Universitatea BucurestiFacultatea de Geografie

PROIECT ROMANIA-clima,ape,vegetatie,soluri

CAMPULUNG MUSCEL

Student:Vintescu Ana-MariaSpecializarea Geografia Turismului,An III,IFRProfesor coordonator: Prof.dr. Ileana Patru Stupariu

2009

Campulung Muscel

Depresiunea Campulung este situata in partea de est a Subcarpatilor Getici, la poalele Muntilor Iezer, pe Riul Tirgului,intre vaile Bratia(V) si Dambovita(E). Marginita la sud de culmea anticlinala Matau-Ciocanu si la est de culmea Groapa Oii, are un aspect tipic de depresiune submontana si o forma relativ alungita (asemanatoare unui "camp lung"),iar orasul se situeaza in nord – estul Judetului Arges. Aceasta depresiune este una dintre cele mai bine individualizate din tara, la sud cu dealuri inalte subcarpatice acoperite cu pasuni, fanete si pomi fructiferi, numite de locuitori muscele. Existenta in aceasta zona a culoarului Rucar - Bran, deschis intre masivele Piatra Craiului si Leaota, a influentat foarte mult dezvoltarea economica a orasului Campulung Muscel si a imprejurimilor sale. Orasul s-a dezvoltat in lungul vaii Raului Targului, dar si pe terase mai inalte ale depresiunii. Staţiunea balneo-climaterică Câmpulung, este situată la poalele munţilor Făgăraş la numai 20-25 km de înălţimile munţilor în zona dealurilor înalte, în mijlocul unei zone forestiere ce-i întregesc frumuseţea peisajului. Liniştea pădurilor ca şi miresmele plantelor şi întreaga frumuseţe a naturii înconjurătoare au asupra organismului o covârşitoare influenţa binefăcătoare .

Hidrografie

Regiunea Muşcelelor Argeşului este puternic brăzdată de râuri, avand cursuri de la nord la sud care brăzdează paralel ţinutul Muşcelelor toate cu văi largi ospitaliere, pline de sate – Anexa 6.Hidrografia, este tributară, colectorului principal şi anume Argeşul care colectează direct sau indirect cea mai mare parte a râurilor de pe teritoriul Muscelelor. Principalele râuri sunt: Vâlsan, Raul Doamnei, Raul Târgului, Vedea, Cotmeana, Bratia, Bughea si Argeşel.Prin Campulung trece Raul Targului. Apele subterane sunt relativ discontinui (datorita reliefului).Raurile din judetul Arges prezinta o accentuate torentialitate datorita pantelor medii ce variaza intre 7 si 10 %. Apele freatice se gasesc la mari adancimi in general(>100m),datorita ponderii reliefului si structurii sale.

Ape termale-Bughea de Sus este o statiune de tratament(in apa e prezent fierul si sulful) cu un debit de 1.1 l/s si temperature de 15 C.Se remarca in comunele limitrofe Campulungului alimentari cu apa facute local prin puturi sapate la adancimi de 50-200m cu debite reduse(0.5-1L/s).

Anexa 6 – SubaCarpaţii Argeşului – Reteaua HidrograficăSursa: Octavian Mândruţ, “Relieful Subcarpatilor dintre Argeş şi Argesel: studiu geomorfologic”

Clima

Muntii in nord joaca rol de bariera in calea unor influente legate de circulatia maselor de aer.Climatul de deal este influentat de prezenta unor fenomene de intrepatrundere a elementelor climatice de munte cu cele de campie.Temperatura medie anuala este de aproximativ 7C(general:7-10 C).

Precipitatii de 800-1000mm. Regimul eolian cuprinde vinturile circulatiei generale (Vinturile de Vest) si fenomene de foen (Vintu Mare).La Campulung s-a inregistrat temperature minima din judetul Arges de -31 C la 20 decembrie 1933.

