Proiect la econometrieSibiu

1. Scurta descriere Suprafata Judetul Sibiu este situate in sudul Transilvaniei, in podisul cu aceelasi nume, la nord de Carpatii Meridionali. Judetul Sibiu se intinde pe 5.432 km2 ceea ce reprezita 2,28% din suprafata totala a tarii. Din intreaga sa suprafata aproximativ 30% este ocupata de munti ce depasesc pe alocuri 2000m; 50% corespunde tinutului de podis, o regiune de dealuri si coline cu inaltimi intre 490m si 749m, despartite de vai adanci si largi. Intre zona montana si cea de podis trecerea se face printr-o zona depresionara de contact care cuprinde aproximativ 20% din suprafata judetului si care se desfasuara aproape continuu intre cele doua trepte de relief. Vecinii Vecinii acestui judet sunt judetul Mures la nord, judetul Valcea la sud, judetul Brasov la est si judetul Alba la vest. Relief In cadrul judetului se intalnesc doua trepte principale de relief, masive montane, apartinand Carpatilor Meridionali (21%) si podis (inclusiv dealuri si depresiuni), respective subunitati ale Pod Tarnavelor. Recensamant La recensamantul din martie 2002 judetul Sibiu avea o populatie de 421.724 locuitori, ceea ce inseamna o densitate de 78 loc/km2. Spor natural Judetul Sibiu este printre cele sapte judete ale tarii care, in anul 2010, au inregistrat un spor natural pozitiv, inregistrand un spor natural intre 0 si 1,1. Persoane importante din punct de vedere cultural Unul dintre cei mai importanti oameni din judetul Sibiu, a fost Emil Cioran, un mare filozof si scriitor roman stabilit in Franta. Acesta s-a nascut la Rasinari in anul 1911 si a murit pe 20 iunie 1995 in Franta avand 84 de ani. In 1937 Emil Cioran pleaca in Franta, Dupa o scurta intoarcere in Romania, el paraseste pentru totdeauna tara si se stabileste la Paris. Din acest moment Emil Cioran va publica numai in limba franceza. Cteva teme mari strbat opera lui Emil Cioran: contingena fiinei umane, pcatul originar, sensul tragic al istoriei, sfritul civilizaiei etc.

Elemente de natura economica 7.563 de euro a fost valoarea PIB venit mediu pentru o persoana in judetul Sibiu in 2013, mai mare cu 8% fata de cea inregistrata la nivel national, potrivit datelor de la Comisia Nationala de Prognoza. 121.389 de salariati lucrau in judetul Sibiu in luna august a anului 2014 (acestea fiind cele mai recente date ale Institutului National de Statistica), in crestere cu peste 170 de fata de perioada similara din 2013. Distributia acestora arata ca majoritatea lucreaza in servicii (63.796) sau in industri si constructii (55.900), restul in agricultura. 30% din populatia stabilita a judetului Sibiu are statut de salariat, peste media nationala de 22% (4,434 milioane de salariati in august 2014, raportati la o populatie stabila de 20,1 milioane de persoane). 4,4% a fost rata somajului inregistrata in Sibiu la finalul lunii august a acestui an, mai mica fata de cea inregistrata la nivel national (de 5,1%), numarul de someri din judet fiind de 8.528 in luna august, potrivit datelor Institutului National de Statistica. 6,3 mld.euro a fost cifra de afaceri a celor 13.000 de companii din Sibiu, judetul aflandu-se pe locul opt din 42 dupa valoarea cifrei de afaceri. 2. Scurta descriere a variabilelor avute in discutie PIB-ul (produsul intern brut) Reprezinta valoarea de piata a tuturor bunurilor si serviciilor destinate consumului final, realizate cu ajutorul factorilor de productie din interiorul unei tari, intr-o perioada de timp determinate. PIB-ul se refera la bunurile produse pe parcursul unei perioade, deci este variabila de flux. Spre deosebire de variabilele de flux, variabilele de stoc se refera la un moment dat, si nu la o perioada. PIB-ul cuprinde bunurile si serviciile destinate consumului final, adica exclude consumul intermediar Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare Reprezinta un factor important care contribuie la dezvoltarea economico-sociala si un motor al progresului economico-social; stiinta si tehnologia sunt componente de baza ale vietii moderne si ajuta direct statele in realizarea obiectivelor economice si sociale, in realizarea dezvoltarii durabile. Sursele de finantare a cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea sunt, in principal: fondurile bugetare, fondurile industriei, universitatile, surse externe. Veniturile bugetului local Sunt resursele banesti care se cuvin bugetelor locale formate din impozite, taxe, contributii si alte varsaminte.

Din grafic si din calcule se poate vedea o crestere a PIB-ului pe parcursul anilor analizati.

Veniturile bugetelor locale cresc si ele, asa cum arata coloanele care redau modificarea absoluta si linia ce arata ritmul, iar din calcule se poate vedea si faptul ca indicele rezinta si el o evoltie in sens crescator

La cheltuielile de cercertare si dezvoltare observam fluctuatii, anii cu cresteri insemnate fiind anii 2002 si anul 2008