituită în anul 1998 ca o societate cu

răspundere limitată, în conformitate cu prevederile Legii 31/1990, având un capital social în

totalitate privat şi în valoare de 10310 lei, capital rămas neschimbat pe parcursul celor 12 ani

de activitate.

Societatea şi-a început activitatea cu asamblarea furtunurilor de presiune folosind materiale

de la reprezentanţa din Germania a societăţii Dunlop Hiflex. În următorii anii, firma şi-a

diversificat activitatea desfăşurată ajungând ca în prezent să ofere activităţi de consultanţă,

execuţie, reparaţii şi comercializare pentru o gamă largă de produse din domeniul hidraulicii

şi pneumaticii (în concordanţă cu codurile CAEN din Certificatul Constatator).

Datorită extinderii gamei de produse şi servicii oferite, SC Hidraulica SRL îşi desfăşoară

activitatea în punctul de lucru din oraşul Săcele, judeţul Braşov, Str. Avram Iancu nr. 62 şi în

cadrul filialei din oraşul Otopeni, Municipiul Bucureşti, Str. Calea Bucureştilor nr. 247,

deschisă în anul 2004. De asemenea, societatea a construit noi ateliere, pe măsură ce şi-a

diversificat obiectul de activitate, şi a adăugat un parc auto, care în prezent cuprinde opt

autoturisme şi două autoutilitare.

Fig. 1.1 Produsele SC Hidraulica SRL

5

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 6/109

 

Lucrare de licenţă

1.2. Concurenţi, furnizori şi clienţi

Mediul concurenţial pe piaţa românească în domeniul hidraulic şi pneumatic este într-o

continuă creştere în ultimii ani, dar cei mai importanţi concurenţi ai societăţii sunt consideraţi:

Lasedo SRL, Lyra Prodimex SRL, Total hydraulic SRL, Hansa Flex SRL, Centrul Hidraulic

SRL. Hidraulica SRL face faţă acestui mediu concurenţial datorită faptului că oferă o gamă

mult mai largă de produse şi de servicii şi realizează produse nestandardizate, conform

cerinţelor clienţilor, oferind acestora posibilitatea de a procura produse care se găsesc foarte

greu. Prin acestea, societatea reuşeşte să obţină un avantaj competitiv pe piaţă.

Furnizorii sunt organizaţiile şi indivizii care oferă firmei inputurile (materii şi materiale,

utilaje, echipament tehnologic, energie, ambalaje, servicii, forţă de muncă informaţii etc)

necesare fabricării produselor proprii. Dintre aceştia cei mai importanţi sunt aceia care asigură

aprovizionarea cu materii prime şi materiale deoarece acestea influenţează în cea mai mare

măsură calitatea produselor fabricate. Din acest motiv, SC Hidraulica SRL apelează la firme

cu o largă experienţă, recunoscute pe plan mondial pentru profesionalismul lor şi pentru

respectarea contractelor încheiate. Câteva dintre acestea sunt: Dunlop Hiflex, Baggerman,

Darda, Economos, Aignep, Cladivari, Parker, GKN, Legris.

Clienţii existenţi, dar şi potenţiali, ai societăţii sunt toate firmele care folosesc diverse

maşini, utilaje, instalaţii, echipamente etc. din domeniul pneumatic sau hidraulic. Aceştia se

împart în două categorii: clienţi fideli care apelează mereu la firma Hidraulica SRL şi clienţi

ocazionali care au achiziţionat produse sau apelat la serviciile firmei o singură dată.

Pe parcursul celor 12 ani de activitate, societatea a reuşit să ajungă la un portofoliu

impresionant de clienţi cu care au relaţii de colaborare permanente. Câţiva dintre aceştia sunt:

Stabilus SRL, Rolem SRL, Comprest SA, Eurostrada SA, Ina Schaffler SRL, Consac SRL,

Rouleau Guichard SRL, Holzindustrie SRL, Silnef SRL, Daewoo Automobile SA etc.

1.3. Organizarea întreprinderii

Pentru asigurarea unei bune funcţionări a

societăţii şi existenţei unor relaţii bine definite în

cadrul firmei, SC Hidraulica SRL este organizată

în birouri şi ateliere :

- birou facturi

- birou personal vânzare

- sală conferinţe- birou ingineri- directori Fig. 1.2 Birou personal- vânzare

6

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 7/109

 

Lucrare de licenţă

- atelier prelucrări prin aşchiere

- atelier reparaţii

- atelier garnituri

- magazie

- atelier furtunuri

- atelier sudură

Fiecare atelier este dotat cu utilaje specifice,

universale sau specializate, (ex. Maşini de găurit,

strunguri universale, freze, maşini cu CNC Fig. 1.3 Atelier cilindrii hidraulici

 pentru prelucrare materiale metalice, maşini cu CNC pentru prelucrare materiale nemetalice,

  prese, aparate de sudură etc.) şi prevăzut cu spaţii de depozitare a materiilor prime şi

materialelor, semifabricatelor, produselor finite, sculelor. Acestea sunt amplasate pe grupe

omogene de maşini-unelte.

La asigurarea unor condiţii optime pentru desfăşurarea activităţii şi obţinerea unor piese

calitative, societatea a încheiat următoarele contracte: de salubritate,de predare deşeuri şi

rebuturi neremediabile rezultate în cadrul activităţii, de prestări serviicii de la terţi pentru

vulcanizări, debitări cu laser şi acoperiri metalice, lucrări ce nu pot fi realizate în cadrul

întreprinderii, dar sunt necesare pentru realizarea produselor.

SC Hidraulica SRL a ajuns să aibă un număr de 78 de angajaţi, în cele două puncte de

lucru, cu o înaltă calificare în domeniu. Strategia privind aceste resurse umane urmăreşte ca

 prin organizarea, recrutarea şi selecţia, dezvoltarea, promovarea şi serviciile sociale oferite să

existe în cadrul întreprinderii o forţă de muncă instruită şi motivată care să contribuie, prin

continua îmbunătăţire a performanţelor individuale şi de echipă, la satisfacerea cerinţelor 

clienţilor.

Societatea are ca şi misiune să ofere clienţilor săi produsele de care au nevoie la o calitate

superioară prin utilizarea unor materii prime şi materiale specifice, cu rapiditatea şi

 promptitudinea promisă. Acest lucru este dovedit de faptul că firma a obţinut, implementat şi

certificat următoarele certificate de calitate şi de management: ISO 9001:2001 (9001:2000),

ISO 14001:2005 (14001:2004), OHSAS 18001:2004.

În continuare societatea încearcă să ofere calitate şi promptitudine prin modernizarea

treptată a atelierelor, crearea de departamente specializate şi căutarea celor mai bune rapoturi

calitate- preţ.

7

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 8/109

 

Lucrare de licenţă

1.4. Evoluţia principalilor indicatori

O imagine de ansamblu a evoluţiei firmei, de la înfiinţare până în prezent, reiese prin

intermediul câtorva indicatori prezentaţi, sub formă grafică, în cele ce urmează.

Fig. 1.4 Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor în cadrul SC Hidraulica SRL

Fig. 1.5 Evoluţia profitului net la Hidraulica SRL

8

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 9/109

 

Lucrare de licenţă

Capitolul 2 - Studiul tehnologic al realizării cilindrului hidraulic

 

2.1. Prezentare generală cilindrii hidraulici

Cilindrii hidraulici sau motoarele hidraulice liniare sunt organe de lucru (de execuţie) care

 primesc energie hidrostatică produsă de pompele volumice, o transformă în energie mecanică

de translaţie pe care o transmit mecanismelor acţionate.[3]

Datorită avantajelor pe care le posedă, cilindrii hidraulici au o frecvenţă mare de utilizare în

sistemul de acţionare şi comandă hidraulică, precum în:

1. Industria construcţiilor 

- excavatoare;

- buldozere;

- basculante;

- camioane.

2. Transport

- platforme;

- stivuitoare;

- braţ de încărcare. Fig. 2.1 Domenii de utilizare cilindrii hidraulici

3. Agricultură

- tractoare;

- combine;

- semănători.

4. Diferite ramuri ale industriei

- utilaje industriale (roboţi industriali, maşini

speciale, prese, etc.);

- construcţii navale (bărci, vapoare); Fig. 2.2 Domenii de utilizare cilindrii hidraulici

- construcţii de autoturisme;

- construcţii de camioane şi tractoare.

Principala clasificare a cilindrilor hidraulici se face după criterii funcţionale şi

constructive. Astfel, aceştia pot fi:

a) cilindri cu simplă acţiune, la care deplasarea activă a pistonului sau ţevii se realizează sub

acţiunea presiunii lichidului din sistem, iar revenirea la poziţia iniţială, sub acţiunea forţelor 

constante sau a unui resort;

9

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 10/109

 

Lucrare de licenţă

 b) cilindri cu dublă acţiune, la care deplasarea pistonului sau ţevii, în ambele sensuri, se

realizează sub acţiunea lichidului refulat de pompă.

La rândul lor, cilindrii cu simplă acţiune pot fi: cu piston, cu plunjer sau telescopici, iar 

cei cu dublă acţiune pot fi: cu piston sau telescopici. [3]

  Caracteristicile cilindrilor hidraulici sunt:

- presiunea nominală de lucru p (bari);

- diametrul pistonului/ diametrul tijei D/d (cm);

-22

2

d  D

 D F i −

= ce reprezintă raportul secţiunilor de lucru;

- cursa de lucru c, dată în cm;

- forţa dezvoltată la presiunea p (daN);

- debitul consumat Q pentru a realiza o viteză de translaţie (cm 3 /s)

- viteza lichidului v, prin deschiderea racordurilor de alimentare n D , exprimată în

(m/s);

- volumul lichidului v din cilindrul la cursa maximă, maxS  , dat în 3cm ;

- timpul t de efectuare a cursei c (s);

- randamentul mecanic mη  , volumic vη  , total t η  la presiunea nominală de lucru (%);

[4]

2.2. Prezentare cilindru hidraulic studiat

Cilindrul hidraulic studiat în cadrul acestei lucrări este cu dublă acţiune, cu piston care este

deplasat, în ambele sensuri, sub acţiunea lichidului refulat de pompă.

Caracteristicile principale ale cilindrului hidraulic studiat sunt următoarele:

- presiune maximă: 500 bar 

- temperatură de lucru: 30 ÷ 110 °C

- diametru alezaj: 30 ÷ 500 mm

- cursa: 10 ÷ 6000 mm

Pentru asigurarea satisfacerii clienţilor, firma SC Hidraulica SRL realizează acest cilindru

şi în afara dimensiunilor prezentate mai sus, adică conform cerinţelor clienţilor. Din acest

motiv se poate afirma că produsul studiat este realizat în producţie de unicate, atunci când este

vorba despre comenzile individuale ale clienţilor.

Cilindrul hidraulic cuprinde un asamblu de componente (fig. 2.3), o parte dintre ele

realizate în cadrul firmei, iar restul achiziţionate de la furnizorii din străinătate:

10

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 11/109

 

Lucrare de licenţă

1) cămaşa cilindrului, realizată dintr-o ţeavă honuită Ø 25/ Ø 35, cu rolul de a proteja întreg

ansamblul ;

2) tija unilaterală, prelucrată dintr-o bară cromată Ø 12, reprezintă elementul central al

cilindrului hidraulic, deoarece aceasta realizează deplasarea obiectelor ;

3) bucşa de închidere ajută la etanşarea cilindrului şi la închiderea acestuia;

4) ochet cu filet interior M10 şi ochet cu filet exterior M10 pentru prinderea laterală;

5) piuliţe M10 şi lungime 6 mm cu rol de fixare a ocheţilor pe cămaşa cilindrului, asigurându-

se o rigiditate mai mare ansamblului;

6) cap piston se deplasează o dată cu tija asigurând o etanşare continuă în timpul lucrului

cilindrului;

Fig.2.3 Elementele componente ale unui cilindrului hidraulic

7) capacul prin care se introduce uleiul astfel încât să se creeze forţa necesară deplasării tijei;8) garnitura DAS 25 este o soluţie de etanşare cap piston completă, pentru o excelentă

etanşare statică şi economie de spaţiu ;

9) inel “O” Ro 12x 2,5 şi inel “O” Ro 26x 2 ce reprezintă etanşări PTFE cu profil standard ;

10) garnitura strunjită S6 cu dimensiunile 12x 18x 5/6 asigură etanşare automată şi reduce

tendinţa de lipire-alunecare ;

9) banda de ghidare F1 cu dimensiunile 12x 14x 10 cu rolul de a asigura deplasarea corectă a

tijei în timpul lucrului şi a evita contactului metalic între bucşă şi tijă;

11

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 12/109

 

Lucrare de licenţă

10) ştergătorul ASA de dimensiuni 12x 20x 4 asigură o protecţie fiabilă contra pătrunderii

 prafului şi murdăriei, permiţând curăţirea tijei de pelicula reziduală de ulei.

Realizarea cilindrului hidraulic presupune parcurgerea următoarelor etape:

1. Stabilirea cursei şi forţei pe care cilindrul hidraulic trebuie să le realizeze;

2. Alegere dimensiunilor elementelor componente;

3. Debitarea materialelor necesare prelucrărilor;

4. Prelucrări metalice prin strunjire la reperele:

cămăşă, tijă, cap piston, bucşă închidere şi

capac;

5. Verificarea dimensională a pieselor metalice

 prelucrate;

6. Alegerea soluţiilor pentru etanşarea cilindrului

hidraulic;

7. Asamblarea elementelor;

8. Realizarea probelor şi verificărilor finale. Fig. 2.4 Cilindru hidraulic

Pentru elementele componente executate în cadrul societăţii, se va prezenta planul de

operaţii pentru a detalia aspecte legate de procesul de producţie: maşini-unelte utilizate,

scule aşchietoare folosite, regimuri de aşchiere şi norme de timp necesare. (Anexa 1)

2.3. Calculul regimurilor de aşchiere

Regimul de aşchiere este nelipsit în cadrul execuţiei prelucrărilor şi are următoarele

elemente componente:

- adâncimea de aşchiere „t” care este definită ca mărimea tăişului principal aflat în contact cu

 piesa de prelucrat, măsurată perpendicular pe planul de lucru;

- viteza de aşchiere „v” care este definită ca viteza la un moment dat, în direcţia mişcării de

aşchiere, a unui punct de aşchiere considerat pe tăişul sculei;

- avansul „s” care este determinat de obicei în mm la o rotaţie a piesei sau sculei. [6]

Toate aceste elemente sunt calculate pentru reperele cilindrului hidraulic care sunt

fabricate în cadrul societăţii Hidraulica SRL şi anume:

12

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 13/109

 

Lucrare de licenţă

- Cămaşă cilindru

- Tijă

- Bucşă închidere

- Cap piston

13

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 14/109

 

Lucrare de licenţă

- Capac

2.3.1. Calculul regimurilor de aşchiere la strunjire

Operaţia de strunjire implică existenţa a două mişcări: mişcarea principală de rotaţie a

 piesei şi mişcarea de translaţie a cuţitului. Strunjirea poate fi: exterioară şi interioară, de

degroşare sau de finisare.

Calculul elementelor componente ale regimului de aşchiere la strunjire, realizat pe baza

relaţiilor şi tabelelor din [6], este prezentat în cele ce urmează.

Strunjire frontală de degroşare

Operaţiile de strunjire se realizează pe un strung normal, cu ajutorul unor cuţite de strung

cu plăcuţă din carbură metalică P20, cu geometrie diferită, în funcţie de tipul strunjirii.

Se va exemplifica stabilirea sistemului tehnologic şi modul de calcul a regimului de

aşchiere în cazul strunjirii frontale respectând cota L= 135 mm.

1. Stabilirea sistemului tehnologic

Adaosul de prelucrare care urmează a fi îndepărtat în cadrul operaţiei se stabileşte cu relaţia:

2

 D Ad  = (2.1)

unde: d  A - adaosul de prelucrare;

D- diametrul piesei prelucrate.

mm Ad  5,172

35==

În timpul aşchierii metalelor, suprafeţele sculei aşchietoare sunt supuse unui proces de

uzură. Când această uzură atinge o anumită mărime, scula trebuie reascuţită. Ţinând cont de

materialul prelucrat şi de materialul părţii aşchietoare se stabilesc:

m R z  µ 50=   m Ra µ 5,15=   =α h 0,4- 0,6 mm

14

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 15/109

 

Lucrare de licenţă

Pe baza secţiunii cuţitului utilizat rezultă că durabilitatea sculei este: T= 45 min.

2. Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere

2.1. Stabilirea adâncimii de aşchiere şi a numărului de treceri

Adaosul de prelucrare va fi îndepărtat dintr-o singură trecere, iar adâncimea de aşchierea

va fi egală cu lăţimea cuţitului, adică: mmt  3= .

2.2. Stabilirea avansului de aşchiere

În cazul operaţiilor de strunjire frontală, avansul se adoptă în funcţie de diametrul

 prelucrat şi lungimea ţăişului cuţitului. Astfel, se adoptă un avans s= 0,08.

2.3. Stabilirea vitezei de aşchiere

Formula de calcul a vitezei de aşchiere este:

1211106

2

2002

k k k k  HB sT 

v n

Y m

v

∗∗∗∗   

  ∗∗

= (2.2)

în care: v- viteza de aşchiere;

T- durabilitatea sculei aşchietoare;

  2vC  - coeficient ce depinde de caracteristicile materialul prelucrat şi cel al sculei;

m- exponentul durabilităţii;

s- avansul de aşchiere;

  2 y - exponent pentru avans;

HB- duritatea Brinell a materialului de prelucrat;

n- exponentul durităţii;

  6k  - coeficient ce ţine seama de materialul prelucrat;

  10k  - coeficient ce ţine seama de variaţia vitezei de aşchiere;

  11k  - coeficient ce ţine seama de adâncimea canalului la retezare;

  12k  - coeficient ce ţine seama de tipul maşinii-unelte.

2vC  = 72,8 2 y = 0,35 m= 0,15 T= 45 min

s= 0,12 mm/rot HB= 250 n= 1,75 12k  = 1

6k  = 1 7

k  = 1 10k  = 1 98,0

11=k 

min/06,66198,0111

200

25008,045

8,7275,1

35,015,0

mv =∗∗∗∗∗

   

  ∗∗

=

2.4. Stabilirea turaţiei semifabricatului sau a sculei aşchietoare

Turaţia semifabricatului se calculează conform relaţiei:

15

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 16/109

 

Lucrare de licenţă

vn

∗∗

=π 

1000(2.3)

în care: n- turaţia semifabricatului;

v- viteza de aşchiere;

d- diametrul prelucrat.

09,6013514,3

06,661000=

∗=n rot/min

2.5. Stabilirea vitezei de avans

Viteza de avans se stabileşte utilizând următoarea relaţie de calcul:

 snv s ∗= (2.4)

08,4808,009,601 =∗= sv m/min

Tab. 2.1 Regimul de aşchiere pentru strunjirile frontale de degroşare

 Nr.

crt.

Denumire fază Avansul de

aşchiere

[mm/rot]

Viteza de

aşchiere

[m/min]

Turaţia

[rot/min]

Viteza

de avans

[m/min]1 Strunjire la cota L= 133 mm 0,09 63,14 574,52 51,712 Strunjire la cota L= 175 mm 0,08 47,88 1270,7 101,663 Strunjire la cota L= 173 mm 0,09 46,03 1221,6 109,944 Strunjire la cota L= 33 mm 0,10 90,31 821,75 82,175 Strunjire la cota L= 31 mm 0,12 84,93 772,79 92,736 Strunjire la cota L= 35 mm 0,09 93,87 1494,74 134,537 Strunjire la cota L= 33 mm 0,10 62,53 765,92 76,598 Strunjire la cota L= 38 mm 0,08 66,73 574,36 45,959 Strunjire la cota L= 36 mm 0,10 61,6 530,21 53,02

 

Folosind aceleaşi formule şi tabele ca la strunjirea frontală de degroşare se va calcula

şi regimul de aşchiere pentru strunjirea canalelor. Datele rezultate sunt prezentate tabelar.

Tab. 2.2 Regimul de aşchiere pentru strunjirea de degroşare a canalelor

 Nr.crt.

Denumire fază Avans deaşchiere

[mm/rot]

Viteza deaşchiere

[m/min]

Turaţia[rot/min]

Vitezade avans

[m/min]1 Strunjire canal exterior Ø 27,

L= 3,2 mm

0,11 90,56 1068,18 117,5

2 Strunjire canal interior Ø 14,

L= 2,5 mm

0,09 69,06 1570,97 141,39

Strunjire frontală de finisare

16

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 17/109

 

Lucrare de licenţă

Se va exemplifica stabilirea modul de calcul în cazul strunjirii frontale respectând cota L=

135 mm, efectuată pe reperul ”cămaşă cilindru”.

1. Stabilirea sistemului tehnologic

Adaosul de prelucrare care urmează a fi îndepărtat în cadrul acestei operaţii se stabileşte cu

următoarea relaţie:

mm D

 A f   5,172

35

2===

Ţinând cont de materialul prelucrat se stabilesc:

m R z µ 5,12=   m Ra µ 2,3=   mmh 1,0=

α 

Secţiunea cuţitului utilizat este pătrată, având dimensiunile 6x6 mm. Pe baza acesteia

rezultă că durabilitatea sculei aşchietoare este: T= 45 min.

2. Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere

2.1. Stabilirea adâncimii de aşchiere şi a numărului de treceri

Adaosul de prelucrare va fi îndepărtat dintr-o singură trecere, iar adâncimea de aşchierea va

fi egală cu lăţimea cuţitului, adică: mmt  3= .

2.2. Stabilirea avansului de aşchiere

În cazul strunjirii de finisare, avansul se determină cu formula:

65 ee

aSRr  RC  s ∗∗= (2.5)

în care: SRC  - coeficient ce depinde de unghiul de atac principal  χ ;

  a R - rugozitatea;

  5e - exponent al rugozităţii;

r- raza la vârf;

  6e - exponent al razei de racordare la vârf a sculei aşchietoare.

SRC  = 0,0899 5e = 0,509 6

e = 0,463 r= 0,5 a R = 3,2 m µ 

12,05,02,30899,0 463,0509,0 =∗∗= s mm/rot2.3. Stabilirea vitezei de aşchiere

Formula de calcul a vitezei de aşchiere pentru retezare este:

12111062 ****

200** 2

k k k k  HB

 sT 

C v

n

Y m

v

   

  

=(2.6)

m= 0,15 n= 1,75 T= 45 min HB= 250

  2vC  = 72,8 2 y = 0,35 s= 0,14 mm/rot 6k  = 1  7k  = 1 10

k  = 1 98,011=k    12

k  = 1

17

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 18/109

 

Lucrare de licenţă

53,57198,0111

200

25012,045

8,7275,1

35,015,0

=∗∗∗∗∗

   

  ∗∗

=vm/min

2.4 Stabilirea turaţiei semifabricatului sau a sculei aşchietoare

Turaţia semifabricatului se calculează conform relaţiei:

47,5233514,3

53,571000

*

*1000=

∗∗

==d 

vn

π  rot/min

2.5 Stabilirea vitezei de avans

Viteza de avans se stabileşte utilizând următoarea relaţie de calcul:

82,6212,047,523* =∗== snv s m/min

Tab. 2.3 Regimul de aşchiere pentru strunjirile frontale de finisare

 Nr.crt.

Denumire fază Avans deaşchiere

[mm/rot]

Viteza deaşchiere

[m/min]

Turaţia[rot/min]

Vitezade avans

[m/min]1 Strunjire la cota L= 133 mm 0,12 57,53 523,47 62,822 Strunjire la cota L= 175 mm 0,12 50,24 1333,33 159,993 Strunjire la cota L= 173 mm 0,12 50,24 1333,33 159,994 Strunjire la cota L= 33 mm 0,12 84,93 772,79 92,735 Strunjire la cota L= 31 mm 0,12 84,93 772,79 92,736 Strunjire la cota L= 35 mm 0,12 84,93 1126,99 135,24

7 Strunjire la cota L= 33 mm 0,12 84,93 1126,99 135,248 Strunjire la cota L= 38 mm 0,14 84,93 772,79 92,739 Strunjire la cota L= 36 mm 0,14 84,93 772,79 92,73

În acelaţi mod se va calcula şi regimul de aşchiere pentru strunjirea canalelor.

Tab. 2.4 Regimul de aşchiere la strunjirea de finisare a canalelor

 Nr.

crt.

Denumire fază Avans de

aşchiere

[mm/rot]

Viteza de

aşchiere

[m/min]

Turaţia

[rot/min]

Viteza

de avans

[m/min]1 Strunjire canal exterior Ø 27,

L= 3,2 mm

0,09 93,87 854,14 76,87

2 Strunjire canal interior Ø 14,

L= 2,5 mm

0,09 93,87 1245,62 112,1

Strunjire interioară de degroşare

18

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 19/109

 

Lucrare de licenţă

Se va exemplifica stabilirea sistemului tehnologic şi modul de calcul a regimului de

aşchiere pentru strunjirea interioară de degroşare Ø28, efectuată pe reperul ”cămaşă cilindru”.

1. Stabilirea sistemului tehnologic

Adaosul de prelucrare care urmează a fi îndepărtat în cadrul acestei operaţii se stabileşte

cu următoarea relaţie simplificată:

l d  Ad  ∗+∗+= 0047,00218,098,1 (2.7)

în care: d  A - adaosul de prelucrare;

d- diametrul piesei prelucrate;

l- lungimea de prelucrat.

mm Ad  17,2250047,0280218,098,1 =∗+∗+=

În timpul aşchierii metalelor, suprafeţele sculei aşchietoare se uzează, de aceea sestabilesc:

m R z  µ 50=   m Ra µ 5,12=   mmh 6,0.....4,0=α 

Secţiunea cuţitului utilizat este pătrată, având dimensiunile 16x16 mm. Pe baza acesteia

rezultă că durabilitatea sculei aşchietoare este: T=90 min.

2.  Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere

2.1. Stabilirea adâncimii de aşchiere şi a numărului de treceri

Adaosul de prelucrare va fi îndepărtat dintr-o singură trecere, iar adâncimea de aşchierease va calcula, având în vedere că adaosul îndepărtat este simetric, cu relaţia:

2

2 d  At = (2.8)

355,12

71,2==t  mm

2.2. Stabilirea avansului de aşchiere

Avansul, la strunjirile de degroşare, se alege din valori standardizate. Astfel s= 0,4 mm/rot.