Elemente biogeografice

Muşcelele Argeşului fac parte din zona biogeografică temperată. Acestei zone îi sunt proprii biomurile de pădure şi de vegetaţie ierboasa.Marea varietate de tipuri de sol determina o evidenta zonalitate pe verticala a vegetatiei spontane. Vegetaţia predominantă este cea forestieră cuprinzand păduri de stejar (pînă la 500 m), păduri de amestec stejar-fag (între 400 şi 600 m) şi păduri de fag (pe dealurile mai înalte). Etajul stejarului cuprinde cer, gîrniţă, stejar pedunculat, gorun, la care se adaugă alte foioase (carpen, ulm, tei). Etajul fagului caracterizează dealurile subcarpatice. Se remarca de altfel si terenuri agricole si pajisti secundare ce iau locul padurilor de fag.. Fauna este, de asemenea, postglaciara. Predomină speciile comune pădurilor de foioase, specifice fiind mistreţul şi viezurele, plus animale de pradă, ca lupul, vulpea, pisica sălbatică, păsări, cum sunt: ciocănitoarea, cinteza, la care se adaugă animale venite din silvostepă (iepurele) sau din pădurile de munte (căprioara, veveriţa). Râurile cuprind specii de peşti, între care predomină cleanul iar in partea de vest întalnim specii submediteraneene. Datorată climei propice, vegetaţia naturală forestieră, cu păduri de amestec gorun-fag şi fag pe înălţimi, gorun şi stejari termofili în depresiuni, s-a păstrat mai bine în aria înaltă, unde şi fauna (cu elemente de interes cinegetic – urs, lup, mistreţ, căprior, râs) a găsit habitate favorabile, asemănătoare celor din aria montană ceea ce atrage deasemenea turiştii mai ales având în vedere existenţa câtorva rezervaţii naturale în această zonă. Specificul condiţiilor climatice a favorizat evoluţia proceselor pedogenetice până la tipuri de sol puţin potrivite pentru culturi de câmp (soluri cambice şi mezobazice, pseudorendzine – pe marnoargile),dar utile pentru pomicultură.

Soluri

Solurile sunt, ca şi în alte unităţi geografice determinate de condiţiile de relief, alcătuire geologică, climă, vegetaţie.

Este prezenta in depresiunea Campulung si eroziunea de suprafata pe versanti

determinata de defrisari.In partea sudica a Muntilor Fagaras si in Subcarpatii Getici apar formatiuni tertiare :eocenul(calcare,conglomerate,gresii calcare oolitice,calcare oranogenesi calcare grezoase in alge calcaroase), oligogenul(sisturi disosilice si menilitice), tortonianul(conglomerate poligene,gresii,nisipuri,marne nisipoase si marne), ontianul(nisipuri micacee,marne nisipoase si pietrisuri marunte), levantinul(pietrisuri de Candesti).Formatiunile tertiare mentionate sunt cutate(sinclinale largi si anticlinale). Predomină argiluvisolurile (soluri argiluviale; cenuşii şi brun roşcate, silvestre-brune si brune-galbui) şi la altitudini mai mari, cambisolurile favorizate de un climat mai răcoros şi umed; există şi soluri azonale. Exista si podzoluri pe alocuri.Predomina fanetele,pasunile si livezile,ca mod de utilizare al solurilor.Resurse subsoluri :Carbuni,petrol,gaze naturale,formatiuni productive de titei,calcar(exploatat la Mateias),calcar de Albesti cu mumuliti se ramarca de altfel.La Piatra Botenilor se gaseste ghips.

Rezervatii

- Rezervatia geologica si paleontologica – pesterile din zona Rucar-Dambovicioara,cheile Dambovitei,Cheile Dambovicioarei ezervatia geologica si paleontologica – pesterile din zona Rucar-Dambovicioara,cheile Dambovitei,Cheile Dambovicioarei.- Microrelief caracteristic la Cetateni.- Rezervatia cu calcar numulitic de la Albesti (numuliti si resturi fosile de lameli branchiate,echinoderne,rechini,etc).-Rezervatia de granit de la Albestii de Muscel.-Pe dealul numit Marlauz din estul satului Suslanesti(comuna Mioarele) se gaseste punctul fosilifer de la Suslanesti-depozite oligocene ce contin o bogata fauna de pesti fosilibine conservati(29 de specii).

Bibliografie:

1. Pop, Gr. , “Carpaţii şi Subcarpatii României”, Editura Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca 2000; 2. Badea L.,Dumitrescu V., “Suprafeţele unităţilor de relief ale României”, 1995; 3.Colea Gh., Doiniţă N., Ioan Doina, “Vegetaţia României”, Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti, 1992; 4. Valeria Velcea şi Alexandru Savu, “Geografia Carpaţilor şi Subcarpatilor Româneşti” ; 5.N. Florea şi colaboratorii “Solurile României” ,1968;6. Octavian Mândruţ, “Relieful Subcarpatilor dintre Argeş şi Argesel: studiu geomorfologic” -Editura Corint, Bucureşti, 2003;