2.3. Stabilirea vitezei de aşchiereÎn cazul strunjirii longitudinale, viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia:

987654321

200

k k k k k k k k k  HB

 st T 

C v

n

 y xm

v

vv

∗∗∗∗∗∗∗∗∗

   

  ∗∗∗

=(2.9)

în care: vC  - coeficient ce depinde de caracteristicile materialului prelucrat şi ale materialului

sculei aşchietoare;

T- durabilitatea sculei aşchietoare;m- exponentul durabilităţii;

19

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 20/109

 

Lucrare de licenţă

t- adâncimea de aşchiere;

s- avansul de aşchiere;

  vv y x , - exponenţii adâncimii de aşchiere, avansului;

HB- duritatea Brinell a materialului de prelucrat;n- exponentul durităţii materialului prelucrat;

  1k  , 2k  , 3

k  , 4k  , 5k  , 6

k  , 7k  , 8

k  , 9k  - coeficienţi ce ţin seama de influenţa

diferitelor aspecte legate de scula aşchietoare şi de semifabricatul prelucrat;

m= 0,125 T= 90 min vC  = 294 18,0=v x  

35,0=v y

t= 1,355 min s= 0,4 mm/rot HB= 250 n=1,75

93,030201616

3020

08,0

1 =   

  = 

  

  =

 x x

 xqk 

ξ 

 ρ 

 χ     

  

 =

452k 

în care:  χ - unghiul de atac principal;

   ρ - exponent în funcţie de materialul prelucrat. Pentru oţel, aluminiu şi aliaje de

magneziu prelucrate cu carburi metalice, grupa de utilizare P şi M, acesta ia valoarea 0,3.

87,07045

3,0

2 =     =k 

09,0

1

3    

  

 =

 χ 

ak 

în care: a= 15 pentru scule armate cu plăcuţe dure;

  1 χ  - unghiul de atac secundar.

97,020

1509,0

3 =   

  =k 

 µ 

  

  

 =2

4

r k 

în care: r- raza de racordare a vârfului cuţitului;

   µ - exponent în funcţie de tipul prelucrării şi de materialul de prelucrat.

Pentru prelucrarea de degroşare  µ = 0,1.

87,02

5,01,0

4 =   

  =k 

85,05 =k    16 =k    17 =k    18 =k    19 =k 

20

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 21/109

 

Lucrare de licenţă

 

În cazul strunjirii suprafeţelor interioare, viteza de aşchiere se reduce prin înmulţirea cu

un coeficient de corecţie. Deoarece diametrul găurii la care se strunjeşte este mai mic de 50

mm, coeficientul de corecţie este egal cu 0,70. Astfel, viteza corectată va fi:

28,6070,012,86 =∗=r v m/min

2.4. Stabilirea turaţiei semifabricatului sau a sculei aşchietoare

Turaţia semifabricatului se calculează conform relaţiei:

62,6852814,3

28,6010001000=

∗∗=

∗∗=d 

vn

π  rot/min

2.5. Stabilirea vitezei de avans

Viteza de avans se stabileşte utilizând următoarea relaţie de calcul:

25,2744,062,685 =∗=∗= snv s m/min

Tab. 2.5 Regimul de aşchiere pentru strunjirile interioare de degroşare

 Nr.

crt.

Denumire fază Adâncime

de aşchiere

[mm]

Avans de

aşchiere

[mm/rot]

Viteza de

aşchiere

[m/min]

Turaţia

[rot/min]

Viteza de

avans

[m/min]

1 Strunjire Ø 30,L= 10 mm

1,34 0,4 60,28 639,92 255,97

2 Strunjire Ø 12,3,

L= 8 mm

1,143 0,4 91,82 2377,4 950,96

3 Strunjire Ø 13,

L= 25 mm

1,19 0,4 91,12 2232,24 892,9

4 Strunjire Ø 16,

L= 10,2 mm

1,19 0,4 91,12 1813,69 725,48

5 Strunjire Ø 18,

L= 6 mm

1,2 0,4 90,43 1599,96 639,98

6 Strunjire Ø 20,

L= 4 mm

1,22 0,4 90,43 1439,97 575,99

7 Strunjire Ø 12,

L= 8 mm

1,14 0,4 91,82 2377,4 950,96

8 Strunjire Ø 30,

L= 5 mm

1,33 0,4 89,07 945,54 378,22

Strunjire interioară de finisare

21

min/12,8658,0

200

2504,0355,190

29475,1

35,018,0125,0

mv =∗

   

  ∗∗∗

=

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 22/109

 

Lucrare de licenţă

Se va exemplifica stabilirea sistemului tehnologic şi modul de calcul a regimului de

aşchiere în cazul strunjirii interioare de finisare Ø 28, efectuată pe reperul ”cămaşă cilindru”.

1. Stabilirea sistemului tehnologic

Adaosul de prelucrare care urmează a fi îndepărtat în cadrul acestei operaţii se stabileşte

cu următoarea relaţie simplificată:0046,022,0

44,0−∗∗= l d  A  f   (2.10)

în care: f   A - adaosul de prelucrare;

d- diametrul piesei prelucrate;

l- lungimea de prelucrat.

mm A  f   84,0252844,00046,022,0 =∗∗= −

Ţinând cont de materialul prelucrat se stabilesc:m R

 z µ 5,12=   m Ra µ 2,3=   mmh 1,0=

α 

Secţiunea cuţitului utilizat este dreptunghiulară, având dimensiunile 16x10 mm. Pe baza

acesteia rezultă că durabilitatea sculei aşchietoare este: T=90 min.

2. Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere

2.1. Stabilirea adâncimii de aşchiere şi a numărului de treceri

Adaosul de prelucrare va fi îndepărtat dintr-o singură trecere, iar adâncimea de aşchierea

se va calcula cu relaţia:

42,02

84,0

2

2=== d  A

t  mm

Stabilirea avansului de aşchiere

Avansul se va stabili conform relaţiei:

65 ee

aS Rr  RC  s ∗∗=

0899,0=SRC    5e = 0,509 6e = 0,463 a

 R = 3,2 m µ  r=

0,5

12,05,02,30899,0463,0509,0 =∗∗= s mm/rot

2.3. Stabilirea vitezei de aşchiere

În cazul strunjirii longitudinale, viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia:

987654321

200

k k k k k k k k k  HB

 st T 

C v

n

 y xm

v

vv

∗∗∗∗∗∗∗∗∗

   

  ∗∗∗

=

m= 0,125 vC  = 257 18,0=v x   20,0=v y

22

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 23/109

 

Lucrare de licenţă

T= 90 min t= 0,42 mm s= 0,12 mm/rot HB= 250

n=1,75 9,01 =k    87,02 =k    97,0

3=k 

85,05 =k    16 =k    17 =k    18 =k 

19=

k    76,04 =k 

96,8649,0

200

25012,042,090

25775,1

20,018,0125,0

=∗

   

  ∗∗∗

=vm/min

În cazul strunjirii suprafeţelor interioare, viteza de aşchiere se reduce, de aceea viteza

rezultată din calcule se înmulţeşte cu un coeficient de corecţie. Astfel, viteza corectată va fi:

87,6070,096,86 =∗=r v m/min

2.4. Stabilirea turaţiei semifabricatului sau a sculei aşchietoare

Turaţia semifabricatului se calculează conform relaţiei:

33,6922814,3

87,6010001000 =∗∗=

∗∗=d 

vn

π  rot/min

2.5. Stabilirea vitezei de avans

Viteza de avans se stabileşte utilizând următoarea relaţie de calcul:

08,8312,033,692 =∗=∗= snv s m/min

Tab. 2.6 Regimul de aşchiere la strunjirile interioare de finisare

 Nr.

crt.

Denumire fază Adâncime

de aşchiere

[mm]

Avans de

aşchiere

[mm/rot]

Viteza de

aşchiere

[m/min]

Turaţia

[rot/min]

Viteza

de avans

[m/min]1 Strunjire Ø 30,

L= 10 mm

0,46 0,08 64,82 688,11 55,05

2 Strunjire Ø12,3,

L= 8 mm

0,39 0,12 90,87 2352,8 282,34

3 Strunjire Ø 13,

L= 25 mm

0,38 0,12 91,82 2249,39 269,93

4 Strunjire Ø 16,

L= 10,2 mm

0,4 0,08 97,95 1949,64 155,97

5 Strunjire Ø 18,

L= 6 mm

0,41 0,08 97,95 1733,01 138,64

6 Strunjire Ø 20,

L= 4 mm

0,42 0,12 89,95 1432,32 171,88

7 Strunjire Ø 12,

L= 8 mm

0,38 0,08 99,05 2628,72 210,3

8 Strunjire Ø 30, 0,46 0,08 95,82 1017,2 81,37

23

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 24/109

 

Lucrare de licenţă

L= 5 mm

Strunjire exterioară de degroşare

Se va exemplifica stabilirea sistemului tehnologic şi modul de calcul a regimului de

aşchiere în cazul strunjirii exterioare de degroşare Ø 30.

1. Stabilirea sistemului tehnologic

Adaosul de prelucrare care urmează a fi îndepărtat în cadrul acestei operaţii se stabileşte

cu următoarea relaţie simplificată:

mml d  Ad  07,250047,0300218,098,10047,00218,098,1 =∗+∗+=∗+∗+=

Se stabilesc stabilesc următoarele valori referitoare la uzura sculei aşchietoare:

m R z  µ 50=   m Ra µ 5,12=   mmh 6,0.....4,0=α 

Secţiunea cuţitului utilizat este pătrată, având dimensiunile 16x16 mm. Pe baza acesteia

rezultă că durabilitatea sculei aşchietoare este: T=90 min.

2. Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere

2.1. Stabilirea adâncimii de aşchiere şi a numărului de treceri

Adaosul de prelucrare va fi îndepărtat dintr-o singură trecere, iar adâncimea de aşchierea

se va calcula, având în vedere că adaosul îndepărtat este simetric, cu relaţia:

035,1207,2

22 === d  At  mm

2.2. Stabilirea avansului de aşchiere

Avansul, în cazul strunjirilor de degroşare, se adoptă din tabele. Astfel, s= 0,48 mm/rot.

2.3. Stabilirea vitezei de aşchiere

În cazul strunjirii longitudinale, viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia:

987654321

200

k k k k k k k k k  HB

 st T 

C v

n

 y xm

v

vv

∗∗∗∗∗∗∗∗∗

     ∗∗∗

=

m= 0,125 vC  = 294 18,0=v x   35,0=v y

T= 90 min t= 1,035 mm s= 0,48 mm/rot HB= 250

n=1,75 93,01=k    87,0

2=k    97,03 =k 

87,04 =k    85,05 =k    16 =k    17 =k 

18 =k    19 =k 

24

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 25/109

 

Lucrare de licenţă

42,8458,0

200

25048,0035,190

29475,1

35,018,0125,0

=∗

   

  ∗∗∗

=vm/min

2.4. Stabilirea turaţiei semifabricatului sau a sculei aşchietoare

Turaţia semifabricatului se calculează conform relaţiei:

18,8963014,3

42,8410001000 =∗∗=

∗∗=d 

vn

π  rot/min

2.5. Stabilirea vitezei de avans

Viteza de avans se stabileşte utilizând următoarea relaţie de calcul:

16,43048,018,896 =∗=∗= snv s m/min 

Tab. 2.7 Regimul de aşchiere pentru strunjirile exterioare de degroşare

 Nr.crt.

Denumire fază Adâncimede aşchiere

[mm]

Avans deaşchiere

[mm/rot]

Viteza deaşchiere

[m/min]

Turaţia[rot/min]

Vitezade avans

[m/min]1 Strunjire Ø 10,

L= 28,5 mm

1,17 0,35 67,13 2137,9 748,26

2 Strunjire Ø 8,

L= 23 mm

1,13 0,35 67,4 2683,12 939,09

3 Strunjire Ø 35,

L= 8 mm

1,39 0,48 118,42 1077,52 517,21

4 Strunjire Ø 30,

L= 25 mm

1,38 0,48 118,42 1257,11 603,41

5 Strunjire Ø 26,

L= 15 mm

1,31 0,48 120,08 1470,85 706,008

6 Strunjire Ø 24,

L= 33 mm

1,33 0,48 119,24 1582,27 759,49

7 Strunjire Ø 22,1 ,

L= 18mm

1,27 0,48 120,08 1730,41 830,6

8 Strunjire Ø 20,

L= 7 mm

1,22 0,35 135,33 2154,94 754,23

9 Strunjire Ø 15,7,

L= 13 mm

1,19 0,35 136,42 2767,25 968,54

10 Strunjire Ø 35,

L= 30 mm

1,44 0,48 117,6 1070,06 513,63

11 Strunjire Ø 35,

L= 6 mm

1,39 0,48 118,42 1077,52 517,21

Strunjire exterioară de finisare

25

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 26/109

 

Lucrare de licenţă

Se va exemplifica stabilirea sistemului tehnologic şi modul de calcul a regimului de

aşchiere în cazul strunjirii exterioare de finisare Ø 30, efectuată pe reperul ”cămaşă cilindru”.

1. Stabilirea sistemului tehnologic

Adaosul de prelucrare care urmează a fi îndepărtat în cadrul acestei operaţii se stabileşte

cu următoarea relaţie simplificată:

mml d  A  f  

92,053044,044,00046,022,00046,022,0 =∗∗=∗∗= −−

În timpul aşchierii metalelor, suprafeţele sculei aşchietoare sunt supuse unui proces de

uzură. Ţinând cont de materialul prelucrat se stabilesc:

m R z  µ 5,12=   m Ra µ 2,3=   mmh 1,0=α 

Secţiunea cuţitului utilizat este dreptunghiulară, având dimensiunile 16x10 mm. Pe baza

acesteia rezultă că durabilitatea sculei aşchietoare este: T=90 min.2. Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere

2.1. Stabilirea adâncimii de aşchiere şi a numărului de treceri

Adaosul de prelucrare va fi îndepărtat dintr-o singură trecere, iar adâncimea de aşchierea

se va calcula, având în vedere că adaosul îndepărtat este simetric, cu relaţia:

46,02

92,0

2

2=== d  A

t  mm

2.2. Stabilirea avansului de aşchiere

Avansul se va stabili conform relaţiei:

65 ee

aS Rr  RC  s ∗∗=

0899,0=SRC    5e = 0,509 6e = 0,463 a

 R = 1,6 m µ  r= 0,5

08,05,06,10899,0 463,0509,0=∗∗= s mm/rot

2.3. Stabilirea vitezei de aşchiere

În cazul strunjirii longitudinale, viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia:

987654321

200

k k k k k k k k k  HB

 st T 

C v

n

 y xm

v

vv

∗∗∗∗∗∗∗∗∗

   

  ∗∗∗

=

m= 0,125 vC  = 257 18,0=v x   20,0=v y T= 90

min

t= 0,46 mm s= 0,08 mm/rot HB= 250 n=1,75 9,01 =k 

87,02=k    97,03 =k    76,04 =k    85,05 =k    16 =k   

17 =k    18 =k    19 =k 

26

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 27/109

 

Lucrare de licenţă

59,9249,0

200

25008,046,090

25775,1

20,018,0125,0

=∗

   

  ∗∗∗

=vm/min

2.4. Stabilirea turaţiei semifabricatului sau a sculei aşchietoare

Turaţia semifabricatului se calculează conform relaţiei:

91,9823014,3

59,9210001000 =∗∗=

∗∗=d 

vn

π  rot/min

2.5. Stabilirea vitezei de avans

Viteza de avans se stabileşte utilizând următoarea relaţie de calcul:

63,7808,091,982 =∗=∗= snv s m/min

Tab.2.8 Regimul de aşchiere pentru strunjirile exterioare de finisare

 Nr.crt.

Denumire fază Adâncimede aşchiere

[mm]

Avans deaşchiere

[mm/rot]

Viteza deaşchiere

[m/min]

Turaţia[rot/min]

Vitezade avans

[m/min]1 Strunjire Ø 10,

L= 28,5 mm

0,34 0,12 65,59 2088,85 25,06

2 Strunjire Ø 8,

L= 23 mm

0,34 0,12 65,59 2611,07 313,33

3 Strunjire Ø 35,

L= 8 mm

0,48 0,12 119,93 1091,26 130,95

4 Strunjire Ø 30,

L= 25 mm

0,46 0,08 136,88 1453,08 116,25

5 Strunjire Ø 26,

L= 15 mm

0,44 0,12 127,2 1558,06 186,97

6 Strunjire Ø 24,

L= 33 mm

0,44 0,12 127,2 1687,9 202,55

7 Strunjire Ø 22,1

L= 18mm

0,43 0,08 138,38 1994,12 159,53

8 Strunjire Ø 20,

L= 7 mm

0,42 0,12 128,5 2046,18 245,54

9 Strunjire Ø 15,7

L= 13 mm

0,4 0,08 139,92 2838,25 227,06

10 Strunjire Ø 35,

L= 30 mm

0,47 0,12 125,55 1332,8 159,94

11 Strunjire Ø 35,

L= 6 mm

0,48 0,12 125,18 1139,03 136,68

27

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 28/109

 

Lucrare de licenţă

Pentru strunjire Ø 15,7 se recalculează viteza de aşchiere, adoptându-se turaţia maximă a

strungului de 2800 rot/min.

08,1381000

14,37,152800=

∗∗=r v  m/min

Execuţie teşire

Se va exemplifica stabilirea sistemului tehnologic şi modul de calcul a regimului de

aşchiere în cazul execuţiei teşiturii 2x45 0 , efectuată pe reperul ”cămaşă cilindru”.

1. Stabilirea sistemului tehnologic

Adaosul de prelucrare care urmează a fi îndepărtat la această operaţie este: 2= Ap mm.

Uzura admisibilă a sculei aşchietoare este:

m R z  µ 50=   m Ra µ 5,12=   ⇒   mmh 6,0.....4,0=α 

Ţinând cont de secţiunea cuţitului, se adoptă o durabilitate a sculei aşchietoare de 90 min.

2. Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere

2.1. Stabilirea adâncimii de aşchiere şi a numărului de treceri

Adaosul de prelucrare va fi îndepărtat dintr-o singură trecere, iar adâncimea de aşchierea

este considerată a fi egală cu adaosul de prelucrare.

2==p

 At  mm (2.11)

2.2. Stabilirea avansului de aşchiere

Avansul se alege din valori standardizate. Astfel, se adoptă s= 0,4 mm/rot.

2.3. Stabilirea vitezei de aşchiere

În cazul strunjirii longitudinale, viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia:

987654321

200

k k k k k k k k k  HB

 st T 

C v

n

 y xm

v

vv

∗∗∗∗∗∗∗∗∗

   

  ∗∗∗

=

m= 0,125 vC  = 257 18,0=v x   20,0=v y T= 90min

t= 2 mm s= 0,4 mm/rot HB= 250 n=1,75 93,01=k 

87,02=k    97,03 =k    76,04 =k    85,05 =k    16 =k   

17 =k    18 =k    19 =k 

39,7051,0

200

2504,0290

29475,1

35,018,0125,0

=∗

  

  

 ∗∗∗

=vm/min

3. Stabilirea turaţiei semifabricatului sau a sculei aşchietoare

28

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 29/109

 

Lucrare de licenţă

Turaţia semifabricatului se calculează conform relaţiei:

49,6403514,3

39,7010001000=

∗∗

=∗∗

=d 

vn

π  rot/min

4. Stabilirea vitezei de avans

Viteza de avans se stabileşte utilizând următoarea relaţie de calcul:

2,2564,049,640 =∗=∗= snv s m/min

Tab. 2.9 Regimul de aşchiere pentru teşiri

 Nr.

crt.

Denumire fază Adâncimea

de aşchiere

[mm]

Avansul de

aşchiere

[mm/rot]

Viteza de

aşchiere

[m/min]

Turaţia

[rot/min]

Viteza de

avans

[m/min]1 Teşire 2x30 0 2 0,4 51,17 1358,01 543,2

3 Teşire 2x450

2 0,4 104,12 947,41 378,964 Teşire 1x45 0 1 0,4 118,06 1074,25 429,7 

2.3.2. Calculul regimului de aşchiere la găurire

Operaţiile de găurire se realizează pe maşini de găurit cu burghie din oţel rapid Rp3, de

diferite diametre.

Se va exemplifica stabilirea sistemului tehnologic şi modul de calcul a regimului de

aşchiere în cazul executării găurii de Ø 8,5, efectuată pe ”cămaşă cilindru”, conform [7].1. Stabilirea sistemului tehnologic

Operaţia se realizează cu ajutorul unui burghiu de Ø 8,5 mm.

Adaosul de prelucrare care urmează a fi îndepărtat în cadrul acestei operaţii este egal cu

diametrul găurii ce urmează a fi realizată, deci: 5,8= Ap mm.

Ţinând cont de materialul prelucrat, uzura ce apare pe faţa de aşezare a sculei aşchietoare

este cuprinsă între 0,4.....0,8 mm.

Pe baza materialului prelucrat, al sculei aşchietoare şi al diametrului sculei se stabileştedurabilitatea sculei aşchietoare de 25 min.

2. Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere

2.1. Stabilirea adâncimii de aşchiere şi a numărului de treceri

Adaosul de prelucrare va fi îndepărtat dintr-o singură trecere, iar adâncimea de aşchierea la

găurire se calculează cu relaţia:

2

 Dt = (2.12)

în care: D- diametrul burghiului.

29

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 30/109

 

Lucrare de licenţă

25,42

5,8==t  mm

2.2. Stabilirea avansului de aşchiere

Avansul reprezintă deplasarea burghiului de-a lungul axei, la o rotaţie a arborelui

 principal al maşinii. Calcului acestuia se face cu relaţia:6,0 DC  K  s S S  ∗∗= (2.13)

în care: S  K  - coeficient de corecţie în funcţie de lungimea găurii;

  S C  - coeficientul de avans;

   D - diametrul burghiului.

Deoarece lungimea pe care se realizează gaura este mai mică decât triplul diametrului

acesteia, se consideră S  K  = 1.

S C  = 0,038 D= 8,5 mm

14,05,8038,016,0 =∗∗= s mm/rot

2.3. Stabilirea vitezei de aşchiere

Viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia:

VP  ym

 zv

v  K  sT 

 DC v

v

∗= (2.14)

în care: vC  - coeficientul vitezei de aşchiere;D- diametrul burghiului;

T- durabilitatea sculei aşchietoare;

s- avansul de aşchiere;

  vv ym z  ,, - exponenţii diametrului, durabilităţii şi avansului;

  vp K  - coeficient de corecţie.

vC  = 5 v z  = 0,4 m= 0,2 7,0=v y  

s= 0,14 mm/rot T= 25 min D= 8,5 mm

SV  LV TV MV VP K  K  K  K  K  ∗∗∗= (2.15)

în care: SV  LV TV MV  K  K  K  K  ,,, - coeficienţi ce ţin seama de factorii ce influenţează procesul

de găurire.9,0

750−

   

  

 =

m

MV  R

 K 

în care: m R - rezistenţa la rupere a materialului prelucrat.

30

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 31/109

 

Lucrare de licenţă

1750

7509,0

=   

  =

MV  K 

TV  K  = 1,32  LV  K  = 1 SV  K  = 1

32,11132,11 =∗∗∗=VP 

 K 

37,3232,148,0

77,1132,1

14,025

5,857,02,0

4,0

=∗=∗∗

∗=v m/min

2.4. Stabilirea turaţiei semifabricatului sau a sculei aşchietoare

Turaţia sculei aşchietoare se calculează conform relaţiei:

81,12125,814,3

37,3210001000 =∗∗=

∗∗=d 

vn

π  rot/min

2.5. Stabilirea vitezei de avans

Viteza de avans se stabileşte utilizând următoarea relaţie de calcul:

79,16914,018,1212 =∗=∗= snv s m/min

Tab. 2.10 Regimul de aşchiere pentru operaţiile de găurire

 Nr.

crt.

Denumire fază Adâncime

de aşchiere

[mm]

Avans de

aşchiere

[mm/rot]

Viteza

de aşchiere

[m/min]

Turaţia

[rot/min]

Viteza

de avans

[m/min]1 Găurire Ø11,5,

L= 33 mm

5,75 0,2 23,87 661,03 133,21

2 Găurire Ø 6,8,

L= 29 mm

3,4 0,13 27,6 1292,62 168,04

3 Găurire Ø 8,

L= 18 mm

4 0,16 26,88 1070,06 171,21

4 Găurire Ø 8,5,

L= 15 mm

4,25 0,17 26,54 994,38 169,04

5 Găurire Ø 8,5,

L= 20 mm

4,25 0,17 26,54 994,38 169,04

2.3.3. Calculul regimului de aşchiere la lamare

Lamarea sau lărgirea găurilor se realizează pe maşini de găurit, folosind ca şi scule

aşchietoare burghie speciale din oţel rapid Rp3.

Se va exemplifica stabilirea sistemului tehnologic şi modul de calcul a regimului de

aşchiere în cazul executării Ø 18, prin lamare, pe reperul ”cămaşă cilindru” [7].

1. Stabilirea sistemului tehnologicOperaţia se realizează cu ajutorul unui burghiu special de Ø 18 mm.

31

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 32/109

 

Lucrare de licenţă

Adaosul de prelucrare care urmează a fi îndepărtat în cadrul acestei operaţii se stabileşte

cu următoarea relaţie:

d  D Ap −= (2.16)

în care: D- diametrul burghiului cu care se face lamarea;

d- diametrul găurii existente.

5,95,818 =−= p A mm

Ţinând cont de materialul prelucrat şi de cel al sculei aşchietoare, uzura ce apare pe faţa de

aşezare a sculei aşchietoare este cuprinsă între 0,4.....0,8 mm.

Pe baza materialului prelucrat şi al diametrului sculei se stabileşte durabilitatea sculei

aşchietoare de 25 min.

2. Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere

2.1. Stabilirea adâncimii de aşchiere şi a numărului de treceri

Adaosul de prelucrare va fi îndepărtat dintr-o singură trecere, iar adâncimea de aşchierea la

lărgire se calculează cu relaţia:

2

d  Dt 

−= (2.17)

în care: D- diametrul burghiului;

d- diametrul găurii existente.

75,42

5,818 =−=t  mm

2.2. Stabilirea avansului de aşchiere

Avansul se calculează la fel ca şi în cazul găuririi:6,0 DC  K  s S S  ∗∗= (2.18)

S C  = 0,038 D= 18 mm S  K  = 1

21,018038,01 6,0 =∗∗= s mm/rot

2.3. Stabilirea vitezei de aşchiereViteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia:

VP  y xm

 zv

v  K  st T 

 DC v

vv

∗∗∗

∗= (2.19)

vC  = 11,6 v z  = 0,4 m= 0,2 5,0=v y  

s= 0,21 mm/rot T= 45 min D= 18 mm t= 4,75 mm

SV  LV TV MV VP  K  K  K  K  K  ∗∗∗= (2.20)

1=MV  K    TV  K  = 1,32  LV  K  = 1 SV  K  = 1

32

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 33/109

 

Lucrare de licenţă

32,11132,11 =∗∗∗=VP  K 

3 1,3 63 2,13 4,1

8 6,3 63 2,1

2 1,07 5,44 5

1 86,1 15,02,02,0

4,0

=∗=∗∗

∗=

∗v m/min

2.4. Stabilirea turaţiei semifabricatului sau a sculei aşchietoare

Turaţia sculei aşchietoare se calculează conform relaţiei:

43,6421814,3

31,3610001000 =∗∗=

∗∗=d 

vn

π  rot/min

2.5. Stabilirea vitezei de avans

Viteza de avans se stabileşte utilizând următoarea relaţie de calcul:

91,13421,043,642 =∗=∗= snv s m/min

Pentrru operaţia de lamare Ø 15, realizată pe reperul „capac”, regimul de aşchiere este:- adâncimea de aşchiere t= 3,25 mm

- avansul de aşchiere s= 0,24 mm/rot

- viteza de aşchiere v= 31,95 m/min

- turaţia piesei n= 678,34 rot/min

- viteza de avans  sv = 162,8 m/min

2.3.4. Calculul regimului de aşchiere la filetare

Procesul tehnologic de prelucrare a filetelor se alege în funcţie de rolul funcţional al

 piesei filetate şi de precizia impusă.

Filetele exterioare se prelucrează prin aşchiere cu ajutorul cuţitelor profilate, cuţitelor 

 pieptene de filetat, capetelor de filetat poziţionate coaxial cu piesa sau excentric, filierelor,

frezelor, discurilor abrazive etc.

Filetele interioare se pot prelucra prin aşchiere cu ajutorul cuţitelor profilate, tarozilor şi

frezelor de filetat. [8] Calculul regimului de aşchiere pentru filetele strunjite

  Prelucrarea filetelor se va face pe un strung normal cu un cuţit de strung cu pastilă de

filetare din carbură metalică P20.

Se va exemplifica stabilirea sistemului tehnologic şi modul de calcul a regimului de

aşchiere în cazul executării filetului M28x2, prin strunjire, al reperului ”cămaşă cilindru”.

1. Stabilirea sistemului tehnologic

Pentru durabilitatea economică a cuţitelor, se recomandă , în funcţie de materialul sculei cucare se prelucrează, o valoare de 30 min.

33

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 34/109

 

Lucrare de licenţă

2. Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere

2.1. Stabilirea adâncimii de aşchiere şi a numărului de treceri

Adaosul de prelucrare va fi îndepărtat dintr-o singură trecere, de aceea adâncimea de

aşchierea la realizarea filetului va fi egală cu adaosul pe rază:

2

ie p

 D D At 

−== (2.21)

în care: e D - diametrul filetului;

  i D - diametrul găurii existente.

5,12

2528=

−=t  mm

2.2. Stabilirea avansului de aşchiere

Avansul de aşchiere este egal cu pasul filetului,deci s= 2 mm/rot.

2.3. Stabilirea vitezei de aşchiere

Pentru prelucrarea filetelor cu scule cu plăcuţe din carburi metalice, pe piese din oţel

necălit, viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia:

VP v  K 

 pT 

iC v ∗

∗∗

=3,02,0

23,0

(2.22)

în care: vC  - coeficientul ce depinde de natura materialului şi semifabricatului;

i- numărul de treceri;

T- durabilitatea sculei aşchietoare;

p- pasul filetului;

  vp K  - coeficient de corecţie.

vC  = 352 i= 2 T= 30 min p= 2 mm

 P msmVP  K  K  K  K  ∗∗= (2.23)

în care: m K  - coeficient ce ţine seama de natura materialului prelucrat;

  ms K  - coeficient ce ţine seama de materialul sculei aşchietoare;

   P  K  - coeficient ce ţine seama de metoda de prelucrare a filetului.

V n

m

m R

 K  K     

  

 ∗=

7501  

în care: 1 K  - coeficient ce caracterizează grupa oţelului;

  m R - rezistenţa la rupere a materialului prelucrat;

  vn

- exponent al rezistenţei.m R = 750 1 K  = 1 vn = 1

34

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 35/109

 

Lucrare de licenţă

1750

7501

1

=   

  ∗=m K 

ms K  = 0,80  P  K  = 0,75

6,075,080,01 =∗∗=VP 

 K 

94,1016,043,2

84,4126,0

230

23523,02,0

23,0

=∗=∗∗∗

=v m/min

2.4. Stabilirea turaţiei semifabricatului sau a sculei aşchietoare

Turaţia sculei aşchietoare se calculează conform relaţiei:

46,11592814,3

94,10110001000=

∗=

∗=

vn

π  rot/min

2.5. Stabilirea vitezei de avans

Viteza de avans se stabileşte utilizând următoarea relaţie de calcul:

73,86975,046,1159 =∗=∗= snv s m/min

Regimul de aşchiere pentru filetul M26x2 executat prin strunjire este:

- adâncimea de aşchiere t= 2 mm

- avansul de aşchiere s=1 mm/rot

- viteza de aşchiere v= 108,73 m/min

- turaţia piesei n= 1331,82 rot/min

- viteza de avans  sv = 1331,82 m/min

Calculul regimului de aşchiere la filetarea cu tarodul

  Aceste tipuri de filetări se realizează pe maşini de găurit cu ajutorul tarozilor din oţel rapid

Rp3, de diferite diametre.

Se va exemplifica stabilirea sistemului tehnologic şi modul de calcul a regimului de

aşchiere în cazul executării filetului M10, al reperului ”cămaşă cilindru”.

1. Stabilirea sistemului tehnologic

Operaţia se realizează cu un tarod M10 cu o durabilitatea economică T= 90 min.

2. Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere

2.1. Stabilirea adâncimii de aşchiere şi a numărului de treceri

Adaosul de prelucrare va fi îndepărtat dintr-o singură trecere, iar adâncimea de aşchierea

se va calcula ca şi în cazul filetelor realizate prin strunjire:

75,0

2

5,810=

−=t  mm

2.2. Stabilirea avansului de aşchiere

35

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 36/109

 

Lucrare de licenţă

Avansul de aşchiere corespunde cu pasul filetului, deci s= 1 mm/rot.

2.3. Stabilirea vitezei de aşchiere

Viteza de aşchiere se calculează conform relaţiei:

 ym

 y

v

 pT d C v ∗∗= (2.24)

în care: vC  - coeficientul ce depinde de natura materialului semifabricatului;

d- diametrul găurii;

T- durabilitatea sculei aşchietoare;

p- pasul filetului;

y- coeficient în funcţie de materialul prelucrat;

m- exponentul durabilităţii.

16,3190

5,818,0125,0

8,0

=∗

∗=v m/min

2.4. Stabilirea turaţiei semifabricatului sau a sculei aşchietoare

Turaţia sculei aşchietoare se calculează conform relaţiei:

67,1001014,3

16,310001000=

∗∗=

∗∗=d 

vn

π  rot/min

2.5. Stabilirea vitezei de avans

Viteza de avans se stabileşte utilizând următoarea relaţie de calcul:67,100167,100 =∗=∗= snv s m/min

Tab. 2.11 Regimul de aşchiere pentru filetele realizate cu tarodul

 Nr.

crt.

Denumire

fază

Adâncime

de aşchiere

[mm]

Avans de

aşchiere

[mm/rot]

Viteza de

aşchiere

[m/min]

Turaţia

[rot/min]

Viteza

de avans

[m/min]1 Filetare M8,

L= 25 mm

0,6 1 2,64 105,09 105,09

2 Filetare

M10x1,5,

L= 15 mm

0,75 1,5 2,28 72,61 108,92

3 Filetare M10,

L= 12 mm

0,75 1 3,16 100,67 100,67

Calculul regimului de aşchiere la filetarea cu ajutorul filierelor

36

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 37/109

 

Lucrare de licenţă

Se va exemplifica stabilirea sistemului tehnologic şi modul de calcul a regimului de

aşchiere în cazul executării filetului M10x1,5, al reperului ”tijă”.

1. Stabilirea sistemului tehnologic

Operaţia se realizează pe un strung normal, cu o filieră M10x1,5, din oţel rapid Rp3.

Durabilitatea economică se alege, în funcţie de tipul sculei şi al prelucrării: T= 90 min.

2. Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere

2.1. Stabilirea adâncimii de aşchiere şi a numărului de treceri

Adaosul de prelucrare va fi îndepărtat dintr-o singură trecere, iar adâncimea de aşchierea

va fi: 75,0=t  mm.

2.2. Stabilirea avansului de aşchiere

Avansul de aşchiere corespunde cu pasul filetului, deci s= 1,5 mm/rot.

2.3. Stabilirea vitezei de aşchiere

Viteza de aşchiere se adoptă din valorile recomandate, în funcţie de diametrul şi pasul

filetului. Astfel v= 2,45 m/min.

2.4. Stabilirea turaţiei semifabricatului sau a sculei aşchietoare

Turaţia sculei aşchietoare se calculează conform relaţiei:

03,781014,3

45,210001000=

∗∗=

∗∗=d 

vn

π  rot/min

2.5. Stabilirea vitezei de avansViteza de avans se stabileşte utilizând următoarea relaţie de calcul:

05,1175,103,78 =∗=∗= snv s m/min

Pentru filetul M8 realizat prin aceeaşi metodă valorile regimului de aşchiere sunt

următoarele:

- avansul de aşchiere s= 1 mm/rot

- viteza de aşchiere v= 3,2 m/min

- turaţia piesei n= 127,39 rot/min- viteza de avans  sv = 127,39 m/min

2.4.Calculul normei tehnice de timp

Prin timpul de muncă se înţelege timpul de care dispune un executant pentru a-şi

îndeplini sarcinile de muncă, conform duratei reglementate a zilei de muncă. [8]

37

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 38/109

 

Lucrare de licenţă

2.4.1. Calculul normei tehnice de timp la strunjire

Realizarea operaţiilor necesită consumarea unui anumit timp de muncă din partea

executantului. Acesta se împarte în timp productiv şi timp neproductiv, care la rândul lor sunt

alcătuiţi din mai multe categorii [8], astfel:

a) timpul productiv

- timpul de pregătire-încheiere  pî T 

- timpul operativ opT 

- timpul de bază bt 

- timpul ajutător  at 

- timpul de deservire a locului de muncă dt T 

- timpul de deservire organizatorică doT 

 b) timpul neproductiv

- timpul de odihnă şi necesităţi fiziologice onT 

Norma tehnică de timp va fi:

ondodt op

 pi

T  T T T T n

T  N  ++++= (2.25)

în care: n- numărul de piese date simultan în fabricaţie.

1. Timpul de pregătire-încheiere este destinat pregătirii curente a lucrării şi includeurmătoarele activităţi:

- primirea sarcinii de producţie;

- studierea documentaţiei tehnice;

- pregătirea sculelor şi aparatelor de măsură, montarea şi demontarea sculelor;

- poziţionarea limitatorilor/camelor pentru asigurarea dimensiunilor de prelucrare;

- reglarea maşinii prin stabilirea regimului de lucru, numai din manete;

- predarea pieselor executate;- aducerea locului de muncă la starea normală, după terminarea lucrării.

2. Timpul operativ este format din:

a) timpul de bază care reprezintă timpul în cursul căruia executantul efectuează- cu ajutorul

maşinii-unelte şi a SDV-urilor corespunzătoare- sau supraveghează lucrările necesare pentru

modificarea nemijlocită a dimensiunilor, formei, proprietăţilor şi stării obiectului muncii.

Timpul de bază este definit prin relaţia:

in s

l l l l t b ∗∗

+++=

321

(2.26)

38

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 39/109

 

Lucrare de licenţă

în care: l- lungimea suprafeţei prelucrate;

  1l  - distanţa de pătrundere a cuţitului;

  2l  - distanţa de depăşire a sculei;

  3l  - lungimea suprafeţei prelucrate pentru aşchia de probă;i- numărul de treceri;

s- avansul de aşchiere;

n- turaţia piesei.

( )2....5,01 += χ tg 

t l  mm ( )5...02 =l  mm ( )10...03 =l  mm

=1l  3,2 mm 2l  = 4 mm 3

l  = 8 mm

l= 17,5 mm s= 0,08 mm/rot n= 601,09 rot/min

68,0109,60108,0

842,35,17=∗

∗+++=bt  min

 b) timpul ajutător cuprinde activităţi legate de:

- prinderea şi desprinderea piesei;

- comanda maşinii;

- complexe de mânuiri legate de fază;

- măsurările de control.

Se calculează conform relaţiei:

4321 aaaaa t t t t t  +++= (2.27)

Valorile timpilor ajutători se aleg conform tabelelor din [8].

1at  = 0,6 min

2at  = 0,05+0,05+0,05+0,05+0,8= 1 min

3at  = 0,2 min

4at  = 0,2 min

22,02,016,0 =+++=at  min

3. Timpul de deservire tehnică

Timpul de deservire tehnică se stabileşte procentual din timpul de bază.

017,068,0%5,2%5,2 =∗=∗= bdt  t t  min (2.28)

4. Timpul de deservire organizatorică

Timpul de deservire organizatorică se calculează , şi el, ca procent din timpul de bază, în

funcţie de diametrul maxim de prelucrat.

0068,068,0%1%1 =∗=∗= bdo t t  min (2.29)

39

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 40/109

 

Lucrare de licenţă

5. Timpul de odihnă şi necesităţi fiziologice

Se stabileşte ca procent din timpul operativ aferent operaţiei.

0268,068,2%1%1 =∗=∗= opon T t  min (2.30)

Tab. 2.12 Norma de timp pentru operaţiile de strunjire

 Nr.

crt.

Denumire fază bt 

[min]

at 

[min]

dt t 

[min]

dot 

[min]

ont 

[min]

  pî T 

[min]

T  N 

[min]1 SFD L= 135 mm 0,68 2 0,017 0,006

8

0,0268

7,5 15,212 SFF L= 135 mm 0,58 0,7 0,0145 0,005

8

0,0128

3 SID Ø 28 mm 0,13 0,95 0,0032 0,001

3

0,0108

4 SIF Ø 28 mm 0,42 0,45 0,0105 0,004

2

0,0087

5 SID Ø 30 mm 0,08 0,45 0,002 0,000

8

0,0053

6 SIF Ø 30 mm 0,37 0,75 0,0092 0,003

7

0,0112

7 SFD L= 133 mm 0,79 1,85 0,0197 0,007

9

0,0264

7,5 14,168 SFF L= 133 mm 0,56 0,7 0,014 0,005

6

0,0126

9 SED Ø 30 mm 0,04 0,95 0,001 0,000

4

0,0099

10 SEF Ø 30 mm 0,19 0,45 0,0047 0,001

9

0,0064

11 Teşire 2x45 0 0,05 0,97 0,0012 0,000

5

0,0102

12 SFD L= 175 mm 0,22 1,5 0,0055 0,0022

0,0172

7,5 12,5113 SFF L= 175 mm 0,16 0,7 0,004 0,001

6

0,0086

14 SED Ø 10 mm 0,05 0,95 0,0012 0,000

5

0,001

15 SEF Ø 10 mm 0,15 0,45 0,0037 0,001

5

0,006

16 Teşire 2x30 0 0,02 0,75 0,0005 0,000

2

0,0077

17 SFD L= 173 mm 0,21 1,5 0,0052 0,002 0,0171

40

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 41/109

 

Lucrare de licenţă

1

7,5 12,6118 SFF L= 173 mm 0,16 0,7 0,004 0,001

6

0,0086

19 SED Ø 8 mm 0,08 0,95 0,002 0,000

8

0,0103

20 SEF Ø 8 mm 0,21 0,45 0,0052 0,002

1

0,0066

21 Teşire 2x30 0 0,02 0,75 0,0005 0,000

2

0,0077

22 SFD L= 33 mm 0,5 1,5 0,0125 0,000

5

0,02

7,5 19,34

23 SFF L= 33 mm 0,44 0,7 0,011 0,004

4

0,0114

24 SED Ø 35 mm 0,04 0,95 0,002 0,000

4

0,0099

25 SEF Ø 35 mm 0,14 0,45 0,0035 0,001

4

0,0059

26 Teşire 2x45 0 0,03 0,75 0,0007 0,000

3

0,0078

27 SID Ø 12,3 mm 0,02 0,95 0,0005 0,000

2

0,0097

28 SIF Ø 12,3 mm 0,06 0,45 0,0015 0,0006

0,0051

29 SID Ø 13 mm 0,04 0,45 0,001 0,000

4

0,0049

30 SIF Ø 13 mm 0,13 0,45 0,0032 0,001

3

0,0058

31 SID Ø 16 mm 0,03 0,45 0,0007 0,000

3

0,0048

32 SIF Ø 16 mm 0,13 0,45 0,0032 0,001

3

0,0058

33 SID Ø 18 mm 0,03 0,45 0,0007 0,000

3

0,0048

34 SIF Ø 18 mm 0,12 0,45 0,0003 0,001

2

0,0057

35 SID Ø 20 mm 0,02 0,45 0,0005 0,000

2

0,0047

36 SIF Ø 20 mm 0,08 0,97 0,002 0,000

8

0,0105

37 SFD L= 31 mm 0,45 1,5 0,0112 0,004 0,0195

41

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 42/109

 

Lucrare de licenţă

5

7,5 16,65

38 SFF L= 31 mm 0,44 0,7 0,011 0,004

4

0,0114

39 SED Ø 30 mm 0,06 0,95 0,0015 0,000

6

0,0101

40 SEF Ø 30 mm 0,3 0,75 0,0075 0,003 0,010541 SED Ø 27 mm 0,11 0,95 0,0027 0,001

1

0,0106

42 SEF Ø 27 mm 0,18 0,75 0,0045 0,001

8

0,0093

43 SED Ø 26 mm 0,04 0,95 0,001 0,000

4

0,0099

44 SEF Ø 26 mm 0,13 0,75 0,0032 0,001

3

0,0088

45 SFD L= 35 mm 0,3 1,5 0,0075 0,003 0,018

7,5 12,52

46 SFF L= 35 mm 0,25 0,7 0,0062 0,002

5

0,0095

47 SED Ø 24 mm 0,06 0,95 0,0015 0,000

6

0,0101

48 SEF Ø 24 mm 0,22 0,97 0,0055 0,002

2

0,0119

49 SFD L= 33 mm 0,31 1,5 0,0077 0,003

1

0,0181

7,5 18,02

50 SFF L= 33 mm 0,25 0,7 0,0062 0,002

5

0,0095

51 SED Ø 22,1 mm 0,03 0,95 0,0007 0,000

3

0,0098

52 SEF Ø 22,1 mm 0,17 0,45 0,0042 0,001

7

0,0062

53 SED Ø 20 mm 0,02 0,45 0,0005 0,000

2

0,0047

54 SEF Ø 20 mm 0,07 0,45 0,0017 0,000

7

0,0052

55 SED Ø 15,7 mm 0,02 0,45 0,0005 0,000

2

0,0047

56 SEF Ø 15,7 mm 0,1 0,75 0,0025 0,001 0,008557 SID Ø 12 mm 0,02 0,95 0,0005 0,000

2

0,0097

58 SIF Ø 12 mm 0,09 0,75 0,0022 0,000

9

0,0084

42

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 43/109

 

Lucrare de licenţă

59 SED Ø 14 mm 0,08 0,95 0,002 0,000

8

0,0103

60 SEF Ø 14 mm 0,12 0,75 0,0025 0,001

2

0,0087

61 SFD L= 38 mm 0,65 1,5 0,0162 0,0065

0,0215

7,5 15,75

62 SFF L= 38 mm 0,45 0,7 0,0112 0,004

5

0,0115

63 SED Ø 35 mm 0,08 0,95 0,002 0,000

8

0,0103

64 SEF Ø 35 mm 0,25 0,75 0,0062 0,002

5

0,01

65 SID Ø 30 mm 0,2 0,95 0,005 0,002 0,011566 SIF Ø 30 mm 0,18 0,45 0,0045 0,001

8

0,0063

67 Teşire 1x45 0 0,03 0,97 0,0007 0,000

3

0,01

68 SFD L= 36 mm 0,56 1,5 0,014 0,005

6

0,0206

7,5 13,8569 SFF L= 36 mm 0,45 0,7 0,0112 0,004

5

0,0115

70 SED Ø 35 mm 0,03 0,95 0,0007 0,0003

0,0098

71 SEF Ø 35 mm 0,12 0,75 0,003 0,001

2

0,0087

72 Teşire 2x45 0 0,03 1,17 0,0007 0,000

3

0,012

  În tabelul 2.12. s-au făcut următoarele notaţii:

- SFD, SFF - strunjire frontală de degroşare, respectiv de finisare- SID, SIF - strunjire interioară de degroşare, respectiv de finisare

- SED, SEF - strunjire exterioară de degroşare, respective de finisare

2.4.2. Calculul normei tehnice de timp la găurire

Categoriile de timp calculate în acest caz, pe baza formulelor şi tabelelor din [9], sunt

următoarele:

1. Timpul de pregătire-încheiere

43

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 44/109

 

Lucrare de licenţă

Acest timp se alege în funcţie de diametrul piesei care se prelucrează. El se împarte la

numărul „n” de bucăţi, din produsul realizat, ce sunt date simultan în fabricaţie.

2. Timpul operativ format din:

a) timpul de bază definit prin relaţia:

 s

bv

il l l t 

∗++=

)( 21 (2.31)

în care: l- lungimea axială a găurii de prelucrat;

  1l  - distanţa de pătrundere;

  2l  - distanţa de depăşire la orificiile străpunse.

( )3....5,02

1+∗= χ ctg 

d l  mm ( )4....5,02 =l  mm

=l  5 mm =1l  5,75 mm 2l  = 3 mm  s

v = 169,79

m/min

( )08,0

79,169

1375,55=

∗++=bt  min

 b) timpul ajutător calculat conform relaţiei:

4321 aaaaa t t t t t  +++=

Valorile timpilor ajutători parţiali se aleg conform tabelelor din [9].

1at  = 0,06 min

2at  = 0,02+0,02+0,02+0,09= 0,15 min

3at  = 0,04 min

4at  = 0,12 min

37,012,004,015,006,0 =+++=at  min

3. Timpul de deservire tehnică

Timpul de deservire tehnică se stabileşte procentual din timpul de bază, ţinându-se cont că

ascuţirea burghiului se face de muncitor.

004,008,0%5%5 =∗=∗= bdt  t t  min

4. Timpul de deservire organizatorică

Timpul de deservire organizatorică se calculează tot ca şi procent, dar din timpul

operativ, în funcţie de diametrul maxim de prelucrat.

0045,045,0%1%1 =∗=∗= opdo T t  min

5. Timpul de odihnă şi necesităţi fiziologice

Se stabileşte ca procent din timpul operativ.

44

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 45/109

 

Lucrare de licenţă

0135,045,0%3%3 =∗=∗= opdo T t  min

Tab. 2.13 Norma de timp pentru operaţiile de găurire

 Nr.

crt.

Denumire fază bt 

[min]

at 

[min]

dt t 

[min]

dot 

[min]

ont 

[min]

 pî T 

[min]

T  N 

[min]1 Găurire Ø 8,5 0,08 0,37 0,004 0,0045 0,0135 1,5 1,972 Găurire Ø 11,5 0,32 0,29 0,016 0,0061 0,0183 1,5 2,153 Găurire Ø 6,8 0,22 0,29 0,011 0,0051 0,0153 1,5 2,044 Găurire Ø 8 0,15 0,29 0,0075 0,0044 0,0132 1,5 1,965 Găurire Ø 8,5 0,14 0,29 0,007 0,0043 0,0129 1,5 1,956 Găurire Ø 8,5 0,17 0,36 0,0085 0,0053 0,0159 1,5 2,06

2.4.3. Calculul normei tehnice de timp la lamare

Realizarea acestei operaţii necesită consumarea unui anumit timp de muncă din partea

executantului, timp calculat conform [9]:

1. Timpul de pregătire-încheiere ales în funcţie de diametrul piesei prelucrate. El se

împarte la numărul de bucăţi date simultan în fabricaţie.

2. Timpul operativ format din:

a) timpul de bază definit prin relaţia:

 sn

l l l t b ∗

++=

)( 21 (2.32)

în care: l- lungimea axială a găurii de prelucrat;  1

l  - distanţa de pătrundere;

  2l  - distanţa de depăşire la orificiile străpunse.

( ) ( )2....3,02/01 +∗−= χ ctg d d l  mm ( )4....12 =l  mm

l= 18 mm 1l  = 9 mm 2

l  = 4 mm n= 642,43 rot/min s= 0,21

mm/rot

23,021,043,642

4918=

++=

b

min b) timpul ajutător calculat conform relaţiei:

4321 aaaaa t t t t t  +++=

Valorile timpilor ajutători se stabilesc din tabelele din [9].

1at  = 0,06 min

2at  = 0,02+0,09= 0,11 min

3at  = 0,04 min

4at  = 0,12 min

45

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 46/109

 

Lucrare de licenţă

33,012,004,011,006,0 =+++=at  min

3. Timpul de deservire tehnică se stabileşte ca procent din timpul de bază.

0126,023,0%5,5%5,5 =∗=∗= bdt  t t  min

4. Timpul de deservire organizatorică calculat ca procent din timpul operativ.0073,045,0%3,1%3,1 =∗=∗= opdo T t  min

5. Timpul de odihnă şi necesităţi fiziologice stabilit ca procent din timpul operativ.

0168,056,0%3%3 =∗=∗= opdo T t  min

Tab. 2.14 Norma de timp la operaţiile de lamare

 Nr.

crt.

Denumire fază bt 

[min]

at 

[min]

dt t 

[min]

dot 

[min]

ont 

[min]

T  N 

[min]1 Lamare Ø 18 0,23 0,33 0,0126 0,0073 0,0168 0,62 Lamare Ø 15 0,13 0,3 0,0065 0,0043 0,0129 0,45

2.4.4. Calculul normei tehnice de timp la filetare

Determinarea normei de timp se face în funcţie de modul de realizare a filetului. Aceste

metode, prezentate în [8], sunt:

a) Prelucrarea filetelor prin strunjire- timpul de bază se va calcula conform relaţiei:

( ) pn

 pl t b ∗

∗+=

3...2(2.33)

în care: l- lungimea filetului;

p- pasul filetului;

n- turaţia piesei.

l= 15 mm p= 2 mm n= 1159,46 rot/min ⇒   09,0=bt  min

- timpul ajutător va fi:

21 aaa t t t  += (2.34)

Valorile celor trei timpi ajutători se vor adopta din tabele specifice.

11,01 =at  min 2at  = 0,20 min ⇒   at  = 0,31 min

- timpul de deservire tehnică şi organizatorică, precum şi cel pentru odihnă şi necesităţi

fiziologice se calculează procentual din timpul de bază;

002,009,0%5,2%5,2 =∗=∗=bdt  t t  min

b) Filetarea cu ajutorul tarozilor 

46

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 47/109

 

Lucrare de licenţă

- timpul de bază se va calcula conform relaţiei:

   

  

 +∗

++=

1

21 11

nn p

l l l t b (2.35)

în care:1l 

- lungimea conului de atac al tarodului;  2

l  - lungimea cursei de ieşire a tarodului;

n- turaţia mişcării principale;

  1n - turaţia mişcării de retragere.

l= 5 mm 1l  = 13 mm 2

l  = 4 mm p= 1 mm

n= 100,67 rot/min 1n =100 rot/min

44,0

100

1

67,100

1

1

4135= 

 

 

 

  +∗++

=bt  min

- timpul ajutător se va calcula ca şi suma timpilor adoptaţi din tabele;

323,0022,007,0121,011,0 =+++=at  min

- timpul de deservire tehnică şi organizatorică, precum şi cel pentru odihnă şi necesităţi

fiziologice se calculează procentual din timpul de bază anterior stabilit;

0097,044,0%2,2%2,2 =∗=∗= bdt  t t  min

107,0763,0%4,1%4,1 =∗=∗= opdo T t  min

019,0763,0%5,2%5,2 =∗=∗= opon T t  minc) Filetarea cu ajutorul filierelor 

- timpul de bază se va calcula conform relaţiei:

in p

 L

n p

 Lt b ∗   

  

 ∗

+∗

=1

(2.36)

21 l l l  L ++= (2.37)

în care: 1l  - lungimea de pătrundere;

  2l  - lungimea cursei de ieşire;

i- numărul de treceri;

L= 35,5 mm p= 1,5 mm n= 78,03 rot/min 1n = 85 rot/min i= 1

58,0185

5,35

03,785,1

5,35 =∗   

   +

∗=bt  min

- timpul ajutător va fi suma timpilor stabiliţi pe baza tabelelor;

68,008,012,037,011,0 =+++=at  min

- timpul de deservire tehnică şi organizatorică, precum şi cel pentru odihnă şi necesităţifiziologice se stabilesc din tabele;

47

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 48/109

 

Lucrare de licenţă

0145,058,0%5,2%5,2 =∗=∗= bdt  t t  min

0139,026,1%1,1%1,1 =∗=∗= opdo T t 

0126,0%1%1 =∗=∗= opopon T T t 

Tab. 2.15 Norma de timp pentru filetare

 Nr.

crt.

Denumire fază bt 

[min]

at 

[min]

dt t 

[min]

dot 

[min]

ont 

[min]

T  N 

[min]1 Execuţie filet M28x2 0,09 0,31 0,0022 0,0048 0,412 Execuţie filet M10 0,44 0,32

3

0,0097 0,010

7

0,019 0,81

3 Execuţie filet M10x1,5 0,58 0,68 0,0145 0,013

9

0,012

6

1,31

4 Execuţie filet M8 0,57 0,61 0,0142 0,0057

0,0118

1,21

5 Execuţie filet M26x2 0,08 0,33 0,002 0,0042 0,486 Execuţie filet M8 0,89 0,32

3

0,0196 0,012

5

0,022

2

1,27

7 Execuţie filet M10x1,5 0,78 0,32

3

0,0172 0,010

9

0,019

5

1,15

8 Execuţie filet M10 0,68 0,32

3

0,015 0,009

5

0,017 1,04

 Prin însumarea tuturor timpilor calculaţi se obţine norma tehnică de timp necesară realizării

celor cinci repere din cadrul cilindrului hidraulic studiat. Astfel:

TgaurireTfiletareTlamareTstrunjireT N  N  N  N  N  +++= (2.38)

76,2min6,16513,607,805,135,150 ==+++=T  N  ore

La acest timp se adaugă timpul necesar asamblării tuturor componentelor, inclusiv

sudarea capacului de cămaşa cilindrului, norma tehnică de timp pentru realizarea unui cilindru

hidraulic fiind egală cu:

58,383,075,2 =+=T  N  ore

48

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 49/109

 

Lucrare de licenţă

Capitolul 3- Studiul economico-financiar al realizării cilindrului hidraulic

 În vederea derulării şi dezvoltării unei afaceri de succes, orice întreprindere, indiferent de

dimensiunile ei sau domeniul de activitate căreia îi aparţine, trebuie să realizeze un studiu

economico-financiar al activităţii desfăşurate, studiu ce îi va permite să-şi cunoască punctele

tari şi punctele slabe. Pe baza acestui studiu se vor putea stabili acţiuni viitoare ce vor 

conduce atât la corectarea situaţiilor nefavorabile pentru firmă, cât şi la obţinerea unor 

 beneficii mai mari. Acest lucru se doreşte şi în cadrul acestui capitol.

3.1. Analiza situaţiei economico- financiare a SC Hidraulica SRL

Analiza economico-financiară este folosită în luarea unor decizii referitoare la

activitatea întreprinderii, cum ar fi:- gestiune patrimonial- financiară a întreprinderii;

- angajarea unor proiecte investiţionale;

- alcătuirea unei strategii privind evoluţia viitoare a întreprinderii, ş.a.

Prin folosirea analizei economico-financiare se doreşte diagnosticarea situaţiei actuale

de la SC Hidraulica SRL, a aprecierii nivelului calitativ al performanţelor acesteia şi pe baza

rezultatelor obţinute propunerea unor soluţii de corecţie, dacă este cazul.

3.1.1. Analiza cifrei de afaceri

Cifra de afaceri este socotită ca fiind indicatorul fundamental al volumului de

activitate desfăşurată de un agent economic.Se regăseşte în toate sistemele de indicatori

folosiţi în diagnosticarea şi evaluarea economică a întreprinderii. Aceasta poate fi definită ca

fiind totalitatea veniturilor înregistrate din vânzarea producţiei şi mărfurilor într-o anumită

 perioadă de timp.[11]

49

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 50/109

 

Evoluţia cifrei de afaceri

3461337.6

3117306.2

48508

239611.4

1569895.6

5729259

7741883

10908241

12399889

 

929664.10

2000000

4000000

6000000

8000000

10000000

12000000

14000000

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

An bilanţ

   C   i   f  r   ă   d  e  a   f  a  c  e  r   i   (   l  e   i

Lucrare de licenţă

Fig. 3.1 Evoluţia cifrei de afaceri 

Tab. 3.1 Date de intare pentru analiza factorială

 Nr.

crt. Indicatori Simbol U.m. Anul 2007 Anul 20081 Cifra de afaceri CA lei 10908241 123998892 Producţia fabricată Q f   lei 7931922 90986453 Număr mediu de salariaţi S  N  - 70 78

4

Productivitatea medie anuală a

muncii S 

  f  

 N 

Q

lei/salariat

113313.17

1

116649.29

5

5Gradul de valorificare a

 producţiei f  QCA

%1.37523301

1.36282809

Model de analiză factorială ales este:

  f  S 

  f  

S Q

CA x

 N 

Q x N CA = (3.1)

în care: S  N  - numărul de salariaţi;

  S 

  f  

 N 

Q

- productivitatea medie anuală a muncii;

50

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 51/109

 

Lucrare de licenţă

   f  

Q

CA- gradul de valorificare al producţiei.

1491648109082411239988901 =−=−=∆ CACACA lei

Se calculează influenţa celor trei factorilor asupra cifrei de afaceri prin metoda

substituirilor în lanţ:

1. Influenţa numărului de salariaţi

( )00

01    

  

    

  

 −=∆

 f  S 

 f  

S S CA N 

Q

CA x

 N 

Q x N  N 

S (3.2)

CA

 N S ∆ = (78-70)x 113313,171x 1,37523301= 1246656,114 lei

2. Influenţa productivităţii medii anuale a muncii

001

1     

  

  

  

  −  

  

  =∆

 f  S 

 f  

 F 

CA

 N 

QQCA x

 N Q

 N Q x N 

 f  (3.3)

CA

 N 

Q

  f  ∆

= 78x (116649,295-113313,171)x 1,37523301= 357859,8737 lei

3. Influenţa gradului de valorificare a producţiei

   

  

 − 

  

  

    

  

 =∆

011

1

 f   f  S 

 f  

S CA

Q

CAQ

CA

Q

CA x

 N 

Q x N 

 f  

(3.4)

CA

Q

CA

  f  

∆= 78x 116649,295x (1,36282809- 1,37523301)= -112867,988 lei

Verificare:

∆CA= CA

 N S ∆ +

CA

 N 

Q

  f  ∆

+CA

Q

CA

  f  

∆= 1246656,114+ 357859,8737 -112867,988= 1491648 lei

Analizând datele obţinute se constată o creştere a cifrei de afaceri cu 1491648 lei,

aspect considerat ca fiind pozitiv. Această variaţie s-a datorat influenţelor exercitate de cei trei

factori direcţi, astfel:

- creşterea numărului mediu de salariaţi de la 70 la 78 a condus la îmbunătăţirea cifrei de

afaceri cu 1246656,114 lei;

- productivitatea medie a muncii a crescut de la 113313.171 lei/salariat la 116649.295

lei/salariat conducând la sporirea cifrei de afaceri cu 357859,8737 lei;

- gradul de valorificare al producţiei influenţează negativ cifra de afaceri ducând la o scădere

cu 112867,988 lei a acesteia. Totuşi acest lucru nu poate fi interpretat ca fiind negativ,

deoarece este vorba de o scădere de doar 1,2%, gradul de valorificare menţinându-se la o cotă

51

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 52/109

 

1496588

28862123026186

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

Rezultatul din

exploatare (lei)

2006 2007 2008An bilanţ

Evoluţia rezultatului din exploatare

Lucrare de licenţă

mai mare de 100%, rezultând că producţia fabricată este integral vândută. De asemenea

această scădere este datorată faptului că nu a fost luată în vedere activitatea de comercializare

şi de prestări servicii realizată de societate.

Creşterea cifrei de afaceri este un lucru pozitiv, de accea nu este nevoie aplicarea unor 

soluţii de corecţie. Totuşi trebuie avut grijă ca această cifră să continue să crească prin axarea

 pe produsele care se vând cel mai bine (spre exemplu garniturile de serie NBR cu domenii

largi de utilizare şi furtunurile) şi serviciile cele mai căutate, precum reparaţiile la cilindrii

hidraulici şi pneumatici. De asemenea trebuie să se descopere produsele greu vandabile (de

ex.: braţe de macara) care fie se vor îngloba în alte produse vandabile, unde este posibil, fie se

va realiza o prospectare atentă a pieţii pentru a descoperi noi clienţi pentru aceste produse.

3.1.2. Analiza rezultatului din exploatare

Rezultatul exploatării priveşte activitatea de exploatare curentă a întreprinderii şi exprimă

mărimea absolută a rentabilităţii activităţii de exploatare, obţinută prin deducerea tuturor 

cheltuielilor (plătibile şi calculate) din veniturile exploatării (încasabile şi calculate). [11]

 

Fig. 3.2 Evoluţia rezultatului din exploatare

Se alege ca şi model de analiză factorială a rezultatului din exploatare cel care arată

legătura dintre rezultatul din exploatare şi factorul uman, şi anume:

CA

 RE  x

Q

CA x

 N 

Q x

 N 

 N  x N  RE 

  f  Sp

  f  

Sp

S = (3.5)

în care: S  N  - numărul de salariaţi;

52

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 53/109

 

Lucrare de licenţă

  Sp N  - numărul salariaţilor direct productivi;

 S 

Sp

 N 

 N - structura personalului;

  Sp

  f  

 N 

Q

- productivitatea salariaţilor direct productivi;

   f  

Q

CA- grad de valorificare a producţiei;

 CA

 RE - rată de rentabilitate comercială;

Tab. 3.2 Date de intrare pentru realizarea modelului de analiză folosit

 Nr. crt. Indicatori Simbol Anul 2007 Anul 2008

1 Număr salariaţi S  N  70 782 Număr salariaţi direct productivi Sp

 N  42 483 Producţia fabricată f  Q 7931922 90986454 Cifra de afaceri CA 10908241 123998895 Rezultatul din exploatare RE 2886212 30261866 Structura personalului

Sp

 N 

 N  0.6 0.615384615

7 Productivitatea salariaţilor direct productivi

Sp

  f  

 N 

Q 188855.285

7

189555.1042

8 Gradul de valorificare al producţiei  f  

QCA 1.37523301

41.362828091

9 Rata de rentabilitate comercialăCA

 RE  0.26459004

7

0.244049443

1399742886212302618601 =−=−=∆ RE  RE  RE  lei

Se constată o creştere a rezultatului din exploatare cu 139974 lei. Aceasta se datorează

influenţelor următorilor factori:

1. Influenţa numărului salariaţilor 

( )0

000

01    

  

   

  

    

  

    

  

 −=∆

CA

 RE  x

Q

CA x

 N 

Q x

 N 

 N  x N  N 

  f  Sp

  f  

Sp

S S 

 RE 

 N S  (3.6)

lei

 x

 RE 

 N 

 RE  N 

8,329852

2645900475233014x0..2857x1.370.6x188855)7078(

=∆

−=∆ 

2. Influenţa structurii personalului

00001

1         

  

    

  

    

  

 −=∆ CA

 RE  xQ

CA x N 

Q x N 

 N 

 N 

 N  x N 

 f  Sp

 f  

Sp

Sp

 RE 

 N 

 N 

Sp (3.7)

53

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 54/109

 

Lucrare de licenţă

lei

 x

 RE  N 

 RE  N 

2,82463

.26459004775233014x05.2857x1.30.6)x1888550.61538461(78

=∆

−=∆

3. Influenţa productivităţii salariaţilor direct productivi

00011

1    

  

    

  

    

   −   

   =∆

CA

 RE  x

Q

CA x

 N 

Q

 N 

Q x

 N 

 N  x N 

 f  Sp

 f  

Sp

 f  

Sp

 RE 

 N 

Q

Sp

 f  (3.8)

lei

 x

 RE 

 N 

Q

 RE 

 N 

Q

Sp

 f  

Sp

 f  

96,12222

5900473014x0.2647)x1.37523188855.285-10425x(189555.0.6153846178

=∆

=∆

4. Influenţa gradului de valorificare a producţiei

00111

1    

    

  

   −  

  

    

  

  =∆

CA RE  x

QCA

QCA x

 N Q x

 N  N  x N 

 f   f  Sp

 f  

SpS 

 RE 

Q

CA

 f  

(3.9)

lei

 x

 RE 

Q

CA

 RE 

Q

CA

 f  

 f  

7.29863

00474)x0.264591.37523301-2809142x(1.3628x189555.100.6153846178

−=∆

=∆

5.Influenţa ratei de rentabilitate comercială

 

 

 

 

  −

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

   

 

 

 

 =∆

01111

1

CA

 RE 

CA

 RE  x

Q

CA x

 N 

Q x

 N 

 N  x N 

 f  Sp

 f  

Sp

S  RE 

CA

 RE  (3.10)

lei

 x

 RE 

CA

 RE 

 RE 

CA

 RE 

254701

7)0.26459004-40494438091x(0.2442x1.36282x189555.100.6153846178

−=∆

=∆

Verificare:lei RE 

 RE  RE 

CA

 RE 

 RE 

Q

CA

 RE 

 N 

Q

 RE 

 N 

 N 

 RE 

 N 

  f  Sp

  f  

SpS 

1399742547017,2986396,122222,824638,329852 =−−++=∆

∆+∆+∆+∆+∆=∆

Se observă o creştere a rezultatului din exploatare faţă de anul 2007 cu 139974 lei,

creştere rezultată în urma variaţiei factorilor de mai sus:

- numărul salariaţilor, structura personalului şi productivitatea salariaţilor direct productivi

duc la o creştere a indicatorului analizat, cu valori diferite, aspect considerat pozitiv;

- gradul de valorificare a producţiei a dus la o scădere a rezultatului din exploatare cu 29863,7

lei, aspecte legate de acesta fiind prezentate la punctul 3.1.1.;

- rata de rentabilitate comercială a influenţat indicatorul analizat în sens negativ, ducând la

scăderea acestuia cu 254701 lei. Acest fapt s-a datorat creşterii, în anul 2008, a cheltuielilor 

cu materiile prime şi materialele cu 8-10% faţă de anul anterior.

54

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 55/109

 

Lucrare de licenţă

Principalele rezerve de creştere a ratei comerciale sunt:

- sporirea vânzărilor prin realizarea de discounturi de volum (stabilirea, pentru fiecare familie

de produse, a unor procente de reducere atunci când se achiziţionează cantităţi ce depăşesc

anumite valori), oferte asociate cu anumite evenimente (spre exemplu oferirea anumitor 

reduceri în zilele aniversare ale firmei), prin specializarea personalului care se ocupă de

vânzări şi chiar, realizarea unui departament comercial care să se ocupe expres de această

activitate în cadrul firmei;

- ameliorarea structurii vânzărilor în sensul creşterii ponderii celor cu o marjă comercială

individuală mai mare ;

Tab. 3.3 Exemplu de discount pentru un cilindru hidraulic

Valoare cilindrii achiziţionaţi (€) Discount oferit (procente)500- 1000 5%1001- 1500 10%1501- 2000 15%> 2000 20%

Privitor la resursele umane, este necesară realizarea unor acţiuni prin care influenţa

acestora să ducă la o creştere mai accentuată a indicatorului analizat.

3.1.3. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii întreprinderii

Analiza lichidităţii şi solvabilităţii întreprinderii se va face cu ajutorul metodei ratelor.

Cele mai utilizate rate sunt: rata lichidităţii generale, rata lichidităţii restrânse, rata

solvabilităţii globale, rata solvabilităţii patrimoniale.

Tab. 3.4 Informaţii necesare calculului ratelor de lichiditate şi solvabilitate

 Nr.

crt.

Indicatori Simbol/ Relaţie

calcul

Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

1 Active circulante C  A 3688282 4655543 5135883

2 Stocuri S 1814476 2118525 28025083 Datorii curente C  D 2132575 2153173 13244374 Active totale A T  4723155 5895650 67731065 Datorii totale D T  2132575 2153173 13244376 Capitaluri proprii P C  2602028 3746311 56437437 Credite bancare BC  0 0 08 Rata lichidităţii

generale C 

 D

 A R =lg

1.729 2.162 3.877

9 Rata lichidităţii

restrânse C 

lr   D

S  A

 R

=

0.878 1.178 1.761

55

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 56/109

 

Lucrare de licenţă

10 Rata solvabilităţii

globale T 

T  sg 

 D

 A R =

2.214 2.738 5.113

11 Rata solvabilităţii

 patrimoniale B p

 P  sp

C C 

C  R

+=

1 1 1

Interpretare rezultate

1) Rata lichidităţii generale a crescut pe parcursul celor trei ani de analiză, ajungând la o

valoare de 3,877. Valoarea supraunitară a ratei arată existenţa, în cei trei ani, a unui fond de

rulment care permite întreprinderii să facă faţă incidentelor care apar în mişcarea activelor 

circulante sau deteriorării valorii acestora. Societatea reuşeşte să transforme, într-un timp

scurt, activele circulante în lichidităţi, pentru a achita datoriile curente.

  Valoarea ratei arată că întreprinderea este pusă la adăpost de o insuficienţă de trezoreriecare ar putea fi provocată de rambursarea datoriilor la cererea creditorilor săi.

2) Rata lichidităţii restrânse este un indicator de apreciere a lichidităţii întreprinderii care, spre

deosebire, de rata lichidităţii generale nu i-a în calcul stocurile, considerate a fi cel mai puţin

lichide dintre toate componentele activelor curente ale unei întreprinderii.

Această rată a crescut în ultimii trei ani, valoarea sa supraunitară (cu excepţia anului 2006)

arătând capacitatea firmei Hidraulica SRL de a face faţă scadenţelor pe termen scurt prin

intermediul activelor sale aflate în cea mai mare stare de lichiditate (creanţe şi disponibilităţi băneşti). De asemenea, valoarea supraunitară evidenţiază faptul că stocurile de materii prime

şi materiale nu sunt finanţate prin datorii pe termen scurt.

3) Rata solvabilităţii globale arată dacă activitatea unei societăţi este sau nu eficientă.

Pe parcursul anilor analizaţi, această rată a avut valori mai mari decât 1,5 arătând faptul că

societatea are capacitatea de a-şi achita obligaţiile băneşti, indiferent de tipul lor. În ultimul an

a înregistrat cea mai mare creştere, de la 2,738 la 5,113, gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor deţinute de societate crescând.

4) Rata solvabilităţii patrimoniale exprimă gradul de acoperire a obligaţiilor de plată pe

termen mediu şi lung, inclusiv a obligaţiilor către acţionari, din capitalul propriu.

Valoarea acesteia rămâne constantă pe parcursul celor trei ani de analiză şi arată faptul că

societatea nu a contractat niciun credit pe termen mediu sau lung, reuşind să-şi desfăşoare

activitatea în condiţii normale doar pe baza reinvestirea unei părţi a profitului obţinut din

activitatea de exploatare.

Per total ratele de lichiditate şi solvabilitate arată capacitatea societăţii de a-şi achita la

timp datoriile pe termen scurt din surse proprii, fără a apela la împrumuturi pe termen lung.

56

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 57/109

 

1.729

0.878

2.214

1

2.162

1.178

2.738

1

3.877

1.761

5.113

1

0

1

2

3

4

5

6

Valoare rate

Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Evoluţia ratelor de lichiditate şi solvabilitate

Rata lichidităţii generale

Rata lichidităţii restrânse

Rata solvabilităţii globale

Rata solvabilităţii patrimoniale

Lucrare de licenţă

Fig. 3.3 Evoluţia ratelor de lichiditate şi solvabilitate

3.1.4. Analiza ratelor de rentabilitate

Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficienţă de tipul

efect/efort. În categoria efectelor se pot înscrie diferitele trepte de acumulare bănească

rezultate la încheierea exerciţiului contabil pornind de la valoarea adăugată şi până la profitul

net. La efort se înscriu, în general, capitalurile avansate sau numai capitalurile proprii angajate

în desfăşurarea activităţii întreprinderii.

Analiza ratei rentabilităţii comerciale

Rata de rentabilitate comercială apreciază randamentul diferitelor stadii ale activităţii

întreprinderii la formarea rezultatului, fiind determinată ca raport între marjele de acumulare

şi cifra de afaceri sau valoarea adăugată.

Tab. 3.5 Date privind analiza ratei de rentabilitate comercială

 Nr.

crt. Indicatori Simbol 2007 P  2008 P  20072008 P  P  −

1 Cifra de afaceri CA 10908241 12399889 1491648

2Marja

comercialăMc 1712468 1966726

254258

3Exerciţiul brut

din exploatareEBE 1316191 1267652 -48539

4Rata marjei

comercialeR 

cM   15.69884615.8608355

30.161989124

5 Rata marjei brute de

R EBE  12.066024 10.22309151

-1.842932697

57

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 58/109

 

Lucrare de licenţă

exploatare

EBE = Valoarea adăugată+ Subvenţii pentru investiţii – Cheltuieli cu personalul – Impozite,

taxe şi vărsăminte asimilate (3.11)

EBE 2007 = 3463900 + 0 – 2085347 – 62362= 1316191 lei

EBE 2008 = 4208775 + 0 – 2871923 – 69200= 1267652 lei

Rata marjei comerciale se menţine aproximativ la aceeaşi valoare, având o creştere

minoră de 0,16 %, lucru care evidenţiază faptul că societatea încearcă să îşi menţină poziţia

deţinută pe piaţa specifică domeniului său de activitate. Totuşi, valoarea creşterii este redusă,

de aceea societatea trebuie să aplice soluţii de îmbunătăţirea a ratei comerciale, soluţii

 prezentate şi în cadrul punctului 3.1.2.

Se constată o scădere a ratei marjei brute de exploatare de 1.842932697% aratând că

activitatea de exploatare a fost mai puţin profitabilă decât anul anterior, fapt datorat sporirii

costurilor de exploatare, în principal a materiilor prime şi materialelor (oţel, fontă, aluminiu,

inox etc.). În această situaţie se recomandă o analiză a cheltuielilor de exploatare pentru a

observa unde se pot face îmbunătăţiri cu privire la eliminarea sau reducerea unor cheltuielile

mult prea mari. De asemenea, creşterea productivităţii muncii poate avea o influenţă

favorabilă asupra acestei rate, creştere ce poate fi realizată printr-o supraveghere mai atentă a

activităţii desfăşurate de angajaţii societăţii.

Analiza ratei rentabilităţii economice

Aceasta se realizează pe baza următorului model:

R  100*CA

 RE 

 A

CA

e ∗= (3.12)

în care:t 

 A

CA- rata de eficienţă a activului total;

 CA

 RE - rata de rentabilitate comercială.

Tab. 3.6 Date necesare calculului ratei de rentabilitate economică

 Nr.

crt.Indicatori Simbol 2007

 P 2008

 P  20072008P  P  −

1 Cifra de afaceri CA 10908241 123998891491648

2 Active totale A t  5895650 6773106 8774563 Rezultatul din RE 2886212 3026186 139974

58

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 59/109

 

Lucrare de licenţă

exploatare

4

Rata de

eficienţă a

activului totalt  A

CA 1.85021861.83075371

9-0.019464832

5Rata de

rentabilitate

comercială

CA

 RE *10

0

26.4590047 24.40494427

-2.05406043

01 ReRe −=∆ e R = 44.67944249- 48.9549413= -4.275498847 %

1. Influenţa ratei de eficienţă a activului total

100**0

01

Re  

 

 

 

 

  

 

 

 

 −  

 

 

 

 =∆

CA

 RE 

 A

CA

 A

CA

t t  A

CA

(3.13)

Re

t  A

CA∆ = -0.019464832*26.4590047= - 0.515020081%

2. Influenţa ratei de rentabilitate comercială

Re

100*CA

 RE ∆ =

   

  − 

  

  

   

  

011

100*100**CA

 RE 

CA

 RE 

 At 

CA(3.14)

Re

100*CA

 RE ∆ = 1.830753719*-2.05406043= -3.760478771%

Rata de rentabilitate economică prezintă o scădere de 4.275498847%, scădere datorată

ambilor factori direcţi care o influenţează, aspect considerat ca fiind negativ.

Scăderea ratei de eficienţă a activelor cu un procent de 0.515020081% a apărut ca o

consecinţă a utilizării ineficiente a mijloacelor fixe, dar şi a creşterii valorii mijloacelor fixe

mai mult decât valoarea rezultatului din exploatare.

Firma pentru a readuce indicatorii analizaţi la o valoare pozitivă trebuie să recurgă la

următoarele soluţii:

- scoaterea din patrimoniu a utilajelor complet amortizate şi care nu sunt folosite;- respectarea tehnologiei de fabricaţie pentru a utiliza întreaga capacitate a mijloacelor fixe;

- instruirea personalul ce deserveşte mijloace fixe recent achiziţionate, pentru a creşte astfel

 productivitatea acestor mijloace fixe;

- căutarea unor soluţii de utilizare mai eficientă a resurselor de care dispune societatea ;

- organizarea activităţii din cadrul procesului de producţie.

O influenţă negativă şi mai mare o are rata de rentabilitatea comercială care scade cu

3.760478771%. Aspecte despre această situaţie au fost prezentate în cadrul punctelor anterioare.

59

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 60/109

 

Lucrare de licenţă

 

Analiza ratei rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii

Se foloseşte următorul model multiplicativ de analiză:

100***VT  P 

C  A

 AVT  R n

 pr 

 f   = (3.15)

în care:t  A

VT - viteza de rotaţie a activului total;

  pr 

 A- factorul de multiplicare a capitalurilor proprii ;

 VT 

 P n - rentabilitatea netă a veniturilor totale .

Tab. 3.7 Date de intrare pentru analiza ratei de rentabilitate financiară

 Nr.

crt.Indicatori Simbol 2007

 P 2008

 P  20072008 P  P  −

1 Venituri totale VT 10961226 124673681506142

2 Active totale A t  5895650 6773106 877456

3Capitaluri

 propriiC pr  3746311 5643743 1897432

4 Profit net P n 2397444 2522432 124988

5Viteza de rotaţie

a activului total t  A

VT 1.8592057

1.840716504 -0.018489181

6

Factor de

multiplicare al

capitalului

 propriu

 pr 

 A 1.5737215 1.200108864 -0.373612592

7

Rentabilitatea

netă a veniturilor totale

100*VT 

 P n

21.872042 20.23227356 -1.639768852

01 f   f   f   R R R −=∆ = 44.69431013 – 63.9947949= - 19.30048477%

1. Influenţa vitezei de rotaţie a activului total

100***0

001

   

  

   

  

 

   

  

 −  

 

  

 =∆

VT 

 P 

 A

 A

VT 

 A

VT  n

 pr 

t t 

 R

 A

VT  f  

(3.16)

  f  

 R

 A

VT ∆ = -0.018489181*1.5737215*21.872042= - 0.636406905%

60

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 61/109

 

Lucrare de licenţă

2. Influenţa factorului de multiplicare al capitalului propriu

100***0

011

   

  

   

  

 − 

  

  

    

  

 =∆

VT 

 P 

 A

 A

 A

VT  n

 pr 

 pr 

 R

 A f  

 pr 

t (3.17)

  f  

 pr 

 R

 A∆ = 1.840716504*-0.373612592*21.872042= - 15.04172839%

3. Influenţa rentabilităţii nete a veniturilor totale

   

  − 

  

  

   

  

    

  

 =∆

0111100*

100*100***VT 

 P 

VT 

 P 

 A

 A

VT  nn

 pr 

 R

VT 

 P  f  

n(3.18)

  f  

n

 R

VT 

 P 100*

∆ = 1.840716504*1.200108864*-1.639768852= - 3.622348096%

Rata de rentabilitate financiară scade cu 19.30048477% datorită politicii de reinvestire a profitului pentru creşterea activelor deţinute de societate şi a fluxurilor de venituri viitoare.

Această rată, practic arată raportul dintre efectul şi efortul depus pentru obţinerea profitului.

Toţi factorii care influenţează această rată duc la scăderea ei, situaţie considerată

nefavorabilă pentru societate. Influenţele acestor factori au următoarele semnificaţii:

- influenţa negativă a vitezei de rotaţie a activului total arată faptul că societatea a constituit

stocuri prea mari comparativ cu ceea ce a reuşit să vândă;

- influenţa negativă a factorului de multiplicare sugerează că gradul de îndatorare al societăţiieste unul scăzut;

- influenţa rentabilităţii nete a veniturilor totale reflectă faptul că profitul creşte într-un ritm

inferior creşterii veniturilor totale.

Rentabilitatea financiară poate creşte prin:

- creşterea vitezei de rotaţie a activului ce reprezintă o condiţie esenţială de mărire a acestei

rate, creştere ce poate fi realizată printr-o exploatare intensă a activului (reducerea ciclului de

exploatare prin utilizarea unor viteze de lucru mai mari, micşorarea timpilor auxiliari şi acelor neproductivi, asigurarea unei logistici corespunzătoare în cadrul firmei etc.);

- creşterea eficienţei activităţii de exploatare prin controlul costurilor şi implementarea unei

 politici de preţuri adecvate ;

- sporirea volumului de activitate şi fructificarea superioară a capitalurilor proprii.

61

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 62/109

 

Lucrare de licenţă

 

Fig. 3.4 Evoluţia ratelor de rentabilitate

3.1.5. Analiza situaţiei financiare a întreprinderii

Se vor analiza următorii indicatori : situaţia netă, fondul de rulment, necesarul de fond de

rulment şi trezoreria netă.

Situaţia netă se calculează cu următoarea relaţie :

SN= Activ – Datorii totale (3.19)

2006SN  = 4723155 – 2132575= 2590580 lei

SN 2007 = 5895650 – 2153173= 3742477 lei

SN 2008 = 6773106 – 1324437= 5448669 lei

Se constată că în ultimii ani situaţia netă a firmei a fost pozitivă şi crescătoare

demonstrând o gestiune sănătoasă a întreprinderii şi existenţa în cadrul firmei a unui proces de

reinvestire a acumulărilor din exerciţiile anterioare. Societatea reuşeşte să-şi acopere nevoile

din resusele proprii, a cărei pondere se menţine majoritară în totalul resurselor întreprinderii.

Astfel societatea dispune de o bună autonomie financiară şi de stabilitate.

Tab. 3.8 Valorile indicatorilor de analiză a situaţiei financiare a firmei

 Nr.crt.

Indicatori Relaţie de calcul 2006 2007 2008

62

15.70

48.95

63.99

15.86

44.68 44.69

0

10

20

30

40

50

60

70

Valoare rată

2007 2008

An bilanţ

Evoluţia ratelor de rentabilitate

Rata comercială

Rata economică

Rata financiară

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 63/109

 

Lucrare de licenţă

1Fond de

rulment

Capitaluri permanente

 – Nevoi permanente 1567155 2506204 4006520

2

 Nevoia de

fond de

rulment

 Nevoi temporare – Resurse temporare

1192064 2260458 3266376

3Trezoreria

netă

Fond de rulment

 – Nevoia de fond de

rulment

375091 245746 740144

20062007 FR FR FR −=∆ = 2506204 – 1567155= 939049 lei

20072008

FR FR FR −=∆

= 4006520 – 2506204= 1500316 lei20062007 NFR NFR NFR −=∆ = 2260458 – 1192064= 1068394 lei

20072008 NFR NFR NFR −=∆ = 3266376 – 2260458= 1005918 lei

20062007 TN TN TN  −=∆ = 245746 – 375091= - 129345 lei

20072008 TN TN TN  −=∆ = 740144 – 245746= 494398 lei

Fondul de rulment pozitiv în toţi cei trei ani analizaţi arată faptul că societatea deţine

suficiente capitaluri proprii pentru a-şi desfăşura activitatea fără a recurge la împrumuturi şi

că echilibrul financiar este realizat. Firma dispune de o marjă de securitate care o protejeazăde eventuale situaţii neprevăzute.

Nevoia de fond de rulment pozitivă arată un surplus de nevoi temporare în raport cu

resursele temporare posibile de mobilizat. Această situaţie poate fi considerată ca fiind

normală, deoarece este rezultatul unei politici de investiţii determinată de creşterea nevoii de

finanţare a ciclului de exploatare.

Trezoreria netă pozitivă este expresia cea mai concludentă a unei gestiuni corespunzătoare,

reflectând existenţa disponibilităţilor băneşti în cadrul firmei, disponibilităţi ce îi vor permiteacesteia rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, dar şi efectuarea unor plasamente

eficiente.

63

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 64/109

 

1567155

1192064

2590580

375091

2506204

2260458

3742477

245746

4006520

3266376

5448669

740144

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

Valoare indicatori

(lei)

2006 2007 2008

An bilanţ

Evoluţia indicatorilor financiari

Fond de rulment Nevoia de fond de rulment Situaţia netă Trezoreria netă

Lucrare de licenţă

Fig. 3.5 Evoluţia indicatorilor financiari

3.2. Calculul costurilor de producţie pentru realizarea cilindrului hidraulic

Unităţile economice, în activitatea pe care o desfăşoară, atrag şi utilizează factorii de

  producţie – munca, natura şi capitalul. Expresia bănească a consumurilor factorilor de producţie utilizaţi pentru producere şi desfacerea bunurilor economice se numeşte cost de

  producţie. Cunoaşterea nivelului, structurii şi dinamicii costului este indispensabilă

 producătorului pentru desfăşurarea unei activităţi optime.

Costul de producţie este un instrument în gestionarea raţională a factorilor de producţie,

necesari oricărei firme, şi permite cunoaşterea eficienţei consumuri realizate, comparativ cu

normele de cheltuieli prevăzute sau cu nivelul consumurilor realizate de către firmele

concurente. Prin toate acestea, costul stimulează firma să introducă progresul tehnic, să ridicecalificarea angajaţilor, să organizeze ştiinţific producţia şi munca şi să gospodărească cu

eficienţă maximă factorii de producţie [14].

Costurile au fost clasificate în: costuri directe şi costuri indirecte.

Costurile directe de producţie delimitează cheltuielile care pot fi individualizate şi

atribuite fără ambiguităţi unui produs sau activităţi consumatoare de resurse şi producătoare

de rezultate.

Costurile indirecte reprezintă cheltuieli delimitate pe produs sau activitate printr-un calcul

intermediar de repartizare şi au un caracter comun mai multor produse, servicii sau activităţi.

64

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 65/109

 

Lucrare de licenţă

Cale două categorii de costuri se vor calcula succesiv, prin defalcarea lor în subcategorii.

3.2.1. Calculul costurilor directe

a) Calculul costului cu materiile prime şi materialele

mcmat  xpnC  =. (3.20)

în care: .mat C  = costul materialului;

  cn = consumul specific de material ;

  m p = preţul unitar al materialului .

otel util  sf  util  sf  cxQV mn

..== (3.21)

în care: util  sf  V  . = volumul semifabricatului util ;

  otel Q = densitatea oţelului (7800 kg/m3

).

Tab. 3.9 Valorile costurilor materiale

 Nr. crt. Element component cn m p mat C  [lei/buc]1 Cămaşă 0,137 m/buc 150,76 lei/ml 20,652 Tijă 0,177 m/buc 76,75 lei/ml 13,583 Bucşă închidere 0,29 kg/buc 33,15 lei/kg 9,614 Cap piston 0,15 kg/buc 28,29 lei/kg 4,245 Capac 0,34 kg/buc 33,15 lei/kg 11,27

La costul materialelor se adaugă costul elementelor achiziţionate de la terţi.

Tab. 3.160 Costurile elementelor componente ale cilindrului hidraulic

 Nr. crt. Element component Cost [lei/buc]1 Ochet PFI 10D 21,812 Ochet PFE 10D 21,813 Piuliţă M10 2,054 Garnitură DAS 25 18,935 Inel Ro 12x2,5 1,336 Bandă ghidare F1 8,04

7 Inel Ro 26x2 1,498 Garnitură S6 13,779 Ştergător ASA 7,38

 

Costul final efectuat pentru achiziţionarea materialelor şi semifabricatelor folosite în

 procesul de producţie a unui cilindru va fi: mat C  = 158,01.

util  sf  mat anualemat  xQC C  ...= (3.22)

în care: util  sf  Q. = numărul de semifabricate utile.

util  sf  Q. = 1780 buc/an

65

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 66/109

 

Lucrare de licenţă

anualemat C  . = 158,01x1780= 267017,8 lei/an

 b) Calculul costurilor cu deşeurile şi cu rebuturile rezultate din activitatea de producţie

deseudeseudeseuri xpmC  = (3.23)

în care: deseum = masa deşeurilor;deseu p = preţul deşeului (se consideră 1,14 lei/kg ).

%9,4. xmm util  sf  deseu = (3.24)

în care : util  sf  m

. = masa semifabricatului util.

deseum = 1,44x4,9 %= 0,07 kg

deseuriC  = 0,07x 1,14= 0,08 lei/buc

util  sf  deseurianual deseuri xQC C  .. = (3.25)

anual deseuriC  . = 0,08x1780= 142,4 lei/an

rebuturirebuturirebuturi xpmC  = (3.26)

în care: rebuturim = masa rebuturilor;

  rebuturi p = preţul rebutului (se consideră 5,33 lei/kg ).

%10. xmmutil  sf  rebuturi = (3.27)

rebuturim = 1,44x 10%= 0,144 kg

rebuturiC  = 0,144 x 5,33= 0,77 lei/bucrebuturirebuturianual rebuturi xQC C  =. (3.28)

în care: rebuturiQ = numărul rebuturilor.

anual rebuturiC  . = 0,77x178= 137,06 lei/an

c) Calculul costurilor cu personalul direct productivi

S d  pdp I S C  += (3.29)

în care :  pdpC  = costul cu personalul direct productiv;

  d S  = manopera directă ;

  S  I  = impuneri salariale (35% din d S  ).

.bhmed t d  xS nS  = (3.30)

în care : t n = norma de timp ;

.bhmed S  = salariul mediu brut orar.

=t n 3,58 ore

8,62001350. ==bhmed S  lei/h

66

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 67/109

 

Lucrare de licenţă

34,248,658,3 == xS d  lei/h

S  I  = 35% x24,34= 8,52 lei/h

 pdpC  = 24,34+8,52= 32,86 lei/buc

  finite pdpanual  pdp xQC C  =. = 32,86x1780= 58490,8 lei/and) Calculul costurilor cu energia electrică şi cu apa industrială folosită în mod direct în

 procesul de producţie

 Ee Eean EexpW C  =

. (3.31)

în care: an EeC  . = costurile anuale cu energia electrică;

   EeW  = consumul de energie electrică necesar funcţionării utilajului;

p Ee = preţul energiei electrice (se consideră 0,47 lei/kw).

.disp Ee Ee xT  N W  = (3.32)

7= Ee N  kw/h

1680024007 == xW  Ee kw/an

789647,016800. == xC  an Ee lei/an

43,41780

7896. === pf  

an Ee Ee

Q

C C  lei/buc (3.33)

 AI  Aian AI  xpV C  =. (3.34)

în care: an AI C  . = costurile anuale cu apa industrială;

 AI V  = volumul de apă industrială consumat într-un an ;

   AI  p = preţul unitar al apei industriale (se consideră 2,32 lei/m 3 ).

Volumul de apa considerat este de 300 m 3 .

an AI C  . = 300x2,3= 690 lei/an

39,01780

690. === pf  

an AI  AI 

Q

C C  lei/buc (3.35)

Costurile directe totale vor fi calculate astfel:

 AI  Ee pdprebuturideseurimat directe C C C C C C CT  +++−−= . (3.36)

directeCT  = 158,01- 0,08- 0,77+ 32,86+ 4,43+ 0,39= 194,84 lei/buc

anuale AI anuale Eeanuale pdpanualerebuturianualedeseurianualemat anualedirecteC C C C C C CT 

....... +++−−=  

(3.37)

anualedirecteCT  . = 267017,8- 142,4- 137,06+ 58490,8+ 7896+ 690= 333815,14 lei/an

67

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 68/109

 

Lucrare de licenţă

3.2.2. Calculul costurilor indirecte

Ca în cazul costurilor directe şi cele indirecte cuprind mai multe tipuri de costuri. Acestea

vor fi adoptate sau calculate în cele ce urmează.

a) Cheltuielile materiale pentru întreţinere-reparaţii curente sunt de 6000 lei/an ; b) Cheltuielile cu SDV-urile normale şi speciale au o valoare de 7900 lei/an ;

c) Cheltuielile cu energia electrică necesară maşinilor şi echipamentelor, altele decât cele

utilizate în procesul tehnologic, inclusiv iluminatul sistemului de producţie  I C  = 11000

lei/an ;

d) Cheltuielile cu combustibilul pentru încălzire sunt de 3500 lei/an ;

e) Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe se calculează conform relaţiei:

nMF 

nMF  A

T C qxC  = (3.38)

în care : q= numărul mijloacelor fixe rămase neamortizate;

  nMF C  = costul mediu al unui mijloc fix

nMF T  = durata medie de funcţionare a mijloacelor fixe ;

C A = 1500012

900002 = x lei/an ;

f) Cheltuielile cu impozitul şi taxele C anuale IT  . = 22000 lei/an ;

g) Cheltuielile cu personalul indirect productiv şi cu personalul din serviciile funcţionale sunt

egale cu:

 salariati xNr  xC C mediuanuale pip

.12.

= (3.39)

Pentru un salariu mediu de 1300 lei, rezultă:

31200020121300. == x xC  anuale pip lei/an

Prin însumarea tuturor acestor cheltuieli se obţine costul total indirect anual.

anuale pipanuale IT  Aanualecomb I anuale EeanualeSDV anualer ianualeind  C C C C C C C C CT  ....2... +++++++=−  

anualeind CT  . = 6000+7900+11000+3500+15000+22000+312000= 377400 lei/an

08,662000

377400. === pf  

anualeind ind 

Q

CT CT  lei/buc (3.40)

În final se determină costul total pe bucată.

ind directebucata CT CT CT  += = 194,84+ 6,08= 200,92 lei/buc (3.41)

68

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 69/109

 

Lucrare de licenţă

3.3. Calculul preţului ţintă de vânzare şi a profitului

O definiţie a preţului, unanim acceptată este cea formulată încă din antichitate de către

Aristotel şi Xenofon conform căreia preţul reprezintă o cantitate de monedă pe care

cumpărătorul este dispus să o ofere producătorului în schimbul bunului pe care acesta îl oferă

 pe piaţă [15].

Cea mai importantă componentă a preţului de vânzare o constituie costul de producţie

anterior determinat, deoarece prin cunoaşterea nivelului exact al cheltuielilor de producţie,

vânzătorul va şti între ce limite poate să negocieze preţul de vânzare, astfel încât să-şi

recupereze aceste cheltuieli şi să obţină şi un profit.

Preţul de vânzare se calculează conform formulei:

)1( TVA p p cr v += (3.42)

în care: p cr  = preţul critic.

)1(  pcr  r CT  p += (3.43)

în care: CT- costurile totale de producţie;

r p = procentul de profit ce se doreşte a se obţine (se consideră 15%).

cr  p = 200,92x(1+0,15)= 231,06 lei/bucată

v p = 231,06x(1+0,19)= 274,96 lei/bucată

69

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 70/109

 

Lucrare de licenţă

Capitolul 4 – Prelucrarea cilindrului hidraulic pe un centru de prelucrare

4.1. Generalităţi

Introducerea progresului tehnic in îndustrie duce la scurtarea timpului în care se realizează

 produsele, la reducerea costurilor de producţie şi la creşterea calităţii produselor. Se urmăreşte

deci eficientizarea tuturor proceselor din cadrul companiei. Necesitatea obiectivă de a produce

cât mai rapid, cu o productivitate cât mai ridicată, a condus la o evoluţie vertiginoasă a

concepţiei actuale de realizare structurală a maşinilor-unelte, care depinde în cea mai mare

măsura de specificul tehnologic al diferitelor repere ce trebuie prelucrate şi de volumul

 producţiei acestora.

S-a constatat că pentru piese de

configuraţie dificilă cu un număr mare de

 prelucrări ce trebuie efectuate cu un număr 

semnificativ de scule, din mai multe

  prinderi, centrele de prelucrare sunt de

câteva ori mai productive decât maşinile-

unelte convenţionale.

Centrele de prelucrare sunt maşini-

unelte multioperaţionale caracterizate prin Fig. 4.1 Centru de prelucrare vertical

următoarele elemente suplimentare faţă de o maşină-unealtă convenţională:

- posibilităţi tehnologice de efectuare a mai multor operaţii;

- au axe cinematice comandate numeric;

- au un depozit de scule care permite înmagazinarea unui număr mare de scule ;

- schimbarea sculelor se face automat ;

- pe lânga axele X, Z se comandă numeric şi axa C (pentru indexarea, rigidizarea şi blocarea

arborelui principal) ;

- arborii principali se pot realiza din diverse materiale compozite, care le conferă caracteristici

superioare în exploatare.

4.2. Alegerea multicriterială a centrului de prelucrare

Datorită multiplelor avantaje pe care le prezintă centrele de prelucrare, se propune

achiziţionarea unei astfel de maşini-unelte în cadrul SC Hidraulica SRL. În vederea realizării

acestei îmbunătăţiri s-au selectat trei centre de prelucrare oferite de diferiţi furnizori, dupăcum urmează:

70

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 71/109

 

Lucrare de licenţă

- Manford MCV 1100 de la producătorul Manford Machinery Co. (Ungaria)

- Shinri VM 1310 de la producătorul Jiangsu Shinri Machinery Co. (Italia)

- SMTCL VMC 1056C de la producătorul Shenyang Machine Tool Co. (Germania)

Preţurile de achiziţie, precum şi câteva caracteristici tehnice ale acestora sunt prezentate în

tab. 4.1, respectiv tab. 4.2.

Tab.4. 1Costurile centrelor de prelucrare comparate

Costuri (lei) Manford

MCV 1100

Shinri

VM 1310

SMTCLVMC-1056C

Preţ de achiziţie centru de

 prelucrare

165600 142140 200000

Cost transport 1370 3000 3090

TVA 31724 27577 38587Preţ total de achiziţie 198694 172717 241677

Tab. 4.2 Caracteristicile tehnice ale centrelor de prelucrare comparate

Caracteristici

tehnice

Manford

MCV 1100

Shinri

VM 1310

SMTCLVMC-1060

Dimensiunile

mesei de lucru(mm)

1120 x 510 1300×1000 1300 x 600

Capacitatea

maximă a mesei

de lucru (kg)

700 1800 1000

Cursa pe X (mm) 1100 1300 1000Cursa pe Y (mm) 560 1000 600Cursa pe Z (mm) 560 650 600

Tip con BT40 BT40/CAT40/DIN40 BT40

Tip sistem CNC MITSUBISHI/ FANUC /

SIEMENS

FANUC FANUC

Turaţia maximă

(rot/min)

12000 12000 10000

 Numar maxim de

scule din ATC

20 16 20

Diametrul maxim

al sculei (mm)

100 100 90

Lungimea 300 250 250

71

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 72/109

 

Lucrare de licenţă

maximă a sculei

(mm)Greutatea

maximă a sculei

(mm)

6 8 8

Putere necesară

(kw)

16 24 16

Greutatea

centrului de

 prelucrare (tone)

5,5 10,5 8,5

Alegerea centrului de prelucrare se va face folosind metoda punctajelor, urmând ca maşina-

unealtă care va însuma punctajul maxim să fie achiziţionată. Notarea s-a realizat astfel :

- Nota 1 pentru centrul de prelucrare cu cele mai slabe caracteristici ;

- Nota 2 pentru centrul de prelucrare cu caracteristici intermediare;

- Nota 3 pentru centrul de prelucrarea cu cele mai bune caracteristici.

Tab. 4.3 Analiza multicriterială a centrelor de prelucrare

Caracteristici Manford

MCV 1100

Shinri

VM 1310

SMTCLVMC-1060

Coeficient de

importanţă (%)

Preţ total de achiziţie

(lei)

2 3 1 0.3

Dimensiunile mesei de

lucru (mm)

1 3 2 0.05

Capacitatea maximă a

mesei de lucru (kg)

1 3 2 0.03

Cursa pe X (mm) 2 3 1 0.1Cursa pe Y (mm) 1 3 2 0.1Cursa pe Z (mm) 1 3 2 0.1Turaţia maximă

(rot/min)

3 3 2 0.07

 Numar maxim de scule

din ATC

3 2 3 0.05

Diametrul maxim al

sculei (mm)

3 3 2 0.05

Lungimea maximă a

sculei (mm)

3 2 2 0.05

Greutatea maximă asculei (mm)

2 3 3 0.03

72

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 73/109

 

Lucrare de licenţă

Putere necesară (kw) 3 2 3 0.05Greutatea centrului de

 prelucrare (tone)

3 2 1 0.02

Punctaj total 2.01 2.83 1.71 1

Pe baza rezultatelor obţinute în tabelul 4.3 se decide achiziţionarea centrului de prelucrare

Shinri VM 1310, care a obţinut punctajul maxim.

 

4.3. Prezentarea centrului de prelucrare ales

VM 1310 este un centru de

  prelucrare vertical produs de

către firma Jiangsu SHINRI

Machinery Co. cu sediul

central în China. Datorită

faptului că permite realizarea

operaţiilor de strunjire, frezare,

dar şi de găurire, poate să

satisfacă cerinţele cele mai

exigente în domeniul

 prelucrărilor prin aşchiere, prin

asigurarea unei mari productivităţi Fig. 4.2 Centru de prelucrare vertical 

şi a unor suprafeţe prelucrate de o calitate excelentă şi de o mare complexitate.

Centrul de prelucrare prin aşchiere VM 1310 realizează operaţii pe 3 axe de coordonate,

astfel la o singură aşezare a semifabricatului/ piesei supuse prelucrării se poate realiza

 prelucrarea succesivă pe cele 3 feţe ale acestuia/acesteia. Prin urmare, timpii de repoziţionare

a semifabricatului şi abaterile care pot rezulta la fiecare reaşezare a piesei/ semifabricatului

sunt reduşi. Centrul de prelucrare permite prelucrarea pieselor medii de tip disc, cilindrice, de

tip carcasa sau plate.

Majoritatea părţilor componente, ca de exemplu: batiul, sania, masa şi montantul sunt

fabricate din fonta de înaltă calitate, de mare duritate şi cu o bună absorţie a vibraţiilor.

Alimentarea cu scule aşchietoare se face din

magazia de scule cu schimbare automată tip

ATC de tip disc, care permite existenţa unuinumăr maxim de 16 scule. Şi această

73

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 74/109

 

Lucrare de licenţă

caracteristică a centrului de prelucrare conduce la reducerea timpilor auxiliari şi a efortului

uman depus.

  Fig. 4.3 Schimbarea automată a sculelor

Centru de prelucrare VM 1310 conţine o serie de accesorii standard:

- Comandă numerică Fanuc prin intermediul căreia se programează traseul de lucru pe care îl

vor parcurge sculele, condiţiile de prelucrare, tipul sculelor folosite, parametrii regimului de

aşchiere ;

- Instalaţie de răcire care asigură menţinerea căldurii degajate sub o anumită valoare, astfel

încât să nu apară defecte datorate temperaturii ridicate din zona de lucru ;

- Curăţirea cu aer a zonei de lucru pentru

îndepărtarea aşchiilor rezultate în timpul procesului

de aşchiere ;

- Răcire cu aer a arborelui principal ;

- Instalaţie de iluminat a zonei de lucru deservite ;

- Cutie cu scule de întreţinere ;

- Avertizor alarmă luminos în cazul apariţiei diferitelor defecţiuni tehnice.

Fig. 4.4 Prelucrarea pe centru de prelucrare

4.4. Calculul regimului de aşchiere

Regimul de aşchiere este nelipsit în cadrul execuţiei prelucrărilor şi are următoarele

elemente componente:

- adâncimea de aşchiere „t”;

- viteza de aşchiere „v”;

- avansul „s”.

Toate aceste elemente sunt calculate pentru reperele cilindrului hidraulic care sunt

fabricate în cadrul societăţii Hidraulica SRL şi anume: cămaşă cilindru, tijă, bucşă închidere,

cap piston şi capac.

Calculul regimului de aşchiere la strunjire

Calculul elementelor componente ale regimului de aşchiere la strunjire, realizat pe baza

relaţiilor şi tabelelor din [6], este prezentat în cele ce urmează.

Strunjire frontală de degroşare

74

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 75/109

 

Lucrare de licenţă

Se va exemplifica stabilirea sistemului tehnologic şi modul de calcul a regimului de

aşchiere în cazul strunjirii frontale respectând cota L= 135 mm, la reperul „cămaşă cilindru”.

1. Stabilirea sistemului tehnologic

Adaosul de prelucrare ce urmează a fi îndepărtat se stabileşte cu relaţia:

2

 D Ad  = (4.1)

unde: d  A - adaosul de prelucrare;

D- diametrul piesei prelucrate.

mm Ad  5,172

35==

Ţinând cont de anumite condiţii de prelucrare care ţin de piesă şi scula aşchietoare, se

stabileşte uzura admisibilă pe suprafaţa de aşezare:mmh 0,1.....8,0=

α 

Cuţitul utilizat este cu plăcuţe din carburi metalice fixate mecanic, a căror secţiune este

 pătrată, având dimensiunile 16x16 mm. Astfel, rezultă că durabilitatea sculei aşchietoare este:

T=30 min, iar numărul de reutilizări posibile este egal cu 3.

2. Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere

2.1. Stabilirea adâncimii de aşchiere şi a numărului de treceri

Adaosul de prelucrare va fi îndepărtat dintr-o singură trecere, iar adâncimea de aşchiereava fi egală cu lăţimea cuţitului, adică: mmt  3= .

2.2. Stabilirea avansului de aşchiere

Avansul, în cazul strunjirilor frontale de degroşare, se determină pe baza relaţiei:

( ) x

 y

 RaS 

 D DC C  s

∗+∗∗∗=

002,009,0 3

(4.2)

în care: D- diametrul suprafeţei ce se prelucrează;

  S C  , y, x – constante;   RaC  - coeficient ce ţine de caracterul prelucrării, prin intermediul unui parametru de

rugozitate.

S C  = 0,0045 y= 1,4 x= 0,3

 RaC  = 400 D= 30 mm t= 3 mm

( )32,0

3

35002,03509,04000045,03,0

4,13

=∗+∗∗∗

= s mm/rot

75

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 76/109

 

Lucrare de licenţă

În raport şi cu alte condiţii de lucru, valoare avansului calculat pe baza relaţiei.... se va

înmulţi cu un coeficient de corecţie S  K  , determinat ca produs al coeficienţilor:

 sj so sl  sh sp sz  sTd  sr  s smS K  K  K  K  K  K  K  K  K  K  K  ∗∗∗∗∗∗∗∗∗= ε  χ  (4.3)

în care:  sm K  - coeficient ce ţine cont de proprietăţile mecanice ale materialului prelucrat;   χ   s K  - coeficient dependent de caracterul prelucrării, de modul de fixare al plăcuţei;

  ε   sr  K  - coeficient ce ia în considerare valoarei razei de vârf a cuţitului;

   sTd  K  - coeficient ce ţine cont de mărimea câmpului de toleranţă;

   sz  K  - coeficient cu valoare dependentă de numărul de scule reglate;

   sp K  - coeficient care ia în considerare aspectele de rigiditate ale sistemului

tehnologic, prin diametrul maxim  p D ;

   sh K  - coeficient ce depinde de înălţimea corpului cuţitului şi grosimea plăcuţei;

   sl  K  - coeficient ce ia în considerare lungimea în consolă a cuţitului;

   so K  - coeficient care ţine cont de modul de orientare a semifabricatului, de lungimea

traiectoriei parcursede sculă în lungul direcţiei de avans, de diametrul suprafeţei prelucrate;

   sj K  - coeficient a cărui valoare este dependentă de rigiditatea maşinii-unelte.

 sm K  = 87,1)33,833(550,173)( 6737,0 =∗=∗ − sm y

 sm HBC 

 χ   s K  = 9,09113,3 159,046,0==

∗−∗  χ  χ 

 χ 

 s s x y sC 

 sp K  =  sp sp y x

 p sp BH  DC  )(∗∗ = ( ) 7,0252580054,03,025,0 =∗∗∗ −

 sh K  = 11,12,325320,145,0215,0 =∗∗=∗∗ − sh sh y x

 sh h H C 

 so K  = ( ) ( ) 84,035/13510,1/2,0 =∗=∗ − so x

 so D LC 

 sj K  = 45,035155,0 30,0 =∗=∗ sj x

 sj DC 

49,045,084,011,17,09,087,1 =∗∗∗∗∗=S  K 

15,049,032,0 =∗= s mm/rot

2.3. Stabilirea vitezei de aşchiere

Viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia:

vv y x

v

 st 

C v

∗= (4.4)

vC  = 150 287,0=v x   25,0=v y t= 3 mm s= 0,15 mm/rot

85,17515,03

15025,0287,0 =∗=v m/min

76

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 77/109

 

Lucrare de licenţă

Valoare rezultată se înmulţeşte cu un coeficient de corecţie:

VX VM VJ VT V K  K  K  K  K  ∗∗∗= (4.5)

99,030735,3388,0 =∗=∗= −VT m

VT VT  T C  K 

15,1800155,0 300,0 =∗=∗=VJ m

 pVJ VJ  DC  K 

190*9062,329,0004,0

=∗=∗∗=−VX VX  y x

VX VX  C  K  ε  χ 

14,1115,199,0 =∗∗=V  K 

47,20014,185,175 =∗=v m/min

2.4. Stabilirea turaţiei semifabricatului sau a sculei aşchietoare

Turaţia semifabricatului se calculează conform relaţiei:

18243514,3

47,20010001000

=∗∗

=∗∗

= d 

v

n π   rot/min (4.6)

2.5. Stabilirea vitezei de avans

Viteza de avans se stabileşte utilizând următoarea relaţie de calcul:

6,27315,01824 =∗=∗= snv s m/min (4.7)

Tab. 4.4 Regimul de aşchiere la strunjirea frontală de degroşare

 Nr.

crt.

Denumire fază Avansul de

aşchiere

[mm/rot]

Viteza de

aşchiere

[m/min]

Turaţia

[rot/min]

Viteza

de avans

[m/min]1 Strunjire la cota L= 133 mm 0,15 200,47 1824 273,62 Strunjire la cota L= 175 mm 0,06 252,07 6690 401,43 Strunjire la cota L= 173 mm 0,06 252,07 6690 401,44 Strunjire la cota L= 33 mm 0,26 174,71 1504 391,045 Strunjire la cota L= 31 mm 0,26 174,71 1504 391,046 Strunjire la cota L= 35 mm 0,21 184,29 2257 473,977 Strunjire la cota L= 33 mm 0,21 184,29 2257 473,97

8 Strunjire la cota L= 38 mm 0,25 176,43 1519 379,759 Strunjire la cota L= 36 mm 0,25 176,43 1519 379,75

Strunjire frontală de finisare

Stabilirea sistemului tehnologic şi a modului de calcul al regimului de aşchiere este acelaşi

ca la strunjirea frontală de degroşare, diferenţa făcându-se prin alegerea altor coeficienţi

specifici finisării.

Tab. 4.5 Regimul de aşchiere la strunjirea frontală de finisare

  Nr. Denumire fază Avans de Viteza de Turaţia Viteza de

77

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 78/109

 

Lucrare de licenţă

crt. aşchiere

[mm/rot]

aşchiere

[m/min]

[rot/min] avans

[m/min]1 Strunjire la cota

L= 135 mm

0,05 263,83 2400 120

2 Strunjire la cotaL= 133 mm

0,05 263,83 2400 120

3 Strunjire la cota

L= 175 mm

0,05 263,83 2400 120

4 Strunjire la cota

L= 173 mm

0,05 263,83 2400 120

5 Strunjire la cota

L= 33 mm

0,09 227,77 1960 176,4

6 Strunjire la cota

L= 31 mm

0,09 227,77 1960 176,4

7 Strunjire la cota

L= 35 mm

0,08 234,58 2873 229,84

8 Strunjire la cota

L= 33 mm

0,08 234,58 2873 229,84

9 Strunjire la cota

L= 38 mm

0,09 227,77 1960 176,4

10 Strunjire la cota

L= 36 mm

0,09 227,77 1960 176,4

Strunjirea interioară de degroşare

Se va exemplifica stabilirea sistemului tehnologic şi modul de calcul a regimului de

aşchiere în cazul strunjirii interioare de degroşare Ø 28, efectuată pe reperul ”cămaşă

cilindru”.

1. Stabilirea sistemului tehnologic

Adaosul de prelucrare care urmează a fi îndepărtat în cadrul acestei operaţii se stabileştecu următoarea relaţie simplificată:

l d  Ad  ∗+∗+= 0047,00218,098,1 (4.8)

Ţinând cont de anumite condiţii de prelucrare care ţin de piesă şi scula aşchietoare, se

stabileşte uzura admisibilă pe suprafaţa de aşezare:

mmh 4,1.....0,1=α 

Cuţitul utilizat este cu plăcuţe din carburi metalice fixate mecanic, a căror secţiune este

 pătrată, având dimensiunile 16x16 mm. Astfel, rezultă că durabilitatea sculei aşchietoare este:T=30 min, iar numărul de reutilizări posibile este egal cu 2.

78

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 79/109

 

Lucrare de licenţă

2.  Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere

2.1. Stabilirea adâncimii de aşchiere şi a numărului de treceri

Adaosul de prelucrare va fi îndepărtat dintr-o singură trecere, iar adâncimea de aşchierea

se va calcula, având în vedere că adaosul îndepărtat este simetric, cu relaţia:

2

2 d  At = (4.9)

355,12

71,2==t  mm

2.2. Stabilirea avansului de aşchiere

Avansul, la strunjirile interioare de degroşare, se calculează cu relaţia:

Y  X 

S K  Bt C  s S S 

∗∗∗= (4.10)

în care: S C  , S  y , S  x - coeficinet, respectiv exponenţi, cu valori dependente de natura

materialului prelucrat şi de caracterul prelucrării;

t- adâncimea de aşchiere;

B- lăţimea corpului cuţitului sau a dornului cu secţiune dreptunghiulară;

  S  K  - coeficientul total de corecţie.

S C  = 0,2469 S  x = -0,2949 S  y = 0,3871

t= 1,355 mm B= 25 mm S  K  = 0,7

55,085,015355,12469,0 3871,02949,0=∗∗∗=

− s mm/rot

2.3. Stabilirea vitezei de aşchiere

Viteza de aşchiere se exprimă cu relaţia de calcul folosită şi la strunjirea frontală.

15,25114,155,0355,1

1904,030,0

=∗∗

=∗∗

= V  y x

v  K  st 

C v

vvm/min (4.11)

2.4. Stabilirea turaţiei semifabricatului sau a sculei aşchietoare

Turaţia semifabricatului se calculează conform relaţiei:

28572814,3

15,25110001000=

∗∗

=∗∗

=d 

vn

π  rot/min

2.5. Stabilirea vitezei de avans

Viteza de avans se stabileşte utilizând următoarea relaţie de calcul:

35,157155,02857 =∗=∗= snv s m/min

Tab. 4.6 Regimul de aşchiere la strunjirea interioară de degroşare

 Nr.

crt.

Denumire fază Adâncime

de aşchiere

Avans de

aşchiere

Viteza de

aşchiere

Turaţia

[rot/min]

Viteza

de avans

79

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 80/109

 

Lucrare de licenţă

[mm] [mm/rot] [m/min] [m/min]1 Strunjire Ø 30,

L= 10 mm

1,34 0,4 286,22 3038 1215,2

2 Strunjire Ø 12,3

L= 8 mm

1,143 0,3 222,36 5757 1727,1

3 Strunjire Ø 13,

L= 25 mm

1,19 0,47 278,07 6812 3201,64

4 Strunjire Ø 16,

L= 10,2 mm

1,19 0,35 211,49 4210 1473,5

5 Strunjire Ø 18,

L= 6 mm

1,2 0,29 221,14 3913 1134,77

6 Strunjire Ø 20,

L= 4 mm

1,22 0,25 228,42 3637 909,25

7 Strunjire Ø 12,

L= 8 mm

1,14 0,3 222,53 5906 1771,8

8 Strunjire Ø 30,

L= 5 mm

1,33 0,29 214,71 2279 660,91

Strunjire interioară de finisare

1. Stabilirea sistemului tehnologic

Adaosul de prelucrare se stabileşte cu următoarea relaţie simplificată:0046,022,0

44,0−∗∗= l d  A

  f   (4.12)

în care: f   A - adaosul de prelucrare;

d- diametrul piesei prelucrate;

l- lungimea de prelucrat.

Ţinând cont de anumite condiţii de prelucrare care ţin de piesă şi scula aşchietoare, se

stabileşte uzura admisibilă pe suprafaţa de aşezare: mmh 6,0.....4,0=α  .

Cuţitul utilizat este cu plăcuţe din carburi metalice fixate mecanic, a căror secţiune este pătrată, având dimensiunile 16x10 mm. Astfel, rezultă că durabilitatea sculei aşchietoare este:

T=30 min, iar numărul de reutilizări posibile este egal cu 4.

2 . Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere

  Se aplică acelaşi mod de calcul al parametrilor de aşchiere ca şi în cazul strunjirii interioare

de degroşare, alegându-se coeficienţii corespunzători finisării.

Tab. 4.7 Regimul de aşchiere la strunjirea interioară de finisare

Nr.

Denumire fază Adâncimede aşchiere

Avans deaşchiere

Viteza deaşchiere

Turaţia[rot/min]

Vitezade avans

80

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 81/109

 

Lucrare de licenţă

crt. [mm] [mm/rot] [m/min] [m/min]1 Strunjire Ø 28,

L= 25 mm

0,42 0,26 307,17 3494 908,44

2 Strunjire Ø 30,

L= 10 mm

0,46 0,17 332,79 3533 600,61

3 Strunjire Ø 12,3

L= 8 mm

0,39 0,19 339,37 8787 1669,53

4 Strunjire Ø 13,

L= 25 mm

0,38 0,31 302,52 7411 2297,41

5 Strunjire Ø 16,

L= 10,2 mm

0,4 0,22 324,79 6465 1422,3

6 Strunjire Ø 18,

L= 6 mm

0,41 0,18 333,98 5909 1063,62

7 Strunjire Ø 20,

L= 4 mm

0,42 0,16 346,81 5522 883,52

8 Strunjire Ø 12,

L= 8 mm

0,38 0,19 341,91 9074 1724,06

9 Strunjire Ø 30,

L= 5 mm

0,46 0,19 323,66 3436 652,84

Strunjire exterioară de degroşare

1. Stabilirea sistemului tehnologic

Adaosul de prelucrare care urmează a fi îndepărtat se determină cu relaţia simplificată:

l d  Ad  ∗+∗+= 0047,00218,098,1

Ţinând cont de anumite condiţii de prelucrare se stabileşte uzura admisibilă:

mmh 4,1.....0,1=α 

Cuţitul utilizat este cu plăcuţe din carburi metalice fixate mecanic, a căror secţiune este

 pătrată, având dimensiunile 16x16 mm. Astfel, rezultă că durabilitatea sculei aşchietoare este:

T=30 min, iar numărul de reutilizări posibile este egal cu 2.

2. Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere

Adaosul de prelucrare va fi îndepărtat dintr-o singură trecere, iar adâncimea de aşchierea

se va calcula, având în vedere că adaosul îndepărtat este simetric, cu relaţia:

2

2 d  At = (4.13)

Avansul de aşchiere, viteza de aşchiere, turaţia sculei aşchietoare şi viteza de avans se

stabilesc pe baza relaţiilor de calcul şi a tabelelor folosite şi în cazul strunjirii frontale dedegroşare. Valorile sunt prezentate sub formă tabelară.

81

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 82/109

 

Lucrare de licenţă

Tab. 4.8 Regimul de aşchiere la strunjirea exterioară de degroşare

 Nr.

crt.

Denumire fază Adâncime

de aşchiere

[mm]

Avans de

aşchiere

[mm/rot]

Viteza de

aşchiere

[m/min]

Turaţia

[rot/min]

Viteza

de avans

[m/min]

1 Strunjire Ø 30,

L= 5 mm

1,035 0,34 221,74 2354 800,36

2 Strunjire Ø 10,

L= 28,5 mm

1,17 0,2 244,44 7785 1557

3 Strunjire Ø 8,

L= 23 mm

1,13 0,18 276,17 10994 1978,92

4 Strunjire Ø 35,

L= 8 mm

1,39 0,4 283,1 2576 1030,4

5 Strunjire Ø 30,L= 25 mm

1,38 0,27 216,28 2296 619,92

6 Strunjire Ø 26,

L= 15 mm

1,31 0,34 207,24 2538 862,92

7 Strunjire Ø 24,

L= 33 mm

1,33 0,2 235,6 3126 625,2

8 Strunjire Ø 22,1

L= 18mm

1,27 0,21 235,85 3398 713,58

9 Strunjire Ø 20,

L= 7 mm

1,22 0,23 233,22 3714 854,22

10 Strunjire Ø 15,7

L= 13 mm

1,19 0,15 229,29 4651 697,65

11 Strunjire Ø 35,

L= 30 mm

1,44 0,3 208,1 1893 567,9

12 Strunjire Ø 35,

L= 6 mm

1,39 0,43 275,03 2503 1076,29

Strunjire exterioară de finisare

1. Stabilirea sistemului tehnologic

Adaosul de prelucrare va fi egal cu:0046,022,0

44,0−∗∗= l d  A  f  

Uzura admisibilă pe suprafaţa de aşezare este:

mmh 6,0.....4,0=α 

82

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 83/109

 

Lucrare de licenţă

Cuţitul utilizat este cu plăcuţe din carburi metalice fixate mecanic, cu secţiune

dreptunghiulară, având dimensiunile 16x10 mm, o durabilitatea de 30 min şi un număr de

reutilizări posibile egal cu 4.

2. Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere

  Calculul parametrilor se face pe baza aceloraşi relaţii de calcul şi tabele ca şi în cazul

strunjirii longitudinale exterioare de degroşare.

Tab. 4.9 Regimul de aşchiere la strunjirea exterioară de finisare

 Nr.

crt.

Denumire fază Adâncime

de aşchiere

[mm]

Avans de

aşchiere

[mm/rot]

Viteza de

aşchiere

[m/min]

Turaţia

[rot/min]

Viteza

de avans

[m/min]1 Strunjire Ø 30,

L= 5 mm

0,46 0,12 369,44 3922 470,64

2 Strunjire Ø 10,

L= 28,5 mm

0,34 0,09 373,25 11887 1069,83

3 Strunjire Ø 8,

L= 23 mm

0,34 0,08 384,4 15303 1224,24

4 Strunjire Ø 35,

L= 8 mm

0,48 0,15 345,15 3140 471

5 Strunjire Ø 30,

L= 25 mm

0,46 0,10 386,67 4105 410,5

6 Strunjire Ø 26,

L= 15 mm

0,44 0,10 391,63 4797 479,7

7 Strunjire Ø 24,

L= 33 mm

0,44 0,07 428,16 5682 397,74

8 Strunjire Ø 22,1,

L= 18mm

0,43 0,08 359,35 5178 414,96

9 Strunjire Ø 20,

L= 7 mm

0,42 0,09 407,49 6487 583,83

10 Strunjire Ø 15,7,

L= 13 mm

0,4 0,06 457,32 9277 556,62

11 Strunjire Ø 35,

L= 30 mm

0,47 0,12 367,16 3341 400,92

12 Strunjire Ø 35,

L= 6 mm

0,48 0,16 339,63 3090 494,4

Se recalculează viteza de aşchiere şi de avans pentru operaţia de strunjire Ø 8, adoptându-

se turaţia maximă realizată de centru de prelucrare n= 12000 rot/min.

83

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 84/109

 

Lucrare de licenţă

44,3011000

814,312000

1000=

∗∗=

∗∗=

d nvr 

π m/min (4.14)

96008,012000 =∗= sr v rot/min

Strunjirea canalelor

  Se va exemplifica stabilirea sistemului tehnologic şi modul de calcul a regimului de

aşchiere în cazul realizării canalului exterior Ø 27 la reperul ”bucşă închidere”.

1. Stabilirea sistemului tehnologic

Adaosul de prelucrare se stabileşte cu următoarea relaţie simplificată:

5,12

2730

2=

−=

−=

D D A o

d  mm (4.15)

în care: o D - diametrul iniţial al piesei/semifabricatului;

D- diametrul canalului.

Ţinând cont de anumite condiţii de prelucrare care ţin de piesă şi scula aşchietoare, se

stabileşte uzura admisibilă pe suprafaţa de aşezare:

mmh 0,1.....8,0=α 

Cuţitul utilizat este cu plăcuţe din carburi metalice fixate mecanic, a căror secţiune este

 pătrată, având dimensiunile 16x16 mm. Astfel, rezultă că durabilitatea sculei aşchietoare este:

T=30 min, iar numărul de reutilizări posibile este egal cu 3.

2.  Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere

2.1. Stabilirea adâncimii de aşchiere şi a numărului de treceri

Adaosul de prelucrare va fi îndepărtat dintr-o singură trecere, iar adâncimea de aşchierea

se va calcula cu relaţia:

75,02

5,1

2

2=== d  A

t  mm

2.2. Stabilirea avansului de aşchiereAvansul se stabileşte pe baza relaţiei următoare:

S S 

S S 

 p

 p

q

 X  Z 

 pS  D

 D

 D

 Db DC  s  

  

  

 ∗ 

 

  

 ∗∗∗= min (4.16)

în care: S C  , S  x , S 

 z  , S q , S  p - constante ale căror valori depind de natura materialului

 prelucrat şi de raportul  D Dmin/ ;

b- lăţimea canalului realizat de către cuţit;

   p D - diametrul maxim al piesei ce se poate instala pe maşina-unealtă;

84

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 85/109

 

Lucrare de licenţă

D- diametrul iniţial al suprafeţei;

  min D - diametrul final al suprafeţei prelucrate;

  S  D - diametrul semifabricatului.

S C  = 0,14 S  x =0,75 S  z  = 0,25 S q = 0,25S  p = 0,25 b= 3,2 mm D= 30mm  p

 D = 800 mm

min D = 27 mm S  D = 37 mm

80,0800

37

30

272,380014,0

25,025,0

75,025,0 =   

  ∗ 

  

  ∗∗∗= s mm/rot

Avansul obţinut se corectează cu un coeficient de corecţie, astfel:

s= 0,80* 0,68= 0,54 mm/rot

2.3. Stabilirea vitezei de aşchiereViteza de aşchiere se exprimă cu relaţia de calcul:

vv

q

 y x

v

 D

 D sb

C v

  

  

 ∗∗

=min (4.17)

vC  = 104 v x = 0,1 v y = 0,75 vq = 0,1

  b= 3,2 mm D= 30mm min D = 27 mm s= 0,54 mm/rot

57,148

30

2754,02,3

104 1,0

75,01,0

=   

  ∗∗

=vm/min

Viteza determinată se înmulţeşte cu valorile coeficienţilor de corecţie care ţin cont de

duritatea materialului prelucrat şi de durabilitatea cuţitului folosit.

4,21847,157,148 =∗=v m/min

2.4. Stabilirea turaţiei semifabricatului sau a sculei aşchietoare

Turaţia sculei se calculează conform relaţiei:

25762714,3

4,21810001000=

∗∗=

∗∗=d 

vn

π  rot/min

2.5. Stabilirea vitezei de avans

Viteza de avans se stabileşte utilizând următoarea relaţie de calcul:

04,139154,02576 =∗=∗= snv s m/min

În aceleaşi condiţii şi pe baza aceloraşi calcule se determină şi parametrii de aşchiere în

cazul realizării canalului interior Ø 14 la reperul ”cap piston”. Valorile obţinute sunt:

- adaosul de prelucrare d  A = 1 mm- adâncimea de aşchiere t= 0,5 mm

85

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 86/109

 

Lucrare de licenţă

- avansul de aşchiere s= 0,28 mm/rot

- viteza de aşchiere v= 364 m/min

- turaţia sculei n= 8280 rot/min

- viteza de avans sv

= 2318,4 m/min

Execuţie teşire

Teşirile reperelor se vor realiza cu un cuţit de strung, în aceleaşi condiţii ca şi la strunjirea

exterioară. Rezultatele sunt prezentate tabelar.

Tab. 4.10 Regimul de aşchiere la teşire

 Nr.

crt.

Denumire fază Adâncimea

de aşchiere[mm]

Avansul de

aşchiere[mm/rot]

Viteza de

aşchiere[m/min]

Turaţia

[rot/min]

Viteza de

avans[m/min]

1 Teşire 2x30 0 2 0,04 313,39 8317 332,683 Teşire 2x45 0 2 0,06 283,18 2577 154,624 Teşire 1x45 0 1 0,08 321,53 2926 234,08

4.4.2. Calculul regimului de aşchiere la găurire

Se va exemplifica stabilirea sistemului tehnologic şi modul de calcul a regimului de aşchiere

în cazul executării găurii de Ø 8,5, efectuată pe reperul ”cămaşă cilindru”.

1. Stabilirea sistemului tehnologic

Operaţia se realizează cu ajutorul unui burghiu de Ø 8,5 mm, din oţel rapid Rp3.

Adaosul de prelucrare este egal cu diametrul găurii ce va fi realizată, deci: 5,8= Ap mm.

Ţinând cont de materialul prelucrat şi de materialul părţii active a sculei, uzura ce apare pe

faţa de aşezare a sculei aşchietoare este cuprinsă între 0,4.....0,8 mm, iar durabilitatea sculei

aşchietoare de 25 min.

2. Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere

2.1. Stabilirea adâncimii de aşchiere şi a numărului de treceri

Adaosul de prelucrare va fi îndepărtat dintr-o singură trecere, iar adâncimea de aşchierea la

găurire va fi egală cu jumătate din diametrul burghiului folosit:

25,42

5,8

2===

Dt  mm

2.2. Stabilirea avansului de aşchiere

La găurirea cu ajutorul burghielor, mărimea avansului de lucru se poate determinafolosind următoarea relaţie de calcul:

86

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 87/109

 

Lucrare de licenţă

( ) S 

m

q

 Dl 

 DC  s

/

∗= (4.18)

în care: S C  - coeficientul de avans;

   D - diametrul burghiului;l- lungimea găurii axiale;

  S S mq , - exponenţi.

S C  = 0,0820 S q = 0,7272 S m = 0,6374 D= 8,5 mm l= 5 mm

( )54,0

5,8/5

5,80820,06374,0

7272,0

=∗

= s mm/rot

2.3. Stabilirea vitezei de aşchiere

Viteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia:

q

m

v

 D

 Dl C v

)/(∗= (4.19)

în care: vC  - coeficientul vitezei de aşchiere;

D- diametrul burghiului;

l- lungimea găurii axiale;

  V V mq , - exponenţi.

vC  = 34,47 V q = 0,2588 V m = 0,1361 D= 8,5 mm l= 5 mm

43,185,8

)5,8/5(47,342588,0

1361,0

=∗

=v m/min

2.4. Stabilirea turaţiei semifabricatului sau a sculei aşchietoare

Turaţia sculei aşchietoare se calculează conform relaţiei:

52,6905,814,3

43,1810001000 =∗∗=

∗∗=d 

vn

π  rot/min

2.5. Stabilirea vitezei de avansViteza de avans se stabileşte utilizând următoarea relaţie de calcul:

88,37254,052,690 =∗=∗= snv s m/min

Tab. 4.11 Regimul de aşchiere la găurire

 Nr.

crt.

Denumire fază Adâncime

de aşchiere

[mm]

Avans de

aşchiere

[mm/rot]

Viteza de

aşchiere

[m/min]

Turaţia

[rot/min]

Viteza de

avans

[m/min]1 Găurire Ø 11,5,

L= 33 mm

5,75 0,25 21,15 585,71 146,43

87

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 88/109

 

Lucrare de licenţă

2 Găurire Ø 6,8,

L= 29 mm

3,4 0,13 25,57 1197,55 155,68

3 Găurire Ø 8,

L= 18 mm

4 0,22 22,47 894,51 196,79

4 Găurire Ø 8,5,L= 15 mm

4,25 0,27 21,4 801,8 216,49

5 Găurire Ø 8,5,

L= 20 mm

4,25 0,23 22,26 834,02 191,82

4.4.3. Calculul regimului de aşchiere la lamare

Se va exemplifica stabilirea sistemului tehnologic şi modul de calcul a regimului de

aşchiere în cazul executării Ø 18, prin lamare, pe reperul ”cămaşă cilindru”.1. Stabilirea sistemului tehnologic

Operaţia se realizează cu ajutorul unui burghiu special de Ø 18 mm, din oţel rapid Rp3.

Adaosul de prelucrare îndepărtat se stabileşte cu următoarea relaţie:

5,95,818 =−=−= d  D Ap mm (4.20)

Uzura ce apare pe faţa de aşezare a sculei aşchietoare este cuprinsă între 0,4.....0,8 mm şi

durabilitatea sculei aşchietoare de 25 min.

2. Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere2.1. Stabilirea adâncimii de aşchiere şi a numărului de treceri

Adaosul de prelucrare va fi îndepărtat dintr-o singură trecere, iar adâncimea de aşchierea la

găurire se calculează cu relaţia:

75,42

5,818

2=

−=

−=

d  Dt  mm

în care: D- diametrul burghiului;

d- diametrul găurii existente.

2.2. Stabilirea avansului de aşchiere

Avansul se calculează la fel ca şi în cazul găuririi:

S S  mq

S  D DC  s ∗∗= 0 (4.21)

S C  = 0,0312 S q = 0,4846 S m = 0,4640 D= 18 mm D 0 = 8,5

mm

34,0185,80312,0 4640,04846,0=∗∗= s mm/rot

2.3. Stabilirea vitezei de aşchiereViteza de aşchiere poate fi exprimată cu relaţia:

88

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 89/109

 

Lucrare de licenţă

m

q

v

 D

 DC v 0∗

= (4.22)

vC  = 61,48 V q = 0,2860 V m = 0,6216 D= 18 mm D 0 = 8,5

mm

8,1818

5,848,616216,0

2860,0

=∗

=v m/min

2.4. Stabilirea turaţiei semifabricatului sau a sculei aşchietoare

Turaţia sculei aşchietoare se calculează conform relaţiei:

63,3321814,3

8,1810001000 =∗∗=

∗∗=d 

vn

π  rot/min

2.5. Stabilirea vitezei de avans

Viteza de avans se stabileşte utilizând următoarea relaţie de calcul:

09,11334,063,332 =∗=∗= snv s m/min

Pentrru operaţia de lamare Ø 15, realizată pe reperul „capac”, regimul de aşchiere este:

- adâncimea de aşchiere t= 3,25 mm

- avansul de aşchiere s= 0,31 mm/rot

- viteza de aşchiere v= 21,06 m/min

- turaţia piesei n= 447,13 rot/min

- viteza de avans  sv = 138,61 m/min

Calculul regimului de aşchiere la filetare

Filete realizate prin aşchiere pot fi:

- filetele exterioare prelucrate cu ajutorul cuţitelor profilate, cuţitelor pieptene de filetat,

capetelor de filetat, filierelor, frezelor, discurilor abrazive etc.

- filetele interioare prelucrate cu ajutorul cuţitelor profilate, tarozilor şi frezelor de filetat.

Prelucrarea filetelor prin strunjire

Se va exemplifica stabilirea sistemului tehnologic şi modul de calcul a regimului de

aşchiere în cazul executării filetului M28x2, prin strunjire, al reperului ”cămaşă cilindru”.

1. Stabilirea sistemului tehnologic

Operaţia se realizează cu ajutorul unui cuţit prevăzut cu o pastilă de filetare.

Pentru durabilitatea economică a cuţitelor, se recomandă , în funcţie forma plăcuţei cu care

se prelucrează, o valoare de 30 min. Uzura admisibilă pe faţa de aşezare a acestui cuţit este

cuprinsă între 0,4....0,6 mm.2. Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere

89

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 90/109

 

Lucrare de licenţă

2.1. Stabilirea adâncimii de aşchiere şi a numărului de treceri

Adaosul de prelucrare va fi îndepărtat dintr-o singură trecere, de aceea adâncimea de

aşchierea la realizarea filetului va fi egală cu adaosul pe rază:

5,12

2528

2 =−=−== ie p

 D D At  mm (4.23)

în care: e D - diametrul filetului;

  i D - diametrul găurii existente.

2.2. Stabilirea avansului de aşchiere

Avansul de aşchiere este egal cu pasul filetului, adică s= 2 mm/rot.

2.3. Stabilirea vitezei de aşchiere

Pentru prelucrarea filetelor cu scule cu plăcuţe din carburi metalice, viteza de aşchiere

 poate fi exprimată cu relaţia:

( ) V V  X Y 

VP  p HB K v ∗∗= (4.24)

în care: p- pasul filetului;

HB- duritatea materialului prelucrat;

  vp K  , V  x , v y - coeficient, respectiv exponenţi.

vp K  =13676 V  x = -0,15 v y = -0,59 p= 2 mm HB= 833,33

MPa( ) 08,233233,83313676 15,059,0 =∗∗= −−

v m/min

2.4. Stabilirea turaţiei semifabricatului sau a sculei aşchietoare

Turaţia sculei aşchietoare se calculează conform relaţiei:

26512814,3

08,23310001000=

∗∗

=∗∗

=d 

vn

π  rot/min

2.5. Stabilirea vitezei de avans

Viteza de avans se stabileşte utilizând următoarea relaţie de calcul:

530222651 =∗=∗= snv s m/min

Regimul de aşchiere pentru filetul M26x2 executat prin strunjire este:

- adâncimea de aşchiere t= 1,5 mm

- avansul de aşchiere s= 2 mm/rot

- viteza de aşchiere v= 265,89 m/min

- turaţia piesei n= 3257 rot/min

- viteza de avans  sv = 6514 m/min

90

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 91/109

 

Lucrare de licenţă

Filetarea cu tarodul

Se va exemplifica stabilirea sistemului tehnologic şi modul de calcul a regimului de

aşchiere în cazul executării filetului M10, al reperului ”cămaşă cilindru”.

1. Stabilirea sistemului tehnologicOperaţia se realizează cu un tarod M10, din oţel rapid Rp3.

Durabilitatea economică a tarodului folosit, se alege , în funcţie de tipul sculei şi al

 prelucrării la o valoare de 90 min.

2. Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere

2.6. Stabilirea adâncimii de aşchiere şi a numărului de treceri

Adaosul de prelucrare va fi îndepărtat dintr-o singură trecere, iar adâncimea de aşchierea

se va calcula ca şi în cazul filetelor realizate prin strunjire:

75,02

5,810=

−=t  mm

2.7. Stabilirea avansului de aşchiere

Avansul de aşchiere corespunde cu pasul filetului, deci s= 1 mm/rot.

2.8. Stabilirea vitezei de aşchiere

Viteza de aşchiere se calculează conform relaţiei:

 ym

 x

v

 pT 

d C v

∗= (4.25)

în care: vC  - coeficientul ce depinde de natura materialului semifabricatului;

d- diametrul găurii;

T- durabilitatea sculei aşchietoare;

p- pasul filetului;

x, y- exponenţi;

m- exponentul durabilităţii.

32,9190

5,8415,09,0

2,1

=∗

∗=v m/min

2.9. Stabilirea turaţiei semifabricatului sau a sculei aşchietoare

Turaţia sculei aşchietoare se calculează conform relaţiei:

82,2961014,3

32,910001000=

∗∗=

∗∗=d 

vn

π  rot/min

2.10. Stabilirea vitezei de avans

Viteza de avans se stabileşte utilizând următoarea relaţie de calcul:

82,296182,296 =∗=∗= snv s m/min

91

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 92/109

 

Lucrare de licenţă

Tab. 4.12 Regimul de aşchiere la filetarea cu tarodul

 Nr.

crt.

Denumire fază Adâncime

de aşchiere

[mm]

Avans de

aşchiere

[mm/rot]

Viteza

de aşchiere

[m/min]

Turaţia

[rot/min]

Viteza

de avans

[m/min]

1 Filetare M8,

L= 25 mm

0,6 1 7,13 283,84 283,84

2 Filetare M10x1,5,

L= 15 mm

0,75 1,5 7,61 242,36 363,54

3 Filetare M10,

L= 12 mm

0,75 1 9,32 296,82 296,82

Filetarea cu ajutorul filierelor

Se va exemplifica stabilirea sistemului tehnologic şi modul de calcul a regimului de

aşchiere în cazul executării filetului M10x1,5, al reperului ”tijă”.

1. Stabilirea sistemului tehnologic

Operaţia se realizează cu o filieră M10x1,5, din oţel rapid Rp3, cu o durabilitate de 75 min.

2. Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere

2.1. Stabilirea adâncimii de aşchiere şi a numărului de treceri

Adaosul de prelucrare va fi îndepărtat dintr-o singură trecere, iar adâncimea de aşchierea

va fi: 75,0=t  mm.

2.2. Stabilirea avansului de aşchiere

Avansul de aşchiere corespunde cu pasul filetului, deci s= 1,5 mm/rot.

2.3. Stabilirea vitezei de aşchiere

Viteza de aşchiere se adoptă din valorile recomandate, în funcţie de diametrul şi pasul

filetului. Astfel v= 2,45 m/min. Aceasta se înmulţeşte cu un coeficient de corecţie care ţine

cont de condiţiile de lucru, valoarea finală a vitezei de aşchiere fiind următoarea:

v= 2,45* 1,22= 3 m/min

2.4. Stabilirea turaţiei semifabricatului sau a sculei aşchietoare

Turaţia sculei aşchietoare se calculează conform relaţiei:

54,951014,3

310001000=

∗∗=

∗∗=d 

vn

π  rot/min

2.5. Stabilirea vitezei de avansViteza de avans se stabileşte utilizând următoarea relaţie de calcul:

92

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 93/109

 

Lucrare de licenţă

87,1095,154,95 =∗=∗= snv s m/min

Pentru filetul M8, valorile regimului de aşchiere sunt următoarele:

- avansul de aşchiere s= 1 mm/rot

- viteza de aşchiere v= 3,9 m/min- turaţia piesei n= 155,25 rot/min

- viteza de avans  sv = 155,25 m/min

4.5. Calculul normei tehnice de timp

Norma tehnică de timp est împărţită în două mari categorii:

- timpul productiv în cursul căruia un executant efectuează lucrările necesare pentru realizarea

unei sarcini de muncă;- timpul neproductiv în cursul căruia executantul efectuează acţiuni ce nu sunt utile

desfăşurării normale a procesului de producţie.[8]

4.5.1. Calculul normei tehnice de timp la strunjire

Realizarea operaţiilor necesită consumarea unui anumit timp de muncă din partea

executantului calculat conform [8] şi egal cu:

ondodt op

 pi

T  T T T T n

 N  ++++= (4.26)

în care: n- numărul de piese date simultan în fabricaţie.

Timpii care apar în relaţia..... sunt:

1. Timpul de pregătire-încheiere destinat pregătirii curente a lucrării;

2. Timpul operativ este format din:

a) timpul de bază definit prin relaţia:

i

n s

l l l l t b ∗

+++= 321 (4.27)

în care: l- lungimea suprafeţei prelucrate;

  1l  - distanţa de pătrundere a cuţitului;

  2l  - distanţa de depăşire a sculei;

  3l  - lungimea suprafeţei prelucrate pentru aşchia de probă;

i- numărul de treceri;

s- avansul de aşchiere;

n- turaţia piesei.

93

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 94/109

 

Lucrare de licenţă

( )2....5,01 += χ tg 

t l  mm ( )5...02 =l  mm ( )10...03 =l  mm

l= 135 mm 1l  = 3 mm 2

l  = 3 mm 3l  = 5 mm

i= 1 s= 0,15 mm/rot n= 1824 rot/min

53,011824*15,0

533135=∗+++=bt  min

 b) timpul ajutător calculat conform relaţiei:

4321 aaaaa t t t t t  +++= (4.28)

Valorile timpilor ajutători se aleg din tabele în funcţie de modul de prindere-desprindere a

 piesei, de modul în care se realizează măsurarea pieselor şi de complexul de mânuiri care

apare în timpul lucrului.

25,005,005,005,01,0 =+++=at  min

3. Timpul de deservire tehnică şi organizatorică se stabilesc procentual din timpul de

 bază, procentul aplicat stabilindu-se pe baza tabelelor standardizate.

013,0533,0%5,2%5,2 =∗=∗= bdt  t t  min

005,0533,0%1%1 =∗=∗= bdo t t  min

4. Timpul de odihnă şi necesităţi fiziologice se stabileşte ca procent din timpul operativ.

00783,0783,0%1%1 =∗=∗= opon T t  min

Tab. 4.13 Norma de timp la strunjire

 Nr.

crt.

Denumire fază bt 

[min]

at 

[min]

dt t 

[min]

dot 

[min]

ont 

[min]

 pî T 

[min]

T  N 

[min]1 SFD L= 135 mm 0,533 0,25 0,013 0,005 0,00783

7,5

9,53

2 SFF L= 135 mm 0,613 0,05 0,015 0,00613 0,00663

3 SID Ø 28 mm 0,03 0,05 0,0015 0,0003 0,0008

4 SIF Ø 28 mm 0,04 0,05 0,001 0,0004 0,0009

5 SID Ø 30 mm 0,017 0,05 0,0004 0,00017 0,00067

6 SIF Ø 30 mm 0,035 0,25 0,0009 0,00035

0,00285

7 SFD L= 133 mm 0,526 0,25 0,013 0,00526 0,00776

7,5

9,70

8 SFF L= 133 mm 0,605 0,05 0,015 0,00605 0,00655

9 SED Ø 30 mm 0,02 0,05 0,0005 0,0002 0,0007

10 SEF Ø 30 mm 0,034 0,05 0,0008 0,00034 0,00084

11 Teşire 2x45 0 0,084 0,47 0,0021 0,00084 0,00554

12 SFD L= 175 mm 0,463 0,25 0,0116 0,00463 0,00713

9,3013 SFF L= 175 mm 0,532 0,05 0,0133 0,00532 0,00582

14 SED Ø 10 mm 0,025 0,05 0,0006 0,00025 0,0007515 SEF Ø 10 mm 0,037 0,05 0,0009 0,00037 0,00087

94

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 95/109

 

Lucrare de licenţă

7,516 Teşire 2x30 0 0,039 0,25 0,001 0,00039

0,00289

17 SFD L= 173 mm 0,458 0,25 0,0114 0,00458 0,00708

7,5 9,56

18 SFF L= 173 mm 0,527 0,05 0,0132 0,00527 0,00577

19 SED Ø 8 mm 0,034 0,05 0,0008 0,00034 0,0008420 SEF Ø 8 mm 0,071 0,05 0,0018 0,00071 0,00121

21 Teşire 2x30 0 0,039 0,47 0,001 0,00039 0,00509

22 SFD L= 33 mm 0,112 0,25 0,0028 0,00112 0,00362

7,5

9,21

23 SFF L= 33 mm 0,129 0,05 0,0032 0,00129 0,00179

24 SED Ø 35 mm 0,018 0,05 0,0004 0,00018 0,00068

25 SEF Ø 35 mm 0,04 0,05 0,001 0,0004 0,0009

26 Teşire 2x45 0 0,084 0,05 0,0021 0,00084 0,00134

27 SID Ø 12,3 mm 0,011 0,05 0,0003 0,00011 0,00061

28 SIF Ø 12,3 mm 0,011 0,05 0,0003 0,00011 0,00061

29 SID Ø 13 mm 0,011 0,05 0,0003 0,00011 0,0006130 SIF Ø 13 mm 0,016 0,05 0,0004 0,00016 0,00066

31 SID Ø 16 mm 0,014 0,05 0,0003 0,00014 0,00064

32 SIF Ø 16 mm 0,015 0,05 0,0004 0,00015 0,00065

33 SID Ø 18 mm 0,015 0,05 0,0004 0,00015 0,00065

34 SIF Ø 18 mm 0,016 0,05 0,0004 0,00016 0,00066

35 SID Ø 20 mm 0,016 0,05 0,0004 0,00016 0,00066

36 SIF Ø 20 mm 0,017 0,25 0,0004 0,00017 0,00267

37 SFD L= 31 mm 0,107 0,25 0,0027 0,00107 0,00357

7,5

9,03

38 SFF L= 31 mm 0,123 0,05 0,0031 0,00123 0,00173

39 SED Ø 30 mm 0,058 0,05 0,0014 0,00058 0,00108

40 SEF Ø 30 mm 0,088 0,05 0,0022 0,00088 0,00138

41 SED Ø 27 mm 0,01 0,05 0,0002 0,0001 0,0006

42 SEF Ø 27 mm 0,01 0,05 0,0002 0,0001 0,0006

43 SED Ø 26 mm 0,03 0,05 0,0007 0,0003 0,0008

44 SEF Ø 26 mm 0,054 0,47 0,0013 0,00054 0,00524

45 SFD L= 35 mm 0,097 0,25 0,0024 0,00097 0,00347

7,58,51

46 SFF L= 35 mm 0,111 0,05 0,0028 0,00111 0,00161

47 SED Ø 24 mm 0,07 0,05 0,0017 0,0007 0,0012

48 SEF Ø 24 mm 0,111 0,25 0,0028 0,00111

0,0036149 SFD L= 33 mm 0,093 0,25 0,0023 0,00093 0,00343

7,5

9,23

50 SFF L= 33 mm 0,107 0,05 0,0027 0,00107 0,00157

51 SED Ø 22,1 mm 0,041 0,05 0,001 0,00041 0,00091

52 SEF Ø 22,1 mm 0,07 0,05 0,0017 0,0007 0,0012

53 SED Ø 20 mm 0,021 0,05 0,0005 0,00021 0,00071

54 SEF Ø 20 mm 0,031 0,05 0,0008 0,00031 0,00081

55 SED Ø 15,7 mm 0,034 0,05 0,0008 0,00034 0,00084

56 SEF Ø 15,7 mm 0,043 0,05 0,0021 0,00043 0,00093

57 SID Ø 12 mm 0,011 0,05 0,0003 0,00011 0,00061

58 SIF Ø 12 mm 0,011 0,05 0,0003 0,00011 0,00061

59 SED Ø 14 mm 0,006 0,05 0,0001 0,00006 0,00056

60 SEF Ø 14 mm 0,006 0,47 0,0001 0,00006 0,00476

95

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 96/109

 

Lucrare de licenţă

61 SFD L= 38 mm 0,129 0,25 0,0032 0,00129 0,00379

7,58,91

62 SFF L= 38 mm 0,148 0,05 0,0037 0,00148 0,00198

63 SED Ø 35 mm 0,072 0,05 0,0018 0,00072 0,00122

64 SEF Ø 35 mm 0,102 0,05 0,0025 0,00102 0,00152

65 SID Ø 30 mm 0,072 0,05 0,0018 0,00072 0,00122

66 SIF Ø 30 mm 0,049 0,05 0,0012 0,00049 0,00099

67 Teşire 1x45 0 0,051 0,25 0,0013 0,00051 0,00301

68 SFD L= 36 mm 0,124 0,25 0,0031 0,00124 0,00374

7,58,8

69 SFF L= 36 mm 0,143 0,05 0,0036 0,00143 0,00193

70 SED Ø 35 mm 0,016 0,05 0,0004 0,00016 0,00066

71 SEF Ø 35 mm 0,034 0,05 0,0008 0,00034 0,00084

72 Teşire 2x45 0 0,084 0,47 0,0021 0,00084 0,00554

  În tabelul de mai sus s-au făcut următoarele notaţii:

- SFD, SFF - strunjire frontală de degroşare, respectiv de finisare

- SID, SIF - strunjire interioară de degroşare, respectiv de finisare

- SED, SEF - strunjire exterioară de degroşare, respective de finisare

4.5.2. Calculul normei tehnice de timp la găurire

Timpii care intervin în realizarea unei operaţii de găurire se stabilesc pe baza tabelelor 

din [9], iar timpul de bază calculându-se cu următoarea relaţie :

 s

bv

il l l t  ∗++= )( 21 (4.29)

în care: l- lungimea axială a găurii de prelucrat;

  1l  - distanţa de pătrundere;

  2l  - distanţa de depăşire la orificiile străpunse.

( )3....5,02

1 +∗= χ ctg d 

l  mm ( )4....5,02 =l  mm

l= 5 mm 1l  = 2 mm 2

l  = 3 mm i=1 88,372= sv m/min

027,0188,372

325=∗

++=bt  min

Tab. 4.14 Norma de timp la găurire

 Nr.

crt.

Denumire fază bt 

[min]

at 

[min]

dt t 

[min]

dot 

[min]

ont 

[min]

T  N 

[min]1 Găurire Ø 8,5 0,027 0,05 0,0013

5

0,0002

7

0,0023

1

0,081

2 Găurire Ø 11,5 0,26 0,05 0,013 0,0026 0,0093 0,3353 Găurire Ø 6,8 0,218 0,05 0,0109 0,0021 0,0080 0,289

96

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 97/109

 

Lucrare de licenţă

8 44 Găurire Ø 8 0,117 0,05 0,0058

5

0,0011

7

0,0050

1

0,179

5 Găurire Ø 8,5 0,092 0,05 0,0046 0,0009

2

0,0042

6

0,152

6 Găurire Ø 8,5 0,13 0,05 0,0065 0,0013 0,0054 0,193

4.5.3. Calculul normei tehnice de timp la lamare

Timpul de bază, în care are loc lamarea, este definit prin relaţia de calcul [9]:

 sn

l l l t b ∗

++=

)( 21 (4.30)

în care: l- lungimea axială a găurii de prelucrat;  1

l  - distanţa de pătrundere;

  2l  - distanţa de depăşire la orificiile străpunse.

( ) ( )2....3,02/01 +∗−= χ ctg d d l  mm ( )4....12 =l  mm

l= 1 mm 1l  = 3 mm 2

l  = 4 mm n= 332,63 rot/min s= 0,34

mm/rot

071,0

34,063,332

431=

++=bt  min

Tab. 4.15 Norma de timp la lamare

 Nr.

crt.

Denumire

fază

bt 

[min]

at 

[min]

dt t 

[min]

dot 

[min]

ont 

[min]

T  N 

[min]1 Lamare Ø 18 0,071 0,05 0,0035

5

0,00071 0,0036

3

0,129

2 Lamare Ø 15 0,036 0,05 0,0018 0,00036 0,0025

8

0,091

4.5.4. Calculul normei tehnice de timp la filetare

Determinarea normei de timp se face în funcţie de modul de realizare a filetului. Timpii de

 bază conform acestor metode sunt, conform [8]:

a) Prelucrarea filetelor prin strunjire

( ) pn

 pl t b ∗

∗+=

3...2(4.31)

în care: l- lungimea filetului;

p- pasul filetului;

97

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 98/109

 

Lucrare de licenţă

n- turaţia mişcării principale.

l= 15 mm p= 2 mm n= 2651 rot/min

004,022651

2315=

∗∗+

=bt  min

b) Filetarea cu ajutorul tarozilor 

   

  

 +∗

++=

1

21 11

nn p

l l l t b (4.32)

în care: 1l  - lungimea conului de atac al tarodului;

  2l  - lungimea cursei de ieşire a tarodului;

  1n - turaţia mişcării de retragere.

l= 5 mm 1l  = 2 mm 2

l  = 3 mm n= 296,82 rot/min 1n = 300

rot/min

06,0300

1

82,296

1

1

325= 

 

  

 +∗

++=bt  min

c) Filetarea cu ajutorul filierelor 

in p

 L

n p

 Lt b ∗   

  

 ∗

+∗

=1

(4.33)

21 l l l  L ++= (4.34)

în care: 1l  - lungimea de pătrundere;

  2l  - lungimea cursei de ieşire;

i- numărul de treceri;

  1n - turaţia mişcării de retragere.

l= 28,5 mm 1l  = 1,5 mm 2

l  = 2 mm n= 95,54 rot/min 1n = 150

rot/min

36,011505,1

32

54,955,1

32

=∗  

  

 ∗+∗=bt  min

Ceilalţi timpi implicaţi în calculul normei tehnice de timp se vor stabili pe baza

tabelelor din [8]. Valorile obţinute sunt cele din tabelul următor.

Tab. 4.176 Norma de timp la filetare

 Nr.

crt.

Denumire fază bt 

[min]

at 

[min]

dt t 

[min]

dot 

[min]

ont 

[min]

T  N 

[min]1 Execuţie filet M28x2 0,004 0,05 0,0001 0,0000

4

0,0005

4

0,055

2 Execuţie filet M10 0,06 0,05 0,0015 0,0006 0,0011 0,113

98

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 99/109

 

Lucrare de licenţă

3 Execuţie filet

M10x1,5

0,36 0,05 0,00775 0,0031 0,0036 0,424

4 Execuţie filet M8 0,27 0,05 0,00675 0,0027 0,0032 0,3335 Execuţie filet M26x2 0,003 0,05 0,00075 0,0000

3

0,0005

3

0,054

6 Execuţie filet M8 0,206 0,05 0,00515 0,0020

6

0,0025

6

0,267

7 Execuţie filet

M10x1,5

0,09 0,05 0,00225 0,0009 0,0014 0,144

8 Execuţie filet M10 0,114 0,05 0,00285 0,0011

4

0,0016

4

0,170

 

Prin însumarea tuturor timpilor calculaţi se obţine norma tehnică de timp necesară

realizării celor cinci repere din cadrul cilindrului hidraulic studiat. Astfel:

TgaurireTfiletareTlamareTstrunjireT N  N  N  N  N  +++= (4.35)

58,1min74,9423,151,122,078,91 ==+++=T 

 N  ore

La acest timp se adaugă timpul necesar asamblării, astfel:

41,283,058,1 =+=T  N  ore

4.6. Calculul costurilor de producţie, preţului de vânzare şi a profituluiExpresia bănească a consumurilor factorilor de producţie utilizaţi pentru producere şi

desfacerea bunurilor economice se numeşte cost de producţie. Acesta este împărţit în două

mari categorii: costuri directe şi costuri indirecte.

Costurile directe delimitează cheltuielile care pot fi atribuite unui produs sau activităţi

consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate, iar costurile indirecte reprezintă

cheltuieli delimitate pe produs sau activitate printr-un calcul intermediar de repartizare şi au

un caracter comun mai multor produse, servicii sau activităţi.

Preţul reprezintă valoarea pe care cumpărătorul este dispus să o ofere în schimbul unui bun.

4.6.1. Calculul costurilor directe

a) Costul material pentru un cilindru hidraulic rămâne acelaşi ca şi la prelucrarea pe maşini-

unelte universale, adică: mat C  = 158,01.

util  sf  Q. = 2640 buc/an

anualemat C  . = 158,01x2640= 417146,4 lei/an

 b) Costul cu deşeurile şi rebuturile

99

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 100/109

 

Lucrare de licenţă

deseum = 1,44x4,9 %= 0,07 kg

deseuriC  = 0,07x 1,14= 0,08 lei/buc

anual deseuriC  . = 0,08x2640= 211,2 lei/an

rebuturim = 1,44x 5%= 0,072kgrebuturiC  = 0,072 x 5,33= 0,38 lei/buc

anual rebuturiC  . = 0,38x132= 50,16 lei/an

c) Costul cu personalul direct productiv

S d  pdp I S C  +=

=t n 2,41 ore

8,6200

1350. ==bhmed S  lei/h

38,168,641,2 == xS d  lei/h

S  I  = 35% x16,38= 5,73 lei/h

 pdpC  = 16,38+5,73= 22,11 lei/buc

  finite pdpanual  pdpxQC C  =

. = 22,11x2640= 58370,4 lei/an

d) Costul cu energia şi apa industrială

14= Ee N  kw/h

33600240014 == xW  Ee kw/an

1579247,033600. == xC  an Ee lei/an

98,52640

15792. === pf  

an Ee Ee

Q

C C  lei/buc

- Volumul de apă considerat este de 150 m 3 .

an AI C . = 150x2,3= 345 lei/an

13,02640

345.

===  pf  

an AI 

 AI  Q

C  lei/buc

Costurile directe totale vor fi calculate astfel:

 AI  Ee pdprebuturideseurimat directe C C C C C C CT  +++−−= .

=directe

CT  158,01- 0,08- 0,38+ 22,11+ 5,98+ 0,13= 185,77 lei/buc

anuale AI anuale Eeanuale pdpanualerebuturianualedeseurianualemat anualedirecteC C C C C C CT 

....... +++−−=

=anualedirecteCT  . 417146,4- 211,2- 50,16+ 58370,4+ 15792+ 345= 491392,44 lei/an

100

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 101/109

 

Lucrare de licenţă

4.6.2. Calculul costurilor indirecte

Aceste costuri vor fi adoptate sau calculate în cele ce urmează.

a) Cheltuielile materiale pentru întreţinere-reparaţii curente sunt de 6500 lei/an ;

 b) Cheltuielile cu SDV-urile normale şi speciale au o valoare de 8200 lei/an ;c) Cheltuielile cu energia electrică necesară maşinilor şi echipamentelor, altele decât cele

utilizate în procesul tehnologic, inclusiv iluminatul sistemului de producţie  I C  = 11000

lei/an ;

d) Cheltuielile cu combustibilul pentru încălzire sunt de 3500 lei/an ;

e) Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe se calculează conform relaţiei:

C A = 6575012

2630003 = x lei/an ;

f) Cheltuielile cu impozitul şi taxele C anuale IT  . = 22000 lei/an ;

g) Cheltuielile cu personalul indirect productiv şi cu personalul din serviciile funcţionale:

39000025121300. == x xC  anuale pip lei/an

Prin însumarea tuturor acestor cheltuieli se obţine costul total indirect anual.

anuale pipanuale IT  Aanualecomb I anuale EeanualeSDV anualer ianualeind  C C C C C C C C CT  ....2... +++++++=−

=anualeind CT . 6500+8200+11000+3500+65750+22000+390000= 506950 lei/an

06,862860

506950. === pf  

anualeind ind 

QCT CT  lei/buc

În final se determină costul total pe bucată.

ind directebucata CT CT CT  += = 185,77+ 8,06= 193,83 lei/buc

4.6.3. Calculul preţului ţintă de vânzare şi a profitului

Preţul de vânzare se determină pe baza relaţiilor :

cr  p = 193,83x(1+0,15)= 222,9 lei/bucată

v p = 222,9x(1+0,19)= 265,25 lei/bucată

În concluzie, se poate afirma, că aducerea centrului de prelucrare este oportună deoarece,

după cum se poate observa din calcule, duce la posibilitatea folosirii unor regimuri de

aşchiere cu valori aproape duble decât cele folosite în prezent şi, implicit, la scăderea normei

de timp de la 3,58 ore la 2,41 ore. Se constată şi o scădere a costului de producţie cu 7,09

lei/bucată.

101

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 102/109

 

Lucrare de licenţă

4.7. Propunere de realizare a unui departament comercial

4.7.1. Generalităţi

Într-o economie de piaţă, departamentul comercial constituie o verigă importantă în viaţa

oricărei activităţi legate de comerţ, deoarece acesta leagă producţia de consum. Obiectivul

acestui departament este conectarea întreprinderii pe planul asigurării resurselor materiale şi a

vânzărilor .

În domeniul aprovizionării materiale, întreprinderea îşi stabileşte necesarul de materii

 prime, materiale, combustibili cu termenele de livrare şi stabileşte stocurile de producţie,

încheie contracte, efectuează recepţia bunurilor aprovizionate şi depozitarea acestora.

În domeniul desfacerii, întreprinderea încheie contracte, urmăreşte şi livrează mărfurile la

termene, prospectează piaţa şi negociază vânzarea produselor sale.

Activităţi care trebuie realizate de

  personalul din cadrul departamentului

comercial:

- promovarea formelor rapide de vânzare;

- calculul necesarului de resurse materiale

 pentru realizarea producţiei;- asigurarea echilibrului între structura

mărfurilor şi necesităţile reale de consum;

- accelerarea vitezei de circulaţie a

mărfurilor; Fig. 4.5 Departament comercial 

- utilizarea raţională a resurselor materiale, astfel încăt să se respecte normele de consum

stabilite şi stocurile de producţie determinate;

- studierea continuă a evoluţiei cererii de mărfuri;- urmărirea atentă a stocurilor proprii de mărfuri în scopul cunoaşterii cantităţilor şi

sortimentelor necesare pe fiecare grupă de mărfuri;

- asigurarea ritmicităţii proceselor de aprovizionare prin intermediul contractelor economice şi

 prin menţinerea unui contact permanent cu furnizorii tradiţionali ;

- negocierea atentă atât în cazul mărfurilor achiziţionate, cât şi în cazul cel vândute ;

- organizarea şi urmărirea vânzărilor, precum şi a serviciilor post-vânzare;

- asigurarea reclamei şi publicităţii pentru mărfurile comercializate şi pentru serviciile oferite;- căutarea de clienţi potenţiali şi prezentarea ofertei firmei acestora;

102

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 103/109

 

Lucrare de licenţă

- încheierea contractelor de vânzare- cumpărare pentru produsele fabricate;

- asigurarea participării societăţii la diferite târguri;

- menţinerea unor relaţii permanente cu clienţi actuali ai întreprinderii;

- realizarea de activităţi prin care să obţină un feedback din partea clienţilor;

- studierea pieţei ţinând cont de diferiţi factori (veniturile şi necesităţile clienţilor, frecvenţa şi

obiceiurile de cumpărare, fidelitatea faţă de anumite mărci, numărul şi mărimea concurenţilor 

etc.);

- elaborarea politicilor comerciale legate de vânzarea, promovarea şi distribuţia produselor;

- vânzarea propriu-zisă a produselor.

4.7.2. Organizarea departamentului comercial

  Realizarea unui departament comercial s-a decis ca urmare a problemelor pe partea de

comercializare şi de valorificare a producţiei existentă în cadrul SC Hidraulica SRL. Acest

departament îşi va desfăşura activitatea într-un spaţiu de 100 2m , special amenajat.

Activităţile care trebuie realizate în cadrul departamentului comercial vor fi întreprinse de

7 angajaţi care vor fi specializaţi în acest domeniu, 5 anagjaţi fiind cei care urmau să fie

disponibilizaţi din secţia de cilindrii. Responsabilităţile acestora vor fi împărţite astfel:

- 2 persoane se vor ocupa de activitatea de teren (realizare studii de piaţă, vizite la clienţi

existenţi şi potenţiali pentru prezentarea ofertelor firmei) şi de promovarea produselor prinintermediul telefoniei;

- o persoană se va ocupa de realizarea pliantelor şi de toate activităţile ce ţin de reclamă şi alte

modalităţi de promovare;

- 2 persoane care vor prelucra datele privind studiile de piaţă şi vor asigura o corectă

aprovizionare materială;

- 2 persoane ce vor realiza vânzarea efectivă a produselor, încheierea contractelor .

4.8. Calculule privind investiţia realizată

Investiţiile,  privite ca sumă a cheltuielilor făcute pentru realizarea de noi obiective,

dezvoltarea/modernizarea celor existente, reprezintă o cheltuială certă pentru un viitor ce

conţine elemente de incertitudine, generate de obicei de evoluţia pieţei. [12]

4.8.1. Generalităţi

Investiţiile sunt clasificate după mai multe criterii. Ţinând cont de acestea, investiţia

care va fi realizată în cadrul SC Hidraulica SRL este o investiţie în regie proprie, finanţată din

fondurile proprii, şi anume profitul obţinut din activitatea de exploatare a exerciţiului anterior.

103

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 104/109

 

Lucrare de licenţă

Investiţia este una complexă:

- investiţie tehnică privind achiziţia şi montajul unui mijloc fix, precum şi reamplasarea

utilajelor existente;

- investiţie în resurse umane în specializarea şi calificarea personalului;

- investiţie comercială pentru publicitate şi reclamă.

Nevoia de a investi se justifică prin faptul că societatea doreşte consolidarea poziţiei sale

 pe piaţă, datorită constatării unor mici modificări în structura acesteia, prin apariţia altor 

furnizori de cilindrii, creşterea concurenţei şi apariţiei riscului pierderii vechilor pieţe de

desfacere a produselor oferite şi de SC Hidraulica SRL.

Principalele obiective urmărite prin procesul investiţional sunt:

- obţinerea unui profit suplimentar;

- asigurarea competitivităţii firmei pe plan tehnic şi economic;

- asigurarea unui plasament corespunzător a resurselor financiare existente.

Investiţia propusă se referă la achiziţionarea unui centru de prelucrare, deoarece utilajele

folosite în prezent sunt uzate atât din punct de vedere moral, cât şi fizic. Se propune şi

vânzarea anumitor utilaje existente în cadrul atelierului de cilindrii, dar care sunt vechi sau nu

sunt folosite. Astfel, din experienţa din ultimii ani, s-a decis renunţarea la următoarele utilaje:

- 4 freze (3 freze FUS 22 şi o freză FUTOS);

- o morteză MTZ 200 China;

- 2 maşini de găurit (o maşină GAG1 şi o maşină MG Phina);

- 4 strunguri (un Rangheţ, un MUE 280, un SUPRA 550 şi un E2N).

Cele două modificări implică disponibilizarea a 7 angajaţi. Pentru a evita acest lucru şi

ţinând cont de probleme existente pe partea de comercializare a firmei se propune realizarea

unui departament comercial care va fi alcătuit din cei doi angajaţi care deja se ocupă de partea

de vânzare şi de 5 angajaţi aduşi dintre cei care urmau a fi disponibilizaţi, ţinând cont că doi

angajaţi se vor pensiona în timpul realizării schimbărilor.

Cheltuiala iniţială într-un proiect de investiţii reprezintă mărimea netă a capitalului necesar 

 pentru punerea în exploatare a investiţiei. În cazul de faţă, aceasta este determinată de:

- achiziţia centrului de prelucrare Shinri VM 1310 (achiziţie utilaj, asigurare transport, montaj

şi instruire personal) ⇒ 172717 lei

- plata personalului care va realiza reamplasarea utilajelor din spaţiile atelierelor destinate

 producţiei de cilindrii ⇒ 1500 lei

104

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 105/109

 

Lucrare de licenţă

- construcţia peretelui despărţitor de 100 2m ce va separa departamentul comercial, nou

realizat, de magazia ce aparţine atelierului de producţie cilindrii (profile rigips, vată, rigips,

glet, lavabilă, manoperă etc.) ⇒ 7480 lei

- amenajarea spaţiului departamentului comercial (ferestre, uşi, becuri, calorifere, mochetăetc.) ⇒ 3196 lei

- specializarea personalului pentru departamentul comercial de către o firmă autorizată prin

intermediul căreia personalul va căpăta cunoştinţe despre: comunicare, negociere, tehnici de

vânzare, vânzarea prin telefon, bazele vânzărilor, customer care, cercetarea de marketing

(durata 3 zile) ⇒ 2800 lei

- achiziţie 3 calculatoare ⇒ 4200 lei

- achiziţie 5 birouri şi 5 scaune ⇒ 1450 lei

- achiziţie produse de birotică şi papetărie necesare începerii desfăşurării activităţii în cadrul

departamentului comercial ⇒ 1800 lei

- achiziţie software pentru noile calculatoarele; sunt incluse programe necesare funcţionării

calculatorului, dar şi programe pentru realizarea pliantelor publicitare, reclamelor şi studiilor 

de piaţă (pachet Windows XP 370 lei/buc, pachet Office 2003 570 lei/buc, Adobe photoshop

1700 lei/buc, SPSS 1240lei/modul) ⇒ 5730 lei

Cheltuiala iniţială totală va fi egală cu 200873 lei.

4.8.2. Calculul indicatorilor sfecifici investiţiilor

  Se vor calcula următorii indicatori specifici investiţiei conform relaţiilor de calcul din [12]:

1. Investiţia specifică ce sintetizează corelaţia dintre efortul investiţional şi efectul obţinut sub

forma capacităţii de producţie.

0qq

 I  s

m

m

m −= (4.36)

în care: sm - investiţia specifică pentru modernizări, dezvoltări;

  m I  - investiţia totală realizată pentru modernizare, dezvoltare;

qm - capacitatea de producţie exprimată în unităţi fizice după modernizare, dezvoltare;

q0 - capacitatea de producţie existentă înainte de modernizare, dezvoltare.

57,23317802640

200873=

−=m s lei/buc.

2. Termenul de recuperare sintetizează corelaţia dintre efortul de capital investit şi efectul

obţinut sub forma sporului de profit anual ca urmare a modernizării, dezvoltării propuse.

105

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 106/109

 

Lucrare de licenţă

În consecinţă, termenul de recuperare a capitalului investit se va calcula astfel:

0hhm

m

 P  P 

 I T 

−= (4.37)

în care: T - termenul de recuperare a capitalului investit în cazul unor modernizări, dezvoltări;

Phm - profitul anual obţinut în urma modernizării, dezvoltării;

Pho - profitul anual obţinut înainte de modernizare, dezvoltare.

aniT  464,31333228,188548

200873 ≈=−

=

3. Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor sintetizează corelaţia dintre profitul

anual obţinut în urma realizării investiţiei şi efortul de capital investit. Indicatorul se va

calcula astfel:

m

hohm

 I 

 P  P e −= (4.38)

în care: e - coeficientul eficienţei economice a investiţiilor;

Phm - Ph0- este sporul de profit obţinut în urma modernizării, dezvoltării, faţă de

situaţia existentă;

27,0200873

1333228,188548=

−=e

4. Randamentul economic al investiţiei. Scopul oricărui întreprinzător este de a obţine un

 profit cât mai mare. În funcţie de scopul care trebuie atins se pun în evidenţă mai multe

categorii de profit regăsite în calculele de eficienţă economică a investiţiilor. Astfel, avem:

a) profitul anual

Ph = Qh −Ch (4.39)

în care: Ph - profitul anual;

Qh - valoarea anuală a producţiei;

Ch - costul anual producţiei.

8,1885482,511711700260 =−=h P  lei/an

 b) profitul total realizat din momentul punerii în funcţiune a obiectivului si până la expirarea

duratei de funcţionare:

Pt = Ph · D (4.40)

în care: Pt - profitul total;

Ph - profitul anual;

D - durata eficientă de funcţionare.

6,2262585128,188548 =∗=t  P  lei

106

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 107/109

 

Lucrare de licenţă

c)  profitul de recuperare reprezintă profitul obţinut până la expirarea termenului de recuperare

a investiţiei. Aşadar:

Pr = It (4.41)

200873=r 

 P 

leid) profitul final obţinut după expirarea termenului de recuperare a investiţiilor:

Pf = Pt − Pr  (4.42)

în care: Pf - profitul final;

Pr - profitul de recuperat;

6,20617122008736,2262585 =−=  f   P  lei

În practică, randamentul economic al investiţiilor în funcţie de profitul total:

1−=t 

 I 

 P  R (4.43)

26,101200873

8,2262585=−= R lei profit la un leu investit

e) Viteza de recuperare arată de câte ori se cuprinde durata de recuperare în cea de

funcţionare :

  f  

r  D

 DV  =   (4.44)

în care:   f   D - durata de funcţionare a obiectului investiţiei;

  r  D - durata de recuperare a investiţiei realizate.

34

12==r V 

Analizând rezultatele obţinute în urma calcului indicatorilor specifici unei investiţii se

constată că investiţia propusă va fi recuperată într-o perioadă de timp relativ scurtă şi va

genera beneficii economice firmei.

Capitolul 5- Concluzii

Lucrarea de faţă a avut ca scop analiza situaţiei tehnice şi economice a fabricaţiei

cilindrilor hidraulici în cadrul societăţii Hidraulica SRL şi , pe baza observaţiilor făcute în

urma unor serii de calcule, propunerea unor îmbunătăţiri care să aducă anumite beneficii

firmei. Propunerile din cadrul acestei lucrări au fost:

• de a aduce un centru de prelucrare;

• de a reamplasa utilajele rămase;• de a realiza un departament specializat pe partea comercială.

107

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 108/109

 

Lucrare de licenţă

Valorile regimurilor de aşchiere, normelor de timp, costurilor de producţie, preţului de

vânzare şi indicatorilor specifici investiţiei evidenţiează faptul că acestă propunere a condus la

reducerea timpului de fabricaţie a cilindrului hidraulic, la creşterea capacităţii de producţie şi

la creşterea profitului anual obţinut. De asemenea, aceste îmbunătăţiri duc şi la creşterea

  preciziei de lucru, deci a calităţii produselor, la promovarea firmei (prin realizarea unor 

reclame televizate, împărţirea de fluturaşi, participarea la mai multe târguri naţionale şi

internaţionale, dar şi prin creşterea calităţii produselor şi, implicit, a imaginii firmei în faţa

clienţilor) şi conduce la o mai bună organizare a întreprinderii.

Tab. 5.1 Valori comparative pentru cele două cazuri studiate

 Nr.

crt.

Elemente luate în calcul Valorile în cazul

 prelucrării pe M-U

clasice

Valorile în cazul

 prelucrării pe CP

1 Regimuri de aşchiere la strunjire

- avansul de aşchiere (mm/rot)

- viteza de aşchiere (m/min)

- turaţia piesei (rot/min)

- viteza de avns (m/min)

0,08-0,48

46- 138

523- 2800

45- 968

0,05-0,55

175- 400

1500- 12000

120-32002 Norma de timp (ore) 3,58 2,413 Costurile de producţie (lei/ buc) 200,92 193,83

Pentru a continua îmbunătăţirea activităţii SC Hidraulica SRL din cadrul secţiei de

 producţie a cilindrilor hidraulici este necesar, ca în următorii ani, să se înlocuiască complet

utilajele învechite, să se implementeze o metodă specifică de control a angajaţilor şi să se

 pună accent pe formarea continuă a angajaţilor.

108

5/7/2018 Proiect Licenta Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-licenta-final 109/109

 

Lucrare de licenţă

Bibliografie

1. www.hidraulica.ro;

2. www.totalfirme.com;

3. Funcţionarea, întreţinerea şi repararea sistemelor hidraulice şi pneumatice ale

maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor- I., Ceauşu, Fir. SHP, tipărit de Filaret Bucureşti,

1990;

4. Hidraulica maşinilor-unelte: Îndrumar de laborator- M., Ivan, P., Măniuţ, I., Cristian,

Gh,. Dobrea, Reprografia Universităţii din Braşov , Braşov, 1984;

5. www.machinetools.com;

6. Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin aşchiere- C., Picoş, O., Pruteanu,

ş.a., Editura Universitas, Chişinău, 1992, vol. I ;

7. Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin aşchiere- C., Picoş, O., Pruteanu,

ş.a., Editura Universitas, Chişinău, 1992, vol. II ;

8. Normarea tehnică pentru prelucrări prin aşchiere- C., Picoş, Gh., Coman, ş.a., Editura

Tehnică, Bucureşti, 1979, vol. I ;

9. Normarea tehnică pentru prelucrări prin aşchiere- C., Picoş, Gh., Coman, ş.a., Editura

Tehnică, Bucureşti, 1982, vol. II ;

10. Regimuri de aşchiere, adaosuri de prelucrare şi norme tehnice de timp- A., Vlase, A.,

Sturzu, ş.a., Editura Tehnică, Bucureşti, 1985, vol. I;

11. Suport de curs Ingineria Sistemelor de Producţie;

12. Analiza economico- financiară a întreprinderii- Gh., Cătălin, Editura Universităţii

Transilvania Braşov, Braşov, 2008;

13. Suport curs Managementul Investiţiilor ;

14. Economie politică- N., Dobrotă, Editura Economică, Bucureşti, 1997.

15. M. Platiş- Preţul şi formarea lui, Editura Economică, Bucureşti, 1997.

Anexe

